oglinda ^i stilurile artei scurt istoric

Click here to load reader

Post on 29-Oct-2021

6 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Elisabeta Drgan-Bovo
Primele oglinzi i ancadramente apar în Egipt, în antichitatea greco-roman i
oriental; ele au borduri pictate, mai mult sau mai puin bogat decorate ca i cele din juml picturilor murale sau mozaicurilor. Medalioane mici, reprezentând sfini, îngeri, motivul stejamlui, uneori chiar reprezentri ale comanditarilor, materiale precum fildeul, perle, emailuri i pietre preioase decorau ramele tablourilor i oglinzilor pân în sec. al XIV-iea. Aparte este oglinda octogonal din sticl, cu cadm din bronz.
La sfritul secolului al XV-iea, ramele încep s capete o oarecare autonomie. Ancadramentul este din bronz în juml unui medalion din bronz sau din lemn, dac încadreaz un motiv sculptat ori pictat pe lemn. În secolul al XV-lea, fraii Andrea i Domenico din Murano descoper cristalul pentm oglinzi, la 1516.
Odat cu Renaterea, rama devine obiect în sine, istoria ei înscriindu-se în aceea a artelor decorative. În aceast epoc, rama e fcut din baghete largi i plate, cu muluri simple. Pân la domnia lui Ludovic al III­ lea, Frana rmâne tributar Italiei în acest domeniu, ca i în multe altele. Toscanii impun ornamentul, reluat din antichitate: frnnze, perle, ove. Aceste elemente decorative se înscriu în rame înc greoaie, care evoc portalurile templelor antice, cu frontoanele, cariatidele i
coloanele lor. Materialul curent, în epoc, e lemnul de stejar sau nuc, aurit sau natur ; se folosea, de asemenea, abanosul marchetat cu filde , coral sau sidef i bronzul.
Sub domnia lui Ludovic al XIII-iea, artizanii renun la a copia antichitatea i simplific
rama, urmând, totui , temele deocrative antice: fmnze de ap, panglici, perle i înnoindu-le cu sculpturi profi.mde i luxuriante. Alura general a ramei devine mai solid i mai robust decât în epoca precedent . În general, se folosea lemnul de abanos, des încmstat cu bag., dar tablourile de evalet i oglinzile sunt rare în interioarele epocii, iar marile pânze sunt înc încastrate în perete. Dintre artiti , îi amintim pe Allard Pleymer, Jean Crispin, Louis Poucher, creatori de oglinzi de mici dimensiuni, cu rame din email de Limoges pictat;
www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
STUDII I ARTICOLE 123
a rhitecii Jacques Androuet Du Cerceu i Etienne Delaune care au realizat schie ale stilurilor franceze, dictând gustul artistic în epoc. În Germania se evideniaz oglinzile cu rame din filde, lucrate la Niimberg i Miinchen.
Sub domnia lui Ludovic al XIV-iea, artele decorative iau, în Frana, un nou avânt i, de acum pân la începutul secolului XX, vor influena celelalte ri. Odat cu evo luia
tehnologiei i cu invenia lui Perotto, un sticlar din Orleans care, în 1688, este autorizat de Academia de tiin s produc sticl urmând un nou procedeu de« turnare pe mas», sau turnare la orizontal, încep s apar, în interioare, marile oglinzi murale. Acest procedeu de turnare a sticlei este foarte important pentru dezvoltarea interioarelor baroce. O manufactur de sticl plat, sub patronajul regelui, este instalat la Saint Gobain, în nordul Franei. Oginzile mari, cu rame bogat ornamentate în stilul epocii, îi fac apariia în toate interioarele, ele devenind un element principal al decorului de interior. Plasate deasupra emineelor, ele sunt parte integrant a peretelui , împreun cu rama care le încadreaz. Alteori sunt plasate deasupra unei console, fonnând cu aceasta un tot unitar. Moda oglinzilor mari, plasate deasupra emineelor sau a consolelor, va dinui mult timp dup ieirea din uz a stilului Ludovic al XIVlea. Dezvoltarea, în acelai timp, a tehnicii de argintare a oglinzilor, în epoc, permite i ea realizarea acestor piese de mari dimensiuni . Prima cldire decorat cu oglinzi este la Paris, în acea perioad, în strada Saint­ Andre-des-Arts . Ea imit Versailles-ul, unde marea galerie denumit azi « galeria cu oglinzi » este o magnific creaie de arhitectur i art decorativ de interior.
Crile de contabilitate ale « Regelui Soare » arat, la rubrica « Comtes des bâtiments », identitatea încadratorilor din epoc. Printre artizanii care realizeaz rame pentru tablourile din cabinetul lui Louis XIV, se gsesc numele lui : Legoupil, Du Goulon, Caffieri , sculptori, Petit, Dezaugiers, Laîne. Acelai document face meniune despre N.Masse, rival i emul al lui A.C. Boulle i care, în 1664 fumizeaz cea mai mare parte a ramelor destinate apartamentelor reginei-mame de la Louvre. Caffieri i Lespagnandel confecioneaz, în 1670, ramele a ceea ce va deveni Marele Trianon. Aceiai artizani de talent creeaz un stil de o bogie discret, a crei elegan crete pe msur ce se apropie de Regen. Ramele sunt ornate cu panglici, frunze de acant i viniete florale. În ultimii ani ai domniei lui Louis XIV, elementele decorative anun deja Regena. Secolele XVII-XVIII reprezint epoca de aur a oglinzilor. Decorul ancadramentelor e plin de via i micare, de frunze curbe, floricele i cornuri ale abundenei. Câiva artiti vor provoca o schimbare
www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
124 MUZEUL MUNlCIPIULUI BUCURETI - XX
complet în acest stil. Toro (Jean-Baptiste Turreau), Claude Gillot, Gilles M.Oppenort, A Meissonnier care creeaz un stil ce-l prefigureaz pe cel Rocaille. Ramele erau desenate de
.,.........,.__,.....__.~-........ ._ .... ornamentiti, cadrul din lemn era pregtit de tâmplari i finisat de sculptori, înainte de a trece la aurit. Ele urmau aceeai cale a creaiei, ca i un obiect de mobilier. Acum oglinzile sunt decorate i cu cioburi de sticl.
Mai târziu, rococo-ul, stilul Ludovic al XV­ iea, folosete decorul cu palmete, cochilii , arabescuri, dragoni, cadrilaje, frunze cu nervuri amestecate, rar nici un respect al simetriei , rar linii drepte, unghiurile i centrul ramelor ajurându-se i încolcindu-se.
În stilul urmtor, Ludovic al XVI-iea, ramele, ca i restul elementelor decorative, îi regsesec
linia dreapt. Artizanii studiaz un neoclasicism compozit. Revine din nou în mod arta roman, iar gustul pentru antichiti atinge i decorul ramelor, cu
perle, panglici, motive greceti, frunze de ap, stuf. Toate acestea sunt agrementate cu noi motive : couri înflorite, alegorii amoroase (turturele, tolbe cu sgei) . Finisarea lucrului e dus la perfeciune, dar pe msur ce domnia lui Ludovic al XVI-iea se apropie de sfrit, seva creatorilor dispare. Totui, pe la 1770, în Frana, se creeaz o pies nou : oglinda « coiffeuse », de mici dimensiuni sprijinit pe piciorue sculptate, în cadre din lemn decorarte tu muluri, amorai, draperii, ciucuri i flori.În secolele urmtoare, asemenea rame vor fi realizate i din metal. Tot sub Ludovic al XVI-iea este mult utilizat proelanul de Sevres. Regele preuia mult acest material, din care se lucrau, cu infinit migal, mai ales « flori » care decorau oglinzile, aplicele, lustrele epocii.
i în Germania secolului al XVIII-iea este apreciat porelanul care este fo losit la realizarea cadrelor pentru oglinzi . În aceast epoc se evideniaz i cristalul de Boemia, ca material din care se fac oglinzile. Ramele acestora erau, din 1730, ornamentate cu elemente decorative sculptate i aurite. Din 1740, chiar ramele vor fi din cristal tiat, pentru ca, din 1750, s fie definitorii creaiile ornamentale din baghete subiri, cu lujeri i flori policrome. Acesta din urm vor reveni în mod dup 1850.
Pe ruinele Bastiliei, artizanii se inspir din temele patriotice i rzboinice ale Antichitii: apar arme i cti ale lui Marte, bonete frigiene. Ramele devin mai puin luxoase i în fabricarea lor intervine o schimbare radical : o nou tehnic este mulajul de masticuri. Ramele sculptate aproape dispar din comer.
În urmtorul stil, Directoire, apar ramele din acajou, uor mulurat, apoi stilul Primului Imperiu uniformizeaz elementele decorative i, oricare ar fi caracterul i dimensiunile operei, aceasta este, de obicei, încadrat cu o bordur srac ornamentat, cu palmete. Mobila tipic a epocii Directoire i Empire e oglinda basculant, fixat între dou coloane verticale. Ea se numete « psyche » i are uneori dou brae laterale, pe care erau fixate sfenice .
www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
Ramele oglinzilor epocii napoleoniene devin sobre, ele sunt ovale, dreptunghiulare nu ptratre, cu muluri i motive egiptene sau pompeiene care apar la unghiuri. Bidermeyer-
11 1 le va simplifica i mai mult. Urmrind evoluia stilurilor, observm c, sub Restauraie, ramele la mod sunt plate,
·u unul sau mai multe filete încrustate, din lemn contrastant, acajou, dar lemnul aurit nu e 1bnndonat de tot. Rama conserv profilul din primul Imperiu, dar decorul din palmete i l'ru nze de ap e mai rarefiat.
Ulterior, în epoca Louis Philippe, ancadramentul cuprinde o mare mulur lis. Uneori, n vârful unei ove, apare un buchet de flori sau de fructe . Câteodat, oglinzile au rame din porelan, bronz aurit sau patinat.
În secolul al XIX-iea, se remarc întoarcerile la stilurile Ludovic al XV-iea, Ludovic ol XVI-iea, Gotic, Renatere i Empire. Începând cu jumtatea acestui veac, oglinzile cu ra mele lor urmeaz tendina manifestat în arhitectur, de a îmbina elemente decorative diferite într-un amalgam stilistic cunoscut sub numele de« eclectism ». Stilul Napoleon III fo losete frecvent, în ceea ce privete ramele oglinzilor, ipsosul mulat care se acompaniaz cu lemnul aurit sau negru. În aceast perioad, 1850-1880, se creeaz i rame pentru oginzi din cristal de Boemia. Menionm faptul c se impun dulapurile cu oglind i toalet,
precum i oglinzile de perete în cadre aurite, cu frontoane a cror suprafa este pictat cu scene mitologice.
Urmând istoria oglinzilor pân spre 1880, observm c un loc aparte îl are zona de influen englez, care prezint câteva particulariti, cum ar fi : folosirea înc din secolul al XVIII-iea, a lacurilor de China pentru decorarea ramelor acestora, apoi adoptarea ornamentelor stilurilor Baroc, Rococo, Chippendale i , la începutul secolului al XIX-iea, a stilului William i Mary. Remarcm i oginzile stilului Federal, care sunt în general fixate pe perete i au rame care prezint contur circular, oval, mai rar cu unghiuri drepte.
Dup 1890, se remnoiete viziunea în plan artistic. Este perioada « la belle epoque », în care se manifest dou tendine. Prima este cea cunoscut sub numele de
www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
126 MUZEUL MUNICIPIULUI BUCURETI - XX
« Art Nouveau », cu variantele din fiecare ar (spre exenmplu, Secession, Modern Style), iar cea de-a doua este funcionalismul. Prima tendin se bazeaz iniial mai mult pe estetica liniei curbe, a decorului de tip oriental, de inspiraie vegetal i cu insecte (libelule, fluturi, vrejuri, irii), apoi, dup 1900 pân pe la 1910, mai ales în zona german se adopt linia dreapt i ornamentul cu încrustaii de sidef. Cutarea realizrii unei compoziii decorative mai riguros concepute din punct de vedere geometric se va generaliza în perioada urmtoare, Art Deco.
Funcionalismul este legat de ideea de simplitate i de lucrul util, ceea ce se va continua în modernism, când oglinda are cadre simple, cu muluri sau, uneori, suprafaa sa reprezint ornamentul prin ea însi.
Înc din secolul al XIX-iea, se amplific legturile artist-comerciant i se încheag un nou raport : creaie unicat, original - producie de serie. Procedeele industriale vor determina, din pcate, o scdere a baremelor de calitate. În acest context, oginda, ca pies de mobilier, are mai ales valene utile i se înscrie tot mai puin în ceea ce înseamn art decorativ. În întreaga sa istorie, oginda a urmat caracteristicile decorative ale stilurilor care s-au impus în viaa artistic a diferitelor epoci.
«Oricare i-ar fi forma i menirea, oglinda este întotdeauna o minune în care realitatea
i iluzia se înghesuie i se confund. » 1
Fotografii: Oana Cohn. Oglinzi de secol XIX, reluri stilistice. Deintor: Muzeul Municipiului Bucureti.
Mirrors -A Brie/ History of Sty/es
SUMMARY
Throughout their history, mirrors knew a variety of ways, motifs, techniques of adomment, according to the evolutions recorded in the fie Id of Decorative Arts, in general.
www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro