p m lunca siretului mijlociu

Plan de management Lunca Siretului Mijlociu

1


Cuprins:

Prezentare generală a Natura 2000.........................................................................................................Fişa de identitate a sitului Natura 2000 Lunca Siretului Mijlociu………...........................................Plan de management………………………………………………………………………………….....

Diagnostic/Tabel 1: Date administrative…………………………...............................................Diagnostic/Tabel 2: Situaţia proprietăţilor de teren în sit……………………………………….Diagnostic/Tabel 3: Date privitoare la activităţile umane şi modul de utilizare a terenului…….Diagnostic/Tabel 4: Date abiotice generale……………………………………………………...Diagnostic/Tabel 5: Ecosisteme (în legătură cu marile ecosisteme descries în FSD……………Diagnostic/Tabel 6: Date biotice (altele decât habitatele natural şi speciile de interes comunitar)Diagnostic/Tabel 7: Habitatele naturale de interes comunitar......................................................Diagnostic/Tabel 8: Specii de interes comunitar (Directiva 92/43 Anexa 2 ……………………Diagnostic/Tabel 9: Specii de interes comunitar………………………………………………..Diagnostic/Tabel 10: Obiective legate de habitatele naturale şi activităţile umane…………….Diagnostic/Tabel 11: Obiective legate de specii (92/43) şi activităţile umane…………………Diagnostic/Tabel 12: Obiectivele legate de speciile de păsări (79/409) şi activităţile umane….Diagnostic/Tabel 13: Acţiuni…………………………………………………………………....Diagnostic/Tabel 14: Evaluarea acţiunilor………………………………………………………Evluarea statutului de conservare/tabel 15: Evaluarea statutului de conservare a habitatelor naturale……………………………………………………………………………………………Evluarea statutului de conservare/tabel 16: Evaluarea statutului de conservare a speciilor……..Evluarea statutului de conservare/tabel 17: Evaluarea statutului de conservare a speciilor de păsări……………………………………………………………………………………………...

Bibliografie……………………………………………………………………………………………….Anexe: Hărţile……………………………………………………………………………………………..

2


Prezentare generală: Natura 2000

Natura 2000 este o reţea ecologică multinaţională care desemnează zone de pe teritoriul Uniunii Europene şi are ca scop conservarea biodiversităţii şi promovarea activităţilor economice care nu dăunează acesteia.

Reţeaua ecologică Natura 2000 protejează biodiversitatea Europei printr-o dezvoltare durabilă, fără a se aduce prejudicii comunităţii locale. Programul încearcă să împace două nevoi vitale ale oamenilor: nevoia de a câştiga venituri, pentru a-şi asigura existenţa, şi nevoia unui mediu curat şi sănătos.

Natura 2000 are la bază două directive europene: Directiva Păsări şi Directiva Habitate. Prima dintre ele a fost adoptată în anul 1979 şi are ca scop protejarea speciilor de păsări salbatice, precum şi habitatul, cuiburile şi ouale lor. Cea de-a doua a fost adoptată în 1992 si prevede conservarea tuturor habitatelor şi speciilor sălbatice (cu excepţia păsărilor).

Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din Arii de Protecţie Specială Avifaunistică pentru protecţia păsărilor sălbatice (UE acceptă toate propunerile trimise), incluse în Directiva Păsări şi din Situri de Importanţă Comunitară pentru protecţia unor specii de floră şi faună, dar şi habitatelor salbatice incluse în Directiva Habitate, care, după acceptarea UE, se vor transforma în Arii Speciale de Conservare. Nu toate locurile desemnate ca situri Natura 2000 sunt sălbatice.

Unele cuprind aşezări umane, în care localnicii trăiesc de pe urma naturii. Se poate spune chiar că această reţea ecologică este şi un lanţ al oamenilor care, trăind de pe urma naturii, au tot interesul să o protejeze şi să-i asigure continuitatea.

Natura 2000 în Europa :Reţeaua europeană a siturilor Natura 2000 cuprinde:- 20.789 de situri desemnate conform Directivei Habitate, adică 55.908.200 ha. Acestea ocupă 12,2 % din suprafaţa terestră a UE.- 4.540 de situri desemnate conform Directivei Păsări, adică 44.436.800 ha. Acestea ocupă 9.6 % din suprafaţa terestră a UE.

Fiecare ţară dispune sau îşi creează o reţea de situri corespunzătoare habitatelor şi speciilor menţionate în directive. Aceste directive sunt transpuse în legislaţia fiecărei ţări în parte. Acestora le revine sarcina de a desemna o reţea care să respecte realitatea bogăţiei ecologice a teritoriului lor. Din punct de vedere România este considerată într-adevăr, drept una dintre cele mai importante ţări europene, datorită mediilor sale naturale şi a speciilor sălbatice, cu precădere a marilor mamifere (ursul şi altele), a păsărilor, a pădurilor naturale. Această reţea reprezintă de asemenea, unul din răspunsurile României la responsabilităţile internaţionale ce îi revin

3


şi la angajamentele internaţionale, preluate de discursurile responsabililor francezi (Johannesburg 2002, conferinţa internaţională pe tema „biodiversităţii şi guvernării“ din Paris, 2005, de exemplu).

Natura 2000 în România :Anii 2006 şi 2007 au constituit un pas istoric pentru implementarea reţelei Natura 2000 în Europa şi în România şi care începe

să aibă o amploare din ce în ce mai mare şi în următorii ani. În aceşti doi ani au fost posibile inventarierea şi transmiterea siturilor ce corespund obiectivelor fixate pentru habitatele naturale, de floră, de faună, în vederea realizării concrete a integrării în Europa şi în marea reţea ecologică europeană, pe care o reprezintă Natura 2000.

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)1.1 TipA1.2 Codul situluiROSPA00721.3 Datacompletării2006121.4 Dataactualizări1. IDENTIFICAREA SITULUI1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:H ROSCI0115 Mlaştina SatchinezGrupul de lucru Natura20001.6 Responsabili1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Siretului MijlociuData propuneriica sit SCIData confirmăriica sit SCIData confirmăriica sit SPA:Data desemnării

4


ca sit SAC1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele situluiE 26º 59' 11''2.2. Suprafaţasitului (ha)10 455.42.3. Lungimeasitului (km) Min.159Max.362Med.191Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)Alpină ContinentalăXPanonică Stepică Pontică2.6. Regiunea biogeograficăN 46º 57' 26''2.5 Regiunile administrativeNUTS % Numele judeţuluiRO011 17.4 BacăuRO013 31.3 IaşiRO014 51.3 NeamţCod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEEA229 Alcedo atthis 20-35 p D B C CA255 Anthus campestris 7-15 p D B C CA021 Botaurus stellaris 2-3 p D B C CA224 Caprimulgus europaeus 3-6 p D B C C

5


A196 Chlidonias hybridus 34-40 p C B C CA031 Ciconia ciconia 15-20 p 1200-1800 i C B C BA030 Ciconia nigra 2-3 p 30-45 i C A C BA239 Dendrocopos leucotos 10-18 p D B C CA429 Dendrocopos syriacus 30-45 p D B C CA103 Falco peregrinus 5-12 i C B C CA097 Falco vespertinus 3-5 p C B C BA321 Ficedula albicollis 7-10 p D B C CA320 Ficedula parva 12-20 p D B C CA338 Lanius collurio 18-22 p D B C CA339 Lanius minor 15-20 p D B C CA246 Lullula arborea 5-10 p D B C CA023 Nycticorax nycticorax 15-25 p C B C CA072 Pernis apivorus 1-2 p 5-6 i D B C CA393 Phalacrocorax pygmeus 10-15 i D B C CA151 Philomachus pugnax 1000-1500 i C B C CA034 Platalea leucorodia 25-60 i D B C CA166 Tringa glareola 25-60 i D B C CCod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUIN06 14 511, 512 Râuri, lacuriN07 5 411, 412 Mlaştini, turbăriiN09 2 321 Pajişti naturale, stepeN12 27 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 18 231 Păşuni

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectatăPăduri de N16 34 311 foioase- Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului

6


Cod Activitate Intensitate % Infl.220 Pescuit sportiv C 0 - 300 Extragere de nisip si pietris B 0 -941 Inundatii B 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 -300 Extragere de nisip si pietris A 30 - 100 Cultivare B 20 -160 Managementul forestier general B 0 +- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.100 Cultivare B 60 -Alte caracteristici ale sitului:

Pe teritoriul judetului Neamt situl este reprezentat, in mare parte, de portiuni de lunca inalta, neinundabila, cu vegetatie caracteristica (sleauri de lunca, zavoaie de plopi si salcie). Pe suprafete mici se afla lunca joasa, inundabila cu soluri ce au o textura grosiera. Altitudinea la care se afla situl este de 170 - 185 m. Flora este de tip Carex -Agrostis si Rubus -Aegopodium. Dintre speciile lemnoase amintim: plop alb, plop negru, salcie, frasin, stejar, ulm, plop euroamerican. Zonă de luncă, cu porţiuni inundabile la debite mari, excelent habitat pentru specii de păsări specifice zonelor umede.4.2. Calitate şi importanţă:

Una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe Valea şi Lunca Siretului în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna) sau spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).4.3. Vulnerabilitate:

Factorii negativi care influenteza acesta arie sunt: braconajul piscicol; poluarea apei; exploatările de nisip şi pietriş; vandalismul (orice obiectiv amplasat in zona si nesupravegheat este distrus).4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

Zona nu este desemnata arie naturala protejata.4.5. Tip de proprietate:

Formele de proprietate pentru porţiunea de sit cuprinsă pe teritoriul judeţului Iaşi:- privată - aproximativ 80%;- publică locală - aproximativ 15%;- de stat, în administrarea Direcţiai Silvice Iaşi - aproximativ 5%4.6 Documentaţie:Documentaţie Generală:Amenajament silvic - Ocol Silvic Roman,Directia Silvica Piatra Neamt.Documentare pe teren - APM Neamt4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

7


Data Câmpul modificat Descriere|______________|______________________________|_______________||______________|______________________________|_______________||______________|______________________________|_______________||______________|______________________________|_______________||______________|______________________________|_______________|Organismul responsabil pentru managementul sitului:

Pentru partea din sit de pe teritoriul judeţului Iaşi, în prezent responsabilitatea revine: Direcţiei Silvice Iaşi - pentru suprafeţele de pădure rămase în proprietate de stat; consiliilor locale - pentru suprafeţele aflate în propriatate

6.2. Managementul situluiPlanuri de management ale sitului:Pentru suprafeţele de pădure aflate în proprietate de stat se aplică managementul specific de amenajament silvic de către RNP Romsilva, prin unităţile din teritoriu (direcţii şi ocoale silvice), pentru râul Siret se aplică management specific de gospodărire a apelor de către Direcţia Ape Siret Bacău.7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie: Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

Diagnostic/tablel 1: Date administrative:

Date administrative Cuantificare Calificare Relaţionare în raport cu Natura 2000

Sursa datelor

Regiune NE (nord-est) Moldova În cea mai mare parte autorităţile locale au o politică pro Natura 2000 însă cunosc foarte puţine aspecte despre sit.

Judeţ Trei judeţe Iaşi, Neamţ, Bacău

8


Comune – Localităţi 20 localităţi Judeţul Neamţ: Doljeşti, Gâdinţi, Horia, Icuşeşti, Ion Creangă, Roman, Sagna, Secuieni, Tămăşeni.Judeţul Iaşi: Alexandru I. Cuza, Butea, Hălăuceşti, Mirceşti, Mogoşeşti-Siret, Răchiteni, Stolniceni-Prăjescu Judeţul Bacău: Dămieneşti, Filipeşti, Negri,

Autorităţile locale au o politică pro Natura 2000.

HG 1284/2007

Locuitori Judeţul Neamţ: Doljeşti 7447 loc., Gâdinţi, Horia 7026 loc., Icuşeşti 4608 loc., Ion Creangă 5589 loc., Roman 70.000 loc., Sagna 7369 loc., Secuieni 3576 loc., Tămăşeni Judeţul Iaşi: Alexandru I. Cuza 3063 loc., Butea 4267 loc., Hălăuceşti 6700 loc., Mirceşti 3681 loc., Mogoşeşti-Siret 4200 loc., Răchiteni 3442 loc., Stolniceni-Prăjescu 5543 loc. Judeţul Bacău: Dămieneşti 1878 loc., Filipeşti 4637 loc., Negri 3066 loc.

Autorităţile locale au o politică pro Natura 2000, însă populaţia din zonele limitrofe sitului cunosc foarte puţine aspecte legate de situl Natura 2000 şi despre măsurile minime de conservare.

http://ro.wikipedia.org/

Parcuri Naturale Nu face obiectul Nu face obiectul Nu face obiectul ARPM

Rezervaţii Naturale Nu face obiectul Nu face obiectul Nu face obiectul ARPM

Alt statut: rezervaţii ale biosferei MAB

Nu face obiectul Nu face obiectul Nu face obiectul ARPM

Rezumat:

Situl Natura 2000 „Lunca Siretului Mijlociu” cod ROSPA0072 reprezintă un important culoar de migraţie est european pentru păsări, care se întinde pe 3 judeţe (Iaşi, Neamţ şi Bacău) şi 20 de localităţi. Din numeroase dialoguri cu autorităţile locale, am constatat, că ei au o atitudine pro Natura 2000 şi cunosc anumite aspecte despre vieţuitoarele din zonă mai ales în zonele în care au loc extracţii de agregate minerale de râu. Spunem acest lucru deoarece societăţile care extrag agregatele minerale de râu au luat cunostinţă cu măsurile de conservare şi conformare, iar dezbaterile publice pentru obţinerea autorizaţiilor de mediu au loc, de obicei, în incinta primăriilor sau ale consiliilor locale. În schimb, locuitorii, cunosc foarte puţine aspecte despre sit, ce anume se protejează în zonă şi cum ar putea contribui la protejarea ariei. În cele 20 de localităţi există un număr aproximativ de 150.000 de locuitori.

9


Căi de acces.

În zonă accesul este posibil de pe DN 28, iar în dreptul localităţii Mirceşti, se ajunge pe valea Siretului, pe drumuri judeţene. Situl începe în apropierea localităţilor Stolniceni – Prăjescu, Mogoşeşti – Siret şi Hălăuceşti şi coboară spre oraşul Roman la zona de confluenţă cu râul Moldova. În continuare spre partea sudică a luncii, zona este accesibilă de pe E85 între oraşele Roman şi Bacău. De aici se poate intra pe drumurile judeţene din localităţile Cotu Vameş – Ion Creangă, Cotu Grosului – Brad – Traian, până în apropierea zonelor de interes – unele drumuri sunt greu practicabile în sezonul ploios.

Diagnostic/tablel 2: Situaţia proprietarilor din teren:

Nr. Proprietari Exploatantul terenului sau gestionarul

Statutul proprietarului

Categoria ternului

Suprafaţă Activitatea desfăşurată pe teren

Activitatea impusă sau restictivă

1. Statul Român ANAR Regie de stat Agricol, construcţii, dig, drumuri, canale, fâneţă, neproductiv, pădure tipică de luncă.

Administrativ

2. Persoane fizice

Proprietar Proprietar Terenuri cultivate sau neproductive

Agricolă

Rezumat:

ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

10


Judeţul Neamţ: Doljeşti (14%), Gâdinţi (12%), Horia (15%), Icuşeşti (15%), Ion Creangă (21%), Roman (8%), Sagna (6%), Secuieni (4%), Tămăşeni (17%).

Judeţul Iaşi: Alexandru I. Cuza (16%), Butea (15%), Hălăuceşti (14%), Mirceşti (3%), Mogoşeşti-Siret (12%), Răchiteni (22%), Stolniceni-Prăjescu (6%).

Judeţul Bacău: Dămieneşti (8%), Filipeşti (22%), Negri (<1%),

Suprafaţa totală a sitului este de 10.455 ha. Judeţul Iaşi are un procentaj de 31 % din situl Natura 2000 „Lunca Siretului Mijlociu” cu o suprafaţă totală de 3.241 ha din care 2.593 ha au forma de proprietate privată, circa 486 ha aparţin domeniului public local, iar 162 ha aparţin statului şi sunt în administraţia Direcţiei Silvice Iaşi. Judeţul Neamţ are un procentaj de 52% din situl Natura 2000 „Lunca Siretului Mijlociu” cu o suprafaţă totală de 5.436,6 ha din care aproximativ 4.077 ha aparţin persoanelor fizice, circa 815 ha aprţin domeniului public local şi circa 544 ha aparţin statului român. Judeţul Bacău are un procentaj de 17 % din situl Natura 2000 „Lunca Siretului Mijlociu” cu o suprafaţă totală de 1.777,35 ha cu un procentaj de aproximativ 80% aparţinând domeniului privat, iar circa 20% aprţine statului român.

În condiţiile actuale în care procesul de retrocedare a terenurilor către foştii proprietari, persoane fizice, nu este încheiat, identificarea tuturor proprietarilor dintr-un sit Natura 2000 este o sarcină foarte dificilă. Din acest motiv, echipa de lucru Natura 2000, care a propus acest tronson ca arie de protecţie specială (SPA) nu a putut realiza o analiză detaliată a proprietarilor din teren. În foarte multe cazuri, persoanelor cărora li s-a retrocedat terenul şi-au vândut proprietatea nou dobândită, iar primăriile nu au operat imediat toate aceste tranzacţii în registrele agricole. Proprietarii care au primit pământul în zona sitului au vrut să scape imediat de el din mai multe motive: fie malul era erodat în fiecare an şi lua din suprafaţa terenului, iar primăriile nu îi despăgubeau pe proprietari, fie unii auzid că terenul lor face parte din aria de protecţie specială au încercat să scape de el imediat din teama de a nu li se impune o serie de restricţii sau din cauza lucrărilor agricole foarte scumpe, nerentabile în care ţăranii constatau că ieşeau în pierdere după realizarea unui bilanţ anual.

În concluzie, situaţia proprietarilor din teren este într-o permanenţă schimbare, însă cert este faptul că procentajul rămâne acelaşi aşa cum a fost prezentat mai sus.

Diagnostic/tablel 3: Date referitoare la activităţile umane şi modul de utilizare al terenurilor:

Date despre activităţile Codul activităţilor Cuantificare Caracterizare Sursa datelor

11


umane şi modul de utilizare al terenurilor

umane conform FSD

Cultivarea terenului 100 Terenuri arabile neirigate (44,4%)

din suprafaţa totală asitului

Unele suprafeţe agricole de lângă râul Siret nu sunt cultivate. Altele se cultivă într-un an iar în anul următor nu se mai cultivă. Deci putem afirma că nu se practică o agricultură intensivă.

Direcţiile agricole

Cositul 102 Pe unele suprafeţe de teren se cultivă lucernă sau trifoi, altele devin fâneţe prin lăsarea terenurilor în paragină. Cositul se realizează în cea mai mare parte manual (cu coasa), dar şi mecanizat.

Direcţiile agricole

Păşunat 140 Păşuni (19%) din suprafaţa totală a

sitului

În interiorul sitului există terenuri cu vegetaţie naturală care sunt folosite de localnici pentru păşunat. Sunt folosite pentru păşunat terenuri cultivate, terenuri neproductive din lunca inundabilă a Siretului (spaţiul dintre albia majoră şi digul de protecţie), dar şi pâlcurile de pădure existentă pe marginea apei.

Direcţiile agricole şi observaţii în teren

Silvicultură 160 Păduri de foioase (17,5%) din

suprafaţa totală a sitului

În sit există pâlcuri de pădure specifică luncii care sunt administrate de ROMSILVA.

Vânătoare 230 3 asociaţii de vânătoare

Se practică conform legislaţiei în vigoare Asociaţiile de Vânătoare şi Pescuit

Pescuit 220 Nedefinită Se practică pescuitul sportiv Asociaţiile de Vânătoare şi Pescuit

Braconaj 243 Nedefinită Pe toată suprafaţa sitului Asociaţiile de Vânătoare şi Pescuit

Extracţie agregate minerale de râu

Nedefinită Pe toată suprafaţa sitului ANAR, Direcţia Apelor Siret

12


Rezumat:

În ceea ce priveşte activităţile umane şi modul de utilizare a terenurilor nu putem face o cuantificare de la un an la altul. Activitatea umană pe suprafaţa sitului sau în imediata vecinătate se rezumă la o exploatare agricolă cod FSD 102, utilizată pentru cosit sau cultivarea cerealelor. Culegerea plantelor medicinale cod FSD 250 este o activitate tradiţională practicată de puţine persoane. Vânatoarea pe suprafaţa sitului se defăşoară conform legislaţiei în vigoare, dar braconajul cod FSD 243 nu poate fi controlat. Silvicultura cod FSD 160 nu este practicată pe suprafaţa sitului, dar tăierea ilegală a arborilor nu poate fi controlată, mai ales în partea îndepărtată a sitului. Pescuitul: se practică doar pescuitul sportiv de-a lungul râului Siret. Cei mai mulţi pescuiesc cu undiţa de pe mal.

Aşa-zisa activitate de curăţenie de primăvară poate produce incendii ce pot scăpa de sub control, existând pericolul distrugerii unor habitate, afectând în mod grav anumite specii (cod FSD 948).

Extracţiile de agregate minerale de râu se desfăşoară strict sub controlul Agenţiei Naţionale a Apelor Române Direcţia Apelor Siret, cât şi al Agenţiilor de Mediu Locale. Balastierele au scopul de a menţine cursul Siretului pe un anumit traseu şi de a decolmata albia râului reducându-se în felul acesta eroziunile de mal cât şi inundaţiile din zonele respective. În mod normal, prin realizarea unor studii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru fiecare punct de exploatere, se fac cunoscute măsurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale cât şi măsurile de conservare a biodiversităţii.

Diagnostic/tablel 4: Date abiotice generale:

Date abiotice generale

Cuantificare Calificare Sursa datelor

Geologie 100% roci sedimentareDin punct de vedere geologic perimetrul cercetat este situat în

apropierea Faliei Pericarpatice care se prezintă ca un complex de fracturi.

Elementele geologice ale sectorului sunt analizate numai la nivelul fundului văii,

respectiv a luncii Siretului care aparţine de Platforma Moldovenească. Soclul

Platformei prezintă unele caracteristici deosebite la vest de Siret faţă de partea

estică a acestui râu. La vest de Siret soclul este mai coborât după o linie de falie

numită Falia Siretului. Fundamentul Platformei este podolic, cristalin, cutat şi şariat

apoi peneplenizat de o parte şi de alta a Siretului. Cuvertura sedimentară a

Geologia României

Diverse studii geologice zonale.

13


Platformei se prezintă necutată cu stratele dispuse în monoclin. Sedimentarea s-a

făcut în mai multe cicluri întrerupte de exondări.

Hidrologie 10,5% din suprafaţa totală a sitului

Râului Siret izvăreşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina) şi drenează prin reţeaua sa hidrografică partea central estică a Carpaţilor Orientali, Subcarpaţii şi Podişul Moldovei.

* * * (1971) – Râurile României, I.M.H. Bucureşti;

* * * (1998-2002) – Sinteze anuale privind protecţia calităţii apelor din bazinul Siret, Direcţia Apelor Siret, Bacău;

I.Donisă şi colab. (1973) – Etapele evoluţiei reţelei hidrografice din Carpaţii orientali, Realizări în geografia României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti

Climă Valea Siretului beneficiază de un climat temperat continental, influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelul continentului. Aceste condiţii barice împreună cu factorii radiativi şi suprafaţa adiacentă, asigură condiţiile de manifestare locală pentru elementele climatice

Pedologie În zonele de culoar, extensia mare a suprafeţelor orizontale şi existenţa a diverse trepte de terase fluviatile, crează o etajare a învelişului de sol. Astfel pe terasele înalte şi mijlocii, cu altitudinea relativă mai mare de 40 m, sunt întâlnite obişnuit preluvosoluri şi luvosoluri, cu afectare locală prin procese de eroziune. Până la nivelul terasei de 40 m, pentru toate nivelele de terase ieşite de sub regimul inundabil, este zona de largă extindere a cernisolurilor, reprezentate mai ales prin faeoziomuri cambice şi argiloiluviale, faeoziomuri greice, ca diverse stadii de

14


manifestare al proceselor de decarbonatare, faeoziomuri gleice, acolo unde nivelul freatic este la adâncimi de peste 1 m de suprafaţă, faeoziomuri stagnice (pseudogleizate), unde bilanţul hidroclimatic este excedentar, iar în zonele depresionare, cu nivelul freatic aproape de suprafaţă, sunt întâlnite soluri hidromorfe, reprezentate prin gleiosoluri molice sau tipice. Pe nivelele de terase din vecinătatea principalelor cursuri de apă, obişnuit încă sub regim de inundaţie, se dezvoltă aluviosoluri, cele mai extinse fiind cele calcarice, molice, gleice sau entice.

Topografie

Rezumat:

Din punct de vedere geologic există mai multe etape (cicluri):

Eosilurian – Carbonifer inferior (primul ciclu) în care coloana stratigrafică este de aproximativ 400-600 m alcătuită din

gresii cuarţoase grosiere, gresii microconglomeratice, şisturi argiloase negricioase şi şisturi cu graptoliţi.

Între sfârşitul Carboniferului şi sfârşitul Eucretacicului a existat o perioadă generală de exondare însă, numai la periferia

Platformei s-au produs unele transgresiuni în Jurasicul terminal (marne, calacare, dolomite roşiatice) şi alta în Cretacicul inferior

(marne, calcare, gresii calcaroase).

Neocretacic (al doilea ciclu) – au avut loc depunerile de gresii şi nisipuri glauconitice, calcare şi marne cretoase, calcare

grezoase cu ostreode, briozoare şi inocerami.

Odată cu mijlocul Miocenului (a doua jumătate a Badenianului) începe cel de-al treilea mare ciclu de sedimentare. Cele mai

însemnate etape de sedimentare au fost remarcate în Badenian, Buglovian, Volhinian şi Bassarabian. De la sfârşitul Bassarabianului,

teritoriul a evoluat subaerian. S-au depus prin transport fluviatil, aluviuni cu granulometrii diferite (bolovănişuri, pietrişuri, prundişuri,

nisipuri şi mâluri) în terase şi lunci. Prin diageneză şi prin procese eoliene o parte din materialele superficiale s-au transformat în

depozite loessoide.

15


În subteran, din versantul drept al râului Siret circulă un acvifer freatic continuu, bine alimentat dinspre cursul de apă. Nivelul

hidrostatic se situează la adâncimi mici variind între – 1,0 – 1,5 m în apropierea luciului de apă şi până la – 2,0 – 2,5 în treapta mai

înaltă de luncă.

Din punct de vedere al calităţii agregatelor minerale de râu, în conformitate cu prevederile STAS 1667/76 şi 4606/80, se poate

spune că sunt bune pentru utilizarea în stare brută la lucrări de drumuri şi terasamente.Proporţia relativ mare a elementelor formate din

gresii cuarţoase, cuarţite şi menilite recomandă agregatele menţionate pentru lucrări supuse unui grad de uzură ridicat. Calitatea

agregatelor minerale de râu creşte după confluenţa râului Siret cu Moldova.

Hidrologie: Râului Siret izvăreşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina) şi drenează prin reţeaua sa hidrografică partea central estică

a Carpaţilor Orientali, Subcarpaţii şi Podişul Moldovei. Râul Siret, în amonte de confluenţa cu râul Moldova la punctul hidrometric de

la Lespezi, are un debit mediu multianual de 27,2 mc/s, iar scurgerea medie specifică este de 4,58 l/s.km2. În medie în anotimpul de

iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %. Primăvara, care reprezintă perioada de tranziţie spre perioada caldă, rezervele de apă din

zăpada acumulată iarna se eliberează în perioade foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în această perioadă, produc cele mai

mari volume sezoniere care pot ajunge la 41,95 %.

Chimismul apelor de regulă este neutru, pH-ul fiind cuprins între 6,8-7,7, un reziduul fix de la 298-457 mg/l, dintre anioni

predomină ionul SO42- având valori cuprinse între 37-155 mg/l, urmat de ionul Cl având valori cuprinse între 18-48 mg/l, iar dintre

cationi predomină calciul (48-94 mg/l) şi magneziul (3-32).

Râul Siret (la Drăgeşti–aval confluenţă cu râul Moldova şi amonte de confluenţa cu râul Bistriţa) are un debit mediu

multianual de 57 mc/s, iar scurgerea medie specifică este de 4,82 l/s.km2. În medie în anotimpul de iarnă scurgerea apei reprezintă

11,33 %. Primăvara, care reprezintă perioada de tranziţie spre perioada caldă, rezervele de apă din zăpada acumulată iarna, se

eliberează în perioade foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în această perioadă, produc cele mai mari volume sezoniere care

pot ajunge la 41,95 %.

16


Chimismul apelor de regulă este neutru, pH-ul fiind cuprins între 6,6-7,9; un reziduul fix de la 304-624 mg/l, dintre anioni

predomină ionul SO42- având valori cuprinse între 16-181 mg/l, urmat de ionul Cl având valori cuprinse între 23-149 mg/l, iar dintre

cationi predomină calciul (29-85 mg/l) şi magneziul (8-24).

Apa freatică este poziţionată la adâncimea de 1-2 m în zona de grind iar pe spaţiul cursului actual al Siretului este în

continuitate cu masa de apă care se scurge pe Siret.

Climă: valea Siretului beneficiază de un climat temperat continental, influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la

nivelul continentului. Aceste condiţii barice împreună cu factorii radiativi şi suprafaţa adiacentă, asigură condiţiile de manifestare

locală pentru elementele climatice.

Circulaţia maselor de aer la nivelul ţării este influenţată de două arii anticiclonale, poziţionate deasupra Arhipelagului Azore

şi în zona Siberiei şi a două arii ciclonale, situate deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterana. Aceşti centri barici, prin valorile de

presiune existente, impun direcţia de deplasare a maselor de aer la nivelul continentului european. Interpunerea lanţului muntos al

Carpaţilor Orientali redirecţionează masele de aer de la o direcţie vest-est spre o direcţie dominantă, în toată aria Moldovei, de la nord

spre sud sau invers. Principalele văi, care izvorăsc din Carpaţii Orientali, au o alternanţă a direcţiei văii (longitudinală şi transversală)

însă nici o vale nu reuşeşte să fie total transversală şi deci nu reuşeşte să fie o cale lesnicioasă pentru tranzitarea maselor de aer de la

vest la est.

Factorii radiativi reprezintă principala sursă de căldură pentru suprafaţa pământului. Radiaţia globală directă este în zonă de

110,1 Kcal/cm²/an (la Roman).

Condiţiile orografice influenţează gradul de înmagazinare a factorilor radiativi şi formarea de noi substanţe chimice. Prezenţa

doar a suprafeţelor orizontale asigură înmagazinarea diferenţiată a radiaţiei în funcţie de starea atmosferică şi de poziţia Soarelui pe

bolta cerului.

Toate aceste elemente determină o manifestare diferenţiată a elementelor climatice (temperatură, precipitaţii, umiditate, vânturi

etc.) de la o zi la alta, de la o lună la alta sau de la un anotimp la altul.

17


Temperatura aerului. Datele meteorologice înregistrate la Roman sunt prezentate în tabelul de mai jos. Aceste date

evidenţiază afinitatea la climatul temperat continental, specific estului ţării.

ELEMENTUL CLIMATIC

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII ANUAL

TEMPERATURĂ AER

-4,9 -3,1 2,2 8,9 14,7 18,0 19,9 19,1 14,9 9,0 2,9 -1,8 8,3

MAXIMA ABSOLUTĂ

14,8 17,0 24,5 31,0 34,0 35,0 37,5 38,2 36,0 32,9 27,0 16,2 38,2

MINIMA ABSOLUTĂ

-31,5 -33,2 -24,0 -10,1 -4,0 3,0 3,0 3,0 -5,0 -17,0 -22,5 -28,6 -33,2

Umezeala relativă a aerului. Este direct influenţată de umiditatea atmosferică a maselor de aer şi de prezenţa unei reţele

hidrografice destul de dense, din aval de confluenţa Moldovei cu Siretul. Acest parametru climatic are o variaţie diurnă, lunară şi

anuală, corelată invers proporţional cu valorile pe care le are temperatura.

Umiditatea medie multianuală lunară variază între valoarea de 63% din luna iunie până la valoarea de 81% din luna decembrie.

Cele mai scăzute valori ale umidităţii relative se înregistrează vara când sunt cuprinse între 63–64 % iar cele mai ridicate valori sunt

iarna, când se înregistrează 78 – 81%. Saltul termic şi dinamica atmosferei din lunile de primăvară cauzează scăderea umezelii relative

cu 5% în luna martie şi cu 10% în luna aprilie.

Nebulozitatea atmosferică. Modul de exprimare al nebulozităţii atmosferice este direct influenţat de poziţia şi deplasarea

marilor formaţiuni barice. De asemenea, mişcarea ascendentă a aerului în interiorul depresiunilor barice ca şi larga dezvoltare a

sistemelor frontale, au influenţe asupra nebulozităţii atmosferice. Drept urmare, la Roman, valoarea medie anuală a nebulozităţii este

de 6,2 zecimi. Valorile din timpul verii sunt de aproximativ 4,6 – 5,9 zecimi, iar cele din timpul iernii sunt de 7,2 – 7,6 zecimi.

Perioada cu cea mai redusă nebulozitate atmosferică este în lunile august – septembrie, cu valorile de 4,6 – 4,9 zecimi.

18


Precipitaţiile atmosferice. Au un rol esenţial în circuitul apei în natură, iar cantitatea de apă căzută determină alcătuirea

covorului vegetal şi formarea rezervelor de apă din stratele acvifere.

La Roman cad aproximativ 520,5 mm – medie multianuală determinată pe perioada 1896-2003, iar perioada cea mai ploioasă

din an este intervalul mai-iulie când se înregistrează 211,8 mm, adică 41% din media multianuală. Intervalul cel mai sărac în

precipitaţii este din decembrie până în martie, când cad doar 101,4 mm, adică 19,5% din media multianuală.

Regimul eolian. Este determinat vara de anticiclonul Azorelor şi iarna de anticiclonul Siberian, iar poziţia meridiană a

formelor majore de relief (culmi, văi) redirecţionează vânturile de vest pe direcţie de la nord la sud, ceea ce face ca în zona cercetată

vânturile dominante să fie de direcţie nord-vestică, nordică şi sudică (cu o frecvenţă de 45,2%) şi în condiţiile pe care calmul asigură

40,0% din măsurătorile efectuate.

Pedologie. Învelişul de soluri din bazinul hidrografic al Siretului este extrem de variat tipologic şi arealic, urmare a condiţiilor

de mediu existente. Acest înveliş se dezvoltă în strânsă concordanţă cu exprimarea celorlalţi factori ai mediului geografic şi din

această cauză este caracteristic fiecărei unităţi de relief. Pentru Lunca Siretului Mijlociu important este regimul scurgerilor de pe

versanţi, care au rol determinant în volumul scurgerilor solide şi asigură ritmul infitraţiei apelor pluviale în orizonturile de sol, care se

materializează în final cu modificarea însuşirilor calitative ale apelor freatice.

Este bine de remarcat variaţia altitudinală a folosinţelor terenurilor, care crează disponibilităţi reduse de exprimare a proceselor

de eroziune în zonele montane, unde, pădurile şi pajiştile existente asigură o reţinere importantă a ploilor în litiere sau în stratul de

muşchi. Nu acelaşi lucru se întâmplă în zonele deluroase, de podiş sau subcarpatice, unde exploatarea agricolă, obişnuit pe direcţia

deal-vale, oferă largi posibilităţi de exprimare pentru procesele fluvio-denudaţionale, cu implicaţii asupra colmatării accelerate a

lacului. Singura zonă naturală unde procesele denudaţionale sunt mult limitate este reprezentată de culoarele cu aspect depresionar,

unde cea mai mare parte a apelor pluviale se infiltrează în orizonturile solurilor.

Zona montană, dezvoltată la peste 600 m altitudine absolută, se caracterizează printr-o diversitate mai redusă a învelişului de

sol. Pe rocile eu şi mezobazice, de pe versanţii montani inferiori şi mijlocii dezvoltându-se eutricambosoluri şi districambosoluri,

19


obişnuit afectate de eroziunea areolară şi procese de alunecare. Pe versanţii montani superiori, de la altitudini de peste 1500 m

prepodzolurile (soluri brune feriiluviale) sunt cele mai frecvente, în asociere însă cu districambosoluri la limita inferioară a acestui

sector şi cu podzoluri în zonele de culme, ocupate de roci acide. Reprezintă zona de alimentare a principalelor artere hidrografice cu

elemente de pietrişuri şi bolovănişuri, ce asigură refacerea pietrişurilor exploatate în balastiere.

Zona deluroasă, reprezentată atât de dealurile subcarpatice cât şi de cele de podiş, are o mare varietate pedologică determinată

de variabilitatea climatică, litologică şi de vegetaţie, la care se adaugă variabilitatea proceselor de eroziune, impuse de pante. Fiind o

zonă de exploatare agricolă a terenurilor şi urmare a orientării parcelelor agricole predominant deal-vale, în această zonă învelişul

pedologic este extrem de diversificat arealic, situaţie impusă de diversele intensităţi ale procesului de eroziune de suprafaţă. Cele mai

extinse soluri din zona deluroasă sunt reprezentate de preluvosoluri şi luvosoluri, întâlnite pe culmile deluroase ca şi pe versanţi

neafectaţi de degradări intense de terenuri. Pe versanţii înclinaţi, unde procesele fluviodenudaţionale sunt intense şi complexe, se

produc frecvent amestecuri de orizonturi de sol în timpul alunecărilor, ceea ce face ca învelişul de soluri să fie permanent în faze

incipiente de dezvoltare, cu largă dezvoltare a regosolurilor şi, acolo unde terenurile sunt cultivate cu culturi agricole, cu erodosoluri.

În zonele de culoar, extensia mare a suprafeţelor orizontale şi existenţa a diverse trepte de terase fluviatile, crează o etajare a

învelişului de sol. Astfel pe terasele înalte şi mijlocii, cu altitudinea relativă mai mare de 40 m, sunt întâlnite obişnuit preluvosoluri şi

luvosoluri, cu afectare locală prin procese de eroziune. Până la nivelul terasei de 40 m, pentru toate nivelele de terase ieşite de sub

regimul inundabil, este zona de largă extindere a cernisolurilor, reprezentate mai ales prin faeoziomuri cambice şi argiloiluviale,

faeoziomuri greice, ca diverse stadii de manifestare al proceselor de decarbonatare, faeoziomuri gleice, acolo unde nivelul freatic este

la adâncimi de peste 1 m de suprafaţă, faeoziomuri stagnice (pseudogleizate), unde bilanţul hidroclimatic este excedentar, iar în

zonele depresionare, cu nivelul freatic aproape de suprafaţă, sunt întâlnite soluri hidromorfe, reprezentate prin gleiosoluri molice sau

tipice. Pe nivelele de terase din vecinătatea principalelor cursuri de apă, obişnuit încă sub regim de inundaţie, se dezvoltă aluviosoluri,

cele mai extinse fiind cele calcarice, molice, gleice sau entice.

20


Diagnostic/tabel 5 : Ecosisteme ( în legătură cu marile ecosisteme descrise în FSD)

Ecosisteme (în legăturăcu marile ecosistemedescrise în FSD)

Suprafaţa,lineară sauprocentul deacoperire asitului

Statutul sumaral ecosistemului

Principalele habitatede interes comunitarvizate

Principalele specii deinteres comunitarvizate

Principaleleameninţări identificatesau estimate înlegătura cu activităţileumane

Sursa datelor

Păduri 17,5% Favorabilă 91E0*Păduri sud-est carpatice deanin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa91YO Păduri geto-dacice de gorun (Quecus petrea) cu Dentaria bulbifera;91IO* Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat ( Quecus robur) şi cu Acer tataricum:91FO Păduri danuvian-pontice mixte cu stejar pedunculat ( Quecus robur) frasin ( Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea;91AO Păduri danubiene de salcie albă ( Salix alba) cu Lycopus exaltatus;3240 Tufărişuri danubiene de cătină albă ( Hyppophae rhamnoides) şi răchită albă ( Salix eleagnos).

Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă), Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig); Cerambyx cerdo (Croitor mare);Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă); Dioszeghyana schmidtii; Eriogaster catax; Euphydryas maturna; Lucanus cervus (Rădaşcă, Răgacea); Ophiogomphus cecilia; Cirsium brachycephalum (Pălămidă)

Exploatareaneautorizată a arborilor

Habitatele din România

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „ Ion Borcea” Bacău

Mlaştini şi terenuri înmlăştinate

5,2% Favorabilă 7240* Turbării sud-estice carpatice, mezo-

Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);


21


oligotrofe cu Carex flava şi Sphagnum recurvum;7230 Mlaştini sud-estice carpatice, eutrofe cu Carex flava şi Blysmus compressus.

Emys orbicularis(Broască ţestoasă de apă); Triturus cristatus (Triton cu creastă);


Grohotişuri, stâncării

favorabilă 8210 Comunităţi sud-estice carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria

Iris hungarica ssp.;Bubo bubo; Falcoperegrinus; Pernisapivorus;



Pajişti neexploatate 6120*; 6170 ; 6510 Maculineaarion;Euphydryasaurinia; Lycaena disparFalco peregrinus;Pernisapivorus ; Zerynthiapolyxena

Colonizare cu planteinvadatoare.



Fânaţe, pajişti de păşunat

19% Favorabilă 6520 Maculineaarion;Euphydryasaurinia; Lycaena disparFalco peregrinus;Pernisapivorus ; Zerynthiapolyxena

Activitatea de cosittradiţională



Zone umede Favorabilă 91 EO *

3130 Comunităţi

Bombinavariegata;Trituruscristatus ;Alnusincana ;Alnus glutinosaEleocharis acicularis,

Exploatareaneautorizată a arborilorriverani


Complexul

22


danubiene cu Eleocharisacicularis şi Littorella uniflora

Cyperus flavescens,Marsilea quadrifolia

Muzeal de Ştiinţele Naturii „ Ion Borcea” Bacău

Zone urbanizate Favorabilă 6510 Maculineaarion;Euphydryasaurinia;Lycaena dispar Zerynthia polyxena

Poluare fonică, deşeurimenajere



Infrastructură Favorabilă Nu face obiectul Maculineaarion;Euphydryasaurinia;Lycaena dispar Zerynthia polyxena

Poluare fonică, poluarecu gaze de eşapament,poluare cu gunoaie.Ucidere accidentală aunor exemplare dereptile ori păsări.



Râuri 10,5% Favorabilă Neconsemnat înDirectiva Habitate

Alcedo atthis Poluare cu deşeuri Habitatele din România


Rezumat:

Pe suprafaţa sitului de 10 455, marile ecosisteme sunt împărţite în păduri, mlaştini şi terenuri înmlăştinate, grohotişuri, pajişti de păşunat, zone umede, zone urbanizate, infrastructură. În general starea de conservare a acestor zone este faborabilă.

De remarcat că pe suprafaţa sitului există 2 habitate comunitare prioritare pentru Natura 2000: - 91 EO*- Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana); - 91 IO*- Păduri rarişti moldave de stjar pedunculat ( Quercus robur) şi cu Acer tataricum. Pe

23


lângă aceste 2 habitate comunitare prioritare pentru Natura 2000 pe suprafaţa sitului se mai întâlnesc o serie de habitate de interes dar care nu sunt incluse şi în Natura 2000, acestea sunt: - tufărişuri danubiene de cătină albă (Hyppophae rhamnoides), cătină roşie (Tamarix ramosissima) şi răchită roşie (Salix eleagnos).

Pajiştile prezintă o stare de conservare relativ bună, necesitând refacerea lor prin curăţirea de plante invazive pentru a putea menţine şi proteja situl Lunca Mijlocie a Siretului.

Zona umedă constituie un habitat perfect pentru nevertebrate şi pentru vegetaţia specifică zonelor mlăştinoase, specii de Salix şi de Alnus incana.

Diagnostic/Tabel 6 : Date biotice (altele decât habitatele naturale şi speciile de interes comunitar )

Date biotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelorHabitate naturale în general Pe lângă habitatele de

interes comunitar codificate în Natura 2000, mai sunt prezente 5 tipuri de habitate cu valoare deosebită din punct de vedere ştiinţific

Aceste habitate sunt : pajişti daco-getice cu Arrhenatum etatius, Agrostis cappilaris, Luzula campestri, - acestea sunt pajişti eutrofic umede ce constituie un mediu prielnic pentru adăpostirea păsărilor din această regiune.



Flora în general Subarboretul pădurilor este alcătuit din Cornus mas, Cornus sanguinea, Viburnum lantana. În etajul ierbaceu se întâlnesc Brachio podium silvaticum, Viola silvestris, Carex pilosa, Asarum europaeum, Poa nemoralis, Potentilla argintea.Vegetaţia luncilor se caracterizează prin prezenţa speciilor higrofile şi mezofile (Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra, Salix cinerea precum şi Populus alba, Populus nigra, Populus canescens). Tot aici se întâlneşte de asemenea Alnus glutinosa. În flora ierboasă sunt specii de rogoz (Carese gracilis, Carese acutiformia, Carese riparia), trifoi (Trifolium campestre, Trifolium arvense, trifolium patens), murul (Rubus caesius), troscotul (Polygonum hidropiper), iarba câmpului (Agrostis alba), coada vulpii (Alopecurus pratensis) ş.a.



Fauna în general Tufişurile mai au ca oaspeţi de vară pitulicea (Phyllescopus collebita), sfrâcniocul (Sitta europaea caesia) ş.a. Ciocănitoarele, graurii şi piţigoii sunt întâlniţi pe mari areale. În scorburi îşi fac cuiburile graurul (Sturnus vulgaris), piţigoiul (Parus major), porumbelul de scorbură (Columba cenas), turturica (Streptopellia turtur), dumbrăveanca (Coracias garullus).


SOR – IBA BirdLife

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „ Ion

24


Vara, vin în pădurile de aici grangurele (Oriolus oriolus), botgrosul (Cocothraustes cocothraustes), florintele (Carduelis chloris), presura de grădină (Emberiza hortulana) şi inariţa (Carduelia flammea). Nu lipsesc nici sitarul (Scolopax scolopax), cârsteiul roşu (Crex crex) şi potârnichea (Perdix perdix).Reptilele sunt reprezentate prin şarpele orb (Anguis fragilis), şopârla de câmp (Lacerta agilis agilis), gusterul (Lacerta viridis), şerpi (Natrix natrix, Coronela austriaca, Elaphe longissima), broaşte (Pelobates fuscus). În frunziş sunt numeroase specii de insecte.Stepa şi silvostepa sunt frecventate de cele mai multe din speciile menţionate. Caracteristice râmăn rozătoarele: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), orbetele (Spalax leucodon), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), şobolanul de câmp (Apodemus agrarius). Tot aici se găsesc condiţii ecologice favorabile pentru iepurele de câmp (Lepus europaeus), iepurele de vizuină (Crictolagus cuniculus), dihorul de stepă (Mustela eversmani). Ca specie rară se găseşte spârcaciul (Otis tetrax), care ocupă sudul Moldovei. Sunt caracteristice o serie de reptile: Lacerta taurica şi Lacerta chersonensis, Lacerta argilis argilis, broasca râioasă comună (Bufo viridis).

Borcea” Bacău

Rezumat:Vegetaţia naturală este reprezentată la nivelul luncii de zăvoaie de plop şi salcie (Populus alba, P. nigra, Salix alba), adesea

bordând cursul apelor şi intrând în complex cu aninişurile. Zăvoaiele de plop şi salcie au ca specii de recunoaştere: Salix fragilis,

Rubus caesius, Solanum dulcamara, Ranunculus repens, Calamagrostis pseudophragmites, Myricaria germanica. În stratul

arborescent bietajat, etajul superior de 20-25 m este constituit din Populus alba, P. nigra, Fraxinus excelsior etc., iar etajul inferior de

15-18 m este din Salix alba, S. fragilis. Alnus glutinosa, A. incana etc. Stratul arbustiv dezvoltat şi dens cuprinde Salix purpurea, S.

elaeagnus, S. triandra, Ligustrum vulgare, Frangula alnus, Cornus sanguinea, Viburnum opulus, Prunus spinosa, Crataegus

monogyna etc. Tot aici ca liane se întâlnesc Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba.

25


Productivitatea acestor ecosisteme este medie, dar importanţa este foarte mare pentru protecţia albiei minore şi majore din

zonele meandrate, ceea ce le impune conservarea.

Alte asociaţii întâlnite sunt reprezentate de Salicetum purpureae, Salicetum trindro-viminalis şi Salicetum triandre.

Cea mai răspândită asociaţie secundară de pajişte este Agropyretum repentis, care are o compoziţie heterogenă, influenţată de

variaţia condiţiilor din habitat. Astfel pe grinduri nisipoase apare Cynodon dactylon, în zonele cu băltiri abundă Alopecurus pratensis

şi Agrostis stolonifera, la confluenţe, pe materiale fără salinizare, este Lolium perenne. Aceste variaţii de compoziţie determină natural

o productivitate slabă a pajiştilor, de 2,3-2,5 to/ha.

Asociat se mai întâlneşte şi asociaţia Trifolio repenti-Lolietum, cu o compoziţie mai valoroasă la care participă Lotus

corniculatus, Bellis perennis, Prunela vulgaris, Taraxacum officinale. O altă asociaţie este Agrostetum stoloniferae, care formează

pajişti hidrofile pe terenuri depresionare periodic inundate, cu o slabă valoare economică.

Diagnostic/Tabel 7: Habitatele naturale de interes comunitar

Habitate naturale deinteres comunitaridentificate în FSD(denumire din Directiva92/43)

Cod Natura2000 alhabitatuluinatural

Habitatulnaturalprioritar

Suprafaţaacoperită dehabitat (ha)

Regiunebiogeograficăvizată

Structuraşi funcţionalitatea

Statutul deconservare :FavorabilMediuDefavorabil

Sursa datelor

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91EO* DA Alpin, continental, pannonic

Dinamică naturală, o pădure relativ tânară

Favorabil Habitatele din România

Reţeaua Natura 2000

26



Păduri geto-dacice de gorun (Quecus petrea) cu Dentaria bulbifera;

91YO NU Continental, stepic Dinamică naturală, relativ tânără

Favorabil( valoareaconservativămare )




Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat ( Quecus robur) şi cu Acer tataricum:

91IO* DA Continental, pannonic,stepic

Dinamică naturală, o pădure relativ tânară




Păduri danuvian-pontice mixte cu stejar pedunculat ( Quecus robur) frasin ( Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea;

91FO NU Continental, pannonic,stepic

Dinamică naturală, relativ tânără




Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii

27


„ Ion Borcea” Bacău

Păduri danubiene de salcie albă ( Salix alba) cu Lycopus exaltatus;

91AO NU Continental, pannonic,stepic






Tufărişuri danubiene de cătină albă ( Hyppophae rhamnoides) şi răchită albă ( Salix eleagnos).

3240 NU Alpin, continental Dinamică naturală, relativ tânără





Turbării sud-estice carpatice, mezo-oligotrofe cu Carex flava şi Sphagnum recurvum;

7240* DA Alpin Dinamică naturală, o pădure relativ tânară




28


Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

6120* DA Alpin, continental Dinamică naturală,Închiderea pajiştilor prinplantele invazive, arbuşti şiarbori

Mediu(Valoareaconservativă estemare )




Pajişti de altitudine joasă( Alopecurus pratensis,Sanguisorba officinalis )

6510 NU Continentalsubmediteraneean

Dinamică naturală,închiderea pajiştilor prinplantele invazive, arbuşti şiarbori

Mediu( valoareaconservativămoderată )




Comunităţi danubiene cu Eleocharisacicularis şi Littorella uniflora

3130 NU Continental, pontic, pannonic, stepic






Diagnostic/Tabel 8: Specii de interes comunitar (Directiva 92/43 ANEXA 2)

29


Numele speciei de interescomunitar

identificată înFSD

(denumire conform

Directivei 92/43 anexa 2)

CodNatura2000 alspeciei

Speciaprioritară senotează cu

(« DA»

Efectivelepopulaţiei

(precizareaunităţii de

măsură

Regiunebiogeografică de

repartiţie a speciei

Structuraşi

funcţionalitateapopulaţieiHabitatul natural al

speciei

Statutul deconservare:Favorabil

MediuDefavorabil

Sursa datelor

Diagnostic/Tabel 9 :Specii de păsări de interes comunitar

Numele speciei de păsăride interes comunitar

identificată în FSD

(denumire conform

CodNatura2000 aspeciei

Speciaprioritară

senotează cu(« DA »)

Efectivelepopulaţiei (a

se precizaunitatea

Regiuneabiogeografică

derepartiţie a

speciei

Structuraşi

funcţionalitateapopulaţieiHabitatul natural al

speciei

Statutul deconservare:Favorabil

MediuDefavorabil

Sursa datelor

Cuiba Iernat Pasaj

30


Directivei rit

Alcedo atthis A229 20-30p Continentală Malul râului MediuFormularul

standard Natura 2000

Anthus campestris

A255 7-15p ContinentalăRegiuni deschise, aride cu vegetaţie

joasăMediu

Formularul standard Natura 2000

Botaurus stellaris

A021 2-3p ContinentalăStufaris, mediu

acvaticMediu


Caprimulgus europaeus

A224 3-6p Continentală Forestier MediuFormularul standard Natura 2000

Chlidonias hybridus

A196 34-40p Continentală Malul râului MediuFormularul standard Natura 2000

Ciconia ciconia A031 15-20p1200--1800i

Continentală

Regiuni deschise, stepe, terenuri

cultivate in aapropierea

apelor

Mediu


Ciconia nigra A030 2-3p 30-40i Continentală Forestier MediuFormularul standard Natura 2000

Dendrocopos leucotos

A239 10-18p Continentală ForestierNu este prezentă

în sitSOR

Dendrocopos syriacus


Falco peregrinus

A103 5-12i Continentală Forestier MediuFormularul standard Natura 2000

Falco vespertinus

A097 3-5p ContinentalăRegiuni, stepice, cu spaţii deschise

MediuFormularul standard Natura 2000

Ficedula albicollis


31


Ficedula parva A320 12-20p Continentală Forestier MediuFormularul standard Natura 2000

Lanius collurio A338 18-22p ContinentalăZone descchise,

luminisuriMediu


Lanius minor A339 15-20p ContinentalăZone descchise,

luminisuriMediu


Lullula arborea A246 5-10p Continentală Forestier MediuFormularul standard Natura 2000

Nycticorax nycticorax

A023 15-25p ContinentalăStufaris, mediu

acvaticMediu


Pernis apivorus A072 1-2p 5-6i Continentală Forestier MediuFormularul standard Natura 2000

Phalacrocorax pygmeus

A393 10-15i Continentală Mediu acvatic MediuFormularul standard Natura 2000

Philomacus pugnax

A1511000--1500i

ContinentalăMediu acvatic, malul apelor

MediuFormularul standard Natura 2000

Platalea leucorodia

A034 25-60i Continentală Malul apelor MediuFormularul standard Natura 2000

Tringa glareola A166 25-60i Continentală Malul apelor MediuFormularul standard Natura 2000

Rezumat:

Lista speciile de păsări menţionate în SPA „Lunca Siretului Mijlociu” şi habitatele preferate de acestea este prezentată în

continuare.

32


Alcedo atthis (pescărelul albastru). Specie strict protejată, parţial migratoare. Cuibăreşte în lungul râurilor şi canalelor încet

curgătoare, cu maluri nisipoase, abrupte în care îşi sapă cuibul.

o Biologia acestei specii ne indică faptul că s-ar putea afla pe raza sitului în malurile abrupte.

o Specia este inclusă în lista Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, denumită Măsuri de conservare pentru speciile

de păsări de interes comunitar din România, dependente de zonele umede şi realizată de Direcţia Generală Implementări

Politici de Mediu, Direcţia Conservarea Naturii, Biodiversităţii, Protecţie Sol şi Subsol (Autor: ecolog drd. Doina

CIOACĂ, 2006).

o Specie semnalată în - Studiul Avifaunei Acvatice din bazinul mijlociu al Siretului – teză de doctorat – Feneru Florin –

2002.

o Specia a fost semnalată în – Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări – Cătălin P. Rang – 2002, Cluj Napoca.

Anthus campestris (fâsa de câmp). Cuibăreşte în regiuni deschise aride şi nisipoase, cu vegetaţie joasă. Studiile efectuate de

SOR ne arată că este o specie cu stare de conservare nefavorabilă, a căror populaţie globală nu este concentrată în Europa.

o Biologia acestei specii ne indică faptul că s-ar putea afla pe raza sitului.

o Nu este citată în lista Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

o Specia a fost semnalată în – Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări – Cătălin P. Rang – 2002 Cluj Napoca.

Botaurus stellaris (buhai de baltă). Cod NATURA 2000 – A021. Specie protejată, oaspete de vară rar de iarnă. Pasăre solitară,

cuibăreşte local în stufărişuri întinse, parţial diurn dar bine ascuns în desişuri.

o Specia este inclusă în lista Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.


2002.


33


Caprimulgus europaeus (caprimulgul). Specie nocturnă, locală şi rară, întâlnită în zonele forestiere deschise aride, cu poieni şi

rarişti.

o Nu este citată ca specie caracteristică pentru luncile râurilor.

Chlidonias hybridus (chirighiţa cu obraz alb). Specie strict protejată, oaspete de vară. Cuibăreşte în mlaştinile din sudul Europei.

Specie insectivoră care preferă ecosistemele smârcurilor şi a pajiştilor umede.

o Specia este inclusă în lista Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

o Specie semnalată în – Studiul Avifaunei Acvatice din bazinul mijlociu al Siretului – teză de doctorat – Feneru Florin –

2002.


Ciconia ciconia (barza albă). Cod Natura 2000 – A031. Specie protejată, oaspete de vară. Specie comună, preferă terenurile

deschise, de pajişti umede, unde se hrăneşte cu broaşte, şerpi, cosaşi, peşti, etc.



Politice de Mediu, Direcţia Conservarea Naturii, Biodiversităţii, Protecţie Sol şi Subsol (Autor: ecolog drd. Doina

CIOACĂ, 2006).


2002.


Ciconia nigra (barza neagră). Cod Natura 2000 – A030. Specie protejată, oaspete de vară. Specie rară, solitară, care populează

regiunile împădurite, de obicei în apropierea unor lacuri, râuri sau a terenurilor mlăştinoase.



34



CIOACĂ, 2006).


2002.


Dendrocopos leucotus (ciocănitoarea cu spate alb). Specie puţin numeroasă, este prezentă în păduri de foioase sau amestec, în

special fag, cu arbori putrezi. Specia deşi este citată în formularul standard Natura 2000 cu un efectiv de 10-18 perechi, nu mai

este întâlnită pe acest tronson de luncă.


Dendrocopos syriacus (ciocănitoarea de grădină). Cuibăreşte în sud-estul Europei în regiuni deschise: parcuri, livezi, vii, alei,

etc.


Falco vespertinus (vânturelul de seară). Specie protejată, pasăre sedentară/oaspete de iarnă. Specie comună în sud-estul Europei,

în stepe şi terenuri deschise, cultivate, cu pâlcuri de copaci.

o Nu este citată în lista Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului

Falco peregrinus (şoimul călător). Cod Natura 2000 – A103. Specie protejată, pasăre sedentară/oaspete de iarnă. Cuibăreşte pe

versanţi stâncoşi, iarna şi în zone umede.



Politici de Mediu, Direcţia Conservarea Naturii, Biodiversităţii, Protecţie Sol şi Subsol (Autor: ecolog drd. Doina

CIOACĂ, 2006).


35


Ficedulla albicollis (muscarul gulerat). Cuibăreşte în păduri de foioase, grădini, parcuri.


Ficedulla parva (muscarul mic). Specie destul de comună, dar locală, în pădurile de foioase sau de amestec, cu vegetaţie

luxuriantă, umbroase, adesea uşor umede.


Lanius collurio (sfrânciocul roşiatic). Cuibăreşte în regiuni deschise cu tufişuri şi luminişuri.


Lanius minor (sfrânciocul cu fruntea neagră). Cuibăreşte în regiuni deschise cu copaci izolaţi şi tufişuri.


Lullula arborea (ciocârlia de pădure). Cuibăreşte pe liziere şi în arbori.


Nycticorax nycticorax (stârcul de noapte). Cod Natura 2000 – A023. Specie protejată, oaspete de vară. Specie prezentă în sudul

şi centrul Europei, în regiuni cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau sărată. Cuibăreşte în copaci, în colonii cu alte specii de stârc.




CIOACĂ, 2006).


2002.


Pernis apivorus (viespar). Cuibăreşte destul de frecvent în păduri izolate cu luminişuri şi poieni.


36


Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic) Cod Natura 2000 – A393.

Specie protejată, oaspete de vară. Specii dependente de zonele umede. Pot fi întâlnite pe ţărmului Mării Negre, în Delta

Dunării, precum şi pe lacurile şi râurile bogate în peşte, din interiorul ţării. Deseori stau pe crengi sau ţărmuri stâncoase, cu aripile

întinse pentru a se usca. Cuibăresc pe lângă lacuri şi râuri, în copaci, în zone cu stufărişuri întinse, de multe ori împreună cu stârcii

si egretele.




CIOACĂ, 2006).

o Specia a fost semnalată în 1974 şi în anii 2000 – 11 exemplare (Studiul Avifaunei Acvatice din bazinul mijlociu al

Siretului – teză de doctorat – Feneru Florin – 2002).


Philomachus pugnax (bătăuş). Specie care cuibăreşte în mlaştini şi bălţi cu vegetaţie scundă, în număr mare în tundra nordică,

în migraţie destul de comun pe ţărmuri, pajişti mlăştinoase, de asemenea pe terenuri arabile şi în regiuni deschise cu vegetaţie

ierboasă.



Platalea leucorodia (lopătar). Cod Natura 2000 – A034. Specie declarată monument al Naturii de către Academia Română.

Specie protejată, oaspete de vară rar de iarnă. Pasăre rară cu răspândire discontinuă, în apropierea apelor puţin adânci, bălţi

întinse şi lacuri cu stufăriş.



37



CIOACĂ, 2006).

o Specia semnalată în - Studiul Avifaunei Acvatice din bazinul mijlociu al Siretului – teză de doctorat – Feneru Florin –

2002.

Tringa glareola (fluierar de mlaştină). Specie de pasaj în România; Specie destul de comună în mlaştinile cu rogoz, de asemenea

în pădurile de mesteacăn din regiunile montane. De obicei, cuibăreşte pe smocuri de rogoz, este numeroasă în pasaj, pe malurile

mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar.


o Specie semnalată în - Studiul Avifaunei Acvatice din bazinul mijlociu al Siretului – teză de doctorat – Feneru F. – 2002.


Speciile de păsări menţionate anterior sunt protejate prin:

• Legea nr.13/1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna, privind conservarea vieţii sălbatice si a habitatelor

naturale din Europa.

• Legea nr.13/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (prin care România a ratificat Convenţia de la

Bonn).

• Legea nr.89/2000 (pentru ratificarea Acordului de la Haga) cu privire la conservarea păsărilor de apă migratoare african-

eurasiatice.

• Directiva Europeană 79/409/EEC, cu privire la protejarea păsărilor sălbatice (Directiva “Păsări”), Anexa I.

• OUG nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei

sălbatice.

Măsuri minime pentru conservare.

38


Este necesară respectarea cu stricteţe a normelor legislative în vigoare, se va anunţa agenţia judeţeană de protecţie a mediului

asupra oricăror incidente care ar apărea în perimetrul ariei protejate, se va menţine funcţionalitatea ariilor depresionare situate la

exteriorul zonei îndiguite din vechi privaluri, pentru persistenţa habitatelor umede existente ce asigură resurse trofice sporite pentru

păsări şi se vor lua măsuri de consolidare a malurilor concave, din zonele de meandru, cu lucrări tehnice de prevenire şi combatere a

eroziunii laterale a râului Siret.

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele

prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile

incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

– orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în

oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

– perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

– deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

– deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

– uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

– deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

– culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

– perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;

– deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

– comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror

părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

39


Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.

Obiective/Tabel 10: Obiective legate de habitatele naturale şi activităţile umane

Activităţi umane

Agricultură Silvicultură UrbanismInfrastructu

ră

Carieră de

piatră

Vânătoare şi

pescuitTurism Sport

Braconaj

Habitate naturale(anexa 1Directiva

92/43)

Tăiere ilegalăde arbori

Râuri, lacuriN06 14

511, 512

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Deversare ape

menajere

Nu face obiectul

Extragere de nisip si

pietris

Pescuit sportiv

Nu face obiectul

Nu face obiectul Braconaj

sporadic

Mlaştini, turbării

N07 5 411, 412

Nu face obiectul

Mentinere lemnului mort

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

lemnului mort

Pajişti naturale, stepe N02

2 321

Nu face obiectul


Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Turism de weekend in urma căruia rămân multe

resturi menajere

Nu face obiectul


Culturi (teren arabil)N12 27

211 - 213

Culture de cereale şi

plante furajere

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Păşuni N14 18

231

Activitate de cosit

tradiţională


Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Păduri de foioase N16 34

Nu face obiectul

Managementul forestier general

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Turism de weekend in urma căruia

Nu face obiectul

Tăiere ilegală sporadică fără

a se face

40


311rămân multe

resturi menajere

defrişări in masă

Obiective/Tabel 11: Obiective legate de specii (92/43) şi activităţile umane

Activităţi umane

Agricultură Silvicultură Urbanism InfrastructurăCarieră

depiatră

Vânătoare şi

pescuitTurism Sport

Braconaj

OBIECTIVELEGATE DE

SPECIISpecii (anexa2 Directiva

92/43)

Tăiere ilegală

de arbori

Alcedo atthisNu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Deranjulspeciilor

, maiales în

perioada de

cuibărit

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Anthus campestris

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Botaurus stellaris

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Caprimulgus europaeus

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Chlidonias hybridus

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Ciconia ciconia

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Posibilderanj fonicşi poluare cu

deşeurimenajere in

urma campărilor

Nu face obiectul

Nu face obiectul

41


din timpul weekendului

Ciconia nigraNu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Posibilderanj fonicşi poluare cu

deşeurimenajere in

urma campărilor din timpul

weekendului

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Dendrocopos leucotos

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Tăiereailegală aarborilor

ducela o

scădere apopulaţiei

Dendrocopos syriacus

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Tăiereailegală aarborilor

ducela o

scădere apopulaţiei.

Falco peregrinus

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Deranjulspeciilor

, maiales în

perioada de

cuibărit

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Falco vespertinus

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Ficedula albicollis

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Ficedula parvaNu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Lanius collurio Nu face Nu face Nu face Nu face Nu face Nu face Nu face Nu face Nu face

42


obiectul obiectul obiectul obiectul obiectul obiectul obiectul obiectul obiectul

Lanius minorNu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Lullula arborea

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nycticorax nycticorax

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Pernis apivorus

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Deranjulspeciilor

, maiales în

perioada de

cuibărit

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Phalacrocorax pygmeus

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Deversare ape

menajere

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Philomacus pugnax

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Deversare ape

menajere

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Platalea leucorodia

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Deversare ape

menajere

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Tringa glareola

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Deversare ape

menajere

Nu face obiectul

Posibilderanj fonic

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Nu face obiectul

Obiective/Tabel 12: Obiective legate de speciile de păsări (79/409) şi activităţile umane:

Activităţi umaneSpecia de pasăre (anexa

Agricultură Silvicultură Urbanism Infrastructură Carieră de piatră

Pescuit şi vânătoare

Turism Alte activităţi Obiective legate de speciile de păsări

43


1 Directiva 79/4009)

Obiective/Tabel 13: Acţiuni:

Denumirea acţiunii

Descrierea acţiunii şi

cuantificarea sa

Obiectivele acţiunii

Activităţi umane

Habitate umane vizate

Specii vizate

Planificare Responsabil Cost global al acţiunii (euro)

Plan de finanţare

44

p m lunca siretului mijlociu

Documents