o introducere in teoria arhitecturii

arhitectura si constructie

arhitect si inginer

Twisting Torso

organitech

Santiago Calatrava

Le Corbusier

L’ architecte et l’ ingenieur

cunoasterea omului /

cunoasterea legilor fizicii

imaginatie creatoare, frumusete, libertate de optiune /

constrangerile materiale, calcul

Walther Rivius sau Ryff (c. 1500 – 1548)

Vitruvius Teutsch

Nurenberg 1548

Instrumentele arhitectului

…arhitectul trebuie sa cunoasca multe discipline, stiinta sa bazandu-se pe judecata de sinteza, pe rationalitate si experienta practica. Cei care isi pun toata increderea pe aptitudini practice dar nu sunt educati nu pot ajunge la o influenta prea mare. Cei care se bazeaza numai pe

teorie alearga dupa umbre. Arhitectul trebuie sa fie un desenator experimentat,

versat in geometrie, familiar cu istoria, studios in filosofie, cunoscator de muzica,

avand tangente cu medicina, intelegand regulile expertilor in drept si avand imagine clara

despre astronomie si cartile cerului. Trebuie sa inteleaga literele si sa-si intareasca memoria citind ceea ce si-a notat pe teren. Sa cunoasca tehnica transpunerii desenelor pe teren

cu rigla si compasul. Optica este necesara pentru a proiecta ferestrele spre regiunile specifice

ale cerului. Prin aritmetica se rezolva costurile cladirii, iar dificultatile simetriei sunt rezolvate cu principii si metode geometrice. Filosofia completeaza caracterul arhitectului facandu-l sa nu fie arogant ci mai degraba tolerant, drept si demn de incredere si cel mai important, lipsit de lacomie. Trebuie sa- si pastreze demnitatea cu o buna reputatie. Arhitectul trebuie sa stie muzica pentru a

avea stiinta de relatiile matematice si canonice. Trebuie sa stie medicina, despre ceea ce

grecii numeau climates, despre aer si locuri sanatoase. Mai trebuie sa stie legea, iar despre astronomie principiile ceresti, echinoctiile si solstitiile, precum si cursul stelelor. In consecinta pentru aceasta profesie mareata in care trebuie sa abunzi in experienta variata nu cred ca arhitectii se pot pretinde pur si simplu ca fiind asa ceva. Ei trebuie sa urce pas cu pas spre sanctuarul superior al Arhitecturii…1

1 Vitruvius, Ten Books on Architecture, editata de Ingrid D. Rowland, Thomas Noble Howe, Cambridge University Press, editia a 9-a, 2006.

Fra Giovanni Giocondo da Verona (1433 – 1515)

M. Vitruvius per Iocundum solito castigatior factus, cum figuris et tabula, ut iam legi et intellegi posit

Venetia 1511

Homo ad circulum

Cesare Cesarino (1476/78 – 1543)

Di Lucio Vitruvio Pollione de Architectura

Como 1521

Homo ad quadratum , Homo ad circulum

Jean Martin ( - 1553)

Architecture ou Art de bien bastir

Paris 1547

Homme Vitruvien

teorie

Arhitecti si ingineri (fizicieni)

Antichitatea greaca

Aristotel . Arhimede

antichitatea romana

Vitruvius

sec. xiii

Villard de Honnecourt

sec. xv

Leon Battista Alberti . Leonardo da Vinci . Filarete . Francesco di Giorgio Martini

sec. xvi

Sebastiano Serlio . Jean Martin . Philibert de l’Orme . Stevin . Galileo Galilei . Jacomo Barozzi da Vignola . Andreea Palladio

sec. xvii

Vicenzo Scamozzi . Claude Perrault . Roberval . Hooke . Mariotte . Bernoulli . Francois Blondel . Nicolaus Goldman

sec. xviii

Jean- Louis Cordemoy . J.B. Fischer von Erlach . Newton . Varignon . Parent .

Musschenbroek . di Leida . Euler . Coulomb . Guarino Guarini .

Jaques-Francois Blondel . Marc-Antoine Laugier . Isaac Ware . Francesco Milizia

sec. xix

Claude Nicolas Ledoux . Jean Baptiste Rondelet . Friedrich Schinkel . Young . Cauchy . Navier . Saint- Venant . Winkler .

Heinrich Hubsch . Augustus Welby Pugin . John Ruskin . G. Gotlieb Ungewitter . E. E. Viollet-le-Duc

sec.xx

Adolf Loos . Frank Lloyd Wright . Le Corbusier . Griffith . Baker . Cross . Argyris . Henry Russel- Hitchcock .

Walter Gropius . Archigram . Kisho Kurokawa . Aldo Rossi . Robert Venturi . Charles Jencks . Rem Koolhaas

De la arhitect se asteapta sa propuna modul de ocupare a spatiului, sa conceapa configuratia cladirilor sau sa adapteze solutii cunoscute la un context specific.

Arhitectul propune si concepe.

• Tot de la arhitect se mai asteapta de cele mai multe ori sa organizeze procesul de proiectare, sa- i angajeze si sa ii coordoneze pe toti cei care formeaza echipa de proiectare completa. Acesta este o misiune traditionala a arhitectului, de a face ca procesul inceput cu intentia cuiva de a construi sa fie organizat si condus de arhitect pana la finalizarea cladirii. Toate obstacolele, problemele si variantele sunt cumpanite de acesta si solutionate cu decizii.

Arhitectul organizeaza si coordoneaza.

• Toate detaliile, interventiile pe parcursul proiectarii sau al executiei trec prin acceptul si filtrul

arhitectului. El este responsabil ca dezvoltarile, detalierea si realizarea constructiilor sa se faca pastrand conceptul initial, directia si intentiile originale, sau sa devieze intr-o directie controlata. Cu cat proiectele sunt mai complexe cu atat mai multe decizii trebuie luate pe parcurs si cu atat mai multi sunt implicati in a cauta solutii de diverse naturi. Compatibilitatea dintre acestea o asigura arhitectul.

Arhitectul integreaza si echilibreaza.

• Fiecare dintre cei care contribuie la conceptia si realizarea arhitecturii sunt responsabili de interventiile lor dar peste toate, de rezultat in ansamblu raspunde arhitectul. Calitatea sistemului complex este calitatea arhitecturii.

Arhitectul raspunde de calitatea arhitecturii.

• In trecut arhitectul se identifica in intregime cu procesul de conceptie si supraveghere a lucrarilor. Arhitectul persoana a fost din antichitate pana in zorii modernitatii atotresponsabil de constructie. Profilul sau de lider peste toti cei implicati in construire este etimologic. Odata cu dezvoltarea stiintelor si tehnologiilor, meseriile legate de constructii difersificandu-se, se definesc si disting ingineriile, pentru inceput conceptia si calcului structurilor, mai apoi cele legate de inaltele tehnologii inglobate in construtiile moderne. Arhitectul se orienteaza spre revolutionarea intregului sistem estetic care va domina modernitatea si spre revolutia societatilor in care sociologia urbana joaca un rol fundamental. Arhitectul incepe sa- si extinda viziunea integratoare asupra orasului si noilor forme de functionare a marilor sisteme construite. Pe de alta parte arhitectul se concentraza tot mai mult pe design, pentru ca in prezent el sa fie de multe ori mai ales creator de imagine si designer digital.

Perioada antichitatii progresiste

Pana la …ruptura istorica care

precede noile formatiuni statale si

expansiunea lumii crestine

Arhitectul antichitatii,

policalificat, avand un rol fundamental in

preajma suzeranului, dispare in perioada

medievala pentru a face loc breslelor de

mesteri constructori care stapanesc

intreaga stiinta a gandirii si facerii

indraznetelor catedrale.

Perioada dezvoltarii societatilor preindustriale

medievala, renascentista si post renascentiste

pana la … revolutia industriala

In perioada post- renascentista

apare si se adanceste falia dintre cele doua tendinte majore,

conservatorismul si progresismul,

legat de care problematica structurilor noi, inovatoare

insoteste predilect cea de- a doua categorie

Raportul lui Poloni din1748

despre domul Sf. Petru din Roma

este considerat a marca nasterea inginerului civilist

Istoria calculului structural ne arata ca domeniul teoretic s-a sprijinit initial pe experiment si ca pana la modernitate a fost abordat de fizicieni.

Revolutia tehnica si industriala consacra o adanca diviziune a preocuparilor catre specializari profunde. Ingineria structurala devine o avangarda stiintifica.

Perioada modernitatii

pana la … revolutia informatica si era digitala

Perioada contemporana si avangarda actuala

CATIA – din industria aerospatiala militara

Algorithmic Compressibility – cantitati de date

BOCAD – transpunerea structurii in desene de executie

RP – rapid prototyping – sprayere cu rasini

Digitizare FARO

CAT Scan – Computer Axial Tomography

RHINO

CNC Routers – Computer Numeric Controlled

• ARHITECTUL ANTIC este atotcuprinzator si responsabil de echilibrul triadei vitruviene FORMA FRUMOASA/ STRUCTURA SOLIDA/ FUNCTIUNE OPTIMA,

• ARHITECTULUI MEDIEVAL este mesterul constructor, masonul breslas, creator, tehnolog, constructor si decorator,

• ARHITECTUL RENASCENTIST este din nou independent si policalificat, raspunzator de constructie in integrum,

• ARHITECTUL POST- RENASCENTIST este fie conservator fie progresist, caz in care mizeaza pe aspectele structurale ale constructiei

• ARHITECTUL MODERN se indeparteaza de structura pornind catre social, urban si filosofic, in timp ce INGINERUL MODERN este propulsat de o stiinta a calculului structural in avangarda epocii,

• COTEMPORANEITATEA este pluralista, interdisciplinara si digitala, context in care atat ARHITECTURA cat si INGINERIA se redefinesc ca profesii.

Proiectantii structurii magnificei Galerii a Masinilor (Dutert si Contamin)

pentru expozitia din Paris din 1889

au utilizat sclipitor

cunostintele si imaginatia pentru a proiecta forme complet noi,

care produc o ruptura de realitatea curenta.

Articulatiile- balama care suporta structura halei arunca in aer toate notiunile cunoscute de arhitecti.

In sectiune structura era cea mai ingusta in zona de eforturi maxime, la baza, imediat peste sol.

Asta ne invata natura?

Deci arhitectii care au invatat arta construirii fara a studia statica,

avand un simt al intuirii scurgerii eforturilor sunt depasiti de aceste posibilitati de rezolvare structurala.

Intelepti, ei au lasat aceste structuri inginerilor, decorand cladirile noilor gari si poduri

cu fatade magnifice si turnuri bombastice.

Arta fezabilului, rolul constructiei in arhitectura.

(dupa Jorg Schlaich, Resource Architecture,

The built and the nature, UIA Berlin 2002,

XXI World Congress of Architecture,

Main Congress Report and Outlook

In orice caz diviziunea muncii decide asupra acestor lucruri. Relatia dintre cele doua profesii sufera un defect congenital: ofensat, arhitectul s-a retras din cauza inginerului care este increzator in noua sa creativitate si respinge rolul autocratic al arhitectului.

Arhitectul, in loc sa tina cont de aceste semne si sa se inspire de la inginer, a esuat in a recunoaste semnele timpului sau, plonjand in toate domeniile in care inginerul nu a manifestat interes si s-a concentrat asupra constructiei cutiei istorice.

Inginerul in schimb, a exploatat noile sale cunostinte si puteri. A inceput sa postuleze: asa se face asta! In loc sa- si foloseasca cunostintele de inginer structurist in a le converti in cooperarea cu arhitectii pentru a obtine solutii alternative holistice.

Gara St. Pancras, Londra, W. B. Harlow, 1868.

In Space, Time and Architecture, Siegfried Giedion spune bun venit ferobetonului care a emancipat arhitectura. Nemailegat de inginer, arhitectul e acum liber sa realizeze forme plastice. Giedion afirma ca arhitectura a luat conducerea si ca cere frecvent tot mai mult din partea inginerilor. Arhitectii au devnit adeptii folosirii betonului mai mult decat inginerii, care au resimtit unda de soc in plin centrul profesiei lor si aparent inca nu si-a au revenit din acest soc.

Dupa o revolta scurta, care a produs cateva structuri minunate (Nervi, Candela, Isler) si cateva poduri superbe (Maillart, Menn, Manterola) inginerii s-au predat. Din acest moment au devenit sclavii arhitectilor calculand tot ce acestia puteau face cu creioanele lor 6B, ignorand faptul ca un arhitect complex nu e numai multumit sa-si predea desenele disciplinei structurilor si ca de fapt are nevoie de inginer in a proiecta.

Comentariul arhitectului Michael Graves certifica aceasta evolutie:

“acum cand pot pune stalpii unde vreau nu mai stiu unde sa-l pun”.

Si asa forma si structura au pornit pe cai separate in ciuda faptului ca isi apartin reciproc, ca vinul si sticla, muzica si timpul, dansul si ritmul.

Skidmore, Owings si Merrill, Bruce Graham, John Hancock Center, Chicago, 1965 - 70.

Oamenilor le plac lucrurile pe care le inteleg. Rezultatele se disting prin transparenta si simplitate.

Compresiunile se scurg prin tuburi, intinderile tensioneaza cabluri si abunda piesele de conexiune, furci, fitinguri speciale de preferinta sofisticate. Inginerii saluta aceasta directie care ii face oportuni in a- si aduce contributia.

Exagerarile se fac simtite cand de dragul efectelor se maximizeaza numarul de componente ale constructiilor in sens exhibitionist. Se naste un elitism high- tech pe care il putem observa intr-o comparatie intre John Hancock Center din Chicago si Hong Kong Bank.

Concluzia asupra acestei perioade in care contributia

inginereasca la arhitectura este manifesta este

sintetizata de afirmatia ca

o infrastructura fara cultura este tehnocratie, pe

cand infrastructura insotita de cultura inseamna

civilizatie.

In concluzie Jorg Schlaich mentioneaza:” am fost in Berlin sa privesc

acoperisul de sticla de la DZ Bank, cu Frank O. Gehry arhitect. Una din

cele sase structuri de sticla are nevoie singura de 2490 de bare de lungimi

diferite cu 826 de noduri si 14940 de unghiuri realizate din oteluri speciale.

Si ce mi-am zis: totusi imi place!

In epoca moderna, odata cu

aparitia si dezvoltarea ingineriei

structurilor ca stiinta distincta,

teoria arhitecturii abandoneaza

acest domeniu si se orienteaza tot

mai mult spre filosofie, estetica si

mai apoi semiotica si

comparatism.

• era CONTEMPORANA era INFORMATIEI / era DIGITALA

• schimbari in ARHITECTURA schimbari in modul de creatie al ARHITECTURII

• noi FORME / noi STRUCTURI noi MODURI DE PROIECTARE

• ECHIPE PLURIDISCIPLINARE noi forme de PROCESE in mediu DIGITAL

• ARHITECTURA + INGINERIE STRUCTURALA o noua PROFESIE

• o noua PROFESIE o noua metoda de FORMARE / EDUCATIE

ARHITECTURI NOI STRUCTURI NOI

STRUCTURI NOI ARHITECTURI NOI

O NOUA PRACTICA A ARHITECTURII

O NOUA PRACTICA A INGINERIEI

NOI PRACTICI NOI FORME DE EDUCATIE IN ARHITECTURA SI INGINERIE

Makotosei Watanabe, Idabashi Subway Station, Tokyo, 2001

“Form follows force” – forma blob reflectand tensiunile fizice

efecte speciale din industria de film

softul cauta structura optima

realizare integral comandata electronic

VA URMA !