nutritia minerala a plantelor

51
NUTRITIA MINERALA A PLANTELOR Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Altfel spus: Nutritia (plantelor) – totalitatea proceselor legate de preluarea din mediu, circulatia si metabolizarea elementelor minerale si a unor compusi organici de catre plante. Acest proces are loc la plantele talofite, prin toata suprafata talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular si prin frunze. Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adica minerale) sau organice. Plantele verzi absorb in mod predominant substantele minerale, din care, prin asimilatie clorofiliana, sunt sintetizate substantele organice. Lor li se alatura si bacteriile chemoautotrofe, lipsite de pigmenti asimilatori, dar capabile sa sintetizeze substante organice din cele anorganice. Toate se numesc plante autotrofe. Restul plantelor lipsite de pigmentii asimilatori sunt incapabile sa sintetizeze substante organice din cele minerale, si de aceea, ele utilizeaza substante organice existente in mediul lor de viata. Aceste plante se numesc heterotrofe. Elementele chimice, din nutritia plantelor cu substante anorganice sau cu substante organice, devin elemente de constitutie ale unor substante care participa la structura protoplasmei si a peretilor celulari. De asemenea, aceste elemente intra si in structura chimica a unor substante energetice, dintre care cele mai importante sunt hidratii de carbon, grasimile si proteinele, care prin degradare aeroba sau anaeroba, furnizeaza energia necesara proceselor vitale. Elemente minerale - macroelemente: - fosfor P - potasiu K - sulf S

Upload: rosca-ioana

Post on 08-Feb-2016

498 views

Category:

Documents


15 download

DESCRIPTION

referat

TRANSCRIPT

Page 1: Nutritia Minerala a Plantelor

NUTRITIA MINERALA A PLANTELOR

Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Altfel spus:

Nutritia (plantelor) – totalitatea proceselor legate de preluarea din mediu, circulatia si metabolizarea elementelor minerale si a unor compusi organici de catre plante.

Acest proces are loc la plantele talofite, prin toata suprafata talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular si prin frunze. Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adica minerale) sau organice. Plantele verzi absorb in mod predominant substantele minerale, din care, prin asimilatie clorofiliana, sunt sintetizate substantele organice. Lor li se alatura si bacteriile chemoautotrofe, lipsite de pigmenti asimilatori, dar capabile sa sintetizeze substante organice din cele anorganice. Toate se numesc plante autotrofe.

Restul plantelor lipsite de pigmentii asimilatori sunt incapabile sa sintetizeze substante organice din cele minerale, si de aceea, ele utilizeaza substante organice existente in mediul lor de viata. Aceste plante se numesc heterotrofe.

Elementele chimice, din nutritia plantelor cu substante anorganice sau cu substante organice, devin elemente de constitutie ale unor substante care participa la structura protoplasmei si a peretilor celulari. De asemenea, aceste elemente intra si in structura chimica a unor substante energetice, dintre care cele mai importante sunt hidratii de carbon, grasimile si proteinele, care prin degradare aeroba sau anaeroba, furnizeaza energia necesara proceselor vitale.

Elemente minerale - macroelemente: - fosfor P- potasiu K- sulf S- calciu Ca- magneziu Mg - sodiu Na- siliciu Si

- microelemente: - fier Fe- clor Cl- mangan Mn- bor B- zinc Zn- cupru Cu- molibden Mo

Proportia cantitativa a elementelor chimice din corpul plantelor variaza, iar acestea sunt impartite conventional in macroelemente, microelemente (Fe, Cl, Mn, B, Sr, Cu, Zn, Ba, Ti, Li,

Page 2: Nutritia Minerala a Plantelor

I, Br, Al, Ni, Mo, As, Pb, Va, Rb) si ultramicroelemente, a caror cantitate este mai mica de 0,00001 din substanta uscata.

Macroelementele – prezente in cantitati mai mari de 1mg/g substanta uscata.Microelementele – necesare in cantitati mai mici de 100µg/g substanta uscata.Ultramicroelementele – cantitate mai mica de 0,00001 din substanta uscata. Acestea se gasesc in sol si sunt absorbite de sistemul radicular al plantei.

Functii:- componente ale unor substante organo-minerale cu rol structural sau functional;- reprezinta transportori pentru energia biochimica ce se stocheaza in legaturi macroergice ale acidului adenozin trifosforic;- stimuleaza sau inhiba activitatea enzimatica;- stimuleaza procesul respirator celular;- regleaza potentialul osmotic celular si turgescenta celulelor prin acumularea ionilor in vacuole, in special a potasiului K.

Fosforul P – apare in acizii nucleici, ATP, fosfolipide etc.Potasiul K – activator enzimatic, bilantul hidric etc.Sulful S – apare in proteine si coenzime;Calciul Ca – constituent al peretilor celulari, membrane si numeroase enzime;Magneziul Mg – constituent al clorofilelor, asigura stabilitatea ribozomilor si protectia unor sisteme enzimatice;

Fierul Fe – in zona activa a multor enzime redox si transportul de electroni, necesar pentru sinteza clorofilei;Clorul Cl – implicat in fotosinteza si balanta ionica;Manganul Mn – activator a numeroase sisteme enzimatice;Borul B – implicat in transportul glucidelor si protectia plantelor fata de agenti patogeni, desi insuficient studiat;Zincul Zn – activator enzimatic, necesar pentru sinteza auxinelor;Cuprul Cu – in zona activa a multor enzime redox si in transportul de electroni;Molibdenul Mo – fixeaza azotul N, reduce nitratii.

Insuficienta lor determina fiziopatii – dezechilibre minerale, apar boli fiziologice, insotite de incetinirea sau oprirea cresterii radacinii, a tulpinii, a frunzelor, sau a fructelor.

Criterii de esentialitate:- sa fie necesar plantelor, asigurand cresterea normala si inmultirea;- sa nu poata fi substituit;- sa aiba efect direct;

Roluri multiple:- structurale;- functionale;

Page 3: Nutritia Minerala a Plantelor

Exemplu: Magneziul Mg - constituent al moleculei de clorofila – structural; - cofactor a numeroase sisteme enzimatice implicate in respiratia celulara si alte cai metabolice – catalitic; Fierul Fe - constituent a numeroase molecule, inclusiv proteine – structural; - implicat activ in reactii de oxidoreducere – functional;

Elemente neminerale: - carbon C in CO2 in atmosfera; - oxigen O in CO2 in atmosfera; - hidrogen H in H2O in sol; - azot N in H2O in sol;

Carbonul C – constituent al tuturor moleculelor organice; CO2 : 15-20, max 25 ppmOxigenul O, Hidrogenul H – constituent al majoritatii moleculelor organice;Azotul N – apare in structura proteinelor, acizilor nucleici etc.

1.1. Rolul fiziologic al macroelementelor

Multe macroelemente sunt absolut necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor. Acestea sunt N, P, K, Ca, S si Mg. La anumite grupe de plante se mai adauga si Na, Cl si Si.

1. Azotul este un element plastic. El intra in structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, in structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vegetali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea cresterii acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme.

NO3 : 3-5, max 10 ppm

2. Fosforul este absorbit din mediu sub forma de ioni PO3- , ajunge in celula fara a fi redus si intra in compozitia unor compusi organici de mare insemnatate fiziologica. El participa la alcatuirea fosfoprotidelor si fosfolipidelor din protoplasma si nucleu, fosfolipidelor din graunciorii de amidon si aleurona, lecitinelor din citomembrane, fitinei si a nucleotidelor, cu grupe macroergice de ~ P(ADP, ATP). Fosforul intra in compozitia unor coenzime. El indeplineste rolul energetic central in reactiile de sinteza si de oxidare biologica. El participa in fotosinteza, glicoliza, ciclul Krebs, sistemul Redox al lantului respirator, etc. Fosforul favorizeaza procesele de nutritie, de crestere, de inflorire si fructificare, depunerea hidratilor de carbon in fructe, sfecla de zahar, tuberculi. Micsoreaza consumul specific de apa al plantelor. Fosforul se acumuleaza in organele tinere si in seminte. In lipsa lui, plantele ramin mici,

Page 4: Nutritia Minerala a Plantelor

radacinile sunt lungi si rare, tulpina rigida, frunzele verde-inchis, pina la albastru-verde, luand de multe ori o culoare rosie sau purpurie.

P: 0.2-0.5 ppm ????. Am pus semnele pentru ca am gasit si 0.02 ppm.

3. Potasiul este un element indispensabil pentru metabolismul plantei, participand in sinteza aminoacizilor si a proteinelor. El actioneaza ca un element biocatalizator, stimulind numeroase procese fiziologice. Regleaza absorbtia azotului N de catre plante, prelucrand nutritia amoniacala, oxidarea amoniacului, iar in cazul nutritiei nitrice, reducerea nitratilor. Potasiul stimuleaza functionarea unor enzime care participa in procesul de respiratie si in metabolismul hidratilor de carbon, in metabolismul azotului si sinteza vitaminelor. El stimuleaza si sinteza clorofilelor si intensitatea fotosintezei. Sporeste capacitatea plantelor de a absorbi apa, si de a rezista la ger si seceta. El favorizeaza intensificarea acumularii glucidelor in planta. Potasiul circula foarte rapid in xilemul plantei sub forma de ioni. Se acumuleaza mai ales in tesuturile tinere cu metabolism intens si crestere rapida, dintre care varfurile vegetative, cambiul si periciclul. Toamna, inainte de caderea frunzelor, potasiul migreaza din ele in ramuri sau tulpina. Carenta potasiului in nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea lor. Se produce o brunificare si rasucire a frunzelor. Se deregleaza metabolismul, scade intensitatea fotosintezei, a protosintezei. Se diminueaza cantitatea amidonului si proteinelor, se micsoreaza rezistenta la boli, iar la anumite specii pe fata inferioara a frunzelor apar pete albe, galbene, brun-roscate sau brune.

K+ : 15-25, multi indica 20 ppm

4. Calciul este absorbit de plante sub forma de cationi(Ca2+). El este acumulat in protoplasma, vacuole, cloroplaste, mitocondrii. Calciul are un rol important in desfasurarea mitozei cu implicatii in organizarea cromozomilor. El intra in structura chimica a enzimelor lipaza, esteraza, colinestraza. Calciul indeplineste rol activator al enzimelor argininchinaza, adenozinfosftaza, adenilchinaza. El joaca un rol important si in fixarea sarcinilor negative la suprafata protoplasmei. Impreuna cu potasiul K, calciul participa la mentinerea echilibrului hidric celular. El este antagonist al ionilor Al2+ Mg2+, Zn2+, Fe2+,K+,Na+,NH+,Al3+ , inlaturind actiunea lor vatamatoare, in caz de exces. Calciul neutralizeaza acizii organici si stimuleaza formarea perilor absorbanti pe radacina. Carenta calciului in nutritia plantei se manifesta prin oprirea cresterii, prin rasucirea frunzelor tinere, care capata o culoare verde deschis, varful vegetativ uscandu-se, radacinile ramanand scurte, groase, cu varfurile uscate. Excesul de calciu in plante determina imbatranirea prematura, iar excesul de calciu in sol produce insolubolizarea borului B, soldata fiziologic cu aparitia clorozei la frunze.

Ca2+ : ~18 ppm

5. Sulful este absorbit de plante sub forma de ioni SO2- , compusi organici cu sulf, ca cistina.

Cerinte mari de sulf au ceapa, usturoiul, mustarul, telina, floarea soarelui si rapita. In organismul plantei cantitati mai mari se acumuleaza in semintele de mustar negru, in bulbul de

Page 5: Nutritia Minerala a Plantelor

ceapa si in cel de usturoi. Sulful intra in constitutia chimica a unor aminoacizi, a unor enzime si a unor coenzime. Insuficienta sulfului in nutritie produce incetinirea si apoi oprirea din crestere. Frunzele se ingalbenesc si apare o imbatranire prematura.

6. Magneziul este un element absolut necesar plantelor, indispensabil formarii clorofilei, in procesul de sinteza a glucidelor, lipidelor si proteinelor. El este un activator al multor enzime necesare respiratiei, activator al enzimelor ce participa in sinteza ARN si AND. Insuficienta magneziului in nutritie se manifesta prin aparitia unei coloratii galbene-portocalii, pe marginea frunzelor sau aparitia unor pete clorotice de culoare verde-inchis pe lamina cloriara.

Mg2+ : ~8 ppmRaportul de Ca:Mg in jur de 3:1 - 4:1

7. Sodiul se afla in cantitati mai mari in algele marine si in plantele superioare de saraturi (halofite). El este schimbabil cu alti cationi, cum ar fi Ca2+, sau K+ . Sodiul are ca functie mentinerea presiunii osmotice in celule. Insuficienta sodiului la plantele halofile se manifesta prin culoarea deschisa a frunzelor, aproape alba, prin aparitia de pete necrotice.

8. Clorul este un element prezent in toate plantele. El se acumuleaza in cantitati mai mari in algele marine, in ferigi si in plantele halofile. Plantele superioare il iau din sol prin sistemul radicular si din atmosfera in stare gazoasa, prin stomatele frunzelor. Insuficienta in nutritie determina cloroza frunzelor la tomate, ondularea marginilor frunzelor si inhibarea cresterii radacinilor, dereglarea metabolismului plantelor.

1.2. Rolul fiziologic al microelementelor.

Microelmentele sunt prezente in cantitati mici in corpul plantelor. Prezenta lor este insa absolut necesara. Ele intervin in metabolismul general, in cresterea si dezvoltarea plantelor, in procesele de imunitate. Lipsa unui microelement poate fi corectata prin adaugarea lui in mediu.

1. Borul are un rol fiziologic multiplu, participand in metabolismul plantei, ca anion si formand esteri fiziologici activi. El stimuleaza absorbtia unor macro- si microelemente. Insuficienta lui in nutritie provoaca cloroza, rasucirea si deformarea frunzelor superioare, moartea prin uscare a mugurilor terminali, oprirea proceselor de crestere si dezvoltare, aparitia de pete brune sau negre in interiorul fructelor sau a unor organe.

2. Ferul este utilizat de plante sub forma de saruri feroase si ferice . El este absorbit de plantele terestre prin sistemul radicular, iar de plantele acvatice, submerse prin intreg corpul lor sub forma de ioni. Carenta ferului in corpul plantei determina ingalbenirea frunzelor si incetinirea cresterii.

Page 6: Nutritia Minerala a Plantelor

Fe++ : 0.1, max 0.2 ppm.

3. Cuprul intra in compozitia chimica a multor substante. El constituie componentul metalic al fenoloxidazei, lactazei, ascorbic-acid-oxidazei. Continutul cuprului in plante variaza de la urme, pana la 46 ppm. Carenta cuprului apare mai ales pe terenurile mlastinoase. Aceasta se manifesta prin vestejirea si decolorarea pana la o nuanta alba a frunzelor tinere.

4. Zincul este indispensabil pentru plante. El este absorbit de acestea din mediul de viata, sub forma de ioni. El este raspandit la plantele inferioare (alge si ciuperci) si la plantele superioare. Zincul intra in structura chimica a enzimelor carbohidraza, fosfataza si numeroase dehiodrogenaze. Carenta lui in corpul plantelor se manifesta prin reducerea cresterii plantelor, dispunerea in rozeta a ramurilor si frunzelor terminale, patarea cu galben a frunzelor. Vita de vie, inul, hameiul ricinul si porumbul sunt sensibile la lipsa din nutritie a zincului. Graul, secara, ovazul si mazarea nu prezinta asa sensibilitate.

Urmatoarele concentratii sunt speculate analizand raportul elementelor (in %) din Tropica Mastergrow, presupunand ca nivelul de K trebuie sa fie intre 15-25 ppm.

B: 0.08-0.13 ppm

Cu: 0.1-0.17 ppm

Zn: 0.04-0.06 ppm

Mn: 0.8-1.33 ppm

S: 19-32 ppm

Mo: 0.04-0.06 ppm

1.3. Rolul fiziologic al ultramicroelementelor

Ultramicroelementele se gasesc in cantitati foarte mici in copul plantelor, prezenta lor in nutritie fiind insa absolut necesara. Dintre acestea, cele radioactive stimuleaza activitatea enzimelor, intensifica procesele metabolice, diviziunile celulare, fotosinteza, stimuleaza cresterea si dezvoltarea plantelor, stimuleaza trecerea organelor de la starea de repaus la starea activa, stimuleaza absorbtia, etc. Mecanismul lor de actiune este strans legat de energia intraatomica emisa sub forma de radiatii. Prezinta aplicabilitate in agricultura. Iradierea in doze mici a semintelor de porumb si grau a adus la cresterea recoltei cu 12-15 %, fata de martor. Radiatiile ionizante sunt utilizate pentru prelungirea duratei de pastrare a tuberculilor de cartof, utilizand pentru iradiere, doze de 10 kard.

Cand se analizeaza deficienta de nutritie a unei plante trebuie observate simptomele care apar pe frunzele mai batrane si pe cele tinere.

Page 7: Nutritia Minerala a Plantelor

Unii nutrienti sunt considerati mobili in sensul in care planta, in cazul unei deficiente de nutritie, ii poate muta de la frunzele vechi catre cele noi sau va dirija aceste substante de la radacini numai catre frunzele noi.

In acest mod primele si cele mai grave simptome ale deficientei unui nutrient din aceasta categorie va apare la frunzele vechi.

Nutrientii considerati imobili in sensul in care ei nu pot fi mutati de la frunzele vechi la cele noi. In acest fel frunzele noi vor creste cu carente de nutritie si semnele deficientei vor apare in primul rand la aceste frunze.

Diagnosticul este greu de facut deoarece nutrientii au roluri complexe inclusiv in asimilarea altor nutrienti astfel incat simptomele care apar pot fi ale deficientei de asimilare si nu de lipsa acelui element din mediul de crestere al plantei. Se poate ajunge la un intreg lant de influente.

Nutrienti considerati mobili sunt: Azotul N, Potasiul K, Fosforul P, Magneziul Mg, Zincul Zn si Molibdenul Mo.

Nutrientii imobili sunt: Calciul Ca, Magneziul Mg, Sulful S, Fierul Fe, Cuprul Cu, Borul B. Unii autori considera ca totusi deficitul nutritional de Mangan Mn si Cupru Cu nu poate fi diferentiat intre frunzele noi sau vechi.

Foarte multi pasionati au cercetat aceste simptome si au incercat sa faca tabele care sa indice nutrientul deficitar si simptomele care apar in cazul respectivei carente. Unii dintre acestia dau si indicatii referitoare la diverse plate cu simptome specifice si includ in listele lor si carentele de CO2 si iluminat.

2.Mecanismul absorbtiei ionilor minerali

Absorbtia elementelor minerale:- activa (consum de energie);- pasiva (fara consum de energie).

Absorbtia activa – transportul activ al ionilor:1. primara – cu participarea directa a adenozintrifosfat ATP;2. secundara – fara implicarea directa a ATP.

1. ATP – componenta de stocare a energiei prezenta in toate celulele.Energia provenita din ATP conduce miscarea ionilor specifici impotriva gradientului de

concentratie.Absorbtia activa se realizeaza cu ajutorul transportorilor proteici membranali, care

asigura:- transportul uniport – al unui singur compus intr-o singura directie: Ca++ (pompa de

ioni);- cotransportul – simultan a 2 componente: - simport – in acelasi sens: K+ - Cl- (pompa de ioni); - antiport – in sensuri opuse: K+ - H+ si Na+ - K+ (pompa de ioni) si anionii OH-

2. Transportorii sau vectorii pot fi: - proteine membranale;- peptide;

Page 8: Nutritia Minerala a Plantelor

- aminoacizi;- fosfatide;- citocromi;- esteri fosfatici ai glucidelor.

Absorbtia presupune fixarea reversibila a ionului cu formarea complexului ion-transportor, urmat de fosforilare si traversarea membranei plasmatice.

Absorbtia, consumatoare de energie – prin implicarea ATP –, e in stransa legatura cu respiratia celulara, proces generator de energie.

Absorbtia activa a ionilor este un proces selectiv, determinand acumularea diferentiata de ioni in celulele vegetale.

Absorbtia pasiva – bazata pe:- difuziune;- adsorbtie;- solubilitate;- schimb de ioni.

Difuziunea – mobilizarea ionilor disociati, traversarea membranelor plasmatice, proces determinat de sarcinile electrice ale acestora – electrodifuziune.

Energia cinetica moleculara creste odata cu temperatura si gradientul de concentratie al solutiei externe.

Adsorbtia – fixarea ionilor la suprafata membranelor plasmatice, proces ce depinde de concentratia solutiei.

- mecanica – legaturi labile intre ion si membrana plasmatica; - folara – manifestata prin formarea de combinatii intre ionii minerali si substante organice cu grupare carboxilica (R – COOH) sau bazica (R – NH2), iar combinatiile rezultate cu aceste substante se numesc chelati;

Schimbul de ioni este legat de procesul respirator in urma caruia se elibereaza dioxid de carbon CO2, iar prin disocierea acidului carbonic H2CO3 rezulta primii ioni de schimb, H+ si HCO3

- :CO2 + H2O → H2CO3 → HCO3

- + H+

Fondul de schimb ionic este reprezentat de ionii de H+ , OH- si HCO3-.

Pentru schimbul cationic la ionii de H+ se mai pot alatura ionii de K+, Mg++, Ca++, desorbiti in exteriorul radacinii la maturitatea plantelor.

Schimbul de ioni are loc intre elemente de aceeasi sarcina electrica, prin echivalarea sarcinilor ionilor absorbiti cu cei cedati (anion cu anion, cation cu cation, monovalent cu monovalent, bivalent cu bivalent sau doi monovalenti).

3.Transportul si metabolizarea ionilor minerali

- transportul de la celula la celula;- transportul prin plasmodesme;- transportul prin vasele conducatoare, odata cu apa;

Page 9: Nutritia Minerala a Plantelor

- metabolizarea la nivel local;- blocarea la nivelul sucului vacuolar (pentu a mari valoarea presiunii osmotice).

Azotul nitric NO3- si azotul amoniacal NH4

+ participa la sinteza secundara a aminoacizilor.SO4

2- (dupa reducere) intra in structura aminoacizilor cu sulf S.Azotul amoniacal NH4

+ e integrat in aminoacizi dupa 10’-15’ de la absorbtie.Majoritatea sunt incorporati in structura compusilor organici complecsi – formati in

sinteza primara (fotosinteza) sau secundara – acumularea ionilor fiind un proces activ, legat de activitatea metabolica celulara: asimilatie, dezasimilatie.

Deoarece sistemul coloidal celular isi transforma structura de tip hidrosol in structura de tip hidrogel – rezultand cresterea gradului de vascozitate – si intensitatea proceselor metabolice scade spre sfarsitul perioadei de vegetatie, plantele desorb cantitatile de ioni minerali.

Nu exista, insa, echilibru intre ionii din mediul extern si cei din mediul intern – absorbiti.

4. Nutritia minerala a speciilor floricole

pH-ul solutiei solului afecteaza solubilitatea nutritiva si disponibilitatea plantelor.Solurile minerale sunt afectate diferit fata de cele organice sau fata de mediul

(substratul) de inradacinare ce nu contine sol. De exemplu, in solurile minerale ingrasate cu fertilizatori de fosfor P, fosfatul de

calciu PO4-P mentine solubilitatea solului la un pH ridicat (>7,0) si fosfatii de aluminiu Al si fier Fe o mentin la un pH scazut (<7,0).

Recomandarile pentru solurile cleioase pentru un pH de 7,0 sunt bazate pe faptul ca solubilitatea maxima pentru fosfor P are loc la ~7,0.

In solutii organice si in medii de inradacinare fara sol, care tind sa contina cantitati naturale scazute de aluminiu Al si fier Fe, fosforul P nu participa la un pH scazut, ci la unul ridicat.

pH-ul optim pentru nutritia PO4-P este de 5,5 intr-un mediu fara sol, deoarece, peste aceasta valoare, concentratiile PO4-P solubile in apa incep sa scada.

In solurile minerale, disponibilitatea calciului Ca este, de asemenea, redusa la un pH scazut, din cauza prezentei fierului Fe si aluminiului Al.

Fierul Fe solubil si aluminiul Al inlocuiesc repede calciul Ca in structura coloidala a solului si pe suprafata radacinilor, amandoua reducand preluarea calciului Ca.

Totusi pH-ul scazut nu reduce disponibilitatea de calciu Ca. In schimb, pH-ul scazut este un indiciu pentru lipsa surselor de calciu Ca aplicate solului sau mediului.

Solubilitatea in scadere a elementelor nutritive nu afecteaza neaparat cresterea plantelor. De exemplu, disponibilitatea fosforului P scade rapid la pH-ul mediu >5,5.

Totusi tesuturile bogate in concentratii de fosfor P masurate la frunzele de Lactuca sativa L. sunt neafectate de pH-ul mediu de pana la 6,5, desi concentratia de PO4-P solubil in apa masurata in pH-ul mediu a fost 38% din cea masurata la un pH de 5,5.

Tesuturile bogate in concentratii de fosfor P masurate la hibrizi de Impatiens wallerna Hook F. au fost minim afectate de pH-ul mediu <7,6.

Totusi, la un pH mediu >7,6, concentratiile de fosfor P din tesuturi scad rapid.

Page 10: Nutritia Minerala a Plantelor

Speciile de plante difera in abilitatea lor de a asimila elemente nutritive la un pH dat.

Pelargonium x hortotum Bailey si Tagetes erecta L. sunt acumulatori foarte eficienti de fier Fe si mangan Mn si necesita un pH mai ridicat (6,5) pentru a preveni problemele de toxicitate. Sub un pH mediu de 5,8 muscatele sunt susceptibile in ceea ce priveste intoxicarea cu fier Fe si mangan Mn, in timp ce la un pH > 5,8, fierul Fe si manganul Mn nu se acumuleaza in tesuturi.

In comparatie, Viola x wittrockiana Gams, Petunia x hybrida Vilm, Antirrhinum majus L. si Catharanthus roseus (L.) G.Don prezinta dificultati in a prelua fierul Fe si necesita un pH mediu (5,5) pentru a preveni problemele de deficienta.

Si planta poate afecta mannagement-ul pH-ului.pH-ul substratului variaza de la 4,5 la Lycopersicon esculentum Mill. la 7,5 la

Zinnia elegans Jacq. supuse la aceleasi conditii.Media pH-ului din mediul de inradacinare din vase in care a fost administrat acelasi

fertilizator solubil in apa Pealite Special (WSF – water soluble fertilizer, WIN – azot insolubil in apa etc.), cu un raport 20 N – 4,3 P – 16,6 K, variaza intre 5,1 la Saintpaulia ionantha Wendl. si 6,5 la Gerbera jamesonii H.

S-a descoperit o diferenta de pH de pana la 1,7 in media a 7 asternuturi de specii de plante la care a fost administrat acelasi fertilizator solubil in apa.

In general, Pelargonium x hortotum Bailey au avut media cea mai scazuta de pH, in timp ce Viola x wittrockiana Gams si Petunia x hybrida Vilm. au avut cel mai ridicat pH.

Administrandu-se aceeasi solutie nutritiva pe baza de calciu Ca, s-a descoperit ca hibrizii de Impatiens wallerna Hook F. asimilasera in tesuturi cea mai mare concentratie de calciu Ca, pe cand Begonia x tuberhybrida Voss, Viola x wittrockiana Gams, Catharanthus roseus (L.) G.Don si Begonia x semperflorens-cultorum Hort. contineau cea mai scazuta concentratie de calciu Ca in tesuturi.

In functie de nutritia minerala, speciile floricole se clasifica astfel:- specii sensibile la concentratia de substante minerale: Azaleea, Camellia,

Asparagus plumosus; - specii cu sensibilitate mijlocie: Gerbera, Cyclamen;- specii cu sensibilitate redusa la concentratia de saruri minerale:

Chrysanthemum, Dianthus, Pelargonium etc.In general, concentratiile ridicate de substante minerale produc leziuni la nivelul

radacinilor.Plantele geofite nu necesita aplicarea de ingrasaminte minerale la plantare. Cele care raman in sol 2 ani, asa cum sunt speciile din genul Narcissus, fertilizarea

trebuie sa urmareasca mentinerea continutului in azot N si fosfor P si sa creasca nivelul de potasiu K.

Materialul saditor floricol este clasificat in functie de necesarul de substante minerale astfel:

- nu necesita fertilizare suplimentara: Convallaria, Hippeastrum, Hyacinthus, Narcissus;

Page 11: Nutritia Minerala a Plantelor

- nu necesita aplicarea de substante minerale, dar aplicarea azotatului de calciu ar reduce dereglarile fiziologice: Iris, Tulipa;

- necesita fertilizare redusa: Anemone, Freesia;- necesita fertilizare moderata: Dahlia, Gladiolus, Lilium, Ranunculus.

In 1992 s-a obtinut productia maxima de Anthurium, cand tesuturile din frunze au avut un continut de 1,87% N, 0,17% P si 2,07% K. Lungimea tulpinii si cresterea florilor sunt stimulate cand frunzele au un continut maxim de azot N de 1,59%, respectiv 1,67%, si de potasiu K de 2,20%, respectiv 1,86%.

O cultura de Callistephus chinensis extrage anual 49,98 - 52,44 kg K / ha, 36,77 – 43,09 kg N / ha si 4,57 – 6,02 kg P / ha, in functie de dozele de ingrasaminte aplicate.

Din cantitatea de azot N extras 80% - 90% este depozitata in tulpini si frunze si numai 8% - 20% in seminte.

Potasiul K se acumuleaza: 45% – 78% in tulpini si frunze si 2% - 15% in seminte.Fosforul P se acumuleaza in cantitate mai mare in seminte si variaza intre 22% - 63%, in

functie de soi.

4.1. Carentele de substante minerale ale speciilor floricoleAfecteaza cresterea si dezvoltarea plantelor floricole si determina aparitia unor

simptome specifice.Carenta de azot N inhiba cresterea plantelor floricole, acestea au talie mica, lastari

debili, frunzele au culoarea verde-galbuie, iar florile au dimensiuni reduse.In cazul plantelor din genul Tulipa, carenta de azot determina scaderea productiei

de bulbi, a suprafetei frunzelor, lungimii tulpinii florale si a florilor si intarzie procesul de inflorire.

Carenta de fosfor P determina scurtarea internodurilor, frunzele au dimensiuni mici si culoare verde-albastruie cu nuante de rosu. Florile sunt mici si insuficient colorate.

Carenta de potasiu K se caracterizeaza prin decolorarea si necrozarea marginilor limbului foliar.

Carenta de calciu Ca se manifesta in zonele apicale ale plantelor, unde mugurii mor, iar frunzele cu dimensiuni mici se rasucesc si cad timpuriu.

Carenta de fier Fe se caracterizeaza prin cloroza frunzelor, la care doar nervurile raman cu o tenta verzuie.

4.2. Tulipa sp.

Fertilizarea cu azot N stimuleaza procesul de crestere al bulbilor din genul Tulipa. De asemenea, s-a gasit o interactiune semnificativa intre azot N si potasiu K. Carenta de potasiu K, magneziu Mg si fosfor P a avut un efect scazut asupra cresterii organelor vegetative ale plantelor din genul Tulipa. Lipsa azotului N din sol duce la curbarea si frangerea brusca a tijelor florale la plantele din genul Tulipa cu cca 3 saptamani inainte de inflorire. Continutul de azot N al bulbilor-mama si al solului influenteaza, de asemenea, cresterea bulbilor si diferentierea mugurilor florali. Insuficienta azotului N face ca bulbii sa formeze o singura frunza cu latimea anormala si sa nu diferentieze mugurii florali.

Page 12: Nutritia Minerala a Plantelor

Fosforul P influenteaza cresterea si dezvoltarea bulbilor, mareste productia de bulbi si devanseaza inflorirea.

Potasiul K stimuleaza productia de bulbi si are rezultate foarte evidente in prezenta azotului N.

4.3. Freesia sp.

Fiind planta bulboasa, Freesia necesita soluri usoare si fertile, bogate in calciu Ca, potasiu K, fosfor P, magneziu Mg, fier Fe si microelemente. Nu-i place excesul de azot N (deci culturilor de freesia nu ar trebui sa li se administreze gunoi de grajd).

Ca toate bulboasele, care au un ciclu de viata relativ scurt si o crestere rapida, Freesia are nevoie de cantitati destul de mari de ingrasaminte.

Freesia suporta o concentratie mijlocie de saruri in solutia solului, mai mica de 0,4%. In privinta concentratiei solutiilor de ingrasaminte, limitele admise sunt cuprinse intre 0,1% si 0,3%.

Continutul solului in principalele elemente nutritive la cultura de freesia trebuie sa fie de 10 – 20 mg azot N, 40 – 60 mg P2O5 si respectiv 100 mg oxid de potasiu K2O la 100 g sol uscat la aer.

Cel mai favorabil raport N : P : K pentru freesia este de 1 : 0,8 : 2,1.Se recomanda o ingrasare de baza, aplicand la 100 m2 urmatoarele cantitati de

ingrasaminte: 2,5 kg azotat de calciu, 2 kg superfosfat, 2,2 kg sulfat de potasiu, 0,5 – 0,7 kg sulfat de magneziu si microelemente.

De evitat este excesul de azot N, care provoaca o crestere vegetativa prea mare si slabeste rigiditatea plantelor, intarziind, in acelasi timp, inflorirea.

Potasiul K este elementul cel mai important in cresterea si dezvoltarea plantelor de Freesia. Acesta conditioneaza cantitativ si calitativ recolta de flori si bulbi. De asemenea, grabeste inflorirea. Cu 4 saptamani inaintea infloririi este indicat sa se administreze 1,5 – 2 kg / 100 m2 ingrasamant potasic, cu continut ridicat in substanta activa.

Pentru completarea necesarului de fosfor P este recomandata ingrasarea faziala cu gunoi de pasari diluat cu apa, in raport de 1:9.

In cursul perioadei de vegetatie, dupa 1½ luna de la plantare, la intervale de 3 saptamani, de preferinta in urma analizelor de sol, se aplica ingrasari faziale. Acestea se dau sub forma de solutie in concentratie de 0,05% - 0,1%.

Este recomandabila aplicarea ingrasamintelor organice si minerale cu actiune lenta. De aceea, se aplica, in afara mranitei, si sange de vita sau gunoi de pasari in cantitate de 15 kg/100 m2 suprafata.

Page 13: Nutritia Minerala a Plantelor

In perioada de iarna, totusi, fertilizarile suplimentare sunt limitate, ele intensificandu-se spre primavara, atat la culturile pentru flori, cat mai ales la cele pentru producerea de material de inmultire.

Freesia reactioneaza pozitiv si la o concentratie marita de dioxid de carbon CO2. Concentratia cea mai buna a dioxidului de carbon CO2 in mediul ambiant este de 0,15% si nu trebuie sa depaseasca 2%. Aceasta are ca efect dezvoltarea normala a mugurilor florali in perioadele cu deficit de lumina.

Ridicarea concentratiei de dioxid de carbon CO2 se face in special pentru culturile care infloresc in decembrie-ianuarie, avand efect mai puternic si aplicandu-se mai bine in perioadele reci si cu luminozitate putina, cand nu se deschid geamurile.

Administrarea de dioxid de carbon CO2 incepe inainte de iesirea inflorescentelor din teaca frunzelor si se face in orele de dimineata. In timpul administrarii de dioxid de carbon CO2, temperatura in sera poate creste putin, fara, insa a avea efecte negative asupra culturii. Administrarea de dioxid de carbon CO2 se face prin arderea de propan sau petrol in aparate speciale (Master, Ermaf) sau din butelii special umplute sub presiune.

4.3.1. Deficitul principalelor elemente nutritive

Deficitul in azot N Se manifesta prin intarzierea cresterii si dezvoltarii; culoarea frunzelor devine galben-

verzuie, frunzele devin mai rigide, pozitia lor mai aproape de verticala, iar numarul bobocilor florali mai mic.

Deficitul de fosfor PSe recunoaste prin formarea de frunze inguste, mici, colorate verde inchis, cu

nuante violacee.

Deficitul de potasiu KSe manifesta in faze mai inaintate de vegetatie, si anume prin brunificarea

varfurilor frunzelor si friabilitatea plantelor.

4.3.2. Deficiente fiziologice legate de nutritie

Dezvoltarea foarte rapida si flexibilitatea prea mare a plantelor apare la fertilizarea puternica, in special cu azot N, si dupa tratamentul solului cu aburi, daca s-a plantat imediat; se recomanda limitarea udarii.

Page 14: Nutritia Minerala a Plantelor

4.4. Gladiolus sp.

Gladiolele, in comparatie cu alte plante, necesita cantitati mari de ingrasaminte. Cerintele sunt, insa, variabile pe parcursul vegetatiei.

Datorita rezervelor de elemente minerale din tuberobulb, la inceputul vegetatiei gladiolele au exigente reduse fata de elementele nutritive.

Cerintele maxime sunt in faza de inflorire, cand plantele absoarb cantitati de substante minerale mult superioare celor existente in tuberobulb. Insa nevoia de ingrasaminte trebuie corelata cu existenta substantelor neminerale (hormoni, enzime etc.) care intervin in potentialul productiv al gladiolelor.

Gladiolele sunt sensibile la concentratii mari de ingrasaminte, motiv pentru care se recomanda fractionarea dozelor.

Azotul N, fosforul P, potasiul K influenteaza favorabil productia, mai ales cea de inflorescente si a florilor in inflorescente.

Un rol deosebit asupra gladiolelor il are azotul N. Principalele efecte ale utilizarii rationale ale azotului N sunt:

- cresterea productiei de inflorescente;- sporirea lungimii inflorescentelor;- sporirea numarului de flori;- cresterea productiei cantitative si calitative de tuberobulbi;- anticiparea infloririi si prelungirii acesteia.

Fosforul P este necesar gladiolelor in cantitati mai mici. Se remarca, totusi, o scadere a productiei in cazul insuficientei fosforului din sol.

Folosirea fosforului P in ingrasamantul pentru gladiole a dus la imbunatatirea calitatii, marind:

- lungimea tijelor florifere;- numarul de flori din inflorescenta.

Fosforul P atenueaza efectele vegetative ale supraingrasarii cu azot N, reducand, astfel, predispozitia gladiolelor la atacul de fusarioza.

Insuficienta potasiului K duce la scurtarea inflorescentelor si la reducerea greutatii tuberobulbilor, ca efect al stanjenirii sintezei si transportului hidratilor de carbon.

Productia de tuberobulbi se mareste pe masura sporirii dozelor de potasiu K.Potasiul K, impreuna cu azotul N, contribuie la cresterea tuberobulbilor, iar,

administrat impreuna cu fosforul P, sporeste productia numerica de tuberobulbi.

S-a constatat ca efectele sunt benefice in cazul folosirii unui raport:N P K – 4 : 5 : 7 – creste productia de inflorescente, tuberobulbi si tuberobulbiliN P K – 1 : 4 : 3,5 N P K – 1 : 3 : 3Azotul N anticipa si prelungeste inflorirea in functie de modul in care este utilizat in

planta.Diversele parti ale gladiolelor nu reactioneaza in acelasi fel la aplicarea ingrasamintelor

si, pentru formarea sau cresterea acestora, planta manifesta cerinte deosebite.Frunzele au cerinte minime pentru formarea si cresterea lor, datorita rezervelor

existente in bulbi, care asigura, la inceputul vegetatiei, o mare parte din elementele nutritive necesare formarii si cresterii frunzelor.

Page 15: Nutritia Minerala a Plantelor

In partea bazala a tulpinii si in frunze se gasesc mai putine elemente nutritive decat in partea recoltabila si in bulbii noi.

Excesul elementelor minerale poate duce la stanjenirea aparitiei si cresterii frunzelor, demonstrand sensibilitatea gladiolelor fata de concentratiile mari, mai ales in faza tanara. In schimb, pentru partile de planta formate mai tarziu (tuberobulbii), acestea au avut efecte chiar benefice.

Raportul N P K in frunzele de gladioleRaportul N P K este de 1 : 0,7 : 1,1. Pe parcursul vegetatiei, frunzele se modifica.In prima faza de vegetatie, frunzele contin mai mult fosfor P si mai putin potasiu K si

azot N ( N P K – 1 : 1,1 : 0,8 ), pe cand in ultima faza, la sfarsitul vegetatiei, potasiul K creste in frunze 1½ fata de azot N si de 2 ori fata de fosfor P ( N P K – 1 : 0,7 : 1,5).

Cantitatile cele mai reduse de fosfor P, in raport cu celelalte elemente, s-au gasit in faza de 5-6 frunze si in cea de inflorire.

Corelatii intre continutul solului in N P K si elementele productiei de flori si tuberobulbiOdata cu cresterea azotului N din sol sporesc anumiti indici de productie la flori:

- numarul de inflorescente;- lungimea inflorescentelor;- numarul de flori in inflorescenta;- diametrul florilor;

corelatia e insa negativa in cazul greutatii inflorescentelor.Fosforul P (se pare ca) detine un rol important: cu cat solul e mai bine aprovizionat cu

forma asimilabila, cu atat creste nivelul cantitatii si calitatii productiei, corelatiile stabilite fiind pozitive in toate cazurile analizate.

Sporirea concentratiei de potasiu K din sol determina scaderi ale calitatii florilor:- vigoare;- diametrul florilor etc.;

corelatia este insa pozitiva in cazul:- productiei de tuberobulbi;- inflorescentei.

4.5. Dahlia variabilis (Milld.)

Nivelul optim al nutritiei minerale influenteaza pozitiv caracteristicile florifere ale plantelor de Dahlia, in sensul favorizarii cresterii tulpinii, al numarului de inflorescente si al dimensiunii inflorescentelor.

Depozitarea radacinilor de Dahlia, soiul Rosalinde, la temperatura de 6°C determina o inflorire mai timpurie, comparativ cu depozitarea la 9°C. Aparitia inflorescentelor, cat si inflorirea este cu atat mai rapida cu cat plantele provin din radacini obtinute in conditia unei fertilizari pe baza de fosfor P si potasiu K si e cu atat mai tarzie cu cat plantele au rezultat din radacini la care s-a manifestat efectul remanent al ingrasarii pe baza de N P K.

Administrarea ingrasamintelor numai pe baza de fosfor P si potasiu K si numai potasiu K are un efect nefavorabil asupra plantelor, prin scurtarea procesului de crestere si prin accelerarea ritmului de dezvoltare, determinand scaderea, atat a taliei, cat si a insusirilor decorative ale plantelor.

Page 16: Nutritia Minerala a Plantelor

4.6. Canna indica L.

Azotul N prelungeste procentul de crestere al mugurilor de pe rizomi.Efectul remanent al ingrasamintelor se manifesta sub forma dimensiunilor mai mari a

florilor si inflorescentelor, precum si printr-o usoara intarziere a infloritului.La Canna indica L. nivelul optim al nutritiei minerale favorizeaza ritmul de crestere al

suprafetei foliare, precum si intensitatea procesului de fotosinteza.

In cursul perioadei de crestere activa, nivelul nutritiei minerale influenteaza atat organele vegetative cat si organele de inmultire ale celor 2 specii (Dahlia si Canna).

Page 17: Nutritia Minerala a Plantelor

5. Nutritia minerala a arborilor si arbustilor ornamentali

5.1. Detectarea deficientelor minerale la plantele ornamentale5.1. Detectarea deficientelor minerale la plantele ornamentale

Continutul frunzelor in elemente minerale variaza in functie de specie. Acesta se masoara in g/100g s.u.(substanta uscata).

Specia Azot N Fosfor P Potasiu K Magneziu MgPrunus armeniaca 2,0 – 2,8 0,1 – 0,2 2,2 – 2,8 0,3 – 0,4Malus domestica 2,0 – 2,6 0,20 – 0,22 1,5 – 1,6 0,3 – 0,4Pyrus communis 2,3 – 2,5 0,20 1,3 – 2,0 0,2 – 0,4Prunus persica 3,2 – 3,9 0,30 2,3 – 2,7 0,4 – 0,6Prunus domestica 2,3 – 2,5 0,20 2,2 – 2,5 0,3 – 0,5 Cantitatea de elemente minerale absorbite din sol de catre pomii si arbustii

fructiferi variaza in functie de specie si soi, precum si de productia realizata. Astfel prunii de soiul d’Ente absorb, pentru o tona de fructe, 1,24 kg N, 0,25 kg P, 2,45

kg K, 0,18 kg Ca si 0,10 kg Mg.

Fig. 1. Deficienta calciului in frunzele de Fig. 1. Deficienta calciului in frunzele de Prunus persicaPrunus persica::

Compusii chimici care sunt luati de plante si sunt intrebuintati vieţii sunt elementeCompusii chimici care sunt luati de plante si sunt intrebuintati vieţii sunt elemente nutritive. nutritive.

Exista 16 elemente care sunt esentiale unei unei plante pentru a creste. Exista 16 elemente care sunt esentiale unei unei plante pentru a creste. Pentru a fi un element esential cresterii plantei, elementul nutritiv trebuie sa fie oriPentru a fi un element esential cresterii plantei, elementul nutritiv trebuie sa fie ori

implicat direct in metabolismul plantei, ori trebuie sa fie necesar plantei pentru a-si completaimplicat direct in metabolismul plantei, ori trebuie sa fie necesar plantei pentru a-si completa ciclul vietii. ciclul vietii.

Noua elemente esentiale care sunt solicitate de catre plante in cantitati relativ mari suntNoua elemente esentiale care sunt solicitate de catre plante in cantitati relativ mari sunt macroelementelemacroelementele: : azotazot N, N, fosforfosfor P, P, potasiupotasiu K, K, calciucalciu Ca, Ca, magneziumagneziu Mg, Mg, sulfsulf S, S, carboncarbon C, C, hidrogenhidrogen H si H si oxigenoxigen O. O.

Alte sapte elemente intrebuintate plantelor intr-o cantitate mai mica suntAlte sapte elemente intrebuintate plantelor intr-o cantitate mai mica sunt microelementelemicroelementele: : fierfier Fe, Fe, manganmangan Mg, Mg, zinczinc Zn, Zn, borbor B, B, molibdenmolibden Mo, Mo, cuprucupru Cu si Cu si clorclor Cl. Cl.

Disponibilitatea elementelor nutritive pentru plante este afectata cel mai mult de pH decatDisponibilitatea elementelor nutritive pentru plante este afectata cel mai mult de pH decat de oricare alt factor. de oricare alt factor.

In solurile cu pH ridicat, ionii de In solurile cu pH ridicat, ionii de aluminiualuminiu Al, Al, fierfier Fe si Fe si manganmangan Mn se pierd si Mn se pierd si disponibilitatea acestor elemente scade. disponibilitatea acestor elemente scade.

Plantele dintr-o cultura pe mediu fara sol cu pH ridicat pot prezenta o deficienta de Plantele dintr-o cultura pe mediu fara sol cu pH ridicat pot prezenta o deficienta de fierfier Fe, Fe, borbor B, B, zinczinc Zn, Zn, manganmangan Mn si Mn si molibdenmolibden Mo. Mo.

Page 18: Nutritia Minerala a Plantelor

FosforulFosforul P poate, de asemenea, sa devina insuficient in conditii alcaline, prin formarea de P poate, de asemenea, sa devina insuficient in conditii alcaline, prin formarea de compusi insolubili – fosfati de calciu – impreuna cu compusi insolubili – fosfati de calciu – impreuna cu calciulcalciul Ca. Ca.

Deficientele celor mai multe microelemente pot fi corectate ajustand pH-ul din sol.Deficientele celor mai multe microelemente pot fi corectate ajustand pH-ul din sol. Totusi, unele deficiente nu sunt legate neaparat de elementele nutritive din sol.Totusi, unele deficiente nu sunt legate neaparat de elementele nutritive din sol.

Deficientele minerale induse fie de lipsa sau de excesul de fertilizare, conditiiDeficientele minerale induse fie de lipsa sau de excesul de fertilizare, conditii sarace, sau alte probleme psihologice pot deranja procesele psihologice sau biochimice,sarace, sau alte probleme psihologice pot deranja procesele psihologice sau biochimice, rezultand in cresterea redusa a plantelor ornamentale. rezultand in cresterea redusa a plantelor ornamentale.

Deficientele minerale, fie din sera, pepiniera sau in peisaj, cu precadere, se dezvoltaDeficientele minerale, fie din sera, pepiniera sau in peisaj, cu precadere, se dezvolta prematur in ciclul cresterii. De obicei, deficientele usoare nu se detecteaza timp de multi aniprematur in ciclul cresterii. De obicei, deficientele usoare nu se detecteaza timp de multi ani pentru ca efectele lor sunt mai degraba cronice decat catastrofice. pentru ca efectele lor sunt mai degraba cronice decat catastrofice.

Exista cinci metode de detectare a deficientelor minerale. Exista cinci metode de detectare a deficientelor minerale. Prima din cele cinci metode este folosirea simptomelor vizuale, ca si cloroza,Prima din cele cinci metode este folosirea simptomelor vizuale, ca si cloroza,

malformarea frunzelor, si moartea lastarilor. malformarea frunzelor, si moartea lastarilor. A doua si a treia metoda evalueaza situatia nutritiva a plantelor ornamentale prin analizaA doua si a treia metoda evalueaza situatia nutritiva a plantelor ornamentale prin analiza

tesutului plantei sau a solului. tesutului plantei sau a solului. A patra metoda implica conducerea testelor biologice, inclusiv procese de fertilizareA patra metoda implica conducerea testelor biologice, inclusiv procese de fertilizare

pentru a determina cerintele nutritive ale unei anumite plante. pentru a determina cerintele nutritive ale unei anumite plante. A cincea metoda implica conducerea unei analize a irigatiilor cu apa. A cincea metoda implica conducerea unei analize a irigatiilor cu apa. O singura metoda nu va fi niciodata de ajuns, ci o combinatie de metode este deseoriO singura metoda nu va fi niciodata de ajuns, ci o combinatie de metode este deseori

necesara.necesara.

5.1.1. Simptomele vizuale5.1.1. Simptomele vizuale

Frunzele si tesuturile apicale din tulpina si radacini sunt in special sensibile laFrunzele si tesuturile apicale din tulpina si radacini sunt in special sensibile la deficientele de minerale. Frunzele plantelor cu deficiente minerale tind sa fie mai mici si palidedeficientele de minerale. Frunzele plantelor cu deficiente minerale tind sa fie mai mici si palide la culoare (clorozate), si cateodata au portiuni moarte la varfuri si pe margini sau intre nervuri. la culoare (clorozate), si cateodata au portiuni moarte la varfuri si pe margini sau intre nervuri.

Un simptom dintre cele mai comune este pierderea culorii verzi, cauzata de ruperea sauUn simptom dintre cele mai comune este pierderea culorii verzi, cauzata de ruperea sau de interferenta cu sinteza clorofilei, care este cel mai des cauzata de deficienta de de interferenta cu sinteza clorofilei, care este cel mai des cauzata de deficienta de azot azot N, N, fierfier Fe, Fe, manganmangan Mn si Mn si magneziumagneziu Mg. Mg.

Cateodata tesuturile senzitive se dezvolta in smocuri sau in rozete, acele de conifereCateodata tesuturile senzitive se dezvolta in smocuri sau in rozete, acele de conifere devin topite, si diferite alte anomalii in forma si culoare se dezvolta, care impiedica expertii sadevin topite, si diferite alte anomalii in forma si culoare se dezvolta, care impiedica expertii sa puna un diagnostic. puna un diagnostic.

Alte simptome vizibile includ moartea varfurilor tulpinii si a ramurilor, leziuni in scoartaAlte simptome vizibile includ moartea varfurilor tulpinii si a ramurilor, leziuni in scoarta si formarea de gume excesive.si formarea de gume excesive.

5.1.2. Simptome ale deficientelor nutritive ale plantelor ornamentale5.1.2. Simptome ale deficientelor nutritive ale plantelor ornamentale

In cazul in care frunzele mai batrane sunt afectate primele:In cazul in care frunzele mai batrane sunt afectate primele:Deficitul de azot NDeficitul de azot N - cloroza generala se schimba de la verde deschis la galben, se opresc din creştere; - cloroza generala se schimba de la verde deschis la galben, se opresc din creştere; - dormansul excesiv al mugurilor;- dormansul excesiv al mugurilor;- necroza frunzelor, urmata de abscizia in stadii avansate;- necroza frunzelor, urmata de abscizia in stadii avansate;Deficitul de magneziu MgDeficitul de magneziu Mg- cloroza pe marginea frunzelor sau patarea acestora, care se produce mai tarziu; - cloroza pe marginea frunzelor sau patarea acestora, care se produce mai tarziu; - varful si marginile frunzelor pot deveni necrozate, fragile si se pot ondula in sus;- varful si marginile frunzelor pot deveni necrozate, fragile si se pot ondula in sus;

Page 19: Nutritia Minerala a Plantelor

Deficitul de molibden Mo Deficitul de molibden Mo - cloroza inter-nervurala cu simptome premature asemanatoare cu deficienta de azot N- cloroza inter-nervurala cu simptome premature asemanatoare cu deficienta de azot N- marginile frunzelor pot deveni necrozate si se pot rula sau ondula in sus;- marginile frunzelor pot deveni necrozate si se pot rula sau ondula in sus;Deficitul de potasiu KDeficitul de potasiu K- marginile frunzelor pot deveni maro sau baltate si ondulate in jos;- marginile frunzelor pot deveni maro sau baltate si ondulate in jos;Deficitul de fosfor PDeficitul de fosfor P- frunzele care acumuleaza pigmenti antocianici pot cauza coloratia verde-albăstrui, sau- frunzele care acumuleaza pigmenti antocianici pot cauza coloratia verde-albăstrui, sau

un roşu spre roz; un roşu spre roz; - frunzele inferioare pot deveni galbene;- frunzele inferioare pot deveni galbene;

In cazul in care frunzele tinere au fost afectate prima data:In cazul in care frunzele tinere au fost afectate prima data:Deficitul de sulf SDeficitul de sulf S- coloratia verde deschis a foliajului tanar, urmata de ingalbenela;- coloratia verde deschis a foliajului tanar, urmata de ingalbenela;- tesuturile dintre nervuri colorate mai deschis;- tesuturile dintre nervuri colorate mai deschis;Deficitul de fier FeDeficitul de fier Fe- portiuni distincte de culoare alba sau galbena intre nervuri; - portiuni distincte de culoare alba sau galbena intre nervuri; - iniţial nervurile sunt verzi, devenind clorozate din cauza deficientelor grave, urmate de- iniţial nervurile sunt verzi, devenind clorozate din cauza deficientelor grave, urmate de

căderea frunzelor;căderea frunzelor;Deficitul de mangan MnDeficitul de mangan Mn- pete de necroza pe frunzele tinere clorozate, cu putine nervuri ramase verzi;- pete de necroza pe frunzele tinere clorozate, cu putine nervuri ramase verzi;Deficitul de zinc ZnDeficitul de zinc Zn- frunze clorozate anormal de mici;- frunze clorozate anormal de mici;- internoduri scurtate in cazuri agravate, devenind sub forma de rozeta;- internoduri scurtate in cazuri agravate, devenind sub forma de rozeta;Deficitul de cupru CuDeficitul de cupru Cu- frunze tinere permanent ofilite, devenind clorozate, apoi necrozate;- frunze tinere permanent ofilite, devenind clorozate, apoi necrozate;

In cazul in care mugurele terminal moare:In cazul in care mugurele terminal moare:Deficitul de bor BDeficitul de bor B- tesuturi fragile;- tesuturi fragile;- frunzele tinere sau marite devin clorozate sau necrozate si capturate ca si sub o cupa sau- frunzele tinere sau marite devin clorozate sau necrozate si capturate ca si sub o cupa sau

deformate;deformate;- mugurele terminal si varfurile radacinilor mor;- mugurele terminal si varfurile radacinilor mor;Deficitul de calciu CaDeficitul de calciu Ca- varfurile de crestere distruse sau moarte- varfurile de crestere distruse sau moarte- varfurile si marginile tesuturilor tinere deformate; - varfurile si marginile tesuturilor tinere deformate; - frunzele pot deveni tari si intepenite;- frunzele pot deveni tari si intepenite;

Unele deficiente pot cauza reduceri in cresterea plantei inainte de a avea unele simptomeUnele deficiente pot cauza reduceri in cresterea plantei inainte de a avea unele simptome vizibile. Cateodata problema este cauzata de multiple deficiente. A detecta o anumitavizibile. Cateodata problema este cauzata de multiple deficiente. A detecta o anumita deficienta atunci cand exista mai multe este aproape imposibil. deficienta atunci cand exista mai multe este aproape imposibil.

Alte conditii, care nu au legatura cu nutritia, pot complica diagnosticarea bazata doar peAlte conditii, care nu au legatura cu nutritia, pot complica diagnosticarea bazata doar pe simptomele vizibile. De exemplu, aeratia deficitara a solului, presiunea apei, poluarea aeruluisimptomele vizibile. De exemplu, aeratia deficitara a solului, presiunea apei, poluarea aerului si excesul de minerale pot cauza cloroza. si excesul de minerale pot cauza cloroza.

Si factorii genetici, de asemenea, produc cloroza, variind, la seminte, intre a fi stropite siSi factorii genetici, de asemenea, produc cloroza, variind, la seminte, intre a fi stropite si a fi albinoase. Bacteriile si infectiile cu virusi pot cauza simptome care arata asemenia fi albinoase. Bacteriile si infectiile cu virusi pot cauza simptome care arata asemeni simptomelor deficientei unui anumit element nutritiv.simptomelor deficientei unui anumit element nutritiv.

Page 20: Nutritia Minerala a Plantelor

Distrugerea rădăcinilor, cauzata de saracia in minerale pe timpul iernii sau de călduraDistrugerea rădăcinilor, cauzata de saracia in minerale pe timpul iernii sau de căldura prea puternica vara, poate fi luata ca simptom de deficienta. prea puternica vara, poate fi luata ca simptom de deficienta.

5.1.3. Analiza tesuturilor plantei5.1.3. Analiza tesuturilor plantei Analiza foliara sau a frunzei este un procedeu prin care tesutul frunzei este analizatAnaliza foliara sau a frunzei este un procedeu prin care tesutul frunzei este analizat

pentru a determina elementele minerale continute in planta. Analiza foliara este o unealtapentru a determina elementele minerale continute in planta. Analiza foliara este o unealta importanta pentru a stabili si mentine un program nutritiv adecvat pentru plantele lemnoase. importanta pentru a stabili si mentine un program nutritiv adecvat pentru plantele lemnoase.

Analiza foliara ar trebui luata in considerare nu doar pentru a diagnostica deficienteleAnaliza foliara ar trebui luata in considerare nu doar pentru a diagnostica deficientele suspecte de elemente minerale, ci si pentru a verifica programul de fertilizare. Pentru plantelesuspecte de elemente minerale, ci si pentru a verifica programul de fertilizare. Pentru plantele lemnoase este bine sa se ia ca mostra doar frunzele. lemnoase este bine sa se ia ca mostra doar frunzele.

Toate frunzele luate trebuie sa aiba aceeasi varsta si aceeasi pozitie pe planta. De obicei,Toate frunzele luate trebuie sa aiba aceeasi varsta si aceeasi pozitie pe planta. De obicei, aceasta inseamna primele frunze pe deplin maturizate de la varfuri sau frunzele cele mai tinereaceasta inseamna primele frunze pe deplin maturizate de la varfuri sau frunzele cele mai tinere pe deplin maturizate. pe deplin maturizate.

Fiecare mostra ar trebui sa contina 30 pana la 100 frunze sau grupuri de frunzulite arFiecare mostra ar trebui sa contina 30 pana la 100 frunze sau grupuri de frunzulite ar trebui sa fie colectate din arbori, arbusti si frunze sempervirescente. Marimea mostrei depindetrebui sa fie colectate din arbori, arbusti si frunze sempervirescente. Marimea mostrei depinde de marimea arborelui sau a arbustului studiat. de marimea arborelui sau a arbustului studiat.

Cam 50 de taieturi terminale, de 2 inch lungime ar trebui sa fie indepartate de la arbustiCam 50 de taieturi terminale, de 2 inch lungime ar trebui sa fie indepartate de la arbusti cu frunze sempervirescente inguste, de la cat mai multe plante posibil care sa faca parte dincu frunze sempervirescente inguste, de la cat mai multe plante posibil care sa faca parte din aceeasi conditie.aceeasi conditie.

In general, mostrele de frunze ar trebui sa fie luate intre mijlocul lui iunie si mijlocul luiIn general, mostrele de frunze ar trebui sa fie luate intre mijlocul lui iunie si mijlocul lui septembrie sau, mai tarziu de la sempervirescente, de la plantele care intrunesc aceleasi conditiiseptembrie sau, mai tarziu de la sempervirescente, de la plantele care intrunesc aceleasi conditii de plantare. de plantare.

Cand unele plante dintr-o zona cresc rau si altele cresc bine se iau mostre din fiecare.Cand unele plante dintr-o zona cresc rau si altele cresc bine se iau mostre din fiecare. Ambele mostre trebuie luate de la frunzele care se afla in acelasi stadiu de crestere. DiferenteleAmbele mostre trebuie luate de la frunzele care se afla in acelasi stadiu de crestere. Diferentele dintre cele doua mostre ar putea sa arate cauza problemei. dintre cele doua mostre ar putea sa arate cauza problemei.

Spalarea mainilor e intotdeauna obligatorie inainte de a umbla cu o mostra.Spalarea mainilor e intotdeauna obligatorie inainte de a umbla cu o mostra.Majoritatea problemelor de nutritie nu se pot rezolva si corecta doar pe baza analizei unuiMajoritatea problemelor de nutritie nu se pot rezolva si corecta doar pe baza analizei unui

tesut al plantei; mai este nevoie si de o analiza a mediului de crestere. Omiterea celei de-a douatesut al plantei; mai este nevoie si de o analiza a mediului de crestere. Omiterea celei de-a doua verificari ignora influenta excesului de elemente nutritive – a unuia sau mai multor elementeverificari ignora influenta excesului de elemente nutritive – a unuia sau mai multor elemente esentiale total diferite – din mediul de crestere pe care o poate avea planta in timpul asimilatiei.esentiale total diferite – din mediul de crestere pe care o poate avea planta in timpul asimilatiei.

Excesul elementului nutritiv Deficienta indusa Azot N Potasiu K Potasiu K Azot N

Calciu Ca

Magneziu Mg Sodiu Na Potasiu K

Calciu Ca

Magneziu Mg Calciu Ca Magneziu Mg Magneziu Mg Calciu Ca

Page 21: Nutritia Minerala a Plantelor

Calciu Ca Bor B Fier Fe Mangan Mn Mangan Mn Fier Fe Cupru Cu Fier Fe Fosfor P Cupru Cu

5.1.4. Teste biologice5.1.4. Teste biologice

Testele biologice includ procese de fertilizare in camp si in vase in sere. Aceste proceseTestele biologice includ procese de fertilizare in camp si in vase in sere. Aceste procese sunt uneori necesare pentru a invata care elemente sau element produc cea mai maresunt uneori necesare pentru a invata care elemente sau element produc cea mai mare imbunatatire a cresterii. Proiectarea corecta al unui experiment ce poate aduce niste raspunsuriimbunatatire a cresterii. Proiectarea corecta al unui experiment ce poate aduce niste raspunsuri la intrebari este vital.la intrebari este vital.

Exista 3 categorii de experimente sau procese: preliminarii, demonstrationale si critice.Exista 3 categorii de experimente sau procese: preliminarii, demonstrationale si critice.Experimentele preliminare sunt cele care necesita multe tratamente. De obicei suntExperimentele preliminare sunt cele care necesita multe tratamente. De obicei sunt

conduse sa focalizeze cercetarea catre punctul slab. Cele mai promitatoare tratamente dinconduse sa focalizeze cercetarea catre punctul slab. Cele mai promitatoare tratamente din procesele preliminare sunt investigate in viitoarele experimente critice.procesele preliminare sunt investigate in viitoarele experimente critice.

Procesele demonstrationale sunt, probabil, cele mai familiare. In proceseleProcesele demonstrationale sunt, probabil, cele mai familiare. In procesele demonstrationale de nutritie un fertilizator nou poate fi comparat cu tratamentul de fertilizaredemonstrationale de nutritie un fertilizator nou poate fi comparat cu tratamentul de fertilizare standard. Procesele demonstrationale nu sunt reproduse identic si nici la intamplare si nu oferastandard. Procesele demonstrationale nu sunt reproduse identic si nici la intamplare si nu ofera informatii precise. Pe baza acestor procese demonstrationale ne-duplicate si ne-intamplatoareinformatii precise. Pe baza acestor procese demonstrationale ne-duplicate si ne-intamplatoare se pot aduce schimbari in sistemul de productie. Totusi, fara reproducerea identica ase pot aduce schimbari in sistemul de productie. Totusi, fara reproducerea identica a experimentului si fara a fi la intamplare, nu se poate observa daca efectul se datoreazaexperimentului si fara a fi la intamplare, nu se poate observa daca efectul se datoreaza schimbarii sau realului. O comparatie reprodusa si intamplatoare a unui nou produs fata deschimbarii sau realului. O comparatie reprodusa si intamplatoare a unui nou produs fata de unul standard ar putea produce informatii precise.unul standard ar putea produce informatii precise.

Pe parcursul unui proces este bine de urmarit urmatoarele etape:Pe parcursul unui proces este bine de urmarit urmatoarele etape:-- stabilirea obiectivelor;stabilirea obiectivelor;-- determinarea tratamentelor si controalelor potrivite obiectivelor;determinarea tratamentelor si controalelor potrivite obiectivelor;-- selectarea locului si determinarea asezarii parcelei sau a design-ului experimental;selectarea locului si determinarea asezarii parcelei sau a design-ului experimental;-- prepararea datelor pentru analiza.prepararea datelor pentru analiza.

5.1.5. Analiza solului5.1.5. Analiza solului

Analizele solului se folosesc pe scara larga pentru a determina felurile de cantitatiAnalizele solului se folosesc pe scara larga pentru a determina felurile de cantitati de fertilizatori care sa fie adaugate. Acestea indica, de asemenea, existenta deficientelorde fertilizatori care sa fie adaugate. Acestea indica, de asemenea, existenta deficientelor minerale inainte de a planta. In culturile din camp, un test de sol ar trebui facut in fiecare anminerale inainte de a planta. In culturile din camp, un test de sol ar trebui facut in fiecare an pentru a se asigura ca culturile ornamentale vor avea suficiente elemente nutritive si pH-ulpentru a se asigura ca culturile ornamentale vor avea suficiente elemente nutritive si pH-ul corect pentru o buna crestere.corect pentru o buna crestere.

Testarile solului pot fi facute oricand atat timp cat solul nu este inghetat. Totusi,Testarile solului pot fi facute oricand atat timp cat solul nu este inghetat. Totusi, momentul cel mai bun este primavara timpuriu. Testarile de primavara timpuriu vor acordamomentul cel mai bun este primavara timpuriu. Testarile de primavara timpuriu vor acorda timp pentru a corecta orice deficienta nutritiva inainte de avansarea cresterii plantelor.timp pentru a corecta orice deficienta nutritiva inainte de avansarea cresterii plantelor.

Foarte putine informatii sunt disponibile despre fertilitatea solului pentru planteFoarte putine informatii sunt disponibile despre fertilitatea solului pentru plante ornamentale precise.ornamentale precise.

Standarde sugerate pentru fertilitatea solului pentru plante lemnoase crescute in camp:Standarde sugerate pentru fertilitatea solului pentru plante lemnoase crescute in camp:

    Disponibile (lb./ac) Schimbabile (mEq/100g)b

Page 22: Nutritia Minerala a Plantelor

Grup CEC P K Ca MgLut aluvionar → nisipos 12-16 35-70 150-200 5.0-10.0 2Lut nisipos 5-10 25-35 100-150 2.5-4.0 1Nisip lutos catre nisip 2-4 15-25 60-100 1.5-2.0 0.5

aP X 2.3 = P2O5

K X 1.2 = K2O.

b1 mEq/100 g Ca = 400 lb./acru

1 mEq/100 g Mg = 240 lb./acru.

La fel ca si la culturile din camp, pentru a maximiza cresterea si calitatea plantelorLa fel ca si la culturile din camp, pentru a maximiza cresterea si calitatea plantelor produse in vase, fertilizarea este extrem de importanta. In esenta, intreaga sanatate a plantelorproduse in vase, fertilizarea este extrem de importanta. In esenta, intreaga sanatate a plantelor este dependenta de o nutritie corespunzatoare.este dependenta de o nutritie corespunzatoare.

Nivele de elemente nutritive sugerate in extracte saturate din mediile culturilor in vase:Nivele de elemente nutritive sugerate in extracte saturate din mediile culturilor in vase:

    Concentratie     Acceptabilaa Optimum RidicataAzot nitric-N (NO3-N) 40-79b 80-139 140-199Fosfor (P) 3-5 6-10 11-18Potasiu (K) 50-109 110-179 180-256Calciu (Ca) 70-139 140-219 220-324Magneziu (Mg) 30-59 60-99 100-149

a Acceptabila pentru majoritatea plantelor atunci cand cresterea optima nu este o grija primara

b Valorile din coloane sunt in PPM, utilizand metoda Extractului saturat

In cultura la ghiveci este, de asemenea, important, sa se tina cont de importanta si consecintele suplimentelor diferite de elemente chimice in mediul de cultura. Mahoritatea mediilor de cultura produse pentru plantele cultivate in ghivece vor necesita un fel de forma de supliment chimic pentru a ajuta pH-ul si pentru a creste elementele nutritive disponibile. O analiza chimica a mediului si a componentelor sale ar trebui sa fie obtinuta doar daca aceasta informatie e cunoscuta. Depinzand de amestec, rezultatele analizei si durata timpului cat plantele urmeaza a fi crescute in ghivece, elementele nutritive aditionale necesare pot fi cel mai bine adaugate folosind fertilizatori cu degajare inceata sau controlata in momentul plantarii. O analiza a solului este de mare valoare cand este insotita de o analiza foliara. La plantele lemnoase, din cauza sistemului radicular, care poate fi destul de dezvoltat si adanc, este dificil de a lua mostre din sol sau sa se reprezinte zona unde sistemul radicular absoarbe elementele nutritive. O slaba corelatie poate exista, prin urmare, intre un test al solului si o analiza foliara pentru un element nutritiv dat. Analizele foliare, de asemenea, nu indica pH-ul solului, iar pH-

Page 23: Nutritia Minerala a Plantelor

ul este un indiciu despre disponibilitatea elementelor nutritive. Din acest motiv, testele solului ar trebui intotdeauna sa insoteasca analiza foliara a plantelor si, utilizate impreuna, sa stabileasca un diagnostic deficientelor minerale suspectate. Testele mediului intotdeauna ar trebui sa insoteasca analizele foliare ale plantelor cultivate in ghivece, fiindca pH-ul solului ghivecelor se schimba rapid.

5.1.6. Analiza apei

Aplicarea apei asupra plantelor de sera este cel mai universal tratament in sere, cel mai important tratament in succesul recoltei si, totodata, cel mai redus si neglijat. Calitatea apei are o influenta majora asupra serelor si nutritia plantelor din peisaj, cresterii si calitatii. Din cauza impactului atat de semnificativ al calitatii apei, analiza apei ar trebui sa fie primul pas facut in proiectarea programului de fertilizare al serei si probabil prima metoda de detectare folosita la observarea deficientelor elementelor nutritive. Este recomandat ca analiza apei sa fie facuta anual.

In timpul revizuirii rezultatelor unei analize a apei, trebuie notat in primul rand excesele sau nivelurile minime, inainte de a fi studiata balanta parametrilor masurati.

In urmatorul tabel sunt prezentate cateva calitati orientative ale apei pentru irigatii ornamentale. Caracteristicile din setul1 ar trebui mai mult ca sigur monitorizate. Acestea reprezinta setul minim care ar trebui facut regulat. Caracteristicile din setul 2 sunt de dorit, insa nu in calitate de esentiale.

Variatii dorite pentru elemente specifice in irigatia apei

Caracteristica Limita superioara Variatia optima

Set 1:    

pH   5-7

Fosfor (P) 0.005-5 mg/l* < 1.0 mg/l

Calciu (Ca) 120 mg/l 40 –120 mg/l

Sulfat (SO4) 240 mg/l 24-240 mg/l

Alcalinitatea 200 mg/l 0-100 mg/l

Sodiu (Na) 50 mg/l 0-30 mg/l

Bor (B) 0.8 mg/l 0.2-0.5 mg/l

Fluor (F) 1.0 mg/l 0 (in special pentru culturile sensibile ca si Lilium, Freesia)

Magneziu (Mg) 24 mg/l 6-24 mg/l

Clor (Cl) 140 mg/l 0-50 mg/l

EchivalentulBicarbonatului

150 mg/l ** 30-50 mg/l

Set 2:    

Azot nitric (N03) 5 mg/l 0-5 mg/l

Page 24: Nutritia Minerala a Plantelor

Potasiu (K) 10 mg/l 0.5-10 mg/l

Zinc (Zn) 2.0 mg/l 0.1-0.2 mg/l

Molibden (Mo) 0.07 mg/l 0.02-0.05 mg/l

Fier (Fe) 5 mg/l 1-2 mg/l

Cupru (Cu) 0.2 mg/l 0.08-0.15 mg/l

Aluminiu (Al) 5.0 mg/l 0-5.0 mg/l

Ratia Absorbtiei Sulfului (RAS sau SAR)

4 mg/l 0-4 mg/l

*   1mg/litru = 1ppm

**  Acidificatia este de obicei necesara pentru a corecta pH-ul daca echivalentul

bicarbonatului este peste 50 mg/l.

Page 25: Nutritia Minerala a Plantelor

5.2. Toxicitati obisnuite la plantele lemnoase ornamentale

Mai mult de jumatate din elementele sistemului periodic au fost gasite in plante, si pareMai mult de jumatate din elementele sistemului periodic au fost gasite in plante, si pare probabil ca fiecare element care apare in mediul radacinii este absorbit.probabil ca fiecare element care apare in mediul radacinii este absorbit.

Disponibilitatea elementelor nutritive pentru plante este afectata in cea mai mare masura de pH decat de oricare alt factor.

Nivelurile in exces (toxice) de fier Fe, mangan Mn, zinc Zn si cupru Cu sunt prezente foarte rar intr-un sol cu pH ce depaseste 6.0. Este impropriu ca deficientele sa se dezvolte intr-un sol cu pH sub 7.0. Disponibilitatea de molibden Mo este direct proportionala cu pH-ul solului: cu cat acesta creste, cu atat si nivelurile de molibden Mo. Deficientele sau excesele majoritatii microelementelor pot fi corectate prin ajustarea pH-ului solului. 

Toxicitatea cauzata de Bor B la Rhododendron

Deficienta borului BDeficienta borului BRanirea regiunilor meristematice ca rezultat al deficientei borului B este foarte

raspandita, insa un mic exces de bor B este toxic, in special pentru conifere. Chiar si in concentratii scazute, borul B este cu desavarsire toxic pentru majoritatea

speciilor ornamentale.

Page 26: Nutritia Minerala a Plantelor

In general, dicotiledonatele au cerinte mai mari de bor B decat monocotiledonatele.Doua dintre cele mai sensibile plante lemnoase la toxicitatea de bor B din zona temperata

sunt Prunus persica si Vitis vinifera.

Excesul de clor ClPlantele lemnoase sunt sensibile in special la clor Cl. Cand sunt absorbiti de radacinile

plantei, ionii de clor sunt transportati la frunze, unde sunt acumulati. La plantele lemnoase ca Rosa sp., Azalee, Camellia sp. si Rhododendron sp. necroza frunzei se dezvolta ca acumulare de clor. Acest lucru se observa des sub forma parjolirii marginilor si caderii frunzelor. Observatiile sugereaza ca speciile de conifere sunt mai susceptibile la ranirea cu exces de sare (NaCl) decat cele decidue.

5.3. Deficiente neobisnuite la plantele lemnoase ornamentale5.3. Deficiente neobisnuite la plantele lemnoase ornamentale

Ratia unor elemente nutritive va influenta cresterea plantei. Ratia unor elemente nutritive va influenta cresterea plantei. Ratia Ca : Mg ar trebui mentinuta la 1 : 0,4 pentru absorbtia optima a ambelor elementeRatia Ca : Mg ar trebui mentinuta la 1 : 0,4 pentru absorbtia optima a ambelor elemente

nutritive.nutritive.O ratie de N : K de 1 : 1 va produce o normala crestere si dezvoltare a inaltimii, in timpO ratie de N : K de 1 : 1 va produce o normala crestere si dezvoltare a inaltimii, in timp

ce o relatie N : K de 5 : 8 va produce des plante scunde si inchise la culoare.ce o relatie N : K de 5 : 8 va produce des plante scunde si inchise la culoare.Alt principiu de retinut este ca plantele care sunt active in perioada de crestere vegetativaAlt principiu de retinut este ca plantele care sunt active in perioada de crestere vegetativa

vor necesita mai mult vor necesita mai mult calciucalciu Ca si Ca si azotazot N, pe cand plantele care infloresc activ necesita mai N, pe cand plantele care infloresc activ necesita mai mult mult fosforfosfor P si P si potasiupotasiu K. K.

Deficienta calciului CaDeficienta calciului CaFrunzele la Frunzele la Ligustrum vulgareLigustrum vulgare in timpul infloririi si la in timpul infloririi si la Quercus albaQuercus alba contin de contin de

doua ori mai mult calciu decat Pinus ponderosa crescut in acelasi sol.doua ori mai mult calciu decat Pinus ponderosa crescut in acelasi sol.In general, dicotiledonatele prezinta o cerinta de calciu mai ridicata decatIn general, dicotiledonatele prezinta o cerinta de calciu mai ridicata decat

monocotidedonatele.monocotidedonatele.O deficienta de calciu este vizibila mai intai la varfurile radacinii. Acestea devinO deficienta de calciu este vizibila mai intai la varfurile radacinii. Acestea devin

brune si sistematic mor.brune si sistematic mor.

Deficienta cuprului CuDeficienta cuprului CuDaca deficienta de cupru are loc la arbori, acest lucru poate fi asociat cuDaca deficienta de cupru are loc la arbori, acest lucru poate fi asociat cu

dezvoltarea formelor dezvoltarea formelor PendulaPendula..Cuprul inhiba puternic absorbtia Cuprul inhiba puternic absorbtia zinculuizincului Zn si vice-versa. Zn si vice-versa.

Deficienta magneziului MgDeficienta magneziului MgApare la Apare la sempervirescentesempervirescente, sau in soluri cu amestec acid., sau in soluri cu amestec acid.

Deficienta de fier FeDeficienta de fier FeCea mai comuna deficienta a microelementelor la plantele lemnoase.Cea mai comuna deficienta a microelementelor la plantele lemnoase.

Deficienta de mangan MnDeficienta de mangan MnA doua cea mai comuna deficienta a microelementelor la plantele lemnoase.A doua cea mai comuna deficienta a microelementelor la plantele lemnoase.

5.4. Nutritia speciei de Acalypha hispaniolae cultivata la ghiveci

Page 27: Nutritia Minerala a Plantelor

Butasii de radacina de Acalypha hispaniolae crescuti intr-un mediu de compost de scoarta bogat in turba timp de 4 luni evalueaza raspunsul lor la 5 niveluri de azot N, fosfor P, potasiu K si argila. Exista o corelatie liniara intre adaugarea de azot N si materia foliara uscata, care a crescut, azotul variind intre 0 – 600 g /m3 si continutul frunzei in azot N de 33% la aceasta rata ridicata de azot N. Maximul prezis al greutatii uscate a florilor a avut loc la 400 g N/m3. Adaugarile de fosfor P au suprimat cresterea si inflorirea. Continutul de fosfor P din foliaj trebuie mentinut la 0,2%. Cloroza cea mai severa a frunzelor mature s-a datorat deficientei de azot N, dar a fost cauzata, de asemenea, si de toxicitatea fosforului P. Cloroza la frunzele tinere, nematurizate, a fost atribuita deficientei de fier indusa de fosfor P si a fost cea mai grava in cazul ratiei P : Fe din frunze de 62 : 1. Argila a redus toxicitatea fosforului P si rata sa a pentru o crestere maxima fost de 6 – 9 kg/m3 si un pH de 5. Aditiile de potasiu K au avut efecte insesizabile asupra cresterii. Un continut foliar de 2% potasiu K este recomandat.

5.5. Betula sp.Mesteacanul prezinta rar boli, cu exceptia insectelor care-l deranjeaza.Cloroza la mesteacan este o conditie cauzata aproape intotdeauna de mai mult de un

factor, incluzand pH-ul nepotrivit al solului, solul greu si compact, deficienta de fier Fe sau udarea excesiva.

Cel mai evident simptom de cloroza este suprafata dintre nervurile frunzei, care incepe sa se ingalbeneasca, in timp ce nervurile raman verzi.

Cloroza poate reduce drastic cantitatea de clorofila care lucreaza sa produca substantele hranitoare pentru arbore. Poate duce si la oprirea cresterii si o lipsa totala de vigoare.

Este important sa se determine care factori contribuie la cloroza inainte de a o trata. De prea multe ori se presupune ca arborele are nevoie de fier Fe. Aplicand ingrasaminte pe baza de fier Fe poate duce la o inverzire mai inchisa a frunzelor, insa poate fi doar un bandaj care acopera o problema mai mare.

5.6. Spiraea sp.Arbustii din genul Spiraea nu prezinta nevoi de ingrasaminte, nefiind pretentiosi fata de

continutul de saruri minerale din sol, dar beneficiaza dupa o doza anuala de fertilizator echilibrat asemeni celui care prezinta un raport N P K de 10:10:10.

5.7. Syringa sp.Liliacul prefera, de asemenea, un fertilizator complet cu raport N P K de 10:10:10,

administrat primavara devreme inainte sa inceapa cresterea, dar insa numai incepand cu al doilea sezon de crestere (in primul este de evitat).

5.8. Administrarea de N P K la arborii si arbustii ornamentaliSursele de azot N Rezervele de azot N din sol provin, in primul rand, din materie organica;

disponibilitatea depinde de temperatura si umiditate; Degajarea rapida sau sursele de azot N solubil:- nitrati sau surse de amoniu;- uree; Sursele de degajare inceata a azotului N:- materii organice naturale:

Page 28: Nutritia Minerala a Plantelor

- gunoi de grajd;- noroi de la apele menajere;- compost etc.- materii sintetice:- IBDU;- uree imbracata in sulf;- materiale imbracate in rasina.

Sursele de fosfor P si potasiu K Fosforul P si potasiul K sunt eliberati din mineralizarea solului si din materii

organice; Sursele fertilizarii cu fosfor P:- superfosfati si triplu-fosfati;- masa de os;- fosfat pietros;- noroi de la apele menajere;- alte surse organice. Sursele fertilizarii cu potasiu K:- nitrati de potasiu;- sulfat de potasiu;- clorura de potasiu;- cenusa de lemn;- materii organice.

Mod de administrare al fertilizatorilor pe baza de azot N

Nivel scazut 1 – 2 lb N / 1000 sq.ft. (picioare patrate)- intretinerea ocazionala a peisajului;- plante aflate sub stress;- arbori si arbusti tineri cu zone restranse de radacini;- soluri cu potential de scurgere;- soluri bogate in materii organice;- acolo unde sursa de azot N solubil este folosita.

Nivel scazut → mediu 1 – 3 lbs N / 1000 sq.ft. - arbori si arbusti maturi;- arbori inconjurati de iarba de gazon fertilizata;- Conifere;- Rhododendroni, Azalee, plante cu radacini fibroase superficiale;- plante ca Forsythia, lemnul cainesc (Ligustrum), salcii (Salix), rachite,

artar argintiu (Acer saccharinum).

Nivel mediu → ridicat 3 – 5 lbs N / 1000 sq.ft. Doar: - pentru arbori si arbusti tineri stabiliti la loc sigur (unde se doreste o rata de crestere

rapida);

Page 29: Nutritia Minerala a Plantelor

- pe soluri fara alunecari si potential de scurgere scazut; - unde se folosesc fertilizatori ce contin 50% sau mai mult azot N cu degajare inceata.

Mod de administrare al fertilizatorilor pe baza de fosfor P si potasiu K Fosforul P si potasiul K sunt continuti in fertilizatorii completi (N P K). Ratia de 3

: 1 : 2 sau 3 : 1 : 1 este potrivita pentru utilizarea in peisagistica. Daca fosforul P si potasiul K sunt aplicati bazandu-ne pe teste ale solului,

majoritatea recomandarilor sunt de 1 – 2 lbs P sau K / 1000 sq.ft. Cantitati mai mari sunt uneori aplicate odata la 4 – 5 ani.

6. Proceduri de fertilizare la plantele de interior

Ce se intampla cu azotul N aplicat? 1. volatil : 15% - 20% scapa si se imprastie in aer;2. se scurge: de la putin la mult, cel mai mult pe solurile nisipoase suprairigate;3. materie organica: 33% - 66% legat temporar si permanent;4. 15% - 75% media 50% - recoltele primesc ceea ce mai ramane;5. va zbura, si chiar cand prins sub forma de fertilizator si pus la treaba… purtand oricare

din aceste nume: N2 azot molecular; NO oxid de azot NO2 dioxid de azot NH4 amoniac N2O …inca poate scapa!Functionarea elementelor minerale in planteC, H, O – elemente de baza ale tuturor moleculelor organice;N, S – componente ale proteinelor;P – element esential al membranelor plantelor implicat in producerea de energie;Ca – se combina cu materiale ca pectina pentru a forma peretele celular si lamela

mijlocie; producere de energie;Mg – rol central in molecula de clorofila;B – regularizeaza utilizarea Ca;Urme de elemente (ultramicroelemente) – implicate in actiunea enzimelor (co-factori);Elementele nutritive esentiale, sursele lor si cantitatile relative necesitate de planteElemente nutritive folosite in cantitati relativ mariDin aer si apa Din solutia solului- C - N- H - P- O - K - Ca - Mg - SElemente nutritive folosite in cantitati relativ miciDin solutia solului- Fe - Cu- Mn - Zn- B - Cl

Page 30: Nutritia Minerala a Plantelor

- MoElementele nutritiei plantelorMacroelemente Microelemente- N - Fe- P - Mn- K - B- Ca - Mo- Mg - Cu- S - Zn - ClDefinitiile diferitor tipuri de fertilizatoriTipul de fertilizator DefinitieCu degajare controlata sau inceata Elementele necesare devin disponibile pe o

perioada de timp extinsaOrganic Origine-sursa: plante sau animaleLichid Elementele necesare din surse diferite

complet dizolvate in apaChelat Elementul necesar este retinut de o

molecula complexa care pastreaza disponibilitatea

Uscat Fertilizatori aplicati fara a fi dizolvati in apa

Un rezumat al elementelor minerale necesitate de planteElementul Forme in care este

absorbitConcentratia

aproximativa in intreaga planta (ca procent % de masa uscata)

MacroelementeN NO3

- sau NH4 1% - 3%K K+ 0,3% - 6%Ca Ca2+ 0,1% - 3,5%P H2PO4 sau HPO4

2- 0,05% - 1%Mg Mg2+ 0,05% - 0,07%S SO4

2- 0,05% - 1,5%MicroelementeFe Fe2+ sau Fe3+ 10 ppm – 500 ppmCl Cl- 100 ppm – 10000 ppmCu Cu2+ 2 ppm – 75 ppmMn Mn2+ 5 ppm – 500 ppm Zn Zn2+ 3 ppm – 150 ppmMo MoO4

2- 0,1 ppm – 5 ppmB BO3- sau B4O7

2- 2 ppm – 75 ppm*Co Co3+ urmaToxicitatile nutritive- in caz de exces de saruriAcizii si bazele reactioneaza sa formeze saruri compuse limitate:NaOH + HCl → NaCl + H2ODe unde provin sarurile solubile?

Page 31: Nutritia Minerala a Plantelor

- fertilizatori- apa - mediul de crestereFertilizatorii aprovizioneaza plantele cu saruri de elemente esentiale.Cum sunt detectate sarurile?- electroconductivitatea extractului de sol- depozite vizibile de saruriProblemele fertilizatorilor si sarurilor solubile Fertilizatorii ridicati si scazuti (in concentratie) si excesul de saruri solubile, toate

cauzeaza cresterea slaba sau inceata a plantei, oprirea in loc, varfuri si margini de frunze arse si caderi de frunze.

In plus, fertilizatorii scazuti si excesul de saruri solubile cauzeaza dezvoltarea a noi frunze mici, ingalbenirea frunzelor.

Pentru a controla problemele salinitatii:- evitarea excesului de fertilizatori;- calitatea proasta a apei;- excesul de saruri trebuie spalat cu apa;- a se lua in considerare folosirea apei deionizate;- a nu se permite ca solul sa devina prea uscat;- spalarea sau scurgerea sarurilor in exces: - aplicarea unei cantitati de 5 ori mai mare decat cantitatea normala de

apa; - a se permite sa se usuce; - asteptare 15’ – 20’; - repetare.Forme de fertilizatori utilizati pentru interior- lichide- pudre- tablete- piroane;- granule.Programe de fertilizare pentru peisaje de interiorMetoda aplicarii Elementul ObiectivulLichida sau constanta – dupa plantare

Toate Aprovizionarea cu elemente nutritive pe masura necesitatilor plantei

Foliara N Fe Mn Mg Cu Zn Mo Raspuns prompt sau cand conditiile solului sunt nefavorabile absorbtiei

Incorporata – inaintea plantarii

N P K Mg Ca Asigura cantitati de inceput si rezerve: sursa de folosire a azotului degajat controlat

Ca Corectarea pH-ului scazut: utilizarea atat a solului calcaros hidratat, cat si a carbonatului de calciu

Page 32: Nutritia Minerala a Plantelor

CaCO3 sau dolomitei

Fe Mn Cu Zn B Asigura rezerveUscata Toate Aplicarea elementelor

esentiale fara apaManjire Toate Aplicarea rapida a

materialelor insolubile ca fertilizatori organici sau pietrisul calcaros dolomitic

Tipuri de fertilizatori cu degajare controlata pentru peisajele de interiorCategoria Tipuri specifice ComentariiIncet solubili MagAmb Contine forme amoniacale

de azot si cantitati ridicate de fosforHidroliza – primul pas in degajare

Descompunerea bacteriana IBDU Rata degajarii depinde de dimensiunea particulei, de temperatura (~3luni)

Schimb de crusta de rasina Forma de aldehida ureica Elementele nutritive adera la rasina si sunt indepartate de catre plantaGrosimea crustei de rasina si degajarea temperaturii Descompunerea bacteriana a crustei regleaza, de asemenea, degajarea

Fertilizand o planta de interiorConsideratii:- specia;- volumul solului (dimensiunea vasului);- intensitatea luminii.Iarna

O mare parte a plantelor de apartament nu necesita nutritie in aceasta perioada; fiind in stare de repaus, necesitatile nutritive sunt scazute si orice acumulare de ingrasaminte in compost poate duce la distrugerea radacinilor, putand fi chiar fatala.

Fac exceptie plantele care produc flori: Cyclamen sp., Azaleea, sau bractee colorate: Euphorbia pulcherrima. Acestea vor fi nutrite la fiecare 2 – 4 saptamani cu un ingrasamant adecvat pe baza de potasiu K.Primavara, vara

Plantele au mare nevoie de ingrasaminte, administrate in functie de specie si alti parametri.Toamna

Este important pentru majoritatea plantelor sa se intrerupa hranirea la inceputul lunii septembrie, deoarece ritmul lor de crestere si necesitatile nutritive scad. Exista, totusi, unele exceptii reprezentate de acele specii care infloresc toamna tarziu sau in

Page 33: Nutritia Minerala a Plantelor

timpul iernii si acestea trebuie sa fie nutrite folosind un fertilizator cu un continut echilibrat de azot N, fosfor P si potasiu K.

7. Experiment

Este sau nu acumularea diferentiata de elemente din frunze la plantele de vasc si cele gazda inrudita cu pierderea mare de apa din vasc?

Pana acum s-a presupus ca acumularea diferentiata de elemente, care duce la acumulari mai mari de elemente in tesuturile vascului, este asociata cu rata mai mare a transpiratiei in vasc decat in planta-gazda. Doar cativa cercetatori au masurat ambele concentratii de elemente din tesuturi si transpiratia, sau parametrii inruditi cu transpiratia, asemeni ratiilor de izotopi de carbon 13C. In decurs de un an au fost investigate 10 perechi vasc - plante-gazda, 9 incluzand specia de vasc Ileostylus micranthus si una specia Tupeia antarctica. Mijloacele anuale si sezoniale de transpiratie si 13C au fost similare la speciile de vasc si la plantele-gazda, insa plantele-gazda au prezentat variatii mai mari atat la transpiratie cat si la 13C decat speciile de vasc. De asemenea, s-au obtinut si mijloace anuale si sezoniale pentru concentratiile foliare in calciu Ca, magneziu Mg, potasiu K, sodiu Na, fosfor P si azot N. Concentratiile foliare de calciu Ca si magneziu Mg au fost similare cu cele ale plantelor-gazda, concentratiile de azot N au fost scazute, iar concentratiile foliare de potasiu K, sodiu Na si fosfor P au fost considerabil mai mari in plantele de vasc decat in plantele-gazda. Ratiile concentratiilor foliare de calciu Ca, magneziu Mg, sodiu Na si fosfor P din plantele de vasc in raport cu gazdele au fost cele mai mari cand transpiratia gazdei era scazuta, cand 13C din gazde a fost negativ in cea mai mica masura, si cand diferenta de 13C dintre vasc si gazda a fost negativa in cea mai mare masura. Ratiile de concentratii foliare de azot N vasc : gazda erau pozitiv corelate cu transpiratia vascului. Relatiile pasive de apa (transpiratia si gradientii potentiali de apa) influenteaza probabil acumularea de elemente cantarite in plantele de vasc si cele gazda (in special calciu Ca, magneziu Mg, fosfor P si azot N), insa posibilitatea ca transportul activ sa fie implicat in producerea de concentratii ridicate de potasiu K, sodiu Na si fosfor P in plantele de vasc nu poate fi diminuata.

8. Bibliografie

1. Fiziologia plantelor – Radu Sumalan, Ed. Eurobit, Timisoara, 20042. Freesia – T.Echim, V.Oprita, Ed. Ceres, Bucuresti, 19753. Contributii la studiul influentrei ingrasarii cu N P K asupra unor procese fiziologice si

productiei de flori si tuberobulbi la gladiole – Militiu Amelia, Institutul Agronomic “N.Balcescu”, Bucuresti

4. Contributii la studiul perioadei de repaus la radacinile tuberizate de Dahlia variabilis (Willd.) Desf. si rizomii de Canna indica L. – Ailincai Natalia, Institutul Agronomic “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi, 1975

5. Fiziologia plantelor de cultura, vol. III (Fiziologia pomilor fructiferi si a vitei de vie) – Ioan Burzo, Ed. Stiinta, Chisinau, R. Moldova,1999

6. Fiziologia plantelor de cultura, vol. IV (Fiziologia legumelor si a plantelor floricole) – Ioan Burzo, Ed. Stiinta, Chisinau, R. Moldova, 2000

Page 34: Nutritia Minerala a Plantelor

7. Plante de apartament – Ghid complet All, Ed. Allfa, 20018. Internet