panait istrati - la un raccord_scan

8/3/2019 Panait Istrati - La Un Raccord_Scan

1/11

-Acum doi ani, prin luna august, Iucram vopsitorta 1,aris ~i anume la Iieeul Saint-Louis, imensa cazarma d~t1v a ta t carte t

Santler mare : vreo cincizecl de Iucratori, dintre cal.reo zece specialisti, j!,ar restul, jumatate mediocri, [uma-tate adunatura din toate meseriile si din toate natiile, ma-les derbedei furnizati de sfarimaturile armatei lu.i Wranhel, Intre acestia din urma si citiva comunisti francezi sncingeau adesea discutii violente, cind pensulele devneau simple maclucl amenintatoara,nContrometrul", un om bun sl capabil, trecea printr

beligerarr[i, Iicalma cu un cuvint blind ~i le- reamintea ct'certucile in santier sunt in dauna ruuncii, de care el er-esponsabll. Aveam multa stirna pentru dinsul. Mai tirzim devenit chiar prieteni, I~i detesta rolul de ,,-?ef", penru care nu se simtea chemat, Era un visator ~ vesnirnelancollc, picta ell talent si pasiune peisagii singuratic 'tie prin Irnprejurimile Parisului, eitea mult ~i nu ave aelatii.. Ridea rar .. Vorbea putin, Cinta .insa eu duiosie,cind se stia izolat in vreo aripa pierduta a -cladirtl undede obicei, executa 0 Iucrare delicata, Nu supraveghea decicu mare diseretie .~i nieiodata prin surpriza, dar stiell exaetitate cine e constiincios la lucru ,si cine se laspe tinjala, Cind se eonvingea ca un lucrator nu-si "ci~tig'"'UpH' t cauta s a afle daca 0 face din neputinta ori diniretcnie. In cazul intIi, era tolerant ; in al doilea, ~


2/11

unea, DIn J lmprlC!na ului : ~~a aces 'l S:1p-i, d-ta vei fi remerciat' i.Concedierlle astea neplacute se Iaceau Intotdeauna fat,ll.ori, ca s a fie menajata susceptibilitateu celui intere-t. Mi se intimpla, totusi, ~~alil~neori martor Involuntorneooservat. Atunci il vedeam indreptindu-se spre 0tra; care da in gradina ori 111 bulevard ; sta nemis-tt Iuma tacut si privea tinta in lata lui. Apol dispareaasuri intregi,"Con.trometru.r~ Bouvet iubea ell patima preparatulpselelor, adica tocrnai ceea ce e mai neplacut In, vopsi-rie, mal ales atunci cind trebuie s a prepari doua sutcIIU.~.. . .-n.i lograme in, fie care zi, Ceruza, care forrneaza bazaturor nuantelor, e 0 otrava violenta. (Carbonat delurnb.) In Franta, put in . numerosi sunt lucratorii care s au-i fi simtlt conseclntele luneste, caci, orieit te-at fert,patrunde in C01~pchiar prin porli pielei daea nu direct , rful'a , Iumind orl mincind cu miinile murdare desea. Din cauza asta, marile santiere sunt dotate en un,freciito\' de vcpsele" : broyeur, rnuncitor necalificat, care~bla toata ziua dintr-o bina intr-alta, adunind materia!ofrccind culori sub ordlnclc scfulul de santier, corepraveghcaza operatia,BOU\TCL n-avca broy:.:tll, Butoiasole de ceruzii, grelc de

cizeci de kilograme, crau mlnuite de el singur, vop-aua preparata, pensulale si oalele curatate, totul '~inutordine. Dependinta din curte, care serves .de atelierde garderoba lucratorilor, in lac sa fie ca de obicei unrajd Im..putit, era asemanatoare unui laborator sever.utinile ell vopsele, ulcelele proaspat scoase dill baia detv:s;J.,pensulele cu aramuri stralucitoare, toate erau ali-eate ca intr-o farmacie, gata sa fie intrebuintate de vies-1 mestosugarllor.In mijlocul acestei drogheril, Bouvet, eu poalele bluzeiumecate la briu, curat ca un chimist, robotea cu rniscariconoame, evolua ca 0 pasare sigura de elernentul ei. A petrecea el trei sferturi din orele de lTIUnc3 ale zileiI /\diC3 :' eoneedlat. (Politeta francezt! muljumeste, cind vre

S a dea alar it.) (n. a.) ..


3/11

...Contrometrul''. din atelier, urmarca in gJ.nd progresiu-nca lucrului pe care roiul de vopsttori pierduti IIIIabirln-~ul Iiceulur, n ducea Ia bun sfirsit, conformindu-se ordi-nelor sale. Cine! vreu nul ~dintre noi venea sa-i spuna ca;~~tcrrninat portis de 111U11C;J . ce i se incredintase, 01 stiadaea accasta port io 8 fost executata in timpul poi rivit, mairepede sau mai lncet dec-it se cuvenea,1\1u 1 n (Tedpau ca-l prlcalese~ dind ]ucrul peste cap si

ascunzlndu-se apoi prin umblatort SHU prin poduri, CD . sH.-$ltrcaca vrcmea fumind, Bouvet nu le f[u~~eaiei un fel d eobservatie, ei se multumea ~fi-i incadreze lntre lucratoriicorecti, destoinici, N u l-am vazut niciodata s a se puna inIruntea unei echipe ~i sa fuca pe grozavul, muncind caun turbat limp de-o ora, asa cum fac mai toti ~efii deechipe, De asemenea, Insotind pe patron in inspectareasantierului, nu era slugarnic si nu Iesea dill verba-ldornoala.Patronul nostru era un tina!' dornnisor care mostenis .". .de curInd una din cele -mai vaste intreprinderi de vopsi..torle ale Parisul 1 1 i . N u . curios tea deloc la rneserie, datiarnbi tiona s a devie cit mai putcrnic, s a acapareze cit maimulte Iucrari. Imbraeat dupa ultima moda, Ierches en undfl 'nd1J~ autornobil ist snob" el voia s , a . para Iucratorilor u ,nm umubil ~i cu vederl lnaintate, dar in fond ne dispre-tuia eu futtlrnh.:iem Lua lucrari mari -In majcrit.atea lorordinare - tntrebuinta cit D1Si pu tin.i lucratnrl de cate-lo.ria in tii ~i cit mai ",111ulti ~~in m~s~ celor _silit'i sa facij,O!lCC pcntru 0 bucata de pnne, Vizitele sale aveau Ioc,aproape rcgulat, in momentcle de slabieiune a munciizece minu te dupa ora fixata pentru intrarea in lucru, U Isfert de ceas inalnte de iesire, adica atunci cind unii lucri Itori VJn cu irrtlrziere sau se griibesc sa-~i spele miinil~1prea de vrerne - meschiniirh nedemne pentru un lucraOl" de-a -Ie practica si nedemne pentru un patron de-a le iua in seama, Ele otraveau pe Bouvet, care Iubea exacti Itea, dispretuia micimile profesionale, f ? i se vedea zilni ~amponat xntre doua antagorrisme deopotrlva de absurde


4/11

creamt o dardorin ta lmi Iu satisfacuta mai mult decit m

in dupa amiaza-aceea, sa~i ajut la p.reptt.1 uno! mari can.tit.ati de vopsea~ Profitai d.e irnprej usi-1 0bservai cu discretie,Bouvet Era lU1. om de patruzeei de ani, bine fa,cut

s ta t u rill 111i ,11ocfC! ' , bIond mcolor a. Capul sa u j rotund cpep en e, se tinea drept sl se misca ell rncetmeala, ai f: eu un Iel de oboseala, Tr,asatu'rile fete! erau munciteentuate, ea la toti oamcnii de simtire, dar f a r a mulbil'itatc : 0 furta. launtrica parea s a le domine. Frunteaprelungita de un i110CCPUt de chelle, se tinea.. merecina, desi cutreier ata de zbir'ei turi. Sin,guri ochii, grisrzul, tradau, prin expresiunea lor vioale, intellgentstiva a acestui om tacut si cu infati~are m ola tica , MYl'"e erau bine Intretinute, ca ale unui fun,c~iol1 ar ~iar bluzlucru, cu toatc c a era. expusa la ccle mai murdare treri, se afla sirnbata aproapc ]n aceeasi stare de curatenlunca, cind 0 imbraca proaspat venita de Ia spalatorle,Nu r n a putcam siitura de a-i admira siguranta cu carnducca Iucrar ile santicrului. Niei 0 sovairc. Totul erdi l, cunoscut ell amanuntune ~i dec is de mal inaintea in rcbam dHl'8 nu curnva se gindestc si noaptca Ia ca de Iacut in ziua urmatoare,Un lucrator intru. depunea uneltele ~i astepta ordinul,vet ii dadea timp sa rasufle, S,~l Iumeze 0 ligare,treba ... cum a iesit' I_TIUfiCa pe care 0 sfirsise, apoi :' .- Uite colo chitul preparat pentru sala de matematieilafonul e cnscovit, S a raz! bine ~i s a chi tuosti la ni vel.Omul plcca. Altul venea ;- Trebuie umplute cu ghips gaurile din refectoar

Y uzi, Sa nu intrebuintezi ghips - 11101'l".Unui al treilca :..............a vopseaua asta ~i f.ii nurnai perctele pe care I-aparat acum trei zile in dorrnitor. S~ :~tla~gl'Of.;". Sa n. b l ~r; ;~l" oeO.url "


5/11

ite un te eleu Intra vljellos~- Uf ~am :-,i'mping~~dravan acolo L,Voia. s a fie admirat, Bouvet Il privea in ochi ell gravitate :- Cind ai Inceput ?-.-. La zece ? Mi. se pare c-al inceput la noua, in 01'ce caz, ai fi putut sii termini plna acum, fara sa "llnpingi~"'Eu nu tl-am cerut s a te sfirsesti,ell lucratorii serlosi, el era plin de recunostinta,- Gata deja ? ~ U lntreba el pe cite unul, care sosevtldit obosit, Ha l Bucata aia, Intr-adevar, era grea d

,tfacut"~ : pozitie incomoda ...Acum am sa-ti dau ceva s a tcompenseze, sa.mearga ,.~cauntul", -Bun, crezator cu bletii oameni care nu erau de mesene~i, pe cafe iistiaprost pla titi :- Cauta s a intinzi vopseaua mai blne ; earn curgpe-alocurea, Nu-i nevoie s a te grabesti, D-tale nu -p-sepoate eel e, ce se pretinde unui lucrator de categoriaintii~Bouvet nu tutuia pe nimeni. N-ave 'a obicciul acosta,aproape universal al lucratorului, care te tutuieste de Iaprima verba, crezind c a astfel iti dovedeste cine ~tie cemare isprava.Ne -ana-In la strccuratul culorflor, cind orologtile bat urntrel, Era ora de "raccord~' 1 , Echipele' parasira lucrul. Gru-puri de lucratori reuniti pe catogorii, pe simpatii, ori penatiunl, se Indreptau in graba spre eirciumile din cartier.

,tCOI1trometrul" imi ziso :- Mergi s a bern ceva ?Nu rna ducoam decit rareorl, cind mi-era sete saucind vreun prieten insista, Raspunsei :- Nu mi-e sete., $i, ca sa-l atit la vorba, adaugal :.n$i-apoi! dr~pt sa...i spun, sfer~ul aeesta de ce~asd: la'Il'accord ~"rna cam umileste, mal ales de se intlmpla ~~

. IJ Cuvintul Irantuzese ,~rllccord1\ in afara de cele doua deflni ...tii, pe care iIe d a . dlctionarul Larouss, mal are 0 a treta, neinre ....gistrat. de dornntl aeademicieni, care 0 !gnoreaz5.: e sfertul deceas, cuortns intre ora 3- 3 ~i un sfert, etnd Jtlucratorii de bi-n!llef' . . . care ..dejuneaaa fntre 11:-- 12, lasa l~crul ~i se due la ctr-emma ca sa bea un pahar cu van , 0 bere, on 0 cafea (n.. ar).


6/11

ochii cu patronul, onwuma,- Ai perfecta dreptate [ facu, Bouvet" Pacat numai c~

t asa de rart lueratoril care simt ca d-ta Sfertul d;de Ia )~racC'~rd~'e un obicei de pe vr7 mea , rind ziua ddura douasprezece ore. Pe-atunci, opream muncsluam 0 gustare Ia opt dtmineaja si la trei dupa-prinz,insa ziua de lucru s-a coborit la zeee ore, gustareadlmineata a Iost suprimata, Unele "case" 1 au supri-t chiar si .,raccordul, platind, in schirnb, ceva mai binea de lucru. Ma afIam tocmai intr-o asemenea casa l?Imultumit ; pe linga jena pe care am simttt-o intot ...una de-a gusta la ora cind patronul putea s a fie de~ faptul de-a rna opri din lucru, uneori, la al ein ....etaj, de-a coborl si 'urea 0 suta de trepte, de a-mirniinile, de-a cauta 0 circluma prin imprejurimi,te acestea facute intr-un sfert de ceas, nu-mi con ....au deloc, Inconvenientele erau mai mari dectt avan ....

ele ; 9i multi lucratori, din Iegiunea adevarafllor mese-ide a1tadata, judecau la fel ca mine, ~Mai infii, riu totdeauna poti trinti pensula ~i pleca, asa,C a a batu t ora trei : se Intimpla s a ai in rninA unu care trebuie musai ispravit : un panou, 0 [umatateu~a,. un fragment de perete, ccva care iti cere Inea eincinute de -Iucru, Cind C verba de prinz ori de sfirsitulei, ei blne ~ e permis ~a te ~,.ara.njezi", s a , nu incepi 0cata prea mare, 8-0 Iasi mai dornol, dupa cum uneori obligat s a dai mal iute, Dar sa al grija asta ~lipentruul de cess de Ia ",raccord~', mai mare daraua decit

, . . . - . . . - . . . u a .In 81 doilea rind, e cunoseut c a patronul, 'in genere, eom avid de cl~tig~gata s a . - t i scoata oehii pentru cea

1 1 0 . .. . . . . " ' - . . mica concesie pe care p.-o face, $ill. Ia sa fim drepti !u stie care patronul c a sfertul de ceas de la "raccord"e sfert, ci jumatate ? caei Iucratorul mai pierde un sferteparindu-se pentru "raccord," fi t~ttrindpiciorul" laluarea lucrului dupa "raccord". De asemenea, nu ~tie

:I Intreprmderea care executa lucrarea, denumi til eurent ~1\1t ..X" (numele pa'tr'O.nului) (n,. , e ~ J .


7/11

nare pa ronul ca aiOllnea a ~i seara, Ta i.ntrare ~l la le~irl'se mai pierd alte doua sferturi _ . . ! Or; un ceas dill Z(~C(~pierdut de Iiecare lucrator, Insemneaza pentru patroisit piaeda u.n om Ia fiecar echtpa de zece,l\-li se va spune ca, judecind astfel, apar Ioarte bin:interesele patronului, Stiu s a le apar ~ ,ipe-ale lucratoruluiBouvet i S j i rasucl pe in(lelete 0 tjgare~ taeind tot timpulo aprinse ?i relua C ,U un Iel de an1.araci'une tn. grai ,:- Da, ~t]U s a le apar ~i pe ale Iucratorului. Pc Iucratorul acesta luminat, care vede in mine en contrometru, a."rca 8a ' " 1 intreb daca interesul lui e s a tl,ciupeasca""' p('patron, ori sa- , f reclame un drept sfint : dreptul munciisale '1 Dar rnai inainte de once reclamatie : exista oare udrept sfint 3 0 1 muncil, un ,d1'ept u,nive1'sal ? Eu nu cunosdecit un drept individ,ual, care e s.fint .~ ace.Z a al 0 111-1 I.U ~,eon~tii:ncios.Bestul nu r n a intereseaza ; restul e 0 .cohcrtasiilbaticii, inumana, tralnd in chip parazitar. ~i nu stiupe" cine s a dispretuiesc mal mult : P' patronul care S~

trnbogateste pe spin area Iucratorului cinstit, ori pe camaradul lipsit de con~tiinta, care compromite Ca1.1Zaceluirept..Die ireizeci de ani rna aflu cu miinile in vopscle, Lavirsta de paisprezece ani, la Lyon, aduceam tatalul meu,b5.trin paralitie, eel citiva gologani, un franc ~1 zece een ...time pe care . 1 . i cl~tigam curatlnd oale, frceind culori

.ransporfind unelte, de la sase dimineata Ia sapte seara\-poi, pe la douazeci de ani, am devenit Iucriitor bun; era oambitie pe vrcmca accea, 0 chcstiune de demnitatc, deamor propriu, s a fii l'ltC1",atOf' lnLn, altfel, cei dill tii carete dispretuiau erau camarazii tai.~Patronii filnd mai puti'bQgati erau ~i ei mai omenosl, recunostcau pe omulmerituos ~i-]rasplateau~

De-atune! ~i pin a , azi, nu stiu daca, in ,afara de dumilei si sarbatori, am pierdut mai mult de douazcci dzile pe an ...I\foI-am insur at, m-am inharnat Ia carutA si-amtr.us din. 'rasputeri" Am mai mdraznit sa vlsez la Iucrurirurnoasc ..Rezultatul a fost c a ~;lucrurlle frumoase rn-arlvat de Iucrurile strict necesare ; nu e permis 8~ visezi,Lin d es tl sarac.If


8/11


9/11

C amam ca 0 rusine publica supravegherea omuluicatre om. Atita timp cit ernul va avea Insa nevoie s asuprsvegheat, dreptate sociala nu poate exista.Priveste acest santier : din cincizeci de lucratori, amexact ssse oamenl care n-au nevoie s a fie nici condu_,i ,nici 8upf"avegheatL Din ceilalti patruzeci sl patru, ca111vreo [umatate sunt oamenl de treaba, aproape cinstiti,dar au nevoie s a fie condtt~i~ Restul e 0 turma salbatica,ineapabila, lenesa, sireata. Aces tora nu le lipseste decitbanul, pentru a deveni patroni IerociCe 'In:'ei ti-ta s a jaca, 0' mIna de ideali~ti, cu 0 hoardd

condusa de instil1~cte ba7~'bare ? Omenirea nu e de-o cali-tate egala.. Unii oameni sunt mai lnapoiati decit 0 vita.,Majoritatea nici nu stie ce inseamna s , a fii. bun, drept,pr iceput. Cum ne-am putea, deci, astepta ea 0 astfel delume: sa-~i i:leaga conducatori, cind ea nu ....i in stare sa-~rccunoascd? Conducere, in sens revolutionar, trebuie 5 8 1insemneze ~ dragoste, dreptate, capacitate .. Or" lumen sela~a cucerita de fraze ~i de interese personale, nu de idea-lis1n. Azi l se inch ina lui Robespierre, miine lui Napo-Icon, poimiine celui care darima pe Napoleon.

Omenrrea a Iost Intotdeauna ~i este, nu C011dusd~ clsta,pinita; totul e barbarie ~i haos .. Chiar si libertatile decare ne bucuram sunt haotice ; unele dintre ele se iritorcimpotriva vietii ~i 0 distrug,Nu Iibertate absoluta iitrebuie omenirii ci co-ndu-cere~adica : dragoste ~iprlcepe',~e in fun.etie pltblica,. Aceste cali-tati sunt astazi Inecate Intr-un ocean de barbarie, Pentrucu s a ne impunern I um i i, lupta trebuie dusa 1 1 . . U utit ca s a

dU1~illtii1n ceea C ia esie, ci ea s a con,struim ce v'a fi.Doua forte se opun astazi Ia aceasts donstruire : avi-tiitatea sOC'tetati i capitaliste i'i i1tertia lu.mii muncitoare.Cea dintii, ca sa dalnuiasca, are nevoie de haos si-l creeazarn toate rnijloacele pe care le are 19.Indemina. Cea de-adoua, ca s . a se 111i~tesi s a iasa din haas, are nevoie de tirnp.Intr-o ameliorare a viejii prin evolufi} nu se malpoate spera; cae! fortele obscurantiste sunt mai puter-ice decit vointa putirrilor ideali~ti," Se vor scurge multe

ecole plna in ziua cind idealistii vor deveni majorltate,


10/11

(oI1l:Lne ea C1.1ts ea ~~ capacitatea sa te' l1np~~se pri."a{~aCU1nTtccinsteCt i incapacitatea ,guverneaza a~ tdzie for1ei. Asia e 0 sarcina mal grea decit aceea de-as a r'idicarn cite 0 piramida egipteana in :fiecare anSi nimeni nu ne vine i'n ajutor, ,Un ajutor eficace am avea dreptul sa-l asteptam - inele civilizatlei de miine ~ de la breasla artisticeasca.stul e .omut care se bucura de' cea mat durabila nota-te, cacl el face sa vibreze eel mal delicat motor altli : emotia, ~ aceasta pirghie care poate s a se masoanputerea Banului, Usa care se inchide arogantei Banu-se deschide larga majestatii Frumosului, ~i,~creierumai refraeta.r progresului uman sa Iasa induplecat ina unei simtitoare pledoarii ce vine de Ia inima, Artaputut s a ridice monuments pe care toate armatele bar-ale veacurilor n-au putut s a Ie da rim e " Tot ea areatoria s a inalte singurul monument binefacator, p,e care-Iteapta umanitatea : ,DeZTobirea omului de sub jugttu.luilAiei sta invlnuirea pe care 0 aduc eu, in . special carne ...Ilor de Iitere, arta cea mai pe intelesul tuturor, Literatiie cer s a ne saerificam timpul ~i economlile ca s a leltam spusele ; in afara de foarte rare exceptii, spu-1 . ' < . I . : l I , " , - - _ L eo r , i n g s n i o s t i c l u i te, n u Iac ( c l n d 0 lac) decit s a n estreze. Or, adevarata arta trebuie s a fie revol utlonara,ica : pe linga distractie, ea mai trebuie sa. ne v i in-struiascli, s a ne civilizeze, s a , ne desehida ochii asupra

metehnelor unei lumi care bijblie orbeste, Iume mal multproasta decit rea, ~ i_ care-si vatama existenta, i~i suprimapropriile ei valori, rna! mult din nestiinta decit din rautate ..Artistul, daea nu stie sa fie un factor de progres, unpreot voluptuos al bucurfilcr de miine, se reduce e] singur1a rolul de zbirntitoare sentlmentala. .

Omenirea se va. dezrobi mtr-o zi, eu sau f a r a con-cursul artlstllor, caci fortele vietii sunt mai puternleedecit ale mortii, In ziua aeeea, insat istorta va spune con-temporanilor : :nIn vremurile de urgie umana, eind omultortura " umilea pe om, nimeni, nu vow s a vie in aju~Jorul idea li$tilor~ care ere deaa i1 t dezTobiTe i nici chiar


11/11

T,i) uce~~a posesorr ai U..nei orte care p'u..tea sii tum4soare cu insd.$ i puterea Banuluiifl"Atu'nci" seoborftorllor din parin'ti artisti au sa le fieru~mede strimQ9ii lor care nu ~i-a,utnteles timpul,nControlnetrul'" Bouvet sa uita Ia ceasornic :- Haide acum sa ne faeem datoria cijire omul caree exploateaza, dar caruia nu trebuie sa-i darn dreptulde-a ne mai .iumill,

panait istrati - la un raccord_scan

Documents