Oman... o tara de povesteLemma Babina

Pentru cei care isi aduc aminte de 1001 de nopti si sunt interesati de viata traditionala araba o vizita in sultanatul Oman, o tara invecinata cu Emiratele Arabe si Yemen, este o experienta de neuitat.

Omanul are o indelungata istorie, numele rezulta de la ‘’muzun’’ care inseamna abundenta. Formarea sultanatului s-a infiripat din triburile arabe venite din Yemen care s-au stabilit acolo. Cu sute de ani in urma, Yemenul facea parte din Oman, iar la un moment dat s-au despartit cerand independenta. Oman este numit leaganul civilizatiei arabe peninsulare, se învecinează cu Emiratele Arabe Unite la nord-vest, Arabia Saudită la vest şi Yemen la sud-vest iar la sud est este imprejmuit de Marea Arbiei, si sud est este Golful Oman, o tara cu munti cizelati de ape si inconjurata de ape de un albastru tulburator. Omanul are sultan, Qaboos bin Said, foarte iubit in randul omanezilor, legile sunt date numai in favoarea populatiei, in ministere nu exista grade de rudenie sau cunostinte, ei nu stiu ce inseamna cuvantul mita…. nu exista in vocabularul si in existenta lor. Cu ceva ani in urma, un ministru a cerut bani sa-si construiasca o vila, dar si-a construit un bloc de 3 etaje, deorece a fost discrepanta intre cerere si ce s-a constatat la fata locului, a fost trimis la inchisoare 5 ani, a fost destituit din functie, blocul a fost demolat si lasate ruinele acolo drept invatatura de minte, iar la terminarea pedepsei a trebuit sa plece din tara deoarece nu-l mai angaja nimeni. Merg pe principiul cere si ti se va da, dar nu ma lua de fraier…...

Am stat in Muscat o luna care mi s-a parut o saptamana, peisajele mirifice, in dreapta vedeai cum indienii taiau muntele in doua ca sa faca sosele iar in stanga golful Oman cu apa lui limpede si curata, cu pescari in ambarcatiuni vechi parca iti era si frica sa le privesti, plaje cu un nisip fin incadrate intre stanci sapate de ape. Orasul se imparte in doua, orasul vechi, care te duce cu mintea la povestile din copilaie, impresmuit cu turnuri si ziduri de aparare si orasul nou care straluceste de cladiri impunatoare si reclame luminoase. Muscat are mai multe cartiere cu o distant de 10-50km intre ele, PDO, Qaboos Mina, Muttrah, Corniche. Ca sa ne putem deplasa am cumparat o masina, cea mai uzuala este Toyota automata, si au cea mai mare reprezentanta dintre toate marcile de masini. Permisul international luat din tara de la ACR, este valabil 3 luni, dupa care esti obligat sa faci scoala de soferi si sa dai de permis de conducere omanez. Scoala costa 50 dolari, se da traseu si ‘’butoaie’’, sunt 6 butoaie, 3 pe o parte 3 pe cealalta si trebuie sa treci cu masina printere ele cu spatele, ca o parcare cu spatele a masinii, numai ca distanta dintre ele este cu 8 cm mai mare decat latimea masinii. Examenul se da cu politistul si profesorul in masina, iar daca ai picat te programeaza peste 3 saptamani. Nu exista mijloace de transport in comun, doar taxiuri care sunt destul de scumpe sau opiunea de a inchiria o masina care costa intre 8-15 dolari pe zi in functie de masina si de durata inchirierii. Soselele sunt de vis... pe fiecare sens exista 3 benzi de ciculatie iar a4a este numai pentru salvare, politie, pompieri. Sunt atat de civilizati incat nu am vazut sa se circule pe acea banda niciodata, se fac mici ambuteiaje la orele diminetii 7-8 cand se intra la servici si seara in jurul orei 5-6 dar la viteza de 120km/ora cu cat se circula nu exista sa ramai blocat in trafic. Cel mai greu este daca nu stii drumurile, au zeci de poduri

suspendate unele peste altele, round about la 30-5o km, daca ai gresit drumul ca sa poti intoarce faci ceva km pana la un round about.

Soselele sunt constuite numai de indieni care muncesc zi si noapte, cat am stat acolo s-a construit un pod cu 5 iesiri in diferite parti ale orasului in 3 saptamani, un mall aproape de casa in care locuiam s-a inaugurat la cateva zile dupa plecarea mea si incepuse constructia cu cateva zile inainte de sosirea mea in Oman. Ca salarii indienii aveau intre 600-900 dolari pe luna, erau angajati numai in constructii, iar omanezii intre 1200-1500 dolari. Bani suficienti cat sa duci o viata decenta, mai ales ca toti aveau case. Daca aveai teren faceai un imprumut la banca pentru constructia unei case, primeai banii iar ratele se inapoiau cand aveai bani tu sau mostenitorii tai. Nu este ca la noi sa platesti in fiecare luna rata, nu ai platit vine si iti ia casa…nu exista asa ceva.

Avand masina ne-am putut deplasa in toate partile, primele zile am vizitat orasul, care parea aruncat in salbaticia deserului dar cu vegetatie luxurianta, predominau palmierii, trandafiri japonezi, curmalii, leandrii si florile de hartie care dadeau culoare caselor vopsite in alb si crem si gardurilor inalte de beton. Locuind intr-o vila chiar langa marea moschee Bin Tai Mur, de o frumusete islamica nemaipomenita, am avut ocazia sa asist la chemarea la rugacinue, (prima era la 4 dimineata) sa vad cum piata in care era amplasata se umple de omanezi si incep sa se spele pe picioare si sa intre in incinta.

Dumul spre orasul vechi a fost o incantare, trecerea de la modern la vechi s-a facut treptat, in drumul nostrum am trecut prin fata palatului sultanului, care se poate vizita in anumite zile si chiar primeste vizitele turistilor. In orasul vechi este si portul unde este ancorat vasul sultanului, piata de peste, pe care am vizitat-o intr-o dimineata cand am hotarat sa servim la masa de pranz peste, si un bazar Mutrah Souq pe care il descoperi dupa mirosurile de parfum. De cum intri in bazaar te ameteste mirosul de iasomie, trandafir, si toti te imbie sa intri in magazinul lor. Dupa nici 5 minute eram o parfumerie ambulanta, data peste tot cu tot felul de parfumuri, iti era si jena sa nu cumperi macar ceva din magazine, asa ca am profitat de ocazie si am luat mici suveniruri pentru cei ramasi acasa. Vitrine pline cu bijuterii iti incantau privirea, aur de 21karate 8-12 dolari gramul, magazine pline de saluri de casmir, intre 1-2 dolari bucata, matasuri, cutiute din lemn de banan si trandafir, 3-10 dolari in functie de marime, permute de piele si genti, toate la preturi mai de nimic. In centrul comercial Sultan Qaboos, gaseai magazine de firma, Lacost, Puma, Adidas, Bamboo, …... etc. Tot acolo erau si magazine de bijuterii cu pietre pretioase, unde recunosc am dat multe tarcoale pana mi-am ales ceva, preturile se puteau negocia peste tot. Spre aeroport mai era un mall pe 4 etaje cu o parcare pe 2 nivele, unde spre surprinderea mea am gasit si un Carrefour, mult mai bine aprovizionat decat la noi. Carnea de porc este prohibita, dar la fiecare mall este o incapere speciala unde poti gasi tot ce vrei din porc, de la carne macra, la mici, pateu, sunca, Kaiser…. etc Cat am stat am consumat carne de vita, peste proaspat cumparat din piata, creveti si lobster. Carnea de vita este adusa din Noua Zeelanda, foarte frageda si gustoasa, costa in jur de 4-5 dolari kg. Legumele erau scumpe si ma refer la rosii, ardei gras, castraveti, salata verde, in schimb vinetele erau f mici si foarte gustoase, bamele mari dar nu atoase, gaseai orice la orice ora. Prajiturile nu erau asa insiropate ca la noi, in schimb faceau niste gogosi de se topeau in gura si chiar si a doua zi erau la fel de pufoase, cantarind ceva in plus la silueta mea…...

Serile le petreceam la terase, bucataria traditional omaneza este delicioasa, dar destul de scumpa, sau plimbari pe malul golfului. In primul weekend am starbatut cei 300km (daca imi aduc bine aminte) pana la Nizwa sa vedem impresionantul Fort al Dinastiei Yaruba, construit in secolul XVII, si bazarul din Nizwa, renumit pentru argintarie. Aflasem si de o pestera pe care am reusit sa o gasim dar trenuletul cu care se facea turul era stricat si am renuntat din cauza ca turul era de 1km de mers pe jos. Fortul…. impresionant, am ajuns destul de tarziu la ora pranzului cand este pauza, dar tot am putut vizita numai ca marea majoritate a magazinelor erau inchise. Dar drumul Muscat-Nizwa a fost de vis…munti taiati in doua pentru a da voie soselelor sa serpuiasca dupa voia lor, case aruncate in mijlocul pustiului, oaze de palmieri si curmali aparuti din piatra… privelisti greu de uitat. La fel de uimitor este si drumul spre sud, spre Qantab, se trece prin orasul vechi unde cu greu reusesti sa vezi toate casele si turnurile stravechi, iar la iesirea din oras se vede maretul si triumfatorul hotel Hilton imprejmuit de o gradina superba de palmieri, curmali, trandafiri….

Odata ajunsi la plaja din Qantab pentru 5 riali (1rial=2,3-2,5 $) omanezi am inchiriat o barcuta sa facem o plimbare prin golf. Am ramas surprinsa sa intalnim o gramada de femei omaneze care faceau baie imbricate cu patrafir. Nu v-am spus ca barbatii au o camasa alba lunga si o tichiuta pe cap, si sunt obligati sa-l poarte la servici, dupa pot umbla imbracati normal, iar femeile nu sunt obligate sa umble imbrobodite, dar cele maritate si mai in varsta poarta acel patrafir de culoare neagra. La intoarcerea din plimbare, deoarece se intunecase am putut sa fac baie, ar fi fost pacat sa ratez sansa, datorita ca nu prea au turisti nu sunt obisnuiti cu modul nostrum de a ne expune la soare si apa. Nu era o problema dar parca nu esti in apele tale in momentul cand se strang langa tine o multime de femei si barbati sa vada cum te balacesti sau stai la soare. Asa ca am hotarat sa mergem intr-o duminica pe una din insulele din golf sa pescuim si sa ne bucuram de soare si apa. Apa avea o adancime de 7-8 m curata, limpede…de un albastru purpuriu, se vedeau pestii si buchete mici de corali. A fost o zi superba, care s-a terminat prea repede ca de altfel si luna petrecuta in Oman.

Intr-o alta zi ne-am dus la Sohar, locul unde s-a nascut Sindbad -marinarul, cel putin asa spun localnicii, nu prea am avut noroc deoarece am ajuns la putin timp dupa inchiderea muzeului, insa am avut timp suficient pentru a face turul orasului si a face o plimbare pe plaja.

A fost o vacant de vis, care din pacate a trecut foarte repede, privelisti care cu greu se pot uita si un miros de iasomie persistent pentru totdeauna. Vizitand Omanul te simti ca o cadana care are totul la picioare, o printesa printre dune de nisip si munti prelucrati de ape limpezi, un oras incarcat de istorie apasatoare si oameni ospitalieri. Recomand Omanul din tot sufletul si sper sa mai fie o data viitoare si pentru mine.

OMAN

Pentru cei ce nu iubesc opulenta si luxul,dar sunt interesati de viata traditionala araba o vizita in sultanatul Oman,o tara invecinata cu Emiratele Arabe este o experienta de neuitat.In primul rand,Omanul are o indelungata istorie ,chiar este numit leaganul civilizatiei arabe peninsulare,locul de origine al lui Sindbad marinarul.In ceea ce priveste vacanta mea in Oman,a avut drept scop relaxarea deci nu pot sa spun ca

am umblat prea mult in lungul si latul tarii pentru a descoperii urme ale trecutului glorios arab.Mergand in vacanta cu masina am avut posibilitatea sa admir frumusetea oraselor vechi,adevarate fortarete in mijlocul naturii,salbaticia si uscaciunea desertului ,plajele imense cu apa curata,cu pescari in barci vechi,uzate parca iesiti din cartile cu legende .Hotelul la care stateam era pur si simplu "aruncat" in mijlocul unui sat de pescari, intr-o zona superba ,in mijlocul unei gradini cu vegetatii luxuriante,cu palmieri , o plaja intinsa si lunga de mai bine de 5 km,cu nisip fin,maro,apa marii foarte curata-o adevarat oaza de relaxare .Intr-o zi ne am dus sa vizitam capitala Muscat.Eu am fost foarte impresionata de ea,deoarece totul e simplu,vopsit in alb,cladiri scunde,traditionale arabesti.Lumea simpla si ea,daca nu exista autostrada nici nu as fi crezut ca ma aflu intr-o capitala.Am pierdut vreo doua ore cautand cea mai mare piata din Golful Persic – Mutrah Souq,altele 2-3 cu cumparaturi iar spre marea mea dezamagire nu am reusit sa gasim Palatul Sultanului - atractia principala si am fost si mai frustrata cand intreband pe la stanga si dreapta am aflat ca exista si zi a portilor deschise cand sultanul primeste vizita turistilor.Adevarul e ca lumea era foarte dornica sa ne ajute insa capitala se intinde pe o fasie lunga de mai bine de 120 de km.traversata de autostrada cu putine iesiri-deci cam greu de vizitat.Intr-o alta zi ne-am dus la Sohar,un oras foarte dragut unde s-a nascut Sindbad -marinarul,nici acolo nu prea am avut noroc deoarece am ajuns la putin timp dupa inchiderea muzeului insa am avut timp suficient pentru a face turul orasului si a face o lunga plimbare pe plaja pustie.Bucataria traditionala omaneza este mai mult decat delicioasa,locuitorii foarte amabili,simpli,in unele locuri aveam impresia ca nu au vazut in viata lor turisti.Ceea ce nu mi-a placut au fost preturile exagerat de ridicate,mult mai mari decat in Emirate chiar daca standardul de viata al locuitorilor din Oman nu se compara nici pe departe cu cea din Emirate.

EMIRATELE ARABE

Principala atractie a Emiratelor este bineinteles Dubaiul un oras capabil sa ofere tot ce un turist si-ar putea dori :incursiune in istorie,distractii nelimitate in functie de interesul fiecaruia,cumparaturi la malluri luxoase sau in piete arabe traditionale,zgarie-nori,hoteluri bine intretinute,bucatariile cel mai renumite din lume,plaja,soare ,mare,plimbari cu jeepul prin desert dar si schi pe partii de zapada,snowboard,patinoar .Tot ce vedem in jur frapeaza mai ales daca avem in vedere ca Dubai este un oras in inima desertului ,construit pe nisip.Nu exagerez cu nimic daca spun ca sunt atatea de vazut si de facut ca nu ar ajunge saptamani bune pentru a termina intreaga oferta.Un bun start pentru a cunoaste acest superb oras este o plimbare prin zona Jumeirah,acolo se afla un parc si o plaja superba si de asemena cele mai luxoase si frumoase hoteluri din Dubai,printre care si celebrul Burj al Arab,singurul hotel cu 7 stele din lume,simbolul Dubaiului.Poze foarte reusite cu hotelul se pot face direct de pe plaja atat ziua cat si noaptea.Amatorii de lux si inedit se pot caza acolo pentru o noapte cu o suma incepand de la 1000 $ sau o alta optiune mai la indemana un tur al holului principal al hotelului contra sumei de 60 $ ,fotografiatul nu este permis insa.In acceasi zona se gaseste si o superba moschee -Jumeirah MosquePentru a continua cu opulenta o plimbare pe Sheikh Zayed Road artera principala a Dubaiului este mai mult decat binevenita pentru a face cunostinta cu zgarie-norii in diverse culori capodopere de arhitectura moderna,futurista si renumitele hoteluri ale lanturilor internationale.Ramanand in zona luxului si a banilor nu uit nici de mallurile renumite,unde merita sa mergi chiar daca nu esti fan al cumparaturilor si nu pentru a casca ochii la vitrine ci la frumusetea

arhitecturala a mallurilor.Le mentionez in ordinea care imi plac mie (bineinteles parere subiectiva ) Ibn Batutta Mall,Mall of Emirates (se pare ca este cel mai mare mall din lume cu aproape 5000 de magazine unde se afla si parcul de iarna cu partie de schi si snowboard) , Burjuman,Dubai Mall (cu un frumos acvariu si patinoar ),Wafi Mall,Mercato,si nu in ultimul rand City Center Deira,un mall mai vechi care nu atrage prin frumusete insa preturile sunt accesibile.Si ca sa termin cu cumparaturile ,sa mentionez celebrele bazaruri :Gold Souq ceea mai mare piata de aur din lume,apoi in imediata apropiere,piata de textile ,piata cu mirodenii si de ce nu piata cu pesti vii sau piata cu fructe.Bazarurile si pietele sunt un excelent loc pentru o incursiune in viata autentica traditionala araba si un bun prilej pentru a face cumparaturi dintre cele mai diverse.Pentru a fi in ton cu trecutul recomand o plimbare cu barca de lemn traditionala-abra un fel de taxi pe apa care poarta calatorii de pe o parte a orasului pe alta,Dubaiul e compus de fapt din doua orase,Dubai si Deira despartite de raul Creek.Plimbarea cu barca ofera o priveliste minunata si este deasemena o buna ocazie pentru un minitur al orasului.Cei interesati de istorie pot face o vizita muzeului fortareata Al Fahidi,Muzeului National,o alta atractie o constituie casa umila,micuta devenita muzeu a seicului Saeed al Maktoum constuita prin 1900.Odata terminate cumparaturile si vizitele la muzee,poate veni distractia,una din cele mai gustate o constituie safariul in desert ,o adevarata aventura cu masini de teren de ultima ora,cu aceeasi ocazie se pot face plimbari cu camila prin desert,se serveste o cina traditionala araba,se poate fuma sisa iar doamnele pot sa isi aplice henna pe maini in traditionalul stil arab cu putin noroc,chiar de catre o beduina.O zi petrecuta la Wild Wadi,un mare parc de distractii acvatic nu trebuie nici ea ratata,se afla chiar in partea opusa a Burj al Arabului.Pentru cei ce sosesc in Dubai in perioada Shopping Festivalului de obicei in ianuarie-februarie o atractie care nu trebuie ratata este Global Village o mare piata internationala care se doreste a fi o lectie de geografie,istorie,cultura a diferitelor tari.Acolo se pot face cele mai bune cumparaturi,la preturi mai mult decat accesibile,se poate participa la seri culturale si ceea ce atrage in mod deosebit este oferta culinara.Tarile expozante vin de obicei si cu bucataria aferenta,deci un adevarat festin culinar international.In mod sigur ca nu am epuizat toate ofertele,insa nu imi vine altceva momentan in minte .Ca sfaturi de calatorie,sa nu veniti in sezonul de vara iunie-septembrie,chiar daca preturile la cazare coboara vertiginos datorita caldurii si umiditatii insuportabile,pe cat posibil sa va cumparati lucrurile necesare de la supermaketuri chiar si apa de baut costa de 6 ori mai mult la hotel decat afara,de restul sa nu mai vorbim.In ceea ce priveste mancarea,la fel restaurantele hotelurilor sunt cam scumpe insa afara mancarea este mai mult decat accesibila la pret iar oferta ultravariata,tinand cont de diversitatea populatiei rezidente.Cine soseste in perioada decembrie-ianuarie sa isi aduca si doua-trei bluze mai groase,deoarece seara e cam frig.O alte recomandare ,mai ales celor care iubesc marea,soarele,plaja si vor in primul rand sa se relaxeze,este sa isi aleaga o locatie in afara Dubaiul,vor avea parte de o vacanta linistita,relaxata .Ca prima locatie Fujeirah,un emirat aflat pe malul Oceanului Indian,cam la 2 ore de Dubai .Veti gasi acolo,apa curata,cristalina,nisip alb ,este destinatia de vis si pentru iubitorii de scufundari,la fel si Khorfakkanul,o mica localitate de langa Fujeirah,foarte iubita de turistii din vestul Europei.Celalate emirate au si ele iesire la Marea Golfului, dispun de hoteluri foarte frumoase,cu plaje superbe,apa curata,culoarea nispului variaza de la un emirat la altul.Hotelurile sunt foarte bine amenajate.Daca va intalniti cu oferte de hoteluri din Sharjah,Ajman,Ras al Khaimah nu le refuzati pentru simplul motiv ca nu sunt in emiratul Dubai.M-am cam intins cu impresiile mele dar mereu mai e ceva de spus.O atmosfera foarte placuta se gaseste la Dubai cu ocazia Shopping Festivalului,anul acesta incepe pe 20 dec.pana pe 2 februarie cand teoretic magazinele ofera mari rdeuceri de pret de pana la 75 % practic doar 30-40 % dar tot e bine.Pe mine ma impresioneaza mai mult insa atmosfera

de carnaval al orasului,activitatile culturale care se desfasoara in aceea perioada,focurile de artificii din fiecare seara si dupa cum am mai spus Global Village.Cine are posiblitatea sa faca si o vizita capitalei,Abu -Dhabi , va fi placut impresionata de curatenia orasului,zonele verzi,plaja intinsa opulenta cladirilor,bogatia locuitorilor.

BAHREIN

Ramanand in zona Golfului Persic amintesc si de o alta tara araba frumoasa,linistita localizata chiar in inima golfului,Bahrein,un arhipeleag format din 33 de insule.Nu este inca o destinatie turistica cunoscuta,chiar multi oameni nici nu au auzit de numele unui asemenea regat, insa s-ar putea sa devina o destinatie de succes peste cativa ani,mai ales ca autoritatile lucreaza intens pentru a-si face cunoscuta tara.Au foarte multe hoteluri de 4,5 stele,plaje intinse,oameni primitori,temperaturi acceptabile chiar si in sezonul de vara.Vizitand tara in interes de serviciu nu am reusit sa hoinaresc prea mult ,insa am fost placut impresionata de curatenia capitalei,multitudinea restaurantelor,cartierele traditionale arabesti,parcurile vaste.Am petrecut cateva ore foarte frumoase in Piata Centrala,un amestec de bazaruri unde se pot cumpara de toate pentru toti la preturi foarte bune.In rest sunt de admirat moscheile,fortaretele,precum si diferitele lucrari de arhitectura inspirate din istoria traditionala a tarii.

O vacanta de vis am petrecut anul acesta, in septembrie, in Tunisia. Am ramas amintiri foarte frumoase, si cu dorinta de a mai merge acolo de cate ori am sa pot. Am stat in Sousse, un oras superb, curat, cu plaje frumos amenajate, cu hoteluri superbe si foarte curate si personal extrem de amabil si dragut. Am vizitat mai multe orase, am fost in Hammamet, si am ramas la fel de impresionata.Am fost in Monastir, am vizitat un muzeu, am fost in Kairouan, care este numit orasul sfant, am vizitat si cea mai mare moschee din Africa.

Nu stiu ce as putea sa mai scriu despre Tunisia, nu prea am talent literar , pot doar sa va spun ca tarisoara asta chiar merita vizitata.Am sa va pun cateva poze, sper eu suficient de convingatoare.

Jeep Oman "Foarte multa lume a fost foarte suparata atunci cand am decis sa nu mai fabricam vechiul Cherokee - o multime de scrisori primite de la oameni, in care ne spuneau ca am abandonat acel "look" pur, clar si cinstit de Jeep" - Trevor Creed, senior vice president pentru design In cadrul grupului Crysler, vorbind intr-un interviu acordat Automotive News despre design-ul noului venit Jeep Commander.

Boooon... Oman: m-am gandit ca mare lucru de tara aia n-are ce sa fie, asa ca inainte sa plec am intrat putin in legatura cu amicu' Google, sa-l intreb despre Oman. Am aflat ca are capitala la Muscat, unul dintre orasele mari este Ruwi, au o tara mai mare decat Romanica, vorbind de suprafata, dar in care traiesc numai

vreo 2.800.000 de locuitori. In rest, mai nimic... Eeee, cand am ajuns acolo, mi s-au schimbat orizonturile... ma gandeam ca na, la arabi, mai subtire cu civilizatia, de curatenie ce sa mai vorbim... Mare surpriza am avut: etalonul general recunoscut pentru curatenie fiind Elvetia (unde gratie salonului de la Geneva am vazut cate ceva din tara respectiva... paranteza: curatenia din Elvetia e mai mult folclor, comparativ cu Germania, de exemplu... Inchidem paranteza), va informez cum ca Oman-ul este peste Elvetia din acest punct de vedere!!! By far, ca sa zic asa!!! Adica, asa cum se poate vedea si din imagini, incepusem sa cautam hartiute aruncate pe jos, cu toata atentia. Si am si vazut o hartie aruncata!!! Una bucata!! Sa iesim pe bulevardele noastre sa numaram?!? Cre' ca chiar n-are rost... Ma rog, hai, am zis, e curat ca n-or avea cu ce sa faca mizerie... Eronat. Eronat rau. AU cu ce sa faca mizerie, au si cu ce sa mearga, au si unde sa stea... au... Adica, una peste alta, am ramas mai mult decat surprins de ce poate sa fie in Oman, in general vorbind. Evident, surprins pozitiv. Adica mi-a depasit cu mult asteptarile. Incepand de la lumina de pe autostrazi (adica autostrada, chiar daca nu trece prin nici un fel de localitate, e la sute de kilometrii de orice asezare, este luminata asa cum sunt luminate bulevardele in orase! Probabil ca la ei curentul electric e moca, nu-mi dau seama...;-)), continuand cu sus-mentionata curatenie, cu palmierii si gardurile vii la pachet cu gazonul... toate acestea plantate de mana omului in plin desert... si intretinute cu multa munca, doar ca sa fie frumos pe strada... ce sa mai, super civilizatie!! De unde as trage concluzia ca sunt cel putin doua neamuri de arabi: aia rai si aia buni. Cei din Oman fac parte de departe din categoria celor buni!

Am stat si am analizat cu amicu' Mandu si amicu' Darvariu de ce la ei e asa de curat... cum dracu de reusesc ca in plin desert (de nisip sau muntos, tot aia), unde sunt super vijelii care aduc tot nisipul pe sosea, nu vezi totusi nici un fir de nisip... Secretul consta in faptul ca mana de lucru provine aproape in exclusivitate din India si Pakistan. La care se adauga o tona de expati, din Europa sau alte zone... dar astia sunt cu job-uri de conducere, management, blabla. Eeee, ca atare, omanezii probabil isi pun problema in felul urmator: "De cati baieti avem nevoie ca sa intretinem, ca maturam si sa curatam 500 de kilometri de autostrada? SefuââŹâ˘, pai de vreo 100 de indieni...� � Bine, aduceti o mie, sa fie!ââŹÂ� � Pentru ca la cat costa mana de lucru indiana sau pakistaneza, e tot una. Iar omanezi la lucru n-o sa vedeti decat daca lucreaza la un super birou, intr-un super bloc de birouri, la aer conditionat, unde mai vinde si el un baril doua de petrol! Cam asta ar fi cu Oman-ul...De ce nu-l gasesc americanii pe Bin Laden?! Pai pentru ca daca muntii din Afganistan sunt precum cei din Oman, sansa americanilor este sa se desfasoare "in lant de tragatori" si sa ia la batut cu "pejosul" toti muntii... care se intind pe niste suprafete al dracuââŹâ˘ de� � mari... Iar daca Bin Laden mai trage si piatra de la gura pesterii si trec puscasii pe langa el, la revedere... Fara gluma, in muntii astia tehnologia si supergadget-urile americanilor nu prea folosesc la mare lucru... tot cu pasul e solutia... iar americanii, ca sa se dea jos din Hummer, cred ca cer "spor de lucru in mediu toxic";-)) Altfel, ca si grandoare, frumusete, etc.... fara cuvinte.

Acum sa vorbim despre Jeep Commander, ca despre asta era vorba, nu?! Am avut "la indemana" doua modele, respectiv 4.7 si 5.7 Hemi... evident V8... evident benzina. (apropo, in Oman, la statiile "peco" nu exista maner pentru motorina! Nu prevede!! Numai doua furtunuri - am aflat si eu ca sunt "furtunuri", nu "furtune", cum gresit am invatat eu in Berceni... - sunt disponibile: Regular si Super. Si la revedere!! Pretul la benzina?! Scuuuuump.... aproape 8000 de lei de-ai nostri litrul... adica mai ieftin decat in State... pe undeva corect, cred eu...). Cum spuneam, am avut la teste doua tipuri de Commander: in echipare Laredo sau Limited. Adica una full option si cealalta aproape full option (cum spun "baietii" la second hand: vand cutare cutare, an cutare, full options fara piele si aer conditionat!!!:-)). Lasand gluma la o parte, ambele variante (adica si aia mai "dezbracata") bine garnisite cu dotari... Sa le enumar e cam fara rost, da' hai treaca: oglinzi electrice incalzite, scaune incalzite si para-reglabile (la 5.7 scaunul pilotului se regleaza in 8 directii diferite, numai sa mergi cu spatele "nu stie";-)), clima, etc., etc., Hai ca n-are rost sa le insir aici, daca vreti intrati pe site-ul lui Jeep Romania ca sigur gasiti acolo toate optunile si dotarile de serie posibile si imposibile... Asa ca sa vedem cam ce am inteles noi (adica romanasii care am participat la aceasta lansare), pe parcursul celor mai bine de 600 de kilometri parcursi pe tot felul de suprafete: autostrada (bengoasa, cum spuneam mai sus...), nisip (ca d-aia e desert cat vezi cu ochii) sau macadam pe drumuri de munte omaneze. Pe asfalt, adica "on road", ca sa stim cum stam;-)), Commander-ul merge super OK... mai ales daca ai si unde "sa-i dai "! Asta datorita suspensiei independente fata, acel compromis necesar (in ultimii ani!!) pe care tebuie sa-l faci in dauna comportamentului off road dedicat... dar in ziua de azi nu prea se mai fac off road-ere dedicate, ca nu se cere la populatie!! Asa ca din acest motiv Commander-ul merge (la fel ca si Grand Cherokee) super in regula pe strada (desi masinile pe care le-am avut la test erau pe specificatie de State, adica suspensia era ca pentru americani... mai soft asa...;-)) Iar aici trebuie musai sa fac o paranteza: se vand la anumite masini mici (limuzine, masini de strada, cum vreti sa le spuneti) asa-numitele "pachete pentru drumuri grele". care au in componenta, printre altele (scuturi, etc.) o suspensie mai tare, mai rigida, cu amortizoare mai dure si arcuri mai tari, evident.

Eeee, parerea mea (in urma experientelor variate pe care le-am avut cu toate neamurile de setari de suspensie, la masini de teren, ce-i drept) este urmatoarea: la o masina de strada (sau de teren) care merge prin gropile romanesti, o suspensie tare... mai rau face! De ce? Logica mea e urmatoarea: o masina tare preia toate socurile (date de catre gropi sau denivelari... sau sine de tramvai... sau de tren...) si le transmite aproape direct la bucse, la prinderi, la

suruburi, la caroserie, la...la...si la. Iar asta se repercuteaza, vrei nu-vrei la bordul care in timp incepe sa scartaie, la usile care incep sa aiba joc in balamale, la aripile care incep sa se desprinda... etc. Pe cand la o masina cu o suspensie moale, trece prin gropi, face ca barca... dar nu transmite socuri! Eeee, daca treci peste sinele de tramvai in viteza, atunci la aterizare dai cu masina pe jos, ca nu poti sa le ai pe toate!! Si atunci sincer le dau dreptate americanilor: suspensii soft, frate, pentru mers pe strada!!

Daca vorbim de masini pentru sport, atunci se schimba situatia total: ai nevoie de suspensie super dura (daca vorbim de viteza, atentie!!! Daca vorbim de off road extrem, atunci la fel, trebuie o suspensie "moale"), ca sa te tina pe viraje, sa poti sa aterizezi dupa ce sari cu masina fara sa-i innozi basculele cu amortizoarele si tot asa. Parerea mea!

In concluzie, eu cred ca pentru Romania s-ar preta mai bine o suspensie "americana" decat una pentru Europa. Cele doua sunt diferite, ca si setari. Numai ca producatorul nu stie cam ce fel de gropi avem noi pe strada, isi imagineaza ca daca suntem pe continentul european, avem si autostrazile lor... gresit, ma scuzati! Asa ca eu chiar m-am simtit bine cu CommandereleĂÂ�   cu suspensii mai moi. Acum nu va imaginati ca erau ca in filmele americane, cand pun aia frana si masina mai baltacaie inca doua minute...;-)). Interiorul, evident, nu putea sa fie decat in regula, barbatesc de-a dreptul... (fata de ultimele tendinte inĂÂ�   moda, unde numai locul pentru farduri lipseste...). Tema cu suruburile "inbus" se regaseste si pe bord, in jurul gurilor de ventilatie, 12 dintre ele fiind chiar cu rol functional! Tare! Aer conditionat inclusiv pentru al treilea rand de scaune, cu reglaj separat, ma rog, tot ce crezi ca trebuie sa gasesti in interior... gasesti! Noi am gasit niste genti frigorifice cu sucuri si apa, foarte utile, de altfel, in desert! Ca am uitat sa va zic: ajungem si noi in desert o data la tz'spe ani... si ne prinde ploaia!!!! Nu va imaginati ca a dat o ropotita de vara, dar oriscat, au fost niste picaturi bune pe parbrize!... asta ca sa vedem noi ca exista senzor de pornire automata a stergatoarelor, ma gandesc...;-)) Commander-ul, desi este doar cu vreo 7 centimetri mai lung decat Grand-ul, iti creeaza o senzatie acuta de masivitate (ceea ce este pe gustul meu, tinand cont ca ââŹĹin privatââŹÂ conduc un� � � � Blazer K5 de armata americana... cat vaporul...) ! Si mi-am dat seama de ce (ce destept sunt, este?!?!?;-)): parbrizul, in afara faptului ca este aproape drept, este "pus" foarte in fata, astfel incat cu mare greutate ajungi la el cu mana (nu ca ai avea ce cauta cu mana pe parbriz...), ceea ce iti creeaza o super senzatie de spatiu!

Sa trecem totusi "la ce ne doare", anume la mersul pe teren.

Cand zici Jeep... la ce te gandesti?!? La o masina de teren, clar. (cum se intampla si cu xeroxurile, cu adidasii, etc...). Asa s-au gandit si onor cetatenii de facura Commander-ul. Sa fim intelesi: nu este o masina pregatita gata sa ma duc cu ea la Transilvania Adventure Trophy (iar producatorul nu pentru asta a facut-o, unul din motive fiind acela ca nu cred ca au auzit de faimoasa noastra competitie...;-)), dar pentru o masina care merge asa cum merge pe sosea, pe teren nu se descurca deloc rau! Nu ca zic eu, zic niste baieti mai priceputi ca noi, anume cei care fac revista "Peterson's 4 wheel & off road" (btw, numarul unu in lume la reviste de off road hard core...). In sensul ca poti sa-ti iei doua neamuri de sisteme de tractiune: Quadra-Trac sau Quadra-DriveII. Cu ce se mananca ele? Vedeti alaturat.

Quadra Trac este un sistem managiuit electronic prin care diferentialul central se blocheaza transferand 100% din cuplu catre axa cu aderenta. Evident, ai si varianta in care pui reductorul si s-a inchis subiectul, pentru ca pe reductor ai diferentialul central blocat, astfel incat puterea este impartita frateste pe ambele axe. Deci: Quadra trac = variaza cuplul intre axe, functie de aderenta.

Quadra Drive II : este acel sistem care a luat premiul "cel mai bun sistem de tractiune asistata electronic pentru anul 2005", oferit de catre revista De Teren!! Hai ca v-am spus tot, e!?!;-)) Serios: Quadra Drive este o evolutie a lui Quadra Trac, dar evolutia este cam ca de la vechiul "S" la noul "S"... adica nu prea are nici o legatura...;-))... decat ca incepe tot cu "Quadra...". Sistemul asta are in componenta mai multe acarete, printre care diferentiale fata/spate cu blocare, niste pompe hidraulice care actioneaza blocantele respective, plus un computer care spune cat, cand si cum trebuie facuta repartitia cuplului intre cele doua axe, cat si, cel mai important, intre doua roti ale aceleiasi axe. Astfel incat masina poate merge pana la a bloca toate cele patru roti... lucru pe care il mai face , de fabrica, printre altele, Mercedes G... Ce m-a incantat cel mai tare la acest sistem este faptul ca blocarea diferentialelor se face, in conditii de mers pe teren bengos, cu reductorul pus, la rotirea unei roti cu un sfert de rotatie!!! Adica aproape instantaneu! De ce spun asta: pentru ca mai sunt si alte masini (nu dam nume...) care se mandresc cu sisteme asemanatoare... numai ca acolo blocarea diferentialului se face dupa ce roata fara aderenta a dat deja cateva zeci de ture!! Fara gluma, dai din roti pana iese fum din anvelope - la propriu! Cam despre asta este vorba cu acest sistem. Asa ca, daca va bate gandul sa va luati un Commander, cereti neaparat varianta cu Quadra Drive II, ca-si merita banii.

Am avut ocazia sa ne dam in desert, pe dune de nisip!! Super fun!! Dar daca n-ai un motor puternic (da' puternic, cu P mare...), nu sfatuiesc pe nimeni sa se dea pe nisip (stiu, taman erati pe punctul sa iesiti din casa spre dunele din fata casei...;-)). Adica de maniera ca daca nu stii sa-i dai gaz atunci cand e nevoie, ramai ca tontu' in nisip, de rad hoardele de jurnalisti din lumea intreaga de tine;-)) (ne, n-a fost cazul nostru, al romanilor, dar au fost altii...;-)) Si ca sa-i dai

gaz, trebuie sa ai de unde. Sau sa bagi reductorul... care te ajuta si nu prea, ca nu e tot-una sa se invarta roata, pur si simplu, cu sa se invarta roata... in ture!! Si pentru ture, ai nevoie de power! Asta contrar folclorului care spune "ce domne, am reductor, intru in noroi si ies - sau in nisip, tot aia" - wrong total, ca in reductor daca n-ai turatie la roata, n-ai cum sa mergi "la aderenta"...ca aderenta pe nisip (sau pe noroi), cam lipseste... Dar, intrucat vorbim de doua V8-uri cu pedigree, n-am avut o problema.

Desi diferenta intre 5.7ĂÂ�   Hemi si 4.7 se cam simtea... dar si consumul "la pompa" se cam simtea (la pompa dinĂÂ�   Wrangler-ul de asistenta, ca in desert "mai subtire" cu peco-urile...) Cum spuneam mai sus, nu poti sa le ai pe toate: o masina care sa traga precum un Hemi de 5.7, sa consume cam cat un VW Polo pe motorina, sa mearga in teren ca un Mercedes G, sa mearga pe sosea ca un Bentley GT, sa fie scurt ca un Wrangler (sa se "strecoare" printre pomi), lung ca un Patrol, (sa urce si sa coboare fara sa-ti dea palpitatii), jos ca un Range Sport (ca sa stea pe sosea la viteza), inalt ca o Toyota HDJ80 (ca sa treaca peste varfuri de obstacole)... si tot asa!! Revenim la mersul pe teren: datorita lui Quadra Drive si Quadra Trac masinile au trecut prin obstacolul pe care il vedeti pe coperta! Spectaculos de-a dreptul, zic eu... judecand dupa crisparea oamenilor, cand au trecut pe acolo! Evident ca nu prea avea ce sa se intample, desi inclinarea laterala era destul de mare, va imaginati ca organizatorii (Hi Duncan, Hi Bob!!!... si multumiri!!) nu bagau in traseu un obstacol care sa nu fie safe... dar senzatia era de mare respiratie! Toata filozofia era sa mergi super incet, fara sa dai gaz brusc, in reductor, evident, astfel incat rotile de pe stanga sa nu cada de pe piatra respectiva, iar botul masinii, cand centrul de gretutate trecea de partea cealalta a gropii, sa se aseze usor, ca sa nu cada spatele la masinii. Unora le-a reusit, altora nu (de unde pragurile indoite... ma durea inima de saracele masini...) asta-i viata. Pe bolovanii din "oued"-uri, datorita suspensiei soft, se putea merge fara sa dai cu capul de toti peretii... pe de alta parte (ca nu poti sa le ai pe toate...), nici nu puteai sa te dai prea tare la masina, ca o lua balansul si riscai sa dai cu ea de stanci... si era pacat. Pe macadam mai sa zic ca mi-a placut cel mai mult... (bine, asta probabil pentru ca sunt eu dus cu capul si nu visez decat Dakar si alte asemenea...). Foarte important: Commander-ul are optiunea sa scoti ESP-ul in doua trepte: prima, in care ESP-ul inca isi pastreaza un anumit procent din ce stie el sa faca (si ce stie el sa faca cel mai bine este sa taie gazul atunci cand computeruââŹâ˘ zice ca ai intrat� � prea tare pe un viraj...lucru neplacut, de altfel... dar pentru omul normal la cap, de natura sa te scoata din multe posibile belele...), si a a doua, in care ESP-ul este taiat de tot! Dupa care poti sa te dai la masina cum vrei, sa intri in viraje cu gaz si sa pleci glisat, ce sa mai, mai mare dragul... daca nu avem in dreapta o prietena care din cauza unui accident mai vechi avea o problema sa mearga mai tare cu masina (o inteleg, nici eu n-as sta in dreapta cu unu care nu a castigat macar de vreo 3 ori o etapa de mondial de rally-raid...;-)). Si chiar daca as fi putut sa-i dau putin gaz la masina, tot n-as fi putut sa fac mare branza, pentru ca macadamul din Oman e la fel cu macadamul de la Romanica: genereaza praf! Mult praf! Si cum in fata noastra erau alte Commander-uri, va dati seama ca daca dadeai gaz cam 20 de secunde, intrai in praful celui din fata si s-a inchis...

Oricum, placuta masinaĂÂ�   la condus pe macadam! Una peste alta, dupa parerea mea, Commander-ul se va bucura de succes, atat la ei acasa, in State, cat si in "Ioropa". Este o masina pentru barbatii care vor o masina mai militaroasa, cu un "look" traditional de Jeep, cu un motor civilizat (adica un 5.7..., desi pentru Europa va exista dieselul CRD de trei litri, care echipeaza mai multe masini din grup, inlcusiv Grand-ul), care sa iasa de pe sosea si sa nu se faca de ras ca trece Opelul Frontera pe langa el...;-)) si cu care sa poata pleca putin pana la Viena, la un "biznis", fara sa trebuiasca sa mearga pe autostrada pe banda camioanelor... (desi nu m-ar mira sa vad la stop, pe Calea Victoriei, o mamaie trecuta lejer de 60 de ani conducand un Commander... pentru ca la volanul unui Hummer H2 am vazut, fix cum v-am descris mai sus!!!)

In rest, multa sanatate sa aveti, ca sa strangeti maruntu' sa va luati Commander! (text de gabi nicolae)