panait istrati - sara si... barurile_scan

8/3/2019 Panait Istrati - Sara Si... Barurile_Scan

http://slidepdf.com/reader/full/panait-istrati-sara-si-barurilescan 1/14

I ISARA ~I ... BARURILE

Intimpla" ....,e ce 8-0 lntimpla.; Nu ~tiu inea nimic, ee eCU . barul Saret, niei ce 0 sa se !nt~mplle, atit ell m ine cit

~i elMusa. Dar simt, de clnd am sosit in Alexandria, caEgi ptul e 0 lara minunata. N-am sa r n a urnese de -aici,

Inainte de-a ...mi satura ochii si sufletul, chiar de-ax fi sacrap de foame,

Ne plimbam ore intregi prin toate aceste strazi eunume greu de retinut. 'Dar nici pomeneala de bar~.i nicide Sara. .

La inceput, ne am descotorosit de bagaje, las.indtt--lela un cl .ciumar ovrei de p'le strada Khandak ; am infule ....

cat eeva In prlpa $ f u am plecat numaidecit Ia adresa datade Sara, Acolo, prima deziluzie : nici urrna de bar, 0 10-cuinta destul de curata, La etajul doi, 0 'batrina ovrelca,rnzorzonata ca 0 camiIa Is . parada, ne privi ell raceala ~

- Sa-a-a-ra ? Ba-a .....r ? Nu s-a pomenit nieicdata lamine de bar. Duceti ....a la 'JForiul Napoleon " daca va ardede.; haruri

!Cit despre Sara, trece uneori pe la mine ca

sa-~i ridice posta. Dar nu loeuieste aici ! Duceti-va de-oeautatl la madam Adela. Eu nu stiu nlmic !

Pe drum, Musa imi spuse :

- V azlJ_~ i bazaconia eu barul Sarei mele ? Blinuiamde mult asta, M.inciuni ! Pariez c a e tntr-un bordel ! .

Mada.n, Adela ne primi si ea~ de asemeni, prost, Iistricasem siesta. 0 ovreica, tinara in~a ~i Ioarte placulli,dar rea ca 0 scorpie. Ne spuse,

,_ Lasati ..mi in pace cu Sara voastra , Mi-e datoareaouazeci d€ lire !N-o s a ajunga nimic pe-aici I

554



-- Dar; madam, drept cine rna. ·iei dumneata ? Sint1 . 1 tata einstit !

T~rf,a,-.lapuca pe ,Musa de uraeri ~i... reaseea pe seaun ;apoi, mingiindu ....j miinile :

_ Nu nurna] durnneavoastra, draga domnule Morit,slnteti un tata cinstit, 9i taW meu a fost asa la incepuj,

ba chiar a continuat asa 0 buna bucata de vreme, Dar,'vedeti dumneavoastra, intr-o z , i i-am dovedit Ica asta erao pros tile, ca HcinsteaH lui nu ne hranea, si atunci.i.

_, I~i atuncl, madam, eu m-as fj, Iasat pagubas ! striga'lJa.rinuL Mi...as omorl familia, decit s a fac I c a tataldumitale.

_, Dar tata n-a facut nimic. lntr-o zi, el s-a hotarit

s a r n a lase pe mine 5 a conduc, Din acea zi am avut piinealba destula pe masa, A,mincat .... si a inchis ochii, A,t~ fidragut, daca l-al~ Imita. N-o mai necajiti p ie Sara cu t ip le -Ie dumneavoastra disperate, nici eu rugamintile du-

luitale, Si mal s la,bm t i . .. . eu ordinele I Cine ,8 . caleat 0,

data, strimb.;~ n,a;adam I isnl Musa~ Spune ....ml a devarul.l Sara este

aic~.,dar S,I! a seunde !Madam Adela il privi cu o 'mila amestecata -C'U dispret ~- Nu numai c a nu ...iaici, dar nici macar nu stiu unde,

Iocuieste aeum. 'I'otusi, 0 s a aflu ~i 0 sa v a , spun, Reve-nitl miine, Dar, mal intii, dueeti-va la aceste doua adrese,E a se fere~te de mine, deoareee crede ca am de gind sa-il',suflu crapu'". Au sters-o intr .... zi, pe neasteptate, uitind

.-5.~miachite oele douazecl de lire sterline, ce-md datorau,

.,'-' t d S ' F "E . ~at... d l' . b ... ."d titaaca e ··,a ra .. .. VlZl _. a . e '" um , e a . , una ~ • ar alll,;]l.

vreme cit se va Iasa supta die Titel, n.... sa ajunga la nl-

mic bun"In strada, mare imi fu bucuria, vazind C i a prietenul

meu nu era abatut, cum m a temeam, Mergea domol, mus . . . .cindu-si stufoasa "mustata earunta, privind CU, placere celedin jurul nostru, Intilniri.m un carucior incarcat eu trestlede zahar, asaltat de arabi ~lichiar de europeni, care cum-parau - din curiozitate - acest ciudat allment, iiup l e ' au ,eoaja cu dintii ~i...apoi il sugeau ell poftal Musa nu-sicredea oehilor :

.........e aiel oamenil se hranese ell bete !

Un arab taie 'ell brieeagul 0 'bucitica din trestia sa dezahar, indemnindu ....e s a Iacem ca toata lumea, Incerca-ram, fara succes, Sucul era Ioarte dulce" dar fad. n seui-

558



param, Risera de noi, Musa tncerca s a lege 0 eonversatiein. turceste. Nimeni nu-l intelese. .r;

Arabii sint Ioarte comunicatlvl, li tntree pe rornani, bachiar ~ i pe greci, Totusi, conversatlile lor sint violente, depar 'Ca s...ar certa ..

Ca s a gasim eele doua adrese date de madam Adela,

a trebult sa mergem eale de trei ore" Ne trimeteau Ide [aun cap la altul 81 orasulut, Osteneala zada ·nica~Peste toam da t de ovrelce din Romania, nlste codoase, Sara nule lasase decit amlntiri rele, din cauza ,,~tiucii'~~ (Oar safi fost attt de Iacom, ' e a . . . .1porecllsera as fel ? ')

In sfirsit, ne ...am inapoiat istoviti Ia hanul din stradaKhandak, du.pia ce admlrasem un mar-e t apus- de scare, pe

una din Irumoasele promenade de pe malul nlart~t.aproape de plata :Meh!nlet....Al], care rn-a Iermecat. Euro-peneasca ~d.orientals in. acelasi tlmp, Frumoase edificf ...Calene!e si magazine modeme. Lume aleasa. Irni inchi-puisern Egiptul ca pe t o t a r~a .murdara s i pe jumatate 881-batica, Nicl pomeneala f Pat ria mea e mul t mal inapoi ata,Cit despre clima, ei bine l am vazut in luna decembrie

oameni in haine aloe ~i cu palarii de paie ! M.·erjti s a S ' U - o ; ,

eli uneori ca 3~i,poti veni pe aici, Ca ~i cum in Romaniaam Iost scutit de suferin a ' ! Plus frigul.

Sint convins e a . voi putea s a r n a descurc, Gl eel! sintnumerosl, Le eunose Iimba. Le voi cere de lueru, indi-ferent Ice.

Dar' ee grozava deceptie cu Sara! Nu-l daduse tatalui

.ei nici mac a r adresa exacta, Din fericire, curajosul meuprleten parea e a nu-si wee prea mult slnge rau. Asta IIU

insemna cil supararea lui n-ar f i fast mare, a cafenea,unde coborlsem, a baut trei pahare cu \u~ea~ unul dupaaltul , i nu manlnca aproape nimie,

La ora noua eram euleati. 'J camera nizer,abila, cu Ul1 .

singur plat . Doi frarrci pe noapte, t v lusa m-a imbrati~a~~spurdndu-mi : ~•.E~ti ca ~j eopllul ~·eu l" .

El se scula cu noaptea-n cap, Cind ae t3CtJ ziua, eratmbracat ~i m...stepta n,~rabdatorg8 liu gata, La rasaritulsoarelul, ne sorbearn eafelele tureesti $i ne fumam nar ...ghilelele pe tsrasa unei mieute eafenele din port" unde,f,......t I '.~t ,.tonu era mar ie In .

Im l dau seama din ce in \r'€' mai bine, c ' a Musa este UTIto'var,a~ admirabil, Chiar 1 : ' 0 nenorocire. Primests 1t:)tul a~cum e., se aeomodeaza, Infrunta neprevazu _ul din viala l

537



se buer a sincer In lata u urilcr mari ~ mici ale exis-tentei cotidiane ..Nimic nu-i scapa, Curies ea un copil, Debuna calltate, insa; de pild&, a remancat numaideeit di-

. erenta dintre .omnl cu. pa tzie ~i eel cosmopolit, al oil-euicaraeter vnieste sa-l patrunda, E gata sa se vire in orieediscutle generals, fapt . oluj~n'uit aid intre consumatori

}pr"pi~iti de' pnin toate 001 ucile lumii, M-am convins Idecest fapt, aseara, Ia hanul nostru, unde oameni ce nu seounosteau cu un sfent de ora inainte, diseutau ca 1ntre~prieteni. Desigur, ea sa tie bagi in aceste dlscutil, trebuiesa cunosti 0 Iimba irrtennationala. Musa vorbeste mai

It ... tr ~al: . f t .... II; d~" - ' " . . .rnu e in e care 1 '" ~ ana, care-r Oat' .e raspin 1 a aiei.Rina ~i hamalii ,0 b odogorese. S . i tot in Italieneste, Ibra-

him - eafegiul nostru - j_ ~ i . xprima plaeerea de-a nepnimi in dugheana sa. Eplin de afectiune C'U, europenncare iionoreaza .pr:avaJia~ al eared rna .e merit este ca-tioiera panorama portului ~i a marii si ca nu te lupoale pen-'u as L~L Ce fericit a~ fi, daca a~ putea sa-rni ctstig exis-

tenta, ca brahim, in iberta e} eu fata 13 scare 9 i la M,e-diterana !

Dupa aoeasta baie d€ umlna; care a durat pina Ia oraunspnezece, 0 durere erineena tie astepta. Gra\ie Infer-matlilor date de madam AfJela , descopet.iram in sfirsit' do-miciliul Sarei. Locuia la primul etaj al unei case modestepe strada Anastase, la un biet croitor evreu care-t .sub...inc hirias e 0 odal ta~

A]) fast rnartorul unei scene dintre cele mal penibile,

Sal a se afla in pat, singura, in convalescenta. La apart-ti ncasteptata a lui Musa, a scapat un sfistetor "Tata l",

mmarrnut-ita, rasucmdu-se ~i .Ingropindu ....i fata in perne,Musa , eu sufletul impietrit, s e aseza . . ; ; i alit. N.. , ; ,a im-

bra\i~at-o ~i a lasat=ao sa-~i u~ureze sufletul in plinse . Inaces t rastimp, pie muteste, imi aram eu degetele urmele

vizibile ale mizeriei ~ panto icu tocuri scilcrte, 0 legatu:-

rica murdara, a pa.Iarie ordinara si resturile unei m se,alcatuita dintr .... cutie cu sarde Ie ~i cafea eli Iapte,

In cere din urma, tot ell fata in perne, ne-a rugat s aIesim, ca sa se poata irnbraca. Ne-am dus jos l e t cafeneauade Ia intrarea imobilului, Acolo, prietenul m u avu ~i el

och ii in Iacrim i!

~ Daca 81' vedea 0 maica-sa in ha .ul asta a t" muride .fdur€l"'e~La nor acasa €' saracie, dar nu mtzerie. Totl

coplii mel sint bine hraHjlj ~i imbracati. nteriorul easel

558



noastre, 0 icit de modest ar " e 0 bijuterie, pe ~ingii irn-puticiunea in care traieste Sara, De ce 0 fi rabd1nd viata

asta blestemata ? -arn seris d -atitea ori e a 0 primesc,

oricare i-ar fit ticalosia, ~i daca in;tr~ noapte s-ar Intoarcemai nenorocita decit 0 cerset are, m-ae e ta peste cap 6 i

a doua zi as gatit-o din cap pina-n picioare, chiar daca as

fi nevoit sa-rni vind sufletul dracului l 'De ce sa alergedupa aventura, sa-si of ilea se a tiner-etea ? ...

Ne urcaram din 110U sus. 'I'otul era pus in ore ine. Si ea.' " . . . . T 0 ~ +~ t t t", Ib~ 0,1''' t' dalt 't~o zma ,,' rrucuta sa ue a, aioa, C'U mares rre :·8 ill a..

tragila ai carei ochi mari negri erau mis tui I idc-o v1atft

Intensa, De asta-data, tataJ 0 stliwi in bratele sale, Ea cun-tinua s , a plinga

1'~paind Ide bucur'ie :

L

~ 'I'u, aiel, tatit ~ tu est i , aici, tam ~ :Ntu mai sinb nk..

f '-icita! Nu n1fi eompatimi . t u voi povesti tot, N L~sinternnenorociti de rnulta vrerne. Ci num ide crnd cu boalamea.;

Musa ] i i taie vorba :- Da ~adiea numai de cind n-ai mat putut fi ~vizi-

ta , a de Iumea buna ... Nu-i a~a ' ?

In acea clipa se deschise usa ~i un t i11af" inalt blond,aparu, Scoase un. strigat ~i voi sa-l Imbratiseze pe Musa.

Aeesta se dadu indarit :~ Inapoi, canalis !

Si irnedi a L . I I ~n~fiicade gul er siincepu sa~i care. cunemilui a, purani in cap', In .ervenii, Sara, ostila pin ii,

aeum fata de mine mi-arunca 0 privire blinda, plina de

ecunostinta. I .~i adora deci, canalia, Intelesei ela asta,din brusca-i schimbare de atltudine Ia ta de min ,

Soeotii de cuviinta s a - i l l . as sa se aiuiascii in fa nilie~i vrui sa rna retrag. Musa lna retinu autouitar ~

- Stai acl I Imi cunosti nenoroci rea, E~ti ca ~. - 0 - - -

pllul meu. N-am secrete fa1(a de u lne ,

Ceilalti doi nu se aratara prea multurniti. Dar se pre·facura eft n-au auzit nimic,

Batrinul izbucni ~- E frumosbarul tau, lata mea !Sa-ti mintt parin ii?

Creai tu c . a asta-ti poate aduce Iericire ?

Sara i§dimpreuna .mlnutele ca pentru rugaeiune

- - Ta ·ta ~ n N,_ v-arn mintit ..,~' Am avut un bar, LaPort-Said, ~i mergea Ioarte bine. Ne platlsem toate da-

torlile it incepuseram sa ,punem eeva )Jani deoparte, cind



o eearta singeroasa lzbuenl intr-o zi lntre rnarinarl ; auto ...ritiitile ne-au inchis Iocalul ~i totul s-a prabusit,

Musa Imi arunca O J uitatura, ee voia sa....ml spuna :C 'I' t · '-:::i t t .. d - . . . . ?"

~ l'eZ I u ..o iota "in "0 Ice ~n"ru ga ~ :~

Ma hot:~b:ii s a mint, la rlndul meu, Spusei ~

___",ntr ....devar, €!,nglezii nu glumescIt1

atari sltuatli.Te dlstrug ell singe rece. _

- N'u-I asa, pri.etene '1 sari Sara, cu Iigura dumne-zeieste Inseninal a de ajutorul meu neasteptat,

Apo ea ada .u,ga :

~ Ati mai locult in Egipt ?

- Nu l Dar am la Cairo un prieten care a Iost mal' ....torul unei inumplari asemanatoare cu ,avoastra,

Doamne. eum pot'"' mintl din simpatie l CIte nu estiin stare ~a tuner, s a nascoces ti din dragos te,

Prletenui rneu nu se ~isapaealit. 0 vedeam' binc DarS€ po oli, a scu lta ~i s s e Uisa vraji,t Frum'oasa f,aptura, broda-sub ochi. lui un palnjenis Idemtnciunt, Cele mai groso ....

lane contrazieert eolcaiau in povestea barului Ide la Port-Said. ,,~ti UC9·', amestecindu-se in verba 1(;21 s a indrepteneroziile compltcet, ineurcase ~i mai rau iele, In lac. saBe ajuto unui pe celalalt, ajunsesera sa.-S~combata reel ....proc spusele,

liar tabloul era captivant.· Minia tatalui se tcpea,dinaintea ~~asi(Jn(lntel solidarlta]i a calor doi afltr~i tn n'e"",

norocire. La ·llrma urmelor ei erau victimele propri iloriluzfi. Nu era nevoie sa iiiprea omenos, ca sa Injelegi al....tuatis celor doua epavc, ce se straduiau s a salveze apa...

rentele ; un rest de demnitate ..

~;rapol. vazmdu- ~ pe amindoi atit de tineri, le u trasa ...turile fetf:l asprite din cauza Iipsurllor, cu sufletu con-trafacut, eli constilnta siluita de nevoia de-a rninti -- de-venita obienumta c- orice intentie de a...ipune in aceeasi0&1& se narll],lI, sub imboldul mile), care ~i tnmuia inirna.El era mal putin vorbare] decit ea, mal series, aproape c anicl nu ridea, nici nu zirnbea, Cu mustacioara ~i parulblond paries un strengar care face pe serlosul. Se stia c aa trebuit sa fuga de la servici si asta l.... hotarit s a plece

In Egipt! ca. .~;safaea, avere", Cit despre Sara, ell n'epu-tillta 58.-1 porti piea~Totul era' plapind in faptura ei, 0

adevarata miniatu ..'a ~usor de sfarirnat.



Singuri ochii ei, de-o marime neobisnuita, marturiseauo putere gata de lupta ell orlclne ar - i vrut s a Ie z:kld.;lrni.-

eeasca goana dupa mirajul ce-i pasiona,Inapoindu-ne acasa, in aceeasi seara, Mllsa imi S:pIUSre :

~ Acum stiu ce-mi ramme de facu.t: fata mea e

selava acestui Indtvid. Ea nu Ina va urrna acasa decit le-

gata. Ei bine, 0 8-0"bag in cama~a de fOl·t~tBanii de drumtrebuie sa-i procur prin orice mijloace : fie muncind, fiecersindu s=i, fie furin du-i,

A~a hotarise Musa, LttC:E urile s-au petrecut eu totul

altfel,Nu mai tirziu declt a. doua z i, in, Irnplarea paru c.a

favorizeaza planurile p' ietenului meu, Cunoscu un hote-

lier bogat, evreu, care Ii oferi 0 Iuorare serioasa de zug·r,a....vit in ho telul s .8.LL Individut nu -m i placu, Cam rece, lV1 t l s ainsa imi expllca defeetul lui, prin aceea ca-sl Iormasecaracterul pe malurile Tamisei, unde se pate c a oamenii

sint moroeanosi. 111 schimb evreul-englez nici nu cata-dixi s a discute devlzu] prezentat: il accepta 1a un pre]

sta hili t prin Invoiala,

- Merge, daca 0 s .a fiu multumit de munca,Jubilaram, in ciuda refuzului de-a ne da un acont, Se

insarcina s a ne plateasca toate furnitui-ile, Ia predare, dar

~i aiel acontul fiind exclus, Pacat !Aveam eu ce tra] p,inaIa execu area unet parti din eomanda, cind era obligat s ane plateasea, propo ,tional si conform regulei ..

La prinz, mergind la Sara, ea.Ita surpriza agreabila, 0

adevarata sarbatoare ne astepta acolo. Mai in Ii, eel doiindl~',agos.titi erau innoiti, din cap pina il1. picioar e ; ~i apoi,in fata noastra, omasa" copioasa eu gisci friptii si, slabi ....ciunea lui Musa, vin ~i tuica omaneasca ~Nu ne credeamochilor. Draooaica cieipi, vesela :

~ V ....m, luat Piiuitul, nu ...ia~' ? Ei bine, 'I'itel a dat

Iovitura !

- Ce Iovitura ? Ce Iovitura ? repeta batrinul cam po-scmorit ~,i contrartat .in senttmentele sale', ostile tlnaru~lui. Nu prin "lovituri" trebuie sa tr.ale~ti, ei prin muncacinstita si fara jntreLrupere~, Mi-e Iehamite de' j'~lovi.turi~'·Ciupind cincizeci de lire" 0 data pe an, la cirti ~i sa erapide foams tot restul anului, nu I asta nu-i viata pe care8-0

i.ngad.ui fetei rnele,Dar inima omului este ea un furnal inalt, unde stntaruneate si topite toate rautatile pe care iudecata iiplace



sa. le fabrice, Mai ales ctnd aceasta judecata este asaltata

de ..atent iile constante ale unui tinar errnecator, care-Ittoarna 8;t bei, ~t . i tale in bucatele 0 pulpa rebela de p~l-

sare. l·ti strecoara sub lese 0 perrrita i~i cura a eel malfrurnos mar si iti rtdica servetelul cazut jos, $,i "tata/ insus, ..ta La~ " in [os . Cuvint tradator In gura unui probabil

prim-gi nere, as teptat cu a inima atit de Iarg deschisa.Asta era situatia. De~i eli ochii ,in patru, Musa minca.

bau, se l a . s a lingusi t, neincrezator. iar pe urrna se rasturnain r-un fotoliu, cu Iata destinsa. De acolo, nemiscat ~i clo-cotind, taciturn si crapind de pofta de-a vorbi, 11.privimdetung' ~i ell atentie pe Titel, Pie legea mea, nu stiai cetrebuie s a crezi despre acest drac de baiat I E un om

cinstit ? Sau LUl ~napan ?.asa ! Vom vedea mai tirziu, Musa vr a s a .umeze :- Aiel nu-i nici 0 posibiliato ca sa profitam de-o

narghilea ' ?

Titel 51 Sara schirnbara rapid 0 aruncatura de ochi,gata s a puf'neasca in r ls :

- Ma due pinit [os, sa vad ! spuse Titel,

Putin ,mal tirziu. i~i face 0 intrare triumfala, Aduceo micuta narghilea, de toata Irumusetea, nou-nouta, Stlelaeste 01"11aLi ell flori. Restul ~ arama si chihlimbar, Muga

este Iermecat. Multurneste si incepe sa tragi cu pofta" Darnu stie ce-I asteapta.

- Tata ! . I i sopteste Titel Ia ureche, Aceasta narghi]00 e a dumitale. Ti-o daruiesc.

Lovi lura de' gratie-lMusa sare In picioare ~i imbratiseaza cu tandrete pe

primul sau evr ritual ginere. Sara plinge de bucurie. Iar eu,desi 0 doresc, imi spun ca degeaba as face eurte uncimel care stie a tit de bine s a Irnpacheteze tocmai pe eelcare voia 8-0 impacheteze pe dinsa, De aserneni, r n a mul-

tumese sa-t admir frumoasa glezna,pe

care a~, vrea s....sarut cu sfintenie, Si rna intreb daca nu-l preferabil s attl rna! degrab a 0 lichea 'decit un om clnstit, pentru a fi

adorat de atarl ingeri, Caci nimeni n-o ' S a rna poata con ....vinge ca un om, absolut cinstlt, ]~i poate oferi comoara,balelor primului platitor aparut. Nu ! eu m-as las-a degrabatiia t in budi-p.. .

~i poole ca MUS8" orictt de fericit fu de narghlleauasa, nu incetase sa gindeasca a fel ea mine, Dar ise pre-gatea . 0 ultima lcvitura, care avea sa-i dea 0 .ocazie de-a

562



,noastre,.Lllmina ~i culoare, orlcit ar costa! Si in. le,gi ....nares trasurti, blruit de recunosttnta mea f a t a de Crea-tor, Iuai mina celei care ma falcea sa traiesc aeeastaclipa = gratie sacrifieiului tinarului ei corp - si...o duseila buzele mele arzrnde.

Sara nu spuse nimic, ztrnbl amantului ~i-'~1culca fru ....

ID O 'Su- i c ap pe umarul tatalnil ei, Acesta ferlcit, incon-stten t iisaruta fruntea,. . . .

Astfel pacea, 0 pace dureroasa, ne patrunse sufleteleIa tuspatru, .

Imprejurar'ile cornpletara restul, Se produse un Iapt,care infhl.e,Ul~a Imaginatla lui Musa, aproape in acelasigrad ell a Sarei. Eu, de asemeni. lata cum:

La Ramleb Iuaram lac pe terasa unei mari cafenele,unde valurile 111a riini se spargeau Ia picioare, NumailU111€ bogata. Eu ~.iMusa eram jenati ~i contemplam feeriade necrezut a apusului soarelui, cu sufletul Intristat, gin-dindu-ne c€ ernul i.~i strica in mod deliberat viata, acin,-du-se nedernn de atita Irumuse e.Sara spuse :

~ Vezl tu, tata, de ce vreau sa Iac avere sau S e a , mor ?Fara bani, toat accste splendor! stnt inexlstente, E ate-Iierul sau magazinul unde surorile melr i~i petrec viata,E santi erul tau,

I'

Musa dadu din cap, melancolie '~i voi sa raspunda ceva,dar un dornn frurnos rasari lnapoia Sarei ~i a lui. 'I'itel,pe care-l intimpinara cu 0 usoara exclamajie de bucurie,

amestecatii cu respect Saruta mlna tinerei. feme i, carefacu indatii prezentarlle :

~ Taml rneu ~i prietenul nostru Adrian Zografi ; dom-nul Falconi, exportator de tutun ~i comanditarul nostruin aiacerea ell barul, -

Apoi, adreslndu-se eomanditarului :-- Tarn meu e 13 curent. Natural, 1 2 1 soeoate intre-

prinderea primejdtoasa.Falconi tl eintari pe Musa cu Ironie ~i t~i treeu mina

delicata prin frumosu-i par, care Incepuse s a mea-runteasca :

~ Prirnejdioasa ? Bineinteles. Dar se afla oare alt-ceva decit intimplarea., care ne rtdiea deasupra medlocri ...

tatii? Munca ? Talentul ? Nici una din, ele !Schimba conversatia, eeru Sarei vesti despre sanata~

tea ei sl, b rUBC', .re v e ni Ia M usa :'.

564



-- Ce oeupatie avetl ?_, Zugrav,

- "Ah ! meseria tatii, Ei bine, ca ~i in cazul dumnea ...voastra, ~j daca aparentele nu r n a Inseala, rrici el n-a £ , 2 1 -cut avere ell zugravitul, ~i el avea uneori pina Ia einei-zec i de lucT'ator"i , care munceau in eontul Iui.

- Oare nu ·po'ti fi fericit dectt bogat ? iintreba Musa,- Sint convins, prietene ~, n orlce caz, pentru minevaloreaza mai mult sa fii bogat declt sarac " stapin decit

sluga, Daca nu-i ~i parerea dumitale, atunei esti unmonstru.

- De .aeeeasi parere sint ~ f u leu, eu .0 condrtie :, sa a itotdeauna miinile curate.

- Nu-rni place curatenia miinilor carbunarului ~'Pe buna dreptate, nu le putea admira decit pie ale'

salle, care, ell mi~eari savante, introduceau 0 tigari lntr-un frumos porttigaret de chihlimbar. Si trecu La alt-eeva fiira sa....ipese daca Musa vola sau nu sa....iraspunda,

Comanda whisky si turna la toata lumea, cu autoritatede stipin. II baui, f a r - a a p , a " C8 si prie enul meu ~i 'dupa al

doilea pahar ne imbataram. Asa ca, fara sa ne darn searnacum ne predaram totl, dupa a ora~ opiniei domnului Fal-coni, dlnd dracului ,jrez:ervele" noastre, Atunci "nobilul~'

se ridica si PIUS~ in fata lui Musa 0 gr.amajoara de zece liresterline, adaugind incetisor :

...........eni] .." Irnpreuna cu dornnul Zografi, la Cairo', undeQ10i 0 sa flm in curlnd l Acolo, daca vreti, v~ face din

dumneata un antreprenor zugrav, bine utilat ..Domnul Falconi saruta prelung mina Sarei, lie scu-

tura viguros pe ale noastre ~i disparu, ca un scamator carete lasa cu gura cascata, dupa un tur de forta"

- E clarl conchise M'usa, in zilele urmatoare, aduelndu-sl aminte neincetat de Falconi ~~voind sa-si jusii-

flee coneesiile, E elar!

Omul nu ....ide

p,iatrlLDin clipacind viata iti ofera surprize nemaipomenite, totul de

schimba : perspective, opinif, principti. In'tel~g aceasta.'I'otusi voi mcerca pe crt posibil ....mi p ...... -"'~il~_.~:t' . . ""' .. . ! o ... , · . 1 1 1 , 1 ' · · · . . . 11 i" sa....1 Qs;rez mlln .~

curate, Vo: supraveghea tot timpul misearile Sarei. 'In de-finitiv, acest Falconi poate nu-I decit un aventurier ..0 saam un cuvint de spus, Inainte s.... tirasca pe fiica-mee .inSudan,

In tr-adevar . Muco8 n,11....i pierd a~ cum p , ; : ] ; t u l - si J " uea pe. ,g. .". 0' ,. IV., ~ • .. ~. ,~, - -- ,. ,~ "'t ~. .

doua tablouri, Dupa 0 sapltamini de munea la hotelier,

5 6 5



acesta cistigindu-i Inerederea Musa H irritie In povesteaSarel, mtrebtndu-I daca putea conta, la nevoie, pe spri-.jinu politiei, ca 5-0 scape de Tit 1 ~i 8-0 readuca inRomania, .-

Evreul-englez iiraspunse : .

~ Numai 0 verba s a spu.n ~i Titel ar fi imbarcat a

doua zl pen .ru Pi reu !Musa fu multumi t ; el trimis numaidecit nevestei un

mandat de cinci lire, din cele pe C' re i Ie daduseFalcon ~.

- 0 sa avem bani destui, spunea el, fie pent unapoierea la Bucuresti, fie pentru a ne mstala la Cairo,dupa cum a fi eazul. Luerul nostru merge bine. Inca 0 sap-'

tlt.mina si-I terrrrinam. Atunci, scazind furruturrle, ne vorramine sa impar tim frateste 0 duzine de lire sterline, asa fie bine !

Socoteala era exacta. Lucrind fara mtrerupere, reu~

,eanl sa ne rAmJna , ]a fiecare ill buzunar ~ ci te sase liresterltne, traind destul de bin in tot acest rastimp de doua

saptamini,

Dar fie facusen'l socoteala, a I ' a a tint:: ont de ticalo-iia omcneasca, Ea ne plezni in fata., intr-un fel neas-teptat.

Lucrul fiind terrninat, ne pregateam sa Impachetamsculele cind hctelierul ne intreba cairn, ce facern acolo,Musa rasp unse cu aer ul ce mai na tural din lume :

- Nimic, Pina ce dumneata ne faci soeoteala, noi nestrlngem uneltele,

- Ce socoteala ? ! ICe unelte ? ! Glumi i! $i sala dercceptie nici n-ati tneeput-c !

Musa se fleu verde:

~ Dar, domnule, nici n-a fost yorba de aceasta salA,

Nu este inclusa in pret,

Fu scandal mare. In fata relei credinte, strigatoare, ahotelierulul, ne hotarrram s a facem plmge "e J . a ,polipel IIjn~tiintaram ..Ne servi una buna :'

- Duceti ....a acolo, Pe urma c si Yin ,ieu, ca slt~iintreb ca~ Ice invirtip. Villi pe aici, aduutura. de 1,p~ti" !

Inghi\irim palma ~~ inteleseram c a mizerabilul putea

s a ne pricinuiasca mult rau, Totusl ne ....m dus Ia eomi-sariat. Un functionar european, in uniforma, ne primi euespeet ~i ne aseulta pica 1a capat, apoi ne intreba ~_

566



- Avetl un deviz aman un tit, aprobat si semnatd 'l~ t"c,llen, ~

~ r{u" Am Iucrat prm buna invorala, toernin-du .....e verbal,

Polifis tul in c~uci~abra, tele :,,_ Atunci, nu ....inimie de facut !Ne tnapoiararn la hotelier, ilrugaram, umilindu-ne ca

niste ciini 'batuli. Pina la urma, ne dadu trei Iire din celedouasprezece la care aveam tot dreptul. : Q i ne dadu pe

u~a afa.ra"Mai tirziu, aflaram de prin vecini c a nu eram primele

victime ale acestui ticalos ..; F C , a era sistemul lui de-a in-sela pe toti eel care lucrau in atari condltli,

Sara facu tot ce putu, (.~,sa-l conseleze pe batrrn.-="""i Cu atrt mal bine, ta t .a ! 0 s a plecam noi miine la

Cairo si aeolo tu vei .fi un a treprenor altfel privit,- ~i daca totu1 a sa mearga bine, 0 sa-mi adue toata

familia. In Egipt,~adillg,a Musa, lar tu, Adriaae, vei fiasoeiatul meu,

panait istrati - sara si... barurile_scan

Documents