pacala teatru

Upload: mariana-craciun

Post on 14-Apr-2018

314 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

  • 7/27/2019 pacala teatru

    1/47

    Un negustor, umblnd prin mai multe sate i orae, ca s cumpere gru, ppuoi i altele, ntr-o ziajunse la un pod i cnd era s treac vzu un om care se odihnea acolo: acesta era Pcal.Negustorul, voind safle ceva de la el, ca orice negustor, se apropie de dnsul i-l ntreb:

    De unde eti, mi cretine?

    Ia din sat de la noi, rspunse Pcal. Din care sat de la voi?Iaca de acolo, tocmai de sub acel mal, artnd negustorului cu mna spre un deal.Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l tiu.Ei! cum s nu-l tii; e satul nostru, i eu de acolo vin.Nu aa, mi prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui moie este i cum i botezat?Doamne! da' nu tii c moiile sunt boiereti i asta-i a cuconului nostru, ce ede la Bucureti?Iar satu-l boteaz popa ntr-o cldru cu ap, cum i scrie lui n cri.

    Negustorul, privindu-l lung, zise n sine: M!... aista-i chiar Pcal.

    Dar cum te cheam pe tine?Iaca!... ce m ntreab. M cheam ca pe oricare: vin-ncoace, ori vin-aici!

    Negustorul ncepu a-i face cruce ca de naiba i iar l ntreb:

    Dar cu chemarea mpreun cum te mai strig?Iaca aa: vino! u! m! rspunse Pcal.

    Negustorul ncepu atunci a rde i zise: ce prost! Apoi l mai ntreb:

    Dar ce bucate se fac acolo la voi?

    Mai mult terciu cu mmlig mncm, zise Pcal.nelege-m, prostule! Nu te ntreb de bucate ferte.D-apoi de care bucate m-ntrebi?Te-ntreb dac s-au fcut la voi gru, orz i altele.Da, s-au fcut pn la bru, rspunse Pcal.Nu te-ntreb de nlime, c doar n-am nevoie de paie pentru boi, cia voi s tiu ce feliu este la voi gruntele orzului.S-i spun, dac nu tii, zise Pcal. Gruntele orzului este lungre,mbrcat c-o coaj cam glbie i c-o ap n vrf.Bine, tiu de astea; dar spune-mi ce fel se vinde, c a voi s cumpri eu.

    De! nu tii dumnia-ta ce fel? Unul d grul ori orzul, i altul i d bani: galbeni, napoleoni orialtceva.Nu m-nelesei nici asta; eu te-ntreb: cum se d?Bre!... Nici asta n-o tii. S-i spun eu: iei bania ori dimerlia i pui n ea pn-o umpli cu vrf,apoi cu coada lopeii o razi -o torni n sac, pe urm iari o umpli i tot asemine faci.Eu nu te-ntreb asta, om fr cap ce eti!Dar ce fel m-ntrebi? zise Pcal.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    2/47

    Cu ce pre se vinde chila ori bania; ci lei?Aa cum te-nvoieti; i ci lei dai atta iei.

    Negustorul, suprat, l mai ntreb:

    Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?U! hu!... este badea Muat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman ialii.Ho! m, destul! Dar cine este mai mare dect toi la voi n sat?Cine-i mai mare? Badea Chiu; el este mai nalt dect toi; e att de lung, nct mai n-ajungi cumna la umrul su.Bre!... proast lighioaie mai eti! Nu te-ntreb aa.

    Dar cum? zise Pcal.Eu i zic: pe cine ascultai voi aici n sat?I! ha! auzi vorb! Ascultm pe lutarul mo Bran; cnd ncepe scnte, tot satul st cu ochii i urechile int la el.

    Nu zic aa, mi ntrule! Rspunde-mi odat cum te-ntreb.Ei, cum?Eu te-ntreb de cine avei fric aici n sat mai mult.Vleu, maic! Ia, de buhaiul lui mo popa, mare fric mai avem,mmulic. Cnd vine sara de la pscut, fugim de el care ncotroapucm; c att e de nfricoat, de gndeti c e turbat; cnd ncepe smugeasc, sparie chiar i copiii din sat.

    M!... da'! ce namil de om eti tu? Nu cumva eti vrun duh ru, frate cu Meaz-noapte sau cuSpaima-pdurei?Ei, Doamne! De ce m-ntrebi, cnd m priveti? Ce? Nu m vezi c-s om ca i dumniata: cucap, cu ochi, gur, nas, mni i cu picioare, m mic i m uit ca toi.Aa te vd i eu, dar ai minte i simire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, zu: avei butnari saudogari n sat la voi?Avem.Na cinci bani, i du-te s-i puie doagele ce-i lipsesc.

    Prostia din nscare, leac n lume nu mai are; ea este o uricioas boal, ce nu se vindec n coale,ba nici n spitale.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    3/47

    Pacala si Tandala

    Alexandru Mitru

    Pcala i Tndal au mers mpreun prin lume o bun bucat de timp. i, iact, ntr-o noapte,dup ce strbtuser un drum plin de hrtoape, pe cnd erau sfrii de oboseal, au ajuns ntr-unsat. n sat, oamenii se culcaser. Nici o lumini nu mai sclipea pe la ferestre.

    - Am ajuns prea trziu! s-a oprit locului Pcal.

    - Ca s mai suprm pe cineva la ceasul acesta ar nsemna s ne facem un mare pcat, i-a dat cu

    prerea Tndal.

    - Mai bine tii ce m gndesc? S dormim n biseric.

    - Aa e. Bine zici. Tot nu e nimeni acolo, acum, n miezul nopii.

    -Ne odihnim pe cinste, pe una din rogojinile din biseric.

    - i, dis-de-diminea, pornim mai departe.

    - Dar unde-o fi biserica?

    - Uite-o pe culmea dealului. Chiar lng cimitir...

    - S nu-i trezim pe mori!

    - S nu-i trezim pe oameni, c-or fi trudii de munc. i urcar ei, amndoi, ca nite umbre, pedeal. Ajung la cimitir. Strbat pe o potec, printre morminte, dar cnd s peasc n biseric,rsun o voce groas:

    - S mprim sacul cu galbeni n zece !Vocea venea, nendoios, dinuntru.

    - Dec, tu ce zici, Pcal, ce-o fi ? uotete, mirat, Tndal.

    - Zic c se petrece aici un lucru foarte ciudat.

    - S ne dm mai aproape i s-ascultm temeinic. S-apropie ei, uor, i n lumina ferit sub obroca unei fclii, prin crptura uii, zresc mai muli brbai. Unul din ei rostea:

    - De ce s-mprim galbenii-n zece, cnd noi toi suntem nou?

  • 7/27/2019 pacala teatru

    4/47

    - Suntem nou, e drept, glasuia iar acela care avea vocea groas, nsa cum este ndeobte legea lanoi, tlharii, cpitanului bandei i se cuvin nu una, ci dou pri din prad !

    - I-o band de tlhari ! mai optete Pcal. Au svrit un jaf i-i mpart galbenii. Numai csocoteala de-acas nu se prea potrivete cu cea din trg...

    i l nv, ndat, pe Tndal ce trebuie s fac. i fiindc n tind, sub mas, se aflau nistegiulgiuri, i iau de-acolo dou i se nvelesc cu ele.

    Pe urm, Tndal, cu glasul nfundat, ncepe s rosteasc:

    - De ce ieiri, mai, voi, mortii, din morminte?

    - Pi cum s nu iesim ?i rspunse Pcal, la fel de infundat, c noi, ct am trit, am fost lipsiide buntaile lumii. i-acu am auzit, ne-a spus un spiridu, c s-ar gsi n biseric nite tlharistpni pe-un sac cu galbeni jefuii de la oameni...

    - i voi ce dorii ? Cte-un galben ?

    - Da, dorim fiecare dintre noi cte-un galben. i pe cei nou hoi am pofti s-i avem lnga noi nmorminte, acoperii cu rn de vii, ca s se-nvee minte s nu mai jefuiasc pe nimeni.

    Tlharii din biseric, cnd a nceput s glsuiasc Tndal, mpietriser. Dar cnd 1-au auzit i pePcal c ei, cei rposai, ar pofti s-i aduca pe hoi alturea, n morminte, i s-i ngroape de vii,au nceput s ipe:

    - S-a isprvit cu noi ! Pe unde s fugim ? i care mai de care s-au npustit pe ua din dosul creia

    Tndal, la ieire, le da cate-un picior n spate, ca s-i ajute s se prvleasc pe povrni mailesne...

    Cnd au rmas numai ei singuri, Pcal i Tndal au intrat n biseric, rznd de se ineau cuminile de pntece.

    Nstrunici rposai i plini de voie bun erau!

  • 7/27/2019 pacala teatru

    5/47

    Pacala si Tandala in padure

    Pacala si Tandala mergeau printr-o padure. Intr-un copac, ei vazura o pasare.

    - Mai, Tandala, uite o pasare! Hai s-o prindem, s-o frigem si s-o mancam boiereste, zise Pacala

    lingandu-si degetele.

    - Ca bine zici. Dar cum s-o mancam fara sare? Sa stai tu s-o pazesti ca sa nu zboare si eu dau

    fuga in sat sa aduc niste sare! Cand voi veni, va fi vai de mama ei si halal de noi.

    Fugi Tnadala cat il tineau picioarele in sat dupa sare, iar cel ramas se gandeste ca n-ar fi rau pana

    atunci sa se suie in copac si sa prinda fripturica. Tocmai cand se apropiase de pasare, nebagand

    bine seama, aluneca de sus de pe craca si cazu.

    Pasarea zbura in departare, lasandu-l pe Pacala sa se vaiete. Iata ca soseste si Tandala cu sarea.Vazand ca pasarea nu este nicaieri si auzind pe Pacala ca se vaieta, zise:

    - Vezi ma, prostule, ca daca ai mancat nesarat te-ai imbolnavit?!

    Pacala si Tandala - Snoava Popasul

    In snoava populara "Popasul", Tandala ajunge sa fie tras pe sfoara de Pacala din cauza faptului

    ca fixeaza drept reper al miscarii lunii pe cer carul in care se culca, un lucru miscator, usor de afi mutat intr-o alta pozitie. Privind dintr-o mai larga, filozofica, perspectiva, aceasta povestire

    pare a ne trage atentia asupra necesitatii de ne alege in viata puncte de referinta ale sinelui cat

    mai stabile, capabile a ne jalona si a ne indruma evolutia personala. Altfel spus, "asa cum itiasterni, asa dormi", si asa te trezesti, intr-o lume sigura ori derutanta, invaluita sau nu de

    pacaleli...

    Odata Pacala si Tandala s-au pornit cu carul la un drum indepartat. Apucandu-i noaptea intr-o

    padure, s-au gandit sa steie la popas. Si ca sa nu deie vreo jivina peste dansii, au hotarat: unul sadoarma, iar altul sa pazeasca.

    Bun! Si cum este o vorba, ca cel dezbracat e gata sa deie zece ierni pe-o vara, asa si Tandala - arfi dat si gospodarie, si tot, numai sa-i fie somnul deplin si tihnit. Rasturnandu-se in car, ii zise luiPacala:- Mai vere! Uite colo, ce luna plina rasare! Amu ea ii la picioarele mele. Cand a ajunge la cap,atunci sa ma trezesti. Si incolo te-oi pazi eu pan in ziua.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    6/47

    - Bine, Tandala. Asa sa fie! Culca-te si dormi in pace.

    Dar si Pacala - nu degeaba ii zic Pacala. Credeti ca asa si-a atintit ochii la luna s-o vada trecanddintr-un capat al cerului intr-altul?

    A asteptat de a adormit mai strans Tandala, apoi a intors carul de protap pana a potrivit lunadrept capul luiTandala si a prins a racni:- Scoala, mai frate, ca a ajuns luna la cap!!Tandala holbeaza ochii. Intr-adevar, asa era.Amintindu-si invoiala, s-a sculat si s-a pus de paza.- Amu-i randul meu sa dorm, zise Pacala.- Da, frate. Culca-te si dormi.- Apoi... iata: ma culc jos, pe iarba, tot cu picioarele la luna. Si cand a ajunge la cap, atunci sa mascoli.

    S-a culcat Pacala jos pe iarba si Tandala l-a pazit cat a fost noaptea de mare.

    Pacala si ursul - Snoava populara

    Intr-o noapte, Pacala isi cauta somnul prin toate ungherele casei, dar nici pomina sa dea de el.Iacata ca il apuca foamea si i se facu pofta de mere. Nici un gospodar din sat nu mai avea poamein livada, asa ca ce si-a zis? "Ia sa ma duc pana la padure, ca si merele padurete is tare dulci!" Zissi facut! Nici nu ajunsese bine in padure si incepuse sa se infrupte dintr-un mar imbelsugat cavine un o matahala de urs si se urca pofticioasa in pom. Pacala intepenise de frica si tot dadea sase ascunda in umbra lighioanei. Era luna plina si nici o urma de nor, asa ca Pacala incepu sa vazape pamant cum umbra ursului se indrepta catre umbra lui, vrand parca sa ii dea mere. Cu frica insan, Pacala incepu a sopti:"Nu vreau mere, mai, nu vreau!" Asa, cu teama in suflet, a petrecutintreaga noapte! Spre dimineata, ursul s-a urcat pe o craca subtire dupa un mar mai rumen si acazut mort la pamant. Pacala, vazand ca ursul a trecut pe cealalta lume si-a zis ca-i mare pacat deblana lui, si-a scos de la brau briciul si a jupuit-o. Apoi, a plecat, din cale afara de mandru sivoios, catre sat.

    Cum a pasit in casa, a aruncat in graba blana intr-un cui si s-a dus sa traga un pui de somn, ca nuinchisese nici un ochi toata noaptea. Nevasta, nici gand sa-i dea pace sa atipeasca, si tot ilpisolagea:"Zi, mai barbate, de unde imi adusei blana ceea?" Pacala, pe jumatate treaz a alungat-ode langa pat zicandu-i:"Fugi de-aicea pana nu te jupoi si pe tine ca pe Mos Martin!" N-a apucatPacala sa traga doua-trei sforaituri ca au inceput a latra cainii prin ograda. Pe jumatate adormit,Pacala i-a zis nevestei:"Vezi, fa, cine ma cauta la ora asta!" Nevasta, cercand si sa il traga si eaodata pe sfoara, ii zise:"Scoala, Pacala, ca a sosit ursoiaca si intreaba de barbatul ei!" Pacala, asaatipit cum era, gasi repede un raspuns:"Du-te si zi-i ca nu i-am facut eu de petrecanie, ci l-amgasit cu moartea intr-insul!"

    Snoava Pacala avocat

  • 7/27/2019 pacala teatru

    7/47

    In snoava Pacala avocat, mucalitul personaj popular nu-si mai gaseste, ca de obicei, un

    musteriu pe care sa il traga pe sfoara, ci isi foloseste istetimea pentru a lua partea unui om

    nevoias, pe cale a ajunge victima inselaciunii ingenioase a unui lacom hangiu. Pacala dovedeste

    ca poate juca cu succes rolul de avocat, invingandu-l, in fata judecatorului, pe avarul hangiuprintr-o logica la fel de stramba ca si a acestuia. Daca din cele cinci oua mancate de omul

    nevoias s-ar fi nascut cinci gaini care ar fi facut alte oua, de ce nu ar fi rodit in camp si graulfiert? Inca o ilustrare a intelepciunii ghiduse adeseori intalnita in floclorul romanesc.

    Cica era intr-un sat un om tare nevoias. De nevoias ce era, si-a lasat casa si a plecat sa-si cercenorocul in lume.Mergand el incotro il duceau ochii, deodata il apuca o foame nebuna. A tras la un han sa cautede-ale mancarii, insa el nu avea la el nici o para chioara.

    Jupane, fa-ti bine si-mi da colea de-ale halelii, ca-mi ghioraie stomacul, duca-se si el lanaiba ! Bani nu am insa cand ma intorc din drum, iti platesc.Hangiul a fiert cinci oua, a taiat o bucata de paine si a dat omului.Dupa ce si-a pus stomacul la cale, a plecat in lume. Dupa vreo douazeci de ani, s-a intors acasa si

    a dat pe la hanul unde ospatase el. Intra in han si spuse hangiului:Jupane, iti mai aduci aminte ca am ospatat aicea, acum vreo douazeci de ani, si nu ti-amplatit ? Ei, acuma am venit sa-ti platesc si vreau sa stiu cat costa.

    Da, da. Imi aduc aminte. Ai mancat cinci oua si o bucata de piine.Da, intocmai. Cat costa ?Apoi, masa aceea costa doua mii de lei.Cum vine asta, jupane ?Da, asa vine. Caci daca nu-ti dadeam dumitale acele cinci oua, eu scoteam cinci gaini, care

    cresteau mari. Gainile, la rindul lor, scoteau pui, si daca socotesti din fir in par, este intocmaidoua mii de lei.

    Nu se poate asta, eu nu-ti dau dar nimica.Daca nu dai, sa stii ca te trag la judecata. Omul a iesit, si mergea posomorat spre casa, cand

    numai ce se intalneste cu Pacala.Da ce ai, romane, de-ti ploua asa ?De, ca omul; fiecare cu necazurile lui.Se poate sa stiu si eu ? Pe mine ma cam intereseaza toate fleacurile.

    Omul ii insira de la inceput toate cate se intimplase si cum, in cele din urma, il dase in judecata.Fii pe pace ! Pentru asta trebuie sa fii tu asa posomorit ? Ia-ma pe mine avocat.Te iau insa eu n-am fost niciodata la judecata.Nu-i nimic. Da-mi mie hartie la mina.

    Zis si facut !Dupa un timp de vreme, numai ce se pomeneste Pacala cu citatie, insa nu se duce la judecata.Vine a doua citatie. Acum lasa toate treburile balta si se duse. Cind se duse in fata judecatorului,judecatorul, cam rastit, il intreba:

    De ce nu ai venit la primul proces, domnule ?Sa vedeti de ce nu am venit, domnule judecator. Tocmai fierbeam niste grau ca sa-l saman,

    si nu puteam sa las graul pe foc, caci se strica.Da cum vine asta ? Tu fierbi graul, si pe urma il sameni ?Da, il fierb.Si rasare ?

  • 7/27/2019 pacala teatru

    8/47

    Da, dupa cum si ouale care le-a fiert jupanul au scos pui, si puii s-au facut gaini, si gainileau facut iar oua si asa mai departe.Judecatorul, auzind asta, a achitat procesul.

    Tandala la panda-snoava populara

    Cei doi, Tandala si Pacala se intalnira dupa multa haladuiala prin lume si pusera la cala samearga la vanat.

    Zis si facut! S-au sculat cu noaptea in cap si fiind iarna, s-au imbracatmai grosut, au luat pustile cu ei si au iesit din sat.Intr-un loc numai bun pentru vanat iepuri, Pacala ii zise lui Tandala:- Culca-te aici, la pamant si stai cu degetul pe tragaci.Eu o sa ma duc sa fac un ocol si sa gonesciepurii spretine. Tu, cand ii vezi,tragi in ei.-N-ai nici o grija, asa voi face!Pleca Pacala si cauta, dar nu vazu nici picior de iepure.In timpul acesta, Tandala, mai de frig, mai de plictiseala, apasa pe tragaci si atunci se auzi oimpuscatura de vuira zarile.Pacala, cand auzi impuscatura, se intoarse repede la Tandala si-l intreba:-Ai impuscat ceva?-Nici gand!-Atunci de ce ai tras?-Ca sa-mi iau de-o grija. Sa nu mai am nevoie de tras cand apar iepurii..

    Pacala si zarzarele boierului-snoava populara

    Undeva, intr-un sat, un boier avea intr-un pom doua zarzare.De fapt,zarzarul facuse mai multe fructe, dar tot mancandu-le, ramasesera numai astea doua,undeva pe o craca, foarte sus.Atunci si-a chemat argatul, care era insusi Pacala, in carne si oase.- Mai Pacala, zise boierul din cerdac,ia urca-te tu in copac si scoboara cele doua zarzare.- Indata,cucoane.Se urca,ajunse la zarzare si vazandu-le cat sunt de coapte si malaiete, nu-l rabda inima si scapauna pe gat, aproape nemestecata.Se dadu jos din pom si-i intinse boierului zarzarea ramasa teafara.

    http://3.bp.blogspot.com/-KEctsm0u1RQ/UQ6QfBosduI/AAAAAAAAEis/hNVkqAZHQ5I/s1600/pacala+si+tandala.jpeg
  • 7/27/2019 pacala teatru

    9/47

    - Dar, unde-i zarzarea cealalta , mai Pacala?- Am mancat-o, cucoane!- Cum ai mancat-o, Pacala?- Asa, bine, cucoane!- Cum bine, Pacala?

    -Uite-asa, cucoane!Si hap! o inghiti si pe a doua

    Snoava Boierul si Pacala

    In snoava Boierul si Pacala, cel dintai isi doreste neaparat sa fie tras pe sfoara de vestitul

    personaj popular. Nu degeaba se spune: "Ai grija ce dorinta iti pui, ca nu cumva sa se

    indeplineasca"! Pentru ca cineva sa cada cu adevarat prada unei pacaleli, nu trebuie sa isi dea

    seama de mrejele inselaciunii ce sunt pe cale a-l prinde in plasa. Asa ceva i se intampla si

    boierului asteptand sa fie pacalit! Este vorba aici despre o finete, o subtilitate aleasa a spirituluisi umorului popular romanesc. Nu pot sa nu remarc realitatea paralela a inselaciunii, in care

    boierul si ai lui intra cu naivitate, acceptandu-i fara a cracni regulile absurde. In lumea

    imaginara propusa de Pacala, o bucata de lemn trebuie sa se odihneasca si sa fie bine tinuta,pentru a nu se clatina, iar izvodirea unei pacaleli nu se poate face chipurile decat prin

    mijlocirea unui fabulos instrument numit cum altfel decat "pacalitor"!

    Odata, Pacala statea la marginea unei paduri. Deodata vede o trasura venind spre el. Repede sescoala, ia un trunchi mare de copac, si-l ridica drept in sus. In trasura era boierul, cucoana sivizitiul, care mana caii.

    Boierul, vazand pe Pacala, spuse vizitiului sa opreasca trasura:- Buna ziua!Pacala raspunde:Multamim!Dar ce faci aici?- D-apoi, cucoane, ia, am pus si eu lemnul ista sa se hodineasca olecuta, ca apoi il duc acasa. Da'dumneavoastra unde va duceti?- Eu am auzit de unul Pacala, care pacaleste oamenii, si ma duc sa-l gasesc, sa ma pacaleasca sipe mine.Pacala ii zice boierului:- Nu te mai duce, cucoane, ca eu sunt Pacala. Dar acum nu pot sa va pacalesc, ca am uitatpacalitorul acasa.Dati-va jos din trasura, sa-mi aduc pacalitorul. Dumneavoastra, cucoane, tinetilemnul ista bine, sa nu se clatine, ca eu vin indata.

    Cand boierul tinea cat putea trunchiul sa nu se clatine, Pacala se sui in trasura si pleca. Se facenoapte, si Pacala nu mai vine. Stau asa toata noaptea si a doua zi dupa-amiaza.

    Numai ce trece un om.- Buna ziua! zice omul.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    10/47

    - Buna ziua! ii raspunde boierul.- Dar de ce stati dumneavoastra acolea?- Asteptam sa vina Pacala de-acasa cu pacalitorul, sa ne pacaleasca. Mi-a spus ca vine degraba cutrasura, si nu mai vine.Atunci omul spune boierului:

    - D-apoi, cucoane, nu-i destula pacaleala asta, ca s-a dus cu trasura si cu cai cu tot?Si asa ramase boierul pacalit si fara trasura

    Pacala si Tandala- frati de cruce- snoava populara

    Daca vrei sa citesti snoava in care s-au cunoscut Pacala si Tandala si cum au devenit ei frati decruce trebuie sa stii ca era o vreme in care cei doi erau mari gospodari fiecare in satul lui.Satui de matrapazlacurile si hotiile care se faceau in lumea lor si-au luat lumea in cap si auplecat care unde vedea cu ochii.

    Pacala,care se gandea numai la pacaleli,pleacase de acasa cu un sac plin de coji de nuci siincepuse sa strige cat il tinea gura:- Hai la nuuuci!.Din celalalt capat al drumului apare Tandala care ducea si el un sac,insa sacul era plin cumatasea broastei si incepe sa strige cat il tinea gura:- Hai la mataasa!Pacala intra in vorba cu Tandala si-l intreaba daca nu vrea sa faca schimb de marfa cu el.Tandala ,dupa ce s-a scarpinat putin in cap, a primit sa faca targul. Si s-au dus: unul in susuldrumului, celalalt in josul drumului.Si s-au umplut de bucurie cand au vazut castigul .- Mai! Al naibi-ii si omul ista- a spus unul.- Al naibii-i si drumetul ista! zise celalalt.

    Si dupa cum sunt rostuite lucrurile pe pamant, cei doi s-au reintalnit:- Noroc bun, mai frate ! striga de departe Tandala razand.- Ma rog,cum iti zice? Ca bine ne-am potrivit noi!- Pe mine doar Pacala ma cheama!-zise razand acesta.Dar tie cum iti zice?- Mie, Tandala..Si dupa ce s-au cunoscut mai bine,cei doi s-au prins frati de cruce.- Mai Pacala!- zise Tandala- de vreme ce suntem freti de cruce, hai sa ne bagam amandoi la unstapan si sa nu ne mai despartim niciodata.- Hai, mai Tandala!- zise celalalt. Si au intrat in slujba la un preot.Si cum era vara, preotul l-a trimis pe Tandala sa munceasca la arie, iar pe Pacala la pascut vacile.Vaca preotului era, sa te fereasca Dumnezeu, sperioasa!Numai ce prindea sa pasca si pe urma cand isi umfla coarnele-n vant, fugea animalul de calcasapte hotare si numai dupa aceea se oprea.Asa ca bietul Pacala trebuia sa alerge dupa ea toata ziua..Nici lui Tandala nu-i era prea bine: toata ziua umbla umbla de-a valma cu caii preotului latreierat..si-i mana preotul!Seara, cei doi s-au reintalnit la masa.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    11/47

    - Ei, mai Tandala, cum a fost la arie? - l-a intrebat Pacala.- Doamne, mai!- raspunse Tandala, intre noi fie zis, preotul asta al nostru nu stie nimic ce-i pelume! Uite, cat a fost ziua de lunga, am stat degeaba, am dat de vreo doua ori cu matura dupa cel-a vanturat, iar la treierat e ca la dormit: nici mancare nu ti-o platesti!..- D-apoi la pascut vaca, mai frate!- zise Pacala, dormi toata ziua: numai o perna sa-mi iau de

    acasa, ca altfel vaca paste si eu n-am ce face!-Asa?-Chiar asa!-Apoi, lasa-ma sa merg eu cu vaca maine, mai Pacala! Tu, vei sta la arie, ca vorba ceea, tot de unsomn ti-i!-Bine, mai Tandala!Si chiar asa au si facut!A doua zi,Bietul Pacala era sa-si iasa din minti umbland de-a valma cu caii la arie, iar Tandalaera sa-si lase sufletul pe dealuri, alergand dupa vaca!- Mai, al naibii e si Pacala aista!- zise Tandala.- Mai nu-i chip cu Tandala aista!- zise si Pacala.

    Si cand au dat ochii unul de altul,seara, nu mai puteau de ras..Si cum le pierise cheful de slujba, de unde si pa na unde, s-au gandit ei cum sa-i fure baniipreotului, care erau ingropati adanc in ocolul vitelor. Dupa ce au sapat putin, nu stiau care savare sapa mai adanc, pana la caldarea cu bani.- Vara-te tu si-i scoate!- zise Pacala.- Ba vara-te tu!- face Tandala.- Ba tu!- Ba tu!Si in sfarsit, s-a varat Tandala, a scos caldarea cu bani si cum era noapte...tuleo tata! Si Pacala..dupa el!Si au fugit pana au ajuns intr-o padure, unde au intrat ca sa fie la adapost si ca sa se odihneasca.Tandala si-a pus caldarea cu bani sub cap..(asa e povestea!) si a adormit.Pacala s-a sculat incetisor, i-a ridicat capul lui Tandala de pe bani si i-a pus in locul lor un cap decal (pe care nu stiu de unde-l avea), apoi s-a culcat cu banii intr-un loc mai ferit.Spre dimineata, Tandala se trezeste si vede ca banii nu-s, Pacala nici atat...Ia si el capul de cal si cateva bucatele de tabla pe care le gasise pe jos si prinde sa pocneasca dinbici, prefacandu-se ca mana caii..Batea mereu din tablele acelea si pleznea din cand in candcapatana de cal de ziceai ca se aud rotile unei caruti in miscare.Si striga cu voce tare:- Hii, alba tatii cea deocheata,Ca de musterii nu esti speriata!..

    Pacala, care se afla pitit intr-o tufa si care se gandise sa fuga cu banii , chiar avea nevoie de uncarutas ca sa duca caldarea grea cu bani. Si crezand ca e vreo caruta prin apropiere a strigat:- Hei! Mai cu alba de la raiAi loc in caruta, ori nu mai ai?

    -Am, am!- striga Tandala. Aici imi erai? Bine, ca altfel cine stie cat aveam sa te caut!Si cand s-au vazut la ochi, au avut de ce rade amandoi!Ei, acuma, le ramanea sa imparta banii frateste..I-au impartit ei frumos, dar de la o para era acum tot buclucul,ca era o para in plus.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    12/47

    - Mie mi se cuvine!- striga Pacala.- Ba mie!- striga Tandala.Si..A ramas ca s-o tina unul trei zile si unul trei zile, ca sa fie egalitate!Intai, a luat-o in stapanire Pacala.Dupa trei zile, vine bietul Tandala acasa la Pacala sa-si ia paraua.

    Cand colo, femeia lui Pacala ii spune ca nu-i barbatu-sau acasa, ci e la targ.- Sa vii maine, i-a zis ea.Pacala insa, era ascuns in pod.A doua zi cand trebuia sa vina Tandala, s-a prefacut mort.- Unde-i Pacala?- Hei saracu,Dumnezeu sa-l odihneasca! El ...a murit..! Si tocmai l-am ingropat- a raspunsfemeia, plangand cu sughituri.- Asa? Si unde l-ai ingropat? macar sa vad si eu unde hodineste frate-miu, Dumnezeu sa-l ierte!-zise Tandala.Femeia l-a dus la cimitir si i-a aratat groapa unde Pacala se asezase si se acoperise cu putinpamant proaspat ...

    Atunci, Tandala prinde a boncalui si a mugi ca buhaiul si a scormoni cu picioarele mormantul!- Ho, haramule! Ho! Inapoi, nea!- striga Pacala crezand ca-i un buhai adevarat!

    Si asa s-au reintalnit cei doi frati de cruce, si nu mai puteu de ras cand s-au vazut!Cu atat se mai luau si ei, ca niste stingheri si prosti ce erau , in lumea aceea de cuminti.Pe urma, au taiat paraua cu un fierastrau si s-au imprastiat fiecare pe la casa lui.

    I on argat

    Ion,un taran intre doua varste,cu mancarime la limba si poznas nevoie mare,era,cica,sluga la

    un boier tare hapsan.- Mai Ioane,du sacii la moara!- Sa traiesti,boierule,nu-i duc!- Mai Ioane,pleaca la prasit!- Sa traiesti,boierule,n-oi pleca!- Mai Ioane,sa nu te puna pacatul sa pleci de-acasa cumva!- Ba am sa plec,boierule!

    Daca vazu boierul ca argatul sau face totul pe dos,incepu sa dea porunci si el tot pe dos.Intr-o zi boierul pleca de acasa cu Ion.Mergand ei asa,intalnesc un parau cam mare,peste care

    trebuiau sa treaca.Punte nu era.Atunci Ion se descalta,ia pe boier in carca si intra cu el in

    apa.Boierul simtea putina racoare la picioare.- Mai Ioane,zice el atunci,ia sa-mi dai drumul in parau,sa fac si eu o baie!- Hai,boierule,sa te-ascult si eu o data si sa fac cum spui mata! zise Ion si dadu buf! cu

    boierul in apa.

    Una mie...

    Cica se intovarasisera candva un roman si un tigan pentru a-si gasi impreuna de lucru.Astfel

    intelesi,ei purcesera la drum catre un sat din apropiere.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    13/47

    Cum treceau ein prin padure,vorbind de una,de alta,numai ce se pomenisera deodata in fata

    lor cu un hot.acesta statea pitit intr-o tufa si-si numara gologanii furati.Dand cu ochii de straini,hotul o rupse la fuga,lasand tot banetul balta in mijlocul

    padurii.Tovarasii nostri ramasera mai intai nedumeriti,apoi romanasul,mai tare din fire,seapropie de bani si zise:

    - Bun chilipir,mai tigane,ce zici?Hai sa-i impartim pe din doua!- Fie,bre romane!zise tiganul cu multumire,in vreme ce romanul incepu sa numerebanii,hartie cu hartie,punandu-le langa el si spunand de fiecare data:"Una mie,una mie..."

    - Pai,stai ,bre romane!sari de colo tiganul iute cu cloanta.Stai!Pai,asta ti-i imparteala

    ?spusesesi parca pe din doua,ori tu...!- Ai putintica rabdare,mai vere!il potoli romanasul nostru.Tu nu vezi ce scrie pe fiecare din

    aceste hartii?"Una mie,una mie..."Cand o scrie "una tie",abia atunci vor fi banii tai!ii explica el

    ,infundandu-si hartiile in chimir...

    Dascl prostdeIon Luca Caragiale

    Foarte de diminea, ntr-o mahala deprtat, bat la ua amicului meu Pricupescu, profesor decursul secundarpred istoria n clasele inferioare la un liceu.

    Dei foarte buni prieteni, n-am fost niciodat la el acas; aa, nu m mir c i se pare ciudat a mvedea la dnsul.

    Ei! ce caui tu prin mahalaua noastr aa de diminea?

    Am trecut pe aicizic eui am intrat s-i dau bun ziua... tiu c pe la ceasul sta plecide-acas... i... zic: haide s vz... o fi plecat Pricupescu? dac o fi plecat, bine; dac nu, merg cuel pn-n trg... Azi o s fie o cldur... mai teribil ca ieri... S-a pus pe clduri... O s ne topimn vara asta...

    Pricupescu este un om bnuitor; zice:

    Fac prinsoare pe ce vrei, c i tu ai venit s m rogi pentru vreun mgar, pentru vreun lene,pentru vreun ticlos...

    A! zic eu...

    Mi! adaug el... mai am doi ani pn s ies la pensie... douzeci o s mi se par... Uf! s mvz odat scpat de canonul sta, care a ajuns de la o vreme nesuferit... Uite! pn viu eu, citete!

    i zicnd acestea, scoate din buzunar un vraf de scrisori, mi le trntete dinainte pe mas i iese.

    http://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragiale
  • 7/27/2019 pacala teatru

    14/47

    Pricupescu este indiscret.

    De vreme ce mi-a dat voie, m-apuc s-i citesc scrisorile.

    Iubite domnule Pricupescu,

    tii c de cnd am fericirea a v cunoate, i e cam mult de atunci, nu v-am suprat cu vreorugciune de favoare, fiindc nu-mi place s importunez pe cineva n ndeplinirea datoriilor sale,mai ales cnd l tiu de o corectitudine exemplar ca dv.

    Crez c a venit momentul ca, mai ales n coal, de la care depinde viitorul naiunii noastre, noiromnii s ncetm odat cu nenorocita sistem a favoritismului, a ngduielii, a hatrului.

    Cnd mai cu seam ne aflm n faa unui brbat devotat datoriei, cum suntei dv., i contiinios,

    fra nici oumbr de bnuial, trebuie s-l lsm a-i ndeplini misiunea aa cum crede el, nmatura lui judecat neprtinitoare.

    Profesori ca dv. fac onoarea unei coli, ei sunt o garanie c tinerele generaiuni cari le trec prinmn, cnd vor deveni ceteni, vor fi perfect educate i solid instruite, i vor face fala naiunii.

    Pentru aceea, cnd frate-meu Ghi Postolache, deputatul, m-a consultat n ce liceu s-i deacopilul la Bucureti, i-am spus numaidect:

    Dac vrei s nvee o bun cretere i carte ca lumea, d-l la liceul unde este profesor amiculmeu d. Pricupescu... acolo poi fi siguri-n privina educaiunii i-n privina instruciunii!

    Biatul, Costic Postolache, dup cum tii, st la mine; eu i iu loc de tat; prin urmare,nelegei de ce m interesez, i de ce-mi permit, n puterea prietiniei ce mi-ai acordat-ototdeauna, a v importuna cu o mic rugminte.

    Nepotul meu, precum vei fi observat cu perspicacitatea ce v caracteriz, este foarte timid; pelng aceasta, a fost i cam bolnav n anul acesta, a trebuit s-i scoatem o msea, aa c are omare fric de examen.

    Ne-ai ndatora foarte mult i pe frate-meu i pe noi mai ales, pe mine i pe soia mea, cci ngrija noastr am avut pe copil, dac ai fi, nu indulgent, aceasta nu v-o putem cere, dar nici prea

    sever cu el, care nu tii ct iubire v poart i cu ct respect pomenete totdeuna de dv.

    De aceea, fiindc vedem ct ine Costic la d-voastr, ne-am hotrt sa v lum pe d-voastr cameditator, ncepnd chiar din vacan. tii ca mergem la ar, la munte. Am fi fericii dac aiprimi, cum n-avei ndatoriri de familie, s venii cu noi, neavnd altceva mai bun de fcut,bineneles. Am dori ca i-n vacan s se mai ocupe cu cartea.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    15/47

    N-ar fi ru prin urmare s ne vedem ct mai curnd, ca s aranjm aceast afacere. Pn atunci,primii, stimate domnule Pricupescu, cele mai afectuoase salutri din partea soiei mele i dinpartea

    devotatului dv.

    Nicu Postolachesenator"

    Halal de Pricupescu! zic n gndul meu, eu, care cunosc bine i pe nenea Nicu Postolache imoia lui i gospodria lui, i pe madam Postolache... n paradis l invit nenea Nicu iconsoarta! mncare, butur, aer, clrit... plus dou sute de lei pe lun cel puin... Oameni cudare de mn!

    Dar nu mai vine Pricupescu!... S citim mai departe:

    Amice Pricupescule,

    Mine ncep la voi examenele. n interesul tu i atrag atenia nc o dat, nu fi sever cu biatulpersoanei cunoscute. Ar fi o prostie din partea ta s faci exces de zel, cnd tii bine c, i fr svrei tu, biatul tot va trece. Pentru ce tu, un dscla, numai ca s te faci grozav, s indispui penite oameni cu atta influen? Nu e mai bine s i-i faci binevoitori?

    Asear am prnzit acolo. Era o sum de oameni mari. Toat vremea la mas s-a vorbit ru deprofesori, cari, dup ce c nu sunt buni de nimic, apoi sunt i brutali i mojici, mai ales cu copiiide familii bune.

    La plecare, cucoana a spus c dac cumva persecui pe mititelul, n-are s-i mearg comod.

    Eu am garantat pentru tine. Ia seama, n interesul tu.

    Amic

    N.N."

    Alta:

    Drag Bic, cocoelule moat,

    Dac ai inut tu vreodat la mine mcar a suta parte din ct mi-ai spus, sper c n-ai s m refuzi.A venit Mia Popescu la mine cu lacrimi n ochi, i m-a conjurat pe tot ce am mai sacru, s-ivorbesc n privina baiatului ei, Octavian Popescu, care zice c tremur toi bieii de frica ta, ceti prea sever, i el are groaza cnd se gndete la ziua de mine.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    16/47

    Biata Mi este desperat, fiindc Octavian i-a spus curat c, dac rmne repetent, se mpuc.Pune-te tu n locul ei, ca mam.

    Ast-sear, nu se poate... Dar mine sear la ceasul tiut, negreit, cocoelule moat. Cnd iveni la puiculia ta, s-i spui c l-ai trecut pe Octavian.

    P u i c u l i a"

    Bravo, domnule Pricupescu! gndesc eu... Cine s fie puiculia?

    A! un plic rose-ple cu un blazon aurit ntr-un col... S vedem.

    Sunt gata; aide, c e cam trziu; am treab la coal.

    Uite, frate Pricupescule, de ce venisem eu la tine, zic eu i nghit n sec... apoi, mi iau inima-n dini.

    De ce?

    Venisem s te rog s-mi faci un mare hatr.

    Am neles... Nu i-am spus eu?... ghicisem...

    Ei! nu fi i tu aa de... cum s zic... de sever... tii c de cnd te cunosc... i de! slavdomnului! ne cunoatem din copilrie... mi te-am suprat cu vreo rugminte, fiindc nu-mi place

    s importunez pe cineva, ct de prietin s-mi fie, n ndeplinirea datoriilor sale, mai ales cnd ltiu de o corectitudine exemplar, cum eti tu...

    Apoi, atunci...

    Firete, nu zic; trebuie s ne hotrm odat, mai ales cnd e vorba de coal, de la caredepinde viitorul naiunii noastre, noi romnii, s ncetm, m-nelegi...

    Astea le-ai citit undeva.

    Pe onoarea mea, nu. Ei bine tu... tu eti un brbat devotat i contiinios, fr nici o umbr de

    bnuial, care trebuie n misiunea lui s fie, m-nelegi...

    i spun eu c le-ai cetit undeva.

    Zu, nu... Uite ce e: un biat... timid... i a fost cam bolnvior iarna asta... a trebuit s-i scoao msea...

    Cnd i spun eu...

  • 7/27/2019 pacala teatru

    17/47

    Pe ochii mei!... i n sfrit, ce mai una-alta?... ce s mai umblu cu mofturi?... De colea ar fipentru tine, un dsclaprlit, pe timp de var cinci sute de lei?

    Am aruncat vorba cea mare...

    Pricupescu e nebun!... a nceput s zbiere la mine... s-mi spuie c: nu mi-e ruine! prieten vechi!Dar eu, cuminte, zic:

    Nu-i cunoti interesul! de ce s te pui cu nite oameni mari, cari au atta influen?... De-aiav-a ieit vorba la toi dasclii c suntei mojici i brutali, mai ales cu copiii de familie bun! . A! strig Pricupescu... Iar?

    Secule! am strigat eu... Dac e vorba de zbierete, apoi zbieri eu... Un biat cu attea rude,cari i-ar fi de mare sprijin...

    Eti un prost! strig Pricupescu.

    Ba tu eti prost!... M-sa e vduv, bogat, frumoas i de familie mare... n loc s te iei cubinele, s te ia meditator!...

    Am strigat degeaba; a fost peste putin s-l scot pe pedant din ale lui.

    Mare dobitoc d. Pricupescu!...

    Cum se neleg raniideIon Luca Caragiale

    Straja satului vine la casa unui ran i-i bate n geam. Se ncinge o conversaie:

    Hei, m din cas!Cine?Tu!Eu?Pi cine!Ce-i?Cum ce-i?

    Pi ce-i?Ai o scrisoare!Cine, m?Tu.Eu?Pi cine.Ad-o-ncoa!Ce, m?

    http://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragiale
  • 7/27/2019 pacala teatru

    18/47

    Scrisoarea.Ce scrisoare?tiu eu ce scrisoare?Trebuie s plteti!Ce, m?

    Cum ce?Ce s pltesc?Porto.Cine?Tu.Eu?Pi tu.Ce porto, m?Iaca, porto.Cum aa?Pi, tiu!

    Nu-i pltit?Ce?Scrisoarea.Ehei!Cum ehei?Ai s dai, mi!Ce?Bani.Ce bani?Porto.Ct, m?

    Ce ct?Ci bani, m?15.Cum 15?Pi!Dar de ce, m?Nu tiu.Iaca 15.Aa.Ei, d-mi-o!Ce, m?

    Scrisoarea.Ce scrisoare?Care ai adus-o.Eu, m?Pi cine?N-am adus-o.Pi cum?Nu-i la mine.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    19/47

    Asta-i!Cum asta-i?Unde-i, m?Cine?Scrisoarea.

    La primrie.Ba la dracul!Ba, aa.Pi, cum?S te duci s i-o iei.

    Cele trei zeiedeIon Luca Caragiale

    Poem pedagogic

    Junele Miu Guvidi d examenul de clasa VII... Trei profesori infami l persecut. Miu cade latrei obiecte: la Matematice, la Istorie i la Moral.

    Junele Miu declar mamiii c e hotrt a se sinucide.

    Dar Miu are trei zeie protectoare: una mai mult dect acheii, dou mai mult dect troienii. Treizeie: pe Juno, pe Minerva i pe Venus.

    *

    Juno e mamia lui; Minerva, sora mai mare a mamiii, i Venus, sora ei mai mic.

    i ctetrele zeitele in sfat.

    i mndra Juno zice:

    Cunosc pe Popescu, profesorul de istorie: el are un frate, care nu-i mpmntenit i caredorete a fi; eu am un brbat care e deputat, orator, Jupiter Tuntorul. M nsrcinez cu d -lPopescu!

    i a plecat mndra zei; i l-a gsit pe Popescu, i scurt: Popescu a schimbat pe 5 n 6. E aa deuor a face pe ase din cinci!

    *

    Minerva cea cu socoteal a zis:

    http://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragiale
  • 7/27/2019 pacala teatru

    20/47

    tiu bine c Vladimirescu, profesorul de Matematice, a pierdut asear la poker o sum-nsemnat i c n-are cu ce pleca la bi n vacan. M nsrcinez eu cu Vladimirescu.

    i a plecat neleapta zei; i a gsit pe Vladimirescu, i scurt: Vladimirescu a schimbat pe trein opt. E aa de uor s faci pe opt din trei!

    *

    Mai a rmas Morala...

    i Venus zice:

    Asta e partea meaMorala. l cunosc bine pe Mititelul Parisache, profesorul, el nu e n stares reziste poruncilor mele... M-n-srcinez eu cu Morala i cu Parisache.

    i a plecat frumoasa zei... i a gsit pe Parisache, i mai mult sau mai puin scurt: Parisache a

    schimbat pe 1 n 10. O ! cnd i ordon Venus, e aa de uor s faci din unul zece!

    Despre cometdeIon Luca Caragiale

    Prelegere popular

    D. Mariu Chico Rostogan, distinsul nostru pedagog i director al coalei model Ulpiu Traian",este destul de cunoscut tutulor acelora cari se intereseaz de micarea noastr cultural, aa ca sne scutim de a-i mai face vreo reclam. Ne mrginim doar s dm aci, cu sfinenie, prelegerea pecare d-sa a inut-o, n faa colarilor si, asupra cometei de luni 1, mari la 2 noemvrie.

    Pentru ca s guste cititorul i mai bine aceast produciune, trebuie s-i amintim c vecheanoastr cunostin, eminintele pedagog d. Mariu Chico Rostogan, totdeauna, nainte de e i i,pronun pe: n ca gn franuzesc; t ca k; d ca gh; g ca j; c ca , etc. Pe ici, pe colo, pentru a ineadeteapt aceast amintire, transcriem ct se poate mai exact felul de pronunare a emininteluipedagog, lsnd cititorului s suplineasc prile din cale-afar originale.

    Iat prelegerea d-lui Mariu Chico Rostogan:

    Profesorul: Am primit ghe la onoratul ministeriu urmtorul ircular:

    Domnule director,

    n apropierea zilei de prima novembre, lumea toat i mai cu seam masele populare sunt adncmicate de profeia savantului Falb asupra sfritului lumii prin ntlnirea pmntului cu cometalui Biela.

    http://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragiale
  • 7/27/2019 pacala teatru

    21/47

    Ministeriul v invit dar cu onoare a face copiilor din coala dv. o prelegere popular desprecomete n genere i despre falitatea prevederilor sinistre, adic despre imposibilitatea uneiciocniri a planetei noastre cu un alt corp ceresc.

    tim cu toii c influena generaiunilor cari triesc simultaneu este reciproc. Astfel, copiii,

    mergnd pe la cminurile lor, ar duce mbrbtarea de care au astzi atta nevoie maselepopulare ignorante, a cror imaginaie este totdeauna pornit la superstiiuni i la credin nsupranatural.

    Primii, domnule director, distinsa noastr consideraiune."

    No! auzit-ai numa cum se esprime onoratul ministeriu ctr migne, m?... cu onoare!" i...ghischinsa noastr consideriune!..." Numa voi, nite rtagni, nu cunoatei rpectul, i doarghestul v mutruluiesc...

    Ne vom ngheplini aedar misiugnea i v vom face o prelejere ghespre comeat.

    colarul Ionescu: Apoi, a trecut...

    Profesorul (aspru): Nu f larm, spurcciune!... Silenium i ateniune, c-z intrm n makerie!

    Numele comeat" iate ghe jnul femenin: o comeat, dou comeate, i gheriv ghe la coma,coam, capelur, pleate lunji, repective: comat, comeat, astru pletos, vulgo stea cu coad.

    Apriiunea comeatelor au esritat togheauna nrurire asupra maselor populare, asupraprostimii, cu atta mai mult c aceea apriiune au fost prees ghe bolizi, mecheori, ateroizi,cari se arat ca o ploaie ghe steale i cari...

    colarul Otopeanu (ridicnd mna-n sus): Dom'le!...

    Profesorul: No ! ai vreo observiune de fcut?...

    colarul Otopeanu (n picioare): Dom'le, mama-ntr-o sear, iarna trecut, a vzut ploaie de stele,afar...

    Profesorul (impacientat): He!... c-z doar nu era s le vaz-n bordei...

    colarul: i eu i cu taica eram culcai, i cnd a intrat mama n cas i ne-a spus s ieim afar

    s vedem, taica n-a vrut.

    Profesorul (mai impacient): Ha!

    colarul: Zice taica: Nu ies din plapum pe gerul sta, s tiu de bine c plou i crnai..."(colarii rd.)

  • 7/27/2019 pacala teatru

    22/47

    Profesorul (foarte impacientat): Tat-tu este un azin, carele nu tie s-i ghea o educiunezolid. (Copiii rd mai tare; profesorul foarte aspru:)No! basta!

    Merem mai gheparte i intrm n ghemonstriune. (Coboar la tabl, ia tibiirul i desineaz, nutocmai exact, o elips cu focarele foarte departate.) No, acuma, Brsscule, tu carele ai mai mult

    apliciune la machemachic, spune-ne doar ce am vrut eu s prezent aici?

    colarul Brsescu: Un... castravete, domnule.

    Profesorul (stpnindu-i un zmbet simpatic): Mnc-l cu mum-ta! (Schimbnd repede tonul:)Tot la foale i-i gndul, s le-n-dopi!... Nu-i castraveche, mncule!... e o elips, o curblunguia, care are duplu entrum; unul aici n punctul omicron, i alt entrum togma dincoace, laceilant estremitache, n punctul omega. Aceasta-i calea comeatii.

    No, acuma pornim, m rog, cu comeata de dincolo de punctul omicron pe calea ei, i merem,merem, mereu merem ctr soare, carele iate n primul entrum, omega. (Urmnd, dup metoda

    intuitiv, cu creta pe linia elipsei, profesoml simuleaz creterea i descreterea mersuluicometei.)

    Cu ct se apropie ghe soare, astrul pletos i acelreaz amsurat mersul su, nesare cresendo,simind acea atraciune puchearnic, ca un coler diliginche cnd s-apropie de focarul luminiiintelectuale i morale, de scoala i de profesorele su... Apoi, cu ctse deprteaz de la primulentrum i mere ctr al doilea entrum, se leneveate amsurat i mbl-ncet i tot mai ncet,descresendo ca un coler puturos i fr apliciune (cu dezgust), carele preajet la dtorin.

    Exempla doent: bunoar, nti caBrsscu Sipiogne, i al doilea ca Ioanescu Agnibal aliasagnimal! (Rsete.) Silenium!...

    Pentru aceea doar, cu toate calculiunile i operiunile alghebraice asupra proesului mehanic,c a plus b musai c este, m rog, ecval cu t, comeata nicighect nu vine preize.

    colarul Ionescu : Zicea c vine ieri seara, dom'le.

    Profesorul: Au zis tat-tu...

    colarul: Nu, dom'le; Falb...

    Profesorul: Ai vzut tu pe Falb...

    colarul: Nu, dom'le, era n Universul i-n toate gazetele...

    Profesorul (grav): Ugniverzul, doar i toate gazetele cvotighiene nu sunt competente n cauz;pntru aa un lucru trebuie s conzultm publiciunile peiale, cum e bunoar Mundus oderodiacon, Univerzal-transedental-cosmologhie-astronomie-meteorologhie FlighendeBleter" acea publiciune de fal care apare o dat la lun i n care se arat lebritatea

  • 7/27/2019 pacala teatru

    23/47

    erughiiunii germne, pntru carea, ca s-o poat cineva pricepe, musai s aib tiin ghespreriunea pur, musai s tie jugheca ca Kant. (colarii rd tare.)

    Faveke lingvis! vitelori grobianilor, cnd caut s v scot din acele credine rtcite, a crorconsecvenie este ignorania i imbeilitachea!... Cci au fost proti i neghiobi, tultorum

    numerus infignitus !cari au crezut cum c orice comeat iaste un smn, o ameninare, o piazrea...

    colarul Otopeanu: La noi, la Otopeni, spune, dom'le, tata, c s-a strpit toate vacile cnd a venitcometa ailalt.

    Profesorul: Dar mum-ta de ce nu s-au strpit, boule?...

    No, merem mai gheparke... fr collocvium! S vedem numa care este posibilitatea de o ntlnirea globului terestru cu cometa lui Biela.... (Hotrt:) Apoi, asta nu-i slobod, asta nu se poate,deoarece toi erughiii au proboluit negativa! (Cu siguran:) Natura non fait zaltus, m

    prostovanilor! Ea au pus doar ghestul pa, ca s aib loc corpurile cereti s mble care-nctrun univerz, fr coliziune, fr craval: s aib fiecarele pntru trubuinele repectivecomoghitachea lui! (colarii rd foarte tare i fac zgomot.)

    Profesorul: Nu larm, rtanilor incontii! nu rdei ca ruralii, cari n-avei dect intincturichelurice i nu simii penetriune la contmpliunea naturii carea (cu mult elevaiune) dupcum lucr este, m rog, pntru pectatoriul cu perpicaitache, un pectacol plin de admiriunei veneriune!...

    No! acuma vz't-ai c ieri nu s-au ntmplat nimica... De ce n-ai vin't la scoal ieri, s azistaimpreun cu profesorele vost'?...

    colarul Brsescu: Ni-era fric de comet...

    Profesorul: Fric, ha?... No, du-che!

    colarul Ionescu: Eu am venit, dom'le, cu Popescu Ion i cu Otopeanu Marin, i-am stat de ladou pn la patru, i dumneata n-ai venit.

    Profesorul: Ha!

    colarul: i cnd i-am spus mamii, a zis c n-ai venit de frica cometii.

    Profesorul (suprat, cu humor amestecat cu dispre): Pe mine s m-nvai corajul, tu i cumum-ta, nite loaze! pe mine? care, n ctane, la Zolfrino, unde au fost i cu franozul i cutalianul, am avut un frache mai mare undrofiir n gavaliri i un unchiu de pe mam fetfebel lagranatiri!... Voi! pe migne! Vezi numa! (Transportat, cnt cu mult avnt eroic:)

    La Zolfrino ghe vale,Mere-un ghenral clare

  • 7/27/2019 pacala teatru

    24/47

    i tot strig-n gura mare:mprache nlache!Pugne pae, nu che bache,C-i perzi ctagnele toake!...und zo waiter ..."

    (Copiii aplaud i rd.)

    Profesorul: Nu larm, vitelor, cari n-avei respect ghe istoria neamului!...

    Merem acu mai departe, s vorbim de tempratura comeatii i apoi de conzistenia ei, pentru camai apoi, la urm, s-ajungem, m rog, la concluziunea aceea,cum c nicicnd n-avem s netemem de sfritul lumii, carele nu se poate.

    No! temp'ratnra! (cu mult volubilitate:)

    Vremea, m rog, se-mparte, dup cum au proboluit elzius, n dou pri, cari se despart una dealta la acel fixum, carele se cheam zero-graduri sau nul... De-acolo, aceea care mere-n susBrsescule, fii atent!este partea clduroas, i aceea care mere-n josIoanescule, nu cscagura, c intr musca! este partea friguroas, iar la nul, m rog, apa Popscule, vrei smnci btaie!apa prinde pojghi.

    De aceea, iate iarn i var, dup cum arat la termometrul lui elzius, repective entigrad, iaracei cari tiu carte, iar nu ca poporul de rnd, numesc cldura plus i frigul minus. Prin urmare, eproboluit cu metoaghele moghearne cum c comeata este totdeuna n minus: despre oinflmiune dar nu poate fi vorba.

    No! acum conzistenia. (i mai volubil:)

    Conzistenia comeatii conzist din materia cea mai fain din toate puncturile de vedere asenzurilor noastre; mutachis mutanghis, mai fain dect o beic de spun, m rog!

    Materia n jenre e doar ceva, m rog, carele nu esist, ci e mai apoi numa o nsuire a lucrului nsine carele iaste o enerjie, carea nu se tie i pe carea semper ignorabimus ! ... Aceea apoi nu-ighe nasul vost', nite mucoi! c e prea nalt; aceea o vei tudui cnd vei mbla laUniverzitache, cum am mblat si eu. De nasul vost' este doar aceea care v spun eu, cum cdestulu-i-i vorba miastr a marelui jeniu Neftone, c o comeat ct de mare, mcar ca de-aicipn' la Budopeta, prin condensiune, o poate vr ntr-un... ntr-un... fingherhut ... plria

    ghejetului... ghejtar... vulgo nprstoc.

    No, acuma, concluziunea.

    Merei acas i spuneti tat-tu i mumi-ti, repective prinilor votri ignorani, s nu mai fieneghiobi s aib fric ghe fignis munghi, c cine crede n superstiiuni devine ridiculos fa cutiina i merit ghespreluit.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    25/47

    (colarii rd, Ionescu mai tare ca toi.)

    Profesorul (dnd din cap cu disprectre Ionescu): Las' pe alii s rd; nu rghe tu, urecheatule,c eu che urechesc nc-o toan; che fac numa apoi s vezi steale i comeache ziua miaza mare!nlesu-m-ai?

    (Copiii devin din ce n ce mai impacieni i mai zgomotoi.)

    Profesorul: De aceea trubuie c s avem pntru tiin cel mai nalt repect, dar totdeodat cuceea mai profund moderiune, m rog. C-z tiina nu trubuie tractat n mod excluzivist, nicica pe o zei ce st n ceriu, cum spune Schiller, nici ca pe un dobitoc ghe muls !

    (Copiii devin i mai impacieni, i mai zgomotoi.)

    Profesorul (ridicnd emfatic tonul pe msur ce crete zgomotul colarilor): Aignem ist ghivisenaft, ghi hohe, ghi himlie Ghiotin... mgarilor! ghem anghern, ghi tiuhtighe Kuh... boilor!

    ghi in mit Butern fersorct... porcilor!

    (Profesorul iese cntnd La Zolfrino ghe vale"; copiii ies foarte veseli dup el, fcnd unzgomot nemaipomenit.)

    ustiiedeIon Luca Caragiale

    1893

    Judele de ocol:Care va s zic, d-ta Leanca vduva, comersant de buturi spirtoase...

    Leanca: La Hanu Dracului...

    Jud.:tiu... Las-m s-ntreb.

    Leanca:Pltim licena, domn' judector...

    Prevenitul: Oleo!

    Jud.:Tcere!

    Leanca:...E pcat pentru mine, domn' judector...

    Jud.:Las-m s te-ntreb...

    Leanca: Te las...

    http://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragiale
  • 7/27/2019 pacala teatru

    26/47

    Jud.:Care va s zic, d-ta Leanca vduva, comersant de buturi spirtoase, ce reclami de laprevenitul Iancu Zugravu?

    Leanca (cu emoiune treptat):Eu, s trii, saru' mna, domn' judector, eu sunt o fomeiesrman, Dumnezeu m tie cum m chinuiesc pentru o pine... De-aia i pusesem de gnd de la

    sfntu Gheorghe slas prvlia, care nu mai poate omul de attea angarale pentru ca s maimnnce o bucic de pine, i nu ne mai d mna s pltim licena.

    Prevenitul: Licena o pltete domn' Mitic.

    Leanca:Domn' Mitic?... s fie al dracului care minte?

    Jud.:Tcere! Nimini n-are voie s vorbeasc pn nu-l ntreb eu.

    Leanca:Dac zice dumnealui c domn' Mitic!... Eu, domn' judector, sru'mna, poci s jur csunt curat la sufletul meu!

    Jud.: Nu e vorba de asta!... Spune cum s-au petrecut lucrurile i ce reclami de la prevenit?

    Leanca:Eu, domn' judector, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, i clondirul cu treichile mastic prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la domn' Marinescu Bragadiru dinpia, nc chiar domn' Tomia zicea s-l iau n birje...

    Jud.:Pe cine s iei n birje?

    Leanca:Clondirul... c zicea...

    Jud.: Cine zicea?

    Leanca: Domn' Toma... se sparge...

    Jud.: Cine se sparge?

    Leanca:Clondirul, domn' judector!

    Jud. (impacientat):Femeie, ce tot bri?... Rspunde odat lmurit la ce te-ntreb eu! Ce pretinzid-ta acuma de la prevenit?

    Leanca (cu volubilitate):Onoarea mea, domn' judector, care m-a-njurat dumnealui, pardonfacu-i i dregu-i, i mi-a spart clondirul, c nu vrea s-mi plteasc... (Cu obid.)C eu sunt ofomeie srman, i e pcat! vine dumnealui gol puc i bea pn se face tun, i pe urm, dacam vrut s chem vardistul, dumnealui zice c m sulemenete cu chinoroz i vrea s-o tuleasc, -a czut peste tarab i s-a fcut praf.

    Jud.: Ce s-a fcut praf?

  • 7/27/2019 pacala teatru

    27/47

    Leanca:Clondirul cu mastic; i pe urm vrea s fug.

    Jud.: Cine?

    Leanca: Dumnealui.

    Jud.: Ei, ce pretinzi?

    Leanca: Onoarea mea i trei chile de mastic prima...

    Jud.: Bine; ezi i taci.

    Leanca: Care vine dumnealui...

    Jud.: Taci!

    Leanca: Tac, da...

    Jud.:Taci odat!

    Leanca:Am tcut.

    Jud.: Iancu Zugravu! Ce ai d-ta s rspunzi la preteniile reclamantei?

    Prevenitul (e afumati pronun foarte nglat):Eu, domnule judector, dumneaei zice, pardon,iar ai venit, m porcule? c dumneaei n-are niciodat o politic vizavi de muterii. Eu zic... dacadomn' Mitic...

    Jud.: Cine-i domn' Mitic?

    Leanca:Domn' judector, uite, sru'mna, -acuma e beat...

    Jud.: Taci! nu te-ntreb pe d-ta. (Ctre prevenit:) Cine-i domn' Mitic?

    Prev.:Domn' Mitic?... nu-l cunoti pe domn' Mitic? (Rznd ironic.) Al dracului domn'Mitic!

    Jud.: Vorbete serios! Cine-i domn' Mitic?

    Prev.:Care va s zic, domn' Mitic de la pricepie. (Cu un zmbet de fin intenie.) Pricepidumneatale acuica cum vine vorba noastr. (Face cu ochiul.)

    Jud.: Ce-are-a face domn' Mitic?

    Prev.:Dac i-a pltit licena.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    28/47

    Leanca:S fie-al drac...

    Jud.: Taci! (Prevenitului:) Nu e vorba de licen, e vorba de clondirul cu mastic.

    Prev.:A czut de pe tejghea, domn' judector; era pe margine.

    Jud.: Cine l-a-mpins?

    Prev.:Piaza rea, finc zicea c cheam vardistul... Eu nu vream, c sunt comersant...

    Leanca (dndu-i cu tifla): Comersant de piei de cloc.

    Jud.:Te invit s fii cuviincioas aici! aici nu-i permis s dai cu tifla!

    Prev. (vesel): Bravos, domn' judector! ai vzut i dumneatale acuica ce pramatie e dumneei?

    Jud.: Nu-i permit s fii necuviincios aici!... (aspru) M-ai neles?

    Leanca (vesel):Hahaha! bravos, domn' judector!... s spuie ce comernvrtete...

    Jud. (mai aspru):Taci, c te dau afar!

    Prev.: Hahahaha! Brav...

    Jud. (foarte aspru):Rspunde! ce comerfaci d-ta?

    Prev.:Am fost zugrav de case romn, domn' judector... Dac-am vzut c m omoar concurena

    strinilor, am deschis tombol cu obiecte la Moi.

    Jud.: Da' de chinoroz cum a venit vorba?

    Prev.: Am vrut numai s-o speriu c-o stric (face cu ochiul) pardon, la ficsonomia obrazului...

    Leanca:S m sperii? N-ai venit odat cu cciula umplut cu chinoroz...?

    Prev.: Las-o p-aia! aia-i alt cciul! (Judelui:) Aia a fost la politic... nu-nelege dumneei...fomeie...

    Jud.:Bine, toate bune, dar de ce vii beat la judectorie?

    Prev.: (obidit):Dac n-am aminteri coraj, domn' judector!...

    Jud.: Destul.

    (Condamn pe prevenitul Iancu Zugravu la apte lei despgubire civil i doi lei cheltuieli dejudecat.)

  • 7/27/2019 pacala teatru

    29/47

    Leanca:Da, domn' judector, onoarea mea, sru' mna, nereperat, cum remne?

    Prev. (maliios):Las' c i-o repereaz domn' Mitic!

    Lanul slbiciunilordeIon Luca Caragiale1901

    Am i eu o slbiciune i eu sunt om! dorinele graioasei mele prietene domnioara MariPopescu sunt pentru mine porunci, la cari m supun cu att mai bucuros cu ct vd c prietenamea nu abuzeaz niciodat de influena nemrginit ce tie bine c exercit asupr-mi... De astdat, ce mare lucru-mi cere?

    "Stimate amice,

    tiu ce prieten eti cu profesorul Costic Ionescu i ct nu e n stare s-i refuze o rugminte.M-ndatorezi pn-n suflet dac obii de la el pentru elevul Mitic Georgescu din clasa IV liceulX... la latin nota 7, fr de care, biatul, care mi-e rud de aproape, rmne i anul acestarepetent, ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru familia lui - o familie dintre cele mai bune - ipentru mine o mare mhnire.

    Cu cele mai afectuoase salutri, a dumitale bun prieten,

    Mari Popescu."

    A! irezistibil graie, cum tii de frumos s porunceti! i ce bine s-a nemerit! Ionescu are i el oslbiciune, i el e om! ine la mine i nu e n stare s m refuze. Repede m arunc ntr-o birje ialerg la Ionescu, profesorul de latinete.

    Drag Costic, viu la tine sigur c n-ai s m refuzi; tiu ct pot conta pe amiciia ta i nu-mipermit a m-ndoi un moment c n cazul de fa, fiind vorba, m-nelegi, de o chestiune care mintereseaz n aa grad, nct dac n-afi pe deplin convins c tu, care mi-ai dovedit totdeauna,fr s dezmini niciodat o afeciune, ce pot zice c la rndul meu... n fine...

    n fine - zice Ionescu - am neles... Nu trebuia s m iei aa departe. Vii s m rogi pentruvreo loaz de elev de-ai mei.

    Nu e loaz, Costic; e un biat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rud.

    Cine tie ce lene, ce dobitoc!

    http://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragialehttp://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragiale
  • 7/27/2019 pacala teatru

    30/47

    Nu-i adevrat, drag Costic; este un biat prea cumsecade... S nu m lai!... Viu la tine sigurc n-ai s m refuzi; tiu ct pot conta pe amiciia ta i nu-mi permit a m-ndoi un moment c ncazul de fa, fiind vorba, m-nelegi, de o chestiune...

    Ei, las astea! tii c iu la tine; ce mai ncap ntre noi astfel de fraze banale?... Ce not vrei s-i

    dau prlitului tu de protejat?

    - 7, drag Costic!...

    Apoi, dac n-o fi tiind nimic animalul!

    Ei, acuma i tu! zi c nu tie; parc el o s fie cel dinti i cel de pe urm care s treac fr stie... Te rog, drag Costic! dac rmne biatul repetent nc un an, e o nenorocire pentrufamilia lui - o familie dintre cele mai bune - i pentru mine o mare mhnire...

    A! irezistibil milogeal prieteneasc! zice Costic; ce bine tii tu s porunceti! Aide! s-i fac

    hatrul i de data asta... s-i dau nepricopsitului 7.

    -Merci, drag Costic, mare poman-i faci!

    Cum l cheam?

    Eu caut repede-n buzunare scrisoarea d-rei Mari Popescu. Nu e... Zic lui Costic:

    Un moment!...

    i ies ca din puc, sar n birj i alerg acas... Acas, scrisorica nicieri... Fuga la d-ra Popescu.

    Prea-graioasa mea prieten, lucrul merge bine; am obinut de la profesor nota dorit; dect,acuma am nevoie s tiu numele protejatului matale... Cum l cheam pe tnrul?

    i-am scris numele n scrisoarea mea.

    Da, dar scrisoarea dumitale am rtcit-o acas printre alte hrtii, i lucru este urgent: ca s nupierd vremea cutnd-o, am venit la d-ta... Cum l cheam?

    Zu, nu mai iu minte, zice drglaa mea amic; pentru c drept s-i spun, madam Preotescu,o bun prietin a mea, la care iu foarte mult - nu sunt n stare s-i refuz nimica - m-a rugat s-i

    scriu, c tie c ii foarte mult la mine i nu m refuzi niciodat, i eti prieten cu d. profesorCostic Ionescu, care ine foarte mult la d-ta i nu e-n stare s-i refuze nimic.

    Atunci, ce e de fcut? zic.

    Du-te d-ta la madam Preotescu i ntreab-o cum l cheam pebiatul pe care mi l-a recomandatca s i-l recomand d-tale.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    31/47

    Srut mnuiele.

    i alerg la Preoteasca... Zic:

    Madam Preotescu, uite la ce am venit s v deranjez: ai recomandat amicei mele d-rei Mari

    Popescu pe un tnr, s mi-l recomande mie, s-l recomand amicului meu Costic Ionescu,profesorul...

    Da.

    Ei! cum l cheam?

    Nu i-a scris Mari?

    Ba da, dar am rtcit scrisoarea, i d-ra Popescu a uitat cum l cheam i m-a trimis s-mispunei dv.

    Eu... drept s-i spun... nu mai mi-aduc aminte, pentru c i-am avut numele pe o nsemnric,pe care am lsat-o la Mari; dar putem afla de la Diaconeasca - ade aci aproape- ea m-a rugat, ctie ct ine Mari la mine i d-ta nu refuzi nimic lui Mari i d. Costic Ionescu profesorul pe d-tanu te refuz niciodat.

    Atunci - zic - cum facem?

    Sti niel, s trimit s cheme pe Diaconeasca; este aci alturi.

    N-atept mult. Madam Diaconescu vine. Dar, fatalitate! i dumneaei se afl n aceeai

    necunotin despre numele junelui nostru protejat: nsemnrica i-a dat-o amicei sale madamPreotescu.

    Ce-i de fcut?

    Alearg la Iconomeasca!

    Alerg la Iconomeasca... De acolo, la Sachelreasca... Pe urm la Piscupeasca... n sfrit, am datde izvor... Tnrul este nepoelul lu' madam Piscupescu, biatul surioarei dumneaei, al lu'madam Dsclescu: Mitic Dsclescu.

    Nimic nu refuzm - madam Piscupescu lu' madam Dsclescu, madam Sachelrescu lu' madamPiscupescu, madam Iconomescu lu' madam Sachelrescu, madam Diaconescu lu' madamIconomescu, madam Preotescu lu' madam Diaconescu, d-ra Popescu lu' madam Preotescu, eu d-rii Popescu, i mie amicul Costic Ionescu... Alerg la Costic Ionescu.

    Drag Costic, s nu m lai... Viu la tine sigur c n-ai s m refuzi, tiu ct pot conta peamiciia ta i nu-mi permit a m-ndoi un moment...

  • 7/27/2019 pacala teatru

    32/47

    Las, omule, fleacurile...

    S-i dai nota 7, cum mi-ai promis...

    Cui, frate?

    Lui Mitic Dsclescu.

    Mitic Dsclescu!... Nu iu minte s am vreun colar cu aa nume.

    Nu se poate!

    S vedem...

    i se uit n cataloage.

    Nu; n-am nici unul Mitic Dsclescu, n cursul inferior; ai fcut confuzie; trebuie s fie ncursul superior.

    Alerg... de ast data drept la madam Piscupescu.

    Madam Piscupescu, de ce clas d examen nepoelul matale?

    De clasa VI.

    A! zic eu... Bine.

    i dau fuga-napoi la Ionescu; zic:

    E n clasa VI Mitic Dsclescu al meu.

    Atunci nu e la mine, e la Georgescu; l cunoti pe Georgescu?

    Nu. Tu nu-l cunoti? i-e coleg.

    Ba da, ine foarte mult la mine, nu e-n stare s-mi refuze nimic.

    Atunci - zic eu - m rog ie, nu m lsa!... tiu c pot conta pe amiciia ta i nu-mi permit...

    Iar?... eti cu birja... hai de m du degrab la Georgescu.

    Haide.

    Ajungem... Atept n birje pe Ionescu. Peste cteva momente iact-l.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    33/47

    Ai avut mare noroc c-am venit tocmai la pont; dac mai ntrziam un sfert de ceas, pn ladou, mergea cu cataloagele la coal i trecea notele n matricul: protejatul tu avea un 3.

    i acum?

    Are 7.

    Uite-te - am gndit eu - ce va s zic o ntrziere de cteva minute; cum poate nenoroci pe untnr! Rmnea Mitic Dsclescu iar repetent, cu toate c ine la el atta mami-saDscleasca, la care ine Piscupeasca, la care ine Sachelreasca, la care ine Iconomeasca, lacare ine Diaconeasca, la care ine Preoteasca, la care ine mult graioasa Popeasca, la care iufoarte mult eu, la care..

    NOUL DIRECTOR AL SCOLII

    ELEV1: Clas drepi! (elevii se ridic) Clas ia loc! Clas bag bine la cap azi ne vine n

    inspecie noul director al colii! Toate ghiozdanele... pe banc! (elevii i pun ghiozdanele pebanc) Bine, mi place, frumos.

    ELEV2 : Clas drepi! (elevii se ridic) Stai jos! Clas bag bine la cap azi ne vine n inspecie

    noul director al colii!

    ELEV1: Asta le-am spus i eu domnule profesor.

    ELEV2: Foarte bine, dar tre' s-o afle de la mine, nu de la dumneata!

    ELEV1: Am neles.

    ELEV2: Ce-i cu ghiozdanele astea pe banc?! Toate ghiozdanele n bnc! (elevii i pun

    ghiozdanele n banc)

    ELEV1: Asta le-am spus i eu domnule profesor.

    ELEV3: Atenie vine! Da' unde-s ghiozdanele voastre?

    ELEV2: n banc domnule secretar.

    ELEV3: Pi cum n bnc! Toate ghiozdanele pe bnc!

    ELEV2: N-ai auzit ce-a zis domnul secretar, toate ghiozdanele pe bnc!

    ELEV1: Clas drepi!

    CLASA: Bun ziua domnule director!ELEV4: Bun ziua copii!

    CLASA: S trii!

    ELEV4: Luai loc! Da' ce-i cu ghiozdanele astea pe banc?

    ELEV3: Pi cine v-a spus s puni ghiozdanele pe banc? Toate ghiozdanele n banc!

  • 7/27/2019 pacala teatru

    34/47

    ELEV4: Copii sper s ne-nelegem, am venit s vd cum v simii, ce v frmnt, ce griji avei

    ELEV5: (ridic mna, iar apoi se scoal n picoare pt. a comunica directorului problema lui)

    Domnule director m bate!

    ELEV4: Cine?

    ELEV5: (l arat cu degetul pe profesor )

    ELEV4: Frumos, foarte frumos!

    ELEV2: Dar domnule director......

    ELEV4: Nu te scuza. Tocmai dumneata un om cu lucrri, cu doctorat

    ELEV2: Domnule director......

    ELEV4: tiu o s-mi spui c e un ticlos, nu?

    ELEV2: Nici chiar aa.

    ELEV4: C-i nedisciplinatELEV2: Domnule director e ncpnat! De aia a i rmas 3 ani, 4, mai muli ani repetent.

    ELEV4: i batei de-i nnebunii i pe urm v mai mirai! Ochi are?

    ELEV2: Are.

    ELEV4: Urechi are?

    ELEV2: Are.

    ELEV4: Minte are?

    ELEV2: E-ncpnat, ne face-n ciud.

    ELEV4: E pi vedei astea-s cele 3 elemente folosite n pedagogia modern: ochi - s vad,

    urechi - s aud i minte - s priceap; ns domnilor profesori dumneavoastr v lipsete altceva

    i anume rbdarea. Rbdare, rbdare i iar rbdare.

    ELEV2: E-ncpnat domnule director.

    ELEV4: Nu se poate. Ia s ncercm i noi, elev ia vino ncoace. Ia spune-ne tu nou cine este

    noul director al colii?

    ELEV5: Domnul director Pandelescu Vasile.

    ELEV4: (rde forat)Nu elev. Directorul Pandelescu Vasile, a fost, a fost directorul colii, n

    locul lui am venit eu Alexandru Blnescu. Deci cine este directorul colii?

    ELEV5: Domnul director Pandelescu Vasile.

    ELEV2: V-am spus eu c-i ncpnat.

    ELEV4: Silence domnule profesor. M biete directorul colii a fost Pandelescu Vasile, a plecat,

  • 7/27/2019 pacala teatru

    35/47

    a iesit la pensie, n locul lui am fost adus eu Alexandru Blnescu, cine e directorul colii?

    ELEV5: Domnul director Pandelescu Vasile.

    ELEV4: Hmm M baiatule Pandelescu Vasile a plecat s-a dus acas la el s se odihneasc, a

    muncit prea mult i se odihnete i n locul lui am fost adus eu Alexandru Balnescu cine-i

    directorul colii?

    ELEV5: Pandelescu Vasile.

    ELEV4: Hmm Nu, cred c l-am luat prea de sus, uite trebuie s cobor puin. Uite m biatule eu

    nu mai sunt director, eu sunt elev, ca i tine, m numesc Alexandru Blnescu. Cum te cheam

    pe tine acum?

    ELEV5: Blnescu Alexandru

    ELEV4: i bai joc de mine, i bai joc de mine c te dau afar din toate colile din ar, nu ii e

    ruine c te bat cu cureaua de nu te vezi, pi nu i e ruine chiar aa ne batem joc.....ELEV2: Stai, stai domnule director, sti puin c aici are dreptate, o fi el ncpnat, dar aici

    are dreptate i pe el tot Blnescu Alexandru l cheam! (directorul lein)

    ,,Prostul rde singur de prostia luivorbe meteugite - n scenetele:Mama i fiul

    Cucoana i menajera

    Prolog(prezentat de doi elevi ,,dialogat) Dou vecine,,Universul i prostia omeneasc sunt nelimitate Einstein. Simpla enunare a acestui

    adevr nu ne plaseaz, nici pe mine, nici pe tine,n categoria nelepilor.Oricine, cteodat,

    exclam:,,uite-l i pe prostu la!. Sau, la noi, romnii:,,prost s fii, noroc s ai! Sau, varianta

    modern, de-a dreptul tragic:,,prost s fii, nococ c eti!Omenirea e plin de tot felul de

    proti.

    prostul de pe strad - ,,nu vede pe unde calc / prost de calc-n gropi;

    -prostul de la coal - ,,btut n cap / greu de cap;

    -prostul prevztor - ,,nu vede pdurea din cauza copacilor;

    -prostul tiut - ,,tie ct au uitat alii;

    - prostul de succes - ,,cu multe succesuri;

    -prostul cu diplom - ,,srac cu duhul;

  • 7/27/2019 pacala teatru

    36/47

    -prostul detept - ,,detept de-i crap capul;

    -prostul prefcut - ,,o face pe prostul;

    - prostul cu carte - ,,prostit de-atta carte;

    - prostul longeviv - ,,uitat de moarte

    - prostul dotat - ,,un prost i jumtate.

    Prost din prost care se nate

    Prost triete i prost crete,

    Cci prostia din nscare

    Leac n ast lume n-are.

    O duci bine pe picioare

    Din natere la-ngropare.

    Prostul nti vorbeteDup-aceea se gndete.Iute pune oala la focC-a aflat un iepure-ntr-un loc.Trage iute oala-n sus,Iepurele tiut... s-a dus.Fiindc gur are de vorbiti cap n-are de gndit.Ba cap,vezi bine, gseteMintea ns-i mai lipsete.

    Negndind, nici socotindSe trezete-aa vorbind.i tot spune, ndrug multens cine s-l asculte!

    Prostul crede pe oricine,

    Mai prost dect pe sine.

    Fiindc pe el nu se vede

    i cel mai bun se crede.

    Iar cumva, de-l bagi n seam,Se-nal-n sus de-o palm.

    Poi s-l afli chiar aici,

    Printre ali rivali mai mici,

    Concurnd ncurajator

  • 7/27/2019 pacala teatru

    37/47

    Pe scen, ,,Sub reflector

    La Concursul de vedet,

    ntr-o hazlie scenet!

    i, n culmea hazului,

    Rde de prostia lui! (Adaptaredup Anton Pann)

    Urmeaz scenetele:Mama i fiul, Cucoana i menajera i Dou vecine.

    Vizionare plcut!

    ,,Prostul rde singur de prostia luivorbe meteugite - n scenetele:Mama i fiul

    Cucoana i menajera

    Dou vecine

    Scena I

    Ion Mam, hi!Mama e-i m, e-i?Ion Iar am fost la fata eia.Mama i e s-o dat?Ion Mi-o dat un ac.mama i ce-ai fcut cu el?Ion L-am aruncat n carul cu fn.Mama M da prost mai eti! Nu puteai s-l pui i tu la plrie?

    Ion Bini, mam. Aa-am s fac data viitoare.

    Cucoana

    imenajera

    Cucoana Ioan!Ioana Hi, cucoan!Cucoana Adu-mi plria.Ioana Ce-i cucoan? S-a spart farfuria?Cucoana Of, da proast mai eti.Cucoana Ioan!Ioana Hi, cucoan!Cucoana Mi-ai fcut pantofii?Ioana Nu, cucoan, nu s-a copt cartofii.Cucoana Of, da proast mai eti.

    Cucoana Ioan!Ioana Hi, cucoan!Cucoana Adu-mi sandalele.Ioana Ai, cucoan, nu-s gata sarmalele.Cucoana Vleu, ce m fac eu cu tine? Pleac de aici s nu te mai vd !

    Scena 2Ion Mam, hi!

  • 7/27/2019 pacala teatru

    38/47

    Mama e-i m, e-i?Ion Iar am fost la fata eia.Mama i e s-o dat?Ion Mi-o dat un topor.mama i ce-ai fcut cu el?

    Ion L-am pus la plrie, cum m-ai nvat mata.Mama M da prost mai eti! Nu puteai s-l pui i tu la bru?Ion Bini, mam. Aa-am s fac data viitoare.

    mena

    jera

    Cucoana Ioan!Ioana Hi, cucoan!Cucoana Ia vin pnncoa!Ioana Da, cucoan!Cucoana Ia bine aminte la ce i-oi spune!Ioana Da!Cucoana Casc bine urechile i ascult-m!Ioana Da, cucoan!

    Cucoana Fii atent! Ia colea banii tia!Ioana Simbria mea, cucoan? Srumna, cucoan!

  • 7/27/2019 pacala teatru

    39/47

    Cu

    coana

    i

    Cucoana Nu, toanto, s te duci la farmacie!Ioana Da, cum fac, cucoan?Cucoana Of, c nimic nu tii!Ioana Nimic, cucoan!Cucoana Fii atent aici! Iei din curte i o apuci la stnga, apoi la dreapta, la stnga,

    la dreapta i iar la stnga. Mergi ce mergi pn dai de -o piatr. Ai grij snu dai peste piatr i s te mpiedici, s cazi i s-i rupi nasul, c nu tiuce-i fac! Ai neles?

    Ioana Da, cucoan!Cucoana Dup piatr o iei la dreapta i apoi la stnga, apoi la dreapta, la stnga, la

    dreapta i iar la stnga i mergi iar pn dai de un pod. Ai grij s nu carecumva s te apleci peste el s cazi n ap s te murezi ca nu tiu ce-i fac!Ai neles?

    Ioana Da, cucoan!Cucoana Apoi o iai iar la stnga, la dreapta, la stnga, la dreapta i dai peste o

    farmacie. Apei pe buton! Iese farmacista i-i ceri o sering i un kg de

    bomboane. Ai neles?Ioana Da, cucoan!Cucoana Ia repet dup mine ce am zis!Ioana Pi, ies din curte i o iau laCucoana La stnga, idioato!Ioana Aa, cucoan. O iau la strmba, la drmba, la strmba, la drmba i dau de

    o piatr. Am grija s dau peste ea s cad s mi rup bine nasul ca altfel mi-l rupe cucoana cnd ajung acas. Apoi o iau iar la strmba, la drmba, lastrmba, la drmba i dau peste un pod. Am grij s cad peste el s mmurez bine c altfel m mureaz cucoana, cnd oi veni acas. Apoi o iauiar la strmba, la drmba, la strmba, la drmba i dau de o farmacie.

    Aps pe farmacista i iese butonul i-i cer un kilogram de seringi i obomboana. Am spus bine cucoan?Cucoana Las-m i du-te! F ce-oi vrea c eu m-am sturat de tine ca de mere

    pduree! S te duci,,unde-o dus surdul roata i mutul iapa!

    Scena 3Ion Mam, hi!Mama e-i m, e-i?Ion Iar am fost la fata eia.Mama i e s-o dat?Ion Mi-o dat un cl.mama i ce-ai fcut cu el?Ion L-am pus la bru, cum m-ai nvat mata.Mama M da prost mai eti! Nu puteai s-l legi i tu cu o funie i s-l trti dup tine?Ion Bini, mam. Aa-am s fac data viitoare.

    D - Ce faci, Mio?

  • 7/27/2019 pacala teatru

    40/47

    - Vai, drag, am petrecut o noapte de groaz! N-am putut dormi deloc.- Din ce cauz?- Am avut un purice mort n pat.- i dac era mort, ce ru i-a putut face?- Da, Zio, el era mort, dar dac ai ti cte rude au venit la nmormntare...

    Scena 4Ion Mam, hi!Mama e-i m, e-i?Ion Iar am fost la fata eia.Mama i e s-o dat?Ion Mi-o dat obucat de slan.mama i ce-ai fcut cu ea?Ion Am legat-o c-o funie i am trt-o dup mine, cum m-ai nvat mata.Mama M da prost mai eti!Nu puteai s-o pui p-o farfurie i s-o bagi n cmar?Ion Bini, mam. Aa-am s fac data viitoare.

    Douvecine

    Zia i unte duci, Mio?Mia La pia. Zio...

    Zia Ce coinciden! Tu pia, eu pia!i ce s iei de la pia, Mio?Mia Carne,Zio

    Zia Ce coinciden! Tu carne, eu carne!i ce fel de carne, Mio?Mia De vac, ZioZia Ce coinciden!Tu vac, eu vac!

    Scena 5Ion Mam, hi!Mama e-i m, e-i?Ion Iar am fost la fata eia.Mama i e s-o dat?Ion Mi-o dat o vac.mama i ce-ai fcut cu ea?Ion Am pus-o p-o farfurie i am bagat-o n cmar, cum m-ai nvat mata.Mama M da prost mai eti! Nu puteai s-i pui un cpstru p cap i s-o bagi n grajd, s-i

    pui o mn de fn sub bot?Ion Bini, mam. Aa-am s fac data viitoare.

    Douvecin

    eZia Mio, am auzit c i-a murit soacra! Ce-a avut?Mia Un apartament, un Logan, bijuterii, valut i niscaiva economii n lei.Zia Nu, vecin! Voiam s tiu de ce-a murit?Mia A cobort n pivni dup cartofi i a czut pe scri!Zia i voi ce-ai fcut ?Mia Fasole cu costi!

    Scena 6Ion Mam, hi!Mama e-i m, e-i?

  • 7/27/2019 pacala teatru

    41/47

    Ion Iar am fost la fata eia.Mama i e s-o dat?Ion Mi-o dat-o pe ea.mama i ce-ai fcut cu ea?Ion I-am pus un cpstru pa cap i am bgat-o n grajd . I-am pus o mn de fn sub bot,

    cum m-ai nvat mata.Mama M..da prost mai eti!Hai s lum fata,s-o bgm n cas i s-o tratm omenete!

    Se prind de mini, n pas de hor, dup,,Via, via, viaa mea!-Raoul( ~ 40) ,fac o

    reveren n grup i se retrag de pe scen.

    Aceast scenet ironizeaz elevii care nu citesc i nu pun pre pe cri. Am

    interpretat i eu unul din roluri pe vremea cnd eram elev. Dei o am de mult

    timp, consider c este actual.

    NU CITETI O CARTE ?!SCENET

    PERSONAJE: A un elev harnic, ordonat;

    B - un elev lene, dezordonat.

    A : Din cte am neles, nu-i prea place s citeti... B : De ce spui asta? Ba chiar astzi am citit n ochii mamei o oarecare

    nemulumire. Cred c s-a uitat n carnetul de note A : La cri m refer. Nu citeti nimic ? B : O, ba da, aproape n fiecare zi cte una. A : Chiar aa? B : Uite, chiar astzi am citit o carte potal ilustrat pe care mi-a trimis-o

    vrul meu, Costelde la Buteni. Mi-a plcut ,c era n versuri. Zicea:Este ora nou,

    Aici la Buteni plou.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    42/47

    A : Tot nu m nelegi. Eu vorbesc de citit o poveste, o istorioar. Acumeti lmurit?

    B : Butean! Citesc i poveti, cum s nu. Chiar azi am primit un mail de lasora mea, Tana. Mi-a povestit istoria cu farsa pe care au fcut-o elebieilor n tabr. Poveti, ce mai

    A : Ascult, nu te preface c nu m nelegi! Eu vorbesc de cri deliteratur, de tiine, de cltorii.

    B : Aa spune! Sptmna asta asta am cumprat o carte super i amnceput s-o citesc.

    A : Cum se numete? B : Mersul trenurilor. Vreau s plec cu prinii la bunici i nu tiu sigur ce

    legturi avem. A : Dar o carte de literatur nu citeti? B : Da, dar s vezi fenomen interesant. M-am apucat ntr-o zi s citesc o

    carte aa de groas ( arat cu mna), iar la pagina 8 m-a prins somnul. Adoua zi am luat-o de la capt i cnd am ajuns la pagina 9 iar m-a prinssomnul. Nu tiu ce am de nu pot s trec peste aceast pagin.

    A : Ia i tu o carte mai interesant! B : Am luat , dar au dat de ea Titel i Gigel, gemenii vecinilor notrii au

    rupt-o. Ce te poi atepta de la doi analfabei?! Abia dac au un an. A : Cred c i-a prut ru de carte . B : Aaa, nu, c nu era a mea, o mprumutasem de la bibliotec. A : i de atunci nu ai mai mprumutat nimic? B : Ba da, am luat Opere completede cineva, adic nu . Am luat Scrieri

    de altcineva. Am luat vreo trei la care le-am uitat titlul, dar le tiuconinutul . De la cei ce le-au citit, c le-am spus s mi le povesteasc.

    A : Spune-mi subiectul uneia dintre ele, poate am citit-o i eu! B : Da. Uite c i-o spun pe aianu tiu cum i zicelas c-i dai seama de

    titlu dup subiect. Aa deci! Unuladic nu unul, ci altul, avea o soacr , saunu, o nor .sau o cuscrpe care o chema Zoiicasau Tua Mrioarasau, nu, Julieta, nu tiu exact, dar ce conteaz numele? Ei, i era un personajnegativi citea ziarul, cu unul Agami Venturianosau Ivan PituloriStan Pituln fine, i-l lua aao mie de leghe n balon, c

    A : ( l ntrerupe) Stai! Le-ai ncurcat aa de tare, c ai ajuns la Jules Verne. B : Dar eu sunt o persoan cult!

  • 7/27/2019 pacala teatru

    43/47

    A : Vd c nu i-a rmas nimic din toate crile pe care le-ai avut. Din niciuna.

    B : Cum s nu? Mi-au rmas coperile, c am fcut din ele un oracol mortal,nu altceva!

    A : Vrei s spui c ai luat coperile crilor?! B : Pi, nou ne-a spus doamna nvtoare c din fiecare carte trebuie sne rmn ceva. Mie.mi-au rmas coperile.

    Vitamina C

    ( Proces tiinific )

    Preedintele: Stimat auditoriu,vom judeca azi,n prezena dumneavoastr,

    procesul VitamineiC. Rog reclamantul s se prezinte: numele,adresa anul naterii

    i ocupaia.

    Reclamantul: M numesc Anghel Marian,sunt nscut n 12.07.1993,locuiesc n

    Zimnicea,srt.Independenei,nr.109 i sunt elev.

    Preedintele:Cum se numete avocatul acuzrii ?

    Avocatul acuzrii :Stochi Ionica.

    Preedintele: :Avocatul aprrii ?

    Avocatul aprrii :Marin Constantin.

    Preedintele: Rog avocatul acuzrii s ne spun ce are de reclamat elevul Anghel

    Marian.

    Avocatul acuzrii:Clientul meu acuz Vitamina C de faptul c prin lipsa ei din

    organism,a

    determinat apariia bolii numit scorbut.

    P. :Ce are de spus reclamantul ?

  • 7/27/2019 pacala teatru

    44/47

    R.Din cauza Vitaminei C,am anemie,rezisten sczut la infecii,mi sngereaz

    gingiile,mi cad dinii,am ameeal,sunt obosit,plictisit,moleit...

    P. : S se prezinte acuzata : numele i anul nateii.

    Vitamnia C : Sunt cunoscurt sub numele de Vitamina C,am fost izolat i

    cristalizat din

    fructe i legume verzi.n anul 1932,am primit numele de acid ascorbic.

    P.Adresa ?

    Vitamina C :Fructe i legume verzi ,n stare proaspt.

    P. :Ce fel de adres este aceasta ?

    Av. aprrii :Acidul ascorbic,face parte dintr-o grup de substane fr da care

    omul nu poate tri.Acestea au fost numite VITAMINE.Vitamninele se gsesc, n

    general ,n fructe i legume verzi,ou,lapte, carne.

    P. :Cum pledeaz aprarea ?

    Av. aprrii:Vitamnia C este nevinovat,Onorat Instan.

    P. :Acuzarea ?

    Av. acuzrii: Vitamnia C este vinovat,Domnule Preedinte.Propun s fie audiai

    martorii acuzrii : alcoolul,cafeau i igara.

    P. :S intre alcoolul !

    Alcoolul : Onorat Instan,eu l ajut pe elevul Anghel Marian s uite de necazuri.

    P. :S vin cafeaua !

    Cafeaua :Onorat Instan, eu l ajut pe elevul Anghel Marian s alunge

    somnul,oboseala,s poat viziona filme de groaz,s se distreze cu prietenii la

    discoteci,la biliard,pn la ore trzii sau chiar toat noaptea.

    Preedintele : S intre igara !

  • 7/27/2019 pacala teatru

    45/47

    igara :Onorat Instan,eu l ajut pe elevul Anghel Marian s par un om cu

    preocupri mature,un om important.

    Av. acuzrii: Onorat Instan, Vitamina C este vinovat.Este prea sensibil la

    aciunea oxigenului,se degradeaz rapid la fierbere,n special n vase deschise

    nesmluite i n prezena apei tratat cu clor.Lipsa ei din ogranism determin

    apariia scorbutului,boal de care sufer i elevul Anghel Marian.

    P. :Are cuvntul aprarea.

    Av.aprrii :Rog reclamantul s ne spun cte lmi,portocale sau alte fructe a

    consumat n ultima vreme.

    R.:Ursc fructele.Lmia este prea acr,portocala este prea zemoas i mi curge

    pe mini.Merele i perele au smburi .Ceap i usturoi nu mnnc pentru c au

    miros neplcut i sunt iui.Morcovi,salat,varz n stare crud nu

    consum.Legumele verzi sunt pentru roztoare nu pentru oameni.Civilizaia Terrei a

    nceput s proiecteze oraele spaiale. Massmedia este inundat de tot felul de

    reclame pentru Coca-Cola,sneksuri,biscuii, conserve,cornuri croissant,gum de

    mestecat.Acestea sunt alimentele cele mai bune,nu fructe i legume verzi cum

    mnnc roztoarele.Cine se mai uit azi la fructe i legume verzi,n stare

    proaspt Fructele i legumele trebuie splate,curate,tiate,preparate.n

    plus,oamenii se mai i distreaz : o cafea,o igar,un coniac,un whiski.

    Av.aparrii : De ce nu te despari de prietenii ti alcoolul,cafeaua,igara ?

    R. : Nu concep viaa fr ei.Suntem prieteni vechi.

    Av.aparrii : Onorat Instan,fumatul reprezint un factor de risc.Fiecare

    igar,fiecare gram de alcool i cafea micoreaz rezervele de vitamina C din

    organism. n aprecierea necesitilor de vitamina C este necesar s se in seama

    de faptul c alimentele pierd prin preparare,conservare sau depozitare

  • 7/27/2019 pacala teatru

    46/47

    ndelungat, o mare parte din vitamine.Scorbutul este rezultatul unei avitaminoze

    multicareniale.n secolele anterioare,scorbutul era o boal frecvent la marinarii

    care cltoreau mult timp pe mare i la populaiile nordice.Azi scorbutul apare

    doar la persoane care nu consum fructe i legume n stare proaspt,la personae

    bolnave de diabet sau care au grave tulburri de absorbie intestinal,la persoane

    care consum cantiti mari de alcool,cafea sau fumeaz foarte mult.

    P. : Curtea se retrage pentru deliberare (pauz).

    P. : Vitamina C este absolvit de orice acuzaie.

    Reclamantul:Este inadmisibil,din cauza ei am attea neplceri,sunt

    nervos,strnut,m mbolnvesc,am febr...

    Vitamina C: Onorat Instan,eu l acuz pe elevul Anghel Marian de calomnie.

    Preedintele : Avnd n vedere faptele prezentate,consider c elevul Anghel

    Marian este vinovat.Trebuie s consume mai multe fructe i legume n stare

    crud.

    Reclamantul : Onorat Instan,v rog s m iertai.De acum m voi mprieteni cu

    lmile,por-

    tocalele,merele,perele i legumele crude.M voi despri de prietenii mei

    alcoolul,cafeaua i igara.

    Alcoolul,cafeaua i igara : Protestm !Nu vrem s ne desprim de el.

    Preedintele : Linite ! Elevul Anghel Marian este absolvit de orice pedeaps,cu

    condiia s consume mai multe fructe i legume n stare proaspt,s se despart

    de prietenii si alcoolul,caeaua i igara.Nu ne putem lipsi de hrana bogat n

    vitamine.Numai astfel putem fi sntoi.

  • 7/27/2019 pacala teatru

    47/47