omraam mikhaël aïvanhov - creatie artistica si creatie spirituala (a5)

Download Omraam Mikhaël Aïvanhov - Creatie Artistica Si Creatie Spirituala (A5)

Post on 14-Nov-2015

87 views

Category:

Documents

7 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

„Ideea creaţiei constituie chintesenţa învăţământului nostru, spune Omraam Mikhael Aivanhov. Fiecare fiinţă simte nevoia de a crea, dar adevărata creaţie face apel la unele elemente de natură spirituală. Artistul care vrea să creeze trebuie să se depăşească, să se autodepăşească şi, prin rugăciune, meditaţie, contemplare, să capteze nişte elemente din regiunile superioare." Aşadar, descoperim că legile adevăratei creaţii artistice nu sunt altele decât legile creaţiei spirituale. Plămădindu-şi opera, artistul înfăptuieşte o lucrare de înnoire interioară identică cu a spiritualistului, şi invers, în strădaniile sale către perfecţiune, spiritualistul împlineşte în sine o lucrare de creaţie identică cu aceea a artistului”.

TRANSCRIPT

Creaie artistic i creaie spiritual

Omraam Mikhal Avanhov

CREAIE ARTISTIC i CREAIE SPIRITUAL

Cap. 1 - Art, tiin i religie

Este necesar s lum ca punct de plecare structura fiinei umane pentru ca aceast problem a artei s v fie ct mai clar.Putem defini fiina uman ca o trinitate: ea a primit un intelect s gndeasc, o inim pentru a simi i o voin pentru a aciona. Intelectul are ca obiect tiina. Domeniul inimii este religia, morala. Ct despre voin, ea are nevoie s acioneze, s modeleze, s creeze. De aceea se poate afirma c arta aparine domeniului voinei. Muzica, dansul, sculptura, arhitectura, poezia, pictura constituie diferite modaliti gsite de om pentru a exterioriza, a concretiza ce are n mintea i inima sa. Arta are deci o legtur cu tiina i religia.tiina caut lumina, religia cere cldura, iar arta, activitatea creatoare. Din nefericire, oamenii s-au obinuit s le separe, i chiar s le opun. De cte ori nu s-a observat cum religia condamn tiina i arta, tiina dispreuiete religia i consider arta ca fiind foarte puin serioas, n timp ce arta rde de prerea ce o au despre ea religia i tiina! i totui, n via, n natur, n fiina uman, cele trei sunt legate, ele lucreaz mpreun. Iniiaii nu au separat niciodat aceste trei domenii. Acum, cnd separarea s-a produs, religia este incapabil s-i apropie oamenii de tiin, ei o resping. n realitate, ei o resping fiindc nu posed adevrata tiin; tiina lor este orientat numai asupra lumii fizice, materiale, ei nu cunosc adevrata tiin, tiina celor trei lumi, pe care se bazeaz toate religiile. Ct despre art, ea se mpotmolete ntre cele dou: cnd se opune moralei i religiei, cnd se opune tiinei.Eu v repet, religia, tiina i arta constituie un tot n natur. Ele sunt separate numai n mintea oamenilor. Att timp ct vor fi meninute separate, adevrata nelegere nu va exista. tiina, religia i arta formeaz o unitate datorit creia totul se poate explica, totul poate fi neles, n om nu trebuie niciodat separate activitile inimii, intelectului i voinei. Toate trei trebuie s se ndrepte n aceeai direcie, sudate, unite: inima trebuie s-i dea fora, iubirea, elanul, celor aprobate de intelect, iar voina trebuie s le pecetluiasc prin faptele sale. Dac intelectul dezaprob i mpiedic ceea ce simte inima, sau dac voina complet dezechilibrat este folosit s satisfac cnd pe unul, cnd pe cellalt, omul decade. tiina este o necesitate a intelectului, religia este una a inimii, iar arta este o cerin a voinei: s exprime ceva, s creeze, s construiasc. Aceste trei necesiti sunt ns legate, deoarece ceea ce gndii, apoi l simii, l iubii, i ntr-un sfrit, l mplinii.Ce se observ n via? Omul i face nite planuri, nite proiecte. Apoi i le dorete realizate. n sfrit, el trece la lucru pentru a le duce la bun sfrit. Iat, deci: gndul, sentimentul, fapta. Gndul trebuie s precead mereu fapta. Desigur, adesea unii procedeaz exact invers: ei acioneaz fr s studieze bine problema. Apoi, apar desigur unele erori, nite suferine i regrete. Ne este permis s acionm fr s judecm? Da, numai dac suntem att de puri, att de evoluai, nct fiecare impuls pentru aciune s fie inspirat de Divinitatea nsi. Exist unele fiine excepionale, extrem de rare, care s-au identificat cu Divinitatea nct, dac judecau nainte de a aciona, ar fi introdus n ele un element uman, iar acesta ar fi perturbat curenii divini sub a cror influen se supuneau complet. Dup ce au acionat, aceste fiine privesc ce au fcut i constat c totul este bine. Aceste fiine acioneaz asemeneaDomnului. Studiai cum prezint Facerea cele ase zile ale creaiei lumii: Dumnezeu a rostit cteva cuvinte n fiecare zi, fcnd s apar astfel diferitele elemente ale universului i, la sfritul fiecrei zile, El a considerat c este bine. Pentru a aciona asemenea Domnului, trebuie s fim ca El...dar pentru a fi ca El vom avea nevoie nc de miliarde de ani de lucru!Pe parcursul veacurilor, n funcie de civilizaie, tiina, religia i arta i-au disputat ntietatea. Religia a predominat mult timp n Occident, mpiedicnd arta i tiina. Apoi a venit o epoc n care religia i-a nceput declinul i tiina a preluat ntietatea. Acum, putem spune c viitorul aparine artitilor. Da, toat lumea i iubete din ce n ce mai mult, i aplaud, iar Cerul dorete s se exprime acum prin intermediul artitilor, muzicienilor, poeilor, pictorilor, sculptorilor. Din ce motiv?Pentru om nimic nu este mai esenial ca arta. Ea exist nc din copilria omenirii. Care sunt de fapt primele manifestri ale copilului? El nu se ocup nici de filosofie, nici de tiin, nici de moral, dar el este un artist: el gesticuleaz, mimeaz, strig. Gurile rele spun c plnge. Nu, eu pun lucrurile la punct i afirm c este gata s cnte, cel puin el se exerseaz, ateptnd ca larinxul i plmnii si s fie pregtii! Uitai-v apoi cum danseaz de ndat ce abia poate s se in pe picioare, cum deseneaz i picteaz nainte chiar s nvee s citeasc i s scrie. Dai-i nite cuburi sau nisip, i iat cum apar nite case i castele, el devine arhitect.Istoria umanitii a fost marcat mai nti de art, religia a devenit apoi preponderent, iar mai trziu tiina a reuit s se impun. Dar din nou, n viitor, eu v repet c arta va avea preponderen. De ce arta? De ce nu religia sau tiina?De secole, religia, sau mai degrab reprezentanii religiei nu au fost cu adevrat la nlimea misiunii lor, prsind scopurile spirituale pentru unele materiale: autoritatea, prestigiul, puterea, banii. n loc s i nvee pe oameni adevrata credin, ei le-au inoculat fanatismul; n loc s i elibereze, ei au cutat deseori s i aserveasc i s i exploateze. Iisus spunea fariseilor i scribilor: Vai vou, crturarilor i fariseilor farnici! C nchidei mpria cerurilor naintea oamenilor; c voi nu intrai, i nici pe cei ce vor s intre nu-i lsai. Acest repro este valabil pentru majoritatea clerului tuturor religiilor. De aceea, din ce n ce mai mult, oamenii prsesc bisericile i templele. Ct despre tiin, ea se orienteaz spre cercetri att de specializate nct a devenit o problem a profesionitilor. Chiar dac neleg importana unor descoperiri tiinifice, cei mai muli oameni nu le pot nelege cu adevrat, i nici nu fac din ele o preocupare principal.Numai arta i poate sensibiliza cu adevrat pe oameni, trezindu-i la adevrata via. Aceasta nu nseamn c nu putem critica deloc formele ce le-a luat n zilele noastre, dimpotriv, putem afirma c ea este departe de ceea ce Iniiaii neleg prin cuvntul art, adic o activitate ce reunete adevrata tiin i adevrata religie. Arta va salva ns lumea, o art contient, luminat de adevrurile nelepciunii i ale iubirii. Artitilor li se va acorda n viitor ntietate, fiindc adevratul artist este deopotriv preot, filosof i savant. Da, pentru c rolul artistului este de a realiza n planul fizic ceea ce inteligena concepe ca adevrat, ceea ce inima simte ca bun, astfel ca lumea superioar, lumea Spiritului, s poat cobor s se ncarneze n materie.

Cap. 2 - Izvoarele divine ale inspiraiei

Omul nu poate ameliora nimic pe pmnt dac nu a tiut mai nti s se nale prin intermediul gndului pentru a contempla alte imagini, alte existene ce l depesc i i pot servi ca modele sau ghizi.Iisus spunea: Fac-se voia Ta, precum n cer i pe pmnt. Pentru a exprima o astfel de dorin, nseamn c el a contemplat Cerul unde totul era de o asemenea perfeciune, de o asemenea splendoare nct nu puteai s-i doreti dect ca pmntul s devin ntr-o bun zi o imagine a Cerului. Aceasta presupune ns neaprat ca omul s evadeze din realitile terestre att de mediocre, ntunecate, dezordonate, pentru a contempla regiunile celeste, apoi s revin s ndrepte lucrurile, s le organizeze dup modelele contemplate. Tocmai aceasta este lucrarea Iniiailor: n meditaiile, n contemplrile lor, ei reuesc s sesizeze, s capteze aceast perfeciune din nalt, i se strduiesc apoi s o reproduc aici, pe pmnt. Cu excepia colilor Iniiatice, oamenii, care nu cunosc aceast metod, nu sunt obinuii s prseasc pmntul pentru a contempla o lume superioar, de aceea ei au fcut din pmnt un loc nspimnttor.Meditaia, contemplarea nu au alt scop dect s permit omului s ating un nivel de contiin superioar ce i va influena apoi gusturile, judecile, atitudinile. Trebuie numai s tim cum s meditm, cum s contemplm, i asupra crui subiect. Muli oameni mediteaz, dar asupra unor subiecte dintre cele mai prozaice: cum s-i aranjeze afacerile, cum s ctige bani, cum s mbrieze o anumit femeie... Ce faci? - Eu meditez. Numai Dumnezeu tie despre ce mediteaz! i pisica mediteaz, da, asupra felului cum s prind oarecii. Exist tot felul de meditaii... Cu toate meditaiile lor, oamenii se blcesc nc n aceleai slbiciuni, n aceleai vicii, n aceleai primitivisme, ei nu cunosc nc secretul adevratei meditaii.Adevrata meditaie presupune mai nti s v nlai pn la o lume ce v depete, s v ncntai n faa ei i s reflectai apoi aceast stare. Dac dup o meditaie rmnei reci, ntunecai, lipsii de inspiraie, nseamn c ai dat gre. O meditaie trebuie s v schimbe cel puin privirea, sursul, gesturile, interveniile, s adauge n ele ceva nou, mai subtil...cel puin o particul ce vibreaz n armonie cu lumea divin. Iat criteriile ce trebuie cunoscute pentru a vedea dac ai meditat bine sau nu.Meditaia nseamn mai nti alegerea de ctre intelect a unui subiect nalt asupra cruia v concentrai. Putei prsi aceast concentrare la un moment dat, pentru a contempla numai frumuseea ce ai reuit s o atingei, lsndu-v ptruni de ea. i n sfrit, dac putei, s v identificai cu aceast frumusee. Prima etap este deci concentrarea i meditaia; urmeaz apoi contemplarea: v oprii asupra unei imagini perfecte, v mbibai cu ea, v bucurai de ea, suntei fericii. n sfrit, v identificai cu ea, aceasta este mplinirea. Iat nite metode folositoare, minunate; dac le cunoatei, putei obine rezultate importante. Altminteri, ntreaga via vi se va scurge inutil; v vei nchipui c ai realizat deja ceva, dar n realitate nu ai fcut nimic.Marile genii ale trecutului au lucrat dup aceste metode: pictorii, sculptorii, muzicienii, poeii, de aceea ei au druit nite capodopere omenirii.nainte de a-i ncepe lucrarea, ei se reculegeau, meditau, i cereau binecuvntarea Cerului, f