Origenpersonajul - exegetul - omul

duhovnicesc - teologul

HnNnr CRouznL s.J.

Edilia a II-a

Traducere

Cristian Pop

Prefatldiac. Ioan I. Ic5jr

A,Ets tsSibiu. zor4

Cuprins

Origen - contemporanul nostru (diac. Ioan I. Ic[ jr) .

,(

Cuvint-inainte: .[n signum cui contradicetur(Henri Crouzel s..1.)

Not[ bibliografic[3943

I. PrnsoNe.lul

VIATALUI ORIGEN 51

OrigenlaAlexandria... S6Marea incercare Z6Origen la Cezareea 8SMirturiasuprem[qimoartea...... 1oo

Opunnlr LUI ORIGEN losOpera in ansamblul ei . 1o5Ce ne-a mai rlmas 111

Onaur g I SCRIITORUL

t37138

L23L23128

OmulScriitorul

II. Exncrrul

4. Ivrnnpnrrlnne Scnrstun:r

1.

Exegeza literal[

$6 Cuprins

Bazele scripturistice ale exegezei spirituale ' . . . .Justificarea teologic[ a exegezei spiritualeExegeza spirituall este spiritual[ in sensul cel maiexact al termenuluiMultiplicitatea sensurilor qi incerclri de clasificare .

Semnificalia istoric[ qi actual[ a exegezei spirituale

III. OTT,TUI DUHOVNICESC

ANTRoroLocIASPIRITUAIA.... L73

Antropologiatrihotomicl ... 773

Participarea omului la chipul lui Dumnezeu . . . . r8r

TEoRTACUNoA$TERTI L97

Subiectul cunoaEterii :.92Obiectul cunoaqterii l^94

Punctul de plecare al cunoaqterii . . . 199

Calea cunoagterii . 21o

Actul cunoaqterii . 2tsOrigen mistic 219

TBTvISLUMISTICE

Teme nuptialeSimboluri ale haruluiUrcuqul duhovnicesc qi efectele sale . .

PRoBLEME DE ASCEZA $I MORALA

MartiriulFeciorie Ei c[s[torie: prolegomene . . .

FecioriaC[s[toria

IV. TBOI,OCUT,

g. CeRegtnRTsTICIALETEoLocIEILUIORIGEN . . . . 267Erezii qi erori impotriva clrora polemizeazd Origen 268Origen qi filozofia 271

O teologiein c[utare z9zCauzele neinlelegerilor dintre Origen gi posteritate 2go

L42].48

L54r6rL67

6.

223224230236

243244246252ZJ/

n

B.

Cuprins

10. TRETME gl iNrnuranrDumnezeu gi TatIFiul lui Dumnezeu in dumnezeirea SaFiul lui Dumnezeu in umanitatea Sa .

DuhulSfAnt .

11. BTSERTCAPREEXTSTEMET $TACADERTT . . . . . . . . .

Preexistenfa sufl etelorGreEeala originarl din preexistent[ .

437

307308314322331

34L342347

12. BISERICATTMPULUTPREZENT 363Ierarhiabisericeasc[ 866Botezul 369Euharistia 379Pocdinla 978

13. BISERICAVIIToRULUI .... 385Moarte qi nemurire 386lntre moarte qi inviere g9Binvierea oamenilor 4o4Apocatastaza ... 418

Epilog 4SL

Origen - contemporanul nostru

Publicat in 1985, cu ocazia implinirii a Eaptesprezeceveacuri de la naEterea marelui didascal alexandrin, volumuldespre Origen al lui Henri Crouzell este o admirabilX sin-

1 Henri Crouzel s..1. (r9r8-zoo3) a fost weme de decenii profesorla Institutul Catolic din Toulouse gi la Universitatea PontificalXGregoriana din Roma. A fost qi director la Bulletin de LittdrqtureEccl4siastique (Toulouse) qi colaborator al colecfiei ,,Sources Chr6-tiennes" (Lyon/Paris), unde a editat Cuudntul de mulfumrlre al luiGrigorie Taumaturgul (SC r48, 1969) $i, impreun[ cu M. Simonetti,Tfatatul despre Principii (SC z5z-253, 268-269, gtz, t978, r98o,r98+). Probabil cel mai bun cunoscltor actual al operei lui Origen, apublicat despre dascllul alexandrin zeci de studii fiista lor complet5e in volumnl omagial: Recherche et Tradition. Mdlanges patristiquesd Henri Crowel, s..r., ed. A. Dupleix, Paris, 1992), precum gi urml-toarele monografii:

- Thdologie de llmage de Dieu chez Origdne, Paris, 1956;

- Origdne et la connaissancemystique, Paris/Bruges, 196r;

- Origdne et la philosophie,Paris, tg6z;

- Virginitd et mariage selon Origine, Paris/Bruges, tg6g

- L'EgIise primitiueface au diuorce,Pais, t97z;

- Bibliographie citique d'Origdne, Steen Brugge, rgTr; Sttppl6-ment I,Lg82;

- Une controuerse sur l'Origdne d la Renaissance. Jean Pic de laMirandole et Pierre Garcia, P aris, tgV ;

- Mariage et diuorce, cilibat et caractire sacerdotqux dansI'EgIise ancienne. Etudes diuerses,Torino, r98z;

- Origdne, Paris, 1985 (tradusX mai jos);* Origdne et Plotin. Comparaisons doctrinales, Paris, rggt;

- Lesfins dernidres selon Origrire (culegere de articole), Aldershol f.a.

6 Prefatl

tezd, a unui efort tenace de o via{[ intreag[ inchinat[ stu-diului aprofundat al uriaEei opere a,,blrbatului de olel" al

literaturii creqtine vechi. Cititorul actual interesat are astfella dispozilie o remarcabil[ viziune de ansamblu, elaboratlcu rigoare gi competen![ desflvArqit5, dar gi cu admiratielucid[, asupra vielii qi operei, asupra destinului postum qi

a principalelor teme ale gAndirii lui Origen, adevlratulplrinte al teologiei creqtine qi unul dintre giganlii gAndiriicreqtine din toate timpurile. Uimitor de diversificatd 9icomplex[ elaborat[ pe parcursul a cAtorva generatii qi care

nu dI semne de epuizare, veritabila explozie a ediliilor 9istudiilor origeniene e unul din cele mai impresionantespectacole oferite de lumea intelectuall contemporanl-

Interesul principal al monografiei de ansamblu a luiHenri Crouzel' rezidl in primul rind in obiectivitatea ima-ginii vielii, operei qi gindirii lui Origen pe care ne-o resti-tuie. Acest lucru a fost f[cut cu putin![ de cercetlrile uneiadevlrate armate de savan{i - filologi, teologi, istorici -desflEurate pe multiple planuri qi cu cele mai diversemetode. Toate acestea ne permit in sfArqit, la aproape opt-sprezece secole de la moartea ca m[rturisitor3 a mareluialexandrin, accesul la intreaga sa oper[ salvatl de vitregiileunui destin postum simptomatic, precum Ei degajarea,,sineira et studio" a liniilor de fo{[ ale unei gAndiri creqtine de

uimitoare vastitate qi de unic[ putere de crea]ie qi sintezl

2 Prin abordarea ei teologici qi spiritual6, cartea pXrintelui Crouzel

despre Origen se distinge de prezentarea critic[, strict istorici 9i filo-logic5, realizatd de regretatul profesor PmnnnNeurrN (ryt4-tggZ)infoarte tehnica (qi, ca atare, indispensabil[ pentru specialigti) investi-ga\ie Origine: sa uie et son @ttura Paris, t977, din care lipsesc insitocmai capitolele despre doctrind. Despre P. Nautin, a se vedea

dosarul memorial realizat de C. Bddili![ gi cuprinzind evoclri de

M. Alexandre, G. Dorival qi A. Le Boulluec, in Altarul Bqnq.tului8 (tggil, nr. 10-12, p. rr8-r27.

3 ,,Origen gi-a ratat moartea. Dacd qi-ar fi dat duhul in temni{I,titlul de martir i-ar fi protejat memoria de atacuri", scria P. NeunN(apudG. DoruvAL, op. cit. supror^. z,p. tzz).

Origen - contemporanul nostru 7

teologicl, filozofic5 qi mistici. Vechile cliqee create de ingus-timea oamenilor Bisericii - pe care Origen o slujise cu undevotament mistic Ai martiric rar intAlnit -, sedimentatede-a lungul timpului, au fost demontate, qi, dup[ mileniide incomprehensiune, calomnie qi condamnare, gtiinla nerestituie atAt contururile complexe ale unei opere titanice,dar, mai ales, reface in lumina ei profilul unei uimitoareepoci din istoria creqtinismului. Iar cititorul modern qicreqtinul actual aflat in la inceputul celui de-al treilea mile-niu al istoriei creqtinismului igi poate pune legitim intre-barea: de unde aceast[ evident[ atractie gi recrudescenf[ astudiilor in egald mlsur[ pentru Origen, dar gi pentru so-cietatea greco-romanl qi creqtinismul primelor secole? Celeclie ascuns[ putem citi in aceast[ neistoviti fascinatie pecare o exereit[ un gAnditor creqtin qi o lume disp[rut[ depeste qaisprezece secole asupra contemporanilor noEtri? Ceface aqadar ca, folosind o sintagm[ celebr[, Origen s[ fieperceput inc[ - dincolo de un interes pur istoric qi docu-mentar - drept,,contemporanul nostru", in ciuda enormeidistante in timp qi a multiplelor transform[ri sociale qiintelectuale ce despart lumea lui, cea a sfArqitului Antichi-t[1ii, de lumea noastri, cea a sfirqitului modernit[1ii sau,mai degrabX, a unei modernit[1i crepusculare?

Reflectiile urmltoare nu-gi propun s[ dea un rlspunsexact gi elaborat la aceste intreblri, edt mai degrab[ s[ su-geteze, pe marginea unor investigalii din ultimii ani nerecen-zate de autorii buletinelor de cercetare din finalul acestuivolum, citeva elemente care permit un eventual rispuns.

Ar trebui mai intAi amintit faptul cd, din unghiul uneiabord6ri pur teoretice, savanlii din prima jumltate a acestuisecol au interpretat in moduri extrem de diferite gAndirealui Origen. La o analizi mai atentX, toate aceste modurireflect[ in mare mlsur[ parti-pris-urile confesionale sauintelectuale ale respectivilor savanqi: tensiunea dintre creE-tinism qi elenism, dintre Revela[ie gi filozofie, teologie qiculturi, mistic[ qi filologie oglindind, in esenti, soluliilediferite date de catolicism qi, respectiv, protestantism in

8 Prefatl

teologie problemei-cheie a evalulrii raportului dintre na-tura uman[ gi harul divin: continuitate qi transfigurare incatolicism (gi ortodoxie), discontinuitate qi antagonism inprotestantism. Dac[ protestanlii A. von Harnack, H. Koch,sau savanlii din tradilia academicd protestant[, ca, de

exemplu, H. Jonas, au v[zut in g6ndirea lui Origen un sis-tem neoplatonic deghizat ln exegezd biblic[ sau un conflictintre credinla apostolic[ qi sistemul filozofic, cuur face, de

exemplu, G. Prestige, in schimb romano-catolicii, mai ales

odat[ cu Henri de Lubac, au evaluat in general pozitivsinteza origenianl, au subliniat ancorarea ei profund ecle-

zial6, au reabilitat exegeza alegoric[ in dimensiunile eieclezial-mistagogice Ei autenticitatea creqtin[ a misticii das-

cllului alexandrin. Desigur, intre exegeli exist[ diferenlede nuanle in interpretare gi aqa se face c[, de exemplu,dac[ un Jean Dani6lou evidentia incoerenta intre exegeza

biblic[ qi sistemul cosmologic, in schimb Henri Crouzelpune in centru cunoaEterea mistic[, iar Marguerite Harlsurprinde o evolulie de la accentul mai ap6sat pus pe sis-tematizare al tAn[rului Origen spre preocuplri mai intensspirituale la maturitate qi bltrAnete etc.

Cu titlu de exemplu, ffi-&S opri aici asupra cdtorva inter-pretlri de ansamblu date gAndirii origeniene de trei savantinespecialigti, dar influenli teologi qi filozofi din secolulnostru. Sunt trei lecturi instructive pentru c[ sugereazlcAteva direclii eventuale de receptare a operei lui Origen inteologia gi filozofia contemporan[.

La sfArEitul anilor '3o Si inceputul anilor '4o, un tAnXrabsolvent al facult[1ii de teologie iezuit[ Lyon-Fourvi0re -unde il avusese profesor pe Henri de Lubac qi coleg peJean Dani6lou, ambii promotori de seam[ ai studiilor ori-geniene Ei ai unei veritabile reabilitlri qi reimbisericiri a

lui Origen (uir ecclesiashcus) in teologia romano-catolicla secolului XX (reaclionAnd impotriva reductiei sale la ofilozofie sau gnoz[ neecleziali de cltre savantii protes-tanli) -, pe numele slu Hans Urs von Balthasar, pllnuiagi realiza in parte o trilogie patristicd francezd. inchinatl

Origen - contemporanul nostru 9

unei lecturi moderne a operelor a trei mari Pdrinli repre-zentativi ai Ris[ritului creqtin: Origen, Grigorie al Nysseigi Maxim Mlrturisitorul. (Trilogia patristic[ trebuia si fieun pandant la trilogia culturali anterioar[ intitulate,Apo-kalypse der deutschen Seele, qi dedicat[ sentimentului esha-tologic in literatura qi filozofia german[ modern[ qi con-temporan[.) Monografi ile filozofi co-teologice inchinate luiMaxim qi lui Grigorie al Nyssei au fost definitivate $i pu.blicate in anii rlzboiului+. Cartea despre Origen n-a maiapucat sd fie finalizatd.. Pe baza documentaliei laborioaseintreprinse in vederea ei, teologul elve{ian a publicat ins[ inanii'3o un lung studiu dedicat analizei noliunii de,,mister"la Origens, precum qi o antologie de ro34 de texte selectatedin uriaEul corpus al scrierilor origeniene (mai ales dinomilii, llsAnd afard Tratatul despre Principii) precedatede o amplX,,introducere"6.

Introducerea se deschide cu un inspirat prolog scris cupatos qi lirism, care merit[ reprodus in intregime:

,".A. supraestima pe Origen qi semnificalia lui pentru isto-ria gAndirii creqtine nu mai este posibil. Cu oricine s-apreocupat mai mult timp de cercetarea Plrintilor lucru-rile se petrec ca gi cu un alpinist: incetul cu incetul qi inmod constant piscurile care pin[ nu de mult p[reau inclameninl[toare rlmAn in urmI, iar in inddrdtul lor risareimperial insdgi inima dominantX a masivului pAn[ atuneiascuns[. Nici unul dintre marile nume ale gAndirii creq-tine de la Capadocieni, la Augustin, pAn[ la Dionisie,

a Kosmische Liturgie. Maximus der Bekenner: Hdhe und Krisedes griechischen Weltbilds, Freiburg i. Br., r94r, ed. a II-a revizuitX,Einsiedeln, t96t; Prdsence et Pensde.,Essai sur Ia philosophie reli-gieuse de Grdgoire de Nysse, Paris, 1942.

5 H. URS voN BALTTTASAR, ,,Le Mysterion d'Origdne", Recherchesde scienee religieuse z6 (tg16), p. 513-562, Ei z7 gggT), p. e8-6+;republicate in volumul Parole et Mystbre chez Origdne, Paris, 1957.

6 H. URs voN BemnAsAR, Origenes * Geist und Feuer. Ein Auf-bqu aus seinen Schriften, Salzburg, 1939; ed. II, r95z; ,,Einfiihrung",p. 11-41.

10 Prefati

Maxim, Scottus Eriugena Ei Eckhart nu s-a putut sus-

trage forlei de atraclie aproape magice a <blrbatului de

o!el>, cum a fost supranumit. Unii dintre ei i-au clzutpradl cu des[vArqire: dac[ i se ia, de pildi, Iui Eusebiu

strllucirea origenian[, nu mai rlmAne din el decit unteolog semiarian dubios gi un istoric harnic. Ieronim iltranscrie pur gi simplu cind comenteaz[ Scriptura, chiar

Ei dup[ ce a rupt extrem de dur qi furios lanlurile 9i le-glturile care-l lineau inllnluit de dase[lul s[u. Vasile cel

Mare qi Grigorie din Nazianz antologheaz[ plini de admi-ralie entuziast[ pasajele cele mai seducltoare din vastele

opere ale celui la care se intorc toat[ viala lor, atuncicAnd luptele zilei le acordl momente de r[gaz; Grigorieal Nyssei i-a c[zut pradfl inc[ qi mai adAnc. ScrierileCapadocienilor l-au transmis apoi aproape intact luiAmbrozie, care ins[ il cunoa$te qi transcrie la prima rnin[:unele din lecturile spirituale extrase in Breviar din opera

milanezului (ca qi din cea a lui Ieronim qi Beda) sunt de

fapt texte din Origen abia modificate. Astfel, moqtenirea

origenianl devenit[ deja anonim[, bun comun al Bisericii,

se revars[ in acelaqi timp din mai multe direclii peste

Augustin qi pltrunde in Evul Mediu occidental. in RXsI-

rit, admiratia fa![ de Origen ridic[ mereu val dupd val:

tot mai larg ca torent, origenismul devine insl tot maiplat Ei superficial: el trece in mAinilb unor obscure co-

munit[[i monahale care ap[r[ bIlos 9i fhrl fler <'litera>>

maestrului, liter[ impotriva c[reia Origen ducea o luptlpe vialX qi pe moarte. $i pe cAt spiritul maestrului se

evapora Ei in urmd r[mAnea doar precipitatul searbld al<sistemului>>, cu atAt mai strimb st[tea el acum inainteatribunalului inv[lXturii bisericeqti. Ambiguitatea, suspi-

ciunea aruncate inci de mult timp in Occident asupra

numelui lui Origen de penibila ceart[ dintre Ieronim Ei

Rufin aveau s[-i atingd in R[slrit numele mult mai tAr-ziu, dar mai profund: dupd condamnlrile implratuluiIustinian puterea origenismului oficial e in principiuzdrobit[.

Origen - contemporanul nostru 11

Dar la ce ajuta faptul de a face cu deslvirqire inofen-siv acest <<sistem>> pe jum[tate uscat alc[tuit din teze, lace folosea faptul de a denunla preexistenla sufletelor,intruparea Logosului in ingeri, insuflelirea corpurilorceregti, sfericitatea trupurilor inviate (pe care Origen n-asuslinut-o niciodat[) qi, in fine, desfiintarea definitivl aiadului, dacl din aceste slrmane resturi dintr-un intreggenial - am fi ispitifi si le comparlm cu resturile epaveiunui avion pr[buqit - spiritul, elanul ar fi disp[rut demult? Dar acum s-a int6mplat in public ceea ce pdniatunci se petrecuse mult[ weme doar pe nesimtite:intrucit vasul se splrsese in mii de cioburi, iar numelemaestrului fusese lapidat qi ingropat, mireasma miruluis-a revXrsat Ei <a umplut toatd casa>>. Nu exist[ in Bise-ric[ nici un g6nditor care si fi rlmas atAt de nev[zut-omniprezent in ea ca Origen. El insugi n-a scris aproapenimic, a vorbit numai zi qi noapte, neobosit in fafa unortahigrafi care se schimbau mereu. Astfel, operele sale -cele 6ooo de cI4i de care aminteqte Epifanie sunt desi-gur legendare, dar Eusebiu gi Ieronim cunoqteau circa2ooo - nu sunt nimic altceva decAt sala de rezonanf[ aunei voci, a unei voci care rdzbate mereu inainte, fhrlpareze Ei fdr[ oboseal[, ba chiar flri weun lel anume,aproape ca posedat[ de nebunie, Ei totuqi cu o refinerespiritual[ rece, inabordabil[, nemaiintAlnit6. Nu estevocea unui retor (patristica are retori destui, ca diferenlas[ ias[ numaidecAt in ochi), ba chiar aceast[ voce nu weanici mlcar s[ conving[; nu este nici vocea entuziastd aunui poet (deqi imaginile qi analogiile se ridic[ in zbordin toate p[4ile), pentru a$a ceva ea este mult prea sti-cloasd, uscat[ qi lipsit[ de ornamente pflnl la slrflcie.De aceea, nu este nici vocea unui magician: nimic dinsplendoarea baroc[ fermecltoare qi semiobscur[ a Areo-pagitului, nimic din geometria magicl a cuvAntului Na-zianzanului. Totul e spus aici fhr[ intenlie, fhr[ forfareqi cu o modestie tot mai nflucitoare, cu mici formule descuze atunci cAnd <indrXzneqte un lucru cutezXtor> sau

t2 Prefatl

atunci cind lasd cu un zAmbet totul pe seama ascult[to-rului. Nici o urm[ din patosul augustinian, care rupe f[rfls[ intrebe por[ile inimilor qi e obiqnuit s[ le vadl desco-

perite ca un medic qi s[ le pun6 in fata lui Dumnezeu. Darnu mai pulin departe suntem Ei de echilibrul intelept,umanist in sensul cel mai bun al cuvintului, al p[sto-rului Vasile, n[scut pentru a conduce qi c[ruia mlsura iidevine o a doua naturfl. Vocea Alexandrinului se asea-

m[n[ acelui vdnt fierbinte qi fhrl ploi al pustiului care

sufll din cAnd in cffnd asupra deltei Nilului cu un patos

cu totul neromantic: un suflu de foc pur. Dou[ nume doar

se ofer[ unei comparalii: Heraclit Ei Nietzsche. Fiindclqi aici opera exterioar[ e cenuEl qi contradictie, qi evalabil[ numai prin sufletul de foc care constrflnge spre

unitate materia disparatl, qi cu un uriaq consum de

materie inflamabil[ face sd se reverse pe p[mint o lavd

incandescent[. Numai c[ patosul celor doi se datoreazX

misterului dionisiac al lumii; aici ins[ flaclra se inall[ qi

se intinde spre taina Logosului mai presus de lume, care

umple plmintul numai pentru a-l cufunda, a-l pidoli infocul slu qi a-l preface in spirit. PAn[ qi in forma sa,

gdndirea origenian[ e rea]izarea unicului ei obiect: a Dum-nezeului Care nu e nimic altceva decit glas, rostire, cu-

vint, dar un glas care loveqte in inimi ca o sabie de foc,

o rostire care qopteqte peste intreaga lume cu delicatete

supraplmAnteascl o tain[ a iubirii, un cuvAnt eare e

scAnteierea qi strllucirea r[sfrAnt[ a frumusetii ascunse

a TatIIui. Iar vocea lui Origen s-a integrat in anonimi-tatea acestui CuvAnt, Ei in aceast[ form[ a dobAndit el

acea omniprezenp in gAndirea creqtini de care vorbearrt"T.

Textele origeniene antologate de von Balthasar suntgrupate dupl o schemfl trinitar[ (I. Sufletul, II. Logosul,III. Duhul, fV. Dumnezeu), schem[ in care teologul elvelianidentificd ,,forma interioari implicit[ a imaginii despre

7 lbid.,p. 11-14.

Origen - contemporanul nostru 1g

lume" a lui Origen. tn complexa textur[ a operei orige-niene, von Balthasar distinge trei straturi de texte care auservit drept baz[ exegezelor contradictorii date acesteia.Mergdnd dinspre suprafalI in profunzime, aceste trei stra-furi sunt reprezentate de: r. textele ,,heterodoxe" influen-tate de miturile platonice Ei gnostice ale preexistenlei, cI-derii qi urcuqului sufletelor etc. (aceste texte aveau s[ fiecele invocate de condamn[rile postume din anii 4oo-4ogqi S+S-SSS); 2. textele cele mai numeroase, qi care au avutinfluenta cea mai durabild in istoria creqtinismului, repre-zentAnd aqa-numita,,theologia ascendens", teologia plato-nicX in sens larg a urcuqului sufletului de la materie sprespirit, expusl spiritualismului (,,suprim[rii" hegeliene amateriei Ei creatului in absolut) qi ezoterismului. Nu estevorba in primul rAnd de un set de doctrine, ci de o atitudineformal[ a spiritului, al clrei risc e acela de a in]elege in-tmparea Logosului ca miqcare a unei mingi care, aruncatede la mare inll[ime, atinge pentru o secund5 podeaua doarpentm a urca cu qi mai mare elan de acolo de unde a plecat;qi, in fine, 3. textele risipite, dar mult mai pulin cunoscutegi nevalorificate ca atare, in care se exprim[ o ,,theologiadescendens" riguros adecvatl figurii autentice a Revelalieicregtine gi constAnd dintr-o teologie universalistl a 1ntru-pIrii, Pitimirii qi Kenozei Logosului Ei o misticX sacramen-tal[ centratl pe misterul intreitei intruplri a Logosului in@smos, in Scriptur[ gi in trupul lui Iisus prelungit sacra-mental euharistic qi eclezial. (Aceast[ teologie va fi reluatl1rrm4i o singur[ dat[, in secolul WI, intr-un context hris-tologic chalcedonian de cltre sfintul Maxim Mlrturisitorul.Teologia bizantind a uitat-o, citind dintre operele maxi-miene doar operele de spiritualitate individuall, nu qi ma-rile exegeze biblice gi patristice din Questiones ad Thalas-srum gi Ambigua.) intr-o cronic[ la versiunea francezfl aantologiei Geist und Feuer, Henri Crouzel avea s[ apreciezecA, in ciuda abordlrii anistorice qi neqtiinlifice in ce priveqtedetaliile, intuiliile de ansamblu care guverneazl reconstitu-:rea fenomenologicl (in sens goethean) de citre von Balthasar