DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIV NR. 18 (1.304) 13 – 19 MAI 2015 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

Pagina 9

FOTOREPORTAJ

Paginile 12-13

Pagina 14

EVENIMENT

Pagina 5

20 MAI – ZIUA FINANCIARULUI MILITAR

INTERVIULUMEA DE AZI

SPRE O ER~

A DEZORDINII MONDIALE?

Pagina 4

9 MAI – ZI

CU TRIPL~ SEMNIFICA}IE

ISTORIC~

LA INSTRUC}IE, CUVINTELE

DEVIN FAPTE

GENERAL DE BRIGAD~ NICOLAE TONU, COMANDANTUL BRIG~ZII 15 MECANIZAT~ PODU ÎNALT:

INSTRUC}IE

PREG~TIRI PENTRU O NOU~ MISIUNE

PARFUMUL EPOCILOR APUSE

Paginile 6-7

FO

TO

: C

AP

OR

AL

MIH

AI P

ILT

U

PO}I AJUTA {I TU! DONEAZ~ 2% DIN IMPOZIT!

POLIGONUL BOGATA, SUB ASEDIU AERIAN

POLIGONUL BOGATA, SUB ASEDIU AERIAN

SPRIJIN OPORTUN 2015

2 Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARAGENDA S~PT~M@NII

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

uMilitari români, în Germania. 250 de militari din Batalionul 151 Infanterie Războieni, de la Iaşi, participă, în perioada 7 mai-6 iunie, la Exerciţiul mutinaţional Combined Resolve IV, la Centrul de Instruire din Hohenfels, în Germania. Exerciţiul se desfăşoară după un scenariu fictiv, având scopul de a antrena forţele participante pentru planificarea şi executarea unui larg spectru de operaţii terestre ofensive, defensive, de sprijin şi stabilitate. Combined Resolve IV urmăreşte, de asemenea, dezvoltarea nivelului de instruire pentru executarea misiunilor în comun, creşterea nivelului de interoperabilitate şi perfecţionarea procedurilor de lucru. Militarii români vor lua parte la exerciţiu cu aproximativ 30 de mijloace tehnice.uEvaluare. În perioada 7-9 mai, la Batalionul 191 Infanterie

Colonel Radu Golescu s-a desfăşurat evaluarea statică şi acţională a companiei de infanterie pusă la dispoziţia United Nations Stand-by Arrangements Systems (UNSAS).

În acest scop, o comisie compusă din reprezentanţi ai Comanda-mentului Forţelor Întrunite, Componentei Operaţionale Terestre şi Direcţiei instrucţie şi doctrină din SMG au sosit în unitate pentru a evalua nivelul capacităţii operaţionale la care se află această structură. Astfel, Compania UNSAS, condusă de căpitanul George Olteanu, a desfăşurat un exerciţiu de antrenament în teren (FTX), fiind testată privind modul de executare a patrulelor de prezenţă, a misiunilor de cercetare-observare, control trafic, reacţia la descoperirea minelor şi a mijloacelor explozive improvizate şi alt gen de misiuni şi sarcini specifice care-i pot fi încredinţate în afara teritoriului naţional. (LOCO-TENENT-COLONEL DANIEL PÎRVU)uAniversare. Batalionul 113 Artilerie Bărăganul a împlinit,

în prima zi a lunii mai, 10 ani de existenţă. Cu acest prilej, la sediul unităţii din Slobozia s-a desfăşurat o ceremonie la care au participat, alături de personalul unităţii, comandantul Diviziei 1 Infanterie Dacica, general-maior Cătălin Tomescu, comandantul Brigăzii 1 Mecanizată Argedava, colonel Gheorghiţă Vlad, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi autorităţilor locale, foşti angajaţi ai unităţii. Pe timpul manifestării, a fost acordată Emblema de Onoare a Forţelor Terestre Batalionului  113 Artilerie şi diplome de merit celor mai buni militari. (C~PITAN MARIANA BACIU)uSECOSAFT 2015. În perioada 7-9 mai 2015, Academia Forţelor

Terestre Nicolae Bălcescu a găzduit cea de-a XX-a Sesiune de Comu-nicări a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti cu participare internaţională – SECOSAFT 2015. Manifestarea ştiinţifică din acest an a fost structu-rată pe şase secţiuni: ştiinţe militare, securitate şi relaţii internaţionale, management şi economie, ştiinţe socioumane, drept şi administraţie publică, ştiinţe fundamentale şi tehnice şi limbi străine. La sesiunea de comunicări s-au înscris 210 studenţi şi masteranzi ai universităţilor din România, Republica Moldova şi Bulgaria, fiind elaborate 171 de lucrări. (MAIOR DANIEL DOROBAN}U) uMisiune umanitară. O aeronavă C-27J Spartan a Forţelor

Aeriene Române, configurată pentru misiuni de evacuare medicală, a efectuat, în noaptea dintre 8 şi 9 mai, un zbor umanitar de urgenţă pe ruta Otopeni-Cluj-Napoca-Otopeni, pentru transportul a doi copii ce au suferit arsuri. Pacienţii au fost asistaţi pe timpul zborului de o echipă medicală a SMURD, precum şi de maiorul Dragoş Tudose, medic, şi plutonierul Dumitru Miu, paramedic, din Baza 90 Transport Aerian. Misiunea a fost executată la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne, iar echipajul a fost format din locotenent-comandorul Ovidiu Dragomir, locotenentul Claudia Voicu şi maistrul militar Ovidiu Lupu. uDonare de sânge. Recent, la sediul Batalionului Instrucţie

Comunicaţii şi Informatică Fraţii Buzeşti s-a organizat şi desfăşurat, în parteneriat cu Centrul Regional de Transfuzii Craiova, o activitate umanitară de donare de sânge, în cadrul campaniei Sacrificiul impune respect. Conştienţi că gestul lor va fi de un real folos pentru cei aflaţi în suferinţă, din cei 132 de soldaţi profesionişti aflaţi la pregătire, aproape 100 au participat, voluntar, la activitate. Alături de ei, au donat sânge şi cadre militare şi soldaţi şi gradaţi profesionişti din unitate. uEmisiune de mărci poştale. Cu ocazia sărbătoririi a şapte de-ărbătoririi a şapte de-

cenii de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, Romfilatelia a dedicat emisiunea de mărci poştale Ziua Victoriei – 70 de ani. Pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 4,30 lei este reprezentat numărul aniversar 70, simbolizând perioada scursă de la înfrângerea şi capitularea Germaniei naziste, alături de un porumbel alb ce trans-mite mesajul de pace. Pe fundalul numărului 70 se pot vedea scene de război. Din punct de vedere tehnic, emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 32 timbre şi minicoală de opt timbre plus o vinietă (două modele). Începând de sâmbătă, 9 mai, emisiunea de mărci poştale Ziua Victoriei – 70 de ani poate fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară. De remarcat că, Asociaţia Camarazii a achiziţionat primele 10 plicuri prima zi, iar Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, primele trei coli de opt timbre. n

uBUCURE{TI. În contextul zilei de 9 mai, [eful Statului Major General, general-locote-nent Nicolae Ciuc`, a înmânat Diploma pentru rezultate deosebite ob]inute la olimpiadele na]ionale [i concursurile [colare celor 32 de elevi merituo[i din cele trei colegii na]ionale

militare, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul MApN. n

FO

TO

: V

AL

EN

TIN

CIO

B|R

C~

În perioada 7-15 mai, în Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică General Constantin Zaharia se desfă-

şoară exerciţiul asistat de calculator Sprijin oportun 15/1 cu participanţii la cursul de stat major pentru ofiţerii de sprijin logistic a acţiunilor militare, specialităţile inten-denţă, transporturi, construcţii şi finanţe–contabilitate.

Acest exerciţiu este al patrulea pe care îl organizea-ză şi desfăşoară Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică General Constantin Zaharia cu sprijinul Centrului de instruire prin simulare din cadrul Universităţii Naţiona-le de Apărare Carol I, după cele din anii 2012, 2013 şi 2014. n

MAR{UL CAVALERIEI

Marşul Cavaleriei demonstrează legăturile temeinice dintre Statele Unite ale Americii şi România, puterea Alianţei Nord-Atlan-

tice şi importanţa interoperabilităţii militare, consideră reprezentanţii Regimentului 2 Cavalerie, unitate care va participa la Cincu la exerciţiul Sarmis 15.

În trecerea prin Ploieşti, Sinaia şi Braşov, soldaţii ame-ricani, alături de partenerii din Forţele Terestre ale Arma-tei României, vor participa la activităţi publice menite să răspundă îndemnului onorăm trecutul, asigurând viitorul. Vehiculele militare care participă la Marşul Cavaleriei vor fi împărţite în mai multe grupuri pentru a reduce pe cât posibil blocajele în trafic. Ele se vor deplasa de la Mihail Kogălniceanu prin Hârşova, Slobozia, Ploieşti, Sinaia şi Braşov pentru a ajunge la Cincu. Pe itinerarul de deplasare vor exista temporar unele restricţii de trafic.

Miercuri, 13 mai, între orele 15.30 şi 19.00, mall-ul Shopping City din Ploieşti va găzdui o ceremonie de bun

venit. Publicul este invitat să participe şi să interacţioneze cu militarii care participă la marş. La baza sportivă De-cathlon, vor fi organizate un meci de fotbal între militarii americani şi cei de la Baza 2 Logistică Valahia din Ploieşti şi o partidă de baschet cu elevi ai Colegiului Naţional Militar Dimitrie Cantemir din Breaza.

Joi, 14 mai, de la ora 10.00 la 11.30, militarii ameri-cani şi români vor omagia, la placa comemorativă de la intrarea în oraşul Sinaia, memoria piloţilor americani căzuţi în cel de Al Doilea Război Mondial. De asemenea, ei vor depune coroane de flori la Monumentul Eroilor din Piaţeta Vulturii Libertăţii. Tot joi, în intervalul orar 15.00 la 18.00, la Braşov, publicul este invitat să asiste la ceremonia de bun venit organizată în Piaţa Biblio-tecii Judeţene George Bariţiu. Participanţii vor putea viziona vehiculele americane şi româneşti şi vor avea ocazia să afle detalii despre posibilităţile unei cariere în Armata României. n

MIRCEA DU{AMINISTRUL AP~R~RII NA}IONALE

Aproximativ 400 de militari americani din Batalionul 2 al Regimentului 2 Cavalerie al Armatei SUA, cu peste 80 de mijloace tehnice, vor participa, în

zilele de 13 [i 14 mai, la Mar[ul Cavaleriei, de la Mihail Kog`lniceanu (Constan]a) la Cincu (Bra[ov).

Cooperarea în domeniul militar pe securitate cibernetic` între Pentagon [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, dar [i alte structuri de securitate din România a f`cut deja un pas înainte. Este un parteneriat în acest sens [i sprijinul [i experien]a SUA în domeniul securit`]ii cibernetice sunt fo-losite de institu]iile statului care au atribu]ii pe securitate na]ional` în protejarea sistemelor informatice din România.

SURSA: AGERPRES

3Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

Joi, 7 mai, în prezenţa şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Dumitru Scarlat, s-a desfăşurat

gala de premiere a laureaţilor concursului Omul Anului-2014 în Forţele Terestre.

În urma evaluării participanţilor, la ma-nifestarea derulată la sediul SMFT au fost desemnaţi câştigătorii. Locul I la secţiunea Imaginea şi vizibilitatea Armatei a fost cu-cerit de plutonierul Paul-Marius Brăbiescu-Călinescu, din Batalionul 20 Infanterie, aceeaşi poziţie ocupând şi caporalul clasa a III-a Vasile Mihalcia, din cadrul Batalio-nului 812 Infanterie, la secţiunea Credinţă şi altruism. Pentru implicarea sa într-un important proiect naţional, profesorul univ. dr. ing. Simona Miclăuş, din Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu Sibiu, a triumfat la categoria Învăţământ, ştiinţă şi artă militară, în timp ce maiorul ing. Cătălin Săracu, din Centrul de instruire pentru geniu, EOD şi Apărare CBRN, a ocupat prima treaptă a clasamentului la secţiunea Instrucţie şi luptă. La secţiunile Sănătate şi sport, Presă, film şi literatură şi Istorie, cultură şi tradiţii militare, câş-tigătorii locului I au fost, în ordine, capo-

COMANDANTUL COMANDAMENTULUI NATO PENTRU

OPERA}II SPECIALE, ÎN ROMÂNIA

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, l-a primit joi, 7 mai, la sediul MApN, pe comandan-

tul Comandamentului NATO pentru opera]ii speciale, generalul-locotenent Marshall Webb.

Pe timpul întrevederii, mi-nistrul Mircea Duşa a subliniat cooperarea foarte bună dintre forţele române pentru operaţii speciale şi structuri simi- lare ale NATO atât pe timpul exerciţiilor, cât mai ales în

cadrul misiunilor din teatrele de operaţii.

Forţele pentru operaţii speciale şi cele de informaţii sunt unităţi de elită ale Armatei României, apreciem sprijinul primit în procesul de instruire. Misiunile

Cu acest prilej, veteranii de război Gheorghe Dumitrescu, Ion Căiniceanu, Constantin Miu, Nicolae Dobrovie, Ştefan Iancu şi Ioan Ştefănescu au fost înaintaţi în gradul

de general de ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa. La acest moment emoţionant, le-au fost alături bravilor veterani secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare, Valeriu Nicuţ, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, Otilia Sava, şeful Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ionel Ciucă, secretarul general al MApN, Codrin-Dumitru Munteanu, preşedintele ANVR, general (ret) Marin Badea Dragnea, reprezentanţi ai categoriilor de forţe şi ai structurilor centrale din armată, precum şi cei mai merituoşi elevi ai Colegiului Naţional Militar Dimitrie Cantemir. Aceştia, sub privirile pline de admiraţie ale veteranilor, au fost medaliaţi şi felicitaţi pentru rezultatele şcolare deosebite obţinute în acest an. Liceenii militari şi-au arătat respectul şi recunoştinţa faţă de aceşti eroi naţionali şi le-au oferit medaliile primite, emoţionându-le şi mai mult chipurile greu încercate de amintirea războiului. Acompaniaţi de Fanfara Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul, cei prezenţi i-au cântat La mulţi ani! sărbătoritului zilei, veteranului de război, locotenent în retragere, Nicolae Grigoriu, la împlinirea venerabilei vârste de 92 de ani, prezent la această ceremonie. n

RESPECT VETERANILOR NO{TRI!

La sediul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale a avut loc, joi, 7 mai, o ceremonie menit` s`

cinsteasc` cei 70 de ani de la încheierea celui de Al Doilea R`zboi Mondial.

CONCURSUL OMUL ANULUI, 2014

LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL,SUBLOCOTENENT ANAMARIA SCARLAT,

ROXANA DARIE

S`pt`mâna trecut`, Statul Major al For]elor Teres tre,

Statul Major al For]elor Navale [i Comandamentul comuni- ca]iilor [i informaticii [i-au

desemnat câ[tig`torii concursu-concursu-lui Omul Anului, 2014.

VIZITE LA FETE{TI {I DEVESELU

În dimineaţa zilei de marţi, 12 mai, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a vizitat Baza 86 Aeriană

Feteşti pentru a evalua stadiul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a pistei de decolare şi aterizare a aero-

executate de aceste structuri mili-tare sunt apreciate pe plan intern şi internaţional, a declarat ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa.

Generalul Webb a arătat că există o relaţie excelentă de colabo-rare cu forţele pentru operaţii spe-ciale, în acest domeniu România fiind un lider regional. Generalul Webb se află într-o vizită oficială în ţara noastră pentru a participa la un exerciţiu de planificare în dome-niul operaţiilor speciale. n

navelor. În după-amiaza aceleiaşi zile, ministrul Duşa s-a aflat în localitatea Deveselu, judeţul Olt, pentru a verifica evoluţia lucrărilor la proiectele de investiţii în infrastructură la Facilitatea de apărare antirachetă. n

ralul clasa a III-a Ovidiu-Mugurel Muţiu (Batalionul 405 Sprijin Logistic), maiorul Liviu-Ioan Mureşan (Batalionul 405 Sprijin Logistic) şi colonelul Eduard-Constantin Efrimescu (Divizia 1 Infanterie). Pentru profesionalismul dovedit pe timpul unei misiuni executate în teatrul de operaţii din Afganistan, locotenentul Alexandru-Iulian Ilie, din cadrul Batalionului 313 Cercetare, a fost desemnat cel mai bun la secţiunea Soldatul universal.

După acordarea distincţiilor, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, gene-ral-maior Dumitru Scarlat, a felicitat câştigătorii pentru profesionalismul de care au dat dovadă şi pentru modul de promovare a valorilor Forţelor Terestre şi ale Armatei României.

La malul mării, la Constanţa, câşti-gătorii concursului Omul anului în Forţele Navale au fost anunţaţi în cadrul unei festivităţi transmisă în direct de Televiziunea Română, pe canalul TVR 1, sâmbătă, 9 mai. Prima secţiune prezentată, Instrucţie şi luptă, a adus întâietatea locotenent-comandorului Bogdan Curcă, pilot al Grupului de Elicoptere al Flotilei de Fregate. Tot un locotenent-comandor, Lucian-Doru Neacşu, din Academia Navală Mircea cel Bătrân, a ocupat treapta întâi a podiumului de premiere la secţiunea Logistică. La următoarele şapte secţiuni,

locul I a fost ocupat astfel: căpitan-comandor Cornel-Marius Abagiu, Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale din Mangalia – Ştiinţă şi învăţământ; maistru militar principal Liviu Tănase, şeful Cercului Militar Constanţa – Cultură şi tradiţii marinăreşti; maistru militar principal Ion Stoiean, şeful de echipaj al Navei-şcoală Mircea – Navigaţie şi matelotaj; comandor Ciprian Hanciuc, şeful Biroului asistenţă psihologică din SMFN – Asigurare moral şi sănătate; maistrul militar clasa a V-a Sorin Balaban, Batalionul 110 Comunicaţii şi Informatică – Sport; plutonier-adjutant principal Liana Naum, şeful Cercului Militar Mangalia – Voluntariat, ajutor umanitar şi asistenţă religioasă; comandor Ovidiu Isac, Centrul de Informatică al Forţelor Navale – Comunicarea prin spaţiul cibernetic. Trofeul anului 2014 în Forţele Navale, la secţiunea Soldatul universal, a fost cucerit de sergentul-major Florin-Nicolae Staicu, din Divizionul 175 Nave Scafandri, iar Olivia Bucioacă, redactor al Grupului mass-media al Forţelor Navale, a triumfat la categoria Jurnalism, relaţii publice. O nouă secţiune, apărută cu această ediţie a concursului, Alături de Forţele Navale Române, a fost câştigată de Cristina Ţilică, producător în Televiziunea Română,

iar pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere la Imaginea şi vizibilitatea Forţelor Navale ale Armatei Române a urcat echipajul Navei-şcoală Mircea.

Tot săptămâna trecută, la sediul Centrului 48 comunicaţii şi informatică strategice din Bucureşti, Comandamentul comunicaţiilor şi informaticii şi-a desemnat premianţii concursului Omul Anului-2014. Premiile au fost înmânate de comandantul Comandamentului comunicaţiilor şi informaticii, general de brigadă Radu-Marius Pop. Câştigătorii pe secţiuni au fost: maistru militar clasa I Ion Raicu - Imaginea şi vizibilitatea Armatei; caporal Ioan Tomoşescu – Credinţă şi altruism; maistru militar clasa I Ionuţ Niţanu – Instrucţie şi luptă; colonel Grigore Morar – Logistică şi infrastructură; colonel Nicolae-Vasile Haneş – Învăţământ, ştiinţă şi artă militară; plutonier-major Ion George – Moral, bunăstare şi recreere; căpitan Andrei Mureşan – Sănătate şi sport; locotenent Iulian-Alexandru Acsinte – Presă, film şi literatură; plutonier-adjutant principal Vasile Vieriu – Istorie, cultură şi tradiţii militare; plutonier-major Grigore-Cristian Sturzu – Comunicare prin spaţiul cibernetic şi comunicaţii militare; căpitan Ecaterina-Cristina Dinu – Soldatul universal.

Competiţia Omul Anului a fost inau-gurată în Armata României în anul 2010 şi urmăreşte recompensarea valorii profe-sionale a personalului militar şi civil care contribuie la crearea unei imagini pozitive a instituţiei militare şi la creşterea vizibilităţii structurilor militare, la nivel naţional, la nivelul Alianţei sau pe plan internaţional. n

Militarii români disloca]i în Baza militar` Kandahar au organizat, în prezen]a Seniorului Na]ional, colonel Victor Moldoveanu, a coman-

dantului Elementului Na]ional de Sprijin, colonel ing. Alexandru Alexan-droaia, [i a comandantului Batalionului de Infanterie Protec]ia For]ei KAF, locotenent-colonel Florin-Corneliu {oltuz, o ceremonie militar` dedicat` zilei de 9 mai. La activitate au participat ofi]eri din Echipa de Leg`tur` a Statului Major General, militari apar]inând Elementului Na]ional de Sprijin [i Batalionului 33 Vân`tori de Munte Posada. În cadrul evenimentului, s-au intonat imnurile României [i al Uniunii Europene, urmate de oficierea servi-ciului religios [i de alocu]iunea aniversar` a colonelului Victor Moldoveanu.

Ceremonia s-a încheiat cu un moment de reculegere pentru cinstirea celor care, acum 70 de ani, au f`cut sacrificiul suprem pe câmpul de lupt`, precum [i a tuturor eroilor care au pl`tit tributul de sânge în teatrele de opera]ii. n

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAREVENIMENT4

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, ofer` distinc]ii veteranilor din cel de Al Doilea R`zboi Mondial.

FO

TO

: V

AL

EN

TIN

CIO

B|R

C~

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

9 MAI – ZI CU TRIPL~ SEMNIFICA}IE ISTORIC~Sâmb`t`, 9 mai, cu prilejul s`rb`toririi Zilei Independen]ei

de Stat a României, Zilei Europei [i a Victoriei Coali]iei Na- ]iunilor Unite în cel de Al Doilea R`zboi Mondial, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a organizat în Capital`, în municipiile re[edin]` de jude] [i în localit`]ile în care sunt dislocate unit`]i militare, manifest`ri de cinstire a memoriei înainta[ilor.

În Bucureşti, MApN a organizat o ceremonie militară şi religioasă la Monumentul Eroilor Patriei din

Al Doilea Război Mondial, la care au par-ticipat secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşte-rea calităţii vieţii personalului, Otilia Sava, şeful Statului Major General, general-loco-tenent Nicolae Ionel Ciucă, reprezentanţi ai categoriilor de forţe, ai Ministerului Afacerilor Interne şi autorităţilor publice, veterani de război, ataşaţi militari acredi-taţi în România, cadre militare în rezervă şi retragere. De asemenea, la activitate au fost prezenţi elevi din colegiile naţionale militare de la Alba Iulia, Breaza şi Câmpu-lung Moldovenesc. Festivitatea a cuprins oficierea unui Te Deum de un sobor de preoţi militari, depuneri de coroane de flori şi defilarea gărzii de onoare şi a mu-zicii militare ale Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul.

TULCEA

BUCURE{TI

T@RGU MURE{

AFGANISTAN

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a sărbătorit ziua de 9 mai, mai întâi, la Târgu Mureş, acolo unde a avut loc una dintre cele mai ample ceremonii militare din ţară. În Piaţa Victoriei din localita-te, ministrul Duşa a decorat mai mulţi veterani de război, precum şi pe sergentul-major Gabriel Pop, din Brigada 6 Operaţii Speciale Mihai Viteazul, multiplu campion naţional şi internaţional la paraşutism, care a efectuat o paraşutare demonstrativă, aducând în faţa asistenţei un imens drapel.

De asemenea, cei prezenţi la activitate au putut admira şi o demonstraţie de zbor cu aeronave aparţinând Aeroclubului Româ-niei. Pe parcursul zilei, în Piaţa Trandafiri-lor din Târgu Mureş a avut loc o expoziţie statică în cadrul căreia instituţiile din sis-temul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de pe plan local au prezentat tehnica militară, armamentul, aparatura şi echipamentele specifice.

În după-amiaza aceleiaşi zile, minis-trul apărării naţionale a fost prezent şi la Monumentul Ostaşului Român, din oraşul Luduş, judeţul Mureş, acolo unde a avut loc o slujba de pomenire a eroilor români căzuţi pe toate câmpurile de luptă pentru apărarea şi reîntregirea patriei, urmată de depuneri de coroane şi jerbe de flori. Pe timpul manifestării, ministrul Mircea Duşa a acordat diplome şi medalii veteranilor de război şi văduvelor veteranilor de război.Ziua Independenţei de Stat a României,

Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite şi Ziua Europei au fost sărbătorite şi la Bistriţa. În cadrul evenimentului, oficialităţi locale au vorbit despre tripla semnificaţie a zilei de 9 mai, amintindu-se atât despre tributul de sânge şi jertfele aduse de militarii români căzuţi la datorie de-a lungul istoriei pe câmpurile de luptă pentru realizarea dezi-deratelor naţionale, cât şi despre eforturile depuse de întreaga naţiune română pentru integrarea României în Uniunea Euro-peană. Ceremonii militare şi religioase

dedicate acestei zile aniversare s-au desfă-şurat şi în cadrul unităţilor din subordinea Brigăzii 81 Mecanizată General Grigore Bălan, din garnizoanele Turda şi Dej.

La Buzău, comandantul Diviziei 2 Infanterie Getica, general-maior Petrică-Lucian Foca, a participat alături de cadre militare active, în rezervă şi în retragere, veterani de război şi reprezentanţi ai autori-tăţilor publice locale buzoiene la ceremonia militară organizată la Monumentul Eroilor Neamului din acest municipiu. După depunerea coroanelor şi a jerbelor de flori la monument, Garda de Onoare şi muzica militară au defilat în faţa asistenţei prezente.

Mii de oameni au ţinut să fie prezenţi, sâmbăta trecută, la manifestările organizate la Monumentul Glorie Ostaşului Român din Piaţa Avram Iancu, din Cluj-Napoca, precum şi la cele desfăşurate la statuia Ostaşului Român din Parcul 1 Decembrie, din Oradea. De asemenea, de o partici-pare numeroasă s-au bucurat şi militarii Brigăzii 18 Infanterie Banat la activităţile

pe care le-au derulat la Timişoara. Aici, comandantul Brigăzii 18 Infanterie, colonel Cristian Dinulică, a adus un prinos de recunoştinţă înaintaşilor la Monumentul Ostaşului Român din Parcul Central. După ceremonia religioasă oficiată de ÎPS părin-tele Ioan Selejan - Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor locale au depus coroane de flori. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea detaşamentului de onoare.

Militarii din Forţele Navale Române au participat la activităţi închinate zilei de 9 mai la Monumentul Independenţei de Stat a României, din Parcul de la Casa de Cultu-ră Constanţa, iar la Mangalia, la Comple-xul Monumental din Piaţa Republicii. Seara, pe faleza din faţa Comandamentului Flotei din Constanţa s-a desfăşurat un exerciţiu militar, iar curioşii au putut admira arma-mentul marinarilor. La Babadag, marinarii militari au fost prezenţi la ceremonia de depuneri de coroane de flori de la Monu-mentul Eroilor din parcul oraşului. n

LA REALIZAREA ACESTUI ARTICOL AU CONTRIBUIT: LOCOTENEN}I-COLONEII DANIEL PÎRVU {I FLORIN AP~F~IAN, MAIOR DAN CRI{AN, C~PITAN OVIDIU CIOBANU,

MAISTRU MILITAR CLASA I IULIAN CADULENCU

Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR INTERVIU Observatorul militar

www.presamil.ro 5

INTERVIU REALIZAT DE PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

Domnule general de briga-dă, sunteţi la comanda ma-rii unităţi de aproximativ un an. Ce drum profesional aţi parcurs până la acest ni-vel şi care sunt priorităţile dumneavoastră în această funcţie?Sunt un produs al învăţă-mântului militar şi sunt

format de lideri importanţi ai armatei române. Am urcat pas cu pas treptele carierei militare, lucrând la toate eşaloanele arma-tei, începând de la nivel batalion până la nivel de comandament de categorie de forţă. Am schim-bat diverse garnizoane în care, de-a lungul anilor, am combinat munca de stat major cu manage-mentul de comandă. Am îndepli-nit funcţii la Lipova, Timişoara şi Bucureşti. Acum sunt la Iaşi.

Tot timpul instrucţia a fost printre priorităţile mele. Con-sider că nu doar manualele sau regulamentele sunt necesare, ci şi liderii de la fiecare nivel ierarhic care se implică în acest proces amplu. Aceştia trebuie să simtă plăcerea de a munci, să aibă o strategie, o viziune, să acorde o atenţie deosebită comunicării, să aibă o gândire pozitivă în acord cu o ascultare activă. Planificarea instruirii militarilor, descoperirea carenţelor şi remedierea lor, efici-entizarea costurilor sunt activităţi importante asupra cărora liderii militari trebuie să se aplece cu mare interes.

Succesul structurilor depinde de capacitatea managerilor de a cunoaşte mediul. Întotdeauna trebuie stabilite obiective clare, specifice şi realizabile, o ordine a priorităţilor, a nu se confunda ceea ce este urgent cu ceea ce este important. Echipa mea din comandamentul brigăzii şi co-mandanţii unităţilor din subordine au o imagine clară, echilibrată şi nedeformată, iar ca o deprindere profesională ne dorim şi obţinem datele situaţiei în timp real.

Cum caracterizaţi structura pe care o comandaţi?Am descoperit în Palatul Oştirii – una dintre cele mai

frumoase clădiri ale Armatei Ro-mâniei, sediul comandamentului marii unităţi – şi în unităţile sub-ordonate oameni deosebiţi. Am preluat şi duc mai departe linia trasată de comandanţii anteriori în proiectele privind instruirea şi imaginea militarilor. Echilibrul şi continuitatea sunt cuvintele după care mă ghidez.

Preţuiesc istoria culturală şi tradiţiile Brigăzii 15 Mecanizată Podu Înalt şi a Iaşiului. Acţiunile desfăşurate de-a lungul timpului de marea unitate sunt un exemplu de urmat. Cei 138 de ani de istorie militară au lăsat urme în sufletele militarilor din cadrul comanda-mentului brigăzii şi al unităţilor subordonate ce s-au instruit şi luptat atât în războaiele duse de poporul român pentru apărarea ţării, cât şi pe timpul participării

LA INSTRUC}IE, CUVINTELE DEVIN FAPTEGENERAL DE BRIGAD~ NICOLAE TONU, COMANDANTUL BRIG~ZII 15 MECANIZAT~ PODU ÎNALT:

în teatrele de operaţii din Angola, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Irak şi Afganistan. S-a acumulat o experienţă vastă, care ne ajută să ne îmbunătăţim continuu proce-sul de instruire.

Am fost întotdeauna prezenţi în acţiunile cetăţii moldave şi am ajutat ori de câte ori a fost nevoie sau am fost solicitaţi. Mă mândresc cu oamenii pe care îi comand. Consider că valoarea factorului uman este dată de solidaritate, unitate sufletească, echilibru şi, bineînţeles, respect reciproc.

Ce reprezintă instrucţia, la ora actuală, în Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt? O prioritate, aşa cum este normal. Este un proces

complex, care are ca efect pre-gătirea individuală a militarului, cât şi a structurii din care face parte. Provocările actuale ale războiului modern şi costurile pregătirii sunt luate foarte în serios de militari.

Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt este una dintre cele mai vechi unităţi militare din Armata României. Drumul glorios al mili-tarilor moldoveni îşi are începu-turile pe câmpul de luptă. Orice acţiune militară îşi are rădăcinile şi pe terenul de instrucţie. Acolo unde curge transpiraţia, unde ideile se pun în practică, unde mişcările simple devin automa-tisme.

Care sunt secretele unei instruiri temeinice?Instrucţia are dedesubturile ei, pentru că implică oameni

şi resurse, toate legate între ele de capitolul comunicare şi motivare. În anii de constrângere bugetară s-au strâns rândurile. Am adoptat norme riguroase de conduită eti-că, consolidându-se statura pro-fesional-morală, am implementat conceptul de toleranţă zero faţă de paşii în afara legilor şi regula-mentelor militare. La instrucţie, cuvintele devin fapte.

Cu sprijinul eşaloanelor su-perioare, în anul 2014 am realizat lucruri deosebite şi privim cu

S-a n`scut la 7 februarie 1966, în comuna Coteana, jude]ul Olt. A absolvit Liceul Militar Tudor Vladimirescu din Craiova, {coala Militar` de Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu (arma infanterie, Sibiu) [i a urmat cursurile Universi- t`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I din Bucure[ti. De]ine un masterat în specializarea Securitatea Comunitar` [i Terorism, a urmat numeroase cursuri de specializare

încredere înainte. Suntem pe dru-mul cel bun şi avem foarte multe de făcut, mai ales în domeniul instrucţiei. Militarii din subordine sunt conştienţi că pregătirea este definitorie într-o carieră de succes. Rezultatele obţinute în diferite exerciţii, concursuri aplicativ-mi-litare sau la evaluările eşaloanelor superioare stau mărturie despre devotamentul şi implicarea subor-donaţilor. Dispunem de poligoane de instrucţie şi de tragere în care ne pregătim şi avem proiecte de modernizare a acestora. Evaluarea pregătirii militarilor se face de cele mai multe ori prin exerciţii complexe. Acolo se vede nivelul de instruire, coeziunea şi motiva-rea oamenilor din structură. Este adevărat, susţinerea financiară a procesului de pregătire este impor-tantă, dar şi dorinţa militarilor de a performa este hotărâtoare.

Trebuie specificată şi influen-ţa participării din ultimii ani în teatrele de operaţii. Militarii au parcurs etape ce s-au încheiat cu

executarea unor misiuni grele, cu un coeficient mare de risc. S-au învăţat multe, s-au tras învăţă-minte, avem lecţii învăţate pe care le aplicăm zi de zi. Percepţia militarului privind instrucţia s-a schimbat, mai ales când praful af-gan sau irakian şi-a pus amprenta asupra sufletului său.

Aţi practicat sport de per-formanţă. Ce calităţi fizice trebuie să aibă un militar pentru a face faţă provocări-lor actuale?Am practicat atletism semi-fond în cadrul CSS Craiova,

alături de sportivi militari celebri: Augustin Barbu, Gheorghe Boroi şi alţii. Am reuşit să îmbin viaţa militară cu cea sportivă. Reve-nind la subiectul nostru, instruc-ţia, şi analizând cerinţele de bază, obiec tivele şi principiile pregătirii mili tare, tragem concluzia că nu se poate vorbi de conceptul de militar fără o pregătire fizică de excepţie. Bineînţeles, trebuie avut în vedere structura unde lucrează, vârsta şi misiunile pe care trebuie să le îndeplinească.

Avem bareme pe care trebuie să le îndeplinim, dar nu obligati-vitatea împinge militarul pentru a conştientiza importanţa pregătirii fizice. Echipamentul complet al unui militar cântăreşte câteva zeci de kilograme. Aşa că, pentru a executa o misiune de câteva ore sau chiar zile, aşa cum s-a întâmplat în teatrele de operaţii, este nevoie de o foarte bună con-diţie fizică. Să nu mai vorbim de condiţii atmosferice şi de trai cu care militarii români s-au întâlnit în deşertul afgan şi irakian. Şi mă bucur că foştii şi actualii subor-donaţi au înţeles şi aplică acest lucru. Zilnic, militarii Brigăzii 15 Mecanizată fac sport, iar ridicarea nivelului de pregătire fizică este

unul din obiectivele comenzii marii unităţi.

Nu este uşor şi asta o spun din experienţa mea, dar pregătirea fizică este esenţială pentru militar. Implică disciplină, devotament, hotărâre şi determinare.

Aţi introdus, de curând, conceptul de mentoriza-re în structura pe care o comandaţi. În ce constă acesta?Mentorizarea a fost introdusă în Brigada 15 Mecanizată de

câteva luni. Este foarte important ca tânărul militar să fie călăuzit în primii ani ai carierei militare de către un camarad cu experienţă. Conceptul nu este nou. De multe ori trebuie să ne uităm puţin în urmă şi găsim rezolvări. Tinerii au nevoie de îndrumare, de sfaturi, de comunicare viabilă şi la obiect. Pri-vim provocările actuale cu realism şi căutăm soluţii.

Să nu uităm că mediul tehnologic informaţional este într-o continuă schimbare, aşa că şi mentorii trebuie să ţină pasul, să fie modele de comportament,

cunoştinţe şi disciplină militară. Nu toţi cei cu experienţă pot fi mentori. Şi ei trebuie aleşi cu grijă, după anumite standarde şi rezultate obţinute de-a lungul carierei militare. Tinerii sunt la curent cu tot ce este nou, infor-maţia circulă foarte repede, dar mentorii trebuie să le insufle acele valori atât de necesare militarilor.

Ce v-aţi propus pentru acest an?În anul 2015, Brigada 15 Mecanizată are ca obiectiv

fundamental realizarea capacităţii operaţionale a forţelor care să fie capabile să participe la întreaga gamă de misiuni pe teritoriul naţional, inclusiv cele de inter-venţie în situaţii de urgenţă civile. Pentru a atinge acest obiectiv, se va urmări continuarea procesului de transformare şi modernizare a structurilor, apoi pregătirea continuă, astfel încât militarii brigăzii să poată executa, la ordin, misiuni în cadrul coaliţiilor ONU, OSCE şi a altor iniţiative regionale. Foarte importantă va fi prioritizarea fondurilor alocate pentru achiziţii şi modernizare. Se are în vedere consolidarea structurilor din serviciul de luptă/intervenţie şi perfecţionarea instruirii personalului, cât şi cea a comandamentelor.

Vor avea loc în acest an şi in-struiri cu militari din alte armate. Sunt planificate exerciţii atât în ţară, cât şi în străinătate. Prin acestea se urmăreşte realizarea capacităţii de acţiune întrunită între structurile participante, îmbunătăţirea procesului de co-ordonare a operaţiilor militare în cadrul multinaţional, dezvoltarea nivelului de instruire a militarilor, creşterea nivelului de interopera-bilitate, implementarea sistemului de comandă control, precum şi utilizarea în comun a tehnicilor, tacticilor şi procedurilor specifice operaţiilor în condiţiile câmpului de luptă modern.

Exerciţiile se vor axa pe ope-raţii de apărare şi ofensive în dife-rite medii atât ziua, cât şi noaptea. Pe lângă acţiunile şi procedurile specifice luptei antiteroriste, lup-tei în localitate, războiului hibrid, vor fi incluse activităţi practice în puncte de comandă, executare de marşuri tactice, convoaie şi escor-tă. De asemenea, se vor desfăşura antrenamente privind evacuarea medicală, QRF (n.r. - forţă de re-acţie rapidă), aplicarea procedu-rilor specifice la descoperirea de dispozitive explozive improvizate, activităţi de căutare şi scotocire, aplicarea regulilor de angajare, asigurarea securităţii şi apărării obiectivelor în caz de atac.

Nu în ultimul rând, dorim ca prin aceste participări să promovăm imaginea Armatei României, a tradiţiilor de luptă şi a istoriei Brigăzii 15 Mecanizată Podu Înalt. n

[i postuniversitare pe diferite specialit`]i. Este doctor în [tiin]e militare [i infor- ma]ii la Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I (2011). A comandat Batalionul 265 Poli]ie Militar` [i a preg`tit timp de cinci ani deta[amentele unit`]ii ce au fost dislocate în teatrele de opera]ii din Bosnia [i Her]egovina, Irak [i Afganistan. A fost [eful Sec]iei Poli]ie Militar` în cadrul Statului Major al For]elor Terestre.

De-a lungul timpului, a fost recompensat cu Ordinul Virtutea Militar`, în grad de Ofi]er, Emblema de merit În Serviciul Armatei României, clasa a II-a, Emblema de Onoare a Statului Major General, Emblema de Onoare a For]elor Terestre, Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate [i Emblema de Merit Ac]iuni Umanitare, clasa a III-a.

Este c`s`torit [i are trei copii.

POLIGONUL BOGATA, SUB ASEDIU AERIANRecent, aviatori din Baza

71 Aerian` General Emanoil Ionescu s-au antrenat [i au executat trageri reale asupra ]intelor terestre în poligonul Bogata.

La sfâr[itul lunii aprilie, pe parcursul mai multor zile, avioanele MiG-21 LanceR

[i elicopterele IAR-330 SOCAT, pilotate de pilo]ii de la Baza 71 Aerian` de la Câmpia Turzii, au executat trageri reale în poligonul Bogata asupra unor ]inte terestre. Ca de fiecare dat`, toat` suflarea marii unit`]i de avia]ie a fost implicat` în aceste ac]iuni, pentru c` tragerile sunt adev`rate examene atât pentru cei ce ap`s` declan[atorul, cât [i pentru cei care preg`tesc tehnica [i muni]ia. Totul s-a desf`[urat

Proiectilele reactive nedirijate se îndreapt` fulger`tor c`tre ]inta 2.

Efectul la ]int`.

Controlorii de trafic sunt aten]i la orice mi[care pentru ca toate ac]iunile s` se desf`[oare în deplin` siguran]`.

Foooc!!!

Noi, tehnicii, ne-am \ncheiat misiunea!

INSTRUC}IE6 Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

POLIGONUL BOGATA, SUB ASEDIU AERIANPLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

lucian.irimia@presamil.roFOTO: MAISTRU MILITAR CLASA A IV-A ADELA MURE{AN,

CAPORAL MIHAI PILTU

sub ochiul atent al directorilor de zbor, al controlorilor de trafic aer-ian [i cu implicarea multora din lumea nev`zut` a avia]iei, care î[i aduc o contribu]ie important` la desf`[urarea în deplin` siguran]` a zborurilor.În fiecare diminea]`, devreme, inginerii [i tehnicii au preg`tit avioanele [i elicopterele pentru zbor. În alt` parte, armurierii f`ceau ultimele verific`ri ale muni]iei. Pilo]ii au aflat ultimele detalii ale ac]iunii la briefinguri. Apoi a început ac]iunea. Aeronavele erau înarmate în locuri special amenajate. A urmat zborul [i adev`rata ac]iune în poligonul Bogata.Rând pe rând, avioanele MiG-21 LanceR [i elicopterele IAR-330 SOCAT au spulberat ]intele terestre dispuse în poli-gon. Vremea a fost de aceast`

dat` un aliat [i nu a mai încurcat planurile aviatorilor, chiar dac` temperaturile au avut ceva amplitudini.A fost o tragere ca oricare alta, a precizat locotenent-comandorul Mihai Ciff Muraru, cu peste 500 de ore de zbor pe MiG-21 LanceR. Ca de obicei, avionul a fost la în`l]imea a[tept`rilor, iar sistemul de armament a func]ionat în parametri. Ne-am îmbun`t`]it precizia tragerilor, mai ales c` ne-am antrenat [i pentru misiuni de sprijin aerian apropiat.Nici pilo]ii de la elicoptere nu s-au l`sat mai prejos. Cu m`iestrie, au reu[it s`-[i spulbere ]intele [i [i-au atins obiectivele propuse. n

Proiectil reactiv nedirijat în form` nevinovat`.

Preg`tirea tunului

de bord pentru

tragere.

SOCAT-ul î[i prime[te muni]ia!

Fiecare tehnician

verific` sistemele

de care r`spunde.

MiG-21 LanceR,

în c`utarea

pr`zii.

7Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.roINSTRUC}IE Observatorul militar

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARANIVERSARE8

Plutonier-adjutant principal Ionel Macovei

Colonel Cristian Savu

Colonel Vasile Mo]oi

PLUTONIER ALINA CRI{AN

POLI}IA MILITAR~ – TREPTE SPRE PERFORMAN}~

Anul acesta, la 15 mai, structurile de poli]ie militar` s`rb`toresc 25 de ani de la înfiin]are, perioad` marcat`

de o evolu]ie continu` în vederea îndeplinirii misiunilor tot mai complexe [i alinierii la standardele UE [i NATO. De reu[ita acestei

permanente dezvolt`ri se asigur` Serviciul Poli]ie Militar` din Statul Major General (SMG), coordonatorul tuturor activit`]ilor de

poli]ie militar` din Armata României.

Responsabilit`]i multiple

Istoricul Poliţiei Militare se află în strânsă legătură cu istoricul jandarmeriei române, de unde îşi are originile. Totuşi, abia în 1990 ia naştere ca structură unică, cu comandă operaţională eşalonată, con-form tendinţelor de modernizare a arma-telor şi pregătirea structurii de integrare în NATO. Ulterior, s-au înfiinţat secţii, bi-rouri şi compartimente de poliţie militară la toate structurile de comandă. Astfel, în subordinea SMG a luat fiinţă Secţia Poliţie Militară care, în 2008, s-a transformat în Serviciul Poliţie Militară.

Aceasta este structura specializată a SMG care coordonează operativ, pe linie ierarhică, activităţile poliţiei militare din Armata României pentru îndeplinirea misiunilor specifice în timp de pace, în situaţii de criză sau la război. Serviciul Poliţie Militară are responsabilităţi privind disciplina militară, controlul traficului ru-tier, serviciul interior, protecţia VIP-urilor, precum şi elaborarea actelor normative specifice. De asemenea, asigură consilierea şefului SMG pe linia doctrinei, politicilor, planurilor şi procedurilor poliţiei milita-re privind întregul spectru al misiunilor specifice, menţine legătura pe linie de specialitate cu structurile componente ale sistemului naţional de apărare şi autorită-ţile publice locale, planifică şi coordonează activitatea structurilor de poliţie militară din eşaloanele subordonate SMG.

alina.crisan@presamil.ro

Ca organizare, structura este împăr-ţită în trei secţii: Secţia Poliţie Militară, Secţia Coordonare Pază Depozite şi Biroul Planificare, Analiză, Sinteză şi Prognoză.

Poliţişti militari din SPM au partici-pat la misiuni adecvate specialităţii lor în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan, Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo. De asemenea, în baza unor mandate ONU, reprezentanţi din cadrul structurii au par-ticipat ca observatori în Congo, Eritreea, Nepal, Angola, Kuweit şi Georgia.

Flexibilitate maxim`

Şeful Secţiei Poliţie Militară şi împu-ternicit şef Serviciu Poliţie Militară este colonelul Vasile Moţoi. Se află în această

structură din 2003, dar experienţa lui în-cepe mult mai devreme, lucrând în dome-niu încă de la înfiinţare, din 1990. Astfel, a fost martorul fiecărei etape din evoluţia specializării şi a trăit intens schimbările. Pot spune că, de când sunt în sistem, am observat o evoluţie continuă, accentuată în ultima perioadă, datorită cerinţelor misiunilor pe care le avem de îndeplinit, ca structură. De când am intrat în alian-ţele internaţionale s-au schimbat modul de instruire, tipul misiunilor, cerinţele şi standardele, povesteşte acesta.

Unul dintre aspectele cu prioritate crescută pentru colonelul Moţoi este partea legislativă, care, de multe ori, îngrădeşte sau îngreunează desfăşurarea anumitor misiuni. Serviciul Poliţie Militară este structura de specialitate a SMG care monitorizează şi coordonează activităţile în domeniul poliţiei militare, prin elaborarea de instrucţiuni. Facem proiecte de ordi-ne, de legi, astfel încât să fim permanent actualizaţi la noile cerinţe NATO. Ultimele acte normative au fost elaborate în 2013 – PM1, Regulamentul structurilor de poliţie militară, şi PM3, Instrucţiuni pentru gesti-onarea evenimentelor în Armata României. La momentul actual, avem în proiect şi elaborare o nouă formă a PM3, actualizată şi aplicată pe probleme concrete.

O contribuţie importantă în drumul spre performanţă şi modernizare a acestei structuri vine şi din experienţa căpătată în misiunile internaţionale. Colaborarea cu militari ai celorlalte state membre oferă informaţii valoroase despre organizarea poliţiei militare din alte ţări. De cele mai multe ori, experienţa dobândită în teatrul de operaţii se oglindeşte în modificarea prevederilor legale.

Colonelul Cristian Savu, şeful Secţiei coordonare pază depozite, este un exem-plu în acest sens. A participat la misiuni internaţionale, pe baza planului de coo-perare, în SUA, Bulgaria şi Croaţia. Am mers pentru a schimba opinii, idei, pentru a vedea, la partenerii noştri, aspecte care ţin de organizare, misiuni şi rolul acestei structuri. Am transpus ceea ce am văzut

acolo în documente care au stat la baza ac-ţiunilor noastre imediat următoare, explică Cristian Savu. Este de 14 ani în Serviciul

Poliţie Militară, o vechime care îl ajută să privească lucrurile în perspectivă. Sarcinile se succed cu o mare repeziciune, de altfel acesta este şi rolul unei astfel de structuri: maximă flexibilitate. Deşi, în principal, sunt specializaţi în coordonarea misiuni-lor pe linia serviciului interior, militarii desfăşoară întreaga gamă de misiuni de poliţie militară. Au sarcini de birou şi de teren. Ne preocupă reorganizarea struc-turii de poliţie militară, avem grupuri de lucru formate special pentru asta, suntem pe punctul de a închega o concepţie pentru mai multă flexibilitate şi pentru a putea asigura un flux informaţional mai bun între structurile de poliţie militară. Avem norocul de a fi sprijiniţi în toate demersurile noastre de SMG, iar asta ne mobilizează.

De veghe la litera legii

Plutonierul-adjutant principal Ionel Macovei este subofiţer în Biroul poliţie militară. Lucrează din 2001 în acest birou, pe aceeaşi funcţie. Priveşte mutarea aici ca pe o oportunitate, mai ales că face totul cu plăcere. Am schimbat atmosfera, odată cu mutarea mea aici, am avut lucruri noi de învăţat. Avem oportunitatea de a merge pe teritoriu şi de a cunoaşte şi viaţa unităţilor de la talpa armatei. Ştim şi ce este mai bine şi mai puţin bine şi încercăm să îmbună-tăţim lucrurile acolo unde apar probleme, explică subofiţerul.

Lunar, merg în control la structurile din armată, nu doar la cele de poliţie milita-ră. Verificările sunt pe partea ordinii şi disciplinei militare, dar şi pe linie de pază, pentru a vedea cum sunt aplicate şi puse în practică ordine şi dispoziţii. În general, ne interesează starea disciplinei militare, pentru că sunt unităţi care au evenimente cu conotaţie negativă pentru imaginea armatei. Noi trebuie să vedem care este feedback-ul dispoziţiilor pe care le dăm, nivelul lor de aplicabilitate practică şi, even-tual, să le modificăm, îmbunătăţim şi pliem la realitatea din teren. Chiar acum suntem în lucru la secţia pază. Colonelul Savu lucrează la RG2 şi încercăm să înlăturăm anumite disfuncţii. Există unele aspecte în regulamente care sunt depăşite de funcţio-narea armatei moderne.

Subofiţerul are, printre altele, ca atri-buţie de serviciu să ţină evidenţa eveni-mentelor în Armata României. Printr-o aplicaţie în care centralizează toate aceste evenimente, pe suport electronic şi scris, stabilesc anumite reguli, ordine, pentru a reduce impactul şi numărul acestora. Dacă, spre exemplu, cresc evenimentele legate de consumul de alcool, înseamnă că este o problemă şi atunci acţionează, prin acte normative, pe direcţia aceasta. De ase-menea, avem în lucru PM3-ul, un regula-ment prin care noi gestionăm evenimentele

- o seamă de reguli şi norme. Ce trebuie să facă un comandant, obligaţiile celui care a săvârşit un eveniment, cum se cercetează, cum se ia în evidenţă etc. Toate acestea se finalizează, la sfârşitul unui an de instruc-ţie, cu o sinteză pe armată care ajunge la ministru. În funcţie de concluziile şi pro-punerile acestei structuri, se stabilesc nişte măsuri ulterioare, pentru a preîntâmpina şi reduce numărul acestora. Misiunea noastră este ca aceste regulamente, atunci când vor ajunge în unităţi, să fie uşor de înţeles şi aplicat pentru orice persoană pusă în situaţia de a raporta sau gestiona un eveniment, de la punctul zero. Eu am un principiu: dacă am înţeles un text de la pri-ma citire, înseamnă că este unul bun. Dacă nu, înseamnă că are şi lucruri care trebuie înlăturate. n

9Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.roINSTRUC}IE Observatorul militar

PREG~TIRI PENTRU O NOU~ MISIUNELansarea rachetelor în po�

ligonul Capu Midia a fost întotdeauna una plin` de spec�taculozitate atât pentru militari, cât mai ales pentru cei novici în ale siajului de foc trasat pe cer de racheta argintie. Îns`, pream�u�pream�u�lul unei misiuni de asemenea an� unei misiuni de asemenea an�vergur` are o înc`rc`tur` aparte.

MAISTRU MILITAR CLASA II-A FLORIN BODEA

Program zi-lumin`

Anul acesta, misiunile rachetiştilor în poligon se vor derula în două etape. Prima dintre ele, care a început în aceste zile, cu trei batalioane de foc şi un batalion tehnic care asigură elementele ce urmează a fi lansate. La acestea se alătură şi o baterie de rachete Hawk. Batalioanele vor executa antrenamente pe ţinte marcate puse la dispoziţie de Forţele Aeriene, care vor culmina cu trageri de luptă asupra ţintelor lansate din largul mării. A doua etapă, care va include celelalte batalioane de rachete din cadrul Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer Nicolae Dăscălescu, este programată pentru luna septembrie.

La Batalionul 2 RSA, volumul activi-tăţilor pe care militarii rachetişti le au de îndeplinit este imens, lansările urmând a fi executate cu tehnica din propria unitate, spre deosebire de celelalte unităţi care vor prelua tehnica din Tabăra de Instrucţie şi Poligonul de Trageri Sol-Aer (TIPTSA) din Capu Midia. Acest lucru aduce un considerabil plus de efort în ceea ce priveşte demontarea aparaturii, transportul ei pe roţi până la gara CFR şi îmbarcarea pe platformele garniturii puse

la dispoziţie. Dimensiunile agabaritice ale tehnicii îngreunează şi mai mult efortul de ancorare şi asigurare al elementelor pe timpul transportului.

În vederea îmbarcării, miile de metri de cabluri electrice, groase ca nişte şerpi pitoni, sunt demontate, strânse pe role sau aşezate cu grijă în cabinele complexului, lăzile cu aparatele de măsură făcându-şi cu greu loc în puţinul spaţiu rămas. Totul trebuie pus perfect, pentru ca aparatura să fie ferită de eventualele şocuri care ar putea apărea pe timpul transportului.

Antenele staţiei de emisie-recepţie sunt demontate cu atenţie şi aşezate cu ajutorul unei macarale pe platformele spe-cial destinate transportului. Dacă pentru celelalte operaţiuni efortul este îndreptat spre asigurarea bunei gestionări a spa-ţiului restrâns din cabine, aici precizia cu care trebuie să se sincronizeze militarii şi atenţia pentru a preveni deteriorarea ante-

nelor sau un nedorit accident devin mult mai solicitante. Astfel, programul nu mai poate ţine cont de cele opt ore şi, deseori, se prelungeşte zi-lumină.

Este mai bine să terminăm o activitate începută în aceeaşi zi, chiar dacă acest lucru presupune prelungirea programului, precizează comandantul bateriei radio-tehnice din batalionul 2 RSA, căpitan Valentin Sofian. Nu putem sta cu un volum atât de mare de tehnică împrăştiat prin gară. Paza ei ar fi mult îngreunată. Odată puse la dispoziţie vagoanele-platformă, fiecare şef de cabină face tot posibilul să-şi vadă elementele îmbarcate şi asigurate, adaugă ofiţerul.

Gata pentru drum

Lungimea coloanei de maşini care transportă tehnica pare fără sfârşit, iar drumul spre gara CFR, chiar dacă nu este foarte lung, având aproximativ 60 km, este îngreunat de dimensiunile agabaritice ale elementelor. Însă o bună organizare asigu-ră, în mare parte, reuşita acţiunilor. Mulţi dintre rachetişti au deja experienţa unor astfel de misiuni şi cunosc foarte bine ce au de făcut.

Începutul lunii mai ne aduce în faţa unei mai vechi provocări, spune zâmbind şeful cabinei emisie-recepţie, maistru mi-litar clasa II-a Silviu Burcea. De ani buni, tragerile le executam cu tehnica din poli-gon, însă iată că acum dislocăm propriul complex RSA. Este un efort pentru noi toţi, dar şi un bun prilej, mai ales pentru cei tineri, de a învăţa ce înseamnă cu adevărat o misiune de asemenea anvergură.

De fapt, misiunea batalionului nu constă doar în executarea lansărilor, ci înglobează toate aceste activităţi. Ea începe în unitate şi se sfârşeşte tot aici, atunci când totul este montat la loc, în amplasamentul batalionului, iar controlul funcţional con-firmă că funcţionează ireproşabil. Lansa-rea în sine este cireaşa de pe tort, reuşita nimicirii ţintelor dovedind buna pregătire a tehnicii şi, implicit, a specialiştilor de siste-me. În acest sens, pe parcursul controalelor din 2015, au fost verificate cunoştinţele teoretice şi practice ale tuturor militarilor care încadrează complexul. De asemenea, tehnica a fost minuţios verificată prin exe-cutarea controlului funcţional şi măsurarea parametrilor electronici ai acesteia.

Anul acesta, calendarul tragerilor înce-pe mai devreme, spune locţiitorul coman-dantului Grupului 1 luptă din Brigada 1 RSA, colonel Ionel Ilinca, oprindu-se din verificarea ancorelor cu care este asigurată tehnica. De obicei, misiunile se derulau în plină vară, prin august sau septembrie, Sper ca vremea să nu ne aducă ploi şi să putem monta în siguranţă cablurile electri-ce. Până acum, operaţiunea de îmbarcare a decurs fără probleme. Îmi place când văd cum cadrele care au experienţă îi învaţă pe cei tineri, şi cum cu toţii alcătuiesc o veritabilă echipă.

Activitatea de îmbarcare a eşaloane-lor este organizată şi asigurată de Biroul Transporturi Militare Bucureşti. Şeful Biroului Transporturi Terestre din SMFA, colonel Adrian Petre, a fost prezent tot timpul pe rampa CFR, îndrumând militarii pentru a găsi mereu cele mai bune soluţii.

Experien]a unei cariere

Comandantul Grupului 1 luptă din Brigada 1 RSA, colonel Ioan Şaica, a pierdut şirul tragerilor pe care le-a executat de-a lungul carierei. Cei 52 de ani ai săi au adunat multe misiuni de acest gen, unele dintre ele executate şi în poligoane din străinătate. Însă acest lucru nu înseamnă nicidecum o anu-me blazare. Ne perfecţionăm constant capacitatea operaţională prin manevra de forţe şi mijloace şi ocuparea poziţiilor de lansare, prin antrenamente intense pe ţintele aeriene puse la dispoziţie şi, mai ales, prin tragerile de luptă executate în condiţii de deplină siguranţă. Anual creşte complexitatea scenariului exerciţi-ilor, în scopul perfecţionării echipelor de luptă, spune ofiţerul.

Odată ajunşi în gara din apropierea poligonului, întregul proces se va relua, în sensul debarcării şi transportului elementelor până la finalizarea amena-jării şi mascării amplasamentului alocat. Apoi vor fi executate antrenamentele şi lucrările de mentenanţă a tehnicii, fina-lizate cu spectaculoasele trageri.

La comanda Lansare!, traseul rache-telor se derulează cu viteză ameţitoare. Dacă nu ai îndreptată atenţia de la bun început asupra rampelor de lansare, poţi să ratezi vizionarea lui. Însă acele câteva secunde scurse între desprinde-rea rachetei de rampă şi raportul Ţintă nimicită! înglobează un volum de muncă şi antrenare imens, puţin cunoscut de majoritatea privitorilor. n

locotenent Ionela Motîntan, ale cărei concluzii au făcut referire la consolidarea încrederii militarilor în procedurile operaţionale implementate şi în comandanţii de grupe şi plutoane, pe de o parte, dar şi la consolidarea deprinderilor practice de utilizare a aparaturii din dotare, actualizarea cunoştinţelor de specialitate şi îmbunătăţirea vitezei de reacţie la incidentele create, pe de altă parte. n

NOI PROVOC~RI ÎN POLIGONUL VALEA POIENII

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN

În perioada 4-8 mai, militarii Companiei 383 Ap`rare CBRN, împreun` cu grupe le de cerceta-

re CBRN din cadrul unit`]ilor subordonate Brig`zii 81 Mecanizat` General Grigore B`lan, au

desf`[urat, în poligonul Valea Poienii, jude]ul Arge[, mai multe tipuri de exerci]ii menite s` le

des`vâr[easc` preg`tirea profesional`.

Câmpul de luptă modern, devenit un mediu neliniar, multidi-mensional şi asimetric, impune, aşa cum rezultă şi din acţiunile desfă-şurate în teatrele de operaţii, o mare mobilitate şi flexibilitate. În acest context, implementarea noilor politici şi strategii euroatlantice privind apă-rarea CBRN a devenit o condiţie sine qua non pentru sporirea capacităţii de răspuns la provocările existente în acest domeniu.

În cadrul situaţiei speciale planificate s-au regăsit activităţi specifice, cum ar fi: executarea recunoaşterilor, pregătirea şi executarea operaţiilor de cercetare CBRN pe timpul manevrei forţelor proprii, prelevarea de probe, acţiunea grupelor la atac chimic, executarea operaţiilor de deconta-minare operaţională şi executarea prognozei zonei contaminate şi alertarea trupelor.

Seria instruirii de speciali-tate a fost deschisă de subloco-tenentul Sorin Aron, care şi-a condus subordonaţii în exerciţiul Asigurarea sprijinului de cercetare CBRN pe timpul operaţiei de apă-rare. Mai apoi, chimiştii militari şi-au demonstrat valenţele pro-fesionale pe timpul desfăşurării exerciţiilor Pregătirea şi executa-rea decontaminării totale a unei unităţi şi Prognoza şi avertizarea privind pericolul chimic, conduse, în ordine, de plutonierii Ioan Băbuţan şi Octavian Palfi. De asemenea, mecanicii conductori au executat exerciţiul Conducerea transportoarelor amfibii blindate în coloană, pe drumuri publice şi în localităţi, ziua şi noaptea.

Întreaga activitate s-a finalizat cu analiza post-acţiune, condusă de comandantul Companiei 383 Apărare CBRN,

GENI{TII BR~ILENI AU ÎNFRUNTAT DUN~REAMAIOR GEORGE POPA

Batalionul 72 Geniu Matei Basarab, din cadrul Brig`-

zii 10 Geniu Dun`rea de Jos, a executat, s`pt`mâna trecut`, exerci]iul de evaluare în ve-

derea certific`rii cadrului de batalion de geniu [i exerci]iul

de evaluare na]ional` în scopul confirm`rii men]inerii nivelu-

lui de capacitate opera]ional` a Companiei poduri plutitoare.

Timp de câteva zile, militarii brăileni s-au implicat non-stop în activităţile de la Dunăre. Cu atenţie, concentrare şi cooperare maxime, ei au reuşit să execute amenajarea şi deservirea unor puncte de trecere, de diferite tonaje, pe portiţe de pontoane sau pod de pontoane, peste braţul Arapu al fluviului Dunărea, în zona Poligonului de instruire Vărsătura.

Scopul exerciţiilor a constat în instruirea în comun a unor structuri de diferite arme din cadrul Forţelor Terestre, prin executarea de treceri peste cursurile de apă a categoriilor

de tehnică aflate în dotare (ex. tan-curi, maşini de luptă ale infanteriei, obuziere, autospeciale etc.), creşterea nivelului de cooperare între structura care deserveşte punctul de trecere şi cele care îl folosesc, precum şi demon-strarea capabilităţilor parcului de pod model P.R. – 71.

La acţiuni au participat aproape 500 de militari aparţinând atât unităţii eva-luate, cât şi altor structuri aflate în sub-ordinea Brigăzii 10 Geniu Dunărea de Jos. În efectivele participante s-au aflat şi opt militari femei, reprezentând toate categoriile de personal. Media de vârstă

a participanţilor a fost de aproximativ 33 ani şi, în pofida tinereţii militarilor, un număr semnificativ dintre aceştia au ex-perienţa participării în diverse teatre de operaţii, cum ar fi Bosnia şi Herţegovina, Irak sau Afganistan.

Activitatea a constituit un extraor-dinar prilej de instruire în comun şi

pentru cei peste 40 militari, comandanţi de grupe, mecanici conductori şi specialişti care au deservit tehnica, militari aparţinând Batalioanelor 285 Artilerie Vlaicu Vodă, 284 Tancuri Cuza Vodă, şi 47 Comunicaţii şi Informatică Gl. Nicolae Petrescu. n

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARINSTRUC}IE10

11V~ INTERESEAZ~!Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

irina.nedelcu@presamil.ro

AUDIEN}E

DREPTUL LA MUNC~Am primit pe adresa redac]iei întreb`ri referitoare la dreptul cadrelor

militare de a desf`[ura alte activit`]i în afara MApN, pe lâng` func-

]ia de baz` din cadrul unit`]ii militare în care sunt încadra]i. Referitor la

acest subiect, în Buletinul Managementul Resurselor Umane în Armata

României nr. 2, Edi]ia a II-a, 2011, pag. 63-66, a fost publicat un amplu

articol. Pentru a r`spunde solicit`rii, ne-am adresat Direc]iei

Management Resurse Umane [i am discutat cu consilierii juridici

c`pitan Tania Ta[cu-Stavre [i Valentina Vasiloni.

În conformitate cu art. 236 din Norme, cadrele militare în activitate au obligaţia de a raporta în scris, coman-danţilor/şefilor unităţilor în care sunt încadrate despre

funcţiile pe care intenţionează să le cumuleze, precum şi despre modificările ulterioare. Solicitările privind cumulul de funcţii în afara MApN se aprobă de comandanţii/şefii unităţilor militare unde sunt încadrate cadrele militare. Exercitarea prin cumul a unor funcţii într-un mod care contravine normelor ce decurg din calitatea de cadru militar în activitate atrage răspunderea disciplinară, inclusiv trecerea în rezervă. Astfel, Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 64/2013, stabileşte expres, la art. 24 alin. (1)

Potrivit Constituţiei României, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesi-

ei, a meseriei, a ocupaţiei sau a locului de muncă este liberă. Acest principiu este reluat şi de Codul muncii, care prevede că orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contrac-te individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea, cu excepţia situaţiilor în care prin lege sunt prevăzute incompa-tibilităţi pentru cumulul unor funcţii.

Salariaţii civili din unităţile MApN nu au vreo restricţie privind eventualul cumul de funcţii. Pentru funcţionarii publici, art. 40 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a perso-nalului plătit din fonduri publice permite exercitarea prin cumul a unor funcţii sau activităţi din domeniul di-dactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice, dar şi în alte domenii de activitate din sectorul privat, dacă acestea nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public potrivit fişei postu-lui. Referitor la restrângerea exercitării unor drepturi sau libertăţi, ofiţerilor, maiştrilor militari, subofiţerilor, sol-daţilor şi gradaţilor profesionişti li se aplică acelaşi regim juridic, stabilit prin Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Statutul cadrelor milita-re, aprobat prin Legea nr. 80/1995, cu modificările şi

completările ulterioare, prevede, la art. 30 alin. (1), că ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare. La alin. (2) lit. a) din acelaşi articol, se precizează: Cadrelor militare în activitate le este interzis să îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumu-lului prevăzut de lege, în condiţiile sta-bilite prin ordin al ministrului apărării

naţionale. În baza acestor prevederi a fost emis Ordinul ministrului apără-rii naţionale nr. M.105/2002 pentru aprobarea M.R.U.-1, Norme privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României, act normativ care abordează, pe larg, instituţia cumulului la cadrele militare. Astfel, în capitolul IX, la art. 233, se stipulează în mod expres faptul că ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate pot cumula funcţiile militare în care sunt încadraţi cu alte funcţii din afara MApN. În prac-tică, s-a constatat că unele din funcţiile cumulate, fiind de vizibilitate locală sau naţională, pot aduce chiar beneficii de imagine instituţiei militare.

Cumulul este posibil numai în afara timpului destinat îndeplinirii func-ţiei militare, fără a se admite decala-rea programului de lucru la unitatea militară. În situaţia în care prezenţa cadrului militar este necesară la unitate ori pentru executarea unei misiuni în afara programului, acesta este obligat să-şi îndeplinească atribuţiile ce îi revin pentru funcţia militară de bază. La art. 235 din Norme, se prevede că le este in-terzis cadrelor militare în activitate care cumulează să ocupe funcţii în serviciul partidelor, formaţiunilor sau organiza-ţiilor politice, să ocupe funcţii în cadrul organizaţiilor sau societăţilor comer-ciale care furnizează bunuri, execută lucrări ori prestează servicii unităţilor militare ale MApN.

O altă limitare aplicabilă cadrelor militare şi solda-ţilor şi gradaţilor profesio-

nişti constă în aceea că, potrivit art. 30 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 80/1995, le este interzis să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţi-onale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta. Altfel spus, un cadru militar poate să fie asociat la o

societate comercială, sub condiţia ca acesta să nu participe direct la administrarea sau conducerea societăţii respective.

În ceea ce priveşte autorizarea ca persoană fizică pentru a desfăşu-ra activităţi economice, regimul

juridic aplicabil este diferit de cel pentru societăţile comerciale, fiind stabilit de OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoa-nele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Astfel, la art. 2 lit. i) se explică faptul că prin sintagma persoană fizică autori-zată se înţelege persoana fizică autoriza-tă să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă, iar în con-formitate cu art. 3 alin. (1), în temeiul dreptului la liberă iniţiativă, al dreptu-lui la liberă asociere şi al dreptului de stabilire, orice persoană fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat mem-bru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, poate desfăşura ac-tivităţi economice pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege.

Activitatea care se desfăşoară legal sub condiţia obţinerii autorizărilor necesare ca persoana fizică autorizată, în orice profesie care poate fi considerată li-berală, nu poate fi considerată participare directă la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale şi nici nu reprezintă o calitate de asociat unic al unei societăţi comerciale. n

lit. a), că pentru încălcări ale prevederilor regimului cumulului de funcţii, cadrele militare sunt trimise în faţa consiliilor de onoare. Totodată, răspunderea disciplinară este antrenată şi în cazurile în care se constată că, prin exercitarea altor funcţii, sunt neglijate obligaţiile izvorâte din funcţiile militare de bază, este diminuată capacitatea fizică ori psihică necesară îndeplinirii corespunzătoare a acestor obligaţii sau că, prin poziţia adoptată în cadrul relaţiilor ce decurg din atribuţiile funcţiilor cumulate, sunt deformate imaginile proprii şi caracteristice statutului de cadre militare în activitate. În aceste condiţii, cadrelor militare li se poate chiar ridica aprobarea exercitării prin cumul a unor funcţii din afara MApN.

Audien]ele din aceast` lun` au avut loc mar]i, 5 mai, la

sediul MApN. Pe list` au fost în-scrise 18 persoane. Acestea [i-au pre zentat soli cit`rile în fa]a secre-tarului general al MApN, Codrin-Dumitru Munteanu, [i a reprezen-tan]ilor structurilor abilitate s` rezolve situa]iile respective.

Deşi cele mai multe din problemele prezentate în cadrul audienţelor au avut ca obiect aspecte referitoare la gestionarea resurselor umane, nu au lipsit nici solicitările de chemare/rechemare în ac tivi tate sau de clarificare a drepturilor de pensie. Dome-niu sensibil, gestionarea resurselor umane generează, de obicei, nemulţumiri. Este nor-mal ca fiecare om să dorească să evolueze în carieră. Chiar dacă prin acte normative se asigură şanse egale, concurenţa pentru ocu-parea unui post, de exemplu, poate tensiona relaţiile interumane, respinsul considerân-du-se nedreptăţit faţă de cel admis care, după părerea sa, a fost avantajat.

O altă problemă din domeniul resur selor umane, supusă atenţiei conducerii minister-ului, se referă la avansarea în grad a ofiţerilor care urmează cursurile unor instituţii de învăţământ din străi nătate. Aceştia sunt selecţionaţi din rândul studenţilor academi-ilor de forţe din ţară şi, faţă de colegii lor, îşi finalizează cursurile mai târziu. Astfel, la avansare, sunt întotdeauna cu doi ani în urmă faţă de aceia cu care şi-au început stu-diile. Pentru că trebuie găsite soluţii legale în vederea îndreptării situaţiei existente, s-a decis constituirea unui grup de lucru care va analiza posibilităţile şi va face propuneri în acest sens.

Unele cadre militare nu ştiu că dreptul la pensie nu se deschide odată cu trecerea în rezervă, ci la cerere. Din păcate, nici nu sunt consiliate în legătură cu modul cum trebuie să procedeze. Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 263/210 privind sistemul unitar de pensii pu-blice şi ale HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor aces teia, pensiile se stabilesc prin decizie a casei de pen-sii sectoriale şi se acordă de la data înregistrării cererii. Cadrele militare care trec în rezervă sau direct în retragere trebuie să depună cererea la unitatea militară în care şi-au desfăşurat acti-vitatea. De acolo, se transmite, în termen de 15 zile, la casa de pensii sectorială. Dacă cer-erea este înregistrată la o lună sau două după trecerea în rezervă, cei în cauză au surpriza neplăcută de a constata că pentru perioada respectivă nu vor beneficia de pensie.

La audienţele din această lună s-a pre zentat şi preşedintele Asociaţiei Henri Coandă, organizaţie neguvernamentală care, în 2011, şi-a propus să deschidă o casă memorială cu numele inventatorului, în locuinţa ridicată în anul 1910 de tatăl lui Henri Coandă, generalul Constantin Coandă. Deşi iniţiativa este onorabilă, nu a putut fi pusă în practică. Jumătate din clădirea respectivă se află în admi- nistrarea Ministerului Culturii, iar cealaltă jumătate este în proprietatea privată a Acade-miei Române. Astfel, proiectul, pe care multe entităţi s-au arătat interesate să-l sprijine fi-nanciar, este blocat pentru că nu s-au găsit încă soluţii...

Asupra acestui subiect vom reveni, pe larg, într-un număr viitor al săptămâna-lului nostru. n

12 Observatorul militar FOTOREPORTAJwww.presamil.ro

PARFUMUL EPOCILOR APUSEPLUTONIER ALINA CRI{ANalina.crisan@presamil.ro

Tema aleasă pentru acest an a fost Ostaşul – Istorie, Tradiţie, Spirit de corp. Cu acest prilej, instituţia a pregătit un program interesant, variat şi interactiv, presărat cu demonstraţii şi prezentări

organizate de asociaţiile şi grupurile de reconstituire istorică. Vizitatorii au avut ocazia de a face un salt în trecut, unde au fost

martorii istoriei, prin demonstraţiile oferite de asociaţiile colaboratoare la eveniment. Astfel, publicul a asistat la reconstituirea atmosferei spe-cifice epocii napoleoniene, de membrii Asociaţiei 6 Dorobanţi. Echipaţi cu uniforme şi costume de la începutul secolului al XIX-lea, aceştia au prezentat aspecte militare şi de viaţă cotidiană. Asociaţia Tradiţia Militară, ai cărei membri au purtat uniforme ale armatei române din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, şi colegii lor din Asociaţia Deutsches Freikorps, echipaţi în uniforme ale armatei germane din ace-eaşi perioadă au oferit demonstraţii tactice şi de instrucţie de front. Iar Grupul de reconstituire istorică IR-33, Cetatea Aradului a întruchipat un detaşament al armatei austro-ungare, cu componenţă majoritar ro-mânească, din vremea Primului Război Mondial. De asemenea, Asoci-aţia Societas Militae Getae a prezentat costume medievale din secolul al XV-lea, reconstituiri de dueluri, mânuiri de armament alb şi tir cu arcul tradiţional. Un alt moment de atracţie pentru pasionaţii de istorie a fost demonstraţia Asociaţiei Naţionale a Colecţionarilor de Arme, cu piese de artilerie cu efecte pirotehnice.

Organizaţia Naţională Cercetaşii României, Asociaţia Cercetaşilor Tradiţionali din România (ACT-RO), precum şi Asociaţia Fraţii Dimăncescu au pregătit demonstraţii şi jocuri ale cercetaşilor, spre încântarea micilor vizitatori.

Weekendul trecut (9-10 mai), a avut loc a XV-a edi]ie a Zilelor Muzeului

Militar Na]ional Regele Ferdinand I. Institu]ia [i-a deschis din nou por-

]ile, conform tradi]iei începute acum 15 ani, [i a oferit vizitatorilor demonstra]ii de

instruc]ie de front, trageri, proiec]ie de filme, standuri de prezentare [i concerte.

Asocia]ia 6 Doroban]i a reconstituit atmosfera napoleonian` dintr-un regiment francez.

Din prezent`ri nu au lipsit demonstra]iile practice de folosire a armamentului.

Emo]iile primei trageri.

FOTO: PLUTONIER ALINA CRI{AN

13FOTOREPORTAJ Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

În cinematograful de campanie au rulat filme cu tematică istori-co-militară şi un documentar referitor la activitatea Laboratorului de Restaurare Conservare, din cadrul Muzeului Militar Naţional.

Muzica Militară a Diviziei 1 Infanterie Dacica a oferit miniconcerte de fanfară, urmate de scurte lecţii de muzică, în care copiii şi-au putut testa abilităţile la dirijat sau percuţie. La aceste manifestări au fost prezenţi şi colecţionari de la care vizitatorii puteau cumpăra diverse antichităţi şi mici obiecte militare de epocă.

Ca în fiecare an, toţi cei care au trecut pragul instituţiei au avut oca-zia să guste din hrana de război, tradiţionala fasole cu cârnaţi, pregătită în bucătăria de campanie.

Vremea predominant frumoasă a strâns sute de curioşi în curtea interioară a instituţiei. Copii, părinţi şi bunici au ales să îşi petreacă sfârşitul de săptămână alături de specialiştii Muzeului Militar Naţional, arătându-se încântaţi de alegerea lor.

Este primul an în care vin la Zilele Muzeului Militar şi cel mai mult mi-au plăcut trăsurile cu cai din expoziţia interioară, spune Alexuţa, la cei cinci anişori. M-am speriat puţin când au tras cu tunul, dar vreau să vin şi anul viitor.

Am mai venit la activităţile muzeului când aveam patru ani, dar nu îmi amintesc mare lucru. Aşa că, anul acesta, m-am întors. Este foarte frumos totul. Mi-a plăcut, în special, când ne explicau cum se trage cu tunul, povesteşte Radu, de zece ani.

Am aflat că sunt Zilele Muzeului de pe Internet şi am venit să vedem despre ce este vorba. Ne-a plăcut totul: reconstituirile, uniformele vechi, parada, colecţia de arme din muzeu, spune Bogdan, venit cu tatăl şi bunica la acest eveniment.

Suntem vecini cu muzeul şi încercăm să venim de fiecare dată când sunt activităţi, spun Daniel şi Cosmin, de 14 şi 12 ani. Anul acesta, ne-a atras atenţia, în mod special, expoziţia de tancuri. De fiecare dată când revenim, descoperim ceva nou. n

Lec]ia de noduri cercet`[e[ti.

Utilajele mari, bucuria celor mici.

Ceremoniile militare [i uniformele de epoc` au reprezentat principala atrac]ie pentru public.

Tehnica de lupt` expus` a stârnit atât interesul b`ie]ilor, cât [i al feti]elor.

Salvele de tun au f`cut [i cele mai curajoase inimi s` tresar`.

În parcul din incinta

muzeului s-au desf`[urat

reconstituiri ale unor secven]e

din b`t`liile ce-lui de Al Doilea

R`zboi Mondial.

14 Observatorul militar Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Richard Haass

SPRE O ER~ A DEZORDINII MONDIALE?

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

Richard Haass, membru al primului e[alon al politicii externe a SUA, consilier al pre[edintelui SUA [i oficial al Departamen-

tului de Stat, pre[edintele influentului think-tank Consiliul pentru Rela]ii Externe (Council on Foreign Relations, New York) declara, la BBC, într-un interviu recent: S-a instalat o nou` er` a dezordinii, mult mai haotic` [i mai periculoas` decât oricare alta.

Un an „negru”

Forumul de la Davos, care a avut ca temă Noul context global, s-a desfășurat în ianuarie 2015, cu o agendă pe care s-au aflat 10 provocări la adresa lumii de astăzi: mediul și sărăcia resurselor, calificarea forței de muncă și capitalul uman, agricul-tura și securitatea alimentară, investițiile și comerțul internațional, paritatea sexelor, investițiile pe termen lung în infrastructură și dezvoltare, viitorul Internetului, extin-derea globală a criminalității și corupției, incluziunea socială, dezvoltarea economiei. La acestea, se adaugă imigrația, terorismul și revigorarea imperialismului rus, trei pro-vocări cu care Europa, și nu numai, are de a face. Lumea se schimbă și ne îndreptăm spre o Nouă Ordine Globală, trecând prin-tr-o dezordine generală care ne afectează, într-un fel sau altul pe toți, de la indivizi până la structuri administrative.

Anul 2014 a fost cel mai negru în privința consecințelor activității teroris-te, cu un bilanț terifiant: peste 13.000 de atacuri și peste 31.000 de morți. Într-o discuție la Consiliul pentru Relații Externe, cu prilejul lecțiilor Kenneth A. Moskow Memorial pe marginea securității naționale și a contraterorismului, James Clapper, directorul Comunității de Informații/DNI (șeful cupolei de informații americane/Di-rector of National Intelligence) a relevat fap-tul că principala problemă a comunității de informații, astăzi, este fenomenul terorist generat de Statul Islamic. Îngrijorător este numărul celor care pleacă din Europa în Siria (3.400 de luptători), dar și din Ame-rica (150 de luptători), pentru a se alătura grupului ISIS. Acesta are, la ora actuală, peste 20.000 de luptători străini. Directorul DNI a vorbit și despre o amenințare mai puțin vizibilă, cea a grupului Korasan (de-numit după o regiune din Pakistan), grup afiliat al-Qaida, care a reușit să-și găsească

un loc în Siria de unde pregătește atentate împotriva Occidentului, dar și a SUA.

Prezența lui Assad la putere în Siria și declanșarea războiului civil s-au con-stituit într-un magnet pentru islamiștii fundamentaliști din întreaga lume. Con-form declarației lui Richard Haass, SUA au greșit în momentul în care Assad a folosit gaze toxice împotriva populației siriene și nu a utilizat forța armată pentru a-l elimi-na pe acesta. Acum, problema îndepărtării lui Assad a trecut pe locul doi pe agenda

serviciilor de informații, după problema înlăturării grupului terorist ISIS. Clapper spunea că serviciile secrete sunt cele care lucrează în sala mașinilor, introducând cărbunii în tender, iar sus, pe puntea navei, sunt politicieni care decid dacă acțiunile (eliminarea lui Assad și a ISIS, n. Al.G.) se fac împreună sau pe rând. De asemenea, directorul a comentat faptul că decizia luată de președintele Statului Major al Trupelor de Uscat al SUA, Ray Odierno, de a începe recrutarea veteranilor și pre-gătirea forțelor Armatei Libere Siriene este o decizie care va asigura o forță militară pregătită, cu impact în operații, în măsură să facă față în lupta cu armata regulată a lui Assad.

Probleme pe agenda serviciilor de informa]ii

americane

Una din problemele grave din Orien-tul Mijlociu se referă la refugiații sirieni al căror număr a depășit 11 milioane de suflete și care s-au răspândit în țările din împrejurimi (Liban, Iordania și Turcia) sau care au traversat Mediterana spre Europa. O altă problemă menționată este aceea a luptei pentru dominație în Orientul Mijlociu. Pe primul loc se află acțiunile

Iranului în acest sens, consecința directă fiind sprijinul acordat de Teheran milițiilor șiite atât în Irak, cât și în Siria și Yemen (Houthis). Negocierile SUA cu Teheranul asupra programului nuclear au devenit distincte față de relația pe care iranienii o au cu șiiții din regiune dar și cu guvernul Assad și organizația Hezbolah.

Referitor la criza din Ucraina și la preluarea ilegală a Crimeei, Clapper a menționat că rușii au făcut mai mult decât să asigure separatiștilor arme, au desfășurat

unități care au împiedicat forțele ucraine-ne să recucerească teritoriile ocupate de separatiști în estul țării. Întrebarea care stă pe buzele est-europenilor a fost pusă de moderatorul interviului, Frances Fragos Townsend (Executive Vice President of Worldwide Government, Legal, and Business Affairs, MacAndrews & Forbes Holdings Inc.): Sunt specialiști care susțin existența unei continuări a agresiunii ruse în fostele state din Europa de Est – Letonia și Estonia. Cât de îngrijorat sunteți și cum credeți că va evolua situația? Clapper a răs-puns: Ce îl motivează pe Putin este viziunea sa despre lume și eu cred că tânjește după vremea când Rusia era un imperiu. Acesta este modul lui de a privi lucrurile și, astfel, la 22 februarie 2014, când Ianukovici a fugit intempestiv din Ucraina, cred că Putin a vă-zut o oportunitate pe care o aștepta pentru a prelua Crimeea, care după cum știi, a fost în mintea lui o mare nedreptate (la adresa Federației Ruse, n. Al.G.). Aceasta a fost o altă ocazie, similară cu cea din Georgia. Pri-ma problemă pe agenda politicii externe a Rusiei este să controleze spațiul fostei URSS.

Eu cred că există o diferență cu privire la statele baltice, pentru că, spre deosebire de Ucraina, ele sunt membre NATO. Avem apoi Articolul 5, care cred că servește ca un argument de descurajare. Nu sunt prea mul-te de spus, cred că rușii vor continua să facă operații soft-power de tipul spionaj, operații de dezinformare, propagandă pro-rusească, exemplul cel mai bun fiind Moldova și Transnistria. La finalul discuției, directorul James Clapper a caracterizat situația de astăzi astfel: Am ocupat funcții din sistemul de informații de peste 50 de ani și nu-mi amintesc o perioadă în care să fi fost asaltați de crize și provocări de-a lungul și de-a latul globului, crize și provocări ca cele de astăzi.

Cât adevăr există în cele spuse de Clapper se poate vedea cu ușurință în Europa de Est, unde schimbările provocate de Federația Rusă sunt în contradicție cu normele internaționale. Tratatele nu se mai respectă, granițele se schimbă prin forță, negocierile nu țin de cald, unita-tea UE este pusă sub semnul întrebării, lipsește o voință politică comună, apare un tsunami imigraționist, provocările rasiale se accentuează etc. Este numai o parte a imaginii unei Europe bântuite de dorințele revanșarde de tot felul. Și, peste toate acestea, mai apar diverși trădători (cazul Snowden) care schimbă ierarhia relațiilor interstatale și facilitează unor grupuri teroriste și unor indivizi interesați soluții de evitare a capturărilor.

Cazul Snowden [i Statul Islamic

Fostul număr doi din CIA, Michael Mo-rell, unul dintre oficialii Agenției în timpul devoalării documentelor clasificate de fos-tul angajat al NSA, în 2013, menționa, într-o carte recent publicată, că dezvăluirile lui Snowden au permis unor lideri teroriști să scape de supravegherea electronică a NSA și au jucat un rol important în dezvoltarea grupului terorist Statul Islamic. De aseme-nea, mărturiile sale au oferit unor țări pre-cum Rusia și China dezvăluirea modului în care SUA monitorizează comunicații pe glob, oferind acces la tehnologiile de ultimă generație. În câteva săptămâni de la dezvă-

luiri, organizațiile teroriste au început să-și modifice modul de acțiune, în spiritul celor declarate de Snowden. Comunicațiile s-au redus, tacticile s-au schimbat, scrie Morell. Printre aceste dezvăluiri, la loc de frunte stă descrierea programului prin care Agenția NSA colectează e-mailurile și le transferă, cu ajutorul echipamentelor, în serverele din SUA. Spre exemplu, Statul Islamic și-a schimbat sistemul de comunicații trecând pe platforme sigure și utilizând criptarea sau evitând comunicațiile electronice. ISIS a fost unul din grupurile teroriste care a învățat de la Snowden și este clar că acțiunile lui au avut un rol în ridicarea ISIS. Pagubele provocate – scria Morell – sunt semnifi-cative și continuă să crească. În societatea de informații americană sunt însă opinii diferite referitoare la acest fapt. Cert este că grupul nu a cucerit teritorii decât după un an de la dezvăluiri, oficiali din sectorul de informații, care au avut acces la informațiile despre tacticile ISIS utilizate pe teritoriul Irakului, declarând că acest grup derivat din al-Qaida în Irak (AQI) a folosit noi metode pentru a evita detectarea. AQI a fost ținta NSA, în perioada 2007-2008, atunci când ținta primară au fost telefoanele celulare ale membrilor grupului. Există varianta ca lecțiile primite în acele timpuri să-i fi făcut pe membrii grupului precauți în utilizarea telefoanelor și a mail-urilor, mai ales că liderii acestuia sunt foști ofițeri, inclusiv de informații, din armata lui Saddam Hussein.

Avertismentele lui Snowden s-au adă-ugat lecțiilor anterioare primite de teroriști și au făcut ca peisajul interceptărilor să se întregească. Prima dezvăluire a lui Snow-den s-a referit la Actul de supraveghere a informațiilor externe, secțiunea 702, prin care SUA au autoritatea legală de a colecta e-mailurile de la străinii aflați în supra-veghere. Dezvăluirea numea companiile care au legături cu NSA și pe care, ulterior, terorișii nu le-au mai folosit. Snowden a fost angajatul CIA din 2006 până 2009, înainte de a lucra pentru NSA. Într-o discuție cu directorul CIA, John Brennan, la mijlocul lui 2013, imediat după apariția primului articol în The Washington Post, Morel a evidențiat două teme de discuție: sunt materiale ale CIA în documentele sustrase de Snowden de la NSA și dacă acesta a sustras documente pe perioada cât a fost angajatul CIA. Morel a scris că, după investigația efectuată la NSA, veștile nu au fost bune: pe lângă documente cu grad de risc ridicat au fost sustrase materiale secrete atât de la NSA, cât și de la CIA. La prima temă de discuție, Morel nu a comentat foar-te mult, lăsând lucrurile în coadă de pește. Ceea ce știm este că între NSA și CIA există cooperare și chiar participare în comun la diverse operații. Privitor la a doua între-bare, Morel a spus: Nu am autorizarea să transmit răspunsul care mi-a fost spus, din cauza implicațiilor referitoare la securitatea națională a dezvăluirii acestor informații.

În 2008, Richard Haass scria: Principala caracteristică a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea este nonpolaritatea – în niciun caz o lume dominată de unul, două sau mai multe state – o lume dominată de o puzderie de actori care-și exercită o serie variată de puteri. Aceasta reprezintă o schimbare tectonică de paradigmă față de trecut. Secolul al XX-lea a fost în mod distinct multipolar. După 50 de ani, două războaie și multe alte conflicte, un sistem bi-polar a rezultat pe arena internațională. La finalul Războiului Rece, URSS s-a dizolvat, bipolaritatea s-a transformat în unipola-ritate – un sistem internațional dominat de o putere, SUA. Dar, astăzi, puterea este difuză și, la finele unipolarității, o serie de întrebări ies la iveală. Cât de mult diferă nonpolaritatea față de alte forme de ordine internațională? Cum se materializează ea? Care sunt consecințele ei? Cum vor răspunde SUA? Să mai adăugăm două întrebări: Care este drumul pe care îl vom urma? Cum va arăta Noua Ordine Mondială? n

15LUMEA DE AZINr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

DRON~ REALIMENTAT~ ÎN AER Un sistem aerian fără pilot a fost realimentat

în zbor pentru prima dată, conform unei ştiri UPI. Sistemul, denumit X-47B Unmanned Com-bat Air System Demonstration (UCAS-D), este cel care în 2013 a reuşit să decoleze şi să aterizeze autonom de la bordul unui portavion.

Testul de realimentare în aer este un pas înainte către materializarea conceptului în care avioanele fără pilot autonome pot îndeplini mi-

siuni alături de cele cu pilot şi pot fi integrate în unitatea de aviaţie de la bordul unui portavion. În timpul testului, X-47B s-a aliniat în spatele unui avion cisternă de tip K-707, s-a cuplat cu succes la sistemul de realimentare, pentru ca apoi să se decupleze şi să se întoarcă la bază.n

AVIOANE DE LUPT~ PENTRU ARMATA RUS~ Primele 24 de avioane de luptă MiG-31BM modernizate au fost livrate forţelor armate ale Federaţiei

Ruse, conform ministrului adjunct al apărării rus Iuri Borisov, citat de Defence Talk. El a mai spus că în fiecare an vor fi livrate peste zece asemenea avioane către armată, astfel încât să se ajungă la o flotă de peste 130 de aeronave modernizate.

Acest avion era utilizat anterior ca interceptor cu rază lungă de acţiune, dar acum poate ataca atât ţinte aeriene, cât şi terestre, iar eficienţa sa prin modernizarea avionicii a crescut de peste două ori. Capacitatea radarului modernizat permite detecta-rea a până la zece ţinte simultan de la o distanţă de 320 km, iar distanţa de tragere a crescut la 280 km. Aeronava are două locuri şi poate îndeplini misiuni

de distrugere a rachetelor de croazieră, a sateliţilor cu orbită joasă, a avioanelor nedetectabile sau a altor ţinte aeriene la toate altitudinile atât ziua, cât şi noaptea, în condiţii dificile de vreme.

Un grup de patru asemenea aeronave pot controla spaţiul aerian deasupra unui front de 800-900 de kilometri liniari. MiG-31BM poate depăşi viteza sunetului atât în zbor orizontal, cât şi în ascensiune, în timp ce majoritatea avioanelor supersonice depăşesc viteza sunetului în zbor uşor descendent.n

Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres` [i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

SISTEME PATRIOT PENTRU POLONIAAutorităţile poloneze au ales să achiziţioneze

sistemul de apărare antiaeriană Patriot din SUA şi vor demara negocierile în acest sens cu Washin-gtonul luna viitoare, conform UPI.

Preşedintele polonez, Bronislaw Komo-rowski, a declarat că una dintre priorităţile mandatului său este securitatea naţională, cu un accent special pe modernizarea forţelor ar-mate poloneze, în acest context de deteriorare a mediului de securitate din cauza conflictului

din estul Ucrainei. El a mai spus că vicepremierul polonez şi ministrul apărării vor merge la Washington luna viitoare, pentru a finaliza rapid detaliile contractului de achiziţie a sistemu-lui de apărare antiaeriană. Contractul se va ridica la o valoare de peste cinci miliarde de dolari. n

VEHICULELE BLINDATE PUMAArmata germană a aprobat intrarea în uz

a vehiculelor de luptă pentru infanterie de tip Puma, după o perioadă extinsă de teste, conform unei ştiri UPI. Vehiculele Puma au o greutate de 35 de tone, pot atinge o viteză maximă de 70 km/h şi le vor înlocui pe cele de tip Marder, aflate acum în dotarea armatei germane.

Odată cu această aprobare, va începe şi instruirea militarilor pentru folosirea noilor mijloace de luptă, utilizând primele şapte ve-

hicule produse. Antrenamentele vor dura până la finele anului într-un centru special, unde se va face şi recepţia vehiculelor produse. Totodată, au fost convenite şi prevederile contractuale necesare privind întreţinerea şi sprijinul logistic cu reprezentanţii industriei de apărare. n

PROIECT PENTRU CUR~}AREA SPA}IULUI CIRCUMTERESTRU

O echipă de oameni de ştiinţă a pus la punct un proiect care vizează rezolvarea problemei restu-rilor care zboară în jurul pământului, conform spacedaily.com. Propunerea, care a fost publicată în revista Acta Astronautica, combină capacităţile unui telescop EUSO cu un câmp vizual larg pentru detectarea resturilor cu un laser de mare eficienţă denumit CAN, ce va fi utilizat pentru a îndepărta aceste resturi de pe orbita circumterestră.

Volumul resturilor spaţiale care se acumulează constant din cauza activităţilor umane în spaţiu s-a dublat între anii 2000 şi 2014, masa lor totală fiind calculată la aproximativ 3.000 de tone. Aces-tea constau în sateliţi scoşi din uz, trepte de rachete şi multe resturi de mici dimensiuni rezultate în urma coliziunii obiectelor artificiale care orbitează în jurul Terrei şi au devenit un obstacol şi o ameninţare pentru infrastructura spaţială, cum ar fi Staţia Spaţială Internaţională sau sateliţii activi. Resturile se învârt în jurul pământului pe diferite orbite şi de aceea sunt greu de capturat.

Telescopul EUSO a fost iniţial proiectat pentru detectarea luminii ultraviolete din spaţiu, dar s-a constatat că ar putea fi utilizat pentru detectarea resturilor care călătoresc la viteze foarte mari în jurul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Laserul Can a fost şi el iniţial proiectat pentru a alimenta cu energie acceleratoarele de particule, iar acum va fi utilizat pentru a reduce viteza resturilor cu dimensiuni de aproximativ un centimetru, determinând astfel intrarea lor în atmosfera terestră, unde vor arde din cauza frecării cu aerul. n

SUPERIORITATEA TEHNOLOGIC~

MAI APROAPE DE NATO

Armata Statelor Unite ale Americii este amenin]at` de pericolul de a-[i pierde avantajul tehnologic, dac` nu investe[te mai mult

în cercetare [i dezvoltare în vederea proiect`rii [i fabric`rii, într-un ritm mai rapid, a unor sisteme de armament inovative, conform unui raport al [efului agen]iei responsabile cu achizi]ia de armament de la Pentagon, preluat într-o [tire a agen]iei AFP.

Guvernul suedez va prezenta o nou` strategie de ap`rare care presupune o cooperare sporit` cu NATO, conform unei [tiri

publicate de ziarul suedez Svenska Dagbladet.

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

Raportul, Better Buying 3.0 arată că adversarii potenţiali ameninţă superioritatea americană în domeniul armelor convenţionale la un nivel fără precedent după

Războiul Rece. Provocarea vine din faptul că noile tehnologii, cum ar fi dronele sau capa-cităţile informatice miniaturizate, sunt acum mult mai accesibile altor state decât în trecut.

Comandanţii militari americani sunt deja îngrijoraţi de dez-voltarea sistemelor de apărare antiaeriană şi a celor de rachete antinavă din anumite state. Tot-odată, s-a constatat că sunt ţări care îşi canalizează eforturile de cercetare către crearea de mu-niţii de precizie care utilizează semnătura biometrică, precum şi către dezvoltarea de sisteme ci-bernetice care permit militarilor să controleze diverse sisteme de armamente robotizate.

Secretarul adjunct american al Apărării, Robert Work, este de părere că au trecut vremurile când o singură inovaţie asigura superioritatea aeriană sau navală a armatei SUA timp de mai multe decenii. Ca so-luţie, el a subliniat că trebuie dezvoltată abilitatea armatei de a integra mai rapid tehnologia comercială. În acest sens, este necesară o reformă care presupune reducerea birocraţiei, identificarea unor modalităţi eficiente de atragere a specialiştilor să lucreze în cadrul pro-gramelor aflate în derulare, dar şi proiectarea armelor, astfel încât descoperirile tehnologice să poată fi integrate mai uşor şi mai rapid. Aceasta înseamnă crearea unor sisteme modulare deschise care să poată fi modernizate mai uşor prin adăugarea de noi elemente, cum ar fi noi senzori sau componente mai avansate.

Autorul raportului este de părere că, deşi această reformă va fi una utilă, cheia menţi-nerii dominaţiei militare a SUA este creşterea cheltuielilor pentru cercetare şi atragerea de specialişti în cadrul programelor. În opinia sa, elementul fundamental care poate determina cât de rapid se pot moderniza echipamentele militare este reprezentat de sumele de bani investite în calitatea oamenilor care lucrează la noile proiecte. n

Aderarea la Alianţa Nord-Atlantică este un subiect larg dezbătut în Suedia, deşi are în prim-ministrul actual, Stefan Löfven, un oponent al intrării Suediei în Alianţă.

Citând din propunerea de strategie guvernamentală, publicaţia suedeză menţionează că extinderea NATO a fost benefică pentru securitatea Europei, inclusiv pentru Suedia, iar o cooperare sporită cu Alianţa va permite armatei suedeze să-şi dezvolte şi, în acelaşi timp, să-şi întărească capacităţile. Asta pentru că NATO este singura organizaţie care şi-a dezvoltat abilitatea şi capacitatea de a desfăşura şi conduce operaţii militare solicitante.

Guvernul suedez doreşte în primul rând să sporească participarea militarilor din armata suedeză la cele mai complexe exerciţii militare ale NATO, în special la cele desfăşurate cu forţa de reacţie rapidă, dar şi la cele de mare amploare. De asemenea, creşterea nivelului de cooperare cu SUA este un alt deziderat inclus în noua strategie suedeză de apărare, având în vedere că Statele Unite ale Americii sunt lider mondial în procesul de dezvoltare a capacităţilor de apărare. Strategia, care va presupune şi alocare de resurse financiare de peste zece miliarde de coroane suedeze, în perioada 2016-2020, trebuie însă să fie aprobată de Parlamentul de la Stockholm.

Capacitatea de apărare a Suediei a fost serios pusă sub semnul întrebării în urma sporirii activităţii militare a Rusiei în regiunea Baltică. În octombrie 2014, un submarin străin (sus-pectat a fi din Rusia, deşi această bănuială nu a fost confirmată) a fost zărit în apele teritoriale suedeze, chiar lângă Stockholm. De asemenea, un număr de avioane ruseşti au fost zărite în interiorul sau aproape de spaţiul aerian suedez, în ultimul an. În acest context, clasa politică din Suedia a ajuns la un acord privind noua strategie de apărare, deşi unele dintre formaţiunile politice au fost de părere că fondurile alocate ar fi trebuit să fie chiar mai mari.n

REZERVI{TI16 Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Ca-n prima zi de liceu militar

Dacă nu este deja, trecerea în rezervă va fi, în mod evident şi cu voia lui Dumnezeu, un fragment din existenţa militarului. O nouă etapă care te rupe brusc de un stil de viaţă parcă injectat în vine în atâţia ani de dăruire şi cizelare pentru a sluji cât mai bine patriei. Te-ai rupt o dată, cu bucurie şi teamă, de un mediu familiar, când mama nu te-a mai dus de mână la şcoală. Ai plecat singur în dimineaţa aceea, cu ghiozda-nul în spate şi curajul dat de conştiinţa omului maturizat. Te-ai trezit căsătorit şi viaţa ta s-a dat din nou peste cap. Nici nu te-ai dezmeticit puţin şi, iată, au apărut copiii. O altă etapă din viaţă care necesită perpetuă adaptare. Acum, la fel de brusc, armata te pune în rezervă. Nu pentru că nu i-ai mai fi util, ci doar pen-tru că sistemul este viu. La fel cum este şi viaţa însăşi. Şi fiecare ruptură înseam-nă, aşa cum am observat până acum, un început. Numai percepţia este proprie fiecărui om în parte.

Când ]inuta militar` nu mai este obligatorie

Trecerea în rezervă a militarului se petrece într-un moment de maxim cumul de experienţă. O experienţă con-tinuă, prin care te duce această meserie a armelor cu nerăbdare, parcă. Probabil că unii dintre noi, cei mai puţini, se lasă copleşiţi de un sentiment al inutilităţii, creat cu râvnă şi ireal, la vremea pensio-nării. Alţii, însă, îşi exploatează această acumulare de viaţă şi cunoştinţe la maximum. Numai câte nume de medici

Pe lângă poveştile pe care le spuneau atât de bine, mă uimea punctualitatea. Atât în ceea ce pri-veşte predarea materialului, dar şi când venea vorba de vreo adunare la Trustul de Presă al MApN, cu diferite ocazii. Dacă se comunica ora 9.00, deja de pe la 8.30 erau adunaţi, bucuroşi că se întâl-neau. Glumeau, fumau, discutau aprins. Îţi făceau impresia unui grup de elevi de liceu militar, înainte de o adunare. De fapt, cei mai mulţi erau absolvenţi ai unui astfel de liceu. Cu ceilalţi, din afara presei militare, am luat contact de cele mai multe ori pe tren, pe când eram elev. Mă vedeau în uniformă şi imediat se prindeau în vorbă. Aveau atâtea poveşti, că mi se părea mereu prea scurtă călătoria.

Cei mai mulţi din aceia pe care i-am întâlnit au avut viaţă dură, au schimbat multe garnizoane, copiii lor au fost nevoiţi să se adapteze şi să se readapteze la alte şcoli, să-şi facă noi prieteni. Dar au rezistat. Astăzi, mulţi din ei sunt bunici şi, de la distanţă, nimic nu trădează că altădată au comandat mii de oameni, au apărat spaţiul aerian al României ori graniţele ţării, au îngheţat prin diferite poligoane ori la alarme interminabile. Poate doar duritatea unor priviri, uneori, mai ales dacă insti-tuţia în care au lucrat este desconsiderată sau judecată strâmb de neaveniţi.

De fapt, această poveste despre militarii în rezer-vă şi în retragere nu s-ar fi născut dacă acum vreo trei luni, într-o zi frumoasă, un început de primă-vară, nu am fi fost invitaţi la Clubul Seniorilor din Sectorul 3 al Capitalei, pentru a proiecta cele două filme premiate anul trecut la Festivalul Internaţional al Filmului Militar Eserciti e Popoli de la Bracciano, Italia – Cuvintele zilei şi Premiul.

Nu ştiam exact în ce va consta activitatea în cadrul căreia, împreună cu Adrian Leonte, regizorul filmului Cuvintele zilei, urma să proiectăm cele două pelicule. Când am ajuns, cu un sfert de oră înainte de activitate, o sală de club nouă, dotată cu videoproiector, ne aştepta deja plină. Am aflat, destul de repede, că peste 50 de pensionari, în cea mai mare parte militari în rezervă şi în retragere ori soţiile acestora, se adunaseră acolo doar pentru cele două filme ale noastre.

Ideea proiecţiei le venise tot unor militari în rezervă care priviseră filmele la Palatul Cercului Militar Naţional şi, plăcându-le, şi-au dorit să-şi bucure camarazii. A fost un public fascinant. I-am văzut atenţi, pe unii cu lacrimi, dar fericiţi în unani-mitate pentru acest schimb cultural între generaţii. Şi, recunosc, am plecat după încă o oră de la rularea celor două pelicule mulţumit sufleteşte că am reuşit să fac o bucurie unor oameni buni, calzi şi dornici să discute cu militari în activitate. Mi-am dat seama, încă o dată, cât este de important este să le fim aproape, să le oferim sprijinul nostru, atunci când putem, şi să le ascultăm poveştile. Din unele, dacă ştim s-o facem, putem învăţa. n

GÂNDURI ÎN... REZERV~C~PITAN CORNELIA MIHAIL~

cornelia.mihaila@presamil.roDegetele caut ̀ textura hainei. Parc ̀este altfel, gân de[te, deloc aspr .̀ Î[i trece mâna mai departe, cobo rând peste

ecusonul metalic, inscrip]ionat cu propriul nume, [i peste nas-turii aurii. Mai arunc ̀o privire spre gradele militare. Zâmbetul

îi ridic` pu]in un col] al gurii. {i închide la loc u[a [ifo-nierului. Este diminea]` devreme [i are o sumedenie de

sarcini casnice de îndeplinit. Majoritatea de la so]ie, care l-a înzestrat cu o list` impresionant` de cump`r`turi.

Ce-ar fi s` o a[tept cu o surpriz`, îi trece prin minte. S`-i g`tesc, poate, altceva decât cartofi pr`ji]i [i omlet`.

Ba nu, se hot`r`[te brusc. Ast`zi s`rb`torim, luând cina în ora[. Prima mea zi de rezervist militar.

renumiţi, militari în rezervă, nu desco-perim prin diverse policlinici sau câţi dintre cei şcoliţi în armată, în diverse specialităţi, nu continuă să lucreze în diferite funcţii din viaţa civilă: profesori universitari, ghizi turistici sau informa-ticieni, spre exemplu. Există şi câţiva care, tocmai prin această schimbare în viaţă, se redescoperă altfel de cum se ştiau, devenind: scriitori, artişti plas-tici, viticultori, apicultori sau pasionaţi gastronomi care-şi deschid, de ce nu, propriul local. Desigur, fiecare dintre militari îşi înăbuşă pasiunile din lipsă de timp, când sunt în activitate. Acestea abia aşteaptă eliberarea atunci când le este permis. Şi, posedând calităţi precum râvna şi neînfricarea specifică militarului, ordinea deprinsă din fra-gedă tinereţe şi obişnuinţa îndeplinirii sarcinilor de serviciu cu rigurozitate, rezervistul armatei române nu se poate îngriji sub niciun chip de nereuşită, într-o altă etapă de viaţă aflându-se.

Despre patina timpului [i nepre]uire

Desigur, există şi categoria acelor care nu vor să se rupă cu niciun chip de armată şi sub nicio formă. Se identifică aproape exclu-siv cu ea. Ei sunt cei care se implică cel mai mult în activitatea asociaţiilor militarilor în rezervă şi în retragere. Aceste asociaţii exact aceasta îşi şi propun: implicarea activă în viaţa socială, păstrarea legăturilor cu foştii ca-marazi şi reprezentarea şi apărarea drepturi-lor cadrelor militare şi ale familiilor acestora.

Rezerviştii care fac parte din diversele asoci-aţii militare îi reprezintă pe toţi camarazii lor pensionaţi la orice eveniment de importanţă pentru români. Nu lipsesc şi poartă haina militară cu o mândrie covârşitoare – pe care doar vârsta şi multitudinea experienţelor o poate da – la manifestările oficiale dedicate României ori eroilor ţării şi cu ocazia dife-ritelor sărbători de mare importanţă pentru armată sau ale comunităţii locale. Rezerviştii militari, presăraţi, asemenea lanurilor de grâu cu maci, cu veterani de război sau ai teatrelor de operaţii – fiecare dintre ei crâm-peie de istorie vie a acestui neam – sunt parte din comoara armatei române. Mereu scoasă la iveală în zile de sărbătoare sau la nevoie. Şi pe care o sărbătorim de Ziua Rezervistului Militar, în ultima zi a lunii mai. Fără ca cei care le urmează militarilor în rezervă să uite a folosi înţelepciunea şi experienţa foştilor camarazi, aceşti povăţuitori valoroşi. Căci sfatul viu, transmis de ei, nu egalează nicio carte. Oricât de mult har ar avea condeiul ce o scrie. n

SUFLETE DE EROI

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

POVESTE CU SENIORI

Îmi dau seama, uneori, c` întâmpl`ri, la prima vedere neînsemnate, care ar pu-

tea face lesne parte din cotidian, te schimb` într-un anume fel. Las` urme. Uneori poziti-ve. Cu militarii în rezerv`, în general, nu am avut foarte multe leg`turi, cu excep]ia unor condeieri valoro[i ai presei militare, cu care aveam s` colaborez, în nenum`rate rânduri, pe vremea când eram redactor-coordonator al revistei Via]a militar`.

S uflet de erou 2, spectacolul caritabil de muzică populară care a avut loc vineri, 8 mai, la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, a fost menit

strângerii de fonduri necesare construirii primului centru, din ţara noastră, de recuperare şi refacere a militarilor răniţi în teatrele de operaţii. Organizat de Asociaţia Mili-tarilor Veterani şi Veteranilor cu Dizabilităţi Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, cu sprijinul solistei Rodica Creţu, concertul umanitar a adus pe aceeaşi scenă nume precum Silvana Riciu, în dublă calitate, de interpret şi prezentator, Petrică Mîţu Stoian, Minodora, Georgian Stanciu, Adina Roşca şi Cătălin Doinaş. Suntem la a doua încercare. Prima a fost anul trecut. Mă bucur că artiştii încep să răspundă, absolut dezinteresat, acestei iniţiative. Nu s-au strâns mulţi bani, dar nici gând să dezarmăm. Vom continua, pentru că avem terenul pentru centrul de recuperare şi refacere a veteranilor răniţi în teatre, iar un tânăr arhitect va finaliza proiectul vara aceasta. Colegii noştri veterani polonezi şi croaţi,

care beneficiază deja de aceste centre, ne îndrumă şi ne încurajează, ne-a declarat preşedintele asociaţiei, plutonierul-adjutant Marius Apostol, rănit, la 1 mai 2011, în Afganistan. (C.M.) n

FO

TO

: A

LIN

A C

RI{

AN

MAIOR CONSTANTIN MIREANU

17Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roVETERANI

Gheorghe Solomon a văzut lumina zilei la 19 no-iembrie 1922, în casa părinţilor săi, Smaranda şi Ion din comuna Smirna, judeţul Ialomiţa.

Perioada copilăriei a petrecut-o acolo, împreună cu cei opt fraţi ai săi. Tot în comuna natală a urmat cursurile şcolii, de şapte clase, şi a fost alături de familie la muncile câmpului şi ale casei.

În 1942 a plecat ca voluntar la Şcoala de Subofiţeri Activi de Artilerie, de la Mihai Bravu. Acolo, a învăţat până la 1 martie 1944. La absolvire, a fost avansat la gradul de sergent-major şi a fost repartizat la Regimentul 3 Artilerie Gardă, din Călăraşi, unde a fost comandant de secţie la Bateria a II-a Tunuri şi, în primăvara anului 1944, instruc-tor al recruţilor încorporaţi. În preajma zilei de 23 august 1944, a luat parte la dezarmarea unităţilor germane din localitate, care intenţionau să treacă Dunărea, în Bulgaria.

După acea acţiune, a fost mutat la Divizia a VIII-a Ca-valerie, Regimentul 3 Artilerie Călăreaţă, cu reşedinţa în garnizoana Focşani, luând parte, ca şi comandant de tun, la luptele contra armatelor germane din zonă, apoi de la Băneasa, Valea Prahovei, Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia, ajungând cu frontul până la Praga.

MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

DESTIN DE VETERAN

S~RB~TORI}I LA CENTENAR

107 ANI DE POVESTE

La 4 iunie 1945, a fost semnat Decre-tul-lege nr. 440, privind acordarea

calit`]ii de veteran fo[tilor lupt`tori în r`zboaiele din anii 1913, 1916-1919 [i 1941-1945. Unul dintre beneficiarii acestei legi a fost [i locotenent-colonelul Gheorghe Solo-mon, care a luptat pentru patrie în Al Doilea R`zboi Mondial.

Plutonierii-adjutan]i principali (ret) Vasile Ciubotaru [i Pavel Stratulat, veterani ai celui de Al Doilea R`zboi Mon-

dial, au fost s`rb`tori]i, recent, la împlinirea vârstei de 100 de ani. Militari din garnizoana Vaslui, al`turi de oficialit`]i jude-

]ene [i locale, au fost al`turi de plutonierul-adjutant principal (ret) Vasile Ciubotaru, din comuna vasluian` Alexandru

Vlahu]`, la împlinirea unui secol de existen]`.

Vineri, 8 mai, secretarul de stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informare public` [i cre[terea calit`]ii vie]ii personalului,

Otilia Sava, a fost al`turi de venerabilul veteran de r`zboi, locotenent (ret) Achile Zdru, care a împlinit 107 ani.

Locotenent-colonel Gheorghe Solomon

A trecut prin momente dificile, fiind rănit la Bistriţa şi încercuit la Brno, în Cehoslovacia, unde nu mai rămăseseră decât zece soldaţi ro-

mâni, dar a reuşit să facă faţă inamicilor şi să-i îndepărte-ze, până la terminarea luptelor contra Germaniei fasciste. După întoarcerea în ţară, s-a stabilit la Buzău.

El însuşi şi-a însemnat în jurnalul său amintirile zilei de 23 august 1945, zi pe care a considerat-o una dintre cele mai fericite din viaţă, readucându-mă în patrie şi în sânul familiei, cu victoria asupra duşmanilor, prilejuindu-mi bucuria de a defila cu trupele victorioase pe sub Arcul de Triumf al Capitalei, eu fiind port-drapel al Diviziei a 8-a Cavalerie, din care am făcut parte. Pentru toate aces-tea, am fost răsplătit cu mai multe ordine şi decoraţii.

În cei trei ani, zece luni şi douăzeci de zile cât a însu-mat participarea Armatei României în cel de Al Doilea Război Mondial, ţara a pierdut 794.562 militari, din care 92.620 morţi, 33.966 răniţi şi 367.966 dispăruţi pe cele două fronturi. La aceştia se adaugă miile de prizonieri, care au pierit în Gulagul sovietic.

În octombrie 1946, Gheorghe Solomon a fost mutat la Regimentul 5 Artilerie Grea, din Focşani, unde a fost comandant de secţie. Acolo a cunoscut-o pe cea care avea să-i fie soţie timp de 54 de ani. În toamna anului 1959, s-a mutat împreună cu soţia sa la Bucureşti. Alături au trăit bucuria naşterii celor trei copii, o fată şi doi băieţi. Din păcate, în viaţa distinsului veteran, ziua de 19 august se va dovedi fatidică.

La acea dată a anului 1989, şi-a pierdut băiatul cel mic, la vârsta de numai 21 de ani. Tot la 19 august, în 2006, preaiubita lui soţie l-a părăsit, îndoliind, din nou, toată familia. Patru ani mai târziu, la aceeaşi dată a

anului 2010, locotenent-colonelul (r) Gheorghe Solomon, veteranul decorat pentru meritele şi îndelungata carieră militară, de peste 36 de ani, a plecat, pentru totdeauna, în împărăţia cerurilor, cedând în faţa unei lungi suferinţe, rămasă din timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

Un om blajin, o fire împăciuitoare şi prietenoasă, care şi-a făcut mulţi prieteni peste tot pe unde a trecut de-a lungul vieţii sale. n

Vasile Ciubotaru a fost mobilizat în Regimentul 29 Artilerie şi a ajuns împre-

ună cu unitatea sa până la Stalingrad. După război, s-a căsătorit şi a avut trei copii. În prezenţa celor care-i poartă de grijă, Constantin şi Mioara Plăcin-tă, venerabilului veteran de război i-au fost înmânate, din partea Ministerului Apărării Naţionale, mesajul de felicitare şi cocarda tricoloră aniversară.

Şi în comuna vasluiană Costeşti a fost sărbătoare. Cel mai longeviv cetăţean al acestei comunităţi, plutonierul-adjutant principal (ret) Pavel Stratulat, a atins vârsta de 100 de ani. Un prilej deosebit ca acest erou în viaţă, imobilizat la pat din cauza unor probleme ortopedice, să rememoreze clipe de încleştare trăite în perioada celui de Al Doilea Război Mondial. Veteranul a participat la lupte atât pe frontul de Est, până la Cotul Donului, cât şi pe frontul de Vest, până

la Bratislava. A avut şapte copii, patru băieţi şi trei fete. La ceas de sărbătoare, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, a ţinut să fie prezent şi să-i înmâneze veteranului de război un cadou specific momentului şi două plachete aniversare.

De altfel, cei prezenţi la activităţi au oferit sărbătoriţilor, pe lângă urările de sănătate şi mesajele de felicitare, di-plome, medalii şi multe alte daruri. La ambele aniversări au mai fost prezenţi, alături de primarii celor două comune, comandantul Centrului Militar Jude-ţean Vaslui, colonel Ioan-Teofil Costin, directorul cancelariei Instituţiei Prefec-tului – Judeţul Vaslui, Eduard Popica, administratorul public al Consiliului Judeţean, Valeriu Caragaţă, precum şi secretarul Filialei judeţene Peneş Curca-nul a Asociaţiei Naţionale a Veterani-lor de Război, locotenent-colonel (ret) Costia Marin. n

Deşi s-a născut şi a copilărit în Grecia, veteranul de război Achile Zdru a devenit un bun român, fapt dovedit prin sacrificiul făcut pe front sub drapelul tricolor al României. Chiar şi la această vârstă, îşi aminteşte de

luptele la care a luat parte alături de camarazii săi, de eroismul trupelor române şi de comandanţii deosebiţi pe care i-a avut, dar şi de drumul parcurs, pe jos, din Cehoslo-vacia până în ţară. Pentru faptele sale de arme, locotenent (ret) Achile Zdru a fost distins cu patru decoraţii, cea mai importantă fiind Bărbăţie şi Credinţă.

Cu ocazia acestei deosebite aniversări, secretarul de stat pentru relaţia cu Par-lamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, Otilia Sava, l-a felicitat şi i-a transmis întreaga apreciere şi recunoştinţă a conducerii şi a militarilor Armatei României. n

Atributul „holistic” a fost adoptat şi în teoretizările despre comerţ şi administraţie: „noua direcţie, marketing holistic, despre care se spune că este

marketingul secolului 21” (economiczoom.ro); „manage-ment holistic pentru sisteme care asigură acces de oriunde” (ittrends.ro); „educaţia non-profesională a adulţilor, atât formală, cât şi non-formală […]fuzionează pentru a pro-duce o ofertă holistică” („Educaţia adulţilor, cu excepţia for-mării profesionale, în Europa”, Document de lucru, ianuarie 2007, Eurydice - Reţeaua de informare asupra educaţiei în Europa, bookshop.europa.eu); „[acea funcţie] returnează un număr rotunjit pentru utilizarea în estimări, proiecţii şi contabilitate holistică” (punzakhvac.com).

Unde înfloreşte strategia, încolţeşte şi tactica, răsar planurile: „tot mai multe state membre au o strategie ho-listică privind persoanele fără adăpost” (europarl.europa.eu); „a gândit o strategie holistică, vizând optimizarea tuturor aspectelor vieţii” (formula-as.ro). „o tactică ho-listică asupra dietei şi sănătăţii ajută cumva la o întoarce-re spre un paradis” (acasatv.ro): „crearea sau dezvoltarea unui plan holistic, operaţional (colectare, organizare şi implementare) de activităţi de comunicare” (slideshare.

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARCULTUR~18

HOLISTIC (II)

Limba român` este patria mea.NICHITA ST~NESCU

AURELIA N~STASEaurelianastase@yahoo.fr

CERCUL MILITAR NA}IONALSUNT MUL}UMIT DE MINE,

DE{I {TIU C~ NU SUNT PERFECT

O carte extrem de utilă şi foarte mult aşteptată, Manual pentru pregătirea psihologică şi controlul stresului operaţional, a apărut anul acesta, la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei. Termen deloc străin psihologilor

militari români – stresul posttraumatic – şi mult cunoscut de orice militar care participă în diverse misiuni externe. În consecinţă, o afecţiune care a devenit aproape cotidiană, având în vedere evoluţia bruscă socială, care creşte cota de stres şi inadaptabilitatea în timp real la aceasta, şi care este nu doar specifică misiunilor de luptă, dar foarte atent gestionată de toate marile armate ale lumii, este acum, prin apariţia acestui manual, bine definită şi acceptată la noi.

Cartea, aşa cum îi spune şi titlul, vine în întâmpinarea acestor probleme generate de stresul misiunilor de luptă, în principal. Dar este un manual cu adevărat util pen-tru fiecare cititor în parte, militar sau civil, un manual de viaţă care nu ar trebui să lipsească din bibliotecă, mai cu seamă necesar familiilor militarilor. Manualul pentru pregătirea psihologică şi controlul stresului operaţional învaţă, într-un limbaj comun şi cu termeni explicaţi, acceptarea stresului posttraumatic, conştientizarea lui şi, mai cu seamă, modalităţile de a-i face faţă, de a-l diminua şi de a-l proiecta în realitate. Pentru persoana aflată în situaţia atacurilor de panică de după un episod de stres, sprijinul emoţional şi, mai cu seamă, înţelegerea stărilor cu care se confruntă – stări care nu sunt vizibile asemenea unei răni deschise, deci mai dificil de înţeles din exterior – sunt esenţiale. Aici intervin îndrumarea absolut necesară a psihologului şi sprijinul, aproape vital, al familiei.

C~PITAN CORNELIA MIH~IL~

Colonel VASILE MARINEANU (coordonator) Manual pentru preg`tirea psihologic`

[i controlul stresului opera]ional. Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei,

Bucure[ti, 2015

De aceea, cartea este extrem de utilă pentru membrii familiei combatantului. Desigur, manualul se adresează, în primul rând, persoanei implicate direct în diferite stări neprielnice, celui care le simte pe propria piele şi care, deprinzând cu luare-aminte sfaturile de control al stresului operaţional, le poate înţelege şi gestiona el însuşi. Deşi editată de armata română pentru militari, noua publicaţie, Manual pentru pregătirea psihologică şi controlul stresului operaţional, se adresează incontestabil fiecăruia dintre noi, fie că simţim o confruntare directă cu acest tip de stres sau nu. Iată argumentul: regăsim în carte modalităţi simple şi utile de relaxare, cum ar fi prin modul respiraţiei, sau alte tehnici de calmare ori revigorare şi nu numai folosind autosugestia sau, pentru probleme ţintă, utilizând pastile psihologice precum: pot accepta că am făcut asta, deşi preferam să nu o fac; sunt mulţumit de mine, deşi ştiu că nu sunt perfect; este rău, dar nu dezastruos să trăiesc astfel de emoţii.

De asemenea, manualul ne ajută să depistăm dependenţele diverse: de alcool, de calculator, de fumat etc. şi ne dă sfaturi pentru a trăi o viaţă împlinită şi fericită. Nu în ultimul rând, aduce în prim-plan readaptarea la viaţa de familie după perioade lungi de despărţire. Şi, peste toate aceste subiecte, pentru militar, cel mai necesar în unitatea militară, locul în care este petrecută cea mai mare parte din zi, rămâne comportamentul adecvat al comandantului. Iar Manualul pentru pregătirea psihologică şi controlul stre-sului operaţional se adresează, în primul rând, acelora care au în subordine... omul. n

C~PITAN MIRCEA PETALA

Frica în r`zboi, Ia[i,1937,

pag. 37

net); „cheia performanţei s-a dovedit a fi un curriculum holistic, în care elevul sau studentul este educat, avându-se în vedere mintea, trupul şi spiritul” (semneletimpului.ro); „dezvoltarea urbană durabilă […] impune o planificare holistică şi interdisciplinară, prin implicarea inginerilor […], proiectanţilor […], arhitecţi şi experţi, […] specia-lişti” (dmmt.ro). Se şi desenează: „curs de desen holistic” (cursdedesen.blogspot.ro).

„Holistica” se potriveşte şi cu învăţarea şi cercetarea: „premisa unei cercetări holistice, vizând întregul, […] aplicată […] doar părţii” (revistaluceafarul.ro); „plăcerea de predare holistică, cât şi satisfacerea nevoilor diferitelor stiluri ale elevilor” (academica.udcantemir.ro); „prezen-tare holistică şi descriptivă a activităţii şi a potenţialului

antreprenorial” (doctorat.ubbcluj.ro); „va exista în conti-nuare necesitatea unei prezentări holistice cu accent pe prioritizare” (mediafax.ro).

Foarte răspândită este construcţia „abordare holisti-că”, care apare în contexte variate (unele nu tocmai co-recte gramatical, altele cacofonice), pentru că sunt destui cei care au impresia că se poate „aborda holistic” orice: „un gen de educaţie holistică care se adresează dezvoltă-rii multilaterale a copilului” (gradinita-rasarit.ro); „[…] obiectiv […] atins printr-o abordare holistică de pro-movare a modelelor sănătoase de viaţă” (vitalitate.com); „abordare holistica privind eficienţa implementării mo-delului de excelenţă” (opac.biblioteca.ase.ro).

În mod strategic, tactic, didactic, pe o cale bine „abor-dată” şi plănuită, se poate ajunge la bunăstare, la satisfac-ţie: „două zile de bunăstare holistică alături de nişte oa-meni minunaţi” (bucatemagice.ro); „[cartea] lasă un efect neobişnuit de satisfacţie holistică. Foarte poetic pentru un roman” (Tania Radu, „O metaforă a inocenţei inutile”, 1 octombrie 2010, revista22.ro); „zâmbetele […] sunt dova-da clară […] că alergarea este o bucurie holistică” (wings-forlifeworldrun.com). n

CULTURALPrelegeri la Cercul Militar Naţional

Miercuri, 13 mai, ora 17.00, Sala Ştefan cel Mare şi Sfânt: Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate din Universitatea Naţională de Apărare Carol I organizează, la Cercul Militar Naţional, Sala Ştefan cel Mare şi Sfânt, activitatea lunară de diseminare a rezultatelor cercetării ştiinţifice sub titlul: Prelegeri la Cercul Militar Naţional.

Pe 13 mai, începând cu orele 17.00, va avea loc prelegerea cu tema Conflictele atipice ale secolului XXI, susţinută de directorul CS-SAS, dr. Stan Anton.

Accesul se face pe bază de rezervare la te-lefon 021.313.86.80 int. 136 sau 156 şi e-mail: cultura@cmn.ro.

Interferenţe culturaleJoi, 14 mai, ora 17.15, Sala de Cinema: Ex-

punerea cu tema Negrija noastră faţă de copii şi bătrâni, aceste fiinţe vulnerabile din cadrul programului cultural Gânduri duhovniceşti, susţinută de preotul Niculae Constantin.

Intrarea este liberă.Concert ocazionat de Ziua EroilorMarţi, 19 mai, ora 18.00, la Sala de Specta-

cole va avea loc Concertul susţinut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţi-onale, prilejuit de sărbătorirea Zilei Eroilor. Evenimentul este organizat de Cercul Militar Naţional în colaborare cu Serviciul Muzicilor Militare.

EXPOZIŢIISala Foaier.

Expoziţie de pictură şi grafică Aerius a artistei plastice Cătălina Codreanu, deschisă în perioada 11-24 mai.

Sala Rondă. Expoziţie de pictură a artistei plastice Ana Rusu, deschisă în peri-oada 11-24 mai.

Expoziţiile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea este liberă.

Informaţii la telefon 021.313.86.80 int.136, www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro. n

CUM SE SCRIE O ISTORIE A...

FRICII

Şi e drept că, în decursul vremuri-lor, istoricii militari şi-au limitat

studiile lor la planurile de campanie, la acţiunile de strategie şi tactică, la mersul marilor operaţiuni, scoborându-se foarte rar la micile unităţi, acolo unde erau de făcut adevăratele observaţii psihologice. Chiar atunci când au făcut aceasta, ei au fost bucuroşi să citeze actele de curaj, dar

niciodată pe acelea de frică. De aceea, acela care vrea să întreprindă

un studiu psihologic şi militar al fricii, trebuie să părăsească pe marii istorici – şi, câteodată, chiar statele majore care au alcătuit istoricul războaelor – şi să se adre-seze memoriilor, amintirilor, carnetelor de impresii personale etc., care toate au privit lupta şi din acest punct de vedere. n

trebuie sau aruncată uneori aiurea. Însă, întotdeauna, interpretată în fel şi chip. Aici se brodeşte bine vorba aceea cu aruncatul pietrei în apă şi sumedenia de valuri...

Un bun amic mă sfătuia, deunăzi, să nu mai spu-nem chiar aşa lucrurilor pe nume, pentru că nu toţi

19Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R) DR. MARICEL D. POPA

PE LOC, REPAUS!

Trebuie s` fim foarte aten]i cu lucrurile pe care le spunem despre ceilal]i. Aproape toate sunt valabile [i pentru noi.

Un om nu poate zbura către stele decât cu aripile visului său. • Trebuie să fim foarte atenţi cu lucrurile pe care le spunem despre ceilalţi. Aproape toate sunt valabile şi pentru noi. • Botezul marilor

navigatori nu se face la mal de mare, ci în mijlocul apelor ei învolburate. Acest lucru se întâmplă, adecvat, şi în aer şi pe pământ. • Ordinea şi disciplina nu pot fi instaurate şi menţinute decât de persoane care sunt ordonate şi disciplinate. • Sunt unii oameni care au ratat startul şi pentru că, neavând răbdare ca să aştepte trenul vieţii, au luat prima trăsură care le-a ieşit în drum. • Cea mai simplă reprezentare a prestaţiei cuiva poate fi considerată ca fiind punctul de echilibru dintre a fi original şi a copia pe cineva... • Mulţi îi apreciau obrazul fin, subţire. Foarte puţini înţelegeau, însă, că aveau de-a face cu o mască. • Unii măgari, purtând ochelari de cai, cred că, astfel, îşi înnobilează stirpea... • Cea mai mare perioadă conflictuală din istorie începe în viitorul apropiat. Pentru că fiecare dintre noi am ajuns ca să purtăm în interiorul nostru cel puţin câte un conflict. • Sunt două metode de a soluţiona problemele care apar: fie să le rezolvi, fie să le pasezi la altul. Viaţa ne dovedeşte că au ajuns unii sus sau foarte sus dintre cei care au folosit prima metodă, dar şi alţii, destul de mulţi, care s-au folosit de cealaltă metodă... • Din când în când şi pe ici, pe colo, banul poate fi izvor de aprecieri, de stimă, de admiraţie, de frumuseţe, de deşteptăciune... Dar este izvorul care seacă cel mai repede. • A vorbi despre muncă nu face plăcere tuturor oamenilor. Dar omenirea nu poate vorbi despre cultură şi civilizaţie fără a face apel la rezultatul muncii oamenilor. • Pentru unii, înălţimea... fumurilor lor este invers proporţională cu nivelul mărimii adevărate a focului sacru care îi animă... • Dacă ierarhia socială ar reprezenta, aşa cum ar şi trebui, de altfel, o ierarhie a valorii muncii fiecăruia, ar fi destui cei care nu ar avea o pâine de pus pe masă... • A înlocui o hibă veche cu una nouă poate însemna, uneori, o schimbare, o transfor-mare. Dar asta nu va însemna, niciodată, că se face în bine, că se face un lucru bun, un progres. • Atât de mult îi apreciem pe clasici, încât am şi uitat elemente importante ale vieţii şi operei lor sau pe unde sunt înmormântaţi... • Lumea este plină de oameni care nu sunt ceea ce par. Ca să poţi să-i deosebeşti, însă, singurele studii care te ajută în acest scop sunt cele urmate la şcoala vieţii. • Putem să ne minţim sau să le trecem sub tăcere, dar lucrurile care ne dor cel mai tare sunt cele pe care noi ni le facem. • Compromisurile reprezintă nişte variante proaste; costurile lor sunt, întotdeauna, mult mai mari decât ale altor variante posibile. • Folosiţi-vă de experienţă şi mizaţi pe ea. Dar, pentru progres, pentru eficienţă trebuie să înţelegeţi, uşor şi repede, cât din ea se comportă, totuşi, ca o frână. • Porcul visează aripi, doar pentru a-i arăta boului că este mai grozav decât el... • Dacă citeşti o carte care este foarte greu de înţeles, este posibil ca să ţii în mână un manual. • Cel mai mare blestem al nimicului constă în faptul că, după el, nici ruine nu rămân. • Computerele muncesc mai mult şi mai eficient decât oamenii pentru că ele nu stau în faţa computerelor, nu privesc la televizor, nu vorbesc la telefon... • Acest lucru a mai fost spus, dar el trebuie reamintit ori de câte ori avem ocazia: noi nu trebuie să fim îngrijoraţi de câţi proşti se află în lumea asta, ci de câtă prostie există. • Oare înţele-gem, cu adevărat, cam câte lucruri n-ar exista, dacă n-ar fi ultimul moment?! • Omule, urmăreşte-ţi rădăcinile! Poţi ajunge la tezaure inestimabile. n

DESEN REALIZAT DE LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

R~T~CIT LIBERTATEA PRESEI. O DECLAR~M NUL~?

Eroii adev`ra]i sunt, întotdeauna, oame-nii de lâng` noi. Cei despre care scriem la ziar, povestim la radio sau îi ar`t`m la televizor, s`-i cunoa[te]i. Camarazii no[tri în uniform`, care î[i pun mai mereu via]a în pericol, pe te [i miri unde, pentru o idee nobil` – pacea Lumii.

Sigur, nu po]i s` devii peste noapte un bun gazetar, cu atât mai pu]in militar. Cei care simt totu[i c` au chemare [i ceva de spus, sunt bine veni]i. Ca în orice profesie, [i aceast` meserie se fur`. Trebuie s` ai îns` [ansa s` lucrezi cu oameni care au [i generozitatea de a d`rui.

De câţiva ani în-coace, la început de Florar, mai

exact în ziua a treia, se mar-chează şi la noi, ca pretutin-deni, Ziua libertăţii presei. Întâmplător sau nu, anul acesta, în premieră la noi, chiar a doua zi, un dezaxat a înjunghiat un ziarist aflat la intrarea în televiziunea la care lucra. Uite, domnule, mi-am zis, am intrat şi noi în rândul lumii! Ferească Dumnezeu, n-a fost ca la Charlie Hebdo, dar orişicât...

Trebuie să o recunoaş-tem, meseria de jurnalist este destul de riscantă. Numai anul trecut s-au prăpădit, în toată lumea, 66 de jurnalişti. Mai mult de o sută cincizeci au fost reţinuţi după gratii şi alte zeci au fost răniţi, răpiţi sau maltrataţi, pentru delicte de opinie sau în zone de conflict.

De altminteri, nici meseria noastră de gazetari militari, deveniţi uneori corespondenţi de război, nu este mai ferită de pericole. Recentul incident armat, din nordul Macedoniei, ne-a readus aminte de conflic-tul interetnic latent, din Balcani.

Am fost cu o delegaţie militară, la Skopje, în anii ’90. Era înainte de destră-marea fostei Iugoslavii. Am simţit ura mocnită, sădită perfid. Dar şi sentimentul

uzură, mai greu de înţeles, între vecini şi fraţi.

Am putea comenta şi noi, în paginile acestui ziar, toate grozăviile care se mai întâmplă prin lume şi, din nefericire, mult prea adesea, nu prea departe de graniţele noastre. Ar fi multe subiecte de mare interes, cu priză

,,

,,

,,

la public. Dar nu se cuvine să angajăm instituţia în polemici de tot soiul sau, Doamne fereşte!, să iscăm vreun conflict diplomatic.

Nu am pomenit de mo-destele mele experienţe în zonele de conflict ca pretext pentru a-i pune încă o dată pe soclu pe cei din branşă. Oricum, nu se mai ridică statui... Eroii adevăraţi sunt, întotdeauna, oamenii de lângă noi. Cei despre care scriem la ziar, povestim la radio sau îi arătăm la televi-zor, să-i cunoaşteţi. Camara-zii noştri în uniformă, care îşi pun mai mereu viaţa în pericol, pe te şi miri unde,

au umor. N-or avea. Dar credem că nici nu-i bine să-i lăsăm aşa mâhniţi!

Porţile gazetăriei mili-tare sunt, în continuare, deschise. Avem deja colegi mai tineri, aflaţi în stagii de pregătire şi îi aşteptăm şi pe alţii care „să bată” din condei la porţile afirmării şi, ulterior, confirmării.

Sigur, nu poţi să devii peste noapte un bun gaze-tar, cu atât mai puţin mili-tar. Cei care simt totuşi că au chemare şi ceva de spus, sunt bine veniţi. Ca în orice profesie, şi această meserie se fură. Trebuie să ai însă şansa să lucrezi cu oameni care au şi generozitatea de a dărui.

Chiar dacă facem presă departamentală, există o clauză de conştiinţă, cum există şi deontologia profe-sională. Nu poţi să aşterni pe hârtie idei în care să nu crezi.

Am citit, undeva, am mai scris-o şi o repet –vorba unui vechi prieten, am idei puţine şi fixe! –, un bun jurnalist este acela care se „vinde” o singură dată, unei singure idei. Dacă ser-veşte mai multor interese, ocupaţia lui va fi asemuită, fără doar şi poate, cu cea mai veche meserie din lume!

Şi, până la urmă, nu-i aşa, ar fi păcat să ne rătăcim prin profesie... De fapt, nu prea avem voie. Am anula, cumva, tot ceea ce au realizat frumos şi important înaintaşii noştri, oamenii de presă! n

COMANDOR ALEXANDRU LEAUAalexandru.leaua@presamil.ro

implacabil al neputinţei în faţa unui deznodământ cumva deja anunţat. Am fost apoi în Kosovo şi am trans-mis de la faţa locului un conflict în plină desfăşurare, în primăvara lui 2003. Am văzut biserici şi case bom-bardate, cimitire devastate şi sate întregi cuprinse de flăcări. M-a marcat deznă-dejdea acelor oameni greu încercaţi de-un război de

pentru o idee nobilă – pacea Lumii.

În meseria noastră, „cea mai frumoasă din lume” – după cum spu-nea şi regretatul Gabriel Garcia Marquez – cu-vântul tipărit sau rostit capătă adesea puteri supranaturale. Parcă tot Universul ar depinde de o vorbă scrisă cum se cuvine şi aşezată unde

20 Observatorul militar Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

FUNC}II SCOASE LA CONCURS

DECESE

ANIVERS~RI

COMEMOR~RI

SEMNAL

CURS PENTRU JURNALI{TII CARE TRANSMIT DIN ZONE DE CONFLICT

Direcţia informare şi relaţii publice a Ministerului Apărării Naţionale, cu sprijinul Statului Major al Forţelor

Terestre şi al Statului Major al Forţelor Aeriene, organizează, în perioada 29 iunie-4 iulie, cea de-a XII-a ediţie a Cursului pentru jurnaliştii care trans-mit din zone de conflict. Cursul se va desfăşura în garnizoana Bacău şi va aborda, teoretic şi practic, teme privind procedurile de acreditare şi de lucru ale jurnaliştilor pe timpul operaţiilor militare, reguli de siguranţă şi protecţie în zonele de conflict, aspecte privind securitatea operaţională, caracterizarea teatrelor de operaţii din punct de vedere al riscurilor, proceduri de acordare a primului ajutor.

De asemenea, cursanţilor le vor fi prezentate tehnica de luptă şi echipamentul din dotarea unor structuri militare care au participat la misiuni în teatrele de operaţii, tehnici de supra-

ZIUA POR}ILOR DESCHISE LA

CASTELUL }EPE{

Sâmbătă, 16 mai, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează Ziua Porţilor Deschise – 2015 la sediul său, Castelul

Ţepeş, amplasat în Parcul Carol I.În deschiderea evenimentului, vizitatorii pot parti-

cipa la activitatea de depunere a unei urne cu pământul udat de sângele militarilor români, care au luptat eroic la Plevna, în Bulgaria, pentru cucerirea independenţei de stat a României, la Mormântul Ostaşului Necunoscut.

Ulterior vor avea loc mai multe momente artistice, expoziţii de fotografii şi de carte, un exerciţiu de reconsti-tuire istorico-militară, în uniforme specifice Războiului de Independenţă, prezentat de Asociaţia Tradiţia Milita-ră, dar şi un concert susţinut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale. n

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Trupelor de Apărare CBRN, la 15 mai, Asociaţia Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă şi în Retrage-re Costin D. Neniţescu a editat numărul 7 al Revistei de chimie militară. Realizată într-o concepţie grafică deosebită, la care şi-a adus o contribuţie importantă redactorul-şef, colo-nelul de chimie militară (ret) Ştefan Diaconu, fost jurnalist militar, revista cuprinde, în cele 150 de pagini, articole dedicate evenimentului ce va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni.

Traseul armei în timp, de la protecţie antichimică la apărare CBRN, este prezentat într-un articol semnat de colonelul (r) Ion Mituleţu, iar generalul de brigadă (ret) Vasile Ignat consemnează aspecte ale colaborării dintre Coman-

Universitatea Naţională de Apărare Carol I anunţă scoate-rea la concurs a următoarelor posturi didactice şi de cercetare vacante:

Facultatea de Comandă şi Stat Major

Departamentul Forţe Te-restre: • profesor universitar, po-ziţia 4, disciplinele: Modelarea şi simularea acţiunilor militare; Conducere militară – ofiţer.

Facultatea de Securitate şi Apărare

Departamentul Operaţii Întrunite, Studii Strategice şi de Securitate: • profesor universitar (şi şef comisie didactică), poziţia 5, disciplinele: Fundamente ale ştiinţei militare. Studii strategi-ce; Strategie – ofiţer.

Departamentul Sisteme Informaţionale Militare şi In-formaţii pentru Apărare: • pro-fesor universitar (şi şef comisie didactică), poziţia 3, disciplinele: Informaţii pentru Apărare; Mobilizarea resurselor pentru apărare – ofiţer; • şef lucrări (lector universitar), poziţia 17, disciplinele: Teoria deciziei; Cercetări operaţionale – civil.

Departamentul de Mana-gement Militar şi de Pregătire a Personalului Didactic: confe-renţiar universitar (şi şef comisie didactică), poziţia 6, disciplinele: Modelarea şi simularea siste-

Ana, soţie, Dragoş şi Liviu, fii, anunţăm cu durere decesul celui care a fost general-maior (ret) LUCAN IOAN. Ne-a lăsat un gol imens în suflet şi cu tristeţe l-am petrecut pe ultimul său drum, cel fără întoarcere, către Împărăţia Cerurilor. Înmormântarea a avut loc luni, 11 mai, la Cimitirul militar Ghencea 3 din Bucureşti. Dumne-zeu să-l odihnească în pace! Camarazii din UM 01343 Beiuş şi din Floreşti anunţă, cu mare durere şi tristeţe în suflete, dispariţia atât de fulgerătoare şi neaştep-tată, pe 7 mai, a celui care a fost camaradul nostru, plutonierul-adjutant (Tc) KOVACI FRAN-CISC ŞTEFAN, promoţia 1983, fiind condus pe ultimul drum în comuna Mănăstireni, din judeţul Cluj. Calităţile morale şi profesi-onale, trăsăturile de personalitate, precum şi caracterul său sociabil şi respectuos vor face să rămână

o amintire luminoasă în memoria noastră. A lăsat un gol imens în sufletele celor care l-au cunoscut. Transmitem sincere condoleanţe, întreaga noastră compasiune, mângâiere şi întărire sufletească soţiei, Varvara, şi fiului, Ştefan Zsolt. Dumnezeu să-l odihnească în pace în dreapta Sa! Personalul Direcţiei financiar-contabile a MApN îşi exprimă întreaga compasiune şi este alături de colonelul Dragoş Lucan, direc-tor adjunct al DFC, în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui său, general-maior (ret) LU-CAN IOAN, şi transmite familiei îndoliate sincere condoleanţe. General de brigadă Florin Jianu este alături de prietenul său, colonel Dragoş Lucan, în momentele grele prin care trece la decesul tatălui său, general-maior (ret) LUCAN IOAN, şi transmite familiei în-durerate sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace! General-locotenent (r) Maria Lupu transmite colonelului Dra-goş Lucan sincere condoleanţe şi putere de a depăşi momentul greu al pierderii tatălui său, gene-ral-maior (ret) LUCAN IOAN. Dumnezeu să-l odihnească şi să-i lumineze calea! Personalul Casei de Pensii Secto-Personalul Casei de Pensii Secto-riale a MApN este alături de direc-torul adjunct al Direcţiei financiar-contabile, colonel Dragoş Lucan, în momentele grele pricinuite de decesul tatălui său, general-maior (ret) LUCAN IOAN, şi transmite

Nepoţii Licuţa şi Marin, cu adâncă emoţie, amintesc celor care l-au cunoscut şi apreciat pe generalul de armată (r) ION GHEORGHE că, la 14 mai 2015, s-au scurs şase ani de la dispariţia acestuia. Ne este tare dor de el şi îi vom păstra vie memoria cu infini-tă dragoste şi respect! Mulţumim celor care îi păstrează amintirea!

familiei îndoliate sincere con-doleanţe. Cu profund regret, personalul din Comandamentul comunica-ţiilor şi informaticii îşi exprimă întreaga compasiune şi este alături de maistrul militar Ion Ciobanu, în aceste clipe de mare tristeţe pricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei sale, CIOBANU IOANA. Suntem alături de familia greu încercată şi ne exprimăm sincere condoleanţe. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Personalul DMRU este ală-Personalul DMRU este ală-turi de colonelul Adrian Prisă-caru în momentele dureroase pricinuite de decesul mamei sale, PRISĂCARU VIRGINIA, şi transmite familiei îndoliate sincere condoleanţe. Dumne-zeu să o aibă în paza Sa! Cu adâncă mâhnire, vă aducem la cunoştinţă stingerea din  viaţă a tatălui meu, colonel PĂSĂRICĂ ION, ofiţer grănicer cu o vastă ex-perienţă profesională. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

COLONEL ING. DAN PĂSĂRICĂ

melor şi proceselor; Consiliere şi orientare – ofiţer.

Centrul de studii strategice de apărare şi securitate

Secţia Analiză şi Evaluări Stra tegice: • cercetător ştiinţific, poziţia 5 – civil; • asistent de cer-cetare ştiinţifică, poziţia 6 – civil.

Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare - Braşov

Departamentul Managemen-tul Resurselor de Apărare: • şef lucrări (lector universitar), poziţia 12, disciplinele: Managementul proiectelor cu finanţare naţională şi internaţională; Terminologie şi comunicare managerială (cu predare în limba engleză) – civil; • şef lucrări (lector universitar), poziţia 13, disciplinele: Evaluarea performanţelor organizaţionale; Strategii de securitate şi mana-gementul riscului (cu predare în limba engleză) – civil; • asistent universitar, poziţia 16, disciplina: Management logistic (cu predare în limba engleză) – civil;

Condiţii generale pentru în-scrierea la concurs a candidaţilor: • să fie licenţiaţi în domeniul Şti-inţe militare, informaţii şi ordine publică au într-un domeniu în-rudit cu profilul postului pentru care candidează; • să deţină titlul de doctor; • să facă dovada capa-cităţii de comunicare în limbile oficiale NATO; • să fie apreciaţi în ultimii 3 ani cu cel puţin calificativul Foarte bun (pentru personalul militar);

Candidaţii la concurs vor de-pune, până la data de 15.06.2015, cererile de înscriere, însoţite de documentele precizate pe site-ul web al Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, astfel: • pentru funcţiile din Universitatea Na-ţională de Apărare Carol I, la sediul instituţiei din Bucureşti, şos. Panduri nr. 68-72, sector 5; • pentru funcţiile din Departa-mentul Regional de Studii pentru managementul Resurselor de Apărare – Braşov, vor depune la sediul instituţiei din Braşov, str. Mihai Viteazul nr. 160.

Concursul se va desfăşura în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, Legea nr. 319/2003 privind Statutul perso-nalului de cercetare-dezvoltare şi Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare vacante din Universita-tea Naţională de Apărare Carol I. Participarea la concurs a persona-lului militar este condiţionată de avizarea acestuia de către comi-siile de selecţie, în conformitate cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 22/2010. Infor-maţii la telefonul 021.319.48.80, interioare: 0121, 0136, pentru Bu-cureşti şi 026.840.18.00 interioare 1801, 1823, pentru Braşov.

vieţuire, trageri demonstrative cu armamentul de infanterie, mijloacele de protecţie CBRN, precum şi modul de executare a unei misiuni într-o zonă de operaţii.

În vederea asigurării unui antrenament intensiv şi a unei instruiri eficiente, numărul jur-naliştilor - redactori, cameramani şi fotorepor-teri - care vor participa la curs este limitat la 14.

Detalii privind organizarea cursului şi do-cumentele de înscriere pot fi obţinute accesând site-ul www.mapn.ro/corespondenti. După com-pletare, documentele solicitate vor fi transmise, prin fax sau e-mail, la Direcţia informare şi relaţii publice, până la data de 27 mai, ora 10.00. Per-soană de contact pentru informaţii suplimentare - colonel Renato Nadolu, tel. 021/319.56.11, fax 021/319.56.98, e-mail: corespondentiderazboi@mapn.ro, mobil 0745.505.358. n

damentul Trupelor chimice şi Marele Stat Major, în perioada 1984-1990. Pentru că în 2015 se împlinesc şi 60 de ani de când, în Academia Mi-litară Generală, a fost înfiinţată catedra de tactica trupelor chimice, despre rolul şi misiunile acesteia relatează colonelul (ret) Mihai Asimionesei. Cel mai mare spaţiu tipografic este acordat părţii a doua din Doctrina Întrunită a CBRN. Documentul elaborat în 2003 de generalul de brigadă (ret) ing. Cristian Gheorghiu a rămas, din păcate, în faza de proiect. Nu lipsesc din acest număr aniversar documentarele despre unităţi de chimie militară. La rubrica Amintiri sunt publicate articole în care coloneii (ret) Ernest Balogh, Otto Martini şi Gheorghe Nică evocă anii de început ai carierei lor, în unităţi de profil, iar portretul celui mai longeviv comandant al garnizoanei Făgăraş este realizat de generalul de brigadă (ret.) Ion I. Dănilă. Planetă de scriitor şi Agenda ACChMRR sunt alte rubrici deja consacrate ale revistei, în care sunt prezentate încercările literare ale unor membri ai asociaţiei, dar şi activităţile desfăşurate de la începutul acestui an de filialele din Câmpulung şi Buzău. Ultimele pagini sunt dedicate, ca de obicei, omagierii celor care au trecut la cele veşnice. În acest număr, este evocat, de fiica sa, colonelul (ret.) ing. Brutaru Gheorghe, decedat la 15 februarie. (I.M.N.) A apărut numărul 32 al revistei Onoare şi

jertfă. Anul Veteranului de război şi împlinirea a şapte decenii de la încheierea celui de Al Doilea

Război Mondial au fost şi vor fi marcate printr-o serie de manifestări şi publi-caţii menite să evoce actele de eroism ale militarilor români ce s-au jertfit pentru păstrarea şi apărarea spaţiului şi identităţii româneşti.

În acelaşi spirit, Editura Centrului Judeţean pentru Con-servare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Gorj a publicat numărul 32 al revistei Onoare şi jertfă. În paginile sale sunt cuprinse articole despre veterani, mesaje aniversare şi reportaje de la manifestările dedicate celor căzuţi la datorie în vreme de război. Revista de studii şi apărare Monitor Strate-

gic, aflată la nr. 3-4, ne aduce în atenţie subiecte fierbinţi, care vizează şi ţara noastră. Primele pa-gini ale publicaţiei sunt rezervate analizei dr. Mi-hail E. Ionescu asupra Zonei extinse a Mării Negre în actualul context european de securitate, context ce include situaţia din Ucraina. Următorul capitol este dedicat subiectelor ce vizează identitatea şi securitatea Europei de Est. Monitor Strategic, editată, parţial în limba română şi majoritar în

limba engleză, de Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, include şi articole de opinie, recenzii şi documentare. Se remarcă recenzia cărţii lui Adrian Cioroianu, Epoca de aur a incertitudinii. America şi China, ideile şi Primăvara arabă, Clio, Clausewitz şi Lady Gaga la începutul secolului XXI. Autorul articolului, dr. Silviu Petre, explică ingenioasa alăturare a muzei Clio generalului prusac şi vedetei pop Lady Gaga – practic trei chei de lectură sau trei tipologii de logică văzută prin ochii gânditoru-lui, ai intelectualului, din prisma factualului, a evenimentului şi din perspectiva imprevizibilu-lui, a spectaculosului. Cu un colegiu de redacţie

de excepţie, ce reuneşte profesori universitari doctori din mai multe ţări: Ro-mânia, Bulgaria, Marea Britanie, SUA, Germania, Austria şi Israel, revista Monitor Strategic îşi aduce contribuţia la cer-cetarea ştiinţifică din învăţământul superior româ-nesc. (C.M.)

A intrat în tradiţia armatei ca, în fiecare an, armele şi spe-cialităţile militare, cu mândrie şi respect pentru înaintaşi, să-şi

sărbătorească începuturile isto-rice. Astfel, pe 15 mai este Ziua Trupelor de Apărare NBC, aflată la cea de-a 92 aniversare. Cu acest prilej, consiliul director al Asociaţiei Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă şi Retragere Costin D. Neniţescu Bucureşti adresează cadrelor în activitate din această armă, celor în re-zervă şi în retragere, precum şi familiilor, noi realizări, sănătate, fericire şi multe bucurii alături de cei dragi. La mulţi ani!

Berbec (21 martie-20 aprilie): Pragmatismul vă caracte-rizează din plin în această perioadă. Puneţi la punct o serie

de acte care ţin de vânzarea unui obiect costisitor. Comunica-rea cu rudele se înlesneşte.

Taur (21 aprilie-20 mai): Vă merg toate din plin. Traver-saţi o perioadă în care sunteţi predispus la o bună comu-

nicare cu oamenii. Oferiţi spre împrumut un obiect care vă este foarte drag sau faceţi o schimbare pe termen lung.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Colaboraţi pe mai multe pla-nuri cu un om care vă coordonează activitatea destul de

bine. Vă este dor de momentele pe care le petreceţi în familie, dar aveţi foarte mult de lucru şi sunteţi presat de termene li-mită.

Rac (22 iunie-22 iulie): Aveţi parte de o săptămână în care se întâmplă lucruri inedite şi vă obosesc peste măsu-

ră. Veţi fi pus în faţa faptului împlinit de o rudă, cu ceva care nu vă va fi pe plac.

Leu (23 iulie-22 august): Aveţi de făcut o serie de dru-muri care vă răpesc timp pentru a pune la punct diverse

probleme a căror rezolvare aţi lăsat-o pe ultima sută de metri. În relaţia de cuplu vă străduiţi să atrageţi atenţia persoanei iu-bite, dar strategiile nu vă sunt tocmai reuşite.

Fecioară (23 august-22 septembrie): Aveţi nevoie de bani şi, pentru a face rost de ei, recurgeţi la o serie de artificii.

Puneţi accent pe latura socială şi vă ajutaţi de relaţiile pe care le aveţi deja pentru a cunoaşte şi mai mulţi oameni.

21CALEIDOSCOPNr. 18 (13 – 19 mai 2015) www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

CAZON~

ÎN LUMINA ASTRELORPLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~

irina.spilca@presamil.ro

COLONEL NICOLAE LAUREN}IU POPA

’’COGITO

Favoarea d` na[tere la invidie [i invidia la bârfeal`.

GEORGE C~LINESCU

ARTA CONDUCERII

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Creaţi un cerc cu colegii de la serviciu şi faceţi ceea ce vă stă în putinţă să

finalizaţi sarcinile începute săptămâna trecută. Sunteţi hotărât să vă oferiţi serviciile unei cauze umanitare.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Disciplina este ceea ce vă lipseşte acum pentru a face faţă provocărilor.

O problemă birocratică vă poate aduce întârzierea unei sume de bani pe care o aşteptaţi. Natura dumneavoastră posesivă vă trădează intenţiile.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Faceţi demer-suri pentru a intra în posesia unor drepturi. Vă loviţi de

tot felul de complicaţii legale şi vă înarmaţi cu răbdare. În urma unor neînţelegeri, aveţi sentimentul că familia nu vă sprijină.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Ajutaţi un coleg de serviciu după ce acesta v-a judecat într-un moment di-

ficil. Prin acest gest, îi daţi o lecţie de viaţă. Discuţiile intermi-nabile din cuplu vă obosesc şi simţiţi nevoia să vă interiorizaţi.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Trageţi tare să ter-minaţi un proiect la care v-aţi gândit multă vreme. Ur-

mează o perioadă a schimbărilor şi a deciziilor radicale. Aveţi nevoie de oameni care să vă ridice moralul şi să vă accepte cu toate momentele în care sunteţi dificil.

Peşti (19 februarie-20 martie): Oscilaţi în a judeca pripit oamenii cu care intraţi în contact. Vă raportaţi la starea

relaxată pe care o simţiţi în relaţia cu persoana iubită, pentru a face un pas hotărâtor pentru viitor. n

Balan]`, al treilea decan (14-22

octombrie): Acest nativ este o combi-

na]ie frumoas` între sentimental [i ra-

]ional. Are noroc la bani [i la partene-riate constructive. Firea sa sociabil`

îi aduce în preajm` mul]i prieteni.

...Pe 24 aprilie 1967, cosmonautul sovietic Vladimir Komarov a murit în naveta Soiuz 1, paraşuta nedeschizându-se? A fost primul om care a murit într-o misiune spaţială.

...Pe 25 aprilie 1859, a început construirea Canalului Suez, lucrările în-cheindu-se la 17 noiembrie 1869?

...Elektromote (foto), precursorul troleibu-zului, a fost testat la Berlin de Ernst Werner von Siemens, în anul 1882?

...În anul 1901, New York a devenit primul stat american în care posesorii de automobile au fost obligaţi să-şi monteze plăcuţe de în-matriculare pe maşini?

...Orezul brun a fost adăugat pe lista ali-mentelor sănătoase, pe aceeaşi poziţie cu cerealele integrale? Fiind bogat în fibre, orezul brun are beneficii pentru sistemul cardiovascular.

...La 27 septembrie 1521, Fernando Magellan a fost ucis în bătălia de la Mactan de băştinaşii din Filipine conduşi de Lapu-Lapu, considerat pri-mul erou filipinez?

...James Cook a descoperit şi a numit Golful Botany, în Australia, pe 19 aprilie 1770?n

ORIZONTAL: Cuvântul oamenilor de ordi-ne – Tip de evoluţie superioară. 2) A face înviora-rea – Proces verbal de divergenţă. 3) Corespunde unei misiuni – O încuviinţare cu caracter general privind accesibilitatea. 4) Trag de pe flancuri (sing.) – Cursă cu accidente pe parcurs. 5) Lupte clasice – Primele la fugă! 6) A ochi la repezeală – Patru din Roma antică – Tras de puşti. 7) Forti-ficaţii din apărare. 8) Unu şi unu! – Dă roată prin sat. 9) Perioadă lungă... la carceră! – Coordona-tele unei bune orientări. 10) Măsuri restrictive la popotă – Reuşit la proba de îndemânare.

VERTICAL: Un jandarm la Veneţia. 2) Cin-stit cum se cuvine – Semnal de atac. 3) Armatele de rezervă – Atacul iniţial! 4) Acum până in ceasul al doisprezecelea! – Salve la plecare – Haine în-toarse! 5) Fiare de călcat. 6) Puse pe post de închi-zătoare în apărare. 7) Încadrat ca anticar în armată – Ruptură de coaste. 8) Tras la nivelul pieptului – Cutie la muniţie! – Unge pe dos! 9) Tras din toc! – Fac parte dintr-un corp de armată. 10) Deplasări de coloană – Personal la ieşirea din tunel! n

• Nimic nu a fost desăvârşit dacă mai este ceva de făcut.PROVERB LATIN

• Noi am crezut că paşa era un paşă, dar paşa e un om.PROVERB LIBANEZ

 • Conducătorul nepriceput se cunoaşte după speranţele pe care cei răi şi le pun în el şi după teama pe care o inspiră oamenilor cinstiţi.

PROVERB PERSAN

• Cincizeci de oi fără cioban nu fac o turmă.PROVERB RUSESC

 • Urmează drumul, chiar dacă el coteşte; urmează conducătorul, chiar dacă este bătrân.

PROVERB TUAREG

SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL-MAIOR (R) MIHAI FLOCA

{TIA}I C~...

ILARION BARBU

Dezlegare la careul UN CAREU MINAT din Observatorul militar nr. 17/2015:

FO

TO

: M

IRC

EA

TU

F~

RE

AN

U

MONEDA, TAC, ACE, ARME, H, INFATISARI, ALTOI, PAP, S, AER, BAI, AM, UIMI, DM, LIP, IESI, U, INOT, RANIT,

NEPOTI, CAR, ARATATOARE.

COOPERARE (2,9,2,7,5,8,8,2,9,10)

COLONEL (R) TEODOR AMZOICRIPTOGRAFIE

Au primit câte o prim` de onoare.

Dezlegare la criptografia RECOMPENSE (2,6,4,1,5,2,6) din Observatorul militar nr. 17/2015:

Obliga]ii pentru proprietari sau administratori

Introdusă de aproape doi ani, prin Legea 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, obligativitatea certifica-tului energetic îi revine fiecărui proprietar sau administrator al unei clădiri, unităţi de clădire (apartament), la închirierea sau vânzarea acesteia. Astfel, anterior perfectării contractului, potenţialului cumpărător sau chiriaş trebuie să i se pună la dispoziţie o copie a certificatului energetic, astfel încât acesta să ia cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii.

De asemenea, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul este obligat să îi dea cumpărăto-rului certificatul energetic în original. În cazul în care con-tractele de vânzare-cumpărare sau închiriere sunt încheiate în lipsa certificatului energetic, acestea sunt supuse nulităţii relative şi pot fi atacate în justiţie de părţiile care au încheiat documentul sau de către terţi. Totodată, la data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul este obligat să depună la organul fiscal compe-tent o copie a certificatului energetic.

Potrivit legii, certificatul de performanţă energetică trebuie întocmit pentru clădirile care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore. Acesta este necesar pentru locuinţe unifamiliale, blocuri de locuinţe, birouri, clădiri ale instituţiilor de învăţământ, spi-tale, săli de sport, hoteluri şi restaurante, construcţii pentru servicii de comerţ sau alte tipuri de imobile consumatoare de energie, dar şi pentru clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice.

Sunt însă şi excepţii, când documentul nu este obliga-toriu. În această categorie sunt incluse, în primul rând, clă-dirile şi monumentele protejate, care fie fac parte din zone construite protejate, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, deoarece acestora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior. Certificatul energetic nu este necesar nici pentru clădiri folosite ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios, pentru construcţiile provizorii prevă-zute a fi utilizate pe perioade de până la doi ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie, pentru imobile rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de patru luni pe an, pentru clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 de metri pătraţi.

{apte clase de performan]` energetic`

Certificatul de performanţă energetică se elaborează şi se eliberează de auditorul energetic pentru clădiri, persoa-na ce trebuie să fie atestată de organele în drept să execute prestări de servicii în acest sens. Pentru întocmirea acestuia, proprietarul sau administratorul trebuie să deţină şi să pună la dispoziţia auditorului energetic planurile clădirii sau apartamentului, precum şi informaţii legate de istori-cul clădirii, inclusiv modificări de spaţiu, de funcţiune şi reparaţiile. În certificat se vor regăsi date privind consumul de energie al unei clădiri sau al unei unităţi de clădire. Performanţa energetică a clădirii se exprimă printr-o notă, de la 1 la 100, care este cu atât mai mare, cu cât clădirea are o eficienţă energetică mai ridicată. Mai mult, performanţa energetică se exprimă prin încadrarea într-una din cele şapte clase, de la clasa A, caracterizată prin consumul cel mai scăzut de energie, respectiv un consum de până la 125 de kWh/mp/an, până la clasa G, corespunzătoare celui mai ridicat consum, respectiv de peste 820 kWh/mp/an. Valabi-litatea certificatului de eficienţă energetică este de 10 ani de la data eliberării, exceptând situaţia în care, la un imobil cu

certificat valabil, se execută lucrări de renovare majoră, care modifică consumurile energetice ale acestuia.

Legea prevede şi obligativitatea afişării certificatelor la clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţi-lor publice ori a instituţiilor care prestează servicii publice, cu o suprafaţă utilă de peste 500 de metri pătraţi. Începând din 9 iulie 2015, obligativitatea se va aplica şi clădirilor de acest tip cu o suprafaţă utilă de peste 250 de metri pătraţi.

Întocmirea unui certificat de performanţă energeti-că durează, în cel mai bun caz, o zi, dar durata diferă în funcţie de mărimea imobilului, de documentele pe care proprietarul poate să pună la dispoziţia auditorului. Dacă proprietarul nu are toate documentele, auditorul poate completa dosarul contra cost.

Preţul se calculează după o formulă ce include un cost unitar pentru pregătirea lucrării şi documentare, tariful unitar al lucrării (euro/metru pătrat), aria desfăşurată construită a clădirii şi cinci coeficienţi - de locaţie, de docu-mentaţie, de complexitate, de instrumentare şi de refolosire, potrivit Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR). În medie, un certificat energetic pentru o garsonieră costă între 130 şi 170 de lei, iar pentru o casă de peste 200 de metri pătraţi preţul poate depăşi 500 de lei. n

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARFINANCIAR22

CERTIFICATUL DE PERFORMAN}~ ENERGETIC~Fie c` vre]i s` închiria]i sau s` vinde]i

un apartament sau o cas`, ave]i nevoie de certificatul de performan]` energetic` a locuin]ei. Pentru a intra în posesia lui, pute]i scoate din buzunar chiar [i 500 de lei.

Radar economic

uUn nou minim istoric pentru dobânda de politică monetară. Consiliul de Adminis-traţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, miercurea trecută, reducerea ratei dobân-zii de politică monetară cu 0,25%, la nivelul de 1,75% pe an, un nou minim istoric, începând cu data de 7 mai 2015. De asemenea, BNR a hotă-rât reducerea ratei rezervelor minime obligato-rii (RMO) pentru pasivele în lei ale instituţiilor de credit, de la 10% la 8%, şi menţinerea la 14% a celor aplicabile pasivelor în valută, începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2015. Transpusă în practică, decizia BNR de scădere a dobânzii-cheie va favoriza o nouă scădere a dobânzilor atât la credite, stimulând consumul, cât şi la produsele de economisire bancare. uInvestiţii în infrastructura din educaţie. Guvernul a decis deblocarea, în luna mai, a 135 de milioane de lei, fonduri destinate investiţiilor în infrastructura din domeniul educaţiei. Cea

mai mare parte a banilor, 90 de milioane de lei, va fi repartizată pentru lucrări aflate în derulare, ale căror contracte multianuale au fost încheiate anii trecuţi (printre care 55 de obiective de in-vestiţii pentru învăţământul superior şi 16 pen-tru învăţământul preuniversitar). Restul sumei, de 45 de milioane de lei, este destinată lansării procedurilor de licitaţie în vederea încheierii contractelor de execuţie lucrări la 21 de şcoli

din cadrul Proiectului de Re-abilitare a Infrastructurii Şcolare şi la 17 grădi-niţe din cadrul Proiec-tului privind Reforma Educaţiei Timpurii. uCifra de afaceri din comerţul cu amănun-tul, în creştere. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în primul trimestru din 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută, cât şi  ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonali-tate, cu 3,0%, fiecare. Avansul se datorează, în principal, creşterii cu circa 8% a vânzări-lor de produse alimentare, băuturi şi tutun. uAvans considerabil pentru înmatricu-lările de autoturisme noi. Numărul autotu-rismelor noi înmatriculate în ţara noastră, în primul trimestru, faţă de primele trei luni din 2014, a crescut cu 14,7%, la 69.156 de unităţi, informează INS. Scăderi s-au înregistrat la categoriile mopede şi motociclete, cu 8,7%, şi autobuze şi microbuze, cu 6%. În aceeaşi perioadă, înmatriculările noi de vehicule pen-tru transportul mărfurilor au urcat cu 9,6%. uXerox deschide un nou centru la Bacău. Xerox îşi extinde activitatea de servicii oferite clienţilor europeni, prin deschiderea unui nou centru în Bacău, unde va angaja 140 de specia-lişti, a anunţat compania americană. Acesta va fi cel de-al şaptelea centru de servicii pe care Xerox îl va deţine în România, unităţi similare funcţionând în Bucureşti (două), Iaşi (trei) şi Oradea (unul), cu peste 2.000 de angajaţi. uŞomajul din Grecia, în scădere.  Rata şomajului din Grecia a înregistrat, în februa-rie, cel mai scăzut nivel de după iulie 2012, de 25,4%, cu 0,2% mai puţin decât în prima lună a acestui an, a anunţat recent Oficiul de Statistică de la Atena (Elstat). Cel mai ridicat nivel al şomajului, de 27,9%, a fost consemnat în septembrie 2013. n

PAGIN~ REALIZAT~ DE COLONEL GHEORGHE VI{AN

MONEDA NA}IONAL~, ÎN SC~DERE

Leul s-a depreciat în fa]a principalelor valute, în prima s`pt`mân` a lunii mai, cea mai mare sc`dere înregistrând-o în raport cu francul elve]ian, de peste 2%.

BNR a afişat vineri, 8 mai, un curs de 4.2986 le i p entr u un franc elveţian, cu 2,28% mai ridicat decât în ultima zi a lunii trecute, depăşind consi-derabil avansul săptămânal a l euro în raport cu moneda locală, de 0,67%. Aprecieri mai modeste în faţa leului au avut şi dolarul ameri-can (0,17%) şi lira sterlină (0,15%), cea din urmă va-lută închizând săptămâna la o co-taţie de 6,1143 lei.

Pe pieţele va-lutare internaţi-onale, paritatea euro/dolar şi-a continuat creş-terea, tranzacţi-onându-se peste nivelul de 1,12 la începutul aces-tei săptămâni, cu un procent mai mult decât în 30 aprilie. n

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR FOR}E SPECIALE 23

GSG 9 – GRENZSCHUTZGRUPPEGENERAL-MAIOR (R) MIHAI FLOCA

Instruirea trupelor GSG 9.

Masacrul sportivilor israelieni din satul olimpic, urmat de e[ecul interven-

]iei de pe Aeroportul Furstenfeld – Mün-chen, 5 septembrie 1972 – a prins Germania nepreg`tit` pentru a contracara ceea ce devenea marea amenin]are a sfâr[itului de mileniu: terorismul. Din dispozi]ia lui Hans-Dietrich Genscher, s-a trecut la organiza-rea Grenzschutzgruppe 9 (Grupul de Ap`rare a Frontierei – GSG 9).

Ministrul de interne de atunci a avut mână bună, încredinţând dificila sarcină lui Ulrich Wegener, un excelent expert militar. De fapt,

Wegener este o enciclopedie ambulantă graţie bibliotecii sale, tixită de numeroase lucrări despre armatele lumii. Posedă cunoştinţe profunde despre sistemele de arme moderne, în special cele folosite în lupta antiteroristă, şi obişnuieşte să spună: Tot ceea ce este nou în tehnică mă fascinează. În domeniul combaterii terorismului, trebuie să fii permanent la cel mai înalt nivel tehnic.

Aşadar, Wegener s-a pus pe treabă cu rigoare nem-ţească şi tenacitate, pentru a construi o structură după chipul şi asemănarea sa. Şi-a dezvoltat propriul principiu organizatoric antiterorist şi de contragherilă, prin răstur-narea conceptului marighellan. În prima fază s-a procedat potrivit imperativului: de la inamic se pot învăţa multe lu-cruri bune, iar cine subestimează adversarul poate fi înfrânt.

Totul începe cu selecţia, care constă în: interviu final, trageri cu pistolul şi pistolul-mitralieră, teste de pregătire fizică, vizită medicală şi examinare psihologică. Pregătirea fizică cuprinde alergare 5000 m, sprint 100 m, pistă cu ob-stacole, probe de forţă. (Documentarul de care dispunem nu precizează şi baremele.)

În programul de selecţie nu sunt admişi decât poliţiştii care au la activ cel puţin doi ani de serviciu în Bundespolizei. Sunt respinse elementele sadice şi candidaţii cărora le place să tragă ca la nuntă. Se aleg doar oameni disciplinaţi, raţio-nali, cu sânge rece, dar care au capacitatea de a acţiona rapid. Regula care li se inculcă este: recurgerea la arma de foc este ultima dintre posibilităţile de care trebuie să se facă uz.

Militarii selectaţi urmează o perioadă de instruire, care constă în 13 săptămâni pregătire de bază şi nouă săp-tămâni pregătire specială. La sfârşitul pregătirii generale se decide cine rămâne în GSG 9. Experienţa a demon-strat că doar 40 % dintre solicitanţi fac faţă exigenţelor şi rămân să continue şi pregătirea specială. Sportul, karatele, dreptul, instrucţia tragerii, precum şi psihologia consti-tuie fondul cursului de bază. Pentru karate, de exemplu, sunt alocate şase ore pe săptămână. Fiecare luptător este pregătit individual, însă şi în colectiv, pentru situaţii de intervenţie. În lupta corp la corp, se acordă o atenţie deosebită călirii psihologice, în sensul dezvoltării încrede-rii luptătorilor în forţele proprii.

Dar preocuparea stăruitoare a lui Wegener şi a oame-nilor săi o constituie instruirea continuă.În acest sens, este foarte sugestiv programul GSG 9 într-o zi obişnuită, când două unităţi de intervenţie se află în localitate, a treia este la odihnă, iar a patra face instrucţie.

Prima unitate se află în stare de alarmă şi desfăşoară: 7.00 – 8.00: învăţământ planificat; 8.00 – 9.00: luptă corp la corp; 9.00 – 12.00: pista cu obstacole dificile. Unitatea a doua (de intervenţie) are program de instruire: 7.00 – 9.00: trageri cu pistoalele şi pistoalele-mitralieră. Unitatea a patra (unitate de învăţământ) face exerciţii de călire fizică. Di-mineaţa – karate, mai târziu înot. Apoi instrucţia tragerii – cunoaşterea, demontarea şi montarea armelor din dotare – urmată de aplicaţii practice după manualul lui Franz Wordermann, Terorismul, autori, motive, strategii.

La antrenamente, nu se face nicio deosebire între grade şi funcţii, indiferent de dificultăţile pe care le incumbă programul de pregătire. Această ne-

discriminare este valabilă şi pe timpul operaţiilor reale, aşa cum se va vedea la Mogadiscio. Exerciţiile în munţi oferă condiţii optime pentru formarea calităţilor morale şi fizice necesare unei lupte pline de greutăţi, surprize şi privaţiuni.

Şi instrucţia tragerii  solicită luptătorii în condiţii de su-prasolicitare şi stres, pentru a fi în măsură să tragă din toate poziţiile posibile. Poligonul din subsolul unităţii le permite să-şi testeze în orice moment reflexele, pentru a-şi menţine deprinderile necesare unor super-trăgători. Între scoaterea pistolului din toc şi plecarea glonţului nu trebuie să treacă mai mult de o secundă!  

Luptătorii GSG 9 studiază şi mânuiesc toate sistemele de arme străine, inclusiv cele din dotarea teroriştilor sau a unui adversar potenţial. Într-o luptă corp la corp, ei pot să smulgă arma adversarului şi să tragă cu ea. În dezvoltarea vitezei de reacţie,  foarte eficient este şi skeet-ul – tragerea asupra talerelor.

Un aspect esenţial îl constituie intervenţia cu ajutorul elicopterului. Cu aceste mijloace, comandourile speciale pot lua cu asalt, în orice moment, terasele, acoperişurile şi pistele necirculabile. Dacă terenul nu permite apuntizarea, se coboară pe frânghii, cu tot echipamentul de luptă. De la o înălţime de 40 m, luptătorii ating pământul în mai puţin de 18 secunde!

Elicopterul este o maşină de luptă, el fiind destinat şi pentru urmărirea răufăcătorilor care fug de la locul faptei. Se exersează şi atacul din elicopter:

luptătorii trag cu pistoalele-mitralieră prin uşile deschise. Nu pentru intimidare, ci la precizie, procentul de lovire fiind foarte înalt: 85%.

GSG 9 dispune şi de mijloace de deplasare auto. Desigur, din dotarea tehnică, excepţională, nu puteau lipsi limuzinele grele Mercedes (tip 280 SE), de construcţie specială, înzestrate cu cele mai moderne reţele de comuni-caţie, nici motocicletele grele BMW. Ca să nu mai vorbim de clinomobil  (un automobil ce poate străbate terenuri accidentate, foarte înclinate), autobuzele şi autoturismele Volkswagen, maşinile blindate şi girafele de lumină. Condu-cătorii auto beneficiază şi ei de antrenamente în condiţii de stres. Pentru a stăpâni vehiculele în cele mai dificile situaţii şi, bineînţeles, pentru nu pierde din ochi cazul urmărit.

Cadrele de conducere au absolvit cursurile la diferi-te centre de pregătire din străinătate,printre care şi Acade-mia FBI din Quantico (SUA). Ei analizează toate cazurile de luări de ostatici şi operaţiile forţelor speciale pentru eliberarea acestora. Au fost desenate profilurile psihologi-ce ale teroriştilor, a fost analizat comportamentul ostati-cilor şi imitată tehnica forţelor de intervenţie străine în toate aceste cazuri.

Nu întâmplător s-a avut în vedere o pregătire poliva-lentă. De la bun început, Wegener a avut în vedere o gamă largă de misiuni: antiterorism, răpiri, luări de ostatici, jafuri, urmărirea evadaţilor, neutralizarea unor ţinte, se-curizarea unor locaţii şi acţiuni cu lunetişti. Timp de cinci ani, el şi-a format şi pregătit  GSG-ul pentru ziua Z. La Mogadiscio, va culege roadele pentru dăruirea, priceperea şi perseverenţa sa!

La 13 octombrie 1977, după decolarea de pe aeropor-tul Palma de Mallorca, un Boeing-737 al companiei Luf-thansa a fost deturnat de pe traiectul spre Frankfurt. La bord se aflau 82 de pasageri şi cinci membri ai echipaju-lui. Teroriştii, doi bărbaţi şi două femei de origine arabă, au cerut eliberarea a nouă deţinuţi aflaţi în închisorile

din Germania – printre care şi Andreeas Baader – şi a altor doi închişi în Turcia. Aeronava s-a aflat în mâinile teroriştilor 120 de ore, urmând o traiectorie sinuoasă, cu aterizări şi decolări de pe mai multe aeroporturi – Roma, Larnaca, Bahrein, Dubai, Aden –, cu încercări de ateri-zare şi pe alte aeroporturi, dar fără a obţine permisiunea: Beirut, Damasc, Bagdad, Kuwait, Amman şi Riad. În final, a aterizat la Mogadiscio.

Pilotul Jurgen Schumann este ucis, din cauza ires-ponsabilităţii presei, care informase că a transmis prin radio informaţii despre terorişti! Luptătorii

GSG 9 încep antrenamente intense, folosind un aparat iden-tic cu cel deturnat. După ce,  timp de patru zile, au încercat prin negocieri să-i determine pe terorişti să elibereze ostaticii şi să restituie aeronava, autorităţile de la Bonn au decis aplicarea planului de acţiune prin forţă. În după-amiaza zilei de 17 octombrie, statul major antiterorist, aflat în turnul de control de la Mogadiscio, a primit ordinul de luptă: Go! Din statul major al operaţiei făceau parte Hans-Jurgen Wisch-nnewski, ministru în cancelaria federală, Gerhard Boeden, şeful secţiei antiteroriste din Oficiul Judiciar Federal (BKA) şi, bineînţeles, Ulrich Wegener, comandantul grupului GSG 9, însoţit de psihologul pe probleme de poliţie, Wolfgang Salewski.

17.30. Un avion special al Lufthansa – având la bord 29 de luptători GSG 9 şi 30 de cadre medicale –  aterizează pe aeroportul din Mogadiscio, la 2.000 m de avionul deturnat. Luptătorii GSG 9 se pregătesc de acţiune: îşi încarcă armele – Mauser 66, G.3SG.1, MP-5, pistoalele Smith & Wesson 38 special şi P9S – pregătesc aparatura cu raze infraroşii pentru acţiuni nocturne ochi de bufniţă, luminatoarele de ochire la distanţă şi grenadele speciale britanice puse la dispoziţie de SAS. Aceste grenade luminoase pentru surprindere, lungi de 95 cm 8 cm diametru, sunt alcătuite din magneziu, care produce o lumină rece-ţipătoare şi din fulminat de argint, care produce zgomot.

23.50. Încep acţiunile demonstrative iniţiate de statul major în cooperare cu forţele de securitate locale. Militarii somalezi aprind un foc de surcele la 100 m în faţa avionului deturnat. Terorişii se adună în cabină pentru a vedea ce se întâmplă.

23.52. Luptătorii GSG 9 se apropie din spatele avionului şi ocupă poziţii sub aripile acestuia. La asalt participă şi doi membri SAS, maiorul Alistar Morrison şi sergentul Barry Davis, veniţi în calitate de consilieri.

00.05. Teroriştii, aşa cum li s-a comunicat prin radio din turnul de control, aşteptau sosirea oamenilor lui Baader eliberaţi din închisoare, care, chipurile, se aflau în drum spre Somalia.                                                                                 

00.06. Prin radio se comunică turnului de control: Ope-raţia a început! La ordinul colonelului Ulrich Wegener, GO!, prin geamul cabinei piloţilor sunt lansate grenadele luminoa-se: cu o putere de 50 000 waţi, acestea îi asurzesc pe terorişti şi îi orbesc pentru câteva clipe. Fără cel mai mic zgomot, scările de metal, prevăzute cu înveliş de cauciuc, sunt fixate la cele patru uşi de salvare în caz de urgenţă. La coman-da Feuerzauber, sub conducerea nemijlocită a lui Wegener, luptătorii pătrund în aeronavă.

Una din teroriste este surprinsă pe coridor şi împuşcată pe loc.Pointman-ul echipei trage cu pistolul S&W Model 36

câteva gloanţe în şeful bandiţilor, căpitanul Mahmud! Dar acesta nu cade şi apucă să arunce două grenade de mână în compartimentul pasagerilor. Din fericire, grenadele explo-dează sub scaunele tapisate şi nu provoacă victime. Într-o clipă, pointman-ul schimbă arma şi, cu o rafală scurtă de MP-5, îl reduce la tăcere pe căpitan.          

00.11. A doua  teroristă se adăpostise în toaleta din coa-da avionului, de unde trage spre luptătorii germani rănindu-l uşor pe unul din ei. Primeşte instantaneu o replică mortală.

Începe evacuarea ostaticilor din spatele aeronavei, în timp ce în cabină lupta continuă. Ultimul terorist este eliminat de Wegener.  Colonelul demonstrează

că nu este doar un organizator desăvârşit, ci şi un luptător redutabil.

00.12. Se comunică turnului de control: Am obţinut controlul avionului!

Grupul de intervenţie GSG 9 şi-a îndeplinit misiunea în circa 17 minute. În timpul asaltului au fost răniţi trei osta-tici, dar niciunul nu a fost omorât!  După această strălucită operaţie, Tzvi War, comandantul Poliţiei de Frontieră israe-liene descria GSG 9: The best antiterrorist group in the world. 

La începutul secolului 19, Karl von Clausewitz scria: O victorie obţinută repede este o mare victorie...

În cinci ani, colonelul Ulrich Wegener a ridicat GSG 9 la nivelul forţelor speciale de top ale lumii. De la înfiinţa-rea sa, în 1973, Grenzschutzgruppe a îndeplinit peste 1.500 de misiuni! Însă în numai 5 (cinci) situaţii au fost folosite armele de foc! n

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 18 (13 – 19 mai 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARSPORT24

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale „Reproducerea de scurte extra­se este permis` \n condi ]iile prev` zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor [i drep turile conexe.”

ADRESA REDAC}IEI: Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

|nchiderea edi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT: colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n r̀oiu, tel. 021/322.82.87, int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: locotenent-colonel Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223­3641. 145

C.661/2015Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598­1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

observatorul.militar@presamil.ro

TEHNO REDACTARE COMPUTERIZAT~: Maria-Ioana Gal, plutonier-major C`t`lin Ovreiu. CORECTUR~: Oprina Melcioiu.FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARtpa@presamil.ro DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFColonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: florin.sperlea@presamil.ro

Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu

Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale www.presamil.ro

SPADASINELE STELISTE {I-AU DISPUTAT MEDALIILE CAMPIONATULUI NA}IONAL

Lupt` împreun` în marile competi]ii inter-na]ionale, Campionate Mondiale, Campionate

Euro pene, Cupe Mondiale [i, din patru în patru ani, la Jocurile Olimpice. Îns`, în Campionatul Na]ional, spadasinele steliste sunt adversare. De când începe

partida [i pân` se termin`, sportivele î[i disput` fiecare tu[`, la fel ca la marile concursuri. Dar, la

final, se felicit` între ele [i se bucur` pentru victoria colegei de echip`. Nu este doar fairplay. Gestul [i

sentimentele de bucurie vin dintr-o rela]ie extrem de apropiat`, uneori mai presus de simpla prietenie.

CRISTIAN FRISK

TREI STELI{TI LA CAMPIONATELE EUROPENE

DE PENTATLON MODERN PENTRU JUNIORI

În perioada 25-31 mai, doi sportivi [i un antrenor de

la CSA Steaua Bucure[ti vor participa, pentru România, la Campionatele Europene

de pentatlon modern pentru juniori care vor avea loc la

Sofia, în Bulgaria.

La sfârşitul săptămânii trecute s-au desfăşurat Campionatele Naţionale

de spadă feminin, unde Simona Pop a cucerit primul ei titlu de campioană naţională, după ce a în-vins-o în finală pe colega de echipă, Anca Măroiu, cu 10-6. Şi semifinala dintre Anca Măroiu şi Ana-Maria Brânză a fost extrem de disputată, prima impunându-se la limită, cu 5-4. Sportivele au urcat împreună pe podium, Simona Pop invitân- du-le pentru fotografia de grup ală-turi de ea, pe cea mai înaltă treaptă.

Sunt foarte fericită pentru acest titlu şi mărturisesc că l-am aşteptat ceva timp. Am reuşit să mă concen-trez, am fost determinată şi am tras fiecare tuşă aşa cum mi-am propus. Totul a funcţionat şi mă bucur

enorm că am împărţit podiumul cu colegele mele, a declarat campioana României la spadă.

Inedit la această ediţie a Campionatului Naţional a fost că semifinalele şi finalele s-au disputat pentru prima dată într-un studio TV şi au fost au fost transmise în direct pe postul public de televiziu-ne TVR 1.

Trebuie menţionat faptul că, deşi vorbim despre o competi-ţie internă, sportivele care luptă pentru titlul naţional formează una dintre cele mai puternice echipe ale lumii – campioană europeană en-titre şi ocupanta locului II în clasamentul Federaţiei Internaţi-onale de Scrimă în actualul sezon. Lotul României este compus cu

preponderenţă din steliste, Ana-Maria Brânză, Simona Gherman şi Simona Pop fiind nelipsite din toate formulele realizate de antrenorii Dan Podeanu şi George Epurescu. Alături de ele, de-a lungul timpului, au contribuit la rezultatele internaţionale Maria Udrea şi Anca Măroiu.

În a doua zi a concursului, echipa imbatabilă a CSA Steaua Bucureşti a cucerit, din nou, titlul naţional. Spadasinele steliste au urcat iar pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, de această dată luptând împreună: Ana-Maria Brânză, Simona Pop, Anca Măroiu şi Simona Gherman. Aceste rezultate se adaugă la palmaresul excepţional al secţiei de scrimă la toate armele – spadă, floretă şi sabie: 2 medalii de aur, 4 de argint şi 5 de bronz la Jocurile

Olimpice; 16 medalii de aur, 20 de argint şi 27 de bronz la Campi-onatele Mondiale; 14 medalii de aur, 19 de argint şi 18 de bronz la Campionatele Europene; 7 medalii de aur, 9 de argint şi 5 de bronz la Campionatele Mondiale Universi-tare; 17 medalii de aur, 18 de argint şi 35 de bronz la Cupe Mondiale şi Europene; 16 medalii de aur, 20 de argint şi 15 bronz la Campionatele Mondiale Militare; 180 medalii de aur, 77 de argint şi 45 de bronz la Campionate şi Jocuri Balcanice şi 184 de titluri naţionale.

După aceste victorii, sportivele au început o nouă perioadă de pregătire, în vederea campionatelor europene şi mondiale, de la care îşi doresc să se întoarcă din nou cu medalii.

Le urăm succes! n

Pentatloniştii roş-albaştri selectaţi sunt Dan Bobric şi Marian Ivana, la care se adaugă antrenorul Adrian Toader. Din delegaţie mai fac parte sportivii Carmen Dumitrescu şi Christian Horváth, dar şi antrenorul Gallovits Gyula, toţi din Timişoara.

Ţara noastră revine astfel, după o absenţă îndelungată, la competiţiile internaţionale, continentale sau mondiale. România va participa la probele individuale, masculin şi feminin, dar şi la ştafetă masculin şi ştafetă mixtă. Recent, lotul nostru a efectuat şi o

deplasare la Kecskemét, în Ungaria, pentru participarea verificatorie la o etapă de Cupa Mondială.

Pentatlonul modern este un sport extraordinar, care presupune adiţia de puncte realizată de un sportiv la probele scrimă, înot, călărie şi combinata atletism-tir. După cum se poate observa, componenta militară a acestui sport este uşor detectabilă. Cvintetul de probe presupune o pregătire plurivalentă, completă şi complexă.

Primul care şi-a asumat paternitatea pentatlonului modern a fost baronul francez Pierre de Coubertin, restauratorul olimpismului modern, care l-a numit sportul sporturilor. Pentatlonul modern a figurat în programul olimpic, neîntrerupt, începând cu ediţia 1912.

Considerat apanaj al elitelor, pentatlonul modern izvorăşte clar din educaţia militară. La finele secolului al XIX-lea, majoritatea celor din clasele sociale elevate îmbrăcau haina militară, fiind ofiţeri de carieră. De aici şi pleiada de preocupări care presupuneau ca tinerii să poată călări un cal (ofiţerii cavalerişti), să tragă cu arma, să înoate,

să alerge şi să poată mânui spada într-un duel. Tocmai de aceea, pentatlonul modern este una din primele secţii înfiinţate sub egida AS Armata, prima denumire a CSA Steaua Bucureşti.

Pentatlonul modern este şi un sport foarte costisitor, motiv pentru care, probabil, nu se află în prima linie a preferinţelor sportive pentru români. Detaliind, specificul probelor este următorul: la scrimă se foloseşte arma spadă, concurenţii trăgând tuşe fiecare cu fiecare; la călărie există un traseu lung de 350-400 de metri, cu 12 până la 15 obstacole; la înot există proba de 200 de metri liber; la proba combinată se aleargă un fond de 3200 de metri (4x800 de metri). Între ture, pe principiul de la biatlon, sunt treceri în poligon, unde se foloseşte pistolul cu aer comprimat. 20 de ţinte aflate la o distanţă de 10 metri trebuie doborâte în maximum 40 de secunde.

Pentatlonul modern funcţionează cu o comisie de specialitate în cadrul Federaţiei

Române de Nataţie şi Pentatlon Modern (FRNPM).

Dacă în România, ţară cu tradiţie şi cu performanţe în acest sport, pentatlonul modern are o vizibilitate redusă, în Ungaria, de exemplu, există câteva licee care condiţionează intrarea elevilor în bacalaureat de parcurgerea probelor specifice pentatlonului modern. În America de Sud, toate ţările investesc masiv în pentatlon modern în vederea participării la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din 2016.

CSA Steaua Bucureşti a susţinut, susţine şi va susţine pentatlonul modern ca obligaţie morală de tradiţie pentru sportul militar. n

C~PITAN EMILIA BECIU

Stelistele Anca M`roiu, Simona Pop, Ana-Maria Br#nz` [i dinamovista Loredana Dinu.

Dan Bobric [i Marian Ivana la proba de spad` la etapa de Cupa Mondial` din Ungaria.