OpenOffice

Cuprins

1. Introducere 1. 1 Pornirea 2. Scrierea si formatarea textelor intr-un document OpenOffice.org. 3. Stilistul 4. Deschiderea, salvarea si tiparirea unui document text in editorul de texte alOpenOffice.org

5. Merite

1. Introducere Acest document necesita din partea cititorului cunoasterea catorva notiuni frecvent utilizate in aplicatiile de birou de tip Office, cum ar fi click-dreapta sau click-stanga pe butoanele de la mouse, termenul de cursor, pop-up si fereastra de dialog. Scopul acestui text este de a explica modul de lucru cu programul Writer al OOo, prin exemple simple si proceduri necesare pentru a crea un document text. Toate informatiile prezentate aici au fost testate cu versiunea Microsoft Windows a pachetului OpenOffice.org; Cu toate acestea, in cele mai multe cazuri, procedeele descrise sunt aplicabile si versiunilor pentru celelalte platforme. Primul pas in cunoasterea programului Writer: 1.1 Pornirea! Dupa lansarea programului Writer prin selectarea iconului "Text document" din grupul de programe OOo (meniul Start) pe computerele avand instalat Windows sau prin rularea scriptului soffice sub Linux, va porni fereastra principala a programului care arata ca in figura de mai jos:

Remarcati existenta a 5 bare de functii: Bara de Meniuri care listeaza comenzile sub forma de meniuri, Bara de Functii ce include iconuri pentru comenzile comune: open, save, copy, cut, paste, etc., Bara de Comenzi ce contine iconuri corespunzatoare comenzilor de prelucrare a textelor, Bara Principala de Instrumente, ce contine instrumente specifice utilizate in faza de creare a documentelor pentru inserarea de campuri de date, formulare, tabele, imagini si alte obiecte, Bara de Informatii ce afiseaza informatii utile: pagina curenta, template-ul curent, scara de vizualizare a documentului, modul inserare sau suprascriere, modul de selectare, modul hyperlink;

precum si 2 ferestre mobile: Stilistul. Folosit pentru a schimba stilul textelor selectate din cateva click-uri de mouse, Navigatorul. Acest instrument este deosebit de util in lucrul cu documente lungi, cu multe capitole, sectiuni, imagini, etc.

Daca ferestrele mobile nu sunt afisate din start la deschiderea programului, le puteti afisa apasand iconul pentru Navigator Functii. si iconul pentru Stylist pe care le gasiti pe Bara de

Retineti, orice dezastru credeti ca ati provocat documentului dvs., puteti intotdeauna reincarca ultima versiune salvata a documentului folosind meniul File, sau sa creati un nou document folosind una din modalitatile urmatoare:

1. tastand CTRL+N la tastatura, (tineti apasata tasta CTRL si apasati tasta N), 2. selectand File-New-Text Document din Bara de Meniuri, sau apasand pe iconul NewDocument (Document Nou) Si acum, sa cream un document text: pe Bara de Functii.

2. Tastarea si formatarea textelor in documentele text OpenOffice.org. Daca ati mai lucrat cu un alt procesor de texte, nu veti avea nici o problema sa invatati functiile de baza ale programului OOo Writer. De fapt, cele mai multe dintre actiunile, functiile si procedeele folosite sunt larg raspandite in celelalte editoare de texte. Aria in care tastati textul dvs. este delimitata de o linie subtire de culoare gri. Puteti modifica distanta de la text la marginile paginii astfel:

1. Apasati iconul de definire a Stilului paginii (Page Style icon)meniul contextual,

in Stylist,

2. selectati si dati click-dreapta cu mouse-ul pe Stilul Implicit (Default) pentru a afisa 3. selectati apoi Modify... din meniul contextual pentru a afisa Fereastra de Dialog pentruStilul Paginii (Page Style),

4. Setati apoi marimea marginilor paginii in sectiunea Page a ferestrei de dialog PageStyle. Atentie: Modificarea stilului implicit al paginilor are efect asupra tuturor noilor documente pe care le creati. Aceasta inseamna ca de fiecare data cand creati un nou document, paginile acestuia vor avea noile dimensiuni ale marginilor pe care le-ati setat dvs. Daca doriti ca setarea marginilor paginii sa fie valabila doar pentru un singur document, este recomandat sa creati un nou stil de pagina repetand procedura descrisa mai sus, dar selectand New... in meniul contextual in loc de Modify.... conform pasului 3 de mai sus. In acest mod este creat un stil complet nou, iar noile margini definite, vor fi disponibile numai cand aplicati acest nou stil unei pagini.

In plus, va recomandam sa aveti grija la valorile pe care le dati marginilor paginilor pentru ca este posibil sa fie mai mici decat aria tiparibila la imprimanta. Daca acest lucru se intampla, va aparea o fereastra pop-up de avertizare. Cursorul desemneaza locul in care va fi inserat un nou text daca tastati ceva. Incercati sa scrieti o propozitie, spre exemplu: Salutare lume !! (Clasic. Nu-i asa ?). Textul va aparea scris cu fontul si stilul implicit. In mod normal, atunci cand scrieti un text intr-un document, inaintea altei bucati de text, vechiul text va fi mutat la dreapta de catre noul text introdus de dvs. Aceasta modalitate nu este totdeauna utila. Spre exemplu, atunci cand doriti sa inlocuiti unele cuvinte fara sa folositi comanda de stergere, puteti trece in modul suprascriere dand click cu mouse-ul pe caseta pe care scrieINSRT in Bara de Informatii. Cuvantul INSRT va fi inlocuit de OVER in aceasta caseta. (De asemenea, apasand tasta Insert veti obtine acelasi rezultat.) In acest moment, indiferent ce tastati, litera noului text va inlocui litera vechiului text deja existent in document. Pentru a reveni la normal, repetati operatiunea de de mai sus, dand click in acelasi loc pe Bara de Informatii. In orice document nou creat, cursorul se gaseste pozitionat in coltul din stanga sus al ariei de scriere. Daca doriti sa incepeti sa scrieti intrun alt loc decat cel implicit unde se gaseste cursorul, aveti 3 optiuni: Puteti insera paragrafe apasand tasta Enter in mod repetat pana aduceti cursorul la pozitia dorita. Este o solutie neprofesionala. Aceasta modalitate este frecvent utilizata de incepatori. Puteti da click pe butonul Direct Cursor in Bara Principala de Instrumente si sa activati aceasta functie de cursor direct. Aceasta functie este activa pana la o noua apasare a butonului. Mutati apoi cursorul in jos pe pagina. Veti observa aparitia unui triunghi albastru in stanga si care se muta o data cu mouse-ul. Dati inca o data click la pozitia in care sunteti si cursorul de scriere va sari la acea linie si pozitie (stanga, centru sau dreapta) unde se afla cursorul. Nu in ultimul rand, aveti posibilitatea de a folosi comanda Insert-Frame din bara de meniuri pentru a insera in pagina o caseta de text. Veti putea apoi muta si redimensiona caseta oriunde in interiorul documentului.

Intrucat documentele compuse din 2 cuvinte nu sunt foarte utile pentru lectia noastra, va rugam sa tastati 2-3 randuri de text apasand tasta Enter doar la finalul paragrafului. In felul acesta ati creat un paragraf. Repetati actiunea creand un al doilea paragraf. In acest moment probabil ca doriti sa selectati o parte din textul dactilografiat pentru a interveni asupra lui. O selectie de text este un tip special de marcare a textului care va permite sa determinati exact asupra carei parti din text veti actiona. De obicei, textul selectat este prezentat cu litere albe pe un fundal negru. Aveti la dispozitie urmatoarele metode de a selecta un text: selectarea unui singur cuvant dand dublu-click cu mouse-ul pe el.

selectarea unui rand intreg prin apasarea de trei ori succesiv a mouse-ului undeva in cuprinsul randului. selectarea mai multor randuri de text prin apasarea mai intai a butonului din stanga al mouse-ului si, tinand butonul apasat in continuare, mutati mouse-ul pana in dreptul ultimului cuvant pe care il doriti selectat si eliberati butnoul de la mouse. selectarea de fragmente diferite ca pozitie in text. Selectati primul fragment de text, apoi, tinant apasata tasta CTRL selectati urmatorul fragment de text. selectati intregul text prin apasarea combinatiei de taste CTRL+A de la tastatura. (Tineti apasata tasta CTRL si apoi apasati tasta A.)

Indicatie: O metoda puternica de utilizare a selectiei este folosirea acesteia impreuna cu functiaFind pe care o apelati prin combinatia de taste CTRL+F sau dand click cu mouse-ul pe butonul Find On/Off din Bara Principala de Instrumente. In caseta 'Search for' a ferestrei de dialog ce va apare puteti tasta un cuvant ce urmeaza a fi cautat in interiorul documentului. Dand click pe butonul Search All, toate aparitiile in document ale cuvantului introdus vor fi gasite si selectate. Atentie la locul in care dati click cu mouse-ul pentru a face activa fereastra documentului. Daca dati click in interiorul ariei de text, toate cuvintele selectate se vor deselecta, fortandu-va sa repetati cautarea. Puteti evita acest efect deranjant dand click undeva in partea de sus a ferestrei inafara ariei documentului (spre exemplu in bara de sus a ferestrei programului, unde este afisat titlul documentului). Puteti actiona in patru moduri principale asupra unui text selectat: prin copiere, taiere, stergere, formatare. Daca doriti sa copiati in clipboard o bucata din textul selectat, apasati combinatia de taste CTRL+C. Altfel, daca doriti sa o decupati de unde se afla si sa o copiati in clipboard, tastati combinatia CTRL+X. Puteti insera textul copiat in memorie inapoi in document folosind combinatia de taste CTRL+V. Aceste scurtaturi pentru actiunile descrise sunt standard in orice editor de texte si au si butoane corespunzatoare lor pe Bara de Functii. Stergerea unui text selectat este de asemenea o actiune comuna si se poate face prin apasarea tastei Delete, a barei de spatiu ori prin tastarea unui alt cuvant/text ce va inlocui segmentul de text selectat. Pe de alta parte, formatarea textelor in OpenOffice.org este usor diferita de celelalte editoare de texte. De fapt, exista doua modalitati de formatare a textelor in Writer: 1. folosirea instrumentelor de pe Bara de Comenzi sau din meniul Format,

2. folosirea Stylist-ului (vezi sectiunea urmatoare.)Pentru prima faza, sa analizam punctul 1. Puteti incepe sa modificati un text selectat modificandu-i atributele stilului sau. Dupa ce ati selectat ceea ce doriti sa schimbati, apasati pe unul din butoanele de atribute pe Bara de Comenzi. Aceste functii transforma textul selectat (in ordinea butoanelor de pe bara de la

stanga la dreapta) in Text Ingrosat (Bold), Inclinat (Italic), Subliniat(Underline). Este de asemenea posibil sa folositi scurtaturile de la tastatura pentru a obtine aceleasi rezultate: CTRL+B pentru bold, CTRL+I pentru Inclinat (Italic), CTRL+U pentru Subliniat.

O selectare de o mai mare acuratete a atributelor textului se poate obtine prin selectarea din Bara de Meniuri a comenzilor Format-Character... sau Format-Paragraph... , functie de partea de text pe care doriti sa o modificati. In OOo, aveti optiuni pentru a modifica si aliniamentul si culoarea textului sau culoarea fundalului:

1. Dati click-stanga pe unul dintre butoanele de aliniament

aflate pe Bara de Comenzi pentru a modifica aliniamentul textului (stanga, centru, dreapta sau implicit).

2. Dati click-stanga si tineti apasat pentru cateva secunde pe unul dintre butoanele deculoare aflate pe Bara de Comenzi pentru a afisa paleta de culori din care peteti selecta culorile pe care dvs. le doriti. Atentie: paleta de culori poate fi transformata intr-o fereastra independenta care va ramane deschisa pana ce dvs. o veti inchide , dand click pe butonul close aflat in coltul din dreapta sus. Pentru a realiza acest lucru, repetati pasul 2 al procedurii descrise mai sus, dati click si tineti apasat butonul stang al mouse-ului pe bara titlu a paletei de culori, apoi deplasati mouse-ul oriunde doriti in aria documentului, si apoi eliberati butonul acestuia. Acest comportament este comun cu cel al altor ferestre pop-up de pe Bara Principala de Instrumente. Daca ati executat toate procedurile aratate pana acum, ar trebui sa fi invatat cum sa tipariti si sa schimbati principalele atribute ale textului dvs. Oricum, documentele au nevoie cateodata de o "infatisare" complet noua. Puteti obtine acest lucru utilizand un caracter (font) nou sau o alta dimensiune a caracterului in conjunctie cu atributele pentru a pune in evidenta o sectiune speciala a documentului, precum: titluri, adnotori, comentarii, etc. In mod normal, tipul de caracter implicit al unui document nou este setat "Thorndale" sau "New Times Roman". Se poate intampla ca dvs. sa nu aveti aceste tipuri de caractere pe sistemul dvs. sau acestea sa nu va placa.Puteti schimba tipul implicit de caractere selectand ToolsOptions (Unelte-Optiuni) din Bara de Meniuri si defiland in jos in Options Dialog Window (Fereastra de Dialog a Optiunilor) care va apare, pana la TextDocument-Basic fonts (Western) (Document - Caractere primare - Vestice). Aici puteti schimba tipul de caracter pentru caracter implicit, pentru titluri, liste, capturi si indecsuri. Din nefericire, este o metoda foarte radicala, care va schimba tipul de caractere in orice document veti crea. O cale alternativa si mai buna pentru a obtine acelasi rezultat este sa folositi lista desfasuratoare Change Font and

Size (Schimba Tipul de Caracter si Dimensiunea) pe Bara de Comanda.

care se gaseste

Primul afiseaza aspectul tuturor tipurilor de caractere disponibile pe sistemul dvs. Pentru a vedea intrega lista, dati click pe butonul mic inscriptionat cu o sageata aflat la dreapta casutei derulante (combo box) si derulati. Al doilea afiseaza inaltimea tipului de caracter selectat, exprimat in puncte. Selectati un cuvant sau o bucata de text si incercati sa ii schimbati tipul de caracter si dimensiunea. Dupa cum am scris mai sus, aceasta este cea mai buna cale pentru a crea rapid titluri sau alte formate de text speciale. Numai pentru utilizatorii LINUX: OOo poate utiliza tipuri de caractere TrueType care sunt prezente pe sistemul dvs., dar este capabil sa utilizeze si alte tipuri de caractere pe care doriti sa le adaugati in mod independent, din alte aplicatii. Rulati scriptul spadmin pe care il gasiti in directorul de instalare al OOo. Cu aceasta unealta puteti adauga tipuri noi de caractere, si chiar imprimante. 3. Stilistul Imaginativa ca ati scris o compozitie lunga, cu multe sectiuni cu stiluri de titlu diferite, pentru ca la 4:55 PM, seful dvs. de birou sa intre si sa va spuna: "Eu prefer Arial in loc de Verdana ca tip de caracter pentru titluri si Georgia in loc de Times New Roman, pentru textul normal. Te rog sa schimbi inainte sa pleci acasa ..." Ah, Da!, aveti 5 minute sa schimbati zeci de titluri si paragrafe! Ar putea fi un adevarat cosmar, daca nu ati scris in Suita OOo Office a dvs. In fapt, in Writer, puteti utiliza unealta Stilist pentru a accelera schimbarile dvs.! Fereastra independenta Stilist aratata dedesubt ar trebui sa apara in mod implicit cand deschideti un document nou:

Daca aceasta nu este afisata, dati click pe butonul Stylist Functii.

pe care il gasiti pe Bara de

Noi l-am utilizat deja pentru a crea un stil nou de pagina in sectiunea 1. Acum invatam mai multe despre utilizarea acestuia.. Fereastra Stilist este compusa dintr-o bara de unealte aflata chiar sub bara titlu, unde in stanga se gasesc 5 butoane pentru a schimba intre stiluri diferite: Paragraph (paragraf), Character (caracter), Frame (caseta text), Page (pagina), si Numbering Styles (numerotare); plus trei butoane suplimentare la dreapta care va permit accesul la cateva functii specifice Stilistului: Fill Format Mode (Modul de Umplere a Formatului), New Style From Selection (Stil Nou Din Selectie), si Update style (Reinnoieste Stilul). Sub aceasta bara se afla o casuta unde sunt listate toate stilurile disponibile. In sfarsit, jos se gaseste o casuta derulanta care va permite sa selectati afisarea partiala a unor diferite filtre de stiluri, in concordanta cu tipul de filtru pe care dvs. il alegeti, de exemplu: 'Chapter Styles' (Stiluri de Capitol) mai curand decat 'All styles' (Toate Stilurile) si unde se gaseste, de asemenea, 'Automatic'. Dupa aceasta prezentare concisa, putem merge inapoi la exemplu de care am vorbit la inceputul acestei sectiuni. Cum putem schimba toate titlurile si toate paragrafele in 5 minute? Daca ati utilizat stilurile statice dupa cum am aratat in sectiunea 2, va fi aproape imposibil. Aceasta metoda este folositoare atunci cand dvs. terbuie sa aplicati formate la 1 - 2 titluri sau cuvinte, si nimic mai mult. In loc de aceasta, cu stilurile Stilistului (numite de asemenea 'dynamic styles' stiluri dinamice), aveti oportunitatea sa schimbati numeroase sectiuni de text sau chiar intreaga carte decat cu cateva click-uri de mouse. Haideti sa vedem cu lucreaza acestea:

Dati click pe primul buton, numit 'Paragraph Styles' (Stiluri de paragraf), pentru a afisa toate stilurile legate de paragrafe. Veti observa ca sunt deja cateva stiluri gata de a fi folosite. Pentru a le aplica unui text pe care dvs. l-ati scris, puteti opta intre: 1. selectand textul caruia doriti sa ii aplicati stilul si dand dublu-click pe unul din stilurile din interiorul Stilistului, acel stil va fi aplicat imediat;

2. dand click o singura data in Stilist si apoi dand click din nou pe butonul FillFormat Mode (butonul Mod de Umplere al Formatului). Aceasta unealta va ramane selectata pana cand dvs. o deselectati. Cursorul se va schimba intr-o linie texturata verticala gri, clipitoare, si varful cursorului intr-o galetica de vopsit. Cand dati click in interiorul unui paragraf sau titlu, tot continutul din textul sau titlul respectiv, va fi modificat. Este usor de inteles ca o compozitie utilizand Stilurile este foarte usor de modificat cu alte stiluri gata-de-utilizare incluse in Stilist. Bineinteles, dezvoltatorii OOo nu pot stii orice dorinta a fiecarui sef de pe glob; acesta este si motivul pentru care exista o functie practica pentru a modifica sau particulariza stilurile existente. Pentru a modifica stilul: 1. Fiti siguri ca aveti selectat Paragraph Styles (Stiluri de Paragraf), apoi alegeti stilul dorit dand click-stanga cu mouse-ul o singura data. Acesta va fi evidentiat.

2. Apoi, dati click-dreapta pe stilul sectat si din meniul contextualalegeti Modify... (Modifica) 3. In fereastra de dialog puteti schimba ce atribute doriti. 4. Dati click pe OK pentru a confirma alegerea dvs. sau Cancel (Renunta) pentru a renunta fara a face modificari Atentie: daca ati modificat direct un stil in documentul dvs. (aplicand un tip de caracter, culoare, dimensiune, etc.) puteti reinnoi stilul corespondent inclus in Stilist, pentru ca toate sectiunile formatate cu acel stil sa fie reinnoite in mod automat. Pentru a face aceasta: selectati textul modificat si apoi dati click pe butonul Update Style (Reinnoieste Stilul) sau, alternativ, selectati si mutati textul, eliberandu-l pe unul dintre stilurile din Stilist. Acesta va fi reinnoit in mod automat. in Stilist

Pentru a crea un stil nou:

1. repetati pasul 1 enumerat anterior. Amintiti-va ca noul dvs. stil va afecta caracteristicile stilului pe care dvs. l-ati selectat, asa ca fiti atent cand alegeti aceasta,

2. dati click-dreapta pe stilul selectat pentru a afisa meniul contextual, apoialegeti New... (Nou...), 3. scrie un nume pentru noul stil in tabul Organizer (Reportoar) al Fereastrei de Dialog a Stilului de Paragraf care va aparea, 4. selectati numele stilului pe care il veti urmari in documentul dvs., cel pe care l-ati creat. Implicit, un stil de paragraf este urmat de acelasi stil, dar in anumite circumstante, puteti prefera alta cale de lucru. De exemplu, dupa un paragraf titlu, puteti dori sa aveti un paragraf simplu de text sau un stil de titlu mai mic. Daca selectati acel stil in acesta fereastra, acesta va fi selectat automat, imediat dupa ce veti apasa tasta return (enter) de pe tastatura dvs. Aceasta este o cale buna de a va salva timpul dvs.! 5. faceti celelalte schimbari de care aveti nevoie la tipul de caractere, tabulare, culoarea de lucru (foreground), culoarea de baza (background color), etc.

6. confirmati alegerea dvs. apasand butonul OK pentru a inchide dialogul.Atentie: o cale uimitor de rapida pentru a crea un stil nou este urmatoarea: pentru a aplica toate modificarile pe care le doriti in noul stil unei bucati de text deja scris in documentul dvs., selectati aceasta bucata punand-o in evidenta, dati click pe New Style (Stil Nou) din butonul Selection (Selectie) al Stilistului, si tipariti un nume pentru noul stil in dialogul New Style (Stil Nou) care va aparea.

Concluzionand, compozitia dvs. va fi gata in 5 minute daca:

1. Schimbati tipurile de caractere ale paragrafelor si titlurilor modificand stilurile aplicate inStilist dupa cum am explicat mai sus. Toate paragrafele sau titlurile formatate cu acelasi stil vor fi reinnoite automat! 2. In cazul unor multe schimbari masive, si neconsecvente ale multor sefi pretentiosi!, dvs. puteti crea un stil complet nou, apoi sa il aplicati oriunde este nevoie prin intermediul "Fill Format Mode" (Modul de Umplere a Formatului). 4. Deschiderea, salvarea si tiparirea unui document text in Suita OpenOffice.org Deschiderea, salvarea si tiparirea documentelor sunt cele mai comune actiuni intr-un editor de texte, si de aceea, acestea trebuie sa fie foarte usoare si accesibile. Suita OOo Office va ofera multiple alternative. Cand doriti sa deschideti un document, aveti urmatoarele posibilitati:

apasati CTRL+O simultan de la tastatura, selectati File-Open din Bara de Meniuri, dati click pe butonul Open File de pe Bara de Functii.

Oricare metoda alegeti sa utilizati, va fi afisata o Fereastra de Dialog Open File (Deschide Document). Aici dvs. puteti rasfoi pana la documentul pe care doriti sa il deschideti. Atentie: Actiunile enumerate mai sus sunt valabile atunci cand o fereastra de document text este deja deschisa. Oricum, este pierdere de timp sa deschideti un document gol decat pentru a deschide alt document; asa ca, versiunea OOo pentru sistemele de operare Windows a implementat o "Lansare Rapida ". Este un program care porneste odata cu sistemul dvs. si poate fi accesat prin intermediul micului buton fluture pe care ar trebui sa il vedeti langa coltul din dreapta jos al ecranului dvs. Dati dublu-click pe acesta si va aparea o fereastra de dialog Templates and Documents - Templates (Machete si Documente - Machete). In acesta veti putea selecta un document si sa il deschideti direct. Dand click-dreapta pe acelasi buton va aparea un stil mai simplu de Fereastra de Deschidere Document. Pe de alta parte, daca doriti sa salvati un document, va trebui sa: apasati CTRL+S simultan pe tastatura dvs., alegeti File-Save din Bara de Meniuri, dati click pe butonul Save (Salveaza) aflat pe Bara de Functii.

Din nou, orice varianta veti alege dvs., va aparea Fereastra de Dialog Save File (Salveaza Document). Atentie: daca documentul dvs. nu a fost modificat de la ultima salvare, butonul de salvare va fi gri si nu-l veti putea salva inca o data, decat utilizand caracteristica Save as.. (Salveaza ca..).

Acum vom discuta cum putem sa tiparim documentele dvs. Deoarece acest Cum-Sa a fost testat pe un SO Windows, urmatorul continut va descrie interactiunea dintre sistemul de tiparire al Windows si OOo. Daca dvs. sunteti un utilizator al Linux sau Solaris, va rugam sa va adresati sistemului driver-ului de tiparire al dvs. pentru a invata cum sa adaugati o imprimanta si cum sa o utilizati cu OOo; oricum, multe ferestre de dialog interne ale OOo sunt egale pe toate platformele. Inainte sa tiparim, va trebui sa setati imprimanta dvs. implicita. Alegeti File-Printer Settings... (Document-Setari Imprimanta...) din Bara de Meniuri. In Fereastra de Dialog Printer Setup (Setare Imprimanta) care va fi afisata, imprimanta dvs. implicita ar trebui sa apara in cutia combo intitulata 'Name' ('Nume'). Daca aceasta nu este instalata, va trebui ca dvs. sa o setati din

afara Suitei OOo, prin intermediul sistemului de tiparire al dvs. Veti avea posibilitatea sa schimbati unele dintre proprietatile imprimantei dvs. dand click pe butonul 'Properties' ('Proprietati'). Aceasta prima faza trebuie facuta o singura data, si apoi imprimanta dvs. va fi disponibila, cu setarile alese, pentru toate aplicatiile OOo. Dupa ce am verificat setarile imprimantei, sunteti pregatiti sa tipariti; oricum, este un bun obicei sa verificati cum va arata tiparit documentul dvs., inaite de tiparire. Writer va ofera o caracteristica folositoare, 'Page Preview' (Vizionare Pagina). Selectati File-Page Preview (DocumentVizionare Pagina) din Bara de Meniuri pentru a schimba in Modul Page Preview. In acest mod veti vedea documentul dvs. la fel ca cel tiparit, dar cu a vizualizare speciala 'pagina cu pagina'. De asemenea puteti sa vedeti simultan 4 pagini dand click pe butonul Page Preview: Four pages (Vizualizare pagina: Patru Pagini) pe care il vedeti pe bara Obiect modificata, chiar deasupra documentului dvs. Puteti sa mariti si micsorati cu butonul Preview Zoom (Vizualizare Marita/Micsorata) . Modul de vizualizare al paginii este important nu numai pentru a vedea cum va arata documentul, dar de asemenea pentru a salva hartie, si de aceea, mai multi copaci! De fapt, aici exista caracteristica de vizualizare Print Page , care va permite sa tipariti exact ceea ce dvs. vedeti in Preview Mode (Modul Vizualizare), si aceasta pentru 2 sau 4 pagini odata! Cand sunteti gata cu vizualizarea documentului dvs., puteti sa il tipariti direct dand click pe butonul Print File Directly (Tipareste Documentul Direct) , inchideti Modul Preview Page

deselectand butonul Page Preview afisat in Bara de Obiecte, sau dand dublu-click pe o pagina Vizualizata, intorcandu-ne in editor la acea pagina. Daca doriti, inca aveti posibilitatea sa modificati cateva caracteristici de tiparire, inainte de a lista documentul dvs., dupa cum urmeaza: sau selectati File-Print... din Bara de Meniuri. apasati CTRL+P simultan pe tastatura dvs.,

Va aparea Fereastra de Dialog Print, unde puteti sa alegeti cate copii ale documentului doriti dvs. sa tipariti, care pagini, unde sa fie directionata tiparirea (imprimanta sau document - 'Print to file'), si alte proprietati pe care le puteti accesa cu butonul 'Options...' ('Optiuni..'), pe care il vedeti in stanga jos a ferestrei. Cand dati click pe butonul OK in aceasta fereastra, documentul dvs. va fi trimis la imprimanta sau documentul pe care l-ati ales. 5. Merite

OpenOffice.org, pronunat /.pn fs dt org/, utiliznd fonetismul limbii romne u-pn a-fis dat org (abreviat uneori ca OOo[1] sau OO.o) este o suit de software birotic liber (Open source).

Proiectul se bazeaz pe codul surs al unei versiuni precedente a StarOffice, de la Sun Microsystems.[2] Numele precis al proiectului este OpenOffice.org i nu OpenOffice, datorit unui conflict de marc. OpenOffice.org este un concurent direct al suitei Microsoft Office, majoritar pe pia. Acesta deine o interfa similar i implementeaz majoritatea funcionalitilor unui software comercial. OpenOffice.org folosete formatele de fiiere OpenDocument, standardizate de ctreOASIS, precum i set de formate proprii, mai vechi, dar foarte apropiate de OpenDocument. Cu mici excepii, OpenOffice.org poate citi i scrie i documente n formatele Microsoft Office. Noile versiuni StarOffice (ncepnd cu 6.0) se bazeaz pe codul OpenOffice.org. Proiectul are o comunitate activ care se ocup te traducerea documentaiei, precum i a altor aspecte legate de aceast aplicaie. De menionat ar fi corectorul ortografic pentru limba romn i interfaa grafic. Fiind un proiect cu surs liber colaboratorii vor fi ntotdeauna binevenii. Pn acum, s-au nregistrat mai mult de 100 000 000 de descrcri. [3] Dup ce n aprilie 2009 Oracle Corp. a cumprat Sun Microsystems Inc. , intrnd astfel i n posesia OpenOffice.org, n data de 1 iunie 2011 Oracle a anunat oficial decizia sa de a dona proiectul OpenOffice.org ctre Apache Software Foundation.[4]

Componentele din suita OpenOffice.org Componentele OpenOffice.org seamn ntr-o oarecare msur cu cele din suita Microsoft Office, pn i culorile distinctive sunt similare; [22] au fost alese astfel nct utilizatorilor care migreaz de la Microsoft Office la OpenOffice.org s le fie mai uor. [22] De menionat c spre deosebire de celelalte pachete de software birotic, OpenOffice.org nu conine cte o aplicaie pentru fiecare component ci fiecare component este integrat n aplicaia n sine. [23] Astfel, utilizatorul poate proceda astfel: deschide un document text, l modific, l nchide fr a nchide aplicaia n sine, apoi deschide o foaie de calcul n aceeai aplicaie, o modific, etc. Numele procesului principal al aplicaiei este soffice.bin. soffice vine probabil de la StarOffice, sugernd c numele aplicaiei a rmas neschimbat. Fiind opensource, OpenOffice.org a fost tradus n un numr foarte mare de limbi, printre care i limba romn. ntre componentele pachetului OpenOffice.org exist o mare interoperabilitate, ele putnd s se apeleze ntre ele oricnd. Cele ase componente principale sunt: Writer, Calc, Impress, Draw, Base iMath. Exist i alte componente care nu ruleaz separat, ci se integreaz n componenta de unde au fost apelate; acestea sunt Chart, Media Player, Gallery, QuickStarter i Basic. Pachetului OpenOffice.org i se pot aduga faciliti prin intermediul unui sistem de add-on-uri similar cu cel de la Firefox. [24] Writer

OpenOffice.org Writer

Tip: editor i procesor de text[25] Culoarea distinctiv: albastrul de oel (#3C6586)[22] Echivalentul din MS Office: Microsoft Word Format de fiier implicit: ODT (OpenDocument Text) Cteva formate de fiier suportate: ODF Text Document Template (OTT) Microsoft Word 95/97/2000/XP (DOC, DOT, WPD) Rich Text Format (RTF) Text, Text encoded (TXT) HTML Document (HTML) AportisDoc (PDB) DocBook (XML) StarWriter 1.0/2.0 (SDW) Ichitaro 8/9/10/11 (JTD, JTT) Hangul WordPerfect 97 (HWP)

Writer, n traducere liber Scriitorul, citit /at/ sau rai-tr, este procesorul de text din suita OpenOffice.org.[26] Writer nu este doar un procesor de text ci ndeplinete i alte funcii, fiind apelat i de ctre alte aplicaii OpenOffice.org. Spre exemplu, n OpenOffice.org Base, formularele i rapoartele sunt create cu ajutorul aplicaiei Writer, chiar dac formularul/raportul finit nu se salveaz ca un fiier separat, ci ca un obiect formular/raport n fiierul baz de date. Fereastra are o alctuire asemntoare ferestrei Microsoft Word. n mod implicit, fereastra este format din meniul principal, din barele de instrumente detaabile (implicit bara Standard i Formatare), din rigl, din zona de editare i din bara de stare.[27]

Pe lng facilitile unui procesor de text (verificarea ortografic/gramatical, gsire/nlocuire, cratim automat, generarea automat de tabele, ataarea la e-mail i altele), Writer are i alte faciliti-cheie cum ar fi abloanele i stilurile, diverse metode de aezare n pagin a textului (cadre, anteturi, subsoluri), ataarea de diagrame, grafice create n alte componente ale OpenOffice.org, instrumente de desenare incluse, instrumente de desenare incluse, integrarea bazelor de date i exportul documentului n Portable Document Format (PDF). [26] n afar de facilitile descrise mai sus, Writer mai are i alte faciliti. Una dintre ele este Navigatorul, unealt inexistent n MS Office. IntstrumentulNavigator afieaz toate obiectele din document i permite saltul rapid la ele.[27] Navigatorul poate de asemenea gestiona capitolele din document, mutndu-le sau schimbndu-le nivelul. Writer are multe metode de aezare n pagin a textului: coloanele, cadrele (frame-urile), tabelele, seciunile, iar acestea sunt foarte particularizabile. Cadrele sunt echivalentele casetelor de text din Microsoft Word, dar ofer o flexibilitate mare. n cadre pot fi incluse fr probleme texte, imagini, tabele, chiar i alte obiecte. Spre deosebire de casetele de text din Word, cadrele din Writer pot fi legate ntre ele astfel nct textul din un cadru s continue n alt cadru, oriunde s-ar afla n pagin sau n document. [27] n comparaie cu Microsoft Word, Writer are mai multe opiuni de manipulare a imaginilor, printre care mbtrnierea (Aging), Red/Green/Blue(Rou/Verde/Albastru), Mosaic (Pixelizare), Relief (Rel iefare), Posterize (Posterizare). Instrumentele de desenare sunt asemntoare cu cele din Word, doar c sunt organizate altfel. De remarcat este c nu exist buton pentru desenarealiniilor frnte (chiar dac aceast opiune exist n componenta Draw), iar n timpul desenrii libere (freeform, cunoscut n Office n limba romn caMzgleal), linia desenat este rotunjit pentru ca desenul finit s nu fie coluros. Echivalentul WordArt-ului este FontWork Cuvntul FontWork este format prin alturarea cuvntului font i a cuvntului work, nsemnnd munc sau lucru). FontWork-urile se comport ca orice alt obiect i accept umplere particularizat (grandienduri, textur, model) dar i modele 3D. Instrumentele 3D sunt de asemenea asemntoare cu cele din Word, pn i meniurile i pictogramele seamn. De remarcat c lipsesc cu desvrire opiunile de umbrire ale obiectelor. n terminologia Writer, un document master (n englez master=stpn) se numete o grupare de documente care provin din aceeai carte/tez/raport. Documentele master sunt de obicei folosite la scrierea unor documente lungi, ca de exemplu o carte, o tez, sau un lung raport. Un document master este n mod special util cnd imaginile, foile de calcul, sau alte obiecte determin o mrime apreciabil a fiierului ce stocheaz lucrarea. Documentele master mai sunt folosite i cnd la seciunile unui document se lucreeaz de ctre oameni diferii, astfel nct ei nu vor avea nevoie s fac schimburi de fiiere. [28] Writer permite transformarea rapid a documentelor finite n fiiere Portable Document Format, care pot fi vizualizate de orice computer cu un vizualizator PDF. Aceast facilitate permite utilizatorului s seteze i alte opiuni, cum ar fi calitatea imaginilor incluse sau parola pentru deschidere. [27] Totui Writer este criticat c atunci cnd export nu creeaz copii identice ale documentului original, mai ales cnd documentul original este extrem de lung.

Writer mai este criticat i pentru c sistemul de gsire/nlocuire nu este cu nimic mbuntit fa de versiunile vechi, fr a putea cuta toate formele unui cuvnt n document, aa cum se poate face n Microsoft Word. Chiar dac Writer are un sistem de verificare ortografic, nu are un sistem de verificare gramatical, chiar dac acesta se poate aduga prin intermediul unei extensii. Writer este prost vzut i pentru c i lipsete un mod de vizualizare a documentului care afieaz detalii din formatare n linie cu textul, cum ar fi locul unde ncepe i unde se termin un text cursiv sau un sfrit de pagin/coloan/seciune, ca n Word dar i n WordPerfect. Calc

OpenOffice.org Calc

Tip: calcul tabelar [29] Culoarea distinctiv: verdele crud (#9EBC00)[22] Echivalentul din MS Office: Microsoft Excel Format de fiier implicit: ODS (OpenDocument Spreadsheet) Cteva formate de fiier suportate: OpenDocument Spreadsheet Template (OTS) Microsoft Excel (XLS, XLT, PXL) dBASE (DBF) SYLK (SLK) StarCalc 3.0, 4.0, 5.0 (SDC, VOR)

Calc, citit /klk/ sau chelc este componenta de calcul tabelar din suita OpenOffice.org.[30] Calc lucreeaz cu registre (spreadsheets). Registrele constau dintr-un numr de pagini individuale (sheets), fiecare coninnd un bloc de celule ordonate pe rnduri i coloane. Aceste celule pstreaz elementele individuale text, numere, formule etc. pe baza crora se fac calculele i se determin ce se va afia pe ecran.

Fiecare registru poate avea mai multe pagini, iar fiecare pagin poate avea aproximativ 16 milioane de celule. n versiunea 2.0 a OOo, fiecare pagin poate avea maximum 65,536 rnduri (de la 1 la 65536) i maximum 245 coloane (de la "A" la "IV"). Aceasta nseamn 16,056,320 celule pentru fiecare pagin. [30] Fereatra este mprit n meniul de opiuni, bara de instrumente Standard, bara de Formatare i bara de Formule. Cea mai mare parte a ecranului afieaz celulele sub forma unei reele, fiecare celul fiind situat la intersecia dintre un rnd i o coloan. Deasupra coloanelor i n partea stng a rndurilor sunt o serie de celule gri coninnd litere i numere. Acestea sunt capetele de coloan i de rnd. Coloanele ncep cu A i cresc spre dreapta (B, C, D, ...), rndurile ncep cu 1 i cresc n jos (2, 3, ...).[30] Datele se introduc n celule la fel ca n celelalte aplicaii de calcul tabelar fiind existente i faciliti ca auto-completarea, numrarea automat, etc. Celulele permit fie ncadrarea textului n celul, fie pot lsa textul s ias din celul (comportamentul implicit la celelalte astfel de aplicaii).[30][31] Spre deosebire de aplicaiile concurente, Calc permite protejarea prin parol a unei foi de calcul, fr a proteja tot documentul. Exist i posibilitatea sincronizrii cu o baz de date. Instrumentul DataPilot permite conectarea la o baz de date aflat pe internet i preluarea de informaii de acolo. Printre altele, se pune accent i pe stiluri i formatare, [31] existnd abloane predefinite care vin mpreun cu funcii incluse. Stilurile i formatarea fac posibil rotirea liber a coninutului unui celule, aplicarea unui fundal, aplicarea bordurilor i altele. i elementele din diagrame pot avea fundaluri personalizate (incluznd grandienduri i texturi) iar cnd se alege vizualizarea 3D a elementelor din diagram se face disponibil o opiune care schimb look-ul 3D simplu n cel realist. O utilitate prin care Calc se face remarcat este i Scenario Manager. Scenariile sunt seturi de celule care primesc un nume propriu i care pot primi anumite valori pentru a se observa efectul asupra celorlaltor celule sau diagrame.[31][32] Calc este criticat pentru faptul c lucreeaz greu cu foi de calcul mari, ca de exemplu una de 2000 de rnduri i 100 de coloane. Un studiu arat c Calc poate fi i de 100 de ori mai ncet dect Excel.[33] Numrul de celule maxim permis de Calc este 16 777 216.[34] Acest numr este mic, comparat cu cel al MS Excel 2007 (17 179 869 184[35]). Impress

OpenOffice.org Impress

Tip: creare i afiare de prezentri grafice [36] Culoarea distinctiv: oranjul (#F26A00)[22] Echivalentul din MS Office: Microsoft PowerPoint Format de fiier implicit: ODP (OpenDocument Presentation) Cteva formate de fiier suportate: OpenDocument Presentation Template (OTP) Microsoft PowerPoint (PPT, PPS, POT) StarImpress 5.0/6.0 (SDD, SDT, VOR) Computer Graphics Metafile (CGM)

Impress, citit /mprs/ (n englez to impress nseamn a impresiona) este componenta de creare i prezentare de diapozitive din OpenOffice.org.[37][38] Cu ajutorul acestei componente se pot crea cadre ce conin multe elemente diferite, incluznd text, liste numerotate sau cu simboluri grafice, tabele, grafice i o vast palet de imagini i obiecte grafice. Impress mai include un verificator ortografic, un dicionar, stiluri text gata definite, stiluri pentru fundal i un sistem de ajutor.[37] Aezarea n diapozitiv a elementelor se poate face manual sau cu ajutorul aspectelor predefinite, asemntoare cu cele din PowerPoint. Se pune mare accent pe desenarea i introducerea elemntelor 2D i 3D, Impress punnd la dispoziie o gam larg de instrumente de desenare. Este disponibil i un sistem de animaie particularizat i tranziie animat ntre diapozitive, foarte asemntor cu cel din PowerPoint. Impress are cinci moduri (vederi) de a privi spaiul de lucru. Fiecare este conceput astfel nct s se efectueze mai uor anumite operaiuni.[37] Vedere normal (Normal View) este modul principal pentru crearea diapozitive individuale. Se folosete aceast vedere pentru a formata i a concepe, pentr a aduga text, imagini i efecte de animaie.

Vedere contur (Outline View), n care sunt vizualizate doar titlurile, listele numerotate i cele cu simboluri grafice. Acest mod permite reordonarea cadrelor, editarea titlurilor i a antetelor, reordonarea elementelor din liste i adugarea de noi cadre. Vedere comentarii (Notes View) permite adugarea de comentarii pentru fiecare diapozitiv, care nu vor fi afiate n cadrul prezentrii. Comentariile pot fi imprimate pentru ca cel care prezint s poat susine mai uor prezentarea. Vedere pliant (Handout View) reduce diapozitivele prezentrii i le ordoneaz mai eficient n vederea imprimrii. Ordonarea diapozitivelor se face prin tragerea cu mausul. Vedere ordonarea cadrelor (Slide Sorter View) prezint fiecare diapozitive n miniatur i n ordinea lor. Echivalenta Butoanelor de aciune din PowerPoint este Interaciunea (Interaction). Butonul Interaction se gsete pe bara de instrumente pentru desenare, chiar dac nu deseneaz nimic. Aciunile permise sunt schimbarea diapozitivului curent, rularea unui document sau a unei aplicaii, redarea unui sunet i executarea unei macrocomenzi. Spre deosebire de alte aplicaii concurente, Impress nu ofer posibilitatea executrii aciunii asociate unui obiect la trecerea indicatorului mausului peste acel obiect i nu permite nici evidenierea obiectului la clic sau la trecerea indicatorului mausului peste el. Pe lng faptul c Impress poate exporta prezentrile n HTML i PDF, poate exporta prezentrile i Shockwave Flash (SWF), astfel nct prezentrile s poat fi vizualizate pe orice computer cu un player de Flash instalat.[38] Draw

OpenOffice.org Draw

Tip: creare de desene artistice / tehnice bi- sau tri- dimensionale [39] Culoarea distinctiv: galbenul (#FFCF26)[22] Aplica ie asemntoare: COREL Draw Format de fiier implicit: ODG (OpenDocument Drawing)

Cteva formate de fiier suportate: OpenDocument Drawing Template (OTG) Joint Photographic Experts Group (JPG, JPEG) Portable Network Graphics (PNG) BitMap (BMP) Windows Metafile (WMF) Mac Pict (PCT) Sun Raster (RAS) Truevision Targa (TGA)

Draw (n englez to draw nseamn a desena), pronunat /d/, cu fonetismul limbii romne dro sau giro, este componenta de desenare artsau tehnic, bi- sau tri-dimensional.[39] [40] Draw este o unealt de desenare de grafice vectoriale, chiar dac poate efectua nite operaii i asupra imaginilor fotografice.[41] Chiar dac Draw este conceput special pentru graficele vectoriale, exportul n SVG (cel mai folosit format de stocare a graficelor vectoriale) este nc defectuos. Pentru c Draw este perfect integrat n suita OpenOffice.org, coninutul unui document Draw poate fi folosit n oricare alt document, ca de exemplu n Writer, fr a fi necesar un import, ci doar copy & paste. [41] Bara de instrumente de desenare conine aceleai elemente ca i n celelalte componente, doar c sunt mai multe i mai complete. n Drawse lucreeaz cu objects (obiecte). Obiectele pot fi bi- sau tri-dimensionale. Lor li se pot aduga/modifica umplerea, (care pot fi culori mate,grandienduri, texturi, bitmapuri), contururi, transparena (care poate fi gradual), pot primi umbre sau li se pot modifica punctele. Obiectele bidimensionale pot fi rotite n spaiu, rsucite, combinate prin unire, intersecie sau eliminare. Lor li se pot edita punctele, pot fi rotite liber sau pot fi legate ntre ele folosind connectors. Conectoarele se leag la aa-numitele glue points (puncte de lipire). Conectoarele sunt folosite de obicei la crearea diagramelor i organigramelor personalizate.[40] n desen se pot introduce i obiecte 3D. Ele pot fi create prin extrudarea unui obiect 1D sau 2D, prin rotirea unui obiect n 3D (In 3D Rotation) sau prin introducerea unui obiect predefinit. Obiectele tridimensionale pot fi lungite/lrgite/adncite, pot fi rotite n spaiu, pot fi combinate n grupuri [40] pentru a crea obiecte noi. Ele accept opiuni avansate cum ar fi umbrirea, iluminarea din una sau mai multe direcii n una sau mai multe culori, [40] materialul obiectului sau perspectiva. Draw suport exportul desenului finit n mai multe formate (SWF, PDF, BMP, JPG, PNG, .a.) printre care i SVG. Exportul n SVG are ns multe neajunsuri,[41] printre care faptul c singura dimensiune nominal posibil este de 256 pe 256 pixeli iar uneori desenul se export greit. Iat mai jos un astfel de exemplu:

Desenul exportat corect n JPG

Desenul exportat greit n SVG Aplicaia poate insera n desen sau poate chiar deschide fotografii. Pentru editarea lor exist o gam larg de opiuni cum ar fi ngroarea (Sharp), nceoarea (Blur), Red/Green/Blue/Gamma(Rou/Verde/Albastru/Gama), R educe Noise (Reducerea erorilor), Solarization (Solarizare), Aging (mbtrnire), Charcoal Sketch (Schiare cu crbune), .a.[41] Base

OpenOffice.org Base

Tip: creare i manipulare de baze de date [42] Culoarea distinctiv: roul nchis (#7A0229)[22]

Echivalentul din MS Office: Microsoft Access Format de fiier: ODB (ODF Database) Base, pronunat /bes/ este componenta care permite crearea i manipularea bazelor de date. [42] Base a nceput ca o funcionalitate de acces la baze de date a celorlaltor componente, dar a devenit o component separat n versiunea 2.[43] Chiar dac Base nu poate deschide bazele de date Microsoft Access, [44] se poate conecta la baze de date externe (MySQL, PostgreSQL dar i MS Access[42][43][44]). Base ofer vrjitori (wizards) pentru crearea obiectelor i a controalelor n formulare, are un mod de vizualizare pentru editare (design) dar i un mod de vizualizare SQL pentru utilizatorii avansai.[44]Are un motor HSQDBL integrat.[42][44] n Base, se lucreeaz cu: tabele (tables), interogri (queries), formulare (forms) i rapoarte (reports). Formularele i rapoartele sunt create, editate i vizualizate n componenta Writer. n formulare pot fi adugate diverse controale (butoane, checkbox-uri, liste, etichete, etc.) iar fiecrui control i se pot atribui macrocomenzi (macros) care s porneasc atunci cnd utilizatorul interacioneaz cu el. n tabele, datele pot fi sortate simplu (pe o singur coloan) sau complex (pe mai multe coloane) i pot filtrate simplu sau prin interogare logic. [44] Pot fi create interogri care s afieze informaiile sub alt form, incluznd sumarele i vizualizrile multitabelare. [44] Macrocomenzile din Base pot fi scripturi scrise n Python, n BASH sau n OpenOffice.org Basic (un limbaj de programare asemntor cu Visual Basic). Spre deosebire de MS Access, Base poate aduga mai multe controale n formulare dect poate Access. Aceste controale includ: File Selection(Selectarea de fiiere), Date Field (Dat), Formated Field (Zon de formatare) i Spin Button (Buton de incrementare/decrementare). [45] Base se integreaz i n celelalte componente, spre exemplu n Writer pune la dispoziie lista de contacte cnd se dorete ataarea documentului la e-mail iar n Calc creeaz liste de date comune pentru analiz sau ca baz pentru un grafic sau o diagram.[42] Math

OpenOffice.org Math

Tip: creare i editare de formule matematice [46] Culoarea distinctiv: albastrul deschis (#9DB6CB)[22] Echivalentul din MS Office: Microsoft Equation Editor Format de fiier implicit: ODF (ODF Formula) Cteva formate de fiier suportate: StarMath (SXF) MathML (MML)

Math, pronunat /m/ sau met/mef (n englez math nseamn matematic sau matematici) este componenta pentru scrierea ecuaiilor i formulelormatematice complexe. Editorul de ecuaii este utilizat doar pentru scrierea ecuaiilor n forma specific, nu i pentru evaluarea lor. Pentru evaluarea lor se poate folosi Calc. [47] De obicei, Math se integreaz n celelalte componente (ca de exemplu n Writer sau n Calc) introducnd formulele n linie cu textul,[46] dar poate rula i separat. Formulele matematice pot fi scrise fie folosind butoanele de pe fereastra de Selecie sau elementele din meniuri, fie introducnd direct codul surs al viitoarei ecuaii n zona special conceput. Fereastra editorul de ecuaii este format din dou pri principale: partea de sus afieaz ecuaia n sine iar partea de jos este pentru introducerea codului surs care va sta la baza ecuaiei. Editorul de ecuaii folosete un limbaj de tip markup pentru a reprezenta formulele. De exemplu, %beta reprezint caracterul grecesc beta (). Acest limbaj este conceput s semene cu limba englez ct mai mult posibil.[47] De exemplu, a over b (a supra b) reprezint o fracie: .

Cnd se face clic pe un element al fraciei (fie c e un numr, o variabil, un semn sau un simbol), cursorul din spaiul de introducere al codului surs se mut pe textul corespunztor elementului selectat. Caracterele greceti ( , , , , etc.) sunt des ntlnite n formule matematice. Aceste caractere nu se gsesc n fereastra Selecie sau n meniul contextual. Pentru introducerea unui caracter grecesc, se tasteaz semnul % (procent) urmat de numele literei n englez. Spre exemplu %alpha% va produce litera (alfa minuscul), %ALPHA va produce litera (alfa majuscul), %beta va produce (beta minuscul), %BETA va produce (beta majuscul), etc. Math poate importa formule din alte fiiere i le poate insera n formula n care se lucreeaz. Formatele suportate pentru import sunt ODF (ODF Formula), StarMath (SXF), MathML (MML) i OOoMath 1.0 (SXM). Spre deosebire de alte editoare de ecuaii, ca de exemplu MathEdit, OpenOffice.org Math nu suport nc importul din formatul Tex. Componente care nu ruleaz separat

OpenOffice.org conine i nite componente care se integreaz n componentele principale i deci sunt comune lor. Aceste componente sunt Chart, Gallery, Media Player, Basic, QuickStarter i Help. Pe cnd Chart, Gallery i Media Player se integreaz complet n aplicaia gazd, Basic i Help ruleaz n ferestre separate. Chart Chart (n englez chart nseamn diagram sau grafic) este componenta cu care sunt create i editate diagramele.[48] La ea se face adesea referire prin OOo Charting Component. Tipic, graficele create n Chart au un titlu, opional un subtitlu, o ax vertical, o ax orizontal, o legend i elemente. Cnd se editeaz, datele sunt afiate n form de tabel, ntr-o fereastr separat iar graficul se actualizeaz automat cnd se fac modificri n tabel.[48] Atunci cnd aplicaia gazd este Calc, datele se pot edita direct din foaia de calcul de unde s-au preluat datele pentru diagram. Gallery i Media Player Gallery (Galeria) conine obiecte (constnd n imagini i sunete) care pot fi inserate n documentul activ.[49] n mod implicit, Gallery conine: texturi pentru fundalul documentelor butoane pentru designerii de pagini web bullets (marcatori) rullers (linii) sunete, folosite adesea n diapozitivele Impress

Elementele media sunt aezate n grupuri numite themes (grupuri tematice), iar utilizatorului i se permite s i creeze propriile grupuri tematice. [49] n primele versiuni, Gallery coninea i efecte 3D. Sunetele din Gallery sunt redate cu ajutorul Media Player. Media Player ruleaz ntr-o bar lateral i are cteva butoane simple care controleaz redatul.

OpenOffice.org Basic. Observai evidenierea sintaxei (syntax highlighting). Basic OOoBasic este componenta care permite crearea i editarea macrocomenzilor (macro-urilor) din documente folosind un limbaj de programare foarte asemntor cu Visual Basic. Basic este disponibil n Writer, n Calc i n Base. Pe cnd n Writer i n Calc Basic este folosit pentru operaiuni mai mici i mai simple (ca de exemplu numrarea cuvintelor din document), n Base

poate fi folosit pentru crearea dialogurilor i a aciunilor repetitive care nu sunt incluse n aplicaie.[50]

QuickStarter QuickStarter (n englez quick nseamn rapid iar start nseamn ncepere, pornire) adaug o pictogram n system tray, de unde utilizatorul poate accesa rapid componentele din suita OpenOffice.org. QuickStarter ruleaz de obicei automat, la pornirea sistemului de operare dar poate fi dezactivat oricnd. Help OOo Help este componenta care ofer ajutor utilizatorului care lucreeaz cu componentele OpenOffice.org. Fereastra OOo Help poate oferi ajutor i pentru utilizarea altei componente dect cea din care a fost lansat, putndu-se selecta aplicaia dorit. Formatele de fiier OpenOffice.org este cunoscut pentru c a rspndit standardul ISO/IEC OpenDocument, pe care l folosete n mod implicit. Suport citirea - i uneori i modificarea - altor formate de fiiere, ca de exemplu WordPerfect, StarOffice, Microsoft Works dar cel mai notabil formatele Microsoft Office, [51] n care poate i exporta documentele. ntre timp, OpenDocument a devenit aprobat pentru lansare ca un standard ISO/IEC la nivel internaional sub numele de ISO/IEC 26300:2006.[52]

Managerul de fiiere 7z arat coninutul arhivat al unui document ODT scris n Writer. Concret, fiierele produse de OpenOffice.org sunt nite arhive comprimate de tip ZIP, n interiorul acestora aflndu-se, printre altele, mai multe fiiere XML: meta.xml: informaii despre document (autorul, data accesului, etc.) styles.xml: stilurile utilizate n document content.xml: coninutul documentului (texte, tabele, elemente grafice, etc.) settings.xml: informaii specifice reglajelor documentului (ca de exemplu

limea/nlimea foii) Interoperabilitatea cu Microsoft Office De cnd Microsoft s-a reorientat pe folosirea formatului Office OpenXML n Office 2007, Novell a realizat un convertor de Office OpenXML pentru OpenOffice.org sub licenele BSD, GNU GPL i LGPL. Novell va face o cerere de includere a acestui cod n OpenOffice.org. [53] Acest cod ar

permite OpenOffice.org s poat deschide documentele scrise n formatul Microsoft OpenXML (cu extensia DOCX). Aceast facilitate a fost introdus n distribuia Novell a OpenOffice.org. Sun Microsystems a dezvoltat un plugin pentru Microsoft Office care permite aplicaiilor Microsoft Office Word, Excel i PowerPoint s deschid documentele n formatul OpenDocument. Pluginul funcioneaz cu Microsoft Office versiunile 2003, XP i 2000. Cu versiunea 2007 lucreaz numai n combinaie cu Microsoft Office Service Pack 1.[54] Mai multe companii de software (printre care Microsoft i Novell) lucreaz la un add-in pentru Office care s permit att citirea din ct i scrierea n documentele ODF. Pn acum, el funcioneaz doar cu Microsoft Office Word 2007, 2003, XP.[55] Microsoft ofer un pachet de compatibilitate pentru versiunile de Office 2000, XP i 2003 care le permite s poat citi din i scrie n documentele n formatul OpenXML.[56] Acest pachet poate fi folosit i ca un convertor de documente pentru Office 97. Totui, pachetul nu funcioneaz pentru versiunile de Windows 9x.[57] Dezvoltare Saitul openoffice.org Saitul OpenOffice.org, aflat n proprietatea Fundaiei OpenOffice.org este locul unde se discut i se lucreeaz la OpenOffice.org. Pe sait sunt disponibile resurse, buci de cod surs, descrcri n avanpremier, etc.Saitul este mprit n mai multe proiecte (projects), fiecare proiect lucrnd la o anumit parte din OpenOffice.org.[58] Proiectele se mpart n proiectele acceptate (Accepted) i proiectele care sunt nc prea mici pentru a fi acceptate, cele aflate n Incubator. Din proiectele acceptate fac parte proiecte care lucreeaz la: programarea nucleului aplicaiei, de exemplu API, Application Framework, Database, Universal Content Broker mediul de programare, spre exemplu Build Tools and Environment, Utilities interfaa grafic a utilizatorului, de exemplu Graphic System Layer, User Interface

modulele principale ale aplicaiei, spre exemplu Word Processing, Graphic Application, Spreedsheet internaionalizare, cel mai remarcat proiect fiind Localization, care se ocup cu traducerea suitei n ct mai multe limbi scrierea de manuale de utilizare pentru utilizatorul final, ca de exemplu Documentation, Installation, Website marketing

Proiectele Native-Lang Proiectele Native-Lang sunt proiectele n care utilizatorii pot discuta i lucra n limba lor natal. Proiectele Native-Lang lucreeaz, printre altele, la informarea populaiei vorbitoare a acelei limbi despre OpenOffice.org. [59] Astfel, proiectul romnesc este http://ro.openoffice.org, proiectul maghiar este http://hu.openoffice.org, proiectul franuzesc este http://fr.openoffice.org, etc. Administrarea i conducerea proiectului OpenOffice.org

OpenOffice.org este administrat de Fundaia OpenOffice.org i este condus de Community Council (Consiliul Comunitii). Consiliul mediaz conflictele, stabilete intele pe care s se axeze contribuitorii[60] i modereaz i un forum pe care se discut punctele problematice.[61] Consiliul este compus din 9 membrii dintre care 5 conductori de proiecte, 2 efi de proiecte Native-Lang, 1 reprezentant al utilizatorilor i 1 staff de la Sun Microsystems.[60] Persoanele care vor s contribuie la OpenOffice.org se mpart n: utilizatori, care pot face sugestii sau raporta buguri, contribuitori, care pot scrie buci de cod sau pot scrie documentaia, dezvoltatori, care au dreptul s scrie n proiect i efi de proiect, alei de dezvoltatorii proiectului i care dirijeaz activitile din cadrul proiectului. Colaborri cu alte companii Mai multe companii, printre care IBM i Redflag colaboreaz cu comunitatea OpenOffice.org la scrierea de cod i adugarea de noi faciliti. Pe 23 mai 2007 comunitatea OpenOffice.org i Redflag Chinese 2000 Software Co, Ltd. anunau c vor lucra mpreun la adugarea n OOo a unor faciliti care au fost incluse n varianta Redflag a OpenOffice.org dar i la asigurarea calitii i la codul din nucleul aplicaiilor. De asemenea Redflag a fcut public aceast decizie ncepnd cu faptul c i va ntri suportul pentru principala suit de productivitate disponibil gratuit, adugnd n jur de 50 de angajai.[62] Pe 10 septembrie 2007, comunitatea OOo anuna c i compania IBM se altur n dezvoltarea aplicaiei.[63] IBM va contribui cu cod surs care a fost dezvoltat iniial ca parte din produsul Lotus Notes, incluznd mbuntiri de accesibilitate, i va face contribuii constante la mbogirea codului surs i la calitatea lui. [63] Sean Poulley, vice-preedintele seciunii de business i strategie al suitei Lotus Software a IBM spunea c aspir s ajung ntr-o poziie de lider al comunitii OpenOffice.org, alturi de alte companii ca Sun Microsystems.[64] Pe 2 octombrie 2007, Michael Meeks anunat[65] (i a generat un rspuns din partea din partea angajailor Sun Microsystems Simon Phipps[66] i Mathias Bauer[67]) de lansarea unei versiuni derivate a OOo, pentru a introduce nite fixri i faciliti noi care nu ar fi integrate cu uor n nucleul OpenOffice.org. Acel software avea s se numeasc Go-OO (http://go-oo.org). Go-OO cuprinde mbuntiri precum suportul pentru macrocomenzi Microsoft Visual Basic for Applications, o pornire mai rapid, suportul pentru formatele Microsoft Works sau suportul pentru obiecte multimedia n documente. Func ionare intern Deoarece OpenOffice.org este open source, modul de operare i de funcionare intern este cunoscut. Tehnologiile utilizate sunt accesibile i documentate. Aplicaia este conceput pe mai multe straturi. Stratul application, de altfel cel mai voluminos, conine modulele componentelor principale (writer, calc, draw, etc.). Stratul framework conine componentele comune ale acestor module cum ar fi gestionarea documentelor sau ferestrele de dialog comune, (ca de exemplu n modulele sfx2 sau offmgr). Stratul infrastructure cuprinde diverse module ca Universal Network Object (UNO), GSL, dar i widgeturile pentru interfa prin VCL. UNO

OpenOffice.org folosete UNO (Universal Network Object), un model creat de Sun Microsystems i care a mai fost folosit i n alte aplicaii, care permite interoperabilitatea dintre mai multe limbaje de programare (C, C++, Python, Java) i obiecte vizuale prin intermediul unei conexiuni LAN sau a internetului i care folosete interfee precis definite prin limbajul UNO IDL.[68] Grafica OpenOffice.org semna foarte mult cu StarOffice n primele versiuni (cele de pe ramura 1.0), fapt ce l fcea s arate mai ciudat pe alte sisteme dect Windows, n mod special pe GNU/Linux i Solaris. Urmtoarea ramur (1.1.x) s-a axat pe crearea unui look ct mai specific fiecrei platforme, prin schimbarea graficelor i comportamentului aplicaiei astfel nct s semene ct mai mult cu cele specifice platformei de lucru. Astfel, Sun i Novell i-au creat propriile versiuni de OpenOffice.org, cu grafice proprii. Integrarea grafic a OpenOffice.org n GNOME a necesitat schimbarea unui set de culori i a pictogramelor. OpenOffice.org este integrat n KDE prin intermediul altor proiecte ca de exemplu Cuckooo [69] sau KDE vlcplug. Integrarea grafic n MacOS X Versiunea 1.0 de OpenOffice.org pentru MacOS X a fost criticat pentru c nu seamn i nu se comport ca o aplicaie nativ MacOS X. [70] ncepnd cu versiunea 2, OpenOffice.org folosete widget toolkit-uri, randare de fonturi i pictograme specifice fiecrei platforme pe care ruleaz pentru a se regsi ct mai mult n sistemul de operare sub care ruleaz dar i pentru a oferi utilizatorului o experien mai plcut. Aceast problem s-a pronunat mai mult pe MacOS X pentru c interfaa grafic a MacOS X este diferit de cea a sistemului de operare Windows sau cea a mediilor de operare bazate pe modelul X11iar dezvoltatorii OpenOffice.org sunt puin familiarizai cu toolkit-urile. Pentru MacOS X, au fost implementate dou modele:

OpenOffice.org pentru MacOS X X11, versiune oficial care necesit instalarea X11.app[71]

OpenOffice.org Aqua, versiune beta, creat folosind widgeturi Cocoa[72]

Securitatea Avnd n vedere c OpenOffice.org este open source i c este distribuit att pe internet ct i pe huburi i reele P2P, un hacker ar putea cu uurin s implanteze un virus n codul surs al OpenOffice.org i s distribuie varianta infectat, fcnd astfel un numr foarte mare de victime. OpenOffice.org a avut puine bree de securitate de-a lungul versiunilor. Societatea Kaspersky anuna n iunie 2006 descoperirea unui virus n OpenOffice.org, cu numele de StarDust. [73] Comunitatea OpenOffice.org a rspuns c de fapt acel cod nu reprezint nimic periculos. Totui, n iulie 2006 au fost descoperite trei bree de securitate.[74][75][76] Acestea au fost rezolvate rapid iar de atunci nu s-au mai nregistrat probleme majore. Popularitate Federal Computer Week numea OpenOffice.org unul din produsele open-source de 5 stele,[77] pe cnd The Guardian ilustra limitele datorate naturii open-source, chiar dac spunea la sfrit c Writer este ntr-o oarecare msur mai bun la scrierea de cri dect MS Word.[78] Este extrem de dificil de estimat ci utilizatori folosesc OpenOffice.org, dat fiind c este distribuit pe hub-uri, pe nenumrate saituri de descrcri dar i prin torrente. Derivate Exist un numr destul de mare de aplicaii care au fost derivate din OpenOffice.org.[79] Unele din ele sunt gratuite (ca EuroOffice[80], IBM Lotus Symphony[81] i LibreOffice[82]), altele suntbrevetate. Printre cele mai cunoscute lucrri se afl StarOffice, produs de Sun Microsystems[79] i NeoOffice[83]. Exist i un derivat al OOo dezvoltat de nite programatori romni, numit RomanianOffice.[84] RomanianOffice RomanianOffice [84] este un pachet de software birotic, derivat al OpenOffice.org, dezvoltat de nite programatori romni. Pachetul este derivat din o versiune veche de OpenOffice.org, probabil de pe ramura 1.1, avnd n vedere c i lipsete componenta Base. RomanianOffice vine tradus complet n limba romn, cu un dicionar att pentru limbile romn i englez, ct i pentru alte limbi i un despritor n silabe. [85] Spre deosebire de versiunea original a OpenOffice.org, n RomanianOffice nu exist tezaurul. El este prezent n meniu dar este dezactivat n permanen. RomanianOffice nu este un produs gratuit, ci brevetat. Poate fi descrcat ca demo i nregistrat cu plat pe internet sau poate fi cumprat un CD cu aproximativ 100 lei din magazinele de vnzare CD-uri.[86] NeoOffice NeoOffice este o implementare separat a OpenOffice.org pe sistemul de operare MacOS X care integreaz suita n interfaa Aqua folosind toolkituri Java, Carbon i din ce n ce mai multe toolkituriCocoa. NeoOffice ader din ce n ce mai mult la interfaa grafic a OS X, folosind nativ meniuri n gen pull-down i avnd acces direct la fonturile instalate. Lansrile de NeoOffice se bazeaz pe lansrile de OpenOffice.org pentru Mac OS X X11 datorit faptului c echipa de dezvoltare este foarte mic. [83] OpenGroupware.org

OpenGroupware.org (abreviat OGo[87]) este un set de aplicaii de extindere a suitei OpenOffice.org care s permit partajarea de documente, adrese, e-mailuri i mesagerie instant i comunicarea cu aplicaii groupware.[88] De asemenea se lucreeaz la crearea de abloane pentru documente sortate i la alte astfel de mbuntiri n cadrul proiectului OOoExtras.[89] Un set de extensii Perl este disponibil prin intermediul Comprehensive Perl Archive Network. Aceste extensii permit editarea documentelor OpenOffice.org prin intermediul unor aplicaii externe. [90]Aceste biblioteci scriu n i citesc din fiierele OpenOffice.org folosing codecul standard Perl pentru decodarea fiierelor XML. Portable O versiune portabil a OpenOffice.org, Portable Office, permite suitei s ruleze fr probleme de pe un dispozitiv portabil, ca de exemplu un USB Flash drive. [91] OxygenOffice Proffessional OxygenOffice Proffessional este o mbuntire a suitei OpenOffice.org, care cuprinde noi faciliti ca posibilitatea de a rula macrocomenzi VBA n Calc (doar pentru testare), suport pentru exportul registrelor Calc n HTML, o palet de culori mbuntit, mai multe manuale de utilizare i sfaturi mai multe pentru nceptori. Opional, aplicaia poate oferi pentru utilizare personal sau profesional mai mult de 3200 de grafice (att clip-art-uri ct i fotografii), diverse abloane i documente exemplu, peste 90 de fonturi gratuite i unelte adiionale ca OOoWikipedia.[92] Planuri pe viitor Urmtoarea versiune major a OpenOffice.org, versiunea 3.0, va fi lansat n septembrie 2008[21] iar n mod curent este disponibil pentru descrcare o avan-premier a versiunii 3.0. [93] Printre facilitile noi care sunt planificate s fie lansate odat cu versiunea 3.0 [94], se afl[95]: un gestionar de informaii personale (Personal Information Manager): o component nou a suitei OOo care va face concuren lui Microsoft Outlook, care va folosi probabil codul surs de la Mozilla Thunderbird mbuntirea exportului n PDF n Draw; n mod curent exportul este defectuos i nu menine ntotdeauna aezarea n pagin stabilit Premii OpenOffice.org a primit numeroase premii din partea mai multor saituri de computing i de descrcare de aplicaii,[96] printre care: suport Web 2.0 pentru webloguri i wikiuri suport pentru documentele MS Office 2007 OOXML interfa grafic mai modern integrare grafic mai bun n interfaa MacOS X Aqua motor de generare a rapoartelor n Base suport pentru prezentri multi-ecran n Impress

CHIP Download of the Day, pe 23 martie 2008[97] 2008 Duke's Choice Award [98]

Duke's Choice Award recunoate cel mai influent produs al anului bazat pe aplicaii Java i dezvoltat de programatori i companii din toat lumea [...][98] Linux Journal's 2008 Readers' Choice Award - "Favorite Office Program" [99]

OpenOffice.org a obinut 85% din voturi pentru a ctiga premiul Favorite Office Program, pe cnd competitorii AbiWord sau KOffice abia au obinut cte 3% fiecare. Nici EIOffice, un program foarte cutat nainte, nu a obinut dect cteva voturi. OpenOffice.org a devenit de fapt suita de software birotic dominant pentru Linux.[99] PC Pro Labs Winner - Office Suites, decembrie 2004[100]

Cel mai bun produs este de asemenea cel mai ieftin. Cu o compatibilitate cu Microsoft [Office] excelent, o interfa consistent i o reea bun de suport ad-hoc, acesta este regele produselor de business.[96] Best of Platform - Mac and Windows[96]

[...] Niciun alt proiect nu se ncumet s intre i pe alte sisteme de operare (n afar de Linux) ca marele OO[o].[96] IT Reviews Recommended [101]

[...] Poate c nu exist un prnz gratuit dar exist o suit de software birotic gratuit, mulumit acestui efort excelent. [...][101] Cybia - Reviews"Best of the Best" Awards, Utility and Non-Graphics[102]

Un produs de calitate plin de faciliti. Nu ar trebui s mai avei nevoie de altceva.[96] Open for BusinessOpen Choice Awards 2003, Best Office Suite, 20 septembrie 2003 [96]

Unele din facilitile de baz OpenOffice.org sunt compatibilitate cu Microsoft Office mbuntit, posibilitatea de export n diferite formate folositoare ca PDF i Macromedia Flash pentru prezentrile Impress i desenele Draw i o pornire mult mai rapid. [96]