^K&ul X Î V . Duminecă, 19 Februarie (4 Martie) 1906 Nr. 8

1ffl

%f î

i

Prafulfa m u .............. ... . . . 4 cor. 40 bani,fa o Şm&ats da as . . . . . 9 cor. 20 bini,

America ţ! Rite ţfei stiffln* 11 cor. anual,

âtasassistoleMf&ola „TlpsaraSs" H. Meltzer, Bibiin

Apare în fiecare Duminecă

INSERATE: ee primesc It b ir o u l a d m ln ls t r a ţ iu n il, (str,

Măcelarilor nr. 12). -

Un şir garaond prima-dată 14 bani, a dona-oară 12 ba&i a treia-oară 10 bani.

Parlamentul ungar.

Parlamentul saa corpurile legiuitoare ale

Ungariei au Iost cum ştim, disolvate (risipite)

in stimele Maiestăţii Sale prin general-maiorul

Nyîri, ca comisar regesc» Decretul de disol-

w e la cetit în dietă colonelul Fabricius, când

sa' Intrat în dietă miliţie şi poliţişti

Din acest prilej dăm aci icoana parla­

mentului ungar. Zidirea e măreaţă; închipui

nostru Ee vede frontul, apoi cupola şi turnu­

leţele etc.

Zidirea parlamentului s’a început la 1883

după planul architectului Steindl, în stil go­

tic. Frontul sau faţada, care e întoarsă spre

Dunăre, are o lungime de 268 m. ear’ latu­

rile sunt de 118 m. de lungi, înălţimea e de

27 m. dar’ are mai multe turnuri de câte 70

m. de înalte, ear* cupola are o nălţime de 108 m.

F o i t a .

Seara pe uliţăsau

Dragostea copilărească.— Comedie tntr’un act —

ds

Emaasli Soclu, înv.(Urmare).

A ndrei: D ’apoi eu ee trag ea tata, no-

îseuţul de mine că-'mi crede, câ merg seara

ăi poveşti la Dumitru din deal, căci altcum

®a m-aţi mai vedea umblând pe sub fereasta

?sfărioarei.

Ionel: Ţine tăbăcherea frate Nieuliţă,

ia-ţi o ţigare, întăreşteţi inima şi în ciuda Flo-

;îicei vino în astă seară ca mine la Cbiva mea,

osăci fată mai frumoasă şi mai cuminte ea ea, ara mai găseşti cât îi Ardealul.

. Andrei: Ţi-o-ai găst cu Cbiva — căci

numai dineaori a întrat Toader a lui Vasilie la

;sa3 , l’am v&fc chiar eu cu ocbii mei.

Ionel: Nu sg poate!

A ndrei: Crede-me, frate Ionel.

Ionel: Aşa! ? , . . Lasâ-1 dară pe mu­

stăciosul ăla numai în pace, că mi-1 potcoveseeu, da încă în astă seară.

Haidaţi sg ne uităm la ei pe fereastă şi în ciuda lui sS-i legăm porţile.

Andrei: Da de ne-va simţi Bălan, apoi se vezi ce n-ai mai vSst.

Nieuliţă: Ba ştiţi ce-am socotit eu fra­

ţilor, haidaţi sg vedem tot mai scrie Florica

şi de va mai serie sg ne mârloim sub fereastă

ca mâţele ş’apoi se o tulim la fugă.

Andrei: Ba alta fraţilor, staţi voi aci

şi cântaţi, eu însc mă duc în grabă sS mă sui

pe butucul dela poarta lui Zacheiu, de acolo

vSd chiar în casă la Mărioara lui Muntean şi

de-oi vedea că e numai singură, apoi se mer­

gem în astă seară cu toţii la ea pe uliţă, ştiu

că o fată ca Mărioara nu mai găseşti câtu-i

ţinutul ăsta, frumoasă, harnică, cuminte, şi

numai uitatul ei te face sg-ţi uiţi de toate ne-

casurile.. Ionel: Bine! se mergem în ciuda Chivei.

N ieuliţă: Haha !! când va auzi Florica

de una ca asta, zgu cit nu-i va prea veni si

mai rîdă. -

(Andrei trece hi stânga, ear! Nieuliţă şi Ionel cântă})

Trandafir cu frunza deasă

Lasă numai mândro, lasă,

Că ’ţi-a părea ţie rgu

C’ai perdut ce-a fost al teu.

Când vei înpunge cu acul

Cu lacrămi vei stropi pragul,

Nici vei coase, nici înpunge

Numai după min' ’i plânge.

Când mi vedea eu alta

După mine ti uita,

Şi-’i tot plânge şi-’i ofta

De ţi urî viaţa.

(Andrei sS întoarce năcăjit):

N ieuliţă: Cum ţi-a umblat frate Andrei,

ori ai tras şi tu tuzu pe unsprSzeee?

Ionel: A tropat, ’i pace!

Andrei: Nu-i nimica, bine că o ştiu acum şi asta.

M’am dus tiptil tiptil pănă la poarta lui

Zachei, me sui pe butuc şi vgd în casă pe

Pag. 94

Portul nostru,Am dat noi şi au dat şi alte foi de-ale

noastre ştirea îmbucurătoare, că la unele pe-

freceri de-ale noastre aranjate de curând

s’au presentat în costum sau port naţional

românesc mai multe dame şi chiar şi domni,

ceea-ce trumos lucru este şi de lăudat.

Privitor la aceasta şi preste tot privitor

îa mândrul nostru port ţărănesc, eată ce lu­

cruri frumoase şi adevărate şi totodată de

luat aminte, ne scrie o vrednică Româncă,

colaboratoară la foaia noastră:

Cu bucurie am cetit îa preţuita »Foaia Pop.« despre frumoasa pornire a inteîeginţei noastre din unele părţi— cu privire la portul străbun.

Mai frumos lucru şi mai înţelept nici câ să poate, de oare-ce prin acea­sta să dă un esempîu bun ţărănimei noastre, căci — durere — foarte mult s’au Bchimosit portul de un timp încoace; ba în unele părţi nici vorbă nu este de frumosul port de odinioară, ca şi cum nici n'ar fi esistat vre-odată, atat de tare s’a încuibat luxul şi portul străin Intre ai noştri!. Şi tocmai aceasta e în parte mare causa decădenţei lor ma­teriale, fiindcă tot ce au îşi dau pe sdrenţe scumpe din şatră — şi de foame copilaşii plâng pe vatră...

Şi Doamne cât de bine şi cât de frumos le stă la ai nostrii îmbrăcaţi în port românesc, fie domni, fie ţărani, încât pe străini, ba chiar şi pe duşmanili pun în uimire, şi vrând - nevrând trebue să-i admire, pentru că portul românesc e fermecător şi farmecă pe acela, care-1 priveşte.

Căci el e rege între alte porturi, precum L/atinagintă e regină întrale lumei ginte mari.

Da! căci de-ar fi cineva cât de galant îmbrăcat şi cât de încărcat de scumpeturi preţioase, puţin arată pe lângă unul, ce va fi In costum româ­nesc, de ar fi acela cât de simplu pregătit.

Apoi câtă economie s'ar putea fade cu banii, cari îî spesesză ai noştri pe haine numai la un singur bal, d'apoi încă la mai multe. Dacă banii aceiâ ar fi depuşi la un loc ne ar aduce folos, dar’ aşa merg pe nimicuri, în mâni

Mărioara numai singură, mi-a crescut inima

d’un cot, când am vest una ca asta.

Dar* lucrul naibei, am observat pe o

femee trecând pe lângă mine, mi-a dat buuă-

seara eu însg ca se nu ştie cine-e cuc pe bu­

tuc, nam zis nimic.

Femeea aceea înse ved, că întră în curtea Mărioavei şi pace.

Aştept, aştept se mai şi cam easă odată, dar’ nici poveste de eşit, dela o vreme mi-am

perdut răbdarea, îmi iau inima în dinţi şi

îiait se-i dau Mărioarei o bună seară.Nici nu întru bine pe portiţă şi hop,

lampa se şi stânge. — ce-am avut de făcut ?

m’am întors frumos înapoi şi eacătă-me.Ionel: Ttiu! acea-i prea mult, hei, ce

batjocură frate Andrei, asta n’o aş fi suferit

mai bine me băgăm prin pământ.Andrei: D'apoi ce se fiu făcut?

Ionel: Eu ’i trânteam o peatră îu uşă şi

o luam la fugă. (Va urma).

străine, ba şi în mâni păgâne, cari să poată ne-ar suci gâtul, drept recom­pensă că ne dăm avutul lor pe ga­

lanterii.La balul »Asociaţiunei« din Sibiiu

din anul trecut numai doauă doamne au fost îmbrăcate în frumosul port na­ţional — cea ce le serveşte spre laudă — celelalte toate s’au împestriţat cu pene străine. Ce înţeles poate avea aşa ceva, când ştim că »Asociaţiunea« e româ­nească, şi e întemeiată pentru popor?

Dacă ne-am socoti bine şi dacă ne am cugeta mai adânc asupra lucrului apoi nici la o sărbare românească — fie aceea mică, fie mare — nu ne-am presenta în haine străine, ci numai în româneşti, de oare-ce nici alte neamuri nu să îmbracă în haine de-ale noastre la petrecerile lor, ba nici de alte-ori; apoi noi de ce să ne îmbrăcăm în port străin, când al nostru e cu mult mai frumos şi mai drăguţ. De ce să preţuim ce e străin şi să despreţuim ce e al nostru, căci prin asta pe noi ne despreţuim înaintea lumei; de ce nu luăm baremi esemplu dela alţii, dacă noi altcum nu ne deştemptăm?

Daci jos cu luxul stimate şi iubite surori, jos ou penele străine, şi în lo­cul acestor lucruri netrebnice îmbrăcaţi cu plăcere portul nostru, pe care bu­nele şi străbunele n il’au lăsat, ca o podoabă scumpă, de care trebue să grijim cu sfinţenie, precum ele au grijit.

Dovediţi lumei, că ştiţi preţui celea trei clenodii preţioase: limba, portul şi doina — frumoasa noastră doină; Şi le preţuiţi pentru D zău, căci sunt ale noastre, rămase din bătrâni ca o scumpă moştenire şi ca o dulce suve­nire, ca să ne scape din perire. . . . ; ear’ cât timp, de ele ne vom putea fo­losi, nu [ne fie frică de nimica, c’om perl . . . pentru-că cu portul ne-om îmbrăca, cu doina ne om stâmpăra . . . şi cu graiul ne om ruga . . . Ne-om ruga lui Dzeu, să ne ferească de rău.

Maria din Câmpie.

General maiorul Nyiri.

,

V jT

In archidiecesă alegerile deputaţilor preo­

ţeşti s« fac în 8 Martie n. c. ear’ alegerile de­

putaţilor mireni în parochii tn 11 Martie c.

In diecesa Aradului alegerile vor fi îa

15 Martie n. pentru membrii din cler, în l&

şi 25 Martie n. pentru membrii mireni, ear’

în 1 Aprilie n. va avea loc scrutiniul.

Adunare comitatensâ. Pe Marţt

în 6 1. c. este convocată adunarea generală

estraordinară a comitatului Sibiiu. La ordinea

zilei sunt puse 128 de obiecte.

Pentru disolvarea dietei, a fost numit ca co­

misar reg. general maiorul Nyiri, al cărui portret

îl dăm aci. Nyiri şi-a făcut studiile în academia

militară din Wiener-Neustadt.

L a iubiletjl regelui României.Regele şi regina României vor pleca între 10

şi 15 Martie în Italia, la Lugano. In trecere

părechea regală sfi va opri în Viena şi vor

învita atât pe monarchul nostru, cât şi pe ar-

chiducele Francisc Ferdinand Ia serbările iu-

bilare, ce se vor arangea la vară din prilejul,

că se împlinesc 40 ani de domniea regelui

Carol. Monarchul nostru va primi probabil

Invitarea şi va trimite ca representant la fe­

stivităţi pe moştenitorul de tron, Franci3c Ferdinand.

Neînţelegerea vam ală dintre

Austro-Ungaria şi SCrbia să va delătura nu

preste mult Din Belgrad să vesteşte, că gu­

vernul sftrbssc şi-a dat învoirea, ca să schimbe

unele puncte ale uniunii vamale cu Bulgaria,

cari le cere monarchia noastră. Astfel na

preste mult să va redeschide graniţa între

Austro-Ungaria şi Serbia.

Pacea europeană. Ţarul Ni-

colaie II a zis cătră un gazetar francez urmă­

toarele despre pace:

— In Europa nu va fi răsboiu nici în

caşul, când la conferenţa din Algeciras tri­

mişii statelor nu vor putea ajunge la înţele­

gere. M’a supărat, că Francia a avut să sc-

lupte cu mari greutăţi în afacerea Marocului

şi am dat poruncă trimisului nostru, să spri-

ginească cererile drepte ale FrancieL Sper că

în Berlin domneşte dorinţa de-a ajunge la în­

ţelegere cu Francia, ceea-ce ar fi o asigurare

şi mai mare pentru pacea europeană.

Alegeri sinodale. In curând au se se facă alegeri de deputaţi pentru sinoa­

dele bisericei noastre ortodocse pe un period nou de trei ani.

D in L u m e .Din Rusia.

Ici-colea să mai fac şi acum neorenduielL

si atentate în Rusia.»Astfel lângă Varşovia, pe moşia conte -r

lui Plater a fost ucis pădurarul Şimanovski,

osândit Ia moarte de comitetul revoluţionar

In Riga a fost puşcat prinţul Kutniaki»

de resculaţi.

In Odessa anarchiştii au puşcit asupre

poliţiei, când aceasta făcea perchisiţie în o casă.

In cele mai multe părţi înse se stator­

niceşte liniştea şi buna renduialâ.

Prin un ucaz al ţarului dama sau pariat

mentul rusesc e convocat pe 10 Maiu c. Ale -

gerile pentru parlament sunt terminate aproape

pretutindenea. Deputaţii vor fi preste 336'

de insi.»

Conferenţa din Algeciras.La conferenţa statelor din Algeciras sta­

rea e neschimbată. Cea mai mare neînţele­

gere dintre Francia şi Garmania s’a ivit d ir

pricina organisării poliţiei din Maroco. Fran-

da pretinde, ca ea şi Spania sg organisezî

poliţia din Marocco şi să aibă controla astt-;

pra ei. Germania pretinde, ca poliţia să fi®

Hr. 8 P O A IA P O P O R P L U I Pag." 9 5

Din viaţa milionarilor.Pare a fi poveste

şi totuş e adevăr ...S ă

ai bogăţii prea mari şi

prinstruluibări în urmă

să mergi pe pasta cali­

ciei. Aşa să întâmplă azi

cu unii din milionari.

înainte cu 11 ani

o iată de-a milionarului

american Gould s’a mă­

ritat după contele fran­

cez Boni de Castellane.'

Mireasa a adus bani,

mirele i-a dat titlul şi

rangul de contesă. Dar’

tinera păreche era foarte

cheltuitoare. Deşi dna

Caastellane avea un ve­

nit anual de 4 milioane

de franci, ei nu să a-

jungeau si au făcut da­torii preiste datorii. In urmă a început a fi traiu rău între ei şi azi sunt in despărţire şi sunt

siliţi a să îndestuli cu mai puţin.De altcum c ontele Boni de Castellane e unul din conducătorii tinerimii roisliste din Paris{

adecă a tintrimei, care vrea să aducă ear’ regi în fruntea Franciei, dar’ care are să şi puie

pofta în cui poate pentru totdeuna.

Contesa Castellane nîse. Gonld Contele Boni de Castellane

BTganisată de un stat neutral, d. e. de Italia.

.Aci stau deocamdată lucrurile.

Conlerenţei ii s’a presentat un proiect

ftentru întemeiarea unei bănci de stat în

Hlarocco.

O telegramă mai nouă vesteşte, că pro­

babil conferenţa va fi amfenată.

F rau d a şl Rusia.Intre Rusia şi Francia sS zice că s’arfi

ivit unele neplăceri, cari au produs oare-care

teceală între aceste doue aliate. Francia a aş­

teptat să fie sprigicită de Rusia la conferenţa

din Algedras, ceea-ce nu s’a făcut. Apoi Fran-

cia cere ca ea să aibă rolul conducător în

aliîiîţS, pe care l-a avut pănă acum Rusia.

&tirl mărunte.»

Din China TÎn ştiri despre reecoale, îndreptate

icntra creştinilor. Ii* cm tea din JPeking sont îngrijaţî

ă» aceste mişcări,

Intre România şi Grecia începe a aS obli ealea

înţelegeri. România e gata de pace, dacă va în-

jst» prigonirea Românilor din Macedonia.

Din America.— 0 21 d® c*» nul mare însemnătate pentra românii

gr.-or, din South Sharon Pa/') —

— Ian. 1906.

E cunoscut că Prea Venerabilul Consistor Archiedecesan gr. or. din Si- biiu, în frunte cu Exelenţia Sa I. P.S. Domn losn Meţianu, prin graţi­oasa şi milostiva Îngrijire a turmei încre­dinţate Lui spre păstorire, şi-a adus aminte şi de părticica rătăcită din turmă prin 3umea noauă America, trimiţând de oca mda tă după cerere un preot stabil Iu oraşul Geveland Ohio, în persoana ,S. Sale dl Moise Balea.

Bucuria aceasta străbătând în toate părţile locuite de români ortodox», lo­cuitorii orăşelului South Sharon în nu- : m ir considerabil au Invitat cei dintâiu j?e S. Sa spre a ţinea o liturgic în acest loc.

Ziua defiptă a Iost din partea Dom* anini părinte, Duminecă ia 31 Decem­brie st. n. 1905.

înainte de aceea Duminecă cu 3 zile, adecă Joi, a sosit Dl părinte în acest oraş, fiind întâmpinat la gară de un număr considerabil de Români şi jde comitetul societăţes de ajutorare »Transylvania«.

In decursul acestor 3 zile a săvâr­şit servicii prin casele credincioşilor.

Soseşte şi ziua vecnic neştearsă din memoria Românului credincies, asis­tent la sit Liturghie, ţinută în marea sală a marelui financiar Carnegie, pusă gratis la disposiţie pentru acest înalt scop, prin întervenirea băncei The Co­lonial Trust Co. din loc.

După celebrarea serviciului divin, Ia sare a luat parte un număr însem­nat de creştini din loc şi jur, a ţinut dl părinte o cuvântare despre însem­nătatea zilei, a împărtăşit binecuvântarea trimisă din partea Exelenţiei Sale şi a Prea Venerabilului Consistor, după cari v£foi propune creştinilor ca să se con- stitue înlro comunitate bisericească, pa-

*) întârziată din cama poştei. Red.

rochie gr. or. pentru a să lua măsurile necesare spre zidirea unei sfte biserici şi instalarea unui preot definitiv pentra oraşul aceste, ceia-ce a fost cu una­nimitate primit.

îndată după acestea să aştern lis­tele de subscriere pentru membrii fun­datori, şi rând pe rând să înscriu cu suma minimală de 5 dolari.

Să purcede apoi la alegerea Co­mitetului parochial

Ca tot deauna unde e bună înţe­legere e şi bucurie, căci rând pe rând au fost toţi cu unanimitate de voturi aleşi şi anume următorii:

Preşedinte: Părintele Moise Balea, V.

Preşedinte: Vasile I. Greavu, funcţionar de

bancă, din Topârcea. Epitrop: I. Dumitru Oros

din Ighisdorful-român, Epitrop II: IoanGhenea

din Fâget. Epitrop III: Spiridon Frâţiiă, din

Vecerd. Secretar I; Ioan Simtion din Sibiiu.

Secretar I I : Dumitru Florea, din Aţei Con­

trolor I : Ioan Bogorin, din Ocna. Controlor

II: llie Milha, din Coves: Membri: Nicolae

Bârsan, din Alţina, Ioan Ilea, din Topârcea,

Petru Constantin, din Ighişdorful-român, Ioan

Ciorap, din Ocna Sibiiului, Nicolae Tecuşian,

Ioan Dobran din Bendorf şi Vasile Lujer-

dean din Bârlad.

Urmefză apoi fotografatul mem­brilor fundatori cu dl părinte în frunte, spre amintire.

Trecând acestea toate în cea mai bună ord ne neam depărtat spre sala sccietâţei «Transilvania, unde am luat ceva de ale mâncărei şi beuturei.

Toastele încă nu prea lipsesc la astfel de ocasiuni.

Dl părinte Balea a vorbit pentru Exelenţia Sa şi Prea Venerabilul Con­sistor, în urma căreia prin sculare sa tdus adânci mulţămite, cântândusă in corpore »să trăiască».

A voîbit apoi dl losn Simtion, preşedintele actual al societâţei »Tran- sylvania* şi I- secretar ,al Comitetului Parochlal, despre societate, îndemnând

pe fiecare a să înscrie, ca în unire să dăm dovezi lumei că şi noi suntem un popor cult*

In urmă şi din partea subsămna- tului între altele s’a propus, ca să se trimită Exelenţiei Sale şi Prea Vene­rabilului Consistor călduroase mulţămite şi raport despre cele petreeute aici, ceace s’a şi aprobat de toţi.

Amintesc că s’au înscris de membri* fundatori Ja biserică şi gr. cath, chiarI. Epitrop dl D. Oros, e gr. cath.

E un fapt nobil, noi nu suntem de vină pentru-că suntem desbinaţi şi ca fraţi ne ajutăm în acest depărtat pământ şi zicem *Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română« etc.

Sperăm mai departe, că glasul nostru când va str‘ga după ajutor în toate părţile, nu va fi auzit că al ace­luia ce strigă în pustie şi fie-eare ro­mân ne va da sprijinul posibil.

Mulţâmiţi de cele săvârşite şi lău­dând pe bunul şi milostivul D zeu, ne am depărtat fiecare veseli şi mângâiaţi că am luat parte la un act sfânt şi vecinic neşters din memoria noastră.

Sperând că prin aceasta ne-am îndeplinit datorinţa de adevăraţi creştini» rugăm pe ceialalţi fraţi din d ferite lo­curi să se grăbească a ne imita întru lauda şi mărirea Tatălui ceresc.

ViSHe I. fireavu

A. Administrator la banca The Colo­

nial Trust Co. V. Preşedinte al Co­

mitetului parocbial şi Secretar Comp-

tabil al societăţei de ajutorare

iTransylvania*.

Oetitoiail©lăţeşte „Foaia Poporului8 între

...... — cunoscuţii tăi! r —

Pag. 96

Serate de-ale meseriaşilor români.A 2a şedinţă literară a »Reuni-

uniunei sodalilor români din Sibiiu», ţinută Joi în 22 Februarie n. c., se nu- raeră şi ea între întreprinderile bine reuşite ale numitei Reuniuni. Nivoul ei a fost mult ridicat prin conferenţa instructivă a zelosului profesor, dl Aurel Bratu. '

După cetirea sumarelor şedinţelor administrative prin dl notar St Duca, din cari am aflat între altele, cum mem­brii Reuniunei au ţinut să eterniseze prin contribuiţi memoria iubiţilor ră­posaţi Alexandrina Baciu şi M. Cioran, măestru măcelar; cum dl Emil Pătruţiu, măestru măsar al cărui chip în colori e atârnat în sala mare, a ţinut să se înscrie, cel dintâiu dintre măestri, în şirul membrilor pe viaţă; cum comite­tul face propagandă pentru spriginirea jurnalului «Meseriaşul*.

După toate acestea, zic, presiden- . tul Vie. Tordăşianu, bineventează pe dl Bratu şi îi mulţămeşte pentru viul interes purtat căuşelor noastre; salută pe domnul George Dordea, sodal cojo­car de lux, care în scopul perfecţionării sale va călători în cutând la Lipsea, Berlin, Paris etc., apoi ne vorbeşte de­spre un nou aşezământ, ce e pe cale da a se alcătui în Sibiiu, cum şi despre f;umoasele progrese, ce le fiace Reu­niunea soră din comuna Poiana (lângă Mereu rea).

Vorba este, zice dl Tordăşianu, că la îndemnul vrednicului nostru compa­triot, dl Teodor Filipescu, de present chemist în Serajevo, să se pună temeiu la o societate ce să aibă de unica ţîntă plasarea (aşezarea) de învăţăcei la di­ferite meserii şi la comerciu şi să poarte grijă de soartea lor. Ştim cu toţii câte greutăţi întimpină părinţii, mai ales de pe sate, când vorba este să afle loc potrivit pentru copii lor, pe cari vor să-i dea la meserii sau la comerciu. Societatea va stărui, ca copii apţi pen­tru meserii sau comerciu să se plaseze la patroni buni şi oneşti, ea va purta grijă şi va ajutora pe învăţăceii săraci. După terminarea anilor de ucenicie tot societatea va căuta ca sodalii să afle aplicare imediată şi nu va întrelăsa de a sări într’ajutor calfelor, cari îşi vor deschide la timpul seu ateliere proprii. In proiect este a se alcătui în Sibiiu centrala societăţii, carea să aibă la lo­curi potrivite filiale. După-ce di Tor­dăşianu ne arată feliul alcătuirei socie­tăţii, drepturile şi datorinţele membri­lor ei etc., promite, că, îndată ce timpul va permite, va convoca o conferenţă ce

. se se ocupe cu înfiinţarea acestei so­cietăţi. (Va urma.)

Reuniunea învăţătorilor români gr.-cat. din archidiecesă.

De lângă Arleş, Februarie 1906.

IX .

In legătură cu articlul meu VIII din »Foaia Poporului* am să mai co­munic estrasul raportului general despre activitatea reuniunei învăţătorilor din

Archidiecesă pe an. 1094/5 privitor la despărţământul Cluj, care şi-a ţinut adu­narea generală de primăvară în 21 Maiu în Feleac, unde Ştefan Pop, colegul nost de acolo a ţinut prelegere practică pentru elevii din clasa I şi a Il-a despre •Sobol* şi a disertat Ioachim Pop, în­văţător în Feneşul săsesc, despre: Cre­şterea copiilor. In raportul general nu să aminteşte nici o critică, fie bună fie rea despre lecţia şi disertaţia numită, deşi trebuia şi despre a3ta dat verdictul, ca aşa învăţătorii din alte părţi să fie îndemnaţi la o pregătire minuţioasă cu ocasiunea prelegerilor, ştiind că critica va apărea în public. Na rugăm de dl secretar al reuniunei, ca cu osasiunea corapunerei raportului seu general, să amintească pe scurt şi clasificarea ce o merită disertanţii şi prelegătorii.

In caşul de faţă cunoscând noi persoanele amintite, suntem convinşi că ambii prelegători si au achitat obligamen- tul lor în toată privinţa spre îndes- tulirea colegilor.

In raportul general să mai zice la acest despărţământ, cumcă Comitetul central preste tot trebue se observe, că poate ace3t d^spărţăuânt e cel mai negligent in administrerea taxelor, că dela membrii ordinari ai acelui despăr­ţământ trebuia să încurgă 820 cor., plus 200 cor. dela msmbrii fundatori cu totul dar 1020 cor., nau încurs însă decât 64 cor., dela membrii ordinari şi 80 cor., dela membrii fundatori, prin urmare taxele restante în acest despăr­ţământ dau suma de 876 cor.

înainte de toate ne mirăm de bi­roul Central, că în decursul unui an întreg n’a solicitat la timpul seu esec- varea taxelor zise, căci prea bine ştim că Prea Veneratul Consistor Archie- piscopesc a dispus prin C'.rcular încă la începutul anului espirat, cumcă la arăta­rea făcută de biroul central, oficiile pro- topopeşti au datorinţă a disciplina pe restanţieri. Nu ştim dacă astfel de ară­tare s’a făcut la oficiul protopopesc din Cluj, căci dl Dr. Elie Dăian ca amicul şi sprijinitorul şcoalelor poporale şi a reuniunei noastre nu credjm să fi în- trelăsat de a purcede cu toată rigoa­rea în contra acelora, cari îşi negligă obligamentul lor faţă cu reuniunea.

Credem însă şi sperăm, că con­fraţii din despărţământul Ciujului să vor trezi din apatie şi indolenţă şi vor proba în viitor, cumcă sub conducerea unui protopop aşa distins şi a unui president harnic, cum e dl Ioachim Pop, vor fi de model pentru alte despărţă- minte. Arleşanni.

Producţia reuniunei sodalilor români din Sibiiu.

Reuniunea sodalilor noştri şi-a plă­tit şi ea tributul prinţului Carneval, aran jând Sâmbătă seara, 24 Februarie st n. o conveaire socială, care ca toate ale ei a succes foarte bine, atât în esecutarea programului bogat, cât şi —- voia bună românească.

Din programul bogat, constând din coruri mixte şi bărbăteşti, mai departe solo-uri, este de amintit mai întâi solo

dlui Stanciu Pagubă, că şi-a ales q cântare din musica classică, care ar fi avut loc la un concert, dar' nu la c* petrecanie, unde tinerimea deja auzea în gând melodii de vals sau polcâ. Vocea lui, deşi ii lipseşte puţină şcoală* e admirabilă şi s’a achitat ds punctul din program cu bravură. Asemenea şi dl Moga, care Insă a fost mai noro­cos în alegerea cântărei. Publicul a aplaudat frenetic şl amânduoi artiştii au fost siliţi să reapară pepodiu. Dl Moga cu o pasiunea aceasta a mai predat şi o poesie hazlie de Vlad Delamarina: »Ăl mai tare omdinlumîî» producând mult rls. Cât pentru coruri, au mers toate foarte bine, afară de primul, însă— errare humanumest. S’aadispe tapet încă o pie3ă, care va fi cel puţin aşa de veche, ca instituţia soacrelor, pre­dând anume di Boldor monologul: »Da ce am rămas flăcău bătrâne şi fâcâad mult haz cu povestirea păţaniilor unui bur­lac, pornit să şi caute nevastă.

Programul s’a sflrşit la Vi 11 ore. Djpă finirea programului a urmat jocul vesel, care a ţinut pănă în zori d8 z'u De amintit mai este, că îa debursat producţiei neobositul şi vrednicul con­ducător al reuniunei, dl Tordăşianu, ne-a adus aminte, că banul şi frumosul să 1 împreuni cu folositorul, uablâad cu pălăria: »D zeu vede«, care nu-i cu mult mai puţin renumită, ca căciula fer- mecată din poveste.

Public a fo3t în număr mare, dar inteliginţă, cu toate că venitul curat a fost destinat fondului Dr. Daniil P. Bar- cian, n’a fo3t atâta, cât ar fi trebuit să fie. Dintre inteligenţi am observat pa următorii: protopopul Togan cu familia . prof. Di. Şpan, Dr. Păcală, Dr. Bratu, Gheaja, Dr. Tâbăcar, Anghîl cufimilia etc. etc. şi în urmă raportorul gfb-

Ud duca— binsfăcetor al omanimii,

- C i-ţ'M

«<r ’Jj

r A••• \ •\A ^

j

«S S :

^ y ' f S = " ••

— Dncele Carol Teodor cu soţia sa- —

Ducele Carol Teodor, abzicând de uc

traiu cu puţină muncă şi multe plăceri şi stă­

pânit de iubirea faţă de omenimea suferindă,

s’a pus pe învăţătură grea şi s’a făcut doctar

de ochi. El a vindecat o mare mulţime de

bolnavi de ochi, redându-le vederea. Zilele

aceste ducele a făcut în spitalul din Miincfee*

a 5-a miie operaţie (vindecare prin tăiare), di*

care prilej spitalul a fost împodobit cu flori»

La operaţiile ducelui ia parte şi soţia

sa, fundu-i într’ajutor. Ducele vindecă pe

toţi bolnavii săi pa cheltuiala sa. Aci dă®; chipul lui şi al soţiei sale.

Nr. 8 F O A I A POPOHUL-US Pag. 97

PARTEA ECOIOlIGlCanaluri pentru udat.Glasul timpului de acum ne strigă

cu putere să înaintăm pe toate tere- aale; să înaintăm pe terenul cultural, social, economic, al meseriilor, negoţului ş. a. A trecut timpul eroismului per­sonal, puterea fisică a devenit sclava culturei şi a civilisaţiunei.

Aşa ne place să scriem şi să zi- cern chiar şi cu graiul viu mai la toate «casiunile. Numai cât scrierile şi vor- feele noastre nu se prea potrivesc cu faptele. Am înaintat ce e drept pe toate terenele, dar’ totuşi mai avem iacă mult de făcut; mai avem de făcut chiar şi cu privire la obiectul pus în fruntea acestei scrieri _

Ne-am procurat pluguri de fer, maşini de săpat, sămănat, secerat, îm- Mătit ş. a., dar’ ca să facem nişte ca­valuri (şanţuri) pentra udatul fânaţeior, legumelor şi bucatelor măcar al celor din apropierea durilor, nu ne spargem opul de loc.

Vedem cum curge apa pe lângă pământurile noastre cultivate cu tot fe­lul de sămănături, cari se pârjolesc de arşiţa soarelui, ear' noi în loc ca să conducem apa pe nişte canaluri potri- mte şi să le udăm, căutăm numai spre cer, doar’ doar1 să va îndura acela să M ie ude.

Dar' astăzi a trecut timpul minu­nilor de odinioară f «Porumbul fript nu aboară în gura nimănui.* însuşi Mân­tuitorul a zis apostolului său iubit: >dâ din mâni Petre, dacă vrei ca să nu te îneci.*

Aşa ar trebui să facem şi noi cu privire la udat pe timpul de secetă! Să nu mai căutăm pe cer după nori, *i să ne apucăm »cu puteri unite* şi măcar locurile acelea, cari sunt în apro­pierea văilor şi ale rîurilor, cum sunt d. e. în ţara Oltului cele mai multe, Eă le udăm noi cu ajutorul canalurilor.

In privinţa aceasta nu prea, avem lipsă, ca să alergăm după pilde peste ţări şi mări, deoare-ce le putem afla

foiţa gfeunesţă » >Faii Popoîulul«. —

chiar aici în mijlocul nostru. Să ne uităm numai la Sârbii şi Bulgarii, cari cultivă legumi în apropierea noastră. Ei nu aşteaptă udatul legumilor tot nu­mai dela ploaie, ci şi le udă ei, de câte-ori văd, că acelea au lipsă de apă.

După-cum cetim în istorie, chiar şi unele din vechile popoare, precum au fost Asirienii, Perşii, Arabii, Indienii, Egiptenii şi alte popoare foloseau uda­tul la cultura bucatelor. Ei construiau nişte canaluri aiât de măestrite, încât nici inginerii de astăzi n’ar fi în stare să facă unele mai bune şi mai prac­tice ca acelea.

Am văzut, că şi aîci în ţara Ol­tului folosesc unii economi din timpu­rile străvechi udatul fânaţeior pe timpul de primăvară, ba une ori chiar şi peste vară şi toamnă, pentru-ca să poată creşte iarba mai uşor şi mai deasă. Şi dacă aceia au făcut’o aceasta din pro­pria lor încercare, pentru-ce să nu se facă încercări şi cu udatul legumilor şi al altor bucate pe timp de secetă din partea tuturor oamenilor interesaţi?

Ca primul proprietar mare de pă­mânt aici la noi în ţara Oltului, erarul ar putea să premeargă în privinţa a- ceasta cu bun c-xemplu, deoare-ce el are mijloacele şi puterile de lipsă, ca să poată duce lucrul la un bun sfârşit. Afară de erar mai avem în fie-care co­mună preoţi, învăţători, notari şi alţi inteligenţi ca proprietari de pământ, cari încă ar putea face încercări cu udatul prin canale pe timpul de secetă.

Am văzut aici în ţara Oltului, că cu deosebire verzele, în ăst-an, mai la toate satele pe unde se cultivă, aşa au fost de ofilite şi pârjolite de secetă, încât cele mai multe s’a uscat în de­cursul verii, — dar’ ca să vedem un­deva nişte canaluri pentru udatul ace­lora — Doamne fereşte. Ba că se opăresc, ba că se guşeazâ, ba că teacă, ba că pungă, cum se zice, nu s’au udat nici chiar acolo, unde valea sau riul au trecut pe lângă ele.

In Italia de mează noapte să con­duce apa pe canaluri din vârful Alpi- lor, care e cu mult mai rece, ca a rîu­rilor noastre din Carpaţi şi se udă cu aceea câmpurile cultivate cu legumi, şi

Legea oâroisnariSor.Azi e» bani,Mâne fSrâ bani.

1. Eu sunt cârdmatul tău şi la altul să

nu te duci, dacă wei să-ţi meargă bine şi s’a-

Jungi să porţi păpuci

2. Dară te rog fără bani la mine

.se nu vii, ori beat din altă parte, să faci

«âaîorii.

3. Altlel eu sunt totdeauna la dispo-

siţia d-tale, de vrei să porunceşti ori câte

vocale.4. Insă după-ce te vei îmbăta, să nu faci

gură mare, căci îţi spun de mai 'nainte: te

scarpini pe spinare.

5. Se nu adormi pe masă, căci când

le vei trezi, alături cu purecii poliţiei te vei

jp o m e n i . ; -

6. Caută şi vino cu preteni la pungă

groşi, dacă vreţi să trăiţi bine şi eu să vă spun

la gogoşi.7. Cu muşterii la mine în prăvălie se nu

te baţi, că altfel cu salată de ghionturi toţi veţi

fi trataţi.

8. Când nu te voiu servi bine, gură să

nu faci, d să înghiţi la noduri şi mulcom să taci.

9. Beutura s’o plăteşti înainte dacă vrei

să fi cuminte, căd după ce beai uiţi şi eu am

daraveră cu mulţi.10. Vinul cât de rău va fi, să-l beai fără

a crâcni,11. Mână lungă să nu ai, căci te scot

din prăvălie cu alai.12. Când vei face datorie să nu mă

ocoleşti, şi banii mei la altul să-i cheltuieşti,

C’apoi amar ai se te câieşti.13. Vinul dacă l’oi scumpi, te rog a nu

mă părăsi.14. Pâ harul în buzunar să nu bagi, căd

eu te văd, sunt dibaci.15. De mini vei fi primit frumos, când

eşti la pungă gros.

bucate, fără ca să se opăre sau guşeze măcar un fir de legumă. Ei dar’ Ita­lienii sunt oameni practici şi ştiu să se ajute mai bine ca ai noştri, cari chiar şi acolo unde ar putea să facă un lucru bun, II tot lasă şi amână cu »doar« şi «poate*, că va da D-zeu.

Canaluri pentru udatul fânaţeior şi al bucatelor ar trebui plănuite încă de pe toamnă şi primăvară, când adecă economii noştri nu au atâta de lucru. Tot atunci ar trebui aduşi şi parii şi nuelele pentru astupături, apoi ar tre- buî săpate şanţurile principale şi late­rale pănă în apropierea rîurilor, aşa că pe timpul de secetă odată să se poată slobozi apa de lipsă pentru udat.

Făcând astfel nu ne vom mai putea plânge ca acum, că anii sunt răi, de oare-ce chiar şi în astfel de ani, tot vom putea stringe măcar kgumiie şi bucatele de lipsă pentru trebuinţele casnice. Ioan Georseecu,

Venite comunale neştiute.

•Tovărăşia* din Hunedoara publică următorul articolaş de interes pentru comune:

Paşapoartele (ţidulele, păşuşurile) de vite, sont doar' cele mai cunoscute şi mai mult folosite documente publice, din partea poporului nostru, în mare parte cultivător şi crescător de vite.

Pentru e stradarea (facerea), tran­scrierea şi dirigarea pentru târguri a paşapoartelor de vite — ţăranii nostrî plătesc o sumedenie de bani — aşa creţâreşte.

Şi cu toate aceste, nimănui nu i vine In minte să întrebe, că banii ce să plătesc pentru paşapoarte — în a cui pungă rămân ?

Legea ne-o spune, dar’ noi nu cam umblăm după cetitul leg lor şi d’aceea comunele noastre an de an — acum de 5 ani, au perdut frumoase sume de bani, din pricina, că n’au ştiut rân- duiala legii din 1900 art. XVII., §. 39.

In această lege să spune, că ta­xele încassate pentru estradarea (face­rea), transcrierea sau dirigarea pentru târguri, a paşapoartelor de vite, nu sunt

16. Vin turbure deţi voi da, dâ-1 pe gât

nu sta.17. De vrei să-mi fi amic bun, vino tot­

deauna la dejun, dimineaţa şi seara şi peste

zi tot aşa.18. Când banii vei câştiga, întâi Ia mine

vei alerga.19. Când banii vei sferşi şi te vti obrăz­

nici, un picior vei primi şi pe brânci vei eşi.

Com. de Nicolae Gurian, carcimar în Moltu.

Glumă americană.Doi Irlandezi, emigraţi la America, lu­

crau la o petrărie şi unul din ei căzu în o

groapă adâncă. Celalalt spăriat s’a apropiat

de marginea grospei [şi a strigat: »Jim

eşti mort? Dacă eşti mort respunde*. Jim

i-a răspuns din fundul groapei: »Nu-s mort

Tom, numai mi-am pierdut graiul.*>Rom.«

Pag. 98Nr. 8

ale notarului ori a acelora cari înde- plineşc lucrările aceste, fără aceste taxe trebue să treacă în cassa satului/ căci sunt proprietatea comunei politice.

Că pănă acum datina a fost alta— asta nu însamnă nimic, căd datina nu poate fi contrară legii.

Aşa a enunţat înalta judecătorie administrativă acum de curând şi de asta enunţare toţi trebue sfi ţină samă.

D’aceea sfătuim pe fruntaşii şi pe ţăranii noştri, să-şi umble în rând şi să silească pe notari ori pe antistiile lor, să transpună banii încassaţi pentru pa­şapoarte în cassa (iada) comunală.

Cu aceste taxe să va înmulţi fru­mos venitul comunal şi urmarea va fi, că aruncurile comunale vor fi mai puţine.

Ce e cu dreptul — e bărbătesc şi moral să cerem şi să pretindem săsă fecâ.

Din viafa lui Aron Boca Velchereanul.

In anul 1904 s’a scris tot sub titlul de mai sus şi tot în preţuita »Foaia Poporului* unele date din viaţa lui Aron Boca Velchereanul, — a acestui brav fost dascăl românesc, — care ca foarte puţini ailţi muritori, se abneagă, jertfeşte şi se sîmte fericit dacă poate adauge o peatră la temelia culturei neamului român. —

Astăzi mă văd în plăcuta posiţie ca se continuu cu enumărarea binefacerilor lui Aron Boca Velchereanul — revărsate asupra ţăranilor şi mai vârtos a fiilor de ţărani români.

In anul 1904 numărul cărţilor de conţinut instructiv-poporal donate de Aron Boca, Velchereanul — şcolarilor dela şcoalele româneşti din diferite districte protopopeşti — atingeau cifra de 4000 esemplare. In anul 1904 şi1905 Aron Boca Velchereanul a mai scos trei cărţi la lumină şi anume:

1. George Şincai marele istoric românesc în ora morţii sale. Gherla 1904.

2. Jocul sătenilor români cu celea mai frumoase strigări, humor-Batiră şi

Poesii poporale.— Adunate de pe ici de pe colea —

învăţătură. — Scriere din viaţa şi pă- ţeniile poporului român, pentru junii români. Gherla 1904.

3. Doine, lacrămi şi suspine ale oamenilor beutori, scriere mult instructivă psntru toţi şi pentru toate. Gherla 1905.

Acestea trei cărţi împreună cu alte 17 cărţi scrise şi tipărite prin Aron Boca Velchereanul pănă la anul 1904 dau suma de 20 cărţi, — fie care de cuprins deosebit, dar’ plăcut şi atrăgător pentru popor şi mai ales instructiv. —

In anul 1905 din cărţile enumărate mai sus, Aron Boca Velchereanul a donat cu ocasiunea esamenelor ca premii la pruncii şcolari încă 1000 esem­plare şi anumit:

In tractul Cătinei 200 cărţi, în tractul Turdei 200 cărţi, în tractul Mureş Ludoş 200 cărţi, In tractul Iernuţ 200 cărţi, în tractul Pogăcelei 200 cărţi.

Eată un dascăl românesc, care după ce s’a pensionat şi s’a despărţit de şcoală — totuş nu a încetat a jertfi pe altarul culturei româneşti. Cinci mii (5000) de esemplare din cărţile sale au fost gratis împărţite mlădiţielor tinere,— fiilor de ţărani români, pentru des- voltarea gustului de cetit între ei; — şi e de însemnat că A. B. V. toată osteneala şi cheltuiala avută cu tipărirea şi espedarea la oficiele protopeşti a cărţilor, a făcut’o din un singur motiv: luminarea poporului seu şi ridicarea acestui neam la nivoul pe care stau alte popoare mai favorite de soarte ca al seu.

Frumoasă pildă a dat şi dă acest bărbat generaţiunii mai tinere de în­văţători. întreţesută a fost viaţa lui A. Boca Velchereanul cu a poporului seu, şi cu acest popor şi-a dus traiul şi viaţa, şi tot pentru el a muncit şi jertfit cu dragă inimă.

•Foaia Poporului« carea încă e a poporului şi trage brazdi largă pe ogo­rul înţielenit al culturei româneşti — va publica acestea rânduri în preţiuitele Bale coloane — ca se vadă urmaşii luptele, Ebuciumul şi jertfele aduse pen­tru neamul no3tru prin A. B. Velche­reanul — în un timp când aproape toată lumea era în potriva acestui po­

por blând şi cinstit — a poprului ro­mânesc — şi care popor nu are alt păcat — decât doară acela di posede o limbă — ca un fagure de mierţ» dulce şi sonoră, la carea ţine mai mult: ca la viaţă.

Aron Boca Velchereanul a fost şi este un propagator însufleţit al graiului românesc.

Dânsul are convingerea că pănă când câmpia şi muntele e plin d î doină, suspin şi hohot românesc, — a- cestea plaiuri româneşti vor rămânea.— Apostol al acestei idsi el scrie din popor — împrumută dela el şs earăş lui ofereşte aceasta muncă ce-c înseninează zilele bătrâneţelor, precuns desmerdatu-i au oare când tinereţele.

Acest prinos îl aduce prin acestea şire un cinstitor al seu ca să i ser­vească spre îmbărbătare la munca liw rodnică şi aducătoare de lumină în co­liba românească.

H. 21 Febr. 1906. c. s,„.

Râia şi vindecarea ei.Râia este o boală care produce ©

mâncărime îngrozitoare.

Noaptea, în căldura patului sau îa apropierea focului, mâncărimea să înăs­preşte groz îv. Soanul şi odihna sunt cu neputinţă; bolnavii toată noaptea s& învârtesc, scărpinându-se şi sgăriindu-şi pielea cu unghiile.

Pe pielea râioşilor Be văd mici beşici, une-ori aceste beşici sunt bube,

Dar’ mai des pe pielea râiosuSui se văd ridicături ca acelea ce se văd în blândă, cu vârful rupt prin scăr- pinături.

Râia la copii este foarte primej­dioasă, căci pielea lor fiind foarte fra­gedă se fac adevărate răni prin scăr­pinare.

Râia se ia dela un râios la un altul sănătos prin ori ce lucru ce s'ar împrumuta, dar’ mai cu seamă prin haine, şi cu deosebire prin hainele de lână.

Vindecarea era odată foarte lungă, astăzi ea este scurtă, căci se poate vin­deca numai în două ceasuri.

Las’ Be zică boala’l mânce

Că au zice nici d’un rfiu

Că zice de dorul meu.

Greblate şi netezite

Şi la lume împărţite

3e Parteniu Giorgescu.

(Urmare.)

Frunză verde de nadaiu Tinfiră mg măritaiu

Şi rea soacră-mi câpătaiu

Şede’n vatră şi tot latră Şi zice că nu’s bărbatk.

Seceraiu ce seceraiu

Dela-o vreme mg lăsaiuj Văzuiu soare rSsărind

Soacrele cu prânz venind

La mine Nu vine nime

Numai mică turturea Se puse pe brazda mea

Şi plânse de jelea,mea.

Tu micuţă turturea

Dute tu la măicuţa

Şi 'i spune tu eae’ aşa:

S’adune ţoalele mele

Sfi le pue pe trei cară Sfi le scoată 'ntre botară

Sfi le dee foc şi pară. .

Câte flori sunt pe păment

Toate merg la jurăment

Numai floarea soarelui

Şede 'n poarta raiului

Judecă la cele flori

Ca soacrele la nurori

Şi judecă florile

Ca soacrele nurorile.

Pe unde umblă dorul

Nu poţi ara cu plugul

Că s’acaţă plugu ’n dor

Şi trag boii de s’omor,

De-aş muri de dor de mure

N’aş mai mere la pădure.

Zice badea în frunzuţă In frunzuţa perului

Pe duDga părăului

Mândru-i locu şi’mpfinat

Eu tinfir şi supfirat,

Mândru-i codru şi’nverzit

Eu tinfir şi necăjit,

Năcăjitu-i oare cine

Năcăjit’ inima-n mine,

Năcăjitu-i cine-va

Năcăjit’ inima mea.

De-ar muri om de nficaz

Nice eu n’aş fi rfimas,

De-ar muri om năeajit

Nice eu n’aş fi trăit.

Pasfire de pe ogor

Nu me blăstfima efi mor, Pasfire de pe alac

Nu mfi blăstfima sfi zae.

Trage inimă la rele

Că tot tu ai tras Ia «la

m 8 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 99

Iată ce este de făcut:Să freacă bine cu săpun tot cor-

şui rftiosului, dacă se poate cu săpun -de păcură negru, după aceea să trece râiosul într’o baie de apă caldă, in care ffida un cias.

In acel timp hainele şi aşternutu- : file lui se afumă cu fum de pucioasă, apoi se unge pielea râiosului cu o alifie de pucioasă, pe care spiţerii o dau su­ferinzilor, ch ar fără reţeta doctorului, căci nu este otrăvitoare.

Uas peste toată pielea, râiosal se îmbracă cu hainele afumate cu pucioasă

îşi numai decât să facă peste două zile o altă bae, cu care să se spele de alifie, iar* de râie este vindecat.

Dar’ cel mai bun lucru de făcut este să ţinem pielea in totdeauna cu­rată şi să ne ferim de cei râioşi.

Să ne spălăm tot corpul, cel puţin «odată pe lună, cu apă caldă.

»Albina.« Doftor.

Bibliotecă ieftină.

Cea mai ieftină bibliotecă este «Bi­blioteca »Foii Poporului», din care au apărut pănă acum următorii 7 nri, de cuprins variat şi întocmiţi anume ^pentru trebuinţele poporului nostru, anume:

Nr. 1. Din vitejiile poporului ro­mânesc. Nichita Balica de Silvestru Moldovan. Movila lui Burcel de V. Alexandri. 20 bani.

Nr. 2. Din literatura poporală română. Doine şi strigături. Culese de 3Micolae Regmaa 20 bani.

Nr. 3. Din lumea poveştilor. Gâ­fâitul, poveste de Emil V. Degan. Punga ®u noroc şî căciula fermecată, poveste «orientală, prelucrată de Silvestru Mol­dovan şi Craiul Mateiaş şi bătrânul plugar, anecdotă de Silvestru Moldovan. :20 bani.

Nr. 4. Pomăritui (Sfaturi în formă de dialog), de Iustin Sohorca, învăţător.

: 20 bani.Nr. 5. Din trecutul omenimii. Ulisse

regele din Ithaca, povestire istorică, de 'Silvestru Moldovan. 20 bani.

Lasă-mS măicuţă 'n pace

Dela nfecaz nu m§ trage

De l’am f&cut eu loi trage.

Cucuie peană de corb

Spune-i maicii că sunt rob

Dară nu-s rob ca robii Trag în jug ca şi boii,

Şi la boi le dă odihnă

Şi de-ameazi şi de ojină

Da pe mine mă tot mână.

Creşti codrule şi te 'ndeaaă

Numai loc de casă-mi Iasă

■Şi ogor s6 samăn dor Pe sama mândruţelor.

Draga mea floare de rît

Eu ca tine n’am găsit,

Draga mea floare de şăa

Eu ca tine nu găs&se,

Draga mea floare de munte

Eu ca tine nu rSd multe.(Va unsa.)

Nr. 6. Rîs şi veselie. (Anecdote şi glume.) 20 bani.

Nr. 7. Gâcituri, de Izidor Dopp, înv. cu un adnex: Glume. 20 bani.

Nr. 8 şi 9. In pregătire.

Fiecare nr. costă 20 bani, toate ta olaltă 1 cor. 40 bani şi porto 10 fii.

Cine vrea să-şi facă cu spese pu­ţine şi pe nesimţite o frumoasă bibliotecă, să-şi procure aceste broşuri şi cele ce vor urma. Banii să pot trimite de odată cu abonamentul la foaie.

Ştiri econ., comerc., jurid., Industf.

Fabrică de eaşl. Un întreprinzător en­

glez, Truthson, voieşte să întemeieze o fa­

brică de caşi în comitatul Bichiş, la Giula.

Negoţ de poame. Din oraşul Kecs-

kemdt s’au espedat în anul trecut 78 mii 608

măji metr. de poame. Partea cea mai mare

au fost espedate în străinătate. Oamenii din

Kecskemet prăsesc cu deosebire perseci multe.

Deschiderea nouei linii ferate Sătmar—

Bicsad să va face în 15 Aprile c.

Cale ferată electrică în Orade. InOradea-mare "s’a gătat calea ferată din oraş,

mânată cu electricitate şi sS va da în circu­

laţie la începutul lui Martie.

0 nouă întreprindere românească,. Un număr mai mare de fruntaşi români din

comunele Săcădate, Avrig, Glimboaca (cottul

Sibiiului) şi Porumbac (cottul Făgăraşului) au

lansat cu data de 1 Februarie a. c. un pros­pect pentru întemeiarea unei noue întreprinderi

pe acţii, anume a unei fabrici de bere cu se­

diul în comuna Avrig (Felek), Firma socie­

tăţii contemplată a să înfiinţa va fi »Berăria

»Surulc societate anonimă*. Scopul pentru

care se înfiinţează noua societate este, precum

se zice în prospect, »a prelucra producte brute

din jur, a Introduce prin cultivarea orzului

şi a hemeiului noi rami de agronomie; a da

avânt îngrăşării vitelor,fa deschide noue isvoare

de câştig muncitorilor şi a reduce consumarea

atât de periculoasă a vinarsului si prin acea­

sta a ridica starea materială şi morală a po­

porului*.

Societatea se înfiinţează pe timp nede­

terminat, cu un capital societar de 80,000 cor.

împărţit în 800 acţii pe nume, de câte 100 cor.

valoare nominală.

La cas de a se subscrie mai mult de

800 acţii, adunării generale i-se reservă dreptul

de a ridica capitalul soicetar pănă la suma rnavimnia de 100,000 cor. împărţit în 1000

acţii de câte 100 cor.

Capitalul societar este a se solvi în mo­

dul următor:

1. La subscriere 10®/» = 10 cor. 1 cor.

de acţie spese de fondare.2. înainte de adunarea generală consti­

tuantă 20®/, = 20 cor.3. La 1 Octomvrie 1906 20% = 20 cor.

4. La 1 Ianuarie 1907 20*/, = 20 cor.

5. La 1 Aprile 1907 30*/, = 30 cor.

Acţionarii au dreptul a solvi mai multe

rate sau întreg capitalul deodată.

Terminul final de subscriere se fixează

pe 2 Aprilie 1906.

«Revista Economi aducând aceaste-

ştire dă următoarea părere asupra întreprin­

derii plănuite:

Buna intenţiune a celor-ce au lansat

ideea fondării societăţii »Surul< este fără în-'

doiulă laudabilă. Scopul urmărit însă este*,

după părerea noastră, dacă nu de tot reali­

zabil, apoi cel puţin numai în parte realiza­

bil, în prima linie din causa insuficienţei mîj>~

loacelor băneşti, suma de 80,000 cor. fiinef”

mult prea minimală pentru o astfel de între1"

prindere, care reclamă mari investiţiuni, — şE

apoi în lipsa de oameni de specialitate în afe procurării materiilor brute şi a fabricaţiunif;

berei, oameni de cari între fundatori nu ştiiE

să fie nici unul.

Cursuri de pom ărlt Ministrul de agri»

cultură deschide şi anul acesta cursuri de po™

mărit pentru preoţi, învăţători şi economi.

Cursurile sfi ţin în Turda, Budapesta, KeszE-

hely şi Kisszeben şi durează câte 10 zile. La:

cursuri să pune pond eu deosebire pe pomă-*

ritul practic cultivarea şi nobilitarea pomilor*

altoitul, păstrarea poamelor, vinul de poame

etc. Pentru preoţi vor fi cursuri numai îffi

Cluj şi Budapesta. Cursul din Cluj pentru în­

văţători se ţine în institutul agronomic <Sm2—10 April; cel din Turda din 26 Martie

pănă în 4 Aprile; în Keszthelv Marfie 22—3L*

înştiinţările să lac prin inspectorii de şcoală^

F E L U R I M I .

Povestea mâţei. Ci-că înainte de potop, mâţa n’a fost, iar’ Diavolul scă­pase şi el cum putuse pe corabia luH Noe, şi gândul lui era să înece şi pe*; alesul lui Dumnezeu, când apele vcr.: creşte îndestul.

Ziua aşteptată de dânsul veni şi necuratul, în chip de şoarece, apucase să roadă scândura corăbiei.

Dumnezeu, care poartă grijele o inu­lui în totdeauna, văzu ce văzu, îşi scoase năframa şi o aruncă îa corabie. După sorocirea Lui, se prefăcu în mâţă, care goni pe şoarece, iar’ în rosătura scân- durei îşi puse dânsa coada, ca să np potopească apa înăuntru.

De atunci se zice, că mâţa stă ia\ casă pe lângă om spre a-1 feri de stri­căciunile şoarecilor, cari, o picătură de duh drăcesc într’inşii tot au.

Din „Viaţa Literară*.

Dara da seamă şi mulţămită pubfeDin Câm peni.

Cu ocasiunea convenirii sociale arac-

geată din partea tinerimei române din Câm­peni, Joi în 8 Februarie a., a, în favorul!

»Reuniunei române de musică din Câmpeni*;

au binevoit a contribui următorii d-ni şi d-nes

Dr. Zosim Chirtop adv. în Câmpeni 20)

cor.; Dr. Basiliu Preda, Dr. Traian Morcan^

Dr. Lukâcs Izsâ, adv. în Câmpeni şi Nicolae

Cothişel primariu în Certege câte 10 cor., d-nax

Giurca din Roşia 6 cor., Romul Furdui, pra-

topresbiter în Câmpeni, Constantin Cotişeîj,

paroch în Certege, Demetriu Pop, not. to

Câmpeni, Dr. Boer Kâlmân, protopretor £»

Câmpeni, Nicolau Palade, paroch în Câmpeni

Virgil Corcheşiu, comerciant în Câmpeni, Horr

vath Săndor, vigil de pădure în Sohodol câte

tate aleasă. Cununia a sevîrşit-o episcopul Satterlee. Sala, în care s’a făcut cununia a fost împodobită minunat cu flori. Noua pă- reche a plecat în călătorie de nuntă, cu au­tomobilul. Amintim, că în ziua cununiei foile au eşit în ediţii separate, între altele »Ntwyork Herald« a avut o ediţie separată de 30 de

pagini.

ţp®2SEA

Adunările oprite. Fiind dieta risipii şi întroduc6ndu-se un lei de domnie absoln- tistă, ministrul de interne Kristofiy a dat po­runcă deregătoriilor administrative, ca pănă la altă rânduială să nu mai lase â sg ţinea niţi un fel de adunare de popor. Astfel nici »de- putaţii* — cari acum nu mai sunt deputaţi, __ nu pot sg ţină adunări de popor.

Nr. 8

3 cor., George M. Corches. primăria în Câm­

peni, Simu Petru, paroch în Câmpeni, Sofia

Loşniţa dia Câmpeni, Ioan Binder, farmacist

îa Câmpeni, Silviu Corches, vice-not. în Câm­

peni, George Todea, faur în Câmpeni, Kâlmân

îânos, sublocotenent de gendarmi, Teodor

!Orlea, contabil, Csiky Lajos, com. în Câmpeni,

Hencz Josef, înv, în Câmpeni şi Mihaiu Mihon,

croitor în Câmpeni, câte 4 cor, Iuliu Coroiu,

înv. în Bistra şi Csiky Gyula, com. în Câmpeni

câte E cor, Pozsonyi Antal, scriitor la jud.

din Câmpeni, Maksay Albert, cassar la percept

din Câmpeni, Mesttrhazy Imre esecutor, Iu-

Sas Walther, franzelar, Goldberger Arimin,

Dr. Martoniy DtzsS, adv., Lazar Jozsef, conduc

cărţilor lunduare, toţi din Câmpeni câte 2

coroane.Total s’a încassat 165 cor, iar’ spesele

au fost Î25 cor, remănând un profit de 40

-0r. care s'a adaugat la fondul >Reuniunei

române de cântări din Câmpeni.*

Totodată ne simţim îndatoraţi a aduce

mulţumită şi pe aceasta cale tuturor acelor

d-ni şi d-ne cari au contribuit la reuşita splen­

didă a convenirei, precum şi la sporirea fon­

dului numitei reuniuni.Comitetul arangeator.*

Din Poiana.La stăruinţa binevoitoare a lui Dumitru

B rar ga din Poiana, au contribuit mai mulţi

credincioşi de ai noştri, aflători de prestnt în

America, cu sumele mai jos arătate pentru nou

,zidinda biserică din Poiana-Sibiiului:

Dumitru Măniţ Onişor 5 dolari, Dimitru

Şufană 2 dol.j Ioan I. Oprian şi Constantin I.

Oprean, Dumitru Branga Brănguţu şi Şulanâ

Constantin câte 5 doi. Dumitru N. Şufană,

Ioan Şerb Floricel, Iosif Lami, Dumitru George

câte 2 doi, aceştia toţi din Poiana; Ioan Sa­

lonic 1 doi, Ioan Schitea 1 do). 50 c. Nicolae

Hăşegan 1 doi, Ioan Gherghina 25 c. Dumitru

Bârză 5 doi, şi Maria Petruţ 25 c, toţi din

Sălişte; Ioan I. Relea 1 doi, şi Toma Doican

25 c, din Sebeşul-de-jcs. Nicolau Broju

25 c, Vasilie Pelpelia 25 c, George Broju

20 c, IoanTimofta 10 c. toţi din Cincul-Mare,

Ioan Grădean 50 c, Nicolae Gridean 25 c.

Vasilie Ioanto 20 c , Boholţ, Hetrea Ioan şi

Hetrea Alexandru cete 50 c, George Guţea

25 c, din Calbor; Andreiu Truţiu din’ Bruiu

25 şi Aureli Kraiovean din T. Strajia 50 c.

Pentru aceasta faptă creştinească comi­

tetul parochial se simte prea plăcut îndemnat

a le aduce şi pe aceasta cale cea mai ferbinte

mulţămită, dorindule tărie în purtarea muncei

şi reîntoarcerea sănătoasă la ale lor.

Pentru comitetul parochial:

Nicolae Dobrotă, Aron Şerb.preşedinte. notariu.

Pag. 10®

Cro n ic ă .Nou prototopresbiter. Consistorul ar-

chidiecesan din Sibiiu a întărit de protopres- biter al tractului Agnita pe dl Ioachim Mun­tean, paroch în Gurarîului.

■ - * ‘ ‘Mireasa regelui Spaniei. Se zice, că

mireasa regelui Spaniei, princesa Ena, va trece ia religiunea catolică în Martie c. Numai după aceea să va vesti în mod oficial logodna.

* 'Nuntă In casa prezidenţială. Cetă­

ţenii Statelor-unite din America au fost preo­cupaţi săptămâna trecută cu o nuntă. Sâm­bătă în 17 Februarie c. s’a serbat nunta celei dintâiu fete a Statelor-unite, a drei Alice, fiica presidentului Roosewelt, cu senatorul Niculaie JLongworih. Nunta a fost srălucită, cu socie-

Apel. Subscrişii în numele »Societăţii de cultură* din Pianul-superior (FelsSpiân) p. u. Szdszsebes, apelează la toţi domnii au­tori, editori şi posesori de cărţi, rugându-i respectuos să binevoiască a dărui pe seama bibliotecei susnumitei societăţi din opurile d-lor.

Eventualele donaţiuni trimise la adresa susnumitei societăţi, se vor primi cu mulţă­mită şi se vor cuita pe cale ziaristică. Pianul- superior la 19 Februarie n. 1906. George Albu, bibliotecar, George Şeuleanu, presid. societ.

Mişcarea poporaţiei. După datele statistice oficioase în 1905 s’au născut în întreagă Ungaria 705040 copii, au murit 554040 sporul a fost astfel cu 150 970 suflete mai mic ca în anul premergător 1904.

Emigrarea ia întindere tot mai mare. Astfel în 1905 s’au scos 205 774 de paşa­poarte, cu 60 mii mai multe ca în anul 1904 Partea cea mai mare a paşapoartelor s’au scos pentru America.

*

Badea Cârţan. Am amintit în un nu­măr de mai nainte, că gendarmrria a cuprins multe cărţi în Cârţişoara. Am presupus, că aceste au fost cărţi de-ale lui Cârţan. După cum suntem înştiinţaţi, aceasta aşa este. Pro­curatura şi gendarmeria ţin pe badea Cârţan de agitator şi luândul prins la Braşov, i-au cuprins toate cărţile şi au adunat de la oa- m< ni cărţi de acele, pe cari li le-a dăruit Câr- ţean. Noi ştim, că Cârţan nu e agitator şi credem, că va fi în curfînd eliberat din în­chisoare.

*Dar pentru biserică. Mult iubiţii no-

strii credincioşi Aron şi Nicolae Răhovean, cari numai ieri alaltăieri au sosit în pace şi sănătoşi acasă în Boz din călătoria lor cea grta din America-de-nord, oraşul Herculan- cum, vtfzth.d lipsa arzGndă a bisericii în ce priveşte un rOnd de vestminte bisericeşti ne­gre pentru morţi şi s-tul serviciu în postul- mare, împinşi şi călăuziţi de faptele cele no­bile şi vrednice de imitat, la rugarea preotului actual gr.-or. din Boz, îndată dându-se oca- siune au cumpărat pe seama stei noastre bise­rici un rund de vestminte negre de catileaîn preţ de 44 coroane. Pentru care faptă Ini­moasă şi bună subsemnatul mă simt îndatorat a exprima şi pe calea aceasta cea mai pro­fundă mulţămită. Ioan Stângu, par. gr.-or.

Ucigaş prins. înainte cu vre-o 6 săptă­mâni a fost găsit mort în patul seu economul Mitru Chirilâ din Szekudvar (comit. Arad). El a fost puşcat prin grumazi şi în fereastra odăii să vedea gaura glonţului. Acum gendar- darmeria a prins pe Ioan Barna, care avea veche duşmănie contra lui Chirilă. Mai mulţi oameni au mărturisit contra lui Barna; el a fost dus în temniţa din Arad.

*

0 colonie romană. Lângă lacul Bala- ton la Kesztheiy, să afla odinioară colonia romană Mogenţiana. O societate din Keszt­heiy face acum săpături aici. Să desvălesc ruinele zidirilor, îngropate în pământ. Să vede, că în Mogenţiana au' fost zidiri mari. S’au scos apoi tot felul de unelte de-ale Ro­manilor, vase de bronz, arme etc. şi o mare mulţime de bani romani.

*

Mulţămită. Cu provocare la colecta de bani din anul trecut luna August trimisă biseri­cei din Boz în suma de 140 cor.' a mai trimis în anul acesta luna Ianuarie marii binefăcători ai bisericei noastre Ioan Marcu Aron şi Ni­colae Răhovean încă o sumă de 61 cor. în scopul zidirei bisericei noue în Boz, pentru care faptă vrednică le aducem susnumiţilor credincioşi cea mai ferbinte mulţămită publică. D-zeu se le ajute ! Ioan Stângu, preot.

Clasa a treia. Direcţia căilor ferate un- - gare va întroduce — ceea-ce de mult era plă­nuit, clasa a III şi la trenurile accelerate, do­vedit fiind, că preste trei părţi din călători folosesc clasa III.

*

Coroane eterne. Intru amintirea ră­posaţilor Man Cioran şi Alexandrina Bacia, au mai dăruit la londul văduvelor şi orlanilor meseriaşilor noştri următorii membri ai reu­niunii: Valeriu D. Poponea, cui. de litere, Ioan Mihălţan, măestru pantolar, câte 60 bani, Petru Butariu, Liizâr Devân, cui de litere,, George Şoima, fiecare care 50 b . Emil Vintilă, Nicolae Marcu, măestru tapesier, M. Mihaiu, Toma Iancu, ospătar, Petru Mihălţan, măestru pantofar, Vasilie Ban şi Teodor Moldovan,.. măestri cismari, Mihai Sinu, măestru croitor, Alexandru Nemeş, mătstra faur, Zaharie Moga, măestru franzelar, Augustin Iosivaş, sodal faur. Alexandru Şerban, Vaier Taflan, Nicolae Sim- » tion, toţi trei sodali croitori, Vasile Dimitriu, sodal pantofor, N. N , Traian Dochiţa, Petru Pop, sodal lăcătuş. Moise Făr aş, George Vlad, sodal laur, fiecare câte 40 b , Ioan Crişan, sodal măsar 50 b, George Adam, măestru cismar, N. Nicleleu, coperitor de case, Dumi­tru Sgurl, Mihail Figan, Nicolae Pascu, La­zar Părău, Vasile Magoş, sodali pantolari, Gavril Mat ie ş, Ilie Slavii, G. Stăncescu, George Mihu, Nicolae Mohan, Nicolae Popa, Ioan Gro­zav, Aurel Miherţa, Nicolae Şerban, Ioan Stoia, fiecare câte 20 b . Alexandru Craiu,10 bani.

♦Redactor prins. Unul din rcdactorii

foaiei greceşti »Patris« din Bucureşti cu nu­mele Sardellis, care lusese nu de mult espul- sat din România, a stat pănă acum in jurul Braşovului. Zilele aceste voind a să rentoarce în ţara pe care a bajocorit-o în toaia lui, la Predeal a fost luat prins şi dus la Bucureşti. Sardelli va fi pedepsit şi apoi espulsat de nou. _

*Dietă disolvată a ţinut un an şi 2 zile.

S’a deschis în 17 Februarie 1905 şi s’a în­chis în 19 Februarie 1906. A ţinut cu totul 42 şedinţe. N’a adus nici o lege. Casa mag­naţilor a ţinut 10 ştdinţe.

*Proccsele „Drapelului". Săptămâna

trecută, Joi, s’a publicat la tribunalul din Timişoara judecata, aprobată de Curie, în procesele »Drapelului* pentru câţiva aiticoli, scrişi de dnii Dr. Coruel Jurca, red. resp. la «Drapelul*, Dr. Stelan Petrovici adv. şi Mih. Gaspar. Osânda e următoarea:

Dr. Cornel Jurca este condamnat la & luni temniţă de stat şi 400 cor. amendă în bani, Dr. Ştefan Petrovici la 6 luni temniţă de stat şi 200 cor. amendă în bani şi Mi­hail Gaşpar la 10 luci temniţă de stat şi 400 cor. amendă in bani.

Toţi trei sunt osândiţi şi la suoortarea speselor procesului, cari ca şi amendele se vor detrage din cauţiunea >Drapelului«.

*

0 moştenire. Zilele acestea a plecat de aici la Berlin dl George Ivah, în causa ră­masului repausatei Elisa Augusta Amalia Schultze născ. Lutz, în sumă cam de 12 mi­lioane de maree germ. care cu toate pedecile puse, graţie destoiniciei şi hărniciei dlui Ivan», este câştigat şi se va realiza în curend.

»Foaia Poporului" ilustrată.Foaia noastră a fost ş i pănă acuma

ilustrată, dar’ de aci înainte ea va.

fi din belşug împodobită cu chipurî\. in fie-care numer câte 4, atât din viaţa naţională română, cât ş i din străinăiate.

Credem, că frumoasele ilustraţii vor face plăcere deosebită cetitorilor.

*

Lsgodne. Dl Ioan Agârbiceanu, cleric -âbs. şi eminentul nostru scriitor, s’a logodit «cu dra Maria Aurelia Radu, fiica protopopului .3Dr. Radu din Uioara.

— Dl Alexandru Măcelar, mare proprie­tar in Sângătin s'a logodit cu dra Mărioara Popescu din Sibiiel.

*Sporirea gendarmerlei. Ministrul de

honvezi a hotărit sporirea gendarmeriei cu 870 gendarmi noi. Să vor face 150 de postun noue de gendari. Nouele posturi îşi încep

^activitatea la 1 Aprilie.*

A apărut: Cărticică sănătăţii, de Dr. I. Beu, medic. Este broşura a 23-a din Biblio­teca *Asociaţiunii«, împodobită cu 2 ilustraţii.

Preţul 20 bani.— Luminarea săteanului şi starea învă­

ţătorilor lui. Cuvântare rostită în congresul>inr. de la Galaţi, de Mihaiu Timuş. Preţul

1 Leu. *

Oficialii subalterni de la calea ferată, „gara Sibiio, aranjează în 10 Martie c. în sala »Unicum«» o petrecere împreunată cu repre­

zentaţie teatrală. Venitul curat e menit pentru iondul de ajutorare al societăţii oficialilor de

sîren, despărţământul Sibiiu.*

Spargeri şl furturi. Săptămâna trecută Weşte hoţi necunoscuţi au spart uşa cancelariei parochiale romano-catolice din Tur (1. Turda)

; gi au turat de acolo 2000 cor.Zilele aceste o asemenea spargere s'a

făcut în Sacul (comit. Caraş-Severin), în can­celaria magazinului de lemne al firmei Bayers-

:dorl Biach, de unde s’au furat 6000 cor.*

7 foi conflşcate. Cu introducerea noue- lor stări în ţară, le umblă rău foilor maghiare. Ele resfăţate şi libere de a scrie ori ce, azi sunt puţin restrinse. Duminecă poliţia din Budapeştâ, la provocarea procuraturei, a con­fiscat următoarele 7 foi: Budapest, Egyetertăs, Polgâr, Peşti Hirlap, Peşti Napl6, Ujsâg şi Fiiggetlen Magyarorszâg. Foile au fost cuprinse

- din pricină, că au publicat vorbirea lui Polonyi, ţinută Ia un banchet, şi în care procuratura a aflat că se cuprinde vătămare de ma­iestate.

*Pentru biserica din Sângătin. Dl

^Alexandru Macelariu mare proprietar în Sân­gătin şi D-şoara Mărioara Popescu din Sibiiel drept rescumpărare a anunţurilor de logodnă, au dăruit pentru biserica gr. or. rom. din

"Sângătin suma de 20 cor.*

Cas de moarte. Subscrişii cu inimaI înfrântă de durere aducem în numele nostru şi a număroaselor rudenii la cunoştiinţă, că iubitul şi neuitatul nostru soţ, tată, fiu, ginere sfrate, cumnat, unchiu şi nepot Dr. Eugen Pătăceanu, advocat, preşedinte al eforiei

-şcolare gr.-cat şi a meseriaşilor români din Turda, membru’ în direcţiunea »Arieşanei«

r membru al »Asociaţiunei« şi al Congregaţiei comitat. Turda-Arieş etc. după nn morb scurt şi greu împărtăşit cu sfintele taine ale muribun­zilor şi-a dat nobilul său suflet in mânile creatorului Marţi în 27 Februar st. n. 1906 la etate de 35 de ani şi al şasălea an al fe­ricitei sale căsători. înmormântarea scumpului defunct s’a făcut Joi în 1 Martie st. n. la 2‘/« «re p. m.

Ecatarina Dr. Pătăcean născ. Mezei, soţie, Ecaterina şi Hortensia fice, Ioan Pătă- ceati tată. Dr. Gsorge, Helena şi Virginia Pătăceanu frate şi surori. Ioan Mezei jude de

* Curie şi soţia. Ecatarina născ. Raţiu, socrii şi- număr o ase rudenii.

*Lăcuşte în Argentina. Unele părţi ale

J Argentinei (America sudică) au fost năpădite de uriaşe roiuri de lăcuste. Foaiei »Berliner

" Tagebl.* îi să scrie din orăşelul Entre Rios, că pe acolo să văd nori întregi de lăcuste,

- de coloare roşie-gâlbuie. Ele au năpădit uliţele şi casele localităţilor, apoi câmpiile şi grădi- âile pustiind totul, iarbă, bucate, flori, poame etc. lăsând locurile pustii. Pagubele nu să pot

«calcula. Bieţii locuitori au săpat şanţuri adânci,

îngropând cu milioanele din aceste insecte primejdioase, apoi au făcut focuri mari, dar numărul lor abia a scăzut cu ceva. In urma lăcustelor foametea va fi neîncunjurabilă.

*Primul Intre meseriaşi. Măiestrul mă-

sar, dl Emil Petruţiu, pătruns de însătnnă- tatea, ce o are pentru meseriaşi »Reuniunea sodalilor români din Sibiiu* a ţinut a se în­scrie între membrii pe viaţă ai numitei Reu­niuni, cu taxa de 50 cot. Dl Petruţiu, care este un bun măestru, cu mulţime de calfe şi învăţăcei, cu casă proprie cu etagiu, este primul membru pe viaţă înscris la Reuniunea meseriaşilor sibieni.

*„Reuniunea română de înmormântare

din Sibiiu cum am anunţat şi-a ţinut Dum. în 25 Faur n. c. a Vi-a adunare generală. Raport vom da cu procsima ocasie.

*DOue nunţi în Berlin. Duminecă s’au

inceput în Berlin serbările nunţii de argint ale părechii imperiale germane şi totodată să ser­bează cununia şi nunta feciorului al doilea al împăratului, Eitel Frideric, cu princesa de Oldenburg, Sofia. S’au făcut parade frumoase; oraşul a fost împodobit cu steaguri şi flori. Părechea imperială a fost felicitată de cătră toţi domnitorii şi a primit daruri preţioase, împăratul nostru le-a dăruit statua sa de ar­gint, în nălţime de 2 m.

*f Teodor KSvâry, preposit capitular

gr.-cat. de Oradea-Mare a reposat Joi, în 22 Febr. c. în vârstă de 87 ani. înmormântarea s’a făcut Sâmbătă cu pompa cuvenită. Repo- satul după terminarea şcoalelor, a fost pro­fesor şi directorsl gimnaziului din Beiuş, apoi fu numit canonic în Orade, vicar şi la 1881 prepo­sit. Din agonisala sa a lăsat o fundaţiune pentru stipendii.

*Damele engleze nu folosesc nici când

alifii pentru obraz, ci »Lapte de crastaveţi,* care să poate căpăta în calitate veritabilă engleză în farmacia Balassa K. Budapesta— Erzsebetfalva. Este un mijloc de frumseţe cu efect sigur şi cu totul nestrieăcios, care deja după o ungere de 2-3 ori [depărtează tot feliul de pistrui, pete de ficat, bubiţe şi ori ce fel de necurăţenie din obraz şi-i dă aces­tuia o înfăţoşare“proaspătă, tinerească. Să gri- jim, ca pe fiecare sticlă să fie numele »Balassa*O sticlă costă 2 cor. la aceasta săpun de crastaveţi veritabil englez 1 cor. pudră de crastaveţi 1 cor. 20 Să capătă în fiecare far­macie. Pe postă să trimite prin farmacia Ba­lassa Cornel, Budapesta — Erzsebetfalva.

50 1—2*

Păstrarea sănătăţii şi cruţare sunt atât de importante pentru fiecare, încât tot ceea-ce le promovează merită consideraţia cea mai conscienţioasă, De aceea nu să poate îndestul de cu căldură recomanda şi femeilor noastre a nu lăsa mai mult să lipsească de pe masa de cafea a familiei cafeaua malţ Kneipp a lui Kathreiner. Neamestecată sau adausă cu prisos cafelei de boane, ea formează în, privinţa gustului bun şi potrivelei sănătoasa idealul unei cafele, de care nimerea nu mai renunţă după ce i-a cunoscut efectul ei bine­făcător. Cu deosebire va observa indată cu plăcere fiecare femeie cu grije, ce cruţare con­siderabilă să poate face în economia casnică prin întrebuinţarea cafelei lui Kathreiner. Tre­buie însă să fim atenţi la aceea, că numai Kathreiner. veritabil, în pachete originale în­chise cu marca de scutire »Preotul Kneipp* posede avantagiile decisive a gustului cafelei de boane. Anume nu putem îndestul reco­manda să ne ferim de tot felul de producte prăjite, ce să vând deschise.

F Q Â IA P O P O R U L U I ' Pag; 101

Emulziunea lui Scott e gustoasă şi foarte uşoară la mistuit. Emulsiunea a Iui Scott constă din usoarea de peşte medicinali din Norvegia împreunată cu hipofosfiţi de. var şi natron. Pescarul cu batogul cel mare e semnul de garanţă al procedură veritabile

k lui Scot.Se capătă în toate farm aciile .

Cu provocare la * Foaia Poporului*: şi trimiţând 75 fiieri în mărci poştale serveşte ou sticlă de probă franco Dr. EMIL BUDAI, » Farmacia oraşului* BUDAPESTA, IV., Vâczi-utcza 34/50.

Mtid sticle orlffinciZci cor.‘ 24 5

Impărţiro dd sâminţo»Subscrisul comitet central cu scop de

a răspândi cultura nutreţurilor măestrite va împărţi în primăvara da faţă între membrii Reuniunei noastre agricole în mod gratuit săminţe de trifoiu, de napi, de nutreţ şl deluţernă. _

Doritorii de a fi împărtăşiţi şă-şi mam— teze cererile la comitet pănă m 10 Martie n. c.

Membrii împărtăşiţi în anii trecuţi cu asemenea săminţe sunt rugaţi a ne face ra­port despre modul de purcedere la cultivare şi despre resultatul recoltei.

Sibi iu , 21 Februarie n. 1906.Comitetul cenntral al »Reuniunii române

de agricultură din comitatul Sibiiu*.Vio. Tordăştasi

secretar.Pantaleon Lucuţa,

prezident.

POSTA REDACŢIEI ŞI ADBMSTBIfli

Hjlc. 0. în II. Mo. (America). Noi nu sub primit tan i. Foaia costă 11 cor. cartea engleză 1 cor. şi 1©

bani porto. /B. în Honaorod. In nr. viitor.

jure, fu Fed. r. Psaltirea mică costă 1 ear.

€0 bani; cea mare 8 cor. €0 bani.6. C. SB Valea d. Nr, 2 to i Bibi. acum s£ tipl-

reşte ed. II. Yi-1 vom trimite, «Mioriţa* numai târziu să va putea, la vara, fiind începute acum 2 m i

de-o dată. Regretăm. Pe atunci cu plăcere.Nic. N. Văl. (Rusia). Cheag aici nu se aB£»

Scrie la vr’un oier din jnrul Seliştei.Homestead Pa (America). Rugăm pe acel Rom&er

din Homestead Pa, care cunoaşte pe George Hurabia*H

se ne facă cunoscută adresa esactă a lui.

Ândr. M. în S. Shar- (Amerlea) Noi n’an» primit

banii; reclamă.

I T. în Ţieh. N’a urmat, că au fost altele msâL vechi. Va urma preste 2—8 nri.

I. Evan In Ind. Noi am trimis Câlindarele; arem recipis postai fi credem, eă Ie vei căpăta.

Proprietar, editor şi redactor rsspaassfeii

Silvastru M o ldovan

Tiparul „Tipografiei" Henric Mei ten.

Procedura lui Scottcu stoarcerea unsoarei de peşte dă cunoscuta emulziune a lui Scott. Numai astfel ajunge unsoarea de peste la adevărată valoare, fiindcă face accesibiă pentru ori-cine puterea ei vin­decătoare şi nutritoare probată, întăreşte or- ganizmul şi-l face resistent contra morburilor mai bine decât untura de peşte.

\«5i{a *

IM # )

1 5-20

Pag. 102 Nr. g

Mulţămită publică.Pentru dreapta licuidare şi grabnica solvire a

daunelor noastre de foc, ce simţim datori a aduce

şl pe cale publică sinceră mulţămită băncii de asi-

f&rare «Transilvania* din Sibiiu.Sâmbăta- de-sus, In 20 Februarie 1906,

Dumitru Dobrea m. p. Dumitru Antinie m. p.

In presenţa noastră.

Chirion Adâmoiu m p., învăţ.Miron Ctanea m. p. es t-i

Casă de vânzare.Casa cea nonă din Sibiiu, strada

.Şerpilor Nr. 9 (Poarta Guşteri tei), cu curte şi grădină frumossă, e de vân- zare. Informaţii dă proprietarul casei Fiaţa-mioă Nr. 29, sos pe trepte.

58 1—1

Neîntrecute în preţ şi calitatesunt maşinele

mele de cusut Sirger cu braţe înalte ţi biciclete:Singer de mânat cu piciosrele, cuscrin50 cor., Ringschiff79 cor, central Bobbin toate cu scrin 9'.? cor. 5 ani ga- ranţă r**ală. Bicicle'.e modele din 1906.

lîoue cu completă echipare 110 cor., 15 cor. arvuna restul după aceea, buidufe 4 şi 5 cor., învălitoarc noue 5-50, 6, 7, 8, 9 cor., pumpe 80 bani, pumpe pentru picioare 3 cor-, lampe de ulciu cor. 2.20, lampe de acetylen cor. 3.20, 3.70. 4.50, lampe de acetylen Scharlach cor. 6.8, lanţuri cor. 2.80—3.20, pedale cor. 3.60—4, instrument de nickelat repede cor. 1.70, lac de emailat 80 bani, şele cor. S.50—4, o bicicletă completă, emailate toate părţile lucii, cum e ruda de cârnit, schiţele roatei a le nickela, a asculi conusurile astfel bicicleta a o face ca nouă. cor. 24, spiţe cu liber mers şi cu pedecă, model 1905, cor. 28. Diverse bicicle folosite, cele msi noue mcdele cor. 45, 65, 75, 80 complet. Espedarea să face numai cu rf.mbursl. Liste de preţuri pentru oroloage optice, instrumente musicale şi multe novităţi vieneze, bi­ciclete şi maşini de cusut, cu provocare la >Foaia Poporului» sedau gratis. M. H U N D B A K I N , Viena IX., strada Lkhtenstein 25. întemeiată la 1874. 50 1—8

Se vânzare.0 maşină de peptănat lână, şi

un lup de scărmănat lână, trans­portabile, de mânat cu mâna, află de vânzare la

F&r&soMva Opriş60 .1—2 OrJat, Felsenkeller.

In întregul Orient r&spâBditâ

Pomadă orientalăpentru a-’şi mtnţine ori-cine un obraz fraged şi frumos.

Prin Întrebuinţarea Formulei orientale dispar o*i-ce pete de pe obraz de ori-ce natură ar fi, ca: pistruii, pete de fuat, cosnliţe, pete materne, ere pfttnri de ver,t si site sljâi’eituii pielare, astfel ; ca după întrebuinţarea unui sirgur borcan şi săpun recâştigăm resultâtul satisfăcător fără a deveni vă­tămător feţii.

Zilnic incurg sute de comande.Preţuri le: un boicin pomadă orientală cor. 1.—

un săpun oriental » 1.—una cutie pudră orientală > 1.20

A se căpeta la

Farmacistul Xgpi&tz Freyles?

„Oassa de păstrare (Regniniie)“ in Selişte.

Convocare.P. t. membrii „Cassel de păstrare (Retmlune)“ în Sălişte se con*

voacă Ia şedinţa

adunării generale ordinare,conlorm §-ului 15 din statutele reuniunei pe Duminecă in 11 Martie n. (26 Febr. v.) a. c» la 2 ore p. m. in sala lestivă a scoalei gr.-or. române din SSliste pe lângă următorul

P R O G R A M :1. Deschiderea şi constituirea adunării generale.2. Raportul general al direcţiunei.3. Raportul conziliului de inspecţiune.4. Staverirea bilanţului cu 31 Decemvrie 1905.5. Rapoartele speciale ale direcţiunei şi propunerile acesteia.6. Fixarea marcelor de presenţă pentru membrii direcţiunei şi ai conziliului de

inspecţiune.7. Alegerea conziliului de inspecţiune conform §-ului 20 din statutele reuniunei,.

Din şedinţa direcţiunei »Cassei de păstrare (Reuniune)* în Sfilişte, ţinută la 21 Febr. 1906

48 i—i Dlr ocţiunea.

Active Gontlll bilanţ Pasive

38872 45' 260C0495562 — Fondul de rezervi................................ 95467 86

Credite peisonale . . . . . . . . 342344 50 50110 04156470 50 8493 12

Credite de cont-curent....................... 346918 59 Fondul unui spital public In Sfilişte 24394 57Efecte publice şi diverse acţii. . . . 185095 — Depuneri spre fructificare................... 1472316 45Casele institutului................................ 100000 _ Interese anticipate pro 19C6 . . . . 9949 57

20 9 72 299 i 5 44împrumuturi din fondul de bine­ Profit n e t .............................................. 20085 18

faceri ............................... 38419.99Depunerea fond. de binefaceri 1J 660.05 50110 04Depun. înfiinţând, spital publ. in Seiiştc 24394 57Depunerea fondului de penziune . . . 8493 12M ob ilia r............................... S732.30 i

după amortizare de 10*/* . . 373.23 j 3359, 07Diverse conturi deb, şi interese tranzit.

33030 G7i 1786742 28 1736742 23

Debit Contul profitului şi parderilor Credit

Interese:• pentru depun, spre fruct. . 60183.16 pentru fond de binefaccri 409 15 pentru fond de penziune 414.17

Spese:salare şi maree de presenţă 9228.05 j imprimate, registre, porto,

competinţă de timbru. . 2840.59

C'ontribuţiune:directă................................ 3425.39lO'/o după interesele la de­

puneri ........................... 6018.8'j

Amortizări din pretenziuni . . . . 400 —din m o b ilia r .................. '___ 373.‘-i3

l’eTdere de curs....................................Profit n e t .............................................

61011

12068

9444

773

35820085

48

64

21

23

18

74

Interese: dela împram. hipotecare . dela credite personale. . dela cambii de bancă . . dela credite de cont-curent dela efecte . . . . . .

C h ir ia ........................................Proviziune şi taxe dela întabulări

86452.6429122.848089.40

16637.036543.14 96845

26234272

053435

103740 74

p , C. H erţla m. p, şef-comptabil.

Petra I. Com şa m. p.

lo rd . R o şea m. p., cassar.

B ucu r C om o» m. p.

Stan Steflea m.

53 1-10 Orşova.

II 103740

S ă l i ş t e , în 31 Dectmvrie 1905.Iîr. N . C a le fariu m. p., D. Banciu in

preşedinte. vice-preşed.Dum. I.Apădat m. p , Dr. I Strola m. p.

secretar.N ico lae Lupas m. p.

Io s li Llseai m. p.,revisor espert al delegaţiunei băncilor române asociate.

Subsemnatul Conziliu de inspecţiune am ezaminat conturile prezente şi le-am aflat în deplină regulă şi consonanţă cu registrele principale şi auxiliare.

Sel i ş te , în 21 Februarie 1906.

Dr. N . Com şa m. p. Ioan Banciu m. p. Nic. R om an m p. D um R oşea m. p.

Nu mai este beţiedacă folosim praftil-Zoa, despre care au sosit din voie liberă mii de scrisori de mulţămită.-

_ _ Zoa sS poate da In cafea, teie, în mâncare ori spirtuoase,tara ca se fie lipsa se ştie ce!-ce bea. Este absolut r.estricâcios.. . f? j plăteşte mai mult decât toate vorbirile din lume despre

abstinenţă, de oare-ce el are efectul miraculos că face nesuferite beutorului spirtuoasele.

f . r. .oa ar® e ct aşa de lin şi s‘gur, încât îl poate da femei?, sora sau mea laira, ca se ştie cel-ce îl ia şi fără se afle, că ce ’i-a cauzat îndreptarea.

/ oa a împecat earăş mii de familii, a salvat mii de bărbaţi de ru­şine si desonoare, cari apoi au devenit cetăţeni valoroşi şi oameni harnici de afaceri. A condus pe mulţi tineri pe calea bună la noroc şi a lungit vieaţa la mulţi oameni cu mai mulţi ani. Preţul unei doze îndestolitoaro IgL pentru cara deplină cor. 10. Es’pediţie discretă, liberă de porto, cu rambursă sau trimiţead banii înainte. Comandele au a se adresa la de- 1% positul general al 275 1 5 - 1 5 f i

în t r e p r in d e r i i M a n b a t ta a , Budapesta VIU., str. Bezeredy 3. f |

Nr. 8 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 103

ti„ b u n g ă r z i a n a 1

REUNIUNE DE CREDIT §1 ECONOMII CA ASOCIATIUNE îN BUNGARD.

De închiriat.In strada Irrenhans Nr. 9 (Sibiiu) sunt de închiriat imediat trei odăi cătră stradă, curte mare, şură, grajd şi gră­dină tn estensiune de 9 jug. 6i 1—2

CEA MÂI MARE IHYEip

al noului scool

MS

«|!!:

costă numai

fi. S.55orologiul de buzunar nickel - remon- toir, inventat tocmai acum, marca „Sy- stem-Roskopf Patent11, cu un mecanism de 36 ore şi arătător de secunde, lu­minând olar, cu mers esact pe minută, cu garanţă de 3 ani. Un lanţ elegant de orologiu şi 5 obiecte de lux se ală­

tură gratis.

In caz de neconvenire banii retour, ast» fel risicul e eschis. Espedarea cu ram- bursă sau trimiţând preţul înainte, să

face prin 266 13—20M . J . H O L Z E R

deposit de fabrică en gros de oroloage şi articli de aur, Cracovia, Oest. Dietels-

gasse 73. S t Sebastiangasse 26. Furnisorul oficialilor ces. reg. de stat

Pret-eurante ilustrate de oroloage şi ar- " ticli de aur, gratis şi franco.

eagr- Agenţi se caută. Asemenea”anunţuri sunt imitaţii.

0 o

§ ® Brgs=i

R

I' 1

-•*8 ■

5 ;

II

■ •§« .1 0

G

IA

Premiat cu medalia de aur*

Bănci de şcoalăde diferite sisteme noue, pe deplincorespunzătoare rscerinţelor higienice,

s6 pregătesc şi s6 pot privi modele

tn atelierul de mâsar

Wilhelm Connerthstrada Guşteriţei 53.

Plata după. învoială — preţuri ieftine — şi solid. 36 4—6

>î33.vIP

a

8 8 g&

o p? !

2.

o

Convocare.P. t membrii însoţirei nBungărzana“ reun. etc. în Bnngard se

convoacă la t ^adunarea generală ordinarace se va ţinea în 11 Martie a. c. la 2 ore p. m. în cancelaria comunală pentra

pertractarea următoruluiPROGRAM:

1. Deschiderea şi constituirea adunării generale. ,2. Raportul general al direcţiunei.3. Raportul conziliului de inspecţiune.4. Stabilirea bilanţului pro 1905.5. Alegerea membrilor direcţiunei.6. Alegerea consiliului de inspecţiune.

Din şedinţa direcţiunei ţinută la 15 Februarie 1905. ____DIRECŢIUNEA.

Activa Bilanţ cu 31 Decemvrie 1905 Pasiva.

Mobiliar

împrumuturi Gassa . • .

270.—.

127- 243 — 2

5376 36 3

60 456

5670 96

Părţi fundamentale . , . » Albina» . . . . . . .Fond de reservă. . . .Depuneri spre fructificare Interese transitoare . . . Profit . . . . • • • •

1658 1# 8242 —

36! — 606] IS28185 99| 82

Debit Profit şi parderi cu 31 Oaeamvria 19055670[ 96

Credit

Mobiliar. . , • • . • • • Interese de depuneri . . . .Spese................. .... . . . .Interese de părţi fundamentale Profit . . . . . . • • t •

27 1 Profit transpus . . . • •27 10 2 Provisiune . . . . . . .

227 30 3 Interese de împrumut . . •, 63 —

• • 99 82 ' u>._

444| 22

m90

"296

169tf10

444122

Bung a r d , la 31 Decemvrie 1905.D I R E C Ţ I U N E A :

N lc. Imtoăruş m. p., N Ic. O prlş m. p., Io a n C acu ns. p. cassar. membru.T eodo r M ecşa m. p.,

memoru. comptabil.

Subsemnatul comitet de supraveghere am esaminat conturile presente şt le-am aflat

în deplină ordine şi esacte.Bungard , în 15 Februarie 1906.

Iile Crăciun p„ P e tru F lueraţlu m. p , C . F râ tll* m. P- I »■ P-sub pres., membru.

Io an M odran m. p.,director. ? membru.

Tom a C iora m. p., membru.

Vindioarsa deplinia boalelor secrete.

82 nu pregete nime într’o chestiune atât de nngasă a se presenta odată in persoană, pentru-ca ca ajutorul instrumentelor speciale aduse din străina- 3a.te poţi afla punctual locul, causa, răspândirea n

• Starea boalei, ori-cât de adânc ar fi boala înrădăcinată l i organism. Pe basa acestei esaminări poţi cu sipi- sanţă afla si calea, pe care ajungi la vindecarea rfiului, «eea-ce fiecare o poate face acasă făra de a-şi ânpedeca ocupatiunile. Dacă cineva nu poate veni 3n persoană, atunci să-’şi descrie boala cu deamă- rcntul şi după ce va fi esaminată va pnmi desluşirile de lipsă si leacurile trebuincioase pe lângă ţinerea

*2n cel mai mare secret. In scrisoare se pună marcă de lăspuns, După încheierea curei scrisorile se ard sau

; Sa cerere espresă se retrimit.Un astfel de lecsutor şi curlţitor « iastitutut

scadal al drului Paldcz, medic de spitstS (Budapesta m Kerepesi-tit 10) unde cu Siossîâts capătă ori-dno (bărbat sau femeie) desluşiri

, -isupra Vieţii secsuale, unda *5-bo curlţă -wsnrii ’i-se jlntăresc, trupul întreg se sHbewsMS a# iis»$5 fi «uflstal de chinuri. „ .

F M conturbam ocupatransler s t a » Dr. FâlOţz ^iBdarl ds ani de sila cu siguranţă, repşdsip da» tesdament cu metodul seu propriu os *ma«*r« ţ «sările cele nud neglijate, boalele de bsşîcl, da ţ9¥8, de tisticuls, de şira spinărB, d* nerv», oimârtW onaniei şl sie sifilisului, boala albă, boalsde sâage, 4a plsle şi toata boalele ce ss ţiu de oJgassl® s®c-

femeieşti. Pentru femeâ e sală de aşteptoe şs ;n »r* scpumtl. Cossnltaţiu«î!s te d& iasu^ Dr. i aloc*

io wc * Bt pâaă ta 6 urs (JuiimBecB. pfiffil la 12 ars la ameasi).

Âdrssa; ®sf. PAIiOCS sa«dic specialist de spUa!: ~î®Bisi»ests m Seî®p®sWt 10. 31 7-

Institut indigen. Banca de asigurare

„TR AN SILVANI A“17 14-62

d l i nîntemeiată la anul 1868 **-

îm iSbiiii» strada Cisnâdiei nxml 5 (©dificili© proprii),asigurează în cele mai avantagioase condiţii:

contra perlcoSislui de incendiu şi ©spîosiun®, *e&k

r i i M âe ori-ce fel, lo M e , mirîuri, rite, nutreţuri şl alte producte economica etc. IW * v ie ţ i i © n m ln l

In toate combinările, capitale pentru caşul morţii şi cu termin fis, asi­gurări de copii, d© studii, de zestre, rente pe vieaţa întreagă etc. etc.

Asigiwrfeî p®p©s»l© iără «ereetare mediealăggj» Atlgnrărl ps speee da înaorasântare ou eolvlrea Imediată a capitalului.

Valori Rslgsfats oontra lnoendivlnl: Ih Capitale asigurate asupra vierii: 83,697147 coroane. jfi ©,@93.949 coroane

Dela întemeiare institutnl a solvit: psatsa mWhM Incendii 3 ,8 5 8 .2 8 0 o- pentru capitala asigurate pe ¥ieaţă 3 ,8 8 0 .6 5 8 e .

Oferte şi ori-es Informaţiuni se pot primi dela:

Direcţiune în Sitain, str. Cisnădiei nr. 5 etagin I., curtea I.,si nr§n aaenterile prinolp&lo din Arad, Braşov, Bistriţa şi Cliy, precum şl dela ’ r s^agsîtţil din toate ooaiunsle mal mari.

Pag. 104 F O A IA P O P O R U L U I Nr. 8

S2 poate căpăta la G. Scheyhingr şi Victor Oaitln, Sibiîn etc şi la I. B. Tenţ«eh, Sighişoara. Sg fim atenţi la banda RUSEASCA de vamă a pa­chetelor originale şi Ia marca de scutire K . & C .

246 I©r-10 •

Nr. 221/906. 42 S-3

Edict de licitaţinne.In pădurea »Jungenwald« a comunei

T n rp o d (comit. Sibiiu), în urma concesiunii âată de în. minister reg. ung. de agricultură cu ordinaţiunea Nr. 99317/901 şi 193065/sa a.c. se vor vinde în licitaţie publică, împreunată cu oferte închise, la casa comunală din Vur- pod, în 7 Martie a. c. la 10 ore a. m. lemne pentru lucru cam de 7314.3 m* ce să pot

eam din 6580 bucăţi de stejari nume* dsaţi, aflători pe un teritor de 132.9 jug. cat. » 7929.0m3 lemne de foc.

Preţul de strigare este 86.120 cor.Yadiu 8612 cor.Oierte ulterioare nu se iau In considerare.La ofertele în scris închise are să se

alăture vadiul prescris.Condiţiile de licitaţie mai în detail să

pot vedea la subscrisul oficiu pretorial cercual, cum şi la oficiul de forestierie reg. u. din Sibiiu.

Nocrich (Ujegyhâz), la 7 Febr. 1906.

H a n e r m. p.,prim-pretor.

Vin de vânzare.Subscrisul am de venzare 1200 ferii

(12 mii de litre) de vin din 1905, pe lângă preţul cel mai favorabil. Vinul ca must a avnt 11 şi I I 1/» grade cu proba Wagner. Vânzarea să tace en gros şi în detail dela 100 litre însus, după dorinţă.

Dumitru PricaGirbom (Oldh-Girbo;, posta Vingnrd

41 3—3 (Aho-Fehtîrvlrmegye).

X>en»etex*

solQt. kalisulfognajacol.Conţinutul preparatului meu aduce Jn uimire

ţtîinţa medicinală modernă şi si aplică cu folos «dxnirabil şi în ţări străine de cei mai renumiţi profesori şi medici — fiind încântaţi de regulatul şi efectul ajuns.

Aceia cari tot felul de medicament au între­buinţat şi nu le-a folosit nimica, cărora zilele erau somitate — făcând Încă o probă şi cu medicamentul mevr suprinşi de puterea şi efectul avut, Intrebuin- ţându-'l timp mai îndelungat — dând mulţămită Atotputernicului că au aflat acest medicament preţios, s’au lnsâo£toşat în scurt timp — scăpând de sigura moarte înainte de vreme. 57 1—10

Bcmet<;r goluţ. kalisulfognajacol se aplică ca splendid efect la ori-ce fel de tusă, răguşcală, durere de pept, oftică (tuberculosă), cathar de plu.- ssâoi, asthma, resfirul greu, precum şi la copii contra tusei măgăreşti Opreşte asudatul greu, fi ce poftă ds mâncare, recapătă somnul; şi din ce în ce se întăreşte şi însănâtoşează bolnavul. Preţul este 2 cor. ISumai aceea sticlă ii veritabilă, care e provSzută cu i> urnele Dem eter Cornel. Se capătă la Comei Bemeter piaţa şcoalei nr. 35, precum şi în farmacia Br. Hintz Gyorgy, Kolozsvâr, Mâtyâs kirâly ter 27. Şi la farmacia Foldes Kelemen, Deak Ferenez uteza 11.

Trei florinicostă un pachet postai de 5 chilo bruto

remăşiţâ-săpun frumos sortat de

vitwele, roza, heliotrop, moşns, mărgărita­rele, flori de persee ete. sts îs—îs

Espedare cu rambursă prin

întreprinderea ManhattanBudapesta VITI,, strada Bezerâdy 3.

„Cassa de păstrare în Mereurea" societate pe acţii.

Convocare.Domnii acţioneri ai institutului „Cassa de păstrare în Mereurea“ so­

cietate pe actii, se convoacă prin aceasta la

a VII l-a adunare generală ordinară,conform §.16 din statutele societăţii, pe Dummee& în 26 Martie st. n. 190& la 2 ore p. m., în localul societăţii din Mercurea cu următorul

P r o g r a m :1. Deschiderea şi constituirea adunării generale.2. Raportul general al Direcţiunii pentru anul 1905.3. Raportul comitetului de supraveghiare.4. Decisiunea asupra conturilor anuale.5. Decisiunea asupra împărţirii profitului curat.6. Fixarea marcelor de presenţă pentru membrii Direcţiunii şi ai comitetului

de supraveghiat e.7. Raport special referitor Ia zidirea casei institutului.8. Alegerea a doi membrii în direcţiune, în locul celor 2 eşiţi prin sortare.9. Alegerea comitetului de supraveghiare pe 1 period de 1 an.

In li[sa acţionarilor receiuţi la adunarea generală din 25 Martie conform §-ului 20 din statutele societăţii, adunarea generală se va ţinea în 1 Aprilie st. n. 1906 cu acelaşi program, la timpul şi în localul deja indicat.

Domnii acţionari, cari voesc a participa cu vot decisiv la adunarea generală, sunt poftiţi, corfoim §-ului 17 din statute, a-’şi depune înainte de adunare acţiile scrise pe numele lor, respective pe numele acelor», pe cari îi represintă, precum şi documentele de plenipo- tenţă, Ia cassa societăţii, eventual cu 48 ore înainte Ia cassa institutelor »Albina» Sibiiu,> Cassa de păstrare* Sălişte, »Stbeşana« Stbeşul-săsesr, » Mielul* Poiana şi >Brădetul« Orlat,

Mereu re a, la 8 Februarie st. n. 1906.

4 9 i - i D I R E C Ţ I U N E A .

Activa

A YlII-a încheiere a conturilor ca 31 Decemvrie 1905.Contul bilanţ Pasiva

Cassa în nu mărar . . . . . . 17650 70 Capital social:1

Cambii de bancă.................. 97821.— emis I-a 640 actii â 100 C. 64000.—Cred. camb. cu acop. hipot. 85250.— » H-a 640 » » 100 » 64000.— 1280001 —împrumuturi pe hipotccă . . 202806.— Fondul de rezervă . . . . 34868.25împrumuturi pe oblig, cu cav. 26726O.n0 Fondul de binefaceri . . . 1528.63 36396 8FCredite de cont-curent . . . 113744 85 !766882 35

Depuneri spre fructificare . . 579065 25Efecte.................................... • 18200 — 84 —

Depunerea fond. dc rezervi 34868.26 Diverse conturi crcditoarc . 8619 96Depun, fond dc binefaceri . 1S28.63 36396 88 Interese anticipate pro 1906 . 8064 88Realităţi şi locul pentru casa institutului 25531 98 11486 75M obiliar................................ 100S.87

după amortizare dc . . . 308 87 700 —

Diverse conturi debitoare . • • # 4275 272580 52

||871717| 70 j;971717 70

Debit Contul profit şi perdere Credit

Interese: Interese.*pentru fondul de rezervă . 1637.83 dela cambii de bancă . . 6649.43pentru fondul de binefaceri 47 59 > credite cambiale cupentru depun, spre fruct. . 2G972.44 acoperire hipotec.. , B164.01pentru capitalul social emis * Imprum. pe hipot.. . 10403.66a 11a................................ 2376.24 31034 10 > împrumuturi pe oblig.

pentru reescont . . . . 1039 05 cu cavenţi . . . . 21400.96Spese: » credite de cont-curent 3852.17 46470 15

Salare................................ 4140.— » e fec te ...................... 980 _Marţe de presenţă , . . 1019-76 3225 34Impr., reg, chirie porto etc. 1557.89 6717 65 Competinţă de scris . . . . 2713 80

Contribuţiune: Taxe de provocări . . . . 1«42 48directă............................... 2253.83 Taxe de înt&bulări si împrocesuări . . 1009 8710e/« dare la int dep. şi fond. 3103.41

’ ca competinţă de timbru . 97 50 5454 74Amortizare din mobiliar 308 87 !IProfit curat........................... 11486 73

1

i _ 56041 14 56041 14

M er cure a, la 31 Decemvrie 1905.

D . V ttlc u m. p.,director esecutiv.

E lie N, P i t raţiu m. p ,contabil.

N . S im n le s c n m. p ,cassa r.

D i r e c ţ i u n e a :I . D ro c m. p„ d . C o m ş a m. p„

president. vice-president.Avr. S. Pecurariu m.p. A. Măcelar m. p. I. Popescu m. p. I. P. Dobrcscn m. p. G. Muntean m p.

I. Floaşiu m. p D. Stroia m. p. N. Albu m. p.

Ioan Vătăşan m. p. revisor expert al băncilor române asociate,

i Subsemnatul comitet am examinat conturile presente şi le-am aflat în conzonanţă cu registrele principale şi auxiliare ale societăţii ţinute în bună regulă.

Mer cur ea, la 9 Februarie 1906.

C om i t e t u l de sup ravegh i a re :

AdSpresident” P’’ V' P' Dobrm u m- P- Moise °I»ri?iD m- P- Ieron- Spornic m. p. Ilie Măcelăria m p.

txa tipar responsabil Be&rie Meîtear.Cerneala de imprimat E. T. Gleitsnsanii, Dresda — Budapeştâ.

Nr. 8*-—

Ia. „ F O A IA ^ O X » O ie .U L ,X J I'... ";v

tt n r . Pag. 105

274 15—15

Industrie indigenă!Prima fabrică transilvană de stearin şi săpun,

dela preluarea conducerii ei de cătră institutul ,,TereÎM SÎiai»l£.“ a r d e le a n , ,n°^ adiustată şi prevăzută cu cele mai modeme maşine, tiferează. tţ.aie soiurile de lnmini ae stearin, cum şi ca specialitate deosebită

săpun de spălat neutral,

„ELECTRO PH O R",întinerire şi prelungirea Tieţii prin aparatul original american eleetro-medicinal, spre folo­

sinţa proprie.

Electricitatea este vieaţă!Toţi oamenii slabi nu-’i putem îndestul sfătui

a folosi acest aparat elcctric, de oare-ce electrici­tatea întăreşte nervii, renoieşîe sângele, agereşte simţurile, ccntribue la activitatea normală a sânge­lui şi a sistemului nerval, previne celor mai multe boale.

Aşa vesteşte Dr. Bonrg, membru al facultăţii medicale din Paris: nu numai podagra, reumatismul, seârciurile. histeria, astma s’au vindecat în sute de cazuri prin electricitate şi în toate caşurile s au uşu- rât, unde s’a folosit de geaba arta medicală, gi anumit la toate îmbolnăvirile de nervi, durere de cap, co­lică, ţiuitul urechilor, lipsa de somn, hipohondric, m special la hemoroide, întră o uşurare ca prin farmec după câteva zile, une-ori chiar după câteva ore şi eu deosebire la boale femeieşti dureroase bolnavii au aflat aproape cu siguritate vindecare şi uşurare şi pentru femei în stare binecuvântată. Preţul apara­tului mic complet 20 cor. (Numai pentru cei foarte simţitori). Preţul aparatului mare complet 80 cor. (Pentru vindecarea boalelor cerbicoase). Espedarea urmează trimiţând banii înainte sau cu rambursă pnn

întreprinderea ELECTROPHORBudapesta VIII., strada Bezeredy 3.

Ludovic Ferenci,eroilor de bărbaţi,

S ib iin , itr& da C Issăd IsI m. 12,recomandă p, i. publicului

psstFa s i M fifl t a i

isslîg chim acasa, pentrn li&isie d® bărbaţi stofe engleieşii, ftaţEseşta şi indigene, dia cm 83 etesuîă după rassusă cele mai iisoderas vestminte precum: S&akii, Jaqneie, fr&siri şi M ne de salon, ca preţuri filate moderate.

- Deosebită atenţiima sasrM noutăţile de stofe pentru gisrdl- Blnri şi -sE®gkm8, cari m aflft totdeauna ta deposit bogat.

Asupra ww®r®®s£l®T con­fecţionate In atelierul meu îmi psr- mit a atrage deosebita atenţiune i

on. domni preoţi şi teologi absolvenţiIn casttri dsuf'gsaţă eoafseţls- ra rf&d eesapM de hain© M ttepnes m.

âD 24 ©ra 14 e-

© iuvaerg iu ş i g raveur

A. MOBAWETZ8trăda cisaădiel 14. SIBIIU Strada Gienădiei 14.

Numai în staul cel mai nou.

Deposit de giuvaere, aar, ar­gint şi argint de Chtaa»

as Cea mal renumită negustorie de aurării. =

Deposit de orolo& ge de Geneva de aur şi argint de cele mai fine pentru

... -77= domni şi dame. ======Atelier propriu pentru lucrări noue

şi reparaturi. , 15 8—

sas Serviciu real. Garaaţă ooBştlenţlsasă.

praf veritabil d§ săpun şi diferit© alte soiuri de săpunîn o calitate aşa de escelentă, încât aceste pot susţinea comparaţia cu ori-ce producte de concurenţă, chiar şi cu cele din străinătate. _ „ .

Noi recomandăm deci procurarea acestor producte indigene, cari esceleaza prin

bunătatea şi vrednicia lor.

30 3—25 Prima fabrică transilvană de lumini.

A N D R B 1 U TO R 0 Kfabrică de maşini economice

în Sibiin, Poarta Cisnădiei ==============

recomandă onor. domni agricultori:Maşine de tăiat nutreţul, maşine de tăiat napii şi sfărmitor

de cncurnz în diferite mărimi, pumpe de toate soiurile pentru fântâni pănă la adâncime ds 20 metri. Pluguri de toate soiurile şi sistemele, ma­şini de s6m6nat cucuruzul cu 2—3 şire, maşine „Titania* de s8m6nat cereale, maşine de îmblătit şi de plivit cerealele. Prese pentrn se­minţe de nleiu, zdrobitoare, mori cu 1, 2 şi mai multe petei mânate

cu vapor şi cu motor. Preluare de sfredelire de fântâni, cele mai bune şi mai ieftine fântâni.

m m -

s’a

Representanţa fabrieei de m otoare

LANGEN â WOLF, Viena.Cele mai bune motoare din lume, motoare original aOtto“, pentru

benzin, petrol şi gaz (cărbuni). . 81 47TProspecte, desemnări şi preliminare de spese franco şi gratis. ^

Institut de credit funciar din Sibiiu.Strada Pintenului nr, S.

tepnratari Upotecare pe amuţiţiSorlantri femoiar®,

Bcatîia de dări. ce sS pot lombard* la banca austro- ungsră, să pot depune la toate tribuna­lele ungare de stat drept cauţiune şi vadiu şi ca eâmţltial de căsătorii militare.

Depuneri spre fructificare.Dsjdia la interesele dela depuneri o plă­

teşte institutul. ...

Essoaiptar© ds cambii.i ' uSiirS 1 11

Avansuri p© ©feefc® public®.

Gredito de cont-curentcontra întabulări şi altă garanţă.

J8 @ e c m t» r e a ,

de flecara afaceri de bancâ şl fia zarafis prin

Cassa de schimbSub coadiţiuni culanta, mai ca seamS:

cumpărarea şi vânzarea de •feotl pnlslSoo msaete fltrîiaa,

r&oumplrarea cupoanelor şi efectelor sortate,

Încasarea do cambii, cîiecsrl şl asemărl,predarea de asenn&rl şi bilete de crcdit

pentru străinătate,

îngrijirea de coaie de cupoane.luares efectelor tn deposit epre păstrare,

lncîiiriarea d§ resorturi de easse de fer(t&fs demite), sigure coate» incendiului

şi » spargerii, etc. 6 3—26

Informaţii1"* amenunţite sg dau cu bunăvoinţă şi f&râ spese. *‘4Pi

P O P O R U L U INr. 8

74 10.000ie distincţii,

$ Ut fiilnfiiMMiiiiâ'lw

motoare, furni­zate spre cea mai

■tedllii de sţat! mare mulţumită.

Filiala

ULDrluCl UO m w w m v ---(mai nainte Hille)

IGNAT GELLfiRT şi SOŢBudapesta VI., Ter6z kdrut Nr. 41.

Telefon 13-01-

Motoare de benzin, motoare de ga*, mo- toart de uleiu crud, motoarede 8pirt, mo- toue de acetylen. Loeomobile de benzin pentru îmbl&tit.

Motoare de gas aspirator (generatori), maşinele cari sunt cele mai moderne ţi toaj perfecte ţi dovedite, că mânarea lor costa mai puţin.

Motorul de Drezdaaerai de cea mai escelentă. Construcţiunea probaţi de cea mai perfecţi Pregătit foarte solid ţi punctual din materie aleasă de cea B*i bună*D n r f tb i l ! DuPă folosinţă de mulţi ani si VUlttUUi n u j j q lipsă, de reparaturi. Esigur la mânat. Manipularea e foarte simplă. Spesele de mânat sunt cele mai favorabile.

Motoarele de Drezda fucrJ înnenumărate întreprinderi industriale şi in eco­nomiile domeniilor: in mori, cărămidării, in­dustrii de lemne, In stabilimente de pompe, tn magaxinele de nutreţ economice, în liptării, la Îmblătit etc.

Furnisare specialistă de Întocmiri completc (mori, pentru lucrări economice, construcţii de comunicaţie etc.)

Desluşiri şi proiecte de spese s£ dau cu plăcere. 278 10—16Garanta cea mal mare! ----- . ....Condiţii de plată favorabilei

? I

Gratis

o cumpănă economică!Din depositul mea de fabrică

prea plin trimit fabulos d« ieftin

artleli mei fo arglnt-Meilcode renume universal şi pentru calitatea lor escelentă iubiţi în general, fi anume:6 boc. «apite de «cm* de ar£. Masico 6 > fmrcmlţedamiftcat* » »6 » Hăţuri de lupâ » > n li » liag*-' iu CAiea » „ n 6 > cuţite escdame de dciert,6 » furculiţe ««edenta de dexert,1 UcgurtL de scot supa de arf.-Mexico 1 ItcsTirf de tcOfl lapte „ »1 tefeioe pt. m&sâ d« ealon foarte ăeg. 46 buclţl la olaltă numai fi. 6.60.

Fiecare cine comandă mai primeşte afară de ca premiu o cumpănă economică, cu mă­

surare garantat esactă şi cu forţă de purtat de12 Kgr. total gratia.

Argintul de Mexico este un metal alb, pentru durabilitatea fi calitatea escelentă a lui sS dă o ga. ranţ& în scris pe 25 ani. Espediţia. dacă si trimit bami Înainte sau cu rambursă, prin depositul europeic

întreprinderea MANHATTANBudapesta Vin., strada Bezer&ly 8.

376 18—15

Gustav Dtirrmeohanlo.

Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,feJiMîa, Piaţa-Mare a r. 19.

Recomandă depoBitul sen mare şi bine asortat cu toate fehirile de maşini de eusut mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat 20 4-

Ca apecialitflţi se recomanclfi maşinile de cusut:

Seidel & NauMttia,- 8. PfafF.O ;.^ Toate acareturile nreşinilor de cusut de ori-ce

(el precum ace, curele, oleiuri fine şi altele se află întotdeauna în depositul mea Reparaturile la maşinile de cusut de ori-ce fel sftnt esecutate prompt, ieftin şi conştienţioa cu garanţie. Pentru fiecare maşină nouă de cusut cumpărată dela mine dau 5 ani garanţie.

Agentura Onio şi Întreprindere comercialăBraşov, strada Porţii IO.

bt-5

II

Căutăm spre cumpărare păduri şi moşii, făi*ă considerare la mărime şi calitate, mai departe cumpărăm drepturi

de părţi proporţionale de pădure( mine, anticităţi de aur şi argint, cum şi alte obiecte, de însemnătate istorică.

Mijlocim cumpSrarea şi vânzarea a tot felul de imobile, de moşii, păduri, case şi alte intravilane, mai departe

producte, poame, animale de casă, cum şi neguţătorii, fabrici, mori etc»

Mijlocim şi esarândarea de moşii, fabrici, mori, mine, neguţătorii.

Dela firme de fabrici avem representanţă directă pe întreg teritorul Transilvaniei pentru drept de vânzare, esclusiv

de casse, automobile, biciclete simple şi cu motori, maşini agricole, articli technid, curele de maşini, uleiuri, maşini de cusut

şi de scris, mobile, instrumente musicale, icoane de părete, arme de vânat şi juvaere — cari articli să pot cumpăra prin

mijlocirea noastră cu numărar sau pe rate.

Luăm asupra noastră schimbarea de maşini vechi cu noue, cum şi mijlocirea de împrumuturi ieftine pentru cum­

părare de maşini agricole,

Mijlocim aranjarea de biblioteci de cassă pe lângă plată în rate.

Mijlocim pe lângă condiţii foarte avantagioase împrumuturi cu amortisaţie pe case şi moşii, eum şi convertirea de

datorii vechi. • • ;

Primim însărcinarea de*a procura ori-ce articli nenumiţi acî, de lipsă peptru moşii sau comercianţi.

Dăm ajutor la afaceri de asigurare pentru încheiarea de asigurări pe Isi^ţă, contra focului, contra nenorocirilor, cu

un cuvânt ori*ce asigurări, pe lângă apărarea necondiţionată a intereselor partidei, ce e a să asigura.

La afaceri de procese, ce să pot ivi în jurul asigurărilor sau la ori-ce ram de vânzare şi cumpărare sau la învoieli

luăm asupra noastră întrevenirea iurisconsultului nostru, pe lângă asigurarea de resultat favorabil pănă la posibilitate.

La întrebări în ori-ce direcţie servim întotdeauna punctual gratuit cu desluşiri detaiate.

Cu deschiderea întreprinderii noastre am corespuns dorinţei publicului şi în timpul scurt, de când esistăm, ara dus

la îndeplinire bună însărcinări însemnate în toate direcţiile. Cerem şi pe mai departe spriginul onor. p. t. public, în schimbul

căruia şi noi ne vom da silinţa, ca şi pănă aci, a corespunde în toate privinţele pretensiunilor onor. public.285 12—

IS