old.csm1909.roold.csm1909.ro/csm/linkuri/26_02_2010__31151_ro.pdf · printr-un proces de evaluare a...
TRANSCRIPT
Plan de activitate privind implementarea măsurilor de securitate şi sănătate în
muncă la nivelul instanŃelor judecătoreşti psih. Marius Babici Scopul: Dezvoltarea unei politici unitare de management al sănătăŃii şi securităŃii ocupaŃionale la nivelul instanŃelor judecătoreşti în scopul îmbunătăŃirii condiŃiilor de muncă în acord cu standardele de calitate în domeniu Obiective:
1. identificarea riscurilor ocupaŃionale specifice sistemului şi stabilirea nivelului în care acestea pot afecta eficienŃa în îndeplinirea atribuŃiilor
2. stabilirea unor măsuri de prevenire şi diminuare a riscurilor identificate în funcŃie de natura acestora şi de nivelul de manifestare
3. dezvoltarea unui sistem de management integrat al sănătăŃii şi securităŃii ocupaŃionale care să respecte standardele de calitate în domeniu.
Identificarea şi prevenirea riscurilor ocupa Ńionale la nivelul personalului din cadrul instan Ńelor judec ătoreşti
1. Identificarea riscurilor
Investigarea solicitărilor cu care se confruntă angajaŃii instanŃelor se poate realiza printr-un proces de evaluare a riscurilor. Evaluarea riscurilor este o obligaŃie a angajatorilor cerută de legea 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă şi demonstrează aplicarea principiilor de prevenire la nivelul instituŃiei. Evaluarea riscurilor profesionale trebuie să acopere fiecare post din cadrul instituŃiei, cu luarea în considerare a tuturor componentelor sistemului de muncă, respectiv angajat, sarcină de muncă, echipamente de muncă, mediu şi solicitări specifice sarcinilor îndeplinite. De asemenea, procesul de evaluare a riscurilor presupune o abordare interdisciplinară prin colaborarea membrilor din comitetul de securitate şi sănătate în muncă de la nivelul instanŃelor : preşedintele instanŃei, conducătorul compartimentului de protecŃia muncii – expert tehnic- , medicul de medicina muncii, psiholog şi reprezentanŃii angajaŃilor din diferite compartimente. În funcŃie de riscurile identificate precum şi de nivelul de solicitare stabilit se întocmeşte un plan de prevenire şi protecŃie, care cuprinde măsuri concrete de gestionare şi diminuare a factorilor de risc pentru toate dimensiunile vizate : organizatorice, tehnice, medicale, psihologice, etc
2
Astfel, în momentul de faŃă aveam doar elemente care Ńin de aspecte de ordin psihologic şi de organizare a muncii, rezultate în urma pretestării metodologiei de evaluare a nivelului de încărcare şi care pot fi încadrate în categoria riscuri profesionale întrucât existenŃa lor, după cum a rezultat din raportul prealabil, afectează performanŃa în activitate. Principalele riscuri profesionale identificate în cadrul studiului sunt:
• modul actual de încărcare a şedinŃei de judecată prin repartizarea unui număr mare de dosare pe complet fără a se Ńine cont de gradele de complexitate ale acestora
Acest tip de solicitare a fost pus în evidenŃă prin raportare la principiul curbei lui
Gauss care postulează faptul că ponderea obiectelor dintr-un întreg trebuie să fie
reprezentată de cele de complexitate medie.
Prin raportarea acestui principiu la modul de încărcare a şedinŃei de judecată cu
obiecte a rezultat că sunt şedinŃe în care ponderea dosarelor este reprezentată de
cele cu complexitate mare aspect care poate conduce la apariŃia unor suprasolicitări
profesionale.
Distributia pe grade de complexitate a dosarelor i n functie de volumul de activitate al judecatoriei
0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0
100.0
volum de activitate
proc
ent d
osar
e
complexitate mica 23.9 0.8 1.6
complexitate medie 50.9 76.7 49.0
complexitate mare 25.15 22.5 49.4
mic mediu mare
3
• volumul mare de muncă de la instanŃe aspect care conduce la alocarea unui timp mare pentru îndeplinirea sarcinilor
După cum se observă în diagrama de mai sus timpul mediul alocat pentru îndeplinirea sarcinilor în cursul unei săptămâni obişnuite de lucru depăşeşte la majoritatea instanŃelor 40 de ore pe săptămână, în condiŃiile în care o parte din instanŃele participante au fost monitorizate pe parcursul vacanŃei judecătoreşti.
Depăşirea timpului de lucru poate fi un indicator al existenŃei unor suprasolicitări psihologice a judecătorilor determinate de organizarea muncii, aspect pus în evidenŃă de prevederile din Directiva 88 CE privind organizarea timpului de lucru.
Astfel, în accepŃiunea Directivei 88 CE care defineşte timpul de lucru ca „ orice perioadă în care lucrătorul se află la locul de muncă, la dispoziŃia angajatorului şi îşi exercită activitatea sau funcŃiile, în conformitate cu legislaŃiile şi practicile naŃionale”, timpul mediu de lucru săptămânal, inclusiv orele suplimentare, nu trebuie să depăşească 48 de ore.
De asemenea prevederile directivei stabilesc ca statele membre să ia măsurile necesare pentru ca numărul de ore săptămânale să nu depăşească în nici un caz media de 58 de ore în primii trei ani de tranziŃie, media de 56 de ore în următorii doi ani şi media de 52 de ore pentru perioada suplimentară.
În acest context numărul de ore săptămânale alocat la unele instanŃe pentru îndeplinirea atribuŃiilor – judecătoria cu volum mare ( 55 ore), tribunalul cu volum mare ( 66 ore), curtea de apel cu volum mediu ( 58 ore), tribunalul cu volum mediu ( 49 ore) – depăşesc în unele cazuri cu mult standardele europene privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Timpul alocat indeplinirii activitatilor monitoriza te în cursul unei saptamani de lucru
0102030405060708090
100
volum de activitate
ore
Judecatorie 33.33 42.16 55.28
Tribunal 44.26 49.00 66.00
Curte de Apel 58.26 35.05
mic mediu mare
4
• presiunea termenelor de judecată asociată cu volumul mare de muncă care pot
conduce la accentuarea unor simptome emoŃionale
Simptome emotionale la nivelul tuturor instantelor participante
2,70
1,63
1,48
1,56
2,33
3,04
1,63
1,63
3,85
3,26
1,81
2,30
2,00
1,70
1,70
1,48
2,56
2,67
1,96
2,48
1,59
2,07
2,41
0,00 0,50 1,00 1,50 2,00 2,50 3,00 3,50 4,00 4,50
Nervozitate sau anxietate
Tresariri sau tremuraturi
Spasme sau ticuri
Sentimente exacerbate
Nu pot elimina anumite ganduri
Ingrijorari
Instabilitate motrica
Iritabilitate, izbucniri emotionale furioase
Oboseala
Putina energie
Apatie, nimic nu pare important
Epuizare emotionala
Deprimare
Spaima
Fara sperante
Plans cu usurinta
Insomnie/somn agitat
Trezire dificila
Somn indelungat, mai mult de 9 ore
Dificultati de concentrare
Minte golita de ganduri
Uitarea ideilor importante
Nervozitate, anxietate
Total
În acest caz se observă că actualul mod de organizare a muncii poate avea efecte asupra judecătorilor prin resimŃirea de către aceştia a unei stări accentuate de oboseală asociată cu diminuarea resurselor de energie implicate în desfăşurarea sarcinilor.
De asemenea, desfăşurarea activităŃii sub presiunea termenelor în condiŃiile actuale de încărcare profesională poate conduce la resimŃirea unor stări de nelinişte şi nesiguranŃă de sine, dezvoltate pe fondul unei expuneri prelungite la suprasolicitare profesională, aspect care poate afecta eficienŃa în îndeplinirea sarcinilor.
5
• diminuarea performanŃelor cognitive
Dinamica performan Ńelor la testul de aten Ńie concentrat ă
05
1015202530354045505560
Momentul evalu ării
Per
form
anŃa
măsu
rată în
secu
nde
zi de sedinta 49 52
zi de birou 43 43
test retest
Diminuarea performanŃelor cognitive a fost pusă în evidenŃă prin aplicarea de teste
psihologice la începutul şi la sfârşitul zilei de lucru. Măsurarea a avut în vedere aplicarea acestui principiu în două zile diferite respectiv:
ziua de şedinŃă şi ziua de birou Din analiza datelor a rezultat că ziua de şedinŃă este cea mai solicitată pentru
judecător, la sfârşitul ei înregistrându-se corelaŃii statistice pozitive în special în ceea ce priveşte scăderea performanŃelor la capacitatea de concentrare a atenŃiei, după cum rezultă şi din exemplul de mai sus de la judecătoria cu volum mare.
Diminuarea atenŃiei concentrate poate influenŃa capacitatea judecătorilor de a îndeplini eficient activităŃile de judecare a cauzelor, reflectată asupra reducerii capacităŃii de concentrare a resurselor cognitive pe sarcinile relevante şi de centrare pe cele irelevante în raport cu acestea, aspect care se poate reflecta şi asupra procesului decizional dacă este foarte accentuată
2. Măsuri de prevenire a riscurilor identificate şi de culegere a unor date suplimentare
• identificarea factorilor de risc asociaŃi celor de ordin psihologic şi de organizare a muncii pentru profesia de judecător, respectiv tehnici şi medicali, astfel încât să putem avea o imagine de ansamblu asupra riscurilor specifice profesiei
- colectarea de informaŃii de la compartimentele de protecŃia muncii organizate la nivelul instanŃelor judecătoreşti referitoare la tipul de riscuri identificate precum a măsurilor de prevenire stabilite
• identificarea riscurilor pentru toate categoriile de posturi specifice instanŃelor – grefier de şedinŃă, grefier arhivar, etc- demers care să aibă în vedere o abordare interdisciplinară: managerială, tehnică, medicală şi psihologică
6
- colectarea de informaŃii de la compartimentele de protecŃia muncii organizate la nivelul instanŃelor judecătoreşti referitoare la tipul de riscuri identificate precum a măsurilor de prevenire stabilite
• elaborarea unor chestionare de analiză a riscurilor în cadrul grupului de lucru şi aplicarea lor pe eşantioane reprezentative la nivelul instanŃelor în cazul în care informaŃiile colectate de la compartimentele de protecŃia muncii sunt incomplete
• centralizarea riscurilor pe categorii de personal şi elaborarea unui plan de măsuri în scopul gestionării şi diminuării riscurilor
• stabilirea unei politici organizaŃionale de reducere progresivă a timpului mediu de lucru în conformitate cu prevederile din Directiva 88 CE privind timpul de lucru până la o medie de 48 de ore pe săptămână
• construirea unei baze de date actualizate cu instanŃele care depăşesc 48 de ore de muncă pe săptămână în scopul asigurării unei gestiuni eficiente a acestui factor de risc precum şi a adoptării unor măsuri de prevenire
• elaborarea unor bugete de timp care să fie aplicate periodic pe un lot de judecători de la nivelul instanŃelor în scopul identificării timpului mediu alocat pentru îndeplinirea sarcinilor
• informarea judecătorilor cu privire la timpul de lucru mediu de la nivelul instanŃei precum şi cu măsurile dispuse pentru încadrarea acestuia în limitele stabilite de politica organizaŃiei
• obŃinerea unor acorduri în scris din partea judecătorilor care prestează mai mult de 48 de ore de muncă pe săptămână pentru îndeplinirea atribuŃiilor, aspect determinat de prevederile Directivei 88 CE privind timpul de lucru care stabilesc faptul că angajatorul nu poate cere unui angajat să muncească mai mult de 48 de ore într-o perioadă de şapte zile fără acordul acestuia
• organizarea muncii să aibă în vedere principiul general al adaptării muncii la salariat, în special în vederea atenuării muncii monotone şi a muncii într-un ritm predeterminat, aspect pus în evidenŃă de faptul că stilul de muncă este dependent de particularităŃile psihologice ale individului – un stil de lucru mai lent sau mai energic – acesta putând influenŃa performanŃa în muncă în situaŃia în care este suprasolicitat
• stabilirea unei periodicităŃi a evaluărilor psihologice pentru judecători, în acord cu gradul de pericol al factorilor de risc identificaŃi şi cu recomandările medicului de medicina muncii, în scopul monitorizării nivelului de solicitare neuropsihică şi a implementării unor măsuri de prevenire
• stabilirea unui cadru de raportare şi centralizare a rezultatelor obŃinute la evaluările psihologice şi medicale, la nivelul CSM, în vederea asigurării unei baze de date care să fie utilizată în fundamentarea deciziilor pe securitate şi sănătate în muncă
• stabilirea în cadrul programului de formare continuă a judecătorilor a unor ateliere în cadrul cărora să se lucreze pe dezvoltarea unor abilităŃi care să asigure o mai bună gestiune individuală a factorilor de stres : tehnici pentru controlul stresului, tehnici pentru îmbunătăŃirea memoriei, atenŃiei, etc.
• elaborarea unui manual al angajatului în care să fie descrisă politica organizaŃiei în domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă, măsurile întreprinse de angajator pentru gestiunea riscurilor precum şi obligaŃiile pe care le au angajaŃii în prevenirea riscurilor specifice profesiei
• stabilirea posturilor din cadrul instanŃei, pe baza evaluării riscurilor ocupaŃionale şi a recomandării medicului de medicina muncii, pentru care se impune introducerea testării psihologice la angajare precum şi a perioadei la care se efectuează evaluarea periodică în scopul prevenirii inadaptării profesionale şi a gestiunii factorilor de stres
7
• completarea Hotărârii nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăŃii lucrătorilor cu o fişă care să conŃină dispoziŃii specifice pentru personalul încadrat la instanŃele judecătoreşti cu privire la examenul medical şi psihologic la angajare, examenul medical şi psihologic periodic şi contraindicaŃii pentru profesie
Implementarea unui sistem de management de asigura re a sănătăŃii şi securit ăŃii ocupa Ńionale la nivelul instan Ńelor judec ătoreşti
1. Prezentarea cadrului actual de organizare a activităŃii de securitate şi sănătate în muncă
Hotărârea nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanŃelor judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cadrul organizatoric în care se desfăşoară activitatea de securitate şi securitate în muncă de la nivelul instanŃelor. Conform prevederilor din regulament în raport cu natura, complexitatea şi volumul activităŃilor desfăşurate, cu riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională precum şi cu numărul de personal la fiecare instanŃă se organizează comitetul de securitate în muncă şi compartimentul de protecŃie a muncii. Schematic cadrul organizatoric se prezintă astfel:
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă
Membrii
Conducătorul compartimentului de protecŃia muncii
Medicul de medicina muncii
ReprezentanŃii personalului
• aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă şi urmăreşte aplicarea acestuia • alocă mijloacele necesare realizării măsurilor cuprinse în program • analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă • verifică eficienŃa măsurilor luate pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor de muncă • efectuează inspecŃii proprii • informează inspectoratele teritoriale de protecŃia muncii • asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protecŃiei muncii
Preşedintele instanŃei
Compartimentul de protecŃie a muncii
Serviciul de securitate a muncii • evaluează riscurile de accidentare şi
îmbolnăvire • propune măsuri de prevenire • controlează locurile de muncă în
scopul prevenirii accidentelor • colaborează cu serviciul de
medicină a muncii • cunoaşte situaŃia îmbolnăvirilor
profesionale
Serviciul de medicină a muncii • evaluează, identifică şi comunică
riscurile privind îmbolnăvirile profesionale
• efectuează controale medicale periodice
• consiliază preşedintele instanŃei în fundamentarea strategiei de securitate şi sănătate în muncă
8
După cum rezultă din schema prezentată mai sus la nivelul instanŃelor judecătoreşti
activitatea de securitate şi sănătate în muncă este organizată potrivit dispoziŃiilor legale, implementarea unui sistem de management în acest caz fiind dependentă de identificarea:
• gradului în care actuala organizare este funcŃională – dacă activităŃile derulate în cadrul compartimentelor presupun acŃiuni efective de diminuare/prevenire a factorilor de risc identificaŃi şi nu doar întocmirea şi gestiunea unor documente formale cerute de prevederile legale
• modului de organizare a activităŃii – dacă sunt identificate riscurile profesionale pentru toate categoriile de posturi din cadrul instanŃei, dacă sunt întocmite planuri de activitate şi de prevenire a riscurilor identificate
• modului de desfăşurare a activităŃii – dacă sunt întocmite proceduri de lucru aprobate de conducerea instanŃei pentru activităŃile de securitate şi sănătate în muncă
În funcŃie de situaŃia existentă în teritoriu urmează să se definească un cadru general şi unitar de implementare a unui sistem de management al securităŃii şi sănătăŃii în muncă, bazat pe cerinŃele din standardul SR OHSAS 18001 : 2008, în scopul asigurării calităŃii activităŃii desfăşurate.
2. Măsuri de implementare a unui sistem de management al calităŃii în domeniul
securităŃii şi securităŃii ocupaŃionale
• solicitarea unui punct de vedere de la conducerea instanŃelor cu privire la activitatea desfăşurată în cadrul comitetului de securitate şi sănătate în muncă precum şi cu privire la eficienŃa actualului sistem de management al securităŃii şi sănătăŃii în muncă
• comunicarea de către conducerile instanŃelor, care au organizate comitete de securitate şi sănătate în muncă, a factorilor de risc identificaŃi pentru toate categoriile de posturi de la nivelul instanŃei în vederea centralizării lor
• comunicarea de către conducerile instanŃelor, care au organizate comitete de securitate şi sănătate în muncă, a planurilor de activitate precum şi a măsurilor de prevenŃie luate în vederea diminuării/eliminării factorilor de risc pentru toate categoriile de posturi de la nivelul instanŃelor
• implementarea la nivelul instanŃelor judecătoreşti a unui sistem de management al sănătăŃii şi securităŃii ocupaŃionale în acord cerinŃele din standardul SR OHSAS 18001 : 2008 care să cuprindă:
- definirea şi aprobarea unei politici unitare în domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă din cadrul organizaŃiei
- implementarea unor proceduri pentru identificarea continuă a pericolelor, evaluarea riscurilor şi stabilirea controalelor necesare
- implementarea unor proceduri pentru identificarea şi accesul la cerinŃele legale privind securitatea şi sănătatea în muncă
- stabilirea unor obiective documentate pentru securitate şi sănătate în muncă, pentru funcŃiile şi nivelurile relevante din cadrul organizaŃiei
- stabilirea unor proceduri de comunicare a riscurilor şi a sistemului de management pe securitate şi sănătate în muncă
- stabilirea unor proceduri de monitorizare şi măsurare periodică a performanŃelor în domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă
- stabilirea unor proceduri pentru tratarea neconformităŃii existente sau potenŃiale şi pentru implementarea acŃiunilor corective şi preventive
9
- stabilirea unei proceduri pentru identificarea, depozitarea, protecŃia şi eliminarea înregistrărilor
- analiza periodică a sistemului de management al securităŃii şi sănătăŃii ocupaŃionale de către conducerea instanŃei în scopul asigurării că acesta este corespunzător, adecvat şi eficace
• completarea atribuŃiilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă din Hotărârea nr.387/2005 pentru aprobarea regulamentului de ordine interioară a instanŃelor judecătoreşti cu atribuŃia „ dezbate raportul, scris, prezentat Comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităŃii cel puŃin o dată pe an, cu privire la situaŃia securităŃii şi sănătăŃii în muncă, acŃiunile care au fost întreprinse şi eficienŃa acestora în anul încheiat, precum şi programul de protecŃie a muncii pentru anul următor” prevăzută de Ordinul nr. 187/1998 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcŃionare a Comitetului de securitate şi sănătate în muncă
• atestarea de către un organism independent, competent în acest sens, a implementării cerinŃelor din standardul SR OHSAS 18001 : 2008 la nivelul instanŃelor judecătoreşti
Consiliul Superior al Magistraturii Grupul de lucru privind stabilirea volumului optim de activitate la instanŃele
judecătoreşti
Chestionar de analiz ă al managementului securit ăŃii şi sănătăŃii în munc ă de la nivelul instan Ńelor judec ătoreşti
1. La nivelul instanŃei este organizat comitetul de securitate şi sănătate în muncă? Da Nu 2. Cât de frecvent se întâlneşte comitetul de securitate şi sănătate în muncă ? lunar trimestrial anual 3. Care sunt activităŃile desfăşurate în cadrul comitetului de securitate şi sănătate în muncă?
• ……………………………………………………………………………… • ………………………………………………………………………………
• ………………………………………………………………………………
• ………………………………………………………………………………
• ………………………………………………………………………………
4. Sunt întocmite proceduri de lucru pentru activităŃile desfăşurate în cadrul compartimentului de protecŃia muncii ? Da Nu Activitatea este asigurată de un serviciu extern specializat 5. ConsideraŃi că actuala organizare a activităŃii de securitate şi sănătate în muncă este adaptată specificului instanŃei? Da Nu Dacă aŃi răspuns NU, vă rugăm să motivaŃi pe scurt ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2
6. Care sunt aspectele care pot fi îmbunătăŃite astfel încât activitatea de securitate şi sănătate în muncă să corespundă nevoilor instanŃei?
• ………………………………………………………………………………
• ………………………………………………………………………………
• ……………………………………………………………………………..
• ………………………………………………………………………………
• ………………………………………………………………………………
7. În cadrul activităŃii comitetului de securitate şi sănătate în muncă au fost identificaŃi şi analizaŃi factorii de risc profesional pentru categoriile de personal de la nivelul instanŃei? Da Nu 8. Pentru care dintre categoriile de personal de la nivelul instanŃei au fost identificate riscurile profesionale? Da Nu Judecători Personal auxiliar FuncŃionari publici Personal contractual 9. Pentru fiecare categorie de personal la care au fost identificate riscuri profesionale, vă rugăm să precizaŃi factorii de risc şi măsurile de prevenire adoptate la nivelul instanŃei ?
3
a) Factori de risc pentru profesia de judec ător Nr. crt.
Factori de risc
Riscuri identificate Nr. crt.
Factori de risc
Riscuri identificate
1.
Organizatoric
3.
Medical
2.
Tehnic
4.
Psihologic
AlŃi factori identificaŃi ……………………………………………………………………………………………………………. Care a fost procedura utilizată în stabilirea factorilor de risc identificaŃi? DescrieŃi pe scurt pentru fiecare categorie de factori:
• organizatoric………………………………………………………………………………… • tehnic…………………………………………………………………………………………
• medical………………………………………………………………………………………
• psihologic……………………………………………………………………………………
• alŃi factori…………………………………………………………………………………….
4
Care sunt măsurile adoptate în cadrul comitetului de securitate şi sănătate pentru prevenirea/diminuarea factorilor de risc identificaŃi pentru profesia de judecător?
Nr. crt.
Factor de risc Măsuri de prevenire/diminuare stabilite
1.
Organizatoric
2.
Tehnic
3.
Medical
4.
Psihologic
5. AlŃi factori
Care sunt examenele periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de judecătorii din cadrul instanŃei?
• Examen medical Da Nu
• Examen psihologic Da Nu
5
Care este caracterul examenelor periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de judecătorii din cadrul instanŃei ?
• Examen medical obligatoriu opŃional
• Examen psihologic obligatoriu opŃional
6
b) Factori de risc pentru personalul auxiliar
Riscuri identificate Nr. crt.
Factori de risc Grefier de şedinŃă Grefier arhivar Altă categorie
SpecificaŃi ………………………..
1.
Organizatoric
2.
Tehnic
3.
Medical
4.
Psihologic
AlŃi factori identificaŃi …………………………………………………………………………………………………………….
7
Care a fost procedura utilizată în stabilirea factorilor de risc identificaŃi? DescrieŃi pe scurt pentru fiecare categorie de factori:
• organizatoric………………………………………………………………………………… • tehnic…………………………………………………………………………………………
• medical………………………………………………………………………………………
• psihologic……………………………………………………………………………………
• alŃi factori…………………………………………………………………………………….
Care sunt măsurile adoptate în cadrul comitetului de securitate şi sănătate pentru prevenirea/diminuarea factorilor de risc identificaŃi pentru personalul auxiliar?
Măsuri de prevenire/diminuare stabilite Nr. crt.
Factor de risc
Grefier de şedinŃă Grefier arhivar Altă categorie specificaŃi
……………….
1.
Organizatoric
2.
Tehnic
3.
Medical
4.
Psihologic
5.
AlŃi factori
8
Care sunt examenele periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de personalul auxiliar din cadrul instanŃei?
• Examen medical Da Nu
• Examen psihologic Da Nu Care este caracterul examenelor periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de personalul auxiliar din cadrul instanŃei ?
• Examen medical obligatoriu opŃional
• Examen psihologic obligatoriu opŃional
9
c) Factori de risc pentru func Ńionarii publici Nr. crt.
Factori de risc
Riscuri identificate Nr. crt.
Factori de risc
Riscuri identificate
1.
Organizatoric
3.
Medical
2.
Tehnic
4.
Psihologic
AlŃi factori identificaŃi ……………………………………………………………………………………………………………. Care a fost procedura utilizată în stabilirea factorilor de risc identificaŃi? DescrieŃi pe scurt pentru fiecare categorie de factori:
• organizatoric………………………………………………………………………………… • tehnic…………………………………………………………………………………………
• medical………………………………………………………………………………………
• psihologic……………………………………………………………………………………
• alŃi factori…………………………………………………………………………………….
10
Care sunt măsurile adoptate în cadrul comitetului de securitate şi sănătate pentru prevenirea/diminuarea factorilor de risc identificaŃi pentru funcŃionarii publici ?
Nr. crt.
Factor de risc Măsuri de prevenire/diminuare stabilite
1.
Organizatoric
2.
Tehnic
3.
Medical
4.
Psihologic
5.
AlŃi factori
Care sunt examenele periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de funcŃionarii publici din cadrul instanŃei?
• Examen medical Da Nu
• Examen psihologic Da Nu
11
Care este caracterul examenelor periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de funcŃionarii publici din cadrul instanŃei ?
• Examen medical obligatoriu opŃional
• Examen psihologic obligatoriu opŃional d) Factori de risc pentru personalul contract ual Nr. crt.
Factori de risc
Riscuri identificate Nr. crt.
Factori de risc
Riscuri identificate
1.
Organizatoric
3.
Medical
2.
Tehnic
4.
Psihologic
AlŃi factori identificaŃi ……………………………………………………………………………………………………………. Care a fost procedura utilizată în stabilirea factorilor de risc identificaŃi? DescrieŃi pe scurt pentru fiecare categorie de factori:
• organizatoric………………………………………………………………………………… • tehnic…………………………………………………………………………………………
• medical………………………………………………………………………………………
12
• psihologic……………………………………………………………………………………
• alŃi factori…………………………………………………………………………………….
Care sunt măsurile adoptate în cadrul comitetului de securitate şi sănătate pentru prevenirea/diminuarea factorilor de risc identificaŃi pentru personalul contractual ?
Nr. crt.
Factor de risc Măsuri de prevenire/diminuare stabilite
1.
Organizatoric
2.
Tehnic
3.
Medical
4.
Psihologic
5. AlŃi factori
Care sunt examenele periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de personalul contractual din cadrul instanŃei?
• Examen medical Da N
• Examen psihologic Da Nu
13
Care este caracterul examenelor periodice pe securitate şi sănătate în muncă efectuate de personalul contractual din cadrul instanŃei ?
• Examen medical obligatoriu opŃional
• Examen psihologic obligatoriu opŃional 8. Alte observaŃii …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… Date statistice InstanŃa …………………………………………….. FuncŃia……………………………………………… Data…………………….......
Vă mulŃumim!
Riscurile profesionale si bolile profesionale si legate de profesie la magistrati
1. Suprasolicitarea aparatului vizual : -solicitarea vizuala si mai précis a acomodarii pentru vederea de aproape mai ales in conditii de iluminat nefiziologic cantitativ si calitativ;
Efecte asupra sanatatii:
B.P. -astenopie acomodativa (surmenajul vizual) care poate fi: a. acomodativa (dependenta de muschiul ciliar) b.de convergenta(dependenta de muschii extrinseci si ciliari)
c.nervoasa (de tip hipermetropic ,cu tulburari acomodative , neuro-viscerale si neuropsihice)
B.P. -nistagmus,agravarea miopiei preexistente
Profilaxie medicala: -examen clinic general periodic; -examen oftalmologic
2. Suprasolicitare fizica:-munca in conditii de pozitie sezanda prelungita Efecte asupra sanatatii: B.P.-tromboflebita profunda a membrelor inferioare B.L.P.-boli osteo-musculo-articulare(lombalgii,cervico-scapulalgii,dureri la nivelul coloanei vertebrale, dureri ale feselor) Profilaxie medicala: -examen clinic general periodic; 3. Suprasolicitarea neuropsihica:- prin natura responsabilitatii activitatii de magistrat si a volumului mare de munca; Efecte asupra sanatatii: B.P.-sindrom reactiv la evenimente si situatii stresante B.L.P.-hipertensiune arteriala, boala cardiaca ischemica, nevroze si alte boli neuropsihice prin suprasolicitare neuropsihica. Profilaxie medicala: -examen clinic general periodic; -EKG; -examen cardiologic; -examen psihologic;
4. Agenti biologici :-mucegai,fungi,spori (in arhive) -agenti vehiculati prin sistemele de aer conditionat si de umidifiere a aerului(bacterii, virusuri, ricketsii, fungi, paraziti) Efecte asupra sanatatii: B.P.-rinita alergica profesionala; -astm bronsic profesional; -bronhoalveolita alergica extrinseca(pneumonia prin hipersensibilizare); -pneumonia cauzata de sisteme de aer condionat si de umidifiere a aerului; Profilaxie medicala: -examen clinic general; -examene serologice specifice si/sau investigatiipentru depistarea agentului biologic patogen professional; 5. Agenti fizici:- iluminat deficitar Efecte asupra sanatatii: B.P.-astenopia acomodativa Profilaxie: -examen clinic general; -examen oftalmologic; -organizarea ergonomica a locului de munca;
B.P.- boala profesionala B.L.P.-boala legata de profesie DR.CATALIN MIHAIL ISTRATESCU – MEDIC SPECIALIST MEDICINA MUNCII
R O M Â N I A TRIBUNALUL COMERCIAL MUREŞ Târgu Mureş, str. JustiŃiei, nr. 1 Tel: 0265 - 262010 Fax: 0265 - 311827 CABINET PREŞEDINTE Nr. 74 din 4 februarie 2010
Către,
Consiliul Superior al Magistraturii
Alăturat vă înaintăm hotărârea adunării generale a
judecătorilor Tribunalului Comercial Mureş din data de 5 februarie
2009, convocată în vederea dezbaterii şi aprobării raportului privind
activitatea desfăşurată de instanŃă în cursul anului 2009, adunare în
cadrul căreia au fost formulate mai multe solicitări referitoare la
aplicarea Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi
asigurarea calităŃii activităŃii în instanŃe în anul 2010, şi la modificarea
unor dispoziŃii legale în vigoare.
În cele ce urmează redăm propunerile formulate în cadrul
şedinŃei adunării generale a judecătorilor:
1. Modificarea dispoziŃiilor art. 93 din Regulamentul
de Ordine Interioară, în sensul adecvării dispoziŃiilor acestuia
la dispoziŃiile Legii 85/2006, cu privire la modul de constituire
şi gestionare a dosarelor de insolvenŃă, în corelare cu programul
informatic Ecris.
Argumente:
-Hotărârea nr.830/2007 a Consiliului Superior al
Magistraturii a stabilit gradele de complexitate unice naŃionale a
obiectelor cuprinse în nomenclatoarele de obiecte din cadrul aplicaŃiei
informatice Ecris, nomenclatoare completate ulterior prin Hotărârile
nr. 131 2008 şi 13.258 2009.
Pentru cererile incidentale promovate în cursul
procedurilor de insolvenŃă, potrivit nomenclatorului sus menŃionat
sunt acordate punctaje distincte astfel cum este şi firesc în condiŃiile
în care aceste cereri incidentale, sunt veritabile cereri de chemare în
judecată în multe situaŃii având o complexitate ridicată. Pentru
instanŃele care au procedat la înregistrarea tuturor cererilor incidentale
promovate în cursul procedurilor de insolvenŃă sub acelaşi număr de
dosar, care s-a format iniŃial odată cu promovarea cererii de
deschidere a procedurii, programul informatic Ecris nu permite
acordarea punctajului stabilit prin nomenclator. Pe de altă parte prin
acordarea de noi numere şi constituirea de noi dosare pentru toate
cererile incidentale în vederea respectării dispoziŃiilor art. 6 şi 11 din
Legea 85/2006 trebuiesc întocmite procese-verbale de repartizare
manuală.
-Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi
asigurarea calităŃii activităŃii în instanŃe în anul 2010, coordonat de
Consiliul Superior Magistraturii a determinat distribuŃia numărului de
grefieri în cadrul curŃilor de apel raportată la media naŃională a
dosarelor înregistrate în anul 2008 . La întocmirea acestei statistici s-
au bucurat de un avantaj considerabil instanŃele care au constituit cât
mai multe dosare. În acest caz vorbim nu numai de procedurile de
insolvenŃă dar şi de dosarele de drept comun.
- Prin nota InspecŃiei Judiciare nr. 11/IJ/10/SIJ/2009 s-a reŃinut
că lipsa unei reglementări cu privire la constituirea şi gestionarea dosarelor de
insolvenŃă a determinat o practică foarte diversificată a instanŃelor în acest
domeniu. Prin această notă s-a concluzionat că practicile instanŃelor în
ceea ce priveşte gestionarea dosarelor de insolvenŃă, sunt extrem de
diferite, unele instanŃe înregistrând toate cererile incidentale sub un
singur număr de dosar, iar altele sub numere diferite. La alte instanŃe
soluŃia în ceea ce priveşte modalitatea de constituire a dosarelor de
insolvenŃă, este lăsată la aprecierea judecătorului sindic care
instrumentează procedura. Există situaŃii când pentru fiecare
declaraŃie de creanŃă înregistrată de creditori se constituie un nou
dosar deşi declaraŃia de creanŃă nu constituie un act de sesizare a
instanŃei potrivit dispoziŃiilor art. 93 din R.O.I. şi cu privire la care
judecătorul sindic nu este investit să se pronunŃe prin hotărâre în
măsura în care nu se formulează contestaŃii privind creanŃa
respectivă. Rezultă din cele enunŃate că, prin interpretarea
dispoziŃiilor art. 93 din R.O.I. în ceea ce priveşte constituirea
dosarelor, se poate ajunge la un număr escesiv de dosare fără ca
aceasta să reflecte activitatea reală a instanŃei. Această stare de fapt
reliefează lipsurile Regulamentului de Ordine Interioară în ceea ce
priveşte înregistrarea şi gestionarea dosarelor de insolvenŃă.
În concluziile notei respective s-a propus completarea Regulamentului de Ordine
Interioară a instanŃelor judecătoreşti în sensul includerii unei secŃiuni
privitoare la modul de înregistrare şi gestionare a cauzelor privitoare
la procedura insolvenŃei.
-Modul de constituire a dosarelor prezintă importanŃă şi
din punct de vedere statistic. Actualele evidenŃe statistice întocmite
fără existenŃa unei reglementării detaliate şi a unei practici unitare a
instanŃelor în ceea ce priveşte constituirea dosarelor, nu pot fi
considerate relevante şi în acelaşi timp reale sub aspectul reflectării
activităŃii şi a gradului de încărcătură a acestora. Considerăm că
aspectele prezentate nu sunt lipsite de relevanŃă în condiŃiile în care
numărul dosarelor rulate, a hotărârilor pronunŃate prezintă
importanŃă atât sub aspectul aprecierii volumului de activitate a
judecătorilor cât şi a personalului auxiliar.
Implementarea măsurilor propuse prin Programul pentru stabilirea
volumului optim de muncă şi asigurarea calităŃii activităŃii în instanŃe
în anul 2010, a scos în evidenŃă din nou necesitatea reglementării
unitare a modalităŃii de constituire şi gestionare a dosarelor de
insolvenŃă dar nu numai a acestora.
- În acelaşi ordine de idei considerăm că nu au fost corelate
dispoziŃiile Regulamentului de Ordine Interioară cu Programul
Informatic Ecris. În prezent luând în considerare modul de
funcŃionare a acestui program precum şi dispoziŃiile Programului
pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităŃii
activităŃii în instanŃe în anul 2010, considerăm că nu pot fi respectate
dispoziŃiile Regulamentului de Ordine Interioară privind păstrarea
numărului unic dat de prima instanŃă, fără modificări pe tot parcursul
soluŃionării dosarului până la executarea hotărârii, astfel cum impun
dispoziŃiile art.99 ind.2 alin.4 din R.O.I.. Reglementările menŃionate
nu sunt respectate în prezent de mai multe instanŃe în condiŃiile în
care se acordă noi numere de dosare pentru cererile de investire cu
formulă executorie, cererile de îndreptare a erorilor materiale ş.a.
- Nu în ultimul rând trebuie să menŃionăm că dispoziŃiile
Legii 85/2006 impun obligativitatea Ńinerii unor registre pentru
evidenŃierea diferitelor acte de procedură de exemplu: registrul
declaraŃiilor de creanŃă, registrul planurilor de reorganizare precum şi
al propunerilor de intrare în faliment. Potrivit dispoziŃiilor R.O.I. art.
83, pct. 16 la secŃiile comerciale ale tribunalelor respectiv la tribunale
comerciale se păstrează registre pentru evidenŃa măsurilor luate şi a
operaŃiunilor efectuate de judecătorii sindici în condiŃiile legii. În
prezent la nivelul instanŃei nu se mai Ńin registre pe suport de hârtie
exceptând registrul informativ şi în consecinŃă nu se mai Ńin registrele
specifice procedurii de insolvenŃă. Actele sus menŃionate se
înregistrează în registrul general de dosare, în condiŃiile în care
programul informatic Ecris nu are o parte corespunzătoare care să
reflecte sub formă de registre actele de procedură sus menŃionate.
Înregistrarea acestor acte de procedură în registrul general de dosare
realizează o evidenŃă corespunzătoare acestora, dispoziŃiile din Legea
85/2006 care obligă la realizarea acestor evidenŃe sub formă de
registre fiind fără importanŃă practică. În măsura în care se vor
considera totuşi utile aceste evidenŃe, considerăm că, programul
informatic Ecris va trebui modificat în sensul de a realiza o evidenŃă
distinctă a acestor acte de procedură sub formă de registre.
2. Sesizarea Ministrului JustiŃiei în vederea demarării
de urgenŃă a procedurii de completare a dispoziŃiilor
O.U.G.116/2009.
Argumente:
La sfârşitul anului 2009, prin OrdonanŃa de UrgenŃă
nr.116/29 decembrie 2009 au fost modificate prevederile Legii
nr.26/1990 şi ale Legii nr.31/1990, stabilind în competenŃa
directorului general al Oficiului Registrului ComerŃului soluŃionarea
cererilor privind efectuarea înregistrărilor în registrul comerŃului.
DispoziŃiile legale menŃionate au exceptat de la competenŃa acestora
cererile privind constatarea dizolvării de drept potrivit art.30 din
Legea nr.359/2004, cererile de radiere din registrul comerŃului, în
temeiul dispoziŃiilor art.237 din Legea nr.31/1990, şi ale art.30 şi 31
din Legea nr.359/2004, cererile privind numirea lichidatorului
precum şi verificarea legalităŃi hotărârii asupra fuziunii sau divizării.
DispoziŃiile legale menŃionate nu au stabilit o procedură
de soluŃionare a acestor cereri astfel că în practică după informaŃiile
pe care le avem de la alte instanŃe se procedează în mod neunitar la
soluŃionarea acestora în condiŃiile în care nu s-a stabilit în mod expres
dacă aceste cereri se soluŃionează cu sau fără citarea părŃilor. Trebuie
să reŃinem că dispoziŃiile procedurale ale Legii nr.26/1990, precum şi
ale normele de aplicare a acestui act normativ nu pot fi aplicate atâta
timp cât instituŃia judecătorului delegat nu mai există, cererile fiind
soluŃionate de instanŃe potrivit dreptului comun.
În altă ordine de idei, soluŃionarea cu citarea părŃilor a
acestor cereri, va prelungi excesiv de mult procedurile numire de
lichidator dar şi cele privind înregistrarea fuziunii sau divizării în
registrul comerŃului, în condiŃiile în care înscrierile în acest registru se
pot efectua numai în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. În
perioada anterioară înscrierile se puteau efectua şi în baza încheierii
judecătorului delegat, fără ca acestea să fie irevocabile.
Având în vedere modul incomplet de reglementare a
procedurii de soluŃionare a cererilor sus menŃionate, se impune
efectuarea unei completări a O.UG nr.116/2009 în sensul de a se
reglementa procedura de soluŃionare a acestor cereri cu sau fără
citarea părŃilor şi a se reglementa în mod detailat şi clar competenŃa
instanŃei în cadrul procedurii de fuziune şi divizare.
3. Exprimarea unei poziŃii de către Consiliul
Superior al Magistraturii cu privire la situaŃia celor trei instanŃe
specializate în materie comercială, în cea ce priveşte condiŃiile
de aplicare a dispoziŃiilor art. 145 din Legea 85/2006 modificată
prin Legea 277/2009, privind înfiinŃarea secŃiilor de insolvenŃă.
Argumente:
În cursul anului 2009 au fost modificate dispoziŃiile Legii
85/2006 privind procedura insolvenŃei prin Legea nr.277/2009,
modificându-se dispoziŃiile art.6, în sensul stabilirii competenŃei în
favoarea secŃiilor de insolvenŃă a tribunalelor în a căror rază teritorială
îşi are sediul debitorul, astfel cum acesta figurează în registrul
comerŃului, stabilindu-se în acelaşi timp că în circumscripŃia fiecărei
curŃi de apel, va funcŃiona o singură secŃie de insolvenŃă. Termenul
pentru înfiinŃarea secŃiilor de insolvenŃă a fost stabilit in conformitate
cu dispoziŃiile art.154 ind.1, în cadrul unui interval de 6 luni de la
intrarea în vigoare a legii. Tribunalul Comercial Mureş a solicitat
potrivit adresei nr. 529/2009, Consiliului Superior al Magistraturii
sesizarea ministrului justiŃiei pentru a iniŃia procedura de modificare a
Legii 85/2006, în sensul renunŃării la înfiinŃarea secŃiilor de
insolvenŃă, păstrând competenŃa actuală, sau dacă nu, cel puŃin să se
proroge termenul stabilit pentru înfiinŃarea acestor secŃii.
Prin OrdonanŃa nr.1/2010 a fost prorogat termenul
pentru înfiinŃarea secŃiilor de insolvenŃă, până la împlinirea unui
termen de un an de la data intrării în vigoare a acestei ordonanŃe.
În măsura în care dispoziŃiile legale menŃionate vor intra
în vigoare începând din data de 25 ianuarie 2011 se impune a se
stabili, de către Consiliului Superior Magistraturii, dacă secŃiile de
insolvenŃă se vor înfiinŃa şi în cadrul tribunalelor comerciale, având în
vedere competenŃa specială a acestor instanŃe. Cu atât mai mult se
impune clarificarea acestei probleme întrucât Tribunalul Harghita a
declinat competenŃa soluŃionării cererilor privind deschiderea
procedurilor de insolvenŃă înregistrate după publicarea Legii
277/2009, în favoarea Tribunalului Comercial Mureş apreciind că la
nivelul acestei instanŃe specializate nu se impune înfiinŃarea secŃiilor
de insolvenŃă.
4. Completarea nomenclatoarelor de obiecte din
cadrul aplicaŃiei informatice Ecris şi în mod corespunzător
completarea Hotărârii nr. 830A/2007 a Consiliului Superior al
Magistraturii prin stabilirea gradelor de complexitate a noilor
obiecte propuse.
Argumente:
În aplicarea Hotărârii nr. 830A/2007 la nivelul instanŃei
s-au făcut simulări în vederea stabilirii punctajelor şi a gradelor
corespunzătoare pe şedinŃele de judecată potrivit planificărilor
periodice.
În ceea ce priveşte dosarele privind procedurile de
insolvenŃă în momentul de faŃă, forma actuală a programului
informatic Ecris, nu permite adiŃionarea punctajelor corespunzătoare
diverselor cereri incidentale doar dacă acestea sunt înregistrate în
dosare distincte.
În nomenclatorul de obiecte din cadrul aplicaŃiei
informatice Ecris nu am găsit corespondent în privinŃa unor cereri
specifice procedurii insolvenŃei, motiv pentru care apreciem că se
impune completarea nomenclatorului cu următoarele obiecte şi stabilirea în
mod corespunzător a gradului de complexitate pentru fiecare obiect
în parte. În situaŃia în care nomenclatorul de obiecte rămâne în forma
actuală, obiectele propuse trebuie raportate la actualii indicatori
existenŃi de ex. contestaŃie, alte cereri.
Obiecte şi punctaje propuse:
Obiecte Punctaj propus ContestaŃie privind starea de insolvenŃă 8 ContestaŃie la tabelul preliminar 8 ContestaŃie la tabelul suplimentar 8 ContestaŃie la tabelul definitiv 8
ContestaŃie împotriva raportului lunar al administratorului judiciar/lichidatorului
8
ContestaŃie la planul de distribuire 8 ContestaŃie împotriva măsurilor administratorului judiciar /lichidatorului
Confirmarea administratorului/lichidatorului judiciar
4
Cerere de înlocuire a administratorului/lichidatorului judiciar
6
Cerere de admitere a planului de reorganizare 4 Cerere de confirmare a planului de reorganizare 4 Cerere de intrare in faliment 4 ObiecŃiile la raportul final întemeiate pe disp. Art. 129 din Legea 85/2006
6
Cerere de ridicare a dreptului de administrare a debitoarei
8
Cu deosebită consideraŃie,
P R E Ş E D I N T E,
FARKAS HEGYI PIROSKA
PRIM GREFIER,
MOLDOVÁN-HORVÁTH ZSUZSÁNNA
1
Fişă pentru determinarea teoretică a timpului optim
FuncŃia – preşedinte de secŃie Săptămâna nr. 1
Categoria de activităŃi Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5
A. asigură buna desfăşurare a activităŃii de judecată a secŃiei
Total minute -
B. propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate
Total minute -
C. organizează studiul profesional al judecătorilor secŃiei, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secŃiei
Total minute -
D. participă la învăŃământul profesional al judecătorilor secŃiei
Total minute -
E. comunică lunar instanŃelor arondate situaŃia hotărârilor desfiinŃate sau casate în căile de atac
Total minute -
F. îndrumă şi verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secŃiei
Total minute -
G. urmăreşte soluŃionarea cauzelor într-un termen rezonabil
Total minute -
2
H. Ńine evidenŃa cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat
Total minute -
I. contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenŃei curŃii de apel
Total minute -
J. ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor.
Total minute -
k. Preşedintele de sectie îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege şi de regulamente
Total minute -
Săptămâna nr. 2 Categoria de activităŃi Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5
A. asigură buna desfăşurare a activităŃii de judecată a secŃiei
Total minute - B. propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate
Total minute -
C. organizează studiul profesional al judecătorilor secŃiei, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secŃiei
Total minute -
D. participă la învăŃământul profesional al judecătorilor secŃiei
3
Total minute -
E. comunică lunar instanŃelor arondate situaŃia hotărârilor desfiinŃate sau casate în căile de atac
Total minute -
F. îndrumă şi verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secŃiei
Total minute -
G. urmăreşte soluŃionarea cauzelor într-un termen rezonabil
Total minute -
H. Ńine evidenŃa cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat
Total minute -
I. contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenŃei curŃii de apel
Total minute -
J. ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor.
Total minute -
k. Preşedintele de sectie îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege şi de regulamente
Total minute -
4
Săptămâna nr. 3 Categoria de activităŃi Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5
A. asigură buna desfăşurare a activităŃii de judecată a secŃiei
Total minute - B. propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate
Total minute -
C. organizează studiul profesional al judecătorilor secŃiei, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secŃiei
Total minute -
D. participă la învăŃământul profesional al judecătorilor secŃiei
Total minute -
E. comunică lunar instanŃelor arondate situaŃia hotărârilor desfiinŃate sau casate în căile de atac
Total minute -
F. îndrumă şi verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secŃiei
Total minute -
G. urmăreşte soluŃionarea cauzelor într-un termen rezonabil
Total minute -
H. Ńine evidenŃa cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat
Total minute -
5
I. contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenŃei curŃii de apel
Total minute -
J. ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor.
Total minute -
k. Preşedintele de sectie îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege şi de regulamente
Total minute -
Săptămâna nr.4 Categoria de activităŃi Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5
A. asigură buna desfăşurare a activităŃii de judecată a secŃiei
Total minute - B. propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate
Total minute -
C. organizează studiul profesional al judecătorilor secŃiei, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secŃiei
Total minute -
D. participă la învăŃământul profesional al judecătorilor secŃiei
Total minute -
6
E. comunică lunar instanŃelor arondate situaŃia hotărârilor desfiinŃate sau casate în căile de atac
Total minute -
F. îndrumă şi verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secŃiei
Total minute -
G. urmăreşte soluŃionarea cauzelor într-un termen rezonabil
Total minute -
H. Ńine evidenŃa cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat
Total minute -
I. contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenŃei curŃii de apel
Total minute -
J. ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor.
Total minute -
k. Preşedintele de sectie îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege şi de regulamente
Total minute - Total minute -
Notă – 1. pot fi adăugate şi alte activităŃi concrete dacă se simte necesar 2. la fiecare rubrică, în mod separat se vor menŃiona acŃiunile ce au fost măsurate în mod concret 3. dacă o anume activitate nu se repetă lunar, se va trece timpul necesar în mod proporŃional raportat la o singura luna
7
Activitate Subactivitati Saptamana
1 Saptamana
2 Saptamana
3 Saptamana
4
A. asigură buna desfăşurare a activităŃii de judecată a secŃiei
B. propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate Etc.
Fişă pentru determinarea teoretică a timpului optim
Sectorul -
Categoria de activităŃi Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5
A.
Total minute -
B.
Total minute -
C.
Total minute -
D.
Total minute -
E. judecatorul îndeplineşte orice alte atribuŃii prevăzute de lege şi de regulamente
Total minute -
Notă – 1. pot fi adăugate şi alte activităŃi concrete dacă se simte necesar 2. la fiecare rubrică, în mod separat se vor menŃiona acŃiunile ce au fost măsurate în mod concret 3. dacă o anume activitate nu se repetă lunar, se va trece timpul necesar în mod proporŃional raportat la o singura luna
Activitate Subactivitati Saptamana
1 Saptamana
2 Saptamana
3 Saptamana
4
A
B
Etc.