Opt pasi spre infinit

1SESIUNEA DE COMUNICARI STIINTIFICE BIOLOGIE

Echipa :

Sava Madalina Cretiu Diana

Negoita Melania

2

Cuprins Alimentatia..................5

VitamineleAerul..1 9

Poluarea aeruluiApa24

Apele termaleSoarele...3 4

Ct sa dureze o expunere optima la soareExercitiul fizic ..41

Efortul fizicOdihna ..49

Beneficiile somnului din timpul zileEvitarea consumului de droguri , tutun si alcool...61 3

DroguriO buna dispozitie mentala101

Tipuri de stressMOTTO : Un organism sanatos este camera de oaspei a sufletului, un organism bolnav o inchisoare. (Francis Bacon)

Titlu : Opt pasi spre infinit Argumentul : In contextul unei economii avansate cu un inalt grad de tehnicizare , a uneivieti stresante , omul modern este tentat sa faca totul rapid , usor si fara prea multa implicare . Pana si alimentatia sa este private de atentia cuvenita reducandu-se la sandwich , la mancare de tip fast-food , sau la o masa la restaurant . Astfel pericolul obezitatii a crescut alarmant devenind o problema globala , iar riscul bolilor cardiovasculare , a celor digestive sau a cancerului este extreme de ridicat . In lume mortalitatea datorata acestor boli este de 45% in sec. XXI a fost declarat ca fiind cel mai riscant datorita dezinteresului acordat sanatatii .

Scopul : Promovarea in randul elevilor a unei educatii pentru sanatate , care sa ne determineformarea unui comportament correct , bazat pe o alimentatie sanatoasa .

Obiective :1. Implicarea elevilor in : a. Activitati de informare si dezbatere pe tema : o viata sanatoasa . b. Activitati de monitorizare a factorilor de risc care produc imbolnaviri. 2. Formarea la elevi un comportament corespunzator , bazat pe obiceiuri alimentare pozitive , exercitii fizice , de evitare a consumului de droguri etc , care sa constituie suportul unei vieti echilibrate , sanatoase. 3. Combaterea prin masuri preventive , a obiceiurilor negative , care duc in timp la obisnuinta-stres-boala. 4. Responsabilizarea elevilor fata de educatia pentru sanatate prin valorificarea interdisciplinara a informatiilor si rezolvarea prin preventive a imbolnavirilor. 5. Cresterea gradului de implicare a parintilor , cadrelor didactice si a organizatiilor competente (Directia de Sanatate Publica , Oficiul pentru Protectia Consumatorilor) in sustinerea educatiei pentru sanatate. 6. Formarea la elevi a competentelor de comunicare , investigare , munca in echipa si scopul de a forma deprinderi igienice corespunzatoare.

4

7. Realizarea incluziunii si implicarii tuturor persoanelor interesate (elevi , parinti , comunitatea locala ) intr-un program educational cu actiuni ce promoveaza o viata sanatoasa , echilibrata , rationala .

Opt fatori decisiviSanatatea este bunul cel mai de prt al omului .

SANATATE BOALA

(latinescul sanitatem) este definite ca starea unui organism neatens de boala si in care organelle si sistemele functioneaza normal . Tulburare a starii de sanatate a unui organism , ca urmare a unor agenti din mediul intern sau extern . Se manifesta printr-un complex de simptone si printr-o evolutie caracteristica . Conform O.M.S. si a normelor Uniunii Europene in domeniul alimentar , exista 8 factori decisiv pentru sanatate .

1. Alimentatia este obiceiul care influenteaza cel mai mult sanatatea noastra si stilul de 2.viata. Fiind un proces voluntar si constient este educabil . Aerul este indisponibil vietii ; fara a respire 3-5 minute , organismul uman nu poate trai . Primul organ care moare in lipsa de O2 este creierul . O2 este necesar pentru reactiile de oxidare a nutrimentelor la nivel celular spre a elibera energie . Apa este dizolvantul universal al materiei vii . Apa se bea zilnic 1,5-2 l ( peste 6 cani). Soarele necesar vietii pe Terra , ajuta la producerea in piele a vitaminei D . Lumina solara lucreaza ca un dezinfectant distrugand numerosi germeni patogeni . Soarele stimuleaza toate procesele vitale si tonifica organismul . Exercitiul fizic , miscarea , sportul , ajuta la dezvoltarea sistemului locomotor , mentine sanatos si armonios corpul uman . Astfel se combate hipertensiunea arterial , se evita obezitatea si se obtine un tonus optimist . Se recomanda practicarea zilnica a exercitiilor timp de 40 minute , sau de 3-4 ori pe saptamana . Odihna organismul obosit si stresat peste zi trebuie sa se refaca . In somn neuronii incarcati cu resturi metabolice se curata . Adultii au nevoie de 7 ore de somn , iar un elev de 12-13 ani de 9-10 ore .

3. 4.

5.

6.

7. Evitarea consumului de droguri , tutun , alcool

5

Omul este singura fiinta vie care isi ditruge cu buna stiinta sanatatea , folosind droguri , tutun sau alcool . Pentru a avea o minte limpede si sa ramana sanatosi , trebuie sa evitam substantele care altereaza metabolismul si afeteaza memoria . Stimulenti artificiali (cofeina , nicotina , alcoolul , cocaina etc.) oblige organismul nostru sa functioneze in conditii fortate , predispunandu-l la imbolnaviri .

8. O buna dispozitie mentalaProblemele vietii cotidiene trebuie rezolvate cu calm , fara suparari si nelinisti . Zilnic trebuie sa gandim pozitiv , sa nu fim invidiosi sau sa purtam pica pe cineva . Sa intampinam surazand , increzatori fiecare noua zi .Buna dispozitie mentala influenteaza in mod hotarator buna functionare a organismului nostru.

6

AlimentatiaAlimentatia sanatoasa si sportul sunt cheia unei vieti sanatoase. Ele iti vor crea o stare de bine, de energie, reducand riscul unor boli precum hipertensiunea, diabetul, osteoporoza, colesterolul si anumite tipuri de cancer. Iti poti stabili propria alimentatie sanatoasa, asa incat sa decizi singura ce anume vrei sa mananci si ce vrei sa excluzi.

7

Alimentatia zilnica trebuie sa contina:

Cereale. Graul, orezul, ovazul, porumbul, toate iti asigura necesarul de carbohidrati pentru a te putea bucura de energie. Cerealele integrale sunt mult mai sanatoase si mai bogate in nutrienti decat cele rafinate.

8

Legume. Alege-le pe cele cu o culoare puternica. Cu cat este mai colorata o legume cu atat contine mai multe vitamine, minerale si antioxidanti. Alegeri foarte bune sunt si broccoli, cartofii dulci, salata de gradina. Daca nu poti manca legumele ca atare fa un suc din ele. Fructe. Le poti manca in mai multe feluri: crude, la conserva, in compoturi, uscate, in salate. Pe langa fructele cele mai des intalnite (banana, mere, piersici, pere) incearca sa consume si prune, mango, papaya, avocado si mult pepene. Lapte si produse lactate, de preferinta din cele cu un continut scazut de grasimi. Pentru persoanele cu intoleranta la lactoza exista si branzeturi sau iaurturi fara lactoza. Unii specialisti recomanda chiar inlocuirea laptelui, care poate contine multe grasimi saturate, cu suplimente de calciu. Carne. In aceasta grupa intra pestele, puiul, ouale. Medicii recomanda sa renuntam la carnea rosie (porc si vita), caci aceasta contine grasimi saturate. Grasimi, pe care organismul le extrage din uleiuri. Cele mai recmandate sunt uleiul de porumb si cel de masline. Locuitorii tarilor mediteraneene au o viata mai lunga si mai sanatoasa tocmai pentru ca ei consuma mult ulei de masline. In Italia si Grecia, multi oameni beau ulei de masline dimineata, inainte de micul dejun. Acesta contine acizi grasi omega 3, care protejeaza inima, dar si antioxidanti care previn cancerul.

O greseala pe care foarte multi oameni o fac este neglijarea micului dejun. Ne grabim, preferam sa dormim o jumatate de ora in plus, nu putem manca imediat ce ne trezim, astfel ca uitam sa luam micul dejun inainte sa plecam spre serviciu sau spre scoala. Dimineata, cand in mod normal ar trebui sa luam micul dejun corpul nostru tocmai a trecut printr-o perioada destul de lunga de infometare. Daca nu isi primeste combustibilul la trezire, glicemia scade foarte mult, ceea ce inseamna ca in cateva ore vom simti o pofta de ceva dulce pe care nu o vom putea ignora. In drum spre serviciu, multi oameni se opresc la patiserie si cumpara o gogoasa plina de grasimi saturate si zahar rafinat, cand ar fi putut foarte bine sa manance acasa un bol de lapte cu cereale. Daca rezistam impulsului si renuntam la acea gogoasa mancata pe fuga, masa de pranz va fi mult mai mare si mai consistenta pentru ca si foamea este mai mare. Mesele bogate si grele luate dupa perioade lungi de infometare pot sa provoace ulcer si indigestie. In plus, copiii care nu mananca dimineata au rezultate mai slabe la scoala si in timp, tind sa asimileze mai greu cunostintele noi, deoarece creierul lor nu primeste energia de care are nevoie pentru a functiona normal.

O alta mare greseala este aceea de a ne chinui ficatul cu tot felul de substante pe care el le proceseaza greu si de care corpul nostru nu are nevoie. Colorantii si conservantii din mancare il fac sa lucreze in plus pentru a elimina toxinele. La fel se intampla si cu alcoolul. De fapt ficatul nostru este o mica minune, caci indeplineste mai multe functii decat oricare alt organ intern si se poate regenera de la sine in caz de nevoie. Dar asta nu insemana ca trebuie sa-i testam rezistenta in fiecare zi. Pentru a-l proteja trebuie sa renuntam la grasimile saturate, la alcool si la

9

medicamentele care nu sunt indispenabile. Suplimentele pentru slabit, de exemplu, sunt o povara in plus pentru ficatul nostru care trebuie sa le descompuna. Daca el lucreaza incet sau este slabit, unul din ezultate este acumularea de kilograme in plus, ceea ce ne va face sa luam si mai multe suplimente un cerc vicios.

Vitaminele :Vitaminele, eseniale pentru un corp sntos, ar trebui s vin din diet.

10

Din pcate, alimentaia de astzi e srac n vitamine, deci muli au nevoie de suplimente. Aa complicat i puternic cum este, corpul uman are un mare defect, acela c nu poate produce vitamine. n mod normal, le-ar primi zilnic din mncare, dar avnd n vedere ct de greit este alimentaia modern, muli dintre noi au nevoie de suplimente cu multivitamine. n secolul XVIII, cnd marinarii sufereau cumplit din cauza scorbutului, doctorii credeau c boala se poate preveni printr-o igien corect, activitate fizic i un moral ridicat. Au murit muli oameni pn cnd s-a descoperit c scorbutul era o urmare a lipsei de vitamina C, normal de altfel la cei care petrec luni de zile pe mare, mncnd numai conserve. Mai apoi, doctorii i-au dat seama c i pelagra, beri-beri sau rahitismul puteau fi prevenite tot cu ajutorul vitaminelor. Vitaminele au nceput s fie descoperite, rnd pe rnd, abia din 1910, iar n perioada urmtoare s-a neles cu adevrat ct de importante sunt ele. Chiar dac proteinele, carbohidraii i grsimile sunt elementele ce hrnesc organismul, ele nu ar putea fi folosite dac nu ar exista vitaminele. Dup cum explic unii nutriioniti, vitaminele sunt pentru corpul nostru, asa cum e uleiul pentru o main: chiar dac ai rezervorul plin de benzin, maina nu pornete dect cnd i pui i ulei.Vitaminele sunt eseniale pentru creterea i dezvoltarea organismului nc de la nceputul vieii intrauterine, cnd vitaminele faciliteaz reaciile chimice care duc la formarea diverselor esuturi. E de ajuns s lipseasc o anumit vitamin pentru ca lucrurile s ia o turnur proast, ducnd la o malformaie sau o alt problem major. Chiar i dup ce am depit faza de cretere, vitaminele rmn eseniale pentru meninerea n stare bun i funcionarea, oaselor, muchilor, sistemului nervos etc. Carenele de vitamine pot nsemna pierderea vederii pe timp de noapte, sngerri, diaree, oboseal, insomnii, demen, nervozitate, lipsa poftei de mncare, vrsturi i multe alte neplceri. Cele 13 vitamine necesare oamenilor se mpart n dou categorii. Patru din ele sunt solubile n grsime - vitaminele A, D, E, K - ceea ce nseamn c sunt absorbite prin intestin n prezena grsimilor i apoi pot fi stocate pentru un timp n ficat i n depozitele de grsime. De aceea carenele sunt mai rare, dar sunt posibile i supradozele. Celelalte nou vitamine - C i grupul B - sunt solubile n ap. Din cantitatea de vitamine pe care ai consumat-o astzi, corpul ia att ct are nevoie, iar resturile sunt eliminate prin urin. Asta nseamn c vitaminele din aceast categorie trebuie consumate zilnic. Din pcate, alimentaia noastr, care ar trebui s ne furnizeze zilnic vitaminele necesare, este adesea foarte srac. E drept c organismul nostru are nevoie de cantiti mici din fiecare vitamin, dar n ziua de azi este posibil s nu le primeasc nici pe acestea. Imagineaz-i o persoan care se hrnete numai cu fast-food sau una care nu suport legumele i fructele. Mai mult, chiar i cei care se strduiesc s aib o diet echilibrata ar putea s aib carene de vitamine pentru c fructele i legumele de astzi nu se mai compar cu cele de altdat n ce

11

privete cantitatea de nutrieni.Aa se face c muli dintre noi ajung s sufere de pe urma carenelor de vitamine fr ca mcar s o tie. O stare de oboseal, lipsa de energie, o uoar nervozitate, lipsa poftei de mncare, pot fi simptome ale lipsei de vitamine, dei obinuim s le punem pe seama stresului. Dac te recunoti n aceste simptome, poate c nu ar strica s iei legtura cu medicul tu de familie, care s i indice un supliment cu multivitamine. Vitaminele nu conin calorii, deci nu pot s contribuie la acumularea kilogramelor. Vei spune c vitaminele i mresc senzaia de foame i te fac s mnnci continuu. Iar dac te gndeti bine, sigur tii pe cineva care s-a ngrat de la vitamine. Probabil e doar o scuz. Ne ngrm de la excesul de mncare, nu de la suplimentele cu vitamine. Studiile pe acest subiect au artat c vitaminele nu i influeneaz senzaia de foame. Acest mit a pornit de la faptul c unele carene de vitamine provoac anorexia, adic lipsa poftei de mncare. Cnd carena este tratat prin suplimente, bineneles c foamea revine la normal. Dar dac eti sntoas i mnnci normal senzaia de foame nu va fi mrit. Din contr, vitaminele te ajut s slbeti pentru c i dau energia necesar activitii fizice, contribuie la meninerea unui metabolism sntos i previn strile de nervozitate specifice dietelor. De fapt, suplimentele cu vitamine sunt recomandate n cura de slbire pentru a preveni carenele.

12

Regulile unei nutriii sntoase:Pe lng faptul c te face s te simi bine, o diet sntoas previne bolile grave, precum cancerul, diabetul de tip II si obezitatea.

13

Dei muli dintre noi tiu asta, puini sunt cei care au grij de sntatea lor, adoptnd un mod de via echilibrat i o diet sntoas. Regulile nutriiei sntoase sunt destul de multe, e adevrat, ns nu sunt foarte greu de urmat, mai ales dac ai o motivaie puternic, aa cum este sntatea ta i a familiei tale. 1. Variaia. O alimentaie sntoas este, n primul rnd, variat, adic includele toate grupele de alimente: cereale, carne, lactate, fructe i legume, grsimi. Bineneles c trebuie inut cont i de diferenele existente n cadrul aceleiai grupe. tim cu toii c nu toate grsimile i nu toate sursele de carbohidrai sunt sntoase. 2. Sursele sanatoase de carbohidrati: cerealele integrale, fructele, legumele. De evitat: pinea alba, dulciurile, pastele fainoase. 3. Sursele sanatoase de grasimi: uleiurile vegetale, pestele, nucile, alunele, semintele. De evitat: margarina, carnea grasa, mezelurile. 4. Sursele sanatoase de proteine: carnea slaba, ouale, lactatele, leguminoasele. De evitat: carnea grasa. 5. Cinci mese pe zi. n fiecare zi ai nevoie de trei mese principale i dou gustri. Astfel i menii glicemia constant si nu mai exist riscul sa exagerei atunci cnd te aezi la mas. 6. Echilibru caloric. Menine un echilibru sntos ntre caloriile pe care le consumi i caloriile pe care le arzi. n general, numrul de calorii recomandat este de 2000 pe zi, ns depinde de greutate, vrst, sex i nivelul activitii fizice. n zilele cnd mnnci mai mult sau mai bogat, f i mai mult sport. 7. Poriile. Cu toii avem tendina de a manca mai mult dect este nevoie. Ridic-te de la mas atunci cnd a disparut senzaia de foame, nu atunci cnd deja te doare stomacul. Mesele mari te moleesc i te adorm, n loc s-i dea putere i energie. 8. Fr exces de zel. E important s mnnci sntos dar nu trebuie s fii mai catolic dect papa. Din cnd n cnd, ofer-i o gustare care i place, chiar dac nu e tocmai sntoas. Nu e nicio tragedie dac se ntmpl rar. 9. Corpul tie mai bine. Cnd are nevoie de mncare sau ap, corpul tu tie cum s cear. Ghideaz-te dup semnalele lui: bea ap cnd i e sete i nu mnca dac nu i e foame. 10. De ce mnnci? nva s faci diferena ntre foamea adevart i cea emoional. Cnd i e foame cu adevarat resimi simptomele fizice (te roade stomacul) i ai putea s mnnci orice, atta timp ct scapi de aceasta senzaie. Foamea emoional se simte doar la nivel psihic i nu poate fi potolit cu orice aliment ci numai cu acela la care pofteti (de obicei dulciuri). n schimb, poate s treac dac atepi puin sau bei un pahar cu ap, n timp ce foamea fizic nu trece, ba chiar se intensific n timp. 11. E-urile. Unii spun c ar fi periculoase, alii spun c sunt inofensive. Pentru orice eventualitate, alege alimentele ct mai naturale i prepar-i singura mncarea.

Cele mai sanatoase mancaruri din lume :FRUCTE

14

1. Caise. Contin beta-caroten, care protejeaza ochii si care e transformat de catre corp in vitamina A, ce ajuta la prevenirea cancerului, in special de piele. O caisa are 17 calorii, 0 grasimi si un gram de fibra. Le poti consuma uscate sau proaspete (atentie! Caisele prea moi pierd din nutrienti alegeti-le pe cele mai ferme). 2. Avocado. Ele contin acid oleic, o grasime nesaturata care ajuta la scaderea nivelului colesterolului. O felie are 81 de calorii, 8 grame de grasime si 3 grame de fibre. Le poti adauga in hamburgerii pregatiti de tine, in loc de maioneza sau sosuri grase. 3. Zmeura. Contin vitamina C si sunt bogate in fibre, prevenind colesterolul ridicat si bolile de inima. O ceasca de mure are doar 60 de calorii, 1 gram de grasime si 8 grame de fibra. Le poti adauga peste un iaurt degresat sau peste cerealele de dimineata. 4. Pepene. Pepenele contine vitamina C (aproximativ 117 miligrame in jumatate de pepene aproape dublu decat doza zilnica recomandata) si beta-caroten, ambii antioxidanti puternici. In plus, jumatate de pepene are 853 miligrame de potasiu (aproape dublu decat o banana), care ajuta la scaderea presiunii arteriale. Jumatate de pepene are 97 de calorii, 1 gram de grasimi si 2 grame de fibra. Il poti taia in cubulete, pune la congelator, apoi pune in blender si transformat intr-o bautura rece delicioasa si aromata. 5. Rosii. Contin licopen, ce are capacitati antioxidante. Studiile au aratat ca rosiile scad riscul cancerului de vezica urinara, stomac si colon. O rosie are 26 de calorii, 0 grasimi si un 1 gram de fibra. Pune ulei de masline proaspat pe felii de rosii, intrucat licopenul este mai bine absorbit de catre organism daca e consumat alaturi de alimente ce contin grasimi. 6. Stafide. Aceastea sunt o sursa foarte buna de fier, care ajuta la transportul de oxigen in sange. O jumatate de ceasca are 218 calorii, 0 grasimi si 3 grame de fibra. Pune stafide peste cerealele de la micul-dejun sau intr-un iaurt. 7. Rodii. O sursa buna de potasiu si fibra, rodiile contin, de asemenea, si vitamina B6, care re responsabila pentru producerea de serotonina (hormonul fericirii), de reducerea colesterolului si de prevenirea retinerii de apa in corp. O rodie are intre 37 si 48 de calorii,0 grasimi si 2 grame de fibre. Poti folosi rodii proaspet ca sos la o friptura de porc. 8. Lamai. Ele sunt o sursa perfecta de vitamina C. O felie are 2 calorii, 0 grasimi si 0 fibre. Foloseste suc de lamaie pentru salate, peste si legume pentru o aroma delicioasa, fara grasimi.

15

LEGUME: 1. Ceapa. Cepele contin un tip de flavonoid care ajuta la prevenirea cancerului. O ceasca de ceapa tocata are 61 de calorii, 0 grasimi si 3 grame de fibre. Poti folosi ceapa in mancaruri gatite sau ca garnitura la hamburgeri sau sandvisuri. 2. Anghinare. Aceste legume ciudate contin un antioxidant care ajuta la prevenirea cancerului de piele si contin si fibre, ce lupta impotriva colesterolului. O anghinare medie are 60 de calorii, 0 grasimi si 7 grame de fibre. 3. Ghimbir. Ghimbirul e indicat impotriva migrenelor si durerelor provate de artrita. O lingurita de gimbir are doar 1 calorie, 0 grasimi si 0 fibre. Il poti adauga la salate sau ca sos pentru friptura de pui. 4. Broccoli. Aceste legume au multa vitamina C si beta-caroten. O ceasca de broccoli are 25 de calorii, 0 grasimi si 3 grame de fibra. Ai grija sa nu-i gatesti prea indelung, intrucat isi pot pierde din nutrienti. Adauga suc de lamaie peste broccoli si vei avea si vitamina C in meniu! 5. Spanac. Contine luteina, ajuta la prevenirea orbirii in randul batranilor si unele studii au aratat ca spanacul poate chiar inversa anumite semne de imbatranire. O ceasca de spanac are 7 calorii, 0 grasimi si 1 gram de fibra. Adauga frunze crude de spanac la salate sau fa un sote, cu putin ulei de masline si usturoi. 6. Usturoi. Componentele ce ii dau usturoiului aroma sa puternic de asemenea reduc colesterolul LDL, scad tensiunea arteriala si chiar reuc riscul cancerului de colon si stomac. Un catel de usturoi are 4 calorii, 0 grasimi si 0 fibre. Poti face mujdei (clasic, cu smantana si cu zeama de rosii) sau adauga-l la fripturile la cuptor. 7. Morcovul este leguma cu cel mai mare continut de beta-caroten. Un singur morcov iti poate asigura suficient beta-caroten pentru ca organismul tau sa poata produce necesarul zilnic de vitamina A. Vitamina A ajuta pielea, dand tenului o netezime si un colorit sanatos, si este importanta pentru rezistenta organismului impotriva bolilor.Consumul de morcovi ajuta si sistemul respirator, iar 75% din studii arata o reducere semnificativa a riscului de cancer la persoanele a caror dieta este bazata pe o cantitate mare de morcovi. 8. Salata verde contine mult magneziu si se spune despre ea ca are grija de inima noastra. In afara de aceste doua beneficii, salata este un bun calmant, antidepresiv si contine si acid folic. In frunzele foarte verzi de salata se gasesc pana la 22mg de vitamina C, iar vitaminele din grupa B sunt si ele toate in salata, in afara de B12 care lipseste din compozitia

16

vegetalelor. Toate aceste vitamine si elemente antioxidante din salata sunt utile in prevenirea imbatranirii celulelor, protejeaza impotriva infectiilor si micsoreaza retentia de apa din organism. In plus, mineralele din salata iti vor ajuta si rinichii, usurandu-le activitatea. 9. Sfecla rosie este un aliment deosebit de gustos, usor digerabil si foarte nutritiv. Bogata in vitaminele A, B, C si potasiu, fier, calciu, aceasta este indicata in tratamentul foarte multor afectiuni si este deosebit de eficienta in anemii, nevroze, afectiuni hepatice sau demineralizare. Cu toate acestea, sfecla rosie este contraindicata in diabet, deoarece are un continut mare de zaharuri si glutamina. 10. Conopida este una dintre legumele care pot face minuni in dietele pentru slabit. Cu un continut caloric foarte mic, dar oferind o senzatie de satietate imediata, conopida este buna pentru sanatate si pentru silueta. Conopida ajuta si la detoxifierea organismului, prin enzimele pe care aceasta le contine. Mark Twain a spus despre conopida ca nu este nimic altceva decat o varza cu studii superioare". 11. Ridichile sunt, alaturi de salata si ceapa verde, unele dintre vedetele primaverii. Ele contin vitamine, calciu, iod, magneziu, potasiu si au proprietati antirahitice, depurative, antitusive, pastrand in acelasi timp echilibrul hormonal si ajutand chiar si respiratia. Ridichile tin departe febra si au un puternic efect antibiotic ce ajuta in bronsite sau rinite. In plus, substantele care dau ridichilor culoarea rosie au efecte dovedite antitumorale, prevenind cancerul localizat la rinichi, colon, intestin sutire,stomac sau cavitatea bucala. PESTE SI FRUCTE DE MARE : 1. Scoici. Contin vitamina B12, care sustine functiile creierului, plus fier si minerale ca magneziu si potasiu. 90 de grame de scoici au intre 126 si 146 de calorii, 2-4 grame de grasimi si 0 fibra. 2. Somon. Pestele de apa rece, precum somonul sau tonul sunt cea mai buna sursa pentru acizi omega 3, care reduc riscul de boli de inima. O portie de 100 de grame (gatit) are 127 de calorii, 4 grame de grasime si 0 fibra. Poti pregati somonul la gratar sau il poti consuma crud, in varianta afumata, cu suc de lamaie turnat deasupra. 3. Crab. O sursa excelenta de vitamina B12 si zinc, ce intareste sistemul imunitar. O portie de 100 de grame are 84 de calorii, 1 gram de grasime si 0 fibra.

17

Alimente pentru un creier sntos :Cnd i alctuieti meniul zilnic, include i aceste alimente care contribuie la buna funcionare a creierului. Sunt utile i pentru copii, si pentru aduli, indiferent de tipul de munc depus. 1. Cereale i ceai verde pentru memorie mai bun Cerealele integrale pentru micul dejun, pinea integral, orezul brun, trele, germenii de gru, toate conin cantiti mari de acid folic i tiamina. Aceste substane mbuntesc irigarea cu snge a creierului, deci l ajut s funcioneze mai bine. Cerealele integrale sunt recomandate n special btrnilor, datorit tiaminei care previne pierderea memoriei, o problem care ne d bti de cap pe msur ce naintm n vrst. Veti bune i pentru amatorii de ceai. Ceaiul verde sau negru, proaspt fcut, conine catechine, antioxidani care contribuie la buna funcionare a creierului. n zilele cnd te simi att de obosit nct nici nu mai ai chef s gndeti, un ceai verde ar putea s te pun pe picioare imediat. Catechinele te ajut s gndeti mai clar, dar in la distan i oboseal mintal care te cuprinde dup o perioad ndelungat de lucru. Ceaiul verde sau negru l poi bea dimineaa, n loc de cafea, pentru a avea o zi plin de energie. Mult timp blamate pentru cantitatea mare de colesterol, oule au fost scoase de pe lista neagr, iar acum sunt recomandate i celor care au nevoie de energie mintal. Colina i vitamina B12 sunt numai dou din substanele benefice care se gsesc n ou. In plus, ele conin lecitin, acea substan care i mbuntete memoria. Cnd te pregteti s-i iei un supliment cu lecitin, nainte de un examen, aminteste-i c un ou fiert pe zi te ajut la fel de mult. Vitamina B12 ne este util mai ales la vrste naintate, cnd creierul ncepe s se micoreze. 2. Semine, nuci i pete pentru puterea de concentrare

18

Dup-amiaza, cnd te simi obosit i ai nevoie de o gustare care s-i dea energie, mizeaz pe nuci i semine. Alunele, arahidele i nucile de orice fel, migdalele, seminele de dovleac i de floarea soarelui, toate sunt un ajutor important pentru creier. Ele conin acid folic, vitamina E, B6, magneziu i acizi grai nesaturai. Sunt substane care mbuntesc capacitile cognitive, memoria i hrnesc creierul. Iar grsimile vegetale funcioneaz ca un antidepresiv natural. Studiile au mai artat c nucile i seminele te ajut s te calmezi i s-i controlezi emoiile atunci cnd ai un examen sau trebuie s i un discurs. Seminele de in sunt o categorie aparte pentru c, dup unele studii, ele mbuntesc funcionarea cortexului cerebral, acea zon a creierului care proceseaz informaiile senzoriale. Aadar, dac mnnci regulat semine de in, ai simuri mai ascuite, iar senzaia de plcere este mai intens, oricare ar fi natura ei. Seminele de in se pot aduga n mncare sau salate. Tot datorit acizilor grai nesaturai, este indicat i petele. Conform studiilor, o porie de pete pe sptmn scade cu mult riscul de a face boala Alzheimer, dar i mbuntete i memoria, pe lng toate celelalte avantaje pe care le are consumul de grsimi nesaturate. Somonul, tonul i macroul sunt printre speciile de pete cele mai bune, pentru c au un coninut mare de grsime i un coninut mic de mercur. 3. Dulciurile i energizantele i reduc capacitatea cognitiv Lng o porie de pete la cuptor, pune nite spanac, salat de varz, salat verde sau alte legume cu frunze verzi. Substanele benefice sunt cam aceleai: acid folic, vitamina B12, vitamina B6, magneziu. n plus, mai conin i fier, mineral a crui lips ncetinete funciile cognitive. La polul opus, se afl alimente i buturi care doar n aparen contribuie la buna funcionare a creierului. Pe termen lung, efectele sunt mai degrab nocive. Energizantele, care conin prea mult cofein, s-ar putea s te ajute pentru o perioad scurt de timp, ns i dau peste cap somnul i dup cteva nopi nedormite e clar cum vei sta cu puterea de concentrare i memoria. Sucurile dulci, fie ele acidulate sau neacidulate i pot da energie pe moment, ns pe termen lung i mresc riscul de a face depresii i anxietate. Cel puin aa au artat studiile realizate pn n prezent. La fel de periculoase pentru creier sunt i dulciurile. i ele i dau energie pentru un timp, ns pe termen lung duc la fluctuaii ale glicemiei, aa c vei fi cnd plin de energie, cnd foarte obosit

19

Zaharul :Dac astzi e o banalitate pentru toat lumea, acum cteva secole zahrul era o delicates pe care puini i-o permiteau. Indienii au deinut mult timp secretul zahrului vnznd delicatesa dulce la preuri exorbitante. Nu degeaba i s-a spus aurul alb. Se crede c europenii l-au descoperit abia n secolul XI i de atunci puini sunt cei care pot renuna complet la el. Consumat n cantiti mici, zahrul era plcut i nu avea efecte grave asupra sntii. ns pe msur ce a devenit tot mai ieftin oamenii nu s-au mai mulumit cu o linguri pe zi, ajungnduse cu timpul la excesele de astzi. n rile dezvoltate, precum SUA, se estimeaz c un om obinuit consum aproximativ 70 de kilograme de zahr pe an i probabil c nici noi nu suntem prea departe. Zahrul adugat ca atare n mncare sau buturi reprezint doar o mic parte din totalul consumat. 80% din cantitatea total este zahrul ascuns n dulciuri, sucuri i alte alimente procesate. Zahr nu nseamn doar acele mici cristale albe pe care le punem n cafea. Toi carbohidraii sunt fcui din zahr, dar exist mici diferene. Carbohidraii simpli au gust dulce. Un exemplu este fructoza care se gsete n fructe, fiind acel element care le d gustul dulce. Carbohidraii compleci nu au gust dulce dei sunt formai tot din zahr. Un exemplu este amidonul care se gsete n cartofi. Fie c ai mncat cartofi, fructe sau ciocolat, zahrul din aceste alimente este transformat de corpul tu, cu ajutorul anumitor enzime, n glucoz, principala surs de energie a majoritii organismelor, de la bacterii pn la oameni. Glucoza este absorbit prin intestinul subire, ajungnd astfel n snge. n acest moment pancreasul elibereaz insulina, hormonul care ajut celulele s foloseasc glucoza ca surs de energie. Prea mult glucoz n snge este periculoas, aa c trebuie s fie folosit imediat. O parte din ea este transformat n energie, o parte este stocat n ficat i n muchi ca rezerv, iar ce rmne se depune sub form de grsime. Evident, cu ct mnnci mai muli carbohidrai, cu att excesul este mai mare, deci cresc ansele s te ngrai. Hipoglicemia i hiperglicemia Cnd nu mnnci destui carbohidrai, corpul apeleaz la rezervele stocate n ficat, dar cnd i acestea se epuizeaz intervine

20

hipoglicemia, situaia n care zahrul din snge este prea puin pentru a acoperi nevoile de energie ale organismului. Hipoglicemia se manifest prin letargie, slbiciune, tremurturi, nervozitate i se poate ajunge pn la paranoia sau este afectat creierul n mod permanent. Situaia opus este hiperglicemia, adic un nivel prea mare al glucozei n snge. De obicei se ntmpl atunci cnd insulina fie nu este produs n cantiti suficiente, fie nu poate fi folosit de ctre celule, ceea ce nseamn diabet de tipul I sau II. Simptomele hiperglicemiei sunt destul de vagi, ns pe termen lung excesul de zahr din snge afecteaz vasele sanguine provocnd daune la nivelul ochilor, rinichilor etc. Zahrul n sine nu poate provoca diabet, aa cum ne-am obinuit s credem. Chiar dac mnnci mult zahr nu vei deveni diabetic, cu condiia s foloseti energia care intr n corpul tu. Dac nu, excesul de energie se depune sub form de grsime, iar obezitatea este unul din factorii care predispun la diabet. Deci indirect exist o legtur ntre excesul de zahr i diabet, dar nu orice pasionat de dulciuri va face aceast boal. Chiar i aa, zahrul n exces este asociat cu o mulime de probleme - cancer, depresie, hipertensiune, pietre la fiere, artrit i, bineneles, carii dentare. Nu este vorba de zaharurile complexe - cereale, cartofi etc. - ci de cele simple, care se gsesc n dulciuri i alte alimente procesate. Chiar de acum 60 de ani, unii nutriioniti considerau zahrul o otrav pentru c are efecte periculoase, fr s aduc niciun beneficiu. Un gram de zahr conine patru calorii, fr a aduce vreun beneficiu organismului. Nu conine vitamine, minerale sau alte elemente nutritive. Gustul dulce este preferatul nostru nc de la natere, ba chiar nc din viaa intrauterin. La nceputurile omenirii preferina pentru dulce a ajutat se pare, la supravieuirea speciei pentru c alimentele dulci, deci care conineau mai mult zahr erau o bun surs de energie n perioadele cnd mncarea era puin. Astzi, cnd cutarea hranei nu mai este o lupt permanent, preferina pentru gustul dulce este n defavoarea noastr. tim c zahrul ne face ru i totui nu ne putem abine. Dup unii, asta e deja o dependen, mai ales dac inem cont de poftele acute pe care le au unii din noi. Dup alii, o dependen implic simptome fizice n perioada de sevraj, iar cei care renun la zahr nu au tremurturi sau dureri ca dependenii de droguri. Singura problem este s te poi lipsi de ceva ce i provoac o satisfacie att de mare ca gustul dulce.

21

AerulOmul are nevoie permanenta de aer curat . Plantele de interior au rol decorativ , dare le imbogatesc aerul cu O2 , absorb CO2 , iar unele specii sunt capabile sa indeparteze substante toxice preluate din aer . Pamantul, planeta vietii din sistemul solar, este inconjurat de un strat subtire de aer.Aceasta este atmosfera. Parasind aceasta sfera, omul se indreapta sepre vidul spatiului intunecos. Nu mai exista aer deci nu mai putem respira. Pe Pamant traim inconjurati de aer, pe care il respiram. Acest fapt a devenit atat de obisnuit incat marea majoritate a oamenilor nu se mai gandesc la acest lucru. Si totusi, ce ar insemna Pamantul fara atmosfera, fara acest strat de aer care protejeaza intreaga viata cu care este populata planeta? Atomosfera Pamantului-este patura subtire de gaze, particule de aerosoli si nori, care inconjoara Pamantul. Aceasta patura controleaza temperatura de care depinde viata si este mediul prin care oxigenul, azotul, bioxidul de carbon, apa, compusii organici, si multi alti constituienti sunt in mod continuu ciclati. Particulele solide si lichide din atmosfera Pamantului influenteza in permanenta viata noastra de zi cu zi. Ele controleaza vizibilitatea in aer, intensitatea radiatiei solare care atinge suprafata Pamantului, pre- cum si proprietatile electrice si radioactive ale mediului atmosferic.Aceste particule joaca de asemenea un rol foarte important in reglarea ciclului apei in natura. Continutul de particule lichide sau solide suspendate in gaz se definste ca aerosol, iar pentru ca in atmosfera aerul atmosferic reprezinta mediul gazos, aerosolul se numeste aerosol atmosferic.

Constituienti gazosi ai atmosferei :Atmosfera Pamantului este un amestesc de o multime de gaze diferite (care constituie partea cea mai mare din masa atmosferei) si o varietate mare de particule de aerosol. Particulele de aerosol reprezinta un component al atmosferei deosebit de complex datorita spectrului dimensional foarte larg si datorita diversitatii formelor si compozitiei chimice. Atat gazele cat si particulele de aerosol din atmosfera participa la dinamica globala a compusilor din natura. In aceste cicluri biogeochimice substantele sunt mereu schimbate intre diferite medii ale Pamantului: hidrosfera, litosfera, biosfera. Fiind sistemul cel mai dinamic, mediul atmosferic furnizeaza cele mai importante cai pentru ciclurile biogeo- chimice.

22

Pana la altitudinea de aproximativ 85 km compozitia atmosferei este uniforma. In acest strat numit OMOSFERA, constituientii gazosi - aproximativ aceeasi, sunt prezenti in proportii diferite. Acesti constituienti gazosi pot fi impartiti dupa timpul lor de viata in trei categorii:

Constituienti cvasiconstanti, al caror timp de viata este de ordinul miilor de ani. acestia sunt: N , O , Ar , He , Xe , Kr. Constituienti care variaza lent - al caror timp de viata este de la cateva luni pana la cativa ani. Acestia includ: CH , O , N O , CO , CO si H . Constituienti care variaza rapid - al caror timp de viata este de cateva zile sau mai putin. Acestia sunt: SO , H S , NO , NO , NH

Gazele care pot fi considerate "permanente" sunt gazele nobile: Ne, Ar, Kr, Xe, intrucat ele au surse si pierderi neglijabile in atmosfera. Sursele si pierderile in atmosfera a gazelor sunt redate in tabelul anexat, in care se poate vedea provenienta gazelor si modul in care acestea se pierd in atmosfera. Trebuie sa facem precizarea ca datele prezente sunt tipice pentru ariile neafectate de complexele urbane.

Surse de aerosol atmospheric :Particulele de aerosol atmosferic ocupa un domeniu dimensional larg de la cateva molecule pana la particule mai mari de 100m in diametru. Lasand la o parte contributia neinsemnata a meteoritilor si a polenului, particulele de aerosol atmosferic sunt rezultatul a doua procese de baza: 1. Dispersia de materiale de la suprafata Pamantului; 2. Reactiile chimice si condensarea gazelor si a vaporilor din atmosfera. Dispersia de materiale de la suprafata Pamantului se realizeaza prin doua categorii majore de procese: a) Dezintegrarea si dispersia de la suprafata uscatululi. b) Dezintegrarea mecanica si dispersia de la suprafata oceanului. De la suprafata uscatului, particulele sunt injectate in atmosfera de la surse naturale si atropice. Cele mai multe sunt injectate de la suprafata Pamantului prin actiunea vulcanica. Aerosolul biologic (polenul, sporii) este imprastiat perin miscarea aerului. Importante cantitati de particule de aerosol sunt injectate in atmosfera de la padurile tropicale. O mare parte din suprafata Terrei este acoperita de roci si sol lipsit de vegetatie. In aceste locuri copusii de silicat sunt dezintegrati chimic si mecanic prin actiunea cumulata a vantului, apei, variatiilor de temperatura si gazelor ca O , CO ,dar si din alete cauze. Silicatul eliberat de obicei in cantitati importante de material organic atasat, este transportat in sus prin miscarile aerului. Un exemplu bine cunoscut in acest sens este forma- rea norilor de praf si a furtunilor de praf. De exemplu silicatii emisi din desertul Sahara au fost identificati in aer deasupra Atlanticului, Pacificului, si Oceanului Indian si chiar peste coastele nord-vestice ale Comunitatii Statelor Independente.

23

Particulele emise de vulcani sunt atat rezultatul mecanismelor de dezintegrare mecanica cat si al conversiei gaz-particula. Tot acestor procese sunt datorate particulele injectate in atmosfera prin procedee industriale, in aer fiind masurate cantitati importante de Na SO , NH , HSO , Ca (HSO ) , NaOH, Na SO si H SO . De la suprafata oceanului rezulta de asemenea o cantitate impresionanta de aerosoli.

Particulele de sare marina pot fi formate fie direct din spuma valurilor (cand vantul sufla deasupra oceanului si picaturile de apa desprinse se evapora formand particule de sare marina NaCl) fie prin explozia bulelor de gaz care ating suprafata apei. Particulele produse prin explozia bulelor de gaz sunt compuse in cea mai mare parte din NaCl, reflectand compozitia apei marine. Printre alte substante, materia marina contine o cnatitate de sulfati. Dupa formare, acete particule pot sa-si modifice compozitia ca rezultat al reactiilor cu gazele din atmosfera si coagularii cu alte particule de aerosol din aceasta. Formarea particulelor de aerosol prin reactii chimice si condensarea vaporilor in general sunt indicate de procese fotochimice. In conditii nepoluate formarea acestor particule se datoreaza eliberarii de hidrocarburi naturale de la vegetatie. Astfel padurile, iarba si culturile au un rol insemnat in acest proces, constituind surse de aerosol. In mediul urban si industrial racirea vaporilor care se realizeaza in timpul combustiei, produce o cantitate mare de particule de aerosol, compusa in principal din materiale carbonice. Un caz special de producere a aerosolului, prin conversia gaz-particula, este furnizat de transformarea ireversibila a gazelor in particule de nori se ceata. Un exemplu pentru acest proces este formarea sulfatului de la dioxidul de sulf gazos, absorbit de elementele de nor sau ceata. Procesele fotochimice care contribuie la formarea aerosolilor au fost determinate de cele mai multe ori pe baza de experiente de laborator, urmarirea acestor fenomene in mod direct fiind dificila. Aerosolul din atmosfera joaca un rol important in controlul mai multor procese atmosferice dintre care formarea norilor si transferul radiativ sunt deosebit de importante. Aerosolul este implicat in aceste procese in mod direct prin reflectarea si absorbtia radiatiei solare, iar indirect prin modificarea proprietatilor optice si a duratei de viata a norilor.

Poluarea aerului:Avand in vedere importanta atmosferei pentru intreaga viata de pe Pamant, in ultimii ani oamenii de stiinta, organismele internationale, guvernele, au tras un semnal de alarma asupra unui fenomen care pun in pericol intreaga existenta: poluarea aerului. Poluarea in general si cea a aerului atmosferic in special a devenit prin consectintele asupramediului una din problemele fundamentale ale omenirii, care asteapta solutii rapide din partea oamenilor de stiinta si actiunii de decizie din partea oamenilor politici. Exista numeroase dovezi ca poluarea aerului afecteaza sanatatea oamenilor si a animalelor si

24

distruge vegetatia, solul, si deterioreaza materialele, afecteaza climatul, reduce vizibilitatea si radiatia solara. A doua jumatate a secolului XX este considerata ca o perioada de dezvoltare fara precedent a urbanismului, industriei si agriculturii. Pentru aceasta dezvoltare se plateste insa un pret foarte mare, sub forma epuizarii resurselor naturale si a operatiei poluarii aerului, apei, solului, poluare care constituie o amenintare permanenta atat la sanatatea umana cat si la cea a mediului inconjurator. Desi pe plan international s-au facut eforturi foarte mari pentru stoparea efectelor pelouarii si se poate vorbi de o politica de protectuie a mediului inconjurator, acesta continua sa se deterioreze. In plus, problemele de mediu au devenit subiecte acute la scara planetara: incalzirea atmosferei terestre, diminuarea stratului de ozon, si distrugerea padurilor tropicale ingrijoreaza intreaga umanitate prin consecintele ecologice legate de inundatii catastrofale, desertificari, alunecari de teren si altele. Au fost initiate programe nationale si internationale orientate catre cercetarea cauzelor si efectelor poluarii in ideea ca este mai usor sa se previna poluarea decat sa se combata efectele ei. Factori cu impact asupra mediului inconjurator Exploatarea resurselor naturale constituie unul din factorii principali de degradare a mediului. Este cazul sa amintim doar modul irational de exploatare a padurilor pentru a ne da seama de impactul pe care il are exploatarea resurselor naturale asupra ecosiste- mului. Intinsele zone despadurite, au afectat ireversibil echilibrul natural al mediului cu implicatii deosebite asupra atmosferei. Poluarea atmosferei contribuie la randul ei la degradarea zonelor impadurite accelerand procesul de poluare. Este binecunoscut de exemplu efectul ploilor acide asupra vegetatiei, perturbarile biochimice care au loc in perioada de crestere care urmeaza, avand drept consecinta globala riscul unei imbatraniri premature. Degradarea padurilor determina diminuarea densitatii arboretului iar in timp moartea unor intregi masive forestiere care la randul lor provoaca mari probleme hidrologice. Dar problema cea mai acuta pe care o ridica degradarea padurilor este cea legata de calitatea aerului, fiind influentat direct schimbul de bioxid de carbon si oxigen asigurat de vegetatia padurilor. Un alt factor de poluare este cel al emisiilor. Dezvoltarea activitatii industirale, lipsa unui control sistematic asupra volumului emisiilor in atmosfera, lipsa masurilor antipoluante contribuie substantial la degradarea calitatii aerului. Un exemplu in acest sens privind consecintele nefaste ale poluarii aerului prin emisiile unor substante nocive in atmosfera, il constituie in Romania, zona industriala Copsa Mica sau zona Satu-Mare unde sunt bine cunoscute efectele emisiilor de Pb si Cu. Practic aceste orase au devenit adevarate orase ale mortii prin consecintele dezastruoase asupra sanatatii oamenilor. Zgomotul si radiatiile sunt de asemenea surse de factori poluanti. Oamenii de stiinta estimeaza de exemplu ca 65% din europeni sunt expusi la emisii acustice stanjenitoare, care provoaca tulburari ale somnului, iar 17% sunt expusi la emisii care au repercusiuni grave. Accidentele industriale pot provoca de asemenea dezstre cu consecinte inimaginabile. Sunt binecunoscute efectele pe care le-a avut accidentul

25

nuclear de la Cernobil ale carui urmari se resimt inca si azi. Riscurile naturale si tehnologice sunt si ele cauzatoare de fenomene poluante. Omenirea este supusa unei intregi serii de catastrofe imprevizibile. Unele sunt naturale (uragane, inundatii, valuri de caldura, seceta, eruprii vulcanice etc.). Altele sunt consecinte voluntare sau involuintare ale tehnologiei. Toate conduc la degradarea continuua a mediului ambiant afectand atat aerul cat si apa, solul. Nu in ultimul rand, o influenta deosebita asupra mediului in general si a aerului in speial o exercita activitatiile umane. Industria, transporturile, agricultura, silvicultura, turismul si agrementul, activitatile menajere toate sunt factori de poluare activa cu consecinte deosebite. Fiinta umana este supusa din ce in ce mai mult presiunii crescande a factorilor poluanti de tot felul. De aceea numerosi factori de decizie din lume examineaza astazi posibilitatea de actiune concentrata pentru abordarea problemelor de poluare la nivel planetar. Perspectiva vietii pe pamant devine tot mai sumbra, in lipsa unor masuri concrete de prevenire a factorilor poluanti. Din acest punct de vedere, oamenii de stiinta sunt in unanimitate de acord ca omenirea in pragul mileniului trei se afla la o adevarata raspantie, promovarea masurilor de depoluare, de prevenire a noi factori de risc capatand o importanta vitala pentru intrega existenta de pe Pamant. Factori ce mentin aerul prospat in corpul nostru : Se interzice fumatul in interiorul camerelor salilor . Se aerisesc in permanenta salile si camerele de locuit . Aparatele de aer conditionat trebuie sa introduca 2025% aer proaspat . In zonele poluate (aeroporturi , artere rutiere) aerul este incarcat cu ioni pozitivi ; pentru a va simti bine trebuie sa respirati aer bogat in ioni negativi care se gasesc in paduri , in jurul lacurilor , la tarmul marii , langa rauri , caderi de apa . Iesiti cat mai mult in aer curat , la plimbare , in weekend-uri la iarba verde . Practicati exercitii fizice pentru a va imbogatii sistemul circulator cu oxigen . Invatati tehnici de respiratie pe care sa le exersati in permanenta , cand sunteti stresati . Aportul optim de oxigen : Respirati rar si profund. Fiti activi : exercitiu fizic , sportul practicat cu placer , dilate si deschide vasele de sange , improspateaza si stimuleaza intregul organism . Nu fumati si nu acceptati sa respirati fumul de tigara al nimanui . Aerisiti-va locuinta in mod regulat , in special dimineata si seara . Faceti pause dese in timpul lucrului . Plimbati-va , spalati-va pe fata cu apa rece , urcati cateva scari . Inconjurati-va cu plante verzi . Lucrati in gradina cu flori sau legume . Va fi benefic pentru organism .

26

Apa-miracolul vietii

Apa nu irita , nu tulbura functiile organismului ; nu contine nici o calorie . Trebuie sa ne obisnuim sa bem apa la discretie . Apa se bea dimineata , la pranz si seara . In Japonia zilelor nostre este foarte popular obiceiul de a bea apa imediat dupa trezire in fiecare dimineata. Mai mult, testele cercetatorilor au demonstrat valoarea acestui obicei. Pentru cei in varsta si pentru bolile grave ca si pentru bolile moderne, tratamentul cu apa a fost considerat de succes de catre o societate medicala japoneza, ca tratament sigur 100% pentru urmatoarele boli: dureri de cap, dureri ale corpului, sistemul circulator, artrita, batai puternice ale inimii, epilepsie, grasimi in exces, astm bronsic, tuberculoza, meningita, boli de ficat si urina, voma, gastrita, diaree, hemoroizi, diabet, constipatie, toate bolile de ochi, cancer la organele genitale si dereglari menstruale, boli ale urechilor, nasului si gatului. Despre beneficiile apei auzim oricand in jurul nostru; apa cea responsabila cu existenta si devoltarea vietii sub toate formele ei pare sa fie si leacul bun la toate. In cifre, 70 % din tesuturile corpului uman, 80 % din sange si 90% din creier sunt constituite din apa. Apa ajuta la o mai buna digerare a alimentelor, in procesul de punere in functiune a rinichilor sau ficatului, ajuta la eliminarea toxinelor atat prin urina cat si prin transpiratie, la intarirea sistemului imunitar, la crearea diverselor secretii necesare organismului in procesul de aparare contra bacteriilor, in combaterea constipatiei, ajuta la arderea grasimilor. In frumusete ea joaca un rol important, apa ajutand la hidratarea pielii, la eliminarea toxinelor si a senzatiilor de balonar si reducand riscul aparitiei cearcanelor. In ultimii ani, medicii si cercetatorii avizau sa consumam aproape 2 litri de apa pe zi, insa conform ultimelor cercetari se pare ca cei doi litri de apa necesari zilnic, corpului uman, nu mai sunt indeajuns. Datorita lumii agitate in care traim si felului rapid in care se ard grasimile, datorita agitatiei si stresului, este recomandat sa consumam 2.7 litri de apa zilnic pentru a avea un corp frumos si sanatos si o minte relaxata si oxigenata. Important este sa tinem cont de faptul ca a consuma alte lichide ce contin apa nu este egal cu aportul apei in organism prin simpla sa consumare. Apa prezenta in ingredientele bauturilor

27

racoritoare nu are acelasi rol ca in starea ei pura, datorita proceselor prin care trece. Indiferent ca mancam fructe cu continut bogat de apa, consumam mancaruri cu continut de apa, cei 2.7 litri de apa trebuie sa fie prezenti zilnic in meniul nostru. Apa minerala, apa plata, apa de izvor, apa de la robinet- care este cea mai potrivita? Apa de izvor este cea mai sanatoasa si pura, insa este dificil sa consumam apa de izvor in mediul urban, asa ca a doua pe lista este apa minerala datorita continutului de minerale, insa trebuie evitata de persoanele cu afectiuni renale sau hipertensive. Apa plata poate fi si ea un inlocuitor potrivit, apei minerale si este recomandata persoanelor cu afectiuni renale. Apa de la robinet nu este recomandata datorita clorului cu care este tratata si datorita procesului de purificare la care este supusa, sunt sanse ca anumite substante reziduale sa ramana in apa. Studiile au aratat insa ca anumite persoane care au trait intr-un anumit mediu si au consumat numai apa de la robinet, iar apoi au fost nevoiti sa consume apa de izvor, au avut parte de diverse iritatii. Acest lucru pentru ca organismul este obisnuit cu un anume fel de apa si depisteaza cand apa sustrasa pana atunci este inlocuita cu apa minerala, de izvor sau plata. Pentru a fi sigura ca bei apa in stare pura, poti incerca trucul apei ce a fost fiarta inainet de consumare. Fiecare din noi a avut prin preajma un bebelus si stie ca in primele luni ale sale acesta consuma doar apa la temperatura camerei ce a fost fiarta in prealabil.

Apa minerala : Traditional vorbind, apa minerala a fost folosita sau consumata direct de la sursa ei, deseori denumita "cura cu apa" sau "cura vindecatoare", in staiunile de tratament, statiunile de spa, in bai sau izvoare. Apa minerala contine minerale precum si alte substante dizolvate, ce modifica gustul acesteia dar care ii confera, simultan, o valoare terapeutica; se obtine, de regula, dintr-o sursa minerala sau dintr-un izvor mineral natural. Apa minerala contine saruri si compusi sulfurosi. Apele care contin minerale putine sunt recunoscute ca a fi ape minerale usoare. Apa minerala reprezinta, in primul rand, o sursa de hidratare si de recuperare a mineralelor pierdute prin transpiratie, mai ales vara. O apa minerala cu continut mai crescut in sodiu, adica mai sarata, este benefica pentru cei care sufera de hipotensiune si fac efort in perioada verii. Benefica pentru organism este si o concentratie mai ridicata de potasiu in apa minerala, cu exceptia persoanelor care au probleme renale, spre exemplu, pietre la rinichi. Apa minerala carbogazoasa este indicata, in special, persoanelor care sufera de hiperaciditate gastrica. Apa minerala bogata in calciu, magneziu sau sulfati nu trebuie consumata periodic, ci doar in cure de remineralizare, care dureaza mai putin de o luna. Omul cunoate nc din timpuri strvechi valoarea apelor minerale, datorat concentraiei lor n metale i sruri de care organismul are nevoie. Toate apele minerale sunt, n primul rnd, o surs de hidratare i de recuperare a mineralelor pierdute prin transpiraie, mai ales vara. Dar cercettorii germani de la Universitatea din Hamburg au demonstrat recent c proporia diferit dintre unele metale precum magneziu i cobalt poate influena activ o serie de procese fiziologice din sistemul nervos, glandular i cardiac.

28

29

30

Bune pentru sntatea inimii Pn n anii 90, oamenii de tiin cunoteau numai o singur realitate n ceea ce privete importana consumului de ape minerale pentru cei cu probleme cardiace, i anume c apele minerale mai bogate n sodiu sunt contraindicate, iar cele srace n sodiu i bogate n potasiu erau benefice pentru orice afeciune cardio-vascular. Cercetri recente au dovedit c, ntr-adevr, sodiul din apa mineral n concentraii mari este elementul cel mai nociv pentru activitatea cardiac vara, din cauza faptului c poate crete reactivitatea nervoas i tensiunea arterial. Cu toate acestea, o ap mineral cu coninut mai crescut n sodiu, adic mai srat, este benefic pentru cei care sufer de hipotensiune i fac efort n cldura verii. O concentraie mai ridicat de potasiu n apele minerale nu poate fi dect benefic pentru organism, cu excepia persoanelor care au probleme renale, cum ar fi pietrele la rinichi. Potasiul este un metal extrem de important n realizarea inhibiiei nervoase i n relaxarea muscular. Spre exemplu, dac vara ne expunem la soare i ncepem s pierdem potasiu prin transpiraie, celulele nervoase nu vor mai avea destule rezerve pentru a reui s reduc activitatea excesiv a creierului, intrat iniial n alert din cauza supranclzirii. Aceasta face ca i inima s bat mai repede, ceea ce constituie un pericol n cazul supranclzirii organismului. Se poate spune c potasiul din apele minerale reprezint sursa cea mai comod i cea mai eficient de a oferi creierului i inimii materie prim pentru a putea s se relaxeze. Senzaia plcut de linitire la plaj se datoreaz mai ales folosirii rezervelor de potasiu din celul. Dimpotriv, dac nu consumm buturi sau alimente bogate n potasiu i ne expunem excesiv la soare, nu numai c nu vom mai avea suficient potasiu pentru a scdea starea de alert, dar este posibil s devenim nervoi i apoi ameii sau apare chiar riscul de lein. Ca toate celelalte celule, i esutul muscular al inimii are nevoie de potasiu pentru relaxarea dintre contracii. Acesta este motivul pentru care, atunci cnd mergem la plaj sau ne expunem la soare mai mult de 15 minute, trebuie s consumm ape minerale ct mai bogate n potasiu. Lupt cu neplcerile cauzate de soare n lupta cu canicula, apele minerale nu sunt benefice numai prin efectul potasiului, prin rehidratare i remineralizare, aa cum se credea pn acum civa ani. Studii recente au artat c magneziul i manganul din apele minerale sunt extrem de importante n acomodarea rapid a organismului la temperaturi ridicate. Astfel, biochimitii germani au demonstrat c manganul se absoarbe rapid n snge, mai ales dac temperatura sngelui este uor ridicat. Manganul acioneaz asupra unor mecanisme celulare ale glandelor sudoripare i dilat uor porii pentru eliminarea apei. Se estimeaz c un consum zilnic de ape minerale n cantiti de 2,5 litri pe zi poate crete capacitatea de acomodare la temperaturi mari cu pn la 20-25% exclusiv datorit magneziului. De asemenea, magneziul coninut de apele minerale acioneaz discret asupra celulelor creierului, mrind capacitatea neuronilor de a funciona la temperaturi extreme i mai ales la cald. Magneziul absorbit rapid din apele minerale are o aciune mai rapid dect cel preluat din alte surse i se fixeaz mai rapid n hipotalamus, zon din creier implicat n reglarea temperaturii corporale.

31

Nu n ultimul rnd, un consum constant de ape minerale vara reduce considerabil riscul de anemii, datorit fierului pe care l conin i care vara se absoarbe mai uor dect din alte alimente sau pastile administrate oral. Este destul de cunoscut faptul c strile de tip anemic, n care globulele roii ce transport oxigen sunt puine, provoac o stare de disconfort n anotimpul cald, reducnd capacitatea de efort i chiar buna dispozie. Pentru cei care in post vara, apa mineral bogat n fier nu trebuie s lipseasc sub nici o form din consumul zilnic. Recomandate n alergii Totodat, pentru cei care sufer de alergii n anotimpul cald, apele minerale reprezint unul dintre remediile cele mai eficiente, tot datorit fierului mai rapid absorbit n snge. Cercettorii americani au demonstrat c pentru 70% din indivizii alergici un consum de minimum 1,5 litri de ap mineral pe zi vara poate reduce cu pn la 30-40% riscul de apariie a manifestrilor de tip alergic. Pentru aceasta se recomand ca apa mineral s conin ct mai mult fier i ct mai puin sodiu, clor i azot i s fie total lipsit de reziduuri organice. Un tratament eficient cu ap mineral al alergicilor presupune ns o expunere mai moderat la soare n timpul lunilor iulie i august, iar apa mineral s nu fie but foarte rece sau asociat cu buturi alcoolizate, mai ales dac acestea conin tanin sau colorani artificiali. Proprietati terapeutice ale apei minerale S-a incercat producerea de ape minerale pe cale sintetica. Specialistii au constatat, din pacate, ca apele obtinute nu aveau aceleasi proprietati tamaduitoare ca ale celor naturale. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca, acestea din urma nu reprezinta numai suma aritmetica a componentelor lor chimice, ci si un ansamblu de saruri minerale. Forta lor terapeutica se manifesta deplin numai in conditiile hidrogeologice naturale ale mediului ambiant. S-a dovedit si faptul ca o apa minerala imbuteliata isi reduce din proprietatile sale terapeutice, in comparatie cu aceeasi apa consumata direct de la izvor. Apa minerala are, alaturi de soare si namoluri, efecte considerabile asupra organismului uman. Poate fi folosita pentru tratarea litiazei renale. In cazul digestiei lente si indigestiei - creste aciditatea sucului gastric si a bilei;

Stimuleaza diureza; Are rol benefic in colite si afectiunile biliare; Diminueaza pofta de mancare

Apa plata este tot o apa minerala, dar nu atat de bogata in dioxid de carbon precum cea carbogazoasa. In schimb, contine magneziu si calciu, precum si alte substante, in functie de tipul de apa plata: sulfurata, iodurata, alcalina etc. Apa de masa este cea mai cunoscuta, fiind

32

considerata un stimulent bland al digestiei. Desi gustul poate fi uneori mai greu de suportat, toate aceste tipuri de apa plata au proprietati terapeutice extraordinare facandu-le eficiente in afectiuni precum:

Boli ale tractului digestiv Indigestie Probleme de asimilatie a calciului Boli respiratorii (astm, bronsita) Pietre la rinichi

Dezavantajele apei minerale Comparativ cu sucurile carbogazoase, apa minerala are doar a suta parte din efectul daunator asupra smaltului dintilor. Din alt punct de vedere, exista un efect iritativ al bulelor, care face ca apa minerala carbogazoasa sa aiba acest dezavantaj fata de apa minerala plata. Impactul cel mai cunoscut este cel al refluxului acid, impact resimtit de persoanele care manifesta arsuri stomacale in partea superioara a tubului digestiv, in cadrul sau in afara bolii de reflux gastro-esofagian. Aceasta situatie, la care se adauga meteorismul ( balonarile, dupa cum stiu multi dintre noi) sunt situatii clasice in care consumul de apa acidulata este nepotrivit. In Romania sunt mai multe zone ( Bacau , Buzau , Dolj , Iasi , Giurgiu , Mehedinti , Teleorman , Olt , Tulcea , Calarasi ) in care apa de baut este contaminate cu nitrati . Acestia produc boala albastra de fantana mortal cand depaseste 11% din totalul hemoglobinei afectate . Anual apar 220 de cazuri de intoxicatii acu la copii 0-1 an , cu o rata a deceselor de 6-8%.

Apele termale: Apa termala este naturala este localizata in subterane adanci, iar temperatura acesteia se afla intre 20 si 63 de grade Celsius. Acestasta are in compozitia sa multe saruri minerale foarte utile pentru piele, printre care sulf, seleniu, siliciu, fier, magneziu, cupru, zinc si altele. Apa termala este un ingredient unic al carui rol este improspatare, hidratare intensa si calmare a pielii. Apa termala poate fi utilizata pentru toate tipurile de ten, insa este excelenta pentru tenurile sensibile, care se irita usor sau celor care sufera de acnee. De asemenea, apa termala este de baza pentru prevenirea iritatiilor, pentru reducerea rosetii si a inflamatiilor, iau unele dintre ele s-au dovedit extrem de utile chiar si in tratarea arsurilor sau a eczemelor. Anumiti medici dermatologi dar si diverse cosmeticiene utilizeaza apa termala dupa anumite proceduri mai dure cu tenul (cum ar fi peelingul chimic).

33

Cum se utilizeaza apa termala: In fiecare seara si dimineata, dupa demachierea tenului, se aplica un strat de apa termala, dupa care se asteapta 30 de secunde si apoi se tamponeaza cu un servetel de hartie sau cu un prosop curat pentru ca altfel apa nu se va mai fixa in tesut ci va fi trasa din piele de catre saruri. De asemenea, apa termala se utilizeaza si in cazul in care tenul este iritat din diverse motive (dupa ras, epilat, din cauza vantului, a transpiratiei sau a prafului) sau ars de soare. Totodata, dermatologii recomanda folosirea apei termale si dupa interventii chirurgicale sau in caz de eczeme, psoriazis, cicatrici, prurit, ictoze, dermatita atopica a copilului, iritatii ale pleoapelor, tratamente cosmetice iritante etc. Apa termala calmeaza si trateaza pielea cu probleme. In acelasi timp, apa termala poate fi utilizata si pe parcursul zilei pentru a racori si hidrata pielea, lucru recomandat mai ales in zilele toride de vara. O alta utilizarea a apei termala este aceea de fixare a machiajului. Dupa aplicarea fondului de ten, se da un strat foarte subtire de apa termala pentru fixare, dar si pentru a amesteca pudra din fond de ten si astfel tenul arata mai putin incarcat.

Apa marina : Beneficiile apei marine: Frumusetea marii si placerea de a merge pe plaja, la tarmul apei si de a te simti mangaiat de valurile inspumate, de a simti mirosul de alge si sare este unica. Gandeste-te cat de relaxata te-ai simti intr-o vacanta pe litoral plimbandu-te pe plaja si ascultand sunetul valurilor. Concediul planificat la malul marii este o alegere excelenta pentru mbunatatirea starii generale de sanatate. Apa marii, namolul, algele si aerul marin au proprietati terapeutice atat la nivelul fizicului, cat si la nivelul psihicului. Parintele medicinei, Hypocrate, primul care a descoperit calitatile terapeutice ale apei marine, a observat ca apa marii in contact cu pielea scade riscul infectiilor si isi incuraja pacientii sa foloseasca acest tratament inclusiv pentru alinarea durerilor. Tratamentul cu apa de mare este cunoscut sub denumirea de talasoterapie. Principiile acestei metode constau n eliminarea toxinelor din organism si n stimularea functiilor vitale. Specialistii

34

afirma ca practicarea talasoterapiei creste imunitatea. De asemenea, mbunatateste activitatea inimii, circulatia sanguina si este benefica articulatiilor si muschilor. Efectul soarelui, impreuna cu cel al iodului si al apei sarate, este extrem de benefic pentru sanatate si pentru starea noastra generala de bine. Relaxare si infrumusetare.Intra in apa pana la gat si lasa-ti corpul sa pluteasca. Greutatea corpului uman cufundat in apa marii, bogata in sare, este de zece ori mai mica. De aici, senzatia de leganare, de mangaiere si protejare in bratele marii. De altfel, cu cat temperatura marii este mai apropiata de cea a corpului nostru (37 grade Celsius), cu atat ionii minerali si oligoelementele au sanse mai mari sa ne improspateze epiderma. La 22 de grade, ionii penetreaza dupa o ora de stat in apa. Pentru ca efectele sa fie mai profunde, este recomandata in prealabil o exfoliere. Dupa ce ne impregnam pielea cu ioni trebuie sa ne adapostim de soare si sa nu intram inapoi in apa decat cinci-sase ore mai tarziu, pentru ca pielea sa poata absorbi mineralele si oligoelementele. Si nu uita sa te hidratezi! Briza imbunatateste capacitatea respiratori. Aerul marin este lipsit aproape n totalitate de microbi si de virusuri, continand, in schimb, o serie de aerosoli naturali. De asemenea, favorizeaza dilatarea vaselor sanguine si accelereaza schimburile dintre organism si mediul marin. Briza marii contribuie la o gimnastica a capilarelor, denumita vasomotricitate, care mbunatateste capacitatea cardiorespiratorie. Argumente pro : efecte benefice si asupra hipertensiunii arteriale , arteroscrelozei, afectiunilor respiratorii (astm, bronsita etc.), ginecologice, disfunctiilor post-traumatice (atrofierea muschilor), artrita reumatismala etc. imbunatatirea calitatii somnului, activitatea sistemului imunitar si a celui endocrin. contribuie la regenerarea celulelor, are efect de relaxare, inlatura stresul, ajuta la mentinerea greutatii corporale si intareste musculatura. amelioarea multor afectiuni dermatologice precum, acneea , eczemele sau chiar psoriazisul. alunga ispita de a manca des. contribuie la desfasurarea normal a reactiilor chimice indispensabile tuturor proceselor vitale.

35

Apa mineral sau cea carbogazoasa are un continut destul de crescut in sodium , de aceea persoanele cu tensiunea arterial crescuta ar trebui sa le evite . Inotati pentru a va tonifia, coapsele, abdomenul , gambele, muschii fesieri si muschii pectorali. In plus, acest sport iti stimuleaza sistemul cardio-vascularsi te ajuta sa obtii o stare de confort si bunadispozitie. Faceti plimbari stand mai mult cu picioarele prin apa. Astfel veti stimula punctele de presopunctura din talpa , este ca un masaj reflexoterapeutic la picioare.

36

SoareleRazele soarelui au efecte benefice asupra organismului: Omoara microbii , creste elasticitatea pielii , ii confera o stralucire si un aspect sanatos . Soarele ridica moralul , este un adjutant in cazul depresiilor. Sub actiunea soarelui , organismul fabrica vitamina D , care face posibila absorbtia calciului din intestine si ajuta organismul sa formeze oase puternice , prevenind rahitismul si osteoporoza . Razele soarelui scad nivelul colesterolului . Intaresc sistemul imunitar . Grabesc vindecarea articulatiilor umflate in cazul artritei . Efectele daunatoare ale soarelui : Expunerea excesiva la soare este unul din factorii de risc in aparitia cancerului de piele , mai ales la persoanele cu pielea deschisa la culoare si cu un regim alimentar bogat in grasimi . Arsurile solare sunt periculoase , iar bronzarea intense duce la aparitia ridurilor si la prematura a pielii . Expunerea se face treptat de la 15-30 minute , se folosesc haine si ochelari de protectie . Soarele trebuie sa patrunda in casa , vara se tin geamurile deschise . Sarutul si mangaierea soarelui sunt benefice !! Studii recente indic faptul c vitamina D care este produs n organism prin expunere la razele solare ultraviolete s-ar putea s prelungeasc i s ridice calitatea vieii. Copii care sunt expui n mod regulat la soare au un risc mai redus de a contracta rceli i infecii respiratorii deci o producie mai bun de anticorpi i o imunitate mai bun. Se tie c vitamina D intervine n absorbia calciului crescnd rezistena oaselor. Laptele matern nu conine o cantitate suficient de vitamina de aceea copii alptai la sn trebuie s fie expui la soare fie s consume un supliment de vitamina D la indicaia medicului curant. La aduli, o concentraia sczut de vitamina D n snge poate cauza osteoporoz i mplicit un risc crescut de fracturi. Pn acum cteva decenii populaia globului se baza aproape exclusiv pe expunerea la soare pentru necesarul de vitamina D. Datorit schimbrilor n stilul de via la

37

ora actual se estimeaz c aproximativ jumtate (50%) din populaia globului are deficien de vitamina D. Nici o diet, nici mcar o aa zis diet sntoas, chiar vegetarian nu furnizeaz o cantitate suficient de vitamina D. n ultima vreme se dezbate necesitatea reevalurii recomandrilor ce s-au dat pn acum i care sunau cam aa: producem suficient vitamina D n cazul n care ne expunem la soare 10-15 minute de 2 ori pe sptmn. Se pare c timpul necesar este mai lung i trebuie considerat i n funcie de alte cteva variabile. Experii consider c s-a exagerat cu pericolele expunerii la soare i c populaia ar trebui, cu precauiile de rigoare, s se expun mai mult razelor solare, nu doar pentru sntatea oaselor dar i pentru alte motive, de la prevenia cancerului la prevenia i tratamentul depresiilor uoare. Soluiile care blocheaz razele UV ar trebui folosite cu mai mare pruden. Ct s dureze o expunere optim la soare ? Factori cum ar fi vrst, anotimp, timpul zilei, latitudinea locaie, folosirea loiunilor UV i culoarea pielii (cantitatea de pigment din piele) afecteaz n mod dramatic producia de vitamina D n piele. n zonele n care iarna este mai grea i este mult cea i zile nnorate probabil c orice ai face nu se produce suficient vitamina D prin expunere la soare. Timpul zilei cel mai favorabil pentru producerea de vitamina D este n jurul orelor prnzului cnd razele soarelui cad aproximativ perpendicular pe pmnt. Cu ct soarele se deprteaz de zenit, spre apus sau rsrit eficiena producerii de vitamina D prin expunere la soare scade. Cu ct crete latitudinea, deci cu ct ne ndeprtm de ecuator, mai cu seam cnd se trece de 40 grade latitudine scade producia de vitamina D. Noi suntem la 45 grade latitudine. Pe de alt parte, capacitatea pielii de a produce vitamina D scade cu vrsta, punnd femeile i brbaii cu vrste peste 50 la risc. Cantitatea de vitamin D produs scade cu ct e mai nchis pielea, cu ct crete cantitate de pigment melaninic din piele. Dup ce ne bronzm, i cu ct ne bronzm mai intens, avem nevoie de o expunere mai mare. Cu ct gradul soluiei de protecie UV este mai mare cu att mai puin sintez a vitaminei D are loc n piele. Adevrul este c dei Societi ale Cancerului cum este cea din Canada avertizeaz mpotriva expunerii excesive la soare numrul de cazuri de deces prin cancer de piele este relativ mic. Un studiu efectuat de cercettori de la Laboratorul de Energie USA Brookhaven publict n ianuarie sugereaz faptul c expunerea la soare, dincolo de ceea ce se recomand poate fi benefic! Concluzia studiului este c beneficiile creterii moderate a expunerii la razele solare depesc probabil riscul de a dezvolta un cancer de piele. Beneficiul, printre altele, const n creterea produciei de vitamina D care poate ajuta tocmai la scderea riscului de deces prin cancer. Aadar pn cnd ateptm decizia juriului tiinific, este bine s face ceea ce ne spuneau prinii notri: s stm la soare c este sntos dar s o facem treptat fie c mergem la trand sau la mare; s ne expunem razelor solare n toate sezoanele; s mbrcm copiii la pantaloni scuri i bluze sau cmi cu mneci scurte ct ce se face cald; s-i lsm s umble desculi sau la costum de baie vara, s folosim mai rar loiunile UV i s considerm un supliment de vitamina D n perioada octombrie martie.

38

O persoan sntoas are nevoie zilnic de un aport de 400-600 de uniti de vitamina D, iar aceast cantitate crete odat cu vrsta. Nivelul acestui element nutritiv scade n sezonul rece. Astfel, n aceast perioad suntem mai vulnerabili n faa bolilor, atrag atenia specialitii. Fracturile, mai frecvente Specialistul atrage atenia c principalul risc n cazul carenelor de vitamina D l prezint persoanele care sufer de osteoporoz. Aa se explic de ce, dac tratamentul nu este adaptat sezonului, adic dac nu se administreaz o cantitate crescut de vitamina D (800-1.000 uniti internaionale) n completarea medicaiei clasice, riscul de fracturi este mai crescut n aceast perioad. Lipsa unui nivel suficient de vitamina D n corp este responsabil pentru 85 la sut din cazurile de osteoporoz i pentru peste 90 la sut din fracturile aprute pe fondul acestei afeciuni", semnaleaz prof. dr. Horaiu Boloiu. Suntem mai predispui la depresie Riscul de a suferi de depresie este semnificativ mai mare n cazul persoanelor cu carene de vitamina D comparativ cu cele care i asigur necesarul acestui element nutritiv chiar i n lipsa luminii solare. Aceasta este concluzia cercettorilor de la Universitatea Georgia" din SUA, care au observat c lipsa vitaminei soarelui crete cu 85 la sut predispoziia ctre episoade depresive. Explicaia specialitilor este c vitamina D este implicat n sinteza unor proteine din creier care dicteaz capacitatea noastr de nvare i de memorare, dar i starea de spirit.

39

Nivel mai mic de testosteron : Un studiu publicat n Journal of Clinical Epidemiology", care a inclus 2.300 de brbai, a scos la iveal c nivelul optim de vitamina D asigur i un nivel crescut de testosteron. Carenele acestei vitamine ns implic o reducere a libidoului, tulburri ale strii de spirit, oboseal cronic, probleme legate de somn i disfuncii erectile. Vitamina D are efect antiinflamator, ceea ce o indic n caz de infecii, dar are i rolul de a proteja sntatea muchilor, fiind implicat n reglarea contraciilor muchiului cardiac. Astfel, atunci cnd nu avem suficient vitamina D n corp, exist un risc crescut de infecii, dar i de boli cardiovasculare. De fapt, un studiu efectuat de specialitii de la Universitatea Johns Hopkins" cu sprijinul Asociaiei Americane a Inimii a artat c lipsa vitaminei D dubleaz riscul de infarct i de accident vascular cerebral. De asemenea, carenele de vitamina D se pot manifesta prin hipersensibilitate neuromotorie, agitaie, crampe musculare, picioare deformate n form de X sau de paranteze, dini cu smal fragil, deformri ale coloanei vertebrale i scderea n nlime i n greutate", menioneaz profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare din Bucureti. i excesul duneaz Suplimentarea aportului de vitamina D se face doar sub supravegherea medicului, deoarece i excesele pun probleme de sntate. Dozele mari de vitamina D pot determina depunerea calciului i fosforului n vasele de snge, ficat, plmni i n rinichi. Simptomele supradozei sunt setea nepotolit, diareea, disconfortul general, pruritul ocular i al pielii", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Alte beneficii : mareste debitul cardiac cu 39% la o singur expunere a corpului la soare. In acelasi timp, secventa diastolica cardiaca (perioada de timp in care inima se odihneste) este diminuata.. scade tensiunea arteriala. Dup o expunere moderat la soare, tensiunea sistolica si diastolica scade treptat pin ce atinge valoarea minima normala, iar scaderea se va mentine chiar si dupa sase zile de la expunere mareste capacitatea singelui de a transporta oxigenul si ajuta oxigenului s ajunga mult mai usor la tesuturi si articulatii prin actiunea vasodilatatoare direct si reflexa asupra vaselor sanguine. scade nivelul de colesterol din singe transformindu-l in vitamina D. scade nivelul concentratiei trigliceridelor, o parte componenta a grsimilor din singe. mareste numarul de leucocite (globule albe) si capacitatea lor de a lupta impotriva infectiilor. ridica nivelul de gamma globulina, un element esential in apararea imunitara.

40

imbunatateste functionarea ficatului.-stimuleaza ficatul in producerea unei enzime care va mari capacitatea corpului de a rezista la poluanti ai mediului inconjurator. Intr-un experiment facut pe animale, s-a constatat c acei indivizi carora li s-a dat o doza mortala de substanta toxica si nu au fost expusi la soare au murit, pe cind cei care au fost expusi la soare au supravietuit. sporeste rezistenta si tonusul muscular. Studii au aratat c celor care fac exercitii fizice afara in aer liber li se dezvolta muschii mai repede decit acelora care exerseaza inauntru. produce vitamina D din colesterolul din piele. Vitamina D mreste cantitatea de calciu asimilat prin digestie, ajutind astfel la buna functionare a sistemului osos. Acesta este un factor care previne osteoporoza. reduce frecventa cariilor dentare. regleaza concentratia zaharului din singe. Daca concentratia este prea mare, efectul razelor solare asupra metabolismului hidrocarbonatilor este aproape acelasi cu cel al insulinei, exceptind faptul c nu va scadea concentratia sub nivelul normal de zahr din singe. fiind in contact cu ochii, stimuleaza epifiza (glanda pineala) si imbunatateste functionarea hipofizei (glanda pituitara),principala gland a corpulul, care controleaz toate celelalte glande endocrine, producatoare de hormoni. ajuta la stabilizarea ritmului biologic (alternanta ciclurilor de somn si veghe). reduce stresul prin efectul calmant asupra receptorilor din piele si asupra atitudinilor psihice depresive. Desigur pe langa aceste beneficii exista si reversul medaliei daca expunerea la soare este excesiva si la intervale orare nerecomandate.

Pentru a te bucura de beneficiile soarelui si a evita orice risc tine cont si de sfaturile urmatoare: Efectuarea exercitiului fizic si lucratul moderat afara in fiecare zi pe tot parcursul anului va da aspect si culoare sanatoas pielii tale. Aceasta te va proteja de arsuri ale pielii si va imbuntati starea generala a sanatatii tale. Soarele moderat face bine, dar prea mult soare poate deveni periculos. Doar cinci minute pe zi de expunere a fetei la soare sint suficiente pentru a produce cantitatea de vitamina D necesara corpului. S-ar putea s ai nevoie de mai multa expunere la soare pentru a obtine aceste beneficii, dar tine cont de faptul c va trebui sa stai la soare fara a ajunge s-ti inrosesti pielea. Pielea ta nu ar trebui s capete culoarea roz dupa expunerea la soare. Dac aceasta se intimpla, atunci inseamn c te-ai expus prea mult la soare. Orice arsura iti va stresa organismul. Bronzarea rapida si arsurile grave sau repetate pot cauza cancerul de piele in anii care vor urma. Sticla retine 95% din beneficele raze ultraviolete, deci baia de soare in spatele sticlei nu pare sa fie o idee prea bun. O dieta saraca in grasimi si evitarea expunerii excesive la soare sint vitale pentru reducerea riscului de cancer al pielii.

41

Orele de risc pentru a capata arsuri de piele sint intre zece dimineata si trei dupaamiaza, deci ar trebui s fii atent cu expunerea la soare intre aceste ore. Evita cremele si lotiunile de corp, deoarece razele soarelui ar putea sa le transforme in substante nocive si sa creasca riscul dezvoltarii unui cancer de piele. Pentru a indeprta secretiile grase sebacee de pe suprafata pielii, fa un dus sau o baie inainte de a te expune la soare.

42

Exercitiul fizictot ce nu folosesti pierzi

Sedentarismul este calea catre o moarte prematura. Exercitiul fizic regulat , activa adduce beneficii organismului. Exerciiul fizic reprezint actul motric repetat n mod contient i sistematic n scopul creterii potenialului biologic al omului, exprimat prin perfecionarea dezvoltrii fizice, creterea capacitii motrice, corectarea deficienelor fizice i recuperarea motorie.Exerciiul fizic este mijlocul de baz al educaiei fizice, antrenamentului sportiv i kinetoterapiei i are o serie de caracteristici:

se realizeaz totdeauna cu consum energetic (efort), necesar efecturii contraciilor musculare sub controlul sistemului nervos i care are ca efect stimularea funciilor organismului; este special conceput pentru realizarea scopului propus [perfecionare fizic, dezvoltare a calitilor motrice, corectare a unei atitudini sau deficiene fizice, recuperare dup accident sau boal; elementul intenional deosebete exerciiul fizic de alte aciuni motrice neorganizate (jocul copiilor) sau organizate (activiti productive sau cotidiene); se efectueaz sistematic, dup reguli metodice precise, ntruct numai efectele cumulative ale practicrii sale pot realiza obiectivul propus; dei influeneaz prioritar sfera biologic a fiinei umane, are certe efecte i n plan psihic (prin stimularea proceselor fundamentale excitaia i inhibiia, a gndirii, memoriei, imaginaiei etc), n plan intelectual (lrgirea fondului de cunotine), ca i n plan moral i estetic. Exerciiul fizic este caracterizat de coninut i de form. Coninutul este determinat de totalitatea elementelor care compun un exerciiu fizic i anume: micrile efectuate de segmentele corpului sau de ctre acesta n ntregime (flexii, extensii, rotari etc); efortul fizic ncorporat, exprimat prin parametrii acestuia: volum, intensitate i complexitate; efortul psihic, concretizat n gradul de solicitare a diferitelor procese psihice: memorie,atenie, imaginaie, voin etc. Valoarea coninutului unui exerciiu este dat de cantitatea i calitatea elementelor care-l compun i st la baza selectrii exerciiilor, pe baza eficienei lor, n vederea realizrii obiectivelor propuse.

43

Efortul fizic Activitatea fizica efectuata n mod regulat este privita ca o componenta sanatoasa a stilului de viata. Recent aceasta importanta a fost conturata de unele studii care au demonstrat legatura ntre activitatea fizica efectuata n mod constant si cu regularitate (activitatea fizica moderata) si beneficiul asupra sanatatii generale, n special asupra prevenirii bolilor cardiovasculare. Notiuni privind rolul efortului n mentinerea sanatatii Activitatea fizica efectuata n mod regulat este privita ca o componenta sanatoasa a stilului de viata. Recent aceasta importanta a fost conturata de unele studii care au demonstrat legatura ntre activitatea fizica efectuata n mod constant si cu regularitate (activitatea fizica moderata) si beneficiul asupra sanatatii generale, n special asupra prevenirii bolilor cardiovasculare. n societatea moderna ce are o tendinta ridicata spre sedentarism, institutiile de promovare a sanatatii ar trebui sa comunice publicului cantitatea si tipul activitatii fizice ce sunt necesare pentru a preveni bolile si a promova sanatatea. Ce reprezinta activitatea fizica moderata? Activitatea fizica reprezinta orice miscare a corpului produsa de muschii scheletici din care rezulta eliberare de energie. Activitatea fizica moderata reprezinta activitatea fizica care si-a demonstrat eficienta n prevenirea bolilor cardiovasculare si n sanatatea populatiei. Echivalentele cantitatii si calitatii sunt reprezentate de mersul rapid al unui adult tnar, pe o distanta de 4-5 km. Activitatea fizica moderata este n strnsa legatura, dar distincta de exercitiile fizice si sanatatea fizica (physical fitness). Relatia dintre efortul fizic si bolile cardiace Studiile epidemiologice si experimentale au demonstrat ca activitatea fizica moderata n contrast cu sedentarismul, mentine o sanatate fizica si psihica adecvata. Efectul protectiv al activitatii fizice este n legatura strnsa cu riscul scazut de aparitie a unor boli cardiovasculare cum ar fi cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala si a altor boli precum diabetul zaharat, osteoporoza, cancerul de colon, anxietatea si depresia. Alte studii au aratat ca un nivel scazut al activitatii fizice ct si al sanatatii fizice sunt asociate cu un nivel crescut al mortalitatii generale. Studiile de fiziopatologie experimentala au aratat beneficiul activitatii fizice la nivel de tesuturi si celule: Cresterea fractiunii protectoare lipidice (HDL-colesterol). Ameliorarea hipertensiunii arteriale. Stimulare fibrinolizei ( distrugerea trombului). Ameliorarea functiei de agreagare a trombocitelor si scaderea riscului de tromboze. Scade sensibilitatea miocardului la catecolamine. Creste toleranta organismului la glucoza si sensibilitatea la insulina.

44

Efort fizic

Stres: -Incordare -Emotie

Sistemul nervos central

Comanda de crestere a debitului sangvin prin: -Actionarea sistemului de reglare nervoasa a tensiunii arteriale -Cresterea pulsului

Artere curate

Artere obturate

Artere largite

Tensiune arteriala normala

Hipertensiune arterial Puseu tensiune

Tensiune arteriala normala

AVC

45

DEZVOLTAREA CALITATILOR MOTRICE CU AJUTORUL EXERCITILOR APLICATIVE NESPECIFICE GIMNASTICII NVATE. Exercitiile aplicative nespecifice gimnasticii au ca baza motricitatea elementar aomului: mersul, alergarea, sariturile, aruncrile si prinderile se nva chiar din primii anide viat. Beneficiile aduse de aceste exercitii sunt multiple, n spe asupra calitilor motrice, si le putem analiza n cele ce urmeaz.Calitile motrice sunt aptitudini sau nsuiri naturale care se maifest n cadrulactelor motrice, determinand calitatea acestora. Nivelul de nzestrare cu aceste calitimotrice - vitez, ndemnare, rezisten, for - difer de la individ la individ dar sunt perfectibile i pot avea o evoluie att negativ, ct i pozitiv. Exerciiile nespecificegimnasticii consolideaz i edific procesul de perfecionare calitilor motrice. Mersul Nesolicitant si facil de inclus in programul fizic . Stimuleaza inima , plamanii , muschii si creierul . Studiile arata ca si un mers foarte usor va poate prelungi viata , pastrandu-va mobilitatea si arzand calorii . Este o miscare locomotorie ciclic, adic fiecare parte a corpului revine n pozieiniial. Mersul se realizeaz prin ducerea succesiv a unui picior n faa celuilalt.Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol fie pe un picior, fie peambele picioare. Sprijinul unilateral dureaz de cinci ori mai mult dect sprijinul bilateral- adic ntr-o or de mers, omul se sprijina 50 de minute pe un picior. n ora de gimnastic elevul, studentul nva s i corecteze mersul, s aib oinuta frumoas i anume greutatea trebuie s alterneze de pe un picior pe cellalt, iar braele trebuie s se mite liberi suplu din articulaia umerilor. O dat nsuite acesteelemente, este ajustat att sarcina igienic, dar i cea organizatoric colectivul este maiorganizat.Diferitele tipuri de mers utilizate mbuntesc specific anumite caliti motrice.Dei nu putem aprecia un real progres ce l poate aduce vitezei- dect s spunem n cazulmersului cu schimbare de direcir unde se mbuntete viteza de racie - exerciiile precum mers ghemuit cu braele la ceaf, mers fandat, mers cu genunchii semiflectai,mers cu pendularea gambelor nainte, mers ntr-un picior etc pot perfeciona fora mermbrelor i n special a celor inferioare. Putem vorbi astfel de fora specific ce seantreneaza asupra grupelor muchilor de la membrele inferioare. Muchiul se contracteaz puternic pentru a putea realiza aciunile de de nvingere i cedare necesare la "mersul piticului" (mers ghemuit) de exemplu, unde muchii

46

ischiogambieri trebuie s se mpingde suprafaa solului pentru a putea realiza micarea de despindere a tlpii de pe sol. ndemnarea poate fi perfecionat i ea prin intermediul acestor exerciii - ndemnarean regim de for. Mersul pe vrfuri, mersul pe clcie mbuntesc ndemnarea deoareceelevului/studentului i se necesit concentrarea pentru a putea fi capabil s executemicarle cu finee i acuratee. Utilizarea exerciiilor de mers n ora de gimnastic saueducaie fizic poate mbunti i rezistena deoarece efortul moderat ce l implic acesteexerciii ntr-o perdioad de timp mai lung - de exemplu mers chioptat timp de 3-4 minute - obine o "oxigenare favorabil schimburilor, o capacitate de absorie i o irigaremai bun" (Ra, 2006, p.169) Alergarea Alergarea combate bolile de inima , colesterolemia ridicata , hipertensiunea arterial si multe alte problem de sanatate . Declanseaza si secretia de endofrine substante din creier care binedispun si reduc anxietatea. Alergarea i efectele sunt mult mai puternice asupra organismului uman dat fiindviteza mai mare a micrilor ciclice a picioarelor i braelor ce sunt efectuate. Acestexerciiu aplicativ antreneaz deci mult mai accentuat calitile motrice.Primul lucru la care ne gndim cnd auzim cuvntul "alergare" este vitez. Prin definiie, viteza este "capacitatea de a efectua rapid micarea" (Ozolin, 1972), capacitatenecesar n lecia de educaie fizic. Prin diferite exerciii putem mbunti formele demanifestare i anume: prin alergarea cu schimarea tempoului la semnal, stafete, viteza dereacie este mbuntit. Exerciii ca alergare pe loc cu genunchii sus n tempo rapid,alergare cu pendularea gambelor napoi n tempo rapid sporesc viteza de execuie,necesar i diferitelor exerciii specifice gimnasticii. Viteza de repetiie poate fiaccentuat prin alergari cu schimbri de direcie, cu pai ncruciai etc. Viteza dedeplasare este mbuntit constant prin utilizarea oricror preocedee de alergare. Rezistena Este perfeciont i ea, datorit duratei de realizare a efortului, momente ncare organismul studentului se adapteaz la efort n condiiile cerute. Rezistena n regimde vitez poate fi dezvoltat foarte bine n exerciii ca: tafet cu alergarepeste obstacolesau cu schimbri de direcie.

47

ndemnarea Poate progresa i ea prin aplicarea exerciiilor cu pai adugai, ncruciai sau cu ntoarcere 360 de grade spre stnga i spre dreapta -ndemnarea picioarelor - deoarece se poate pune accent pe acurateea micrilor ncadrul efortului dat. Alergarea perfecioneaz i " fora elastic" (B. Ra, 2006, p.64) pentru c implic manifestarea puter