2941

ACADEMIA ROMANAMEM ORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL X MEM. 4

ORIGINEA MOLDOVEANAA LUI IENACHITA VACARESCU

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

CVLTVRA NATIONALABUCURESTI

9 2 9

031-10TE

(to ACADEW1f1.041e

"\".1./PePOLAVI:03

1

11

-

1.ACAbEMIEI

JPUL

ORIGINEA MOLDOVEANA A LUI

IENACHI TA VACARESCUDE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

,Fedinia dela 22 Margie 1929

Intre (Documentele din Basarabia* adunate i publicatede Preasfintitul episcop de Hotin, Visarion Puiu, de colegulnostru d. Stefan Ciobanu si de profesorii Const. Tomescusi Stefan Berechet (Chisinau 1928), se afla unul din 18 Ia-nuar 1777, prin care nenorocitul Domn al Moldovei GrigoreAlexandru Ghica intareste fostului Mare Vistier munteanIenachi sau, cum i se zice aici: Ionachi Vacarescu, acarui posesiune fusese atacata de egumenul de la SfantulSava, mosia Tiplicestii, a lui Maxin i Stoica

Deci Ienachi Vacarescu, gramaticul, istoricul, poetul, avehmosie in Moldova, ash de departe ca acel mal de Nistru, undesunt

Cum s'a ajuns aici, ne spune anaforaua boierilor, precumcateva documente din acelas secol al XVIII-lea, dupa aceastadata de 1777.

Din cea d'intaiu se vede ca se presintase ca vechil al Va-carescului un Anastase Gardescul, a carui familie a ramas,se pare, in Moldova si se declara s'ar fi putut astepthla aceasta ? ca Ienachi Vacarescu omosia (Nistorestii plus

1) TiplicA din Tiple (cf. numele pArintelui Tiple din IVIararnurAq, meritos ado-nAtor de folklore v. (p. 203, no. CXV. v. i ibid., p. 220).

r 4. R, Memoriik Seeliumi Istorice. Seria III. Tont. IV. Mem. C.

a.it.ki.,-,..43, . _. . , .,

c.L._ -....1..

1:41itieTE:.4-4g,t.--!

ILtleular

4.44447,4

C.

-

leftek

fr

...............

.

.

-

4

Tiplicestii.

si

. .

y

!4,0,

-

8

si

2 N. IORGA 346

o trage de pe moasa dumisale Sanda Vistiereasa,sora raposatului Ion Neculcea biv Vel Aga>>.

Deci iata cä neamul cantacuzinesc al lui Neculce croni-carul se continua prin femei cu Vacarestii munteni 1).

Mosia insas, pe care calugarii o presintau ca dobandità prindanie, Inca din 161o, de la Maria, ruda Movilestilor, Casa-toritä cu Chirita Dumitrachi Paleologul, ii venià tatalui lui IonNeculce si al Sandei dupà Stolnicul Iordachi Cantacuzino zisPascanul, care o cumparase de la Constantin Ramandi Vis-tierul cel Mare, mepot de surd lui Chirita Dimitrache Pa-leolog Postelnicul*.

Actul de impartire dintre copiii lui Neculce cel batran, v.Buletinul Comisiei Istorice a Romdniei IV, trece, la 1702, Tipli-cestii in sama Vistieresei Sanda 2). La 1777 se intreaba fiul luiIon Neculce, Alexandru : ((at Ala am adeverit spunand dumnealuiAlexandru Neculce Vel Vornic cum ca tine minte ca,pe candtrail parintele dumisale, raposatul Aga Ion Niculce, trimitehun fecior pentru doua mosii ce aveh acolo ale sale, de cer-ceth ca sa stie unde sant, si ziceh feciorului sa cercetezepentru acele doua mosii a surorii sale, si Ii spuneh fecioruluia se afla Tiplicestii pe Raut i Nistorestii langa Varticca sant toate pustii, at at a Agai Neculcei, cat si a surorii San-dei, i nimic nu lua de pe dansele, fiinda din zilele DomnuluiVasilie Voevoda acele mosii tot pustii au fostu>>3).

Ienachi Vacarescu castiga procesul, pentruca, neavand co-pii, Maria Paleologa nu putuse mosteni pe sotul ei; nu <gm-tuse a fi statornica cu mosia barbatului eb>, in afara de aceiaca numele ei nu era intarit cu pecete, cu marturii, necum cuo carte a Domnului 4). El mai aveh i mosia Lozanii, dinDorohoiu 5).

1) ImpArteala la Iulian Marinescu, 1. c., p. 39 §i urm., no. 13 (15 Iulie 1702).Precum afirmit de mult loan Tanoviceanu, facti ca aceasti pgrere sä fi fost remarcatà.

2) Contributiuni la biografiile marilor cronicari moldoveni. An. Ac. Romiine,XXVIII, pp. 17 (243).

6) Ibid., v. in special p. 41.4) Documentele din Basarabia, pp. 210ix.9 Ibid., p. 224. .

Tiplicestii)

si

si

347 ORIGINEA MOLDOVEANA A LUI IENACHITA VACARESCU 3

Procesul va fi reluat insA la 1795, and mosiei compusedin cele doua proprietati i se zice acum Putinestii. Alexandru-VodA Calimachi ascultA pe al treilea Vistier Barbul, trimesde marele boier muntean. Inca de la 1779 Teodor Bals Vor-nicul o reclama pentru niste datorii i apoi ea trece la IlieCatargiu, care dovedise cA are mai mult drept, de la inain-tasii sai. Dar Ilie trece in Rusia i, mosia fiind scoasA la (csul-tan-mezat», o cumpara Vornicul Constantin Bals. El e con-firmat ca proprietar legiuit la 21 August 1).

Apoi un Paharnic Panaiti ajunse stapan pe o parte dinmosie cu vaduva lui, Maria Panaitoaia, se va judech,in August 1803, vechilul vaduvei lui Ienachita insus, domnitaEcaterina, fiica lui Nicolae-Voda Carageh 2). Data aceasta secastiga de Munteni procesul.

Mosia va fi vandutA, pe 25.000 de lei, la Grecul GheorgheNicolopulo din Nijni-Novgorod de cAtre poetul cocosat Ni-colae Vacarescu, cel trimes in Oltenia, contra lui TudorVladimirescu 3). Gheorghe Caminarul, ruda a lui IenachitA,venise pentru acest act. La 1820 mosia intrA in mAnaproprietarului Ioan Tambali ori Timbali 4).

De la vechiul Ianachi gramaticul Neculce 6), de la so-tia lui, Catrina Cantacuzino, dordAchioaia Visterniceasa ba-traria», aveh deci Ienachi,--numit dupa strabun, tatAl croni-carului Neculce, dupa acesta insus, ca i dupA bunicul depe tatA,o parte din sangele sAu.

In acelas act resumativ al procesului pentru zestrea Sandeise da i numele fiicei Vistieresei Sanda, Ecaterina VAcArescuVorniceasa: ((aceste mosii Visteriesei acesteia, le-au dat zestrefiicii sale Ecaterinei Vornicesei Vacareasca, maica dumisaleVist. Ianache»6).

') Ibid.2) Ibid., p. 217 §i urm.2) Ibid., p. 228 i urm., no. CXXIII.4) Ibid., p. 231.

Iulian Marinescu, 1. c., p. 5.6) L. c., p. 210.

-

Si

')

,

4 N. IORGA 348

Sanda era o femeie cu invatatura. Ea lauda, la 20 Iunie1728, pe tatal ei pentru cä aveh «carti grecesti si era spudeos*(oroaatog, erudit Casatorita cu Done (Antonie) Vistieruldin Muntenia 2), e numita in acte mai noi, relative la cererilede mostenire ale Paharnicului Done, din 1813, «Sanda Do-noia Visteriasa*. Fratele, sora mai mare ar fi nedreptatit-o,ea «fiind Inca färä vrasta atunce in casa parinteasca (la Pri-goreni), dupa moarte tatului lor 3)>). Mama, Catrina, trail,dar nu putii s'o apere 4). 0 plangere o facii deci Sanda Incadin 1718 5). Dar Ioan Neculce ii luà pe urma i satul Groz-nici, ramas in sama mamei 6).

Sanda fu maritata insa de *tefan Luca, atunci al treilealogofat, la i-iu Septembre 17077). Casatorie modestä a uneifete maritate la tail, care nu trebuià sä aiba ca sot un boiermoldovean cu nume, situatie i influenta, capabil de a re-clamà drepturile sotiei sale. tim i cheltuiala de nunta, im-partità cu cronicarul, 1.276 de lei, 4 potronici, din cari sescade valoarea satului, vandut, Pohriabutii 8). Pentru aceastai se poprira mosiile, care fura i vandute. La 1761 le reclamaDinu. .a."trarul muntean, fiul Sandei, de la Toma, fiul lui ste-fan Luca 9), iar la 1777 fiul lui Dinu, Ienachi Done, al doileaSpatar "), care se judecase i in Iunie 1772 la Munteni, ladansul, i pierduse procesul 11). Se pomeneste i «ArmasoaiaMaria Donoia, fiica *Atrarului Dinu Doni i maica dumisalePaharnicului*12), a Paharnicului Nicolae din 1813 13). Donestii

1) Tanoviceanu, in An. Ac. Rom., XXVIII, p. /5 (241).2) Marinescu, kc. cit., p. 6. Ea avea o sofa Maria (+ 1738), mAritatA cu Vistierul

$tefan Luca, asociatul politic al lui Ion Neculce. V. ibid., p. 36 §i urm., no. 33.r) Ibid.') Ibid.-) Ibid., pp. 93-4.6) Ibid., P. 94.') Ibid.') Ibid.9) Ibid. p. 95.11) Ibid. p. 96.11) ibid.

12) Ibid., p. 98.') Ibid., p. 99.

1).

_

,

.

349 ORIGINEA MOLDOVEANA A LUI IENACHITA VACARESCU 5

erau considerati pe atunci doar ca mameni de casA» de ru-dele bogate, VAcArestii.

Ecaterina, fiica Sandei, care Ecaterina purta numele CatincaiCantacuzino, bunica ei, a fost sotia lui *tefan VAcArescu 1),fiul lui Ienachi, cel tEat la Constantinopol ca Vistier al luiConstantin Brâncoveanu, i fratele lui Constantin, al cAruinume era luat, probabil, dupa al Domnului, Si al lui Barbu,al cArui mormant, frumos impodobit cu ornamente orientale,in stil floral persan, se vede Inca in pridvorul deschis al ma-nAstirii Nicolae Mavrocordat, care poarta numele VAcA-restilor 2).

Am gAsit pe Constantin intre boierii munteni, ca al doilealogofat, de la 1717 la 1721 3). El era de mult sotul Sandeila 1726-7, and inchinA lui Mavrocordat 4) un opuscul istoricintitulat (4Luminata vita a neamului prea-luminatului, prea-invAtatului i blagocestivului Domn a toatA Tara-RomaneascaIo Nicolae Alexandru Voevoda, scoasd din leatopisitile mol-dovenefti, cu porunca Innaltimii Sale, de prea-plecatul denslugile MAriei Sale Costandin VAcArescul Vel Vistier la leat7239. Se stie cà Smaranda, sotia lui Nicolae-Voda, a pre-sintat-o inteun opuscul grecesc care cuprinde i resumatulunei lucrAri, si ea sprijinita pe izvoare moldovenesti : Genea-logia Mavrocordatilor de Nicolae Roset 5).

Intre cAsAtoria lui *tefan VAcArescu 6) cu Sanda i ideialui Constantin de a injghebh o lucrare de caracter istoric,

') Iorga, Studii fi doc., III, p. 88, no. XXII: Ecaterina Carageh, vaduva lui Ie-nachi, i fiul ei Nicolae vorbesc de dumnealui logofatul Done, omu casii noastren.

2) Iorga, Inscriptii, I, p., no. Era in 1749 Mare Vistier (Iorga, Brafovul fi Ro-mdnii, PP. 377-9, no. 149), in 1752 Ban al Craiovei (Iorga, Studii i doc., XVI, p.

75 i urm.). Cf. Brafovul i Romdnii, p. 382, no. 16. V, in Studii fi doc., p. 78,no. V: (Johann Stephan Spathariusn.

2) Istoria literaturii romdne, III, (supt presfil.a) Barbu Vficarescu era cumnat cu Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae;

Iorga, Inscriplii, I, p. 75.9 V. nota penultima.9 Asupra chruia mai vezi Iorga, Brafovul i Romdnii, p. 382, no. 16; pp. 387-8,

no. 20 (scrisoare oficiall ca Vel Logofat); ca Vel Ban in 1760, ibid., p. 390, no. 23.La 1754 Barbu ca Vornic, tefan ca Logofit ; Studii §i documente, XVI, pp. 148-9,no. 21.

.

lui

.

,

6 N. IORGA 350

cu atat mai mult, cu cat leatopisitele moldovenesti , in le-gatura cu opera unchiului cumnatei sale, sunt izvorul de in-formatie, este o legatura care se impune. SA nu uitam cà Sandaea insas aveh simt pentru lecturile grecesti i ocupatiile destudios, de ((spudeu)), ale batranului ei tata.

Ce spune, in plangerea ei, din 20 Iunie 1728, <<Sanda arapoosatului Doni Visterniculub), plangere bine scrisä, cu pa-siune pentru dreptul ei, cu crutare, in acelas timp, pentrufratele rapitor i complicele lui, cumnatul Stefan Luca, o aratavrednica de o ascendenta literara ca aceia pe care o aveh. Citez:«Ce li-au placut au luat dumnealor; cari ce au fost mai proaste,adica giumatati de sat si celi ce au fost mai fara de venit, mile-au aruncat in parte me, nefiind eu de varsta)). Amintesteca i Vornicul Iordachi Roset s'a impotrivit la aceasta spo-hare. I s'au luat, urmeaza ea, oile, porcii, stupii. I s'a opritbratara ce i se cuvenia. Si, ultim amanunt, (dupa inpartalasculelor si a altora ce au fost ramas de la parinti, intre altescule ce mi-au dat precum au vrut dumnealor, mi-au datun inelus mai bunisor cu zamfir galban, iar bade frati-mieu,la nunta dumnealui, mi 1-au luat din deget i mi-au dat altulinel mai prostu, cu zamfir albastru, zicand ca, dupa nunta,mi-1 va da iaras, Si pana acum nu mi 1-au dat, ci au ramasiar la dumnealui... Si un covor di cele mari de Tarigrad, depat, si un inel de aur cu pecete sapata de matostat mi le-auluat iar cumnatu-mieu... Si o oglinda mare mi-au luat iarcumnatu-mieu Stefan)), plus #o carnesa femeiasca de 6 bucatide sal-ma)), data (da cusatoare in Es)), dar mai ales ceia cearata iubirea ei de cetirecdrfile greeefti ale tatdlui: #Si aufost cateva carti grecesti ale tatani-mieu, fiind tata-mieu omspudeos, precum ii stie toti, si li-au dat la Safta Capsoaide li-au dat la soru-me Maria. Si, and am trimis sa mi lede, n'au vrut cumnatu-mieu, zicand cà li-au dat nu stiu cui.Si n'au avut nicio triaba cu dangle> 1).

Astfel, intr'un neam care pana atunci fusese cu totul strainde asemenea indeletniciri literare i istorice, legatura cu

') Marinescu, /. c., pp. 61-3, no. 26.

si

351 ORIGINEA MOLDOVEANA A LUI IENACHITA VACARESCU 7

Neculcestii provoaca inthias data o incercare pe acest teren undeurmele marelui cronicar si ((memorialist)) moldovean skit ashde adânci. Ienachi Vdcarescu urma traditia familiei maiciisale in toata opera de gramatic si de poet, dar mai alesatunci and se apuca sa scrie Istoria Imparatilor otomani 1) siintro duse intr'insa amintiri personale asemenea cu acelea caridau atata farmec povestirilor sträunchiului sau matern. Elinsus un distins #spudem>, cu serioase cunostinti de greceste,turceste, italiana 2) si francesä, Ienächitä arata educatia aleasape care i-o stiuse da fiica, de sigur cu cea mai mare ingrijirecrescuta, a Sandei.

LIOTE

AC A DEtIlfl\'

1) Istoria Impäratilor otomani, in Papiu, Tesaur, II, pp. 284-5.2) Itânduri italiene ale lui, jean. 4G. de Vakaresculi+, in Iorga, Studii do.

cumente, V, p. 80.

1.

,

os.

1:9

eke,

Fi

IQ"9S7

00

1

-I4._