partea rulantĂ

7/24/2019 PARTEA RULANTĂ

http://slidepdf.com/reader/full/partea-rulanta 1/18

Lucrarea de laboratorColi Coala

1

Mod Semnat № document .

PARTEA RULANTĂ

LiteraExecutat

Controlat

Aprobat

T contr.

DataCoala

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 8

PARTEA RULANTĂ

Scopul lucrării: De studiat construcţia cadrelor automobilelor, corpurilor punţilor

conducătoare şi conduse, suspensiilor, roţilor şi anvelopelor, de studiat metoda de reglare arulmenţilor butucilor roţilor, montarea - demontarea anvelopelor, cerinţe de securitate.

Timpul de efectuare – conform planului de studiu.

Utilaj şi ecipa!e"t: Cărţi, material ilustrativ, planşe, standuri, elemente şi mecanisme

ale părţii rulante, aparate de control şi set de instrumente ale lăcătuşului, lopăţele de montare a

roţilor, roata în ansamblu şi plasa de protecţie.

#eto$olo%ia $e &"$epli"ire a lucrării $e la'orator

La efectuarea lucrării de laborator este necesar de studiat construcţia cadrelor

automobilelor, suspensiilor dependente şi independente şi a părţilor componente, corpurilor

punţilor conducătoare şi conduse, butucilor roţilor, construcţia roţilor şi anvelopelor. n partea

practică a lucrării de laborator e necesar de efectuat reglarea !ocului rulmenţilor butucilor roţilor

cu montarea-demontarea roţii automobilului.

8.(. Ca$rul auto!o'ilului

". Destinaţia, construcţia generală şi particularităţile constructive ale cadrelor

autocamioanelor.

8.). Su*pe"*ia auto!o'ilului

#. $morti%oarele. Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare. &articularităţile

constructive ale amorti%oarelor cu singură acţiune şi dublă acţiune.

8.+. Corpurile pu",ilor co"$ucătoare şi co"$u*e

". Corpul punţilor conducătoare. Destinaţia, tipurile şi construcţia corpurilor punţilor

conducătoare. Construcţia butucilor roţilor punţilor conducătoare.

8.-. Ro,ile şi a"elopele

'. $nvelopele. Construcţia anvelopelor radiale şi diagonale. (arcarea anvelopelor.

$nvelopele cu şi fără camera de aer.



CoalaSch

Coala

№ document. Semnat Data

8.(. Ca$rul auto!o'ilului

(. De*ti"a,ia/ co"*truc,ia %e"erală şi particularită,ile co"*tructie ale ca$relor

autoca!ioa"elor.

)n stadiul actual al constructiilor de automobile, cadrul, ca parte distincta se foloseste cu rare

e*ceptii numai pentru autocamioane si autove+icole speciale.

Cadrul repre%inta legatura portanta dintre puntea din fata si puntea din spate care preiatoate solicitarile ce apar in e*ploatare incovoiere, tractiune, rasucire, oscilatii.

0i%.(. Sa*iu $e autoca!io":a 1 *curt2 ' 1 "or!al2 c 1 lu"%.

" si ' – longeroane de profil / 0,1,2,#,3,4,5 – traverse/"6 – suporti pentrumontarea barei de protectie/

"","',"0,"1 – suporti pentru maontarea cabinei/ "2 – suport pentru montareacasetei de directie/

"# – suport pentru montarea radiatorului/ "3 – suport motor/ "4 – suport pentrucaroserie.

)n figura " este repre%entat un sasiu de autocamion in 0 variante, respecti scurt, normal silung.elementele componente ale unui sasiu sunt fig.".b7 " si ' longeroane de profil rigidi%ate

prin traversele 0,1,2,#,3,4,5, suportii "6 pentru montarea barei de protectie/ suporti pentrumaontarea cabinei "","',"0,"1/ suport pentru montarea casetei de directie "2/ suport pentru

2



CoalaSch

Coala


montarea radiatorului "#/ suport motor "3/ suport pentru caroserie "4. &e ultima traversa din spatese montea%a carligul de remorcare.

8lementele constructive ale unui carlig de remorcare sunt redate in fig. ' Carligl propriu%is " este asigurat de inc+i%atorul dublu ' cu clic+etul 0. $rcul amorti%or 2 preia socurile a*iale alesistemului autove+icolului de tractare-remorca. 9i*area ansamblului pe traversa din spate a

sasiului se face prin suportul 1.

0i%.). Carli% $e re!orcare:

" – carlig propriu %is/ ' – inc+i%ator dublu/ 0 – clic+etul/ 1 – suport/ 2 – arcul amorti%or.

0i%.+ Pro3ile 3olo*ite i" co"*tructia ca$relor:

a – profil desc+is/

b,c,d – profil inc+is/

e – profil tubular/

f – profil eliptic.

3



CoalaSch

Coala


n e*emplu de cadru folosit la un autobu% este redat in figura 17

0i%.- Ele!e"te co!po"e"te ale ca$rului $e auto'u4:

" si ' – longeroane/ 0,1,3,4 – traverse/ 2,#,"0,"1 – travesrse pentru fi*area diverselor organe/

5,"6,"","' – console/ "2 – suport de fi*are a arcului.

&entru autobu%e se mai folosesc si cadre cu longeroane si traverse in : fig.2.

0i%.5. Ca$re cu lo"%eroa"e *i traer*e i" 6.

La unele tipuri de autocamioane cadrul este repre%entat de un singur tub central, de care sefi*ea%a puntile independente si celelalte sisteme ale automobilului. )nteriorul tubului centraladaposteste elementele transmisiei longitudinale fig.#..

4



CoalaSch

Coala


0i%.7. Ca$ru *u' 3or!a u"ui tu' ce"tral.

Constructia cadrului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii7- masa mica dar rigiditate suficienta fata de solicitarile pe care le suporta/

- constructie simpla care sa permita montarea si fi*area usoara a diferitelor organesi a caroseriei/

- sa permita amplasarea cat mai !os a partilor componente ale automobilului inscopul de a cobori centrul de greutate al acestuia/

- cost redus.

Cadrul se calculea%a ca un sistem plan si nearticulat de grin%i, static nedeterminat.



CoalaSch

Coala


8.). Su*pe"*ia auto!o'ilului

7. A!orti4oarele. De*ti"a,ia/ co"*truc,ia şi pri"cipiul $e 3u"c,io"are. Particularită,ile

co"*tructie ale a!orti4oarelor cu *i"%ură ac,iu"e şi $u'lă ac,iu"e.

0i%. . Co"*tructia a!orti4orului.

!



CoalaSch

Coala


(. Capul inferior ). Corpul pistonului de comprimare +. Discurile pistonului de comprimare

-. Discul superior al pistonului de comprimare 5. $rcul pistonului de comprimare

7. ;emisfera pistonului de comprimare . Discul rigid al pistonului de comprimare

8. &iulita supapei de destindere 9. $rcul supapei de destindere ". &istonul amorti%atorului

((. Discul de fi*are a supapei de destindere (). Discurile pistonului de destindere

(+. ;egmentii pistonului (-. ;aiba piulitei pistonului de destindere

(5. Discul superior al pistonului de destindere (7. Discul supapei de comunicare

(. $rcul supapei de comunicare (8. Discul limitator (9. <e%ervor ). Ti!a )(. Cilindru

)). Tub re%ervor )+. =ucsa de g+idare a ti!ei )-. )nel de etansare a re%ervorului)5. Discul sistemului de etansare )7. 8lement de etansare ). >arnitura inelului de siguranta

)8. )nel de siguranta )9. &iulita re%ervorului +. Capul superior

+(. &iulita de fi*are a capului superior +). >roiver ++. Discul pernei de fi*are a amorti%atorului

+-. &erna tampon +5. =ucsa +7. Tub +. 8lement de amorti%are a ti!ei

+8. =ucsa de fi*are a capului inferior cu cauciuc

&entru amorti%area rapida a oscilatiilor, in suspensia automobilelor moderne semontea%a amorti%oare +idraulice.

$morti%oarele pot fi folosite la ambele punti ale automobilului sau numai la puntea din fata,solutie intilnita mai ales la autocamioane.&rincipiul de functionare a amorti%orului +idraulic se

ba%ea%a pe transformarea energiei mecanice a oscilatiei in energie termica, la trecerea fortata aunui lic+id special, dintr-o camera a amorti%atorului in alta, printr-un orificiu calibrat.(a!oritateaamorti%atoarelor sunt cu dubla actiune, lucrind in ambele sensuri, si anume7 la apropierea rotilorde caroserie opun re%istenta mica/ la departarea rotilor de caroserie opun re%istenta mai mare

$morti%atoarele cele mai raspindite la automobile sunt cele sub forma telescopica, clasificate inmonotubulare si bitubulare, si care la rindul lor, pot fi de mai multe tipuri.

Cele mai folosite sunt amorti%oarele bitubulare, care, in comparatie cu cele monotubulare, au olungime mai redusa si o durata de functionare mai mare.

"



CoalaSch

Coala


A#ORT;<OARELE B;TUBULARE =PR;NC;P;UL DE 0UNCT;ONARE>:

0i%. 8. A!orti4orul tele*copic 'itu'ular.

;" 3i%ura 8. este pre%entata sc+ema de principiu a amorti%orului +idraulic telescopic bitubular.Capul superior (, de care este fi*ata ti!a ) cu pistonul 8, este prins de partea suspendata aautomobilului, iar capul inferior (+, solidar cu tubul re%ervor 5, de partea nesuspendata. Tubulinterior - cilindrul de lucru este umplut cu lic+id special pentru amorti%oare.

)n cursa de destindere, lic+idul din partea superioara a pistonului 8 este comprimat si trimis prinsupapa de destindere ( in partea inferioara. :olumul generat de piston la partea inferioara estemai mare decit volumul lic+idului impins in !os, cu volumul ti!ei care iese din tubul -. Diferenta secompletea%a cu lic+idul din camera de compensare (- spatiul dintre tubul re%ervor 5 si tubul

interior - care patrunde prin supapa de admisie (( datorita depresiunii creata sub piston si a pernei de aer comprimat din partea superioara a camerei de compensare.

)n cursa de comprimare, lic+idul de sub piston trece prin supapa de comunicare 9 in parteasuperioara a tubului -. ?parte din lic+id egala cu volumul ti!ei introdul in tubul - trece prinsupapa de comprimare () in camera de compensare (-. Tubul 7 serveste la protectia ti!ei

pistonului, iar inelul + la etansarea amorti%orului.

A#ORT;<OARELE #ONOTUBULARE =PR;NC;P;UL DE 0UNCT;ONARE>:)n comparatie cu cel bitubular are, la diametre e*terioare egale, un diametru al pistonului maimare, fiind mai usor si avind o racire mai buna.

)n camera de comtensare se introduce a%ot sub presiunea de circa ',2 @Amm'. &erna de aer esteseparata de lic+idul de amorti%are prin intermediul pistonului flotant. Compensarea volumului,datorita miscarii lui la cursa de comprimare, se obtine prin comprimarea pernei de ga% sideplasarea pistonului flotant in sus. La cursa de destindere, deplasind pistonul flotant in !os.?rificiile de trecere si supapele de descarcare sunt montate in piston.

Datorita elasticitatii camerei de compensare, amorti%orul indeplineste si rolul de element elasticsuplimentar.

#



CoalaSch

Coala


8.+. Corpurile pu",ilor co"$ucătoare şi co"$u*e

(. Corpul pu",ilor co"$ucătoare. De*ti"a,ia/ tipurile şi co"*truc,ia corpurilor

pu",ilor co"$ucătoare. Co"*truc,ia 'utucilor ro,ilor pu",ilor co"$ucătoare.

Destinatia puntii din spate motoare

&untea motoare are rolul de a transmite momentul motor de la transmisia longitudional

si fortele verticale de la cadrul caroseriei automobilului-la rotile motoare.Tot prin intermediul puntii motoare se transmit cadrului fortele de trectiune-fortele de frinare si momentul reactiv simomentul de frinare care apar in timpul deplasarii autove+icului.&untea din spate motoare estecompusa din trensmisia principal ,diferential,arbori planetari,transmisde finala si carter.

Co"$itiile i!pu*e pu"tii $i" *pate7

&untea din spate trebuie sa indeplineasca conditile7

-;a aiba dimensiuni de gabarit cit mai reduse in scopul unei gar%i la sol cit mai mari/

-;a aiba o alimentare silentioasa/

-)ntretinerea sa fie cit mai simpla/

-;a pre%inte odurata de funcionare.

Cal*i3icarea pu"tiilor $i" *pate !otoare.

Din punct de vedere constructive puntile din spate se impart in7

&untiii rigide/

&intii articulate.

&untiile rigide se folosesc la autocamioane,autobu%e si autoturisme,iar cele articulate la uneletipuri de autoturisme.

Carterul pu"tii $i" *pate

Carterul puntii din spate are rolul de a transmite sarcina verticala de la cadru la roti si in acelasi

timp de a transmite fortele de la rotile motoare la cadrul automobilului sau la caroserie.)n acelasitimp carterul trebuie sa asigure o functioonare corespun%atoare organelor montate in interiorulsau.Carterul puntii din spate trebuie sa fie re%uistent,rigid sa aiba o greutate proprie cit mai redusasi sa permita montarea si demontarea cit mai usoara a organelor transmisiei

Tipuri co"*tructie $e cartere:

Din punct de vedere constructive carterele puntii din saprte pot fi7

Demontabile/

@edemontabile/

$



CoalaSch

Coala


Carterul puntii din spate demontabil cu ) plane de separate 3i%. 9.a .La aceasta solutie de parteacentral a carterului ( se fi*ea%a trompele ) in care se gasesc arborii planetari.Trompele au sudatela capetele interioare capacile conice + care se fi*ea%a cu suruburi de partea central re%ultind

planele de separate &"si &' .

Carterul puntii din pate demontabil cu un plan de separate 3i%. 5.b .

Carterul demontabil cu un singur plan de separate P( este conpus din carterul central P( sitrompele ).Carterul ( se obtine prin turnare din otel iar triompele ) sunt eg%ecutate din teava si

presate in carterul central de care se imbina prin sudare sau nituire.

Carterele demontabile pre%inta deavanta!ul ca pebtru a a!unge la diferential trebuie demontatcomplec puntea din spate.

Carterul puntii din spate nedemontabil poate fi reali%at prin turnare- sudare,e.t.c.

Cartertele obtinute prin turnare sunt rigide dar au o gereutate mare iar cela obtinute prin sudare

sunt usoare,in sc+inb sunt mai putin rigine.

;" 3i%. 5.c . este repre%entat carterul puntiii motoare de la autocamiooanele <?($@.

8ste un carter nedemontabil format dintr-o parte centala ) –)n care se monte%a carcasa transmisiei principale si diferentialul si dintro grinda ( de profil (- preva%uta cu tevi ce prote!eaa%a arborii planetari.

a>

1%



CoalaSch

Coala


'>

c>

0i%. 9 .Tipuri co"*tructie $e cartere

8.-. Ro,ile şi a"elopele

). A"elopele. Co"*truc,ia a"elopelor ra$iale şi $ia%o"ale. #arcarea a"elopelor.

A"elopele cu şi 3ără ca!era $e aer.

)n figura "6. este pre%entata constructia unei anvelope pentru autoturisme.

$nvelopa se montea%a pe !anta cu profil adanc ", in asa fel ca valva ' sa fie in dreptullocasului ei din !anta. :alva este fi*ata ermetic in camera de aer 4. Corpul anvelopei se compune

din carcasa 0, centura de protectie sau breBerul #, talonul patru intarit prin cablul de otel 2, flancul3 si banda de rulare 5.

0i%.(. Co"*tructia u"ei a"elope pe"tru autoturi*!e.

" – !anta cu profil adanc/ ' – valva/ 0 – carcasa/ 1 – talon/ 2 – cablu de otel/ # – centura de

protectie/ 3 – flanc/ 4 – camera de aer comprimat/ 5 – banda de rulare/

11



CoalaSch

Coala


Ccarcasa, care constitue sc+eltul anvelopei, preia cele mai mari eforturi ce apar in timpule*ploatarii. 8a se confectionea%a dintr-un numar de straturi de tesatura speciala numite straturi decord.

(aterialul cordului poate fi7 bumbacul, matasea, vasco%a, firele de sticla, fire poliamidice sau poliesterice si firele metalice. )n toate ca%urile firele de cord sunt imbibate cu un amestec de

cauciuc special pentru a le ferii de frecarea dintre ele care le u%ea%a. Carcasa are un numar destraturi de cord gumat, fiecare strat avand firele orientare in sens opus stratului urmator. ngiulfig."". pe care il fac firele diferitelor straturi de tesaturi cu planul median al rotii are o importantadeosebita.

0i%.((. U"%iul *tratului $e cor$ cu pla"ul !e$ia" al rotii.

)n funtie de marimea acestui ung+i e*ista doua tipuri constructive de anvelope7 anvelope cucacasa de constructie deiagonala anvelope conventionale, la care firele de cord sunt dispuse

diagonal in carcasa fig."'. a si anvelope de constructie radiala, la care firele de cord sunt dispusemeridional fig."'. b si care sunt preva%ute cu centuri-breBer rigide.

0i%.(). Tipuri $e a"elope:

a – diagonale/ b – radiale.

12



CoalaSch

Coala


Datorita unei durabilitati si economicitati mai ridicate anvelopele de constructie radiala aucapatat in ultimul timp o mai larga utili%are in comparatie cu cele de construtie radiala.

Banda de rulare prote!ea%a carcasa si camera contra deteriorarilor si u%arii, transmiteefortul de tractiune si franare si mareste aderenta cu drumul. Din punctul de vedere al desenului

ben%ii de rulare, anvelopele se clasifica in7 rutiere, universale si pentru conditii rutiere si climatice

variate. &rofilul rutier asigura vite%e mari de rulare si securitate marita pe drumuri cuimbracaminte dura. )n figura "6 sunt aratate prfile de be%i de rulare de tip rutier folosite laautoturisme. &rofilul cu nervurile longitudinale drepte si cu proeminente transversale micifig."0, a/ nervuri sub forma de %ig %ag si caneluri %ig %ag ingust fig."0, b/ forma combinata decaneluri larg cu caneluri %ig %ag ingust si cu nervuri distribuite fig."0, c.

La profilele actuale predomona nervurile longitudinale, tipul profilului cu penel se u%ea%aneuniform datorita mobilitatii profilului si impedica eliminarea apei la rularea pe sosele umede

prin strangerea peretilor canelurilor.

0i%.(+. Ba"$a $e rulare:

a – profil cu nervurile longitudinale drepte si cu proeminente transversale mici/

b – nervuri sub forma de %ig %ag si cu caneluri %ig %ag ingust/

c – forma combinata din caneluri %ig %ag larg cu caneluri %ig %ag ingust si cu caneluri distribuite.

&entru drumuri deformabile profilul ben%ii de rulare se e*ecuta cu nervuri si caneluri mariastfel incat nervurile sa striveasca stratul de noroi sau ma%ga si sa-l evacue%e prin canelurie*ecutate.

&entru circulatia pe drumuri acoperite cu %apada se folosesc anvelope speciale de iarna alcaror profil este preva%ut cu un numar mare de elemente in forma de sa+, cu muc+ii ascutiteformate din caneluri longitudinale si transversale fig."1. )n figura "1, a, se arata anvelopa pentruiarna produsa de firma Continental, iar in fig "1, b, o anvelopa pentru iarna cu canal central

produsa de firma (et%eler-=li%%ard.

13



CoalaSch

Coala


0i%.(-. A"elope *peciale $e iar"a:

a – anvelopa produsa de firma ;ontinental/ b – anvelopa produsa de firma (et%ler-=li%%ard.

&entru securitatea circulatiei pe drumuri acoperite cu g+eta se introduc in banda de rularetinte metalice dure. 8ficacitate acestor envelope depinde de numarul tintelor aflate concomitent insuprafata de contact si de inaltimea acestora masurata de la e*teriorul ben%ii de rulare ",6",2mm.

Centura de protectie sau brekerul face legatura dintre banda de rulare si carcasa preluand o parte din socurile care se tarnsmit in timpul rularii pneului. =reBerul este preva%ut la toateanvelopele radiale si partial la cele de constructie diagonala.

Taloanele constitue partea rigida a anvelopei si dau posibilitatea obtinerii unei fi*arire%istente a acesteia pe !anta. )n interiorul talonului se gaseste o insertie metalica 2 fig."2. i%olatacu amestec de cauciuc care-i asigura rigiditatea necesara. @umarul acestor insertii metalicedepinde de numarul straturilor de cord ale carcasei. 9irele metalice i%olate sub amestec de cauciucsunt acoperite cu o fasie de intarire cu care se fi*ea%a de carcasa.

Flancurile prote!ea%a peretii laterali ai carcasei si in general formea%a un tot unitar cu banda de rulare.

Camera de aer este un tub inelar tor din cauciuc in interiorul caruia se gaseste aer, care

contibuie la amorti%area socurilor in timpul mersului. )n general grosimea peretilor camerelor deaer este cuprinsa intre ",2 si 0 mm. Cauciucul din care este confectionata camera trebuie sa fieelastic, re%istent la caldura si etans fata de aer. :alva cu ventil are rolul de a mentine aerul sub

presiune in camera si la nevoie iesirea lui in e*terior.

$nvelopele destinate autocamioanelor fig. "2. sunt preva%ute cu un numar mai mare destraturi de cord 0 si rigiditatea talonului 1 se mareste printr-un cablu suplimentar de otel 2. )naceste pneuri camera de aer ' este prote!ata de banda de cauciuc # iar !anta plata " este conica lamargini si alcatuita din trei elemente.

14



CoalaSch

Coala


0i%. (5. A"elope pe"tru autoca!ioa"e7

" – !anta plata/ ' – camera de aer/ 0 – straturi de cord/

1 – talonul/ 2 – cablu suplimentar de otel/ # – banda de cauciuc.

)n figura "#. se pre%inta pneul fara camera de aer. )n acest ca%, anvelopa este preva%uta ininterior cu un strat de cauciuc impenetrabil ". De asemenea intre anvelopa si marginea !antei, seintroduce garnitura de etansare '. Capacul valvei 0 este din cauciuc si se fi*ea%a direct pe !anta.

0i%. (7. P"eu 3ara ca"era $e ar$ere:

" – strat de cauciuc impenetrabil/ ' – garnitura de etansare/ 0 – capacul valvei de cauciuc.

)n figura "3 se arata sc+ema unui pneu de siguranta. $nvelopa fara camera " si camera 1,cat si cel dintre camera 1 si !anta se umple cu aer comprimat. Daca anvelopa " este gaurita, aeruldin spatiul e*terior se arde dar ramane aerul din camera interioara, incat pericolul de pierdere astabilitatii automobilului se reduce.

1



CoalaSch

Coala


0i%. (. Sce!a u"ui p"eu $e *i%ura"ta:

" – anvelopa fara camera/ ' – garnituri/ 0 – ventil/ 1 – camera suplimentara.

Tendinta de eliminare a nea!unsurilor rotilor duble de la puntea din spate aautocamioanelor, a condus la reali%area pneurilor cu profil plat fig. "4.. $cestea se utili%ea%a maiales la automobilele cu destinatie speciala cu mai multe punti, autotractoare, remorci, semiremorcietc. &neutile cu profil lat pre%inta urmatoarele avanta!e7 micsorea%a masa nesuspendata aautomobilului, reduce re%istenta la rulare, mareste eficienta franelor si durata lor de functionare,deoarece tamburii au posibilitatea de sa se raceasca mai bine, elasticitate mai buna, cea cecontribuie la imbunatatirea conditiilor de transport al incarcaturii, capacitatea de trecere maritadatorita presiunii specifice medii mai mici la contactul pneului cu drumul.

0i%. (8. P"euri cu pro3il lat.

&entru uasigurarea unei distributii mai uniforme a presiunilor in suprafata de contact cudrumul in vederea obtinerii unei aderente marite sau reali%at anvelope cu constructia asimetrica adesenelor ben%ii de rulare. )n figura "5. se pre%inta anvelope tip (ic+elin E.$.;. de constructieradiala cu profil asimetric, la care atat sculptura cat si ar+itectura sunt asimetrice dat fiind ca celedoua laturi ale aceluias pneu rulea%a in conditii diferite. $ceasta anvelopa se caracteri%ea%a printr-o tinuta de drum buna c+iar si la vite%e ridicate, comportare buna la franare, o durabilitate ridicata,dar si un cost mai ridicat. &neurile ci profil asimetric sunt de tipul fara camera si cu firele de corddin naFlon.

1!



CoalaSch

Coala


0i%. (9. A"elope cu co"*tructia a*i!etrica a $e*e"elor 'e"4ii $e rulare tip #iceli".

&entru automobilele care lucrea%a in conditii e*trem de grele din punctul de vedere aldrumurilor %apada, malstina, desert etc. se folosesc anvelope speciale foarte late, in scopulmaririi suprafetei de contact dintre pneu si drum. )n figura '6. se pre%inta o astfel de anvelopa lacare carcasa e*ecutata din tesatura din cord de nFlon sau capron, cu ung+i de

inclinare . $nvelopele de acest fel se e*ecuta fara camera de aer.

0i%. ). A"elope *peciale 3oarte late.

&neurile se aleg din standarde in functie de incarcarea ma*ima. Domensiunile principale sisarcinile de incarcare ale anvelopelor pentru autoturisme si autoutilitare sunt pre%entate in tabeledin ;T$; #'#A"-5", iar pentru autocamioane, autobu%e, troleibu%e si remorci auto in tabele din;T$; 4142-5'. Date privind dimensiunile si sarcinile de incarcare ale anvelopelor in constructiediagonala sunt pre%entate in tabele din ;T$; #'#A"-5", iar pentru cele ale anvelopelor inconstructie radiala in tabele din ;T$; 5656A5".

Co"clu4ie: Efectuind lucrarea de laborator nr. 8 pe tema: PARTEA RULANTĂ/

1"



Coala

am făcut cunoştinţa cu elementele partii rulante.Partearulanta are o functie importanta in

constructia automobilului deoarece defectele unor piese pot duce la rezultate nedorite.

Cunoscind defectele ce se pot intilni la partea rulanta putem face in asa mod ca piesele acestei

parti sa fie intretinute bine si sa fie scimbate la timp.

Bi'lio%ra3ie

". >+. 9răţila şi altii, $T?(?=)L8. Cunoaştere, întreţinere şi e*ploatare. 8ditura

Didactica şi &edagogica, =ucureşti '664, pag. 122.

2. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă Automobile. Cunoaştere, întreţinere şireparare. ditura !idactică şi "eda#o#ică., $ucureşti, 2%%&.

'. (.(. )işneaco*, ).(. +tro*ţe* i dr. A*tomobili -+no*î contrucţii, M./Maşinotroenie, &081.

. .). Mihailo*chii, 3.$. Serebreaco*, .4a. 5ur. 6troit*o a*tomobilea, M./Maşinotroenie, &087.

7. ndrumar de laborator

1. http/99:::.creea;a.com9tehnolo#ie9auto9<+54L=A65+M+$4L6L64=contructi>2.php

>. http/99ru.cribd.com9doc9&112>%209<otile=Si=An*elopele

http://www.creeaza.com/tehnologie/auto/ROTILE-AUTOMOBILULUI-contructi724.php


https://ru.scribd.com/doc/166274029/Rotile-Si-Anvelopele

https://ru.scribd.com/doc/166274029/Rotile-Si-Anvelopele



partea rulantĂ

Documents