partial - copy (2)

7/17/2019 Partial - Copy (2)

http://slidepdf.com/reader/full/partial-copy-2 1/64

CUPRINS

Cuprins.......................................................................................................................

Argument...................................................................................................................

Introducere .................................................................................................................

CAPITOLUL I . CUVÂNTUL ÎN MESAUL TRANSMIS !E "ISERIC#I.1. Comunicarea prin cuvânt...................................................I.2. Cuvântul în Vechiul Testament...................................................I.3 ”...Cuvântul trup S-a făcut” !o"osul...................................................

I. 3.1 Cuvântul Creator ...................................................I.3.2. Cuvântul cel răscumpărător ................................I.3.3. Cuvântul sfin#itor ...................................................

I.$. Cuvântul lui %ristos. Cuvintele oamenilor ................................................... I.&. Cuvântul elementul 'e (a)ă al comunicării *i al comuniunii................. I.+. !itur"hia slu,(ă cuvântătoare ................................................... I.. Scrierile împărtă irea cu umne)eu Cuvântul prin cuvintele Saleș

CAPITOLUL II . !e $% COMUNIUNE prin CUMINECARE spre COMUNICAREII. 1. C/0I4

II. 1. 1 Comuniunea fraternă...................................................II. 1. 2. Comuniunea euharistică...................................................II. 1. 3. Comuniunea ierarhică...................................................

II. 2. C0IC45467mpărtă irea8...................................................ș

II. 3. C/0IC454...................................................

CAPITOLUL III. ROLUL& 'UNC IILE I !IS'UNC IILE PRESEIȚ Ș ȚIII. 1. 9unc ia 'e informare...................................................ț

III. 2. 9unc ia 'e interpretareț ...................................................III. 3. 9unc ia 'e culturali)are i 'e e'ucareț ș ...................................................III. $. 9unc ia 'e le"ăturăț ...................................................III. &. 9unc ia 'e 'ivertismentț ...................................................

CAPITOLUL IV. PRESA RELI(IOAS# I CULTURA ME!IAȘ

IV. 1. 0asele i mass me'ia: aspecte teoretico-conceptuale............................ș

IV. 2. 0e'ia i pu(licul........................................................................................ș

IV. 3. valuarea au'ien ei i rutina...................................................ț ș

IV. $. ;resa i pu(licul 'e masă...................................................ș

IV. &. fectele mass-me'ia asupra culturii i societă ii......................ș ț

IV. +. 5eli"ia< "lo(ali)area i cultura me'ia...................................................ș

IV. . e la comunitatea reală la comunitatea virtuală. ...................................IV. . 1 ;resa scrisă...................................................IV. . 2 0isiunea prin ra'io i televi)iune..................................ș

IV. . 3 =iserica în C>(erspa iu...................................................ț

Conc$u)ii.................................................................................................................=i(lio"rafie................................................................................................................44

ocumentul 9I4! al Colocviului ”=iserica în mass-me'ia i mass-me'ia în =iserică”<ș

urău< 1?-21 iunie 2@@3................................................... ...................................................ocumentul 9I4! 4! Simpo)ionului a ional 'e ;resă =isericească< 4ra'< 2?-2? aprilieț

2@1@...............................................................................................................

3

7/17/2019 Partial - Copy (2)


CAPITOLUL I

CUVÂNTUL ÎN MESAUL TRANSMIS !E "ISERIC#

Conform ic ionarului Aplicativ al !im(ii 5omâne< cuvântul este 'efinit în astfel:ț

CUVÂNT * inte n. + Unit%te de ,%)- % oc%,u$%ru$ui& c%re repre)int- %sociere%

unui sens/s%u % unui comp$e0 de sensuri1 i % unui comp$e0 sonor2 or,-.ș

Cuvintele sunt ni te sunete ce capătă semnifica ie i sens< prin le"ătură< eAprimân'ș ț ș

sensul într-o măsură limitată i am(ivalentă. le sunt folosite atât pentru a evi'en ia lucruriș ț

reale< cât i pentru a min i sau a în ela< astfel menirea lor 'epin'e 'e cel care o folose te.ș ț ș ș

n cuvânt poate fi un 'u man sau un me'icament< o armă ce poate uci'e sau înăl a.ș ț

Cuvintele sunt pur i simplu sunete care înlocuiesc sentimentele< "ân'urile iș ș

eAperien a...sunt sim(oluri< semne< em(leme. ;rin cuvânt po#i să (ucuri pe cineva sau po#iț

întrista< prin cuvânt î#i po#i eAprima trăirile *i sentimentele *i tot prin cuvânt po#i salva un

suflet sau îl po#i arunca în 'e)nă'ă,'uire. Constantin oica 'efinea cuvântul astfel: ”Un

cuvânt este un arbore. Că s-a născut pe pământul tău ori că a căzut ca o sămân ă dinț

lumea altora, un cuvânt este, până la urmă, o făptură specifică.”

I.1. Comunic%re% prin cu3nt

7n via#a noastră< cuvintele înseamnă eAtrem 'e mult. Trăim într-o societate

postmo'ernă *i 'emocratică în care sus#inem cu tărie li(ertatea 'e opinie< însă în momentul

în care opiniile persoanelor pu(lice sau eAtrem 'e influente6,urnali*ti< ve'ete< politicieni<etc.8 a,un" să învenine)e *i să pervertească marea masă a popula#iei< =iserica tre(uie să ia

atitu'ine prin toate mi,loacele posi(ile< atât prin cele tra'i#ionale6catehe)e< pre'ici<

pastorale8 cât *i prin canalele me'ia mo'erne *i cu impact masiv6presă< tv< ra'io< presă

online8.

Cuvintele nu mai au astă)i în#elesul *i puterea 'e o'inioară. u tre(uie uitat faptul că

lumea a fost creată prin cuvânt. umne)eu a creat lumea *i toate lucrurile 'in ea 'oar prin

rostirea numelor. /mul a fost creat cu aceea*i putere< ceea ce strămo*ii no*tri *tiau însă noi

am uitat 'e mult. 7n vechime< oamenii nu pronun#au numele spiritelor rele 'eoarece acestea

$

7/17/2019 Partial - Copy (2)


puteau să se materiali)e)e prin simpla pronun#are a lor. /rice cuvânt poate crea o realitate<

sau schim(a una< totul #ine 'oar 'e câtă cre'in#ă *i iu(ire eAistă în inima celui ce îl roste*te<

'upă cum ve'em *i în cuvintele 0ântuitorului: B De veţi avea credinţă cât un grăunte de

muştar, veţi zice muntelui acestuia: mută-te de aici dincolo, şi se va muta60atei 1< 2@8.

Cuvântul este lumina sufletului< lumina în elepciunii i a a'evărului< a (ineluiț ș

'esăvâr it i al frumosului ce are puterea 'e a ne face fii ai lui umne)eu. Cuvintele< suntș ș

ni te ferestre< icoane spre realitatea 'umne)eiască< ce î i împlinesc rolul numai în con'i iileș ș ț

în care se 'eschi' spre realitatea 'umne)eiască.

4vân' ori"ine 'ivină< cuvântul nu este 'oar un sunet eAprimat< ci este< cum (ine

spunea Confucius< ”vocea inimii”. l ne comunică o realitate i nu a'uce 'oar o veste ci neș

în'eamnă să 'escoperim însă i tainele persoanei. Cuvântul i realitatea sunt 'e ne'espăr it.ș ș ț

4colo un'e este unul este i celălalt.ș

e*i latinii spuneau că vor(a )(oară6Vor(a volant8< cre*tinismul 'ă o altă valoare

cuvântului< căci el nu )(oară *i nici nu se pier'e ci ne va fi spre mântuire sau spre piere<

0ântuitorul 7nsu i preci)ân' acest lucru:ș !pentru orice cuvânt deşert, pe care-l vor rosti,

oamenii vor da socoteală "n ziua #udecăţii60atei 12< 3+8. e asemenea< tre(uie specificat

că 'iavolul *tie 'oar cuvintele omului *i toate "ân'urile 'e,a "ân'ite. upă cum (ine

men#iona ;ărintele 4rsenie =oca: B Diavolul nu ştie când iei o $otărâre şi o să o faci

imediat, asta nu ştie. %a celelalte gânduri, când "ţi propui să faci ceva el ştie şi caută să-ţi

strice planurile”. e aceea< este (ine să să fim cu luare aminte *i fim aten#i la ceea ce

vor(im.

Cuvântul particularitate specifică a omului - este cea mai plăcută formă 'e eApresie

umană în fa#a lui umne)eu. Citin' teAtul 'in /sea: B &duceţi cu voi cuvintele”61$< 38<

o(servăm că valoarea cuvântului este 'e ,ertfă. ;e lân"ă această valoare este important să

amintim *i faptul că el este un instrument 'e misiune pastorală 'e primă importan#ă.

;reotul are în mâinile sale puterea cuvântului cu care încăl)e*te sufletul *i cu care vin'ecă păcatul. Ce-l care-l transmite însă< tre(uie să fie un mo'el vre'nic 'e urmat căci *tim (ine

că un cuvânt se ,u'ecă *i 'upă persoana care îl pronun#ă< conform 'ictonului latin: 'on

idem est si duo dicunt idem(6Bu e totuna cân' 'oi oameni 'iferi#i spun acela*i lucru”8.

7ntrucât cuvântul 'efine*te persoana< omul cumpătat pune mare pre# pe cuvântul său.

;entru mul#i 'intre Sfin#ii ;ărin#i< valoarea cuvântului este 'irect propor#ională cu pre#uirea

tăcerii. /rice cuvânt rostit a'uce o mare responsa(ilitate *i 'e aceea ;ărin#ii recoman'ă

'eseori tăcerea oca)ională< nu 'oar ca pe o formă 'e protec#ie fa#ă 'e eventualele vor(e

&

7/17/2019 Partial - Copy (2)


necu"etate< 'ar *i ca prile, 'e cunoa*tere a lui umne)eu care este mai accesi(il tăcerii

contemplative 'ecât polilo"hiei.

Slu,itorul =isericii preotul< tre(uie să fie cu luare aminte la felul în care folose teș

cuvântul în transmiterea mesa,ului său. 4tât pentru preot< cât i pentru ,urnalistul ceș

încearcă răspân'irea a'evărurilor teolo"ice prin interme'iul mass-me'ia< cuvântul este

ima"inea sufletului i vocea min ii< repre)entân' măr"ăritare ale inimii. e aceea< atâtș ț

pre'icatorul care transmite Cuvântul< cât i ,urnalistul care trasmite cuvinte aleș

Cuvântului< nu tre(uie să uite că însă i Sf. Scriptură îi încre'in ea)ă 'e puterea pe care oș ț

are Cuvântul numin'u-i pe 4postoli: ” slu#itori ai Cuvântului”6!uca 1< 28 'ar i ”ș robi ai

cuvântului”69apte +< 2-$8

;ărintele umitru Stăniloae spunea că ”o "ân'ire care nu se eAprimă în cuvinte<

rămâne într-o anumită privin ă< in'efinită< neterminată”. oi oamenii< în această epocă aț

consumismului< suntem receptivi i foarte aten i la cuvinte< în func ie 'e ele i 'e felul înș ț ț ș

care sunt transmise ale"ân' ce ni se pare mai (un i mai repre)entativ pentru via aș ț

personală. e aceea< este foarte important atât felul în care este transmis mesa,ul =isericii

'e către preot cât i felul în care e ”pus pe hărtie” 'e către ,urnalistul care se apleacă spreș

pro(lemele teolo"ice.

0isiunea preotului nu se termină 'upă transmiterea Cuvântului 'in spa iul !itur"hieiț

ci se continuă prin van"helie< prin mo'ul în care este pusă în practică mai ales în această

perioa'ă plină 'e confruntări sociale< politice< economice sau culturale. ;e 'e altă parte<

nici misiunea ,urnalistului cre tin nu tre(uie să se termine 'upă ie irea 'in re'ac ie ci să seș ș ț

continue în via a 'e )i cu )i< cân'< folosin'u-se toate mi,loacele posi(ile să încerceț

neîncetat transmiterea Cuvântului.

;ărin ii =isericii ne evi'en ia)ă faptul că putem vor(i 'espre trei căi spirituale 'eț ț

percepere a Cuvântului lui umne)eu: ”ascultarea Cuvântului lui umne)eu< contemplarea

Cuvântului lui umne)eu i atin"erea Cuvântului lui umne)eu”.ș 1 ;entru început< vomface referire la ”ascultarea i rostirea Cuvântului lui umne)eu prin Sfintele Scripturi”<ș

'eoarece =iserica cre tină< înainte 'e toate< este o =iserică a Scripturii 'eoarece Scriptura aș

fost 'into'eauna o realitate vie. rept aceea< Sfânta Scriptură< prin ceea ce se evi'en ia)ăț

înDprin ea< ne 'ove'e te că este o mărturie vie a unei istorii vii< 'espre rela ia unuiș ț

umne)eu viu cu un popor viu.

1 Sino'ul piscopilor 'espre Cuvântul lui umne)eu 'in 5oma< octom(rie 2@@E< cuvântarea Sfin iei Saleț

=45T/!/0 I ;atriarhul cumenic

+

7/17/2019 Partial - Copy (2)


=iserica< prin misiunea pe care o are< nu vine în fa a cre'incio ilor să 'escopereț ș

ceea ce a fost 'e,a 'escoperit van"helia Cuvântul lui umne)eu< ci ne restituie nouă<

în parte< în fiecare loc i timp<ș credin a care a fost dată sfin ilor o dată pentru totdeaunaț ț ”

6Iu'a 38. Ceea ce ne înva ă =iserica 'epin'e< în mo' eAclusiv< 'e 'escoperirea lui Iisusț

%ristos< care este ”Cuvântul lui Dumnezeu ie it din tăcereș ”.2

7n Cuvânt< umne)eu S-a 'escoperit 'efinitiv i eshatolo"ic căci: ”ș 'imeni nu

cunoa te deplin pe )atăl, afară de *iul ș ” 60atei 11< 28. e asemenea< 4postolul ;avel ne

spune în pistola a 'oua către Corinteni că: ” propovăduirea nu este altceva decât un

cuvânt de la +ristos i despre +ristosș 6II Corinteni $< &8

5eferitor la cele amintite anterior< părintele profesor icolae ură evi'en ia)ă înț

lucrarea ” ropovăduirea Cuvântului i fintele )aine,ș treimea no iunii 'eț cuvânt< 'in

punct 'e ve'ere teolo"ic. 4stfel< îi atri(uie no iunii 'eț cu3nt următoarele sensuri: .

”Cuvântul lui Dumnzeu ca ispostas divin/ 0. cuvântul ce ni-% comunică 1l i 2. fântaș

criptură”.3

4nali)ân' cu aten ie teAtul 'e la vrei 1< 1-2 vom reali)a că în realitate putem faceț

referire 'oar la 'ouă aspecte ale cuvântului: primul repre)intă Cuvântul lui umne)eu

către om< care a fost transmis prin profe i< iar cel 'e-al 'oilea 'escoperă Cuvântul luiț

umne)eu între oameni care a fost transmis prin 9iul lui umne)eu întrupat. Cuvântul

Scripturii se 'ore te a fi 'oar o materiali)are în 'iverse perioa'e 'e timp a celor 'ouăș

forme amintite.

Aistă însă< i un cuvânt al omului către umne)eu care se concreti)ea)ă înș

ru"ăciune< în cuvântul transmis ca lim(a, litur"ic. 4cest cuvânt se eAtin'e pe verticală< 'e

,os în sus: 'e la om< crea ie a lui umne)eu< către Tatăl cel Ceresc. Sin"urul cuvânt careț

are putere 'eplină este Cuvântul 5evela iei.ț

I.4. Cu3ntu$ 5n Vec6iu$ Test%ment

7n Vechiul Testament< pentru cuvânt se folose te e(raicul ”ș d7,7r”< care< spre

'eose(ire 'e "recescul ”$ogos”< are în e(raică o semnifica ie cu mult mai concretă. 4 a'ar<ț ș

el înseamnă atât ”cu3nt”< cât i ”ș 8%pt”< ”$ucru”< i 'esemnea)ă nu numai oș realitate

verbală ci iș o realitate ca fiin are.ț Spre 'eose(ire 'e lim(ile in'o-europene< în e(raică

2 Sf. I"natie Teoforul< Către ma"ne)ieni< E< 26sec. II lân"ă fes83 ;r. ;rof. ură icolae< ” ropovăduirea Cuvântului i fintele )aineș ”< .I.=.0.=./.5.< =ucure ti 1??E< pp.ș

13-?

7/17/2019 Partial - Copy (2)


'istinc ia 'intreț cuvânt iș fapt3lucru nu este concepută ca o prăpastie între a'evăr iș

realitate< ce ar face imposi(ilă6sau cel pu in< impro(a(ilă8 cunoa terea< ci < mai curân' ca oț ș

complementaritate epistemologică. 4stfel< sensul primar al cuvântului ”'F(Fr” nu este< 'e

”lucru” ci acela 'e ”cu3nt”< ”rostire”. e asemenea< nu înseamnă pur i simplu ”o(iect”<ș

ci trimite mai curân' la realitatea în 'inamica ei< 'esemnân' ”lucrul Domnului ”4

7ncă 'e la început a eAistat o familiaritate între umne)eu i om< manifestată printr-oș

comunicare 'irectă prin cuvinte. ;rotopărin ii 4'am i va primesc (inecuvântare 'e laț ș

umne)eu i conversea)ă cu l< Cain e mustrat prin cuvinte pentru fapta sa iar oe ascultăș

"lasul omnului i face cele ce i s-au )is< scăpân' astfel 'e ur"ia potopului.ș

4cest cuvânt al lui umne)eu este imperativ i cere 'e la oameni să fie împlinit înș

fapte. ;atriarhul 4vraam ascultă porunca omnului< i făcân'u-se (ineplăcut luiș

umne)eu a,un"e chiar să ne"ocie)e cu în'ră)neală< soarta cetă ilor So'oma i Gomora:ț ș

” 5ată, cutez să vorbesc tăpânului meu, eu, care sunt pulbere i cenu ăș ș ”69acerea 1E< 28.

0oise< 'e asemenea< convor(e te cu umne)eu pe muntele Sinai< 'evenin' mesa"erulș

omnului.

/ 'ată cu trecerea timpului< se rarefia)ă i comunicarea 'irectă 'intre umne)eu iș ș

oameni. ;rofetul vor(e te în numele omnului< fiin' purtător 'e cuvânt< este trimis iș ș

simte povara responsa(ilită ii saleț &: ”dacă leul răcne te, cine nu se va "nfrico a6 Dacăș ș

Domnul vorbe te, cine nu va profe iș ț ”64mos 3<E8. 4stfel< vor(irea 'intre umne)eu iș

profe ii Săi este o lucrare tainică< 'eoarece a fost 'esfă urată su( inspira ie 'ivină.ț ș ț

umne)eu a vor(it oamenilor i prin în"eri: un în"er îl opre te pe 4vraam să-lș ș

,ertfească pe Isaac< unicul său fiu69acere 22<128< printr-un în"er a fost întărit Ghe'eon în

misiunea sa6Hu'ecătorii +< 128 i tot prin în"er prime te mama lui Samson fă"ă'uin a că vaș ș ț

na te un fiu. 7n"erii se arată în chip vă)ut< se poate conversa cu ei< materialitatea asumatăș

fiin' 'oar spre a,utor în u urarea comunicării. 4ceastă comunicare a lui umne)eu prinș

în"eri transmite o spiritualitate pesonalistă a comuniunii treimice.

I.9 :...Cu3ntu$ trup S;% 8-cut: + Logosu$

$ ;r. !ect. r. %ol(ea Gheor"he Viorel< op.cit. < p. 3E& ;etre Semen< 5ntroducere "n teologia profe ilor scriitori,ț 'itura Trinitas< Ia i< 2@@E< p..ș

E

7/17/2019 Partial - Copy (2)


9ăcân' referire în continuare la Logos& tre(uie 'intru început specificat că acesta

este folosit atât în literatura teolo"ică cât i în scrierile 'in 'omeniul comunicării.ș

Termenul provine 'in "reacă fiin' împropriat în Tra'i ia patristică i folosit 'e mul iț ș ț

Sfin i ;ărin i ai =isericii< mai cu seamă în secolul al IV-lea la părin ii capa'ocieni. 7nț ț ț

scrierile acestora< !o"osul era în realitate< atri(uit lui %ristos< ca nume< întrupat la plinirea

vremii. e asemenea< concomitent< !o"osul este ;ersoană a Sfintei Treimi ce prin Crucea

Sa< 'esparte vechiul 'e nou.

/mul cre te prin Cuvânt i în Cuvânt. !o"osul este ra iune< 'ospire< iar 'acăș ș ț

în ele"em taina !o"osului în ele"em i taina vie ii. Tot ce eAistă are o voin ă pentru că seț ț ș ț ț

întemeia)ă pe Cuvântul lui umne)eu. Sfântul 4tanasie cel 0are i Sfântul 0aAimș

0ărturisitorul afirmă că lumea 'e i pare opacă are totu i o ra iune 'umne)eiască< unș ș ț

cuvânt al chemării lui umne)eu. 5a iunile 'umne)eie ti ale lumii eAistă în umne)eu 'inț ș

ve nicie< ca ni te "ân'uri. !o"osul i mintea omului con'uc la mintea contemplativă iar ș ș ș

mintea în sensul ei firesc este chiar mintea contemplativă. +

4stă)i< oricine s-a ocupa 'e filolo"ie sau lin"vistică în ele"e prin Cuvânt aceaț

unitate leAicală 'istinctă< fără 'e care procesul comunicării nu poate eAista *i care are un

fun'ament sacru. 7nsă< cea 'e-a patra van"helie a Sfântul 4postol i van"helist Ioanș

începe foarte clar: ” %a "nceput a fost Cuvântul, i Cuvântul era la Dumnezeu i Dumnezeuș ș

era Cuvântul6Ioan 1< 18. Ceea ce ne spune Sf. v. Ioan repre)intă esen a învă ăturii luiț ț

%ristos transmisă ucenicilor i comunicată 'e Sf. van"helist< ucenicul cel iu(it 'eș

0ântuitorul. 4ltfel< putem cu u*urin#ă o(serva 'in acest verset< rolul 'e "ene)ă al

cuvântului< "ân'in'u-ne implicit la Crea#ie. e asemenea< Ioan men ionea)ă în van"heliaț

sa: ”Cuvântul era %umina cea adevărată”6Ioan 1< ?8.

0ai eAact< 'istin"em trei stări ale Cuvântului:

I.4.<. Cu3ntu$ Cre%tor

;rima stare este cea a Cuvântului înainte 'e întruparea Sa:

B %a "nceput era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu...”6Ioan 1< 18

van"helia lui Ioan nu începe ca celelalte cu istoria umană a a*terii omnului ci<

cu Gene)a. in aceasta< ne 'ăm seama că pentru el< mai importantă este ori"inea 'ivină a

+ ;r. !ect. r. %ol(ea Gheor"he Viorel< )eologia cuvântului, curs 9acultatea 'e Teolo"ie/rto'oAă”Hustinian ;atriarhul.”< p. 2

?

7/17/2019 Partial - Copy (2)


Cuvântului întrupat< ce contemplă Cuvântul lui umne)eu mai înainte 'e întrupare< chiar

mai înainte 'e orice Bac#iune 'ivină” *i pătrun'e în misterul raportului Său cu umne)eu

Tatăl.

I.4.4. Cu3ntu$ ce$ r-scump-r-tor

4 'oua stare este a Cuvântului întrupat pentru noi :

B7i Cuvântul s-a făcut trup şi s-a sălăşluit "ntre noi...”6Ioan 1< 1$8

!a plinirea vremii6Galateni $< $8< Cuvântul lui umne)eu a luat fire omenească< s-a

întrupat *i a sălă*luit< printre noi i în noi. Cuvântul< se 'ore te a fi mi,locitor al între"iiș ș

crea#ii< i)vor 'e via#ă *i 'e lumină pentru noi< to i oamenii. Cuvântul s-a Bț smerit pe ine,

luând c$ipul slu#itorului, făcându-se asemenea oamenilor şi la "nfăţişare aflându-se ca un

om...69ilipeni 2< 8.

I.4.9. Cu3ntu$ s8in=itor

4 treia stare a Cuvântului este cel întrupat în noi:

B7i celor care %-au primit, care cred "n numele %ui le-a dat puterea să se facă fii ai

lui Dumnezeu”6Ioan 1< 128

Ioan ne spune în a sa van"helie: BCuvântul era %umina cea adevărată”6Ioan 1< ?8.

Cuvântul este lumina interioară< lumina a'evărului< a în#elepciunii< a (inelui *i a

frumosului. ste o lumină ce luminea)ă orice suflet creat< atunci cân' un om vine pe lume<

conform cuvintelor ;rofetului Isaia care spune: B)e voi face %umina popoarelor ca să duci

mântuirea 8ea până la marginile pământului”6Isaia $?<+8.

%ristos< cuvântul cel întrupat !o"osul este Cel care va lumina între"ul Ierusalim:

B %uminează-te, luminează-te 5erusalime, că vine %umina )a şi slava Domnului peste tine arăsărit ” 6Isaia +@< 18. 4stfel< lucrarea lui umne)eu Tatăl se face prin !o"os cuvânt *i

ra#iune în acela*i timp< 'upă cum spune *i primul verset al van"heliei 'upă Ioan B %a

"nceput a fost cuvântul...”D!o"osul.

4stfel< Sfântul Ioan van"helistul pre)intă !o"osul ca punct 'e plecare< centrul iș

finalitatea teolo"iei sale. Cuvântul lui umne)eu S-a înomenit pentru a Se face pre)ent în

via a aceasta în mo' inte"ral. Sf. Ioan !-a vă)ut i !-a tălmăcit 'e i< în Sine< Cuvântul nuț ș ș

poate fi )u"răvit în litere i nu poate fi re'at prin cuvinte omene ti. Tot 'in van"heliaș ș

=e,an Sorin< BComunicare”< niversitatea =ucure*ti< 2@1< pp. 12-13

1@

7/17/2019 Partial - Copy (2)


'upă Ioan reiese că !o"osul este Via a Care 'ă putere 'e orientare spre lucrurileț

'umne)eie ti. ste roua care stin"e puterea patimilor< apa 'ătătoare 'e via ă< i)vorulș ț

în elepciunii i este aur< pentru că 'in l se revarsă învă ătura 'umne)eiască.ț ș ț

I.>. Cu3ntu$ $ui ?ristos. Cuinte$e o%meni$or

0ântuitorul ne confirmă puterea cuvântului: Bnu ce intră "n gură spurcă pe om/ ci ce

iese din gură...căci ce iese din gură vine din inimă...gândurile rele, uciderile, preacurviile,

curviile, furti agurile, mărturiile mincinoase, $uleleș .”60atei 1&: 11< 1-1?8. ;e 'e altă

parte< ”tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”6euteronom E:3 0atei $:$8 este

hrană a'evărată spre via a ve nică< 0ântuitorul amintin'u-ne: ”ț ș Dacă cineva mă iube te,ș

păze te Cuvântul meuș ”6Ioan 1$< 238. 4stfel< 'acă primim acest cuvânt cu inimă curată iș

(ună i nu îl înă(u im cu "ri,ile< (o"ă iile i plăcerile vie ii< ci îl împlinim< el ro'e te întruș ș ț ș ț ș

ră('are i via ă ve nică6!uca E< &-1&8. ”ș ț ș 9n măsura "n care omul se lasă "mpărătă it deș

cuvântului lui Dumnezeu, găse te "n acest cuvânt pe Dumnezeu, energie de via ăș ț ”E

Sfântul 4ntonie cel 0are spune: ”Cuvântul este sluga min ii. Căci ce voie teț ș

mintea, aceea tâlcuie te cuvântul ș ”. ;e lân"ă acesta< Sfin ii ;ărin i ai =isericii au evi'en iatț ț ț

faptul că întot'eauna cuvântul tre(uie sus inut 'e faptă. !ipsa faptei 'escalifică oriceț

cuvânt. ;re'icatorul care nu-*i sus#ine cuvintele prin fapte nu merită luat în seamă.

Sf. Ioan Gură 'e 4ur ne aminte te că în fiecare clipă< ”ș cuvintele sunt cărările

faptelor ”. 7nsu i 0ântuitorul le spune ucenicilor: ”ș ai vouă...când va prisosi lauda voastră

mai multe decât faptele voastre”6!uca +:2+8. 4 a'ar< cuvântul< "ân'ul *i fapta se su#inș

reciproc atât în (ine< cât *i în rău. 0arele scriitor Jilliam ShaKespeare afirma:

BCumpăneşte "n gând cuvântul şi "n faptă gândul ”. e aceea< cre*tinii nu sunt 'ema"o"i< ci

mărturisitori ai unei eAperien#e trăite.

Sfin ii ;ărin i ai =isericii ne evi'en a)ă faptul că întruparea Cuvântului luiț ț ț

umne)eu se împline teș atât prin asumarea firii umane cât *i în cuvânt. Sfântul 0aAim

0ărturisitorul ne spune: BCuvântul lui umne)eu se nume*te trup nu numai pentru că S-a

întrupat< ci *i fiin'că umne)eu Cuvântul cel simplu< care era la început la umne)eu iș

Tatăl *i avea în Sine limpe)i *i 'e)văluite mo'elele tuturor< necuprin)ân' asemănări *i

"hicituri< nici istorii ale"orice< cân' vine la oameni< care nu pot să se apropie cu mintea

'e)(răcată 'e cele inteli"i(ile 'e)(răcate< 'esfăcân'u-se 'e cele o(i*nuite lor< Se face trup<

îm(răcân'u-Se *i multiplicân'u-Se în varietatea istorisirilor< "hiciturilor< asemănărilor *iE Ieromonahul 5afail6oica8< Cultura Du$ului< 4l(a Iulia< 'itura 5eîntre"irea< 2@@2< p. 13

11

7/17/2019 Partial - Copy (2)


cuvintelor întunecoase. Căci la prima întâlnire< mintea noastră nu sesi)ea)ă Cuvântul

'e)văluit< ci Cuvântul întrupat< a'ică în felurimea cuvintelor< fiin' Cuvânt prin fire 'ar trup

la ve'ere”? 4 a'ar< umne)eu Cuvântul întrupat ni se 'ăruie te spre împărtă irea prinș ș ș

cuvânt.

4vân' în ve'ere că acest Cuvânt al lui umne)eu îl "ăsim scris în Sfânta Scriptură<

oricât 'e pu in am citi 'in aceasta< repre)intă o veri'ică împărtă ire cu umne)eu ț ș

Cuvântul prin cuvânt< însă< ca i con'i ie esen ială< tre(uie specificat că lecturarea acesteiș ț ț

căr i sfinte să o facem ca mă'ulare ale =isericii< în 'uhul =isericii. Bumne)eu a voit caț

Cuvântul să forme)e Trupul Său în care cuvintele Sale să răsune 'eci în acest loc< în

%ristos< tre(uie citită =i(lia în =iserică se efectuea)ă orice a'evărată lectură a =i(liei. e

în'ată ce un cre'incios ia =i(lia< chiar în lectura sa in'ivi'uală< La priori-ul litur"icM îl

plasea)ă în =iserică *i cu =iserica”1@

Cultul este via#a =isericii< Bactul pu(lic ce actuali)ea)ă etern natura =isericii ca Trup

al lui %ristos< un act care nu este par#ial< făcân' referin#ă numai la o func#ie a

=isericii6ru"ăciunea sa comună8 ori eAprimân' unul 'intre aspectele sale< ci care

îm(ră#i*ea)ă< eAprimă< inspiră *i 'efine*te întrea"a =iserică< întrea"a sa natură esen#ială<

întrea"a sa via#ă”.11 7n centrul cultului se află Sfânta !itur"hie< marea Taină a Tainelor ce

încununea)ă tot ceea ce s-a 'at prin celelalte slu,(e *i une*te cel mai 'eplin pe fiecare

cre'incios *i pe to#i în umne)eu cel nul *i infinit în iu(ire< 'esăvâr*in' comuniunea cu

umne)eu.12

Cuvântul tre(uie să se a'ape 'in 4'evăr< să fie mereu confirmat prin faptă i 'e i<ș ș

locul un'e răsună cel mai (ine Cuvântul este Sf. !itur"hie< nu tre(uiesc ne"li,ate

mi,loacele mo'erne 'e transmitere ale acestuia precum mi,loacele 'e comunicare în masă.

Căci< avân' ca învă ătură ;il'a Semănătorului< tre(uie ca i noi să semănăm acest Cuvântț ș

pe un ”teren” nou ce răsare în calea noastră i anume mass-me'ia. /(servăm mai alesș

faptul că mass-me'ia electronică sau 'i"itală este 'in ce în ce mai alterată cu feluritelucruri imorale ce pot întina sufletele oamenilor.

Cuvântul nu este 'oar simplu vehicul 'e comunicare< ci o comunicare spre ceva<

spre pocăin#ă *i mântuire. 0ai clar< este o comunicare spre cineva< spre %ristos-Cuvântul.

? Sfântul 0aAim 0ărturisitorul< Capetele teologice ;gnostice<< suta a 'oua< +@< în *ilocalia< tra'. 'e ;r. ;rof.r. . Stăniloae< vol. II< e'i#ia a II-a< =ucure*ti< 'itura %arisma< 1??3< p. 1?E.1@ ;aul v'oKimov< =ugul aprins< tra'. 'e iac. ;rof. Teo'or am*a< Timi*oara< 'itura 0itropoliei=anatului< 1??$< p. &.11 4leAan'er Schmemann< 5ntroducere "n )eologia %iturgică< tra'. 'e ierom. Vasile =âr)u< =ucure*ti< 'itura

Sophia< 2@@2< p. &312 ionisie 4reopa"itul , Despre 5erar$ia >isericească, III< I< în ?pere Complete< tra'.< intro'ucere *i note 'e;r. umitru Stăniloae< =ucure*ti 1??+< p. E

12

7/17/2019 Partial - Copy (2)


4*a'ar< cuvintele 'e*arte sau 'efăimătoare sunt con'amnate tocmai pentru că ele contravin

fla"rant principiului soteriolo"ic. 0er"ân' mai 'eparte< ;ărin#ii a,un" chiar să i'entifice

cele spuse 'e ei cu cele ale !o"osului< astfel consfiin#in' prin cuvinte< teolo"ia chipului *i

a asemănării.

0arii scriitori (iserice*ti 'in primele secole cre*tine evi'en#ia)ă faptul că puterea în

cuvânt se 'o(ân'e*te numai prin raportare la instan#a 'ivină. 4stfel< !o"osul este invocat

permanent pentru a conferi autoritate cuvintelor< 'rept pentru care< ru"ăciunea este

esen#ială constituin' mi,locul cel mai la în'emână *i cel mai si"ur 'e întâlnire cu

umne)eu-Cuvântul< 'e interpretare corectă a Scripturii< 'ar *i 'e însufle#ire a cuvântului

omenesc. ;ărin#ii atra" 'eseori aten#ia că nu tre(uie să se vor(ească oricân'< oriun'e *i în

fa#a oricui *i 'e asemenea men#ionea)ă că lipsa faptei 'escalifică orice cuvânt. Vitalitatea

cuvântului 'epin'e 'e puterea cre'in#ei iar cuvintele cele (une inspiră atât "ân'uri cât *i

ac#iuni po)itive< pe cân' cuvintele rele stârnesc la "ân'uri *i fapte con'amna(ile.

7n "enere< con#inutul cuvintelor prevalea)ă frumuse#ii lor. 4ten#ia eAcesivă asupra

formei acoperă *i 'enaturea)ă a'evărul< precum este ca)ul sofi*tilor. n (un mi,loc 'e a

preveni răul cau)at 'e pronun#are< 'ar *i 'e au)irea cuvintelor 'e*arte< este în'epărtarea 'e

cei răi *i apropierea 'e cei 'rep#i. Sf. ;ărin#i fac o analo"ie între osta*i *i vor(itori 'eoarece

*i unii *i al#ii luptă pentru li(ertate.

Cuvântul poate 'istru"e... nele cuvinte au provocat ră)(oaie< moarte< nenorocire<

'ar *i o simplă vor(ă spusă cu răutate poate strica )iua cuiva< a*a cum un (lestem poate

nimici o via#ă 'e om. u e 'eparte 'e acest (lestem nici presa ne"ativă 'e astă)i< care ne

îm(olnăve*te )ilnic cu cuvinte precum Bcrimă”< Bviol ”< Bbătăi”< Brăzboaie”< Bconflicte,

!accidente, !moarte”. 4ceste cuvinte< au)ite atât 'e 'es< pătrun' pe nesim#ite în straturile

cele mai a'ânci ale fiin#ei noastre< ne tul(ură echili(rul *i 'istru" lini*tea 'in ,urul nostru.

e cân' e lumea aceasta< mereu au eAistat crime< ră)(oaie *i acci'ente< 'ar întot'eauna

lucrurile (une au fost infinit mai numeroase 'ecât cele rele. ;resa 'e astă)i le selectea)ăînsă< aproape numai pe cele rele. 4stfel< ne otrăvim sufletele *i alun"ăm lumina 'in noi..13

!umea în care trăim este vi)i(il în'epărtată 'e ră'ăcinile ei culturale *i spirituale<

este o lume în care< 'e cele mai multe ori< fie vor(im foarte mult fără să spunem nimic6mai

mult 'in teama 'e a tăcea< 'eoarece tăcerea este cea care ne împin"e spre întâlnirea cu noi

în*ine8 fie stăm în fa#a televi)orului sau a computerului *i nu mai spunem vreun cuvânt ore

în *ir. Cuvântul< 'in păcate< este privit acum 'oar ca un instrument 'e comunicare< o simplă

în*iruire 'e sunete pro'use 'e cor)ile vocale< asociate cu un anume sens. oi am uitat că13 4urora ;etan< B uterea cuvântului”< 9ormula-4S< nr. E@$< 62@@E8< p. 1$

13

7/17/2019 Partial - Copy (2)


acest minuat talisman cuvântul < vin'ecă sau uci'e< crea)ă ori 'istru"e *i am uitat că noi

suntem cei ce purtăm asupra noastră în fiecare clipă această teri(ilă armă.

Cuvântul< în trăirea 'uhovnicească este "mpărtăşire< cân' umne)eu vor(e*te cu

omul cum spune Scriptura prin 7nsu*i 9iul Său. ;rin urmare< el nu tre(uie în#eles 'oar

la nivelul 'e informa#ie căci el este o a'evărată ener"ie.

I.@. Cu3ntu$ + e$ementu$ de ,%)- %$ comunic-rii i %$ comuniunii

Sfin#ii ;ărin#i ai =isericii ne spun că fenomenul 'e a fi fiin#ă cuvântătoare< este o

veri'ică eApresie a creării omului 'upă chipul lui umne)eu. Sf. 4tanasie cel 0are spune

că: ”umne)eu a făcut toate 'in cele ce nu sunt< prin Cuvântul Său< omnul nostru Iisus

%ristos. intre ele< înainte 'e toate< S-a milostivit 'e neamul oamenilor 'e pe pământ. Căci

tiin' că 'atorită simplului fapt că e făcut< nu se poate men ine pururi< le-a 'ăruit lor cevaș ț

mai mult a'ică nu i-a creat pe oameni pur i simplu< ca pe toate animalele necuvântătoare<ș

ci i-a făcut 'upă chipul !ui< împără in'u-le i 'in puterea Cuvântului Său< pentru ca< fiin'ș ș

ca un fel 'e um(re ale Cuvântului i fiin' cuvântători< să se poată men ine în fericire<ș ț

trăin' în rai via a cea a'evărată< i anume cea a sfin ilor”ț ș ț 1$

arul cuvântului ce i s-a 'at omului este un 'ar 'umne)eiesc menit să repre)inte

puntea ce oferă posi(ilitatea comunicării mântuitoare cu umne)eu i cu semenii< el inân'ș ț

ontolo"ic 'e om. ”Cuvântul nu e un a'aos la fiin a omenească< nu e o trăsăturăț

întâmplătoare a omului 'in a cărui înlăturare acesta ar rămâne neschim(at în esen ă< ci oț

trăsătură constitutivă. 0ai mult 'ecât atâta< e însă i fiin a omului< întrucât prin cuvânt s-aș ț

'escoperit pe sine în ener"ia lui spirituală< a 'evenit eAistent pentru al ii i pentru sineț ș

însu i”ș 1&

Cuvântul< un a'evărat a"lomerant< repre)intă elementul primor'ial al comunicării *ial comuniunii omului cu umne)eu *i cu semenii. ;rin cuvânt Se revelea)ă umne)eu

omului i tot prin cuvânt< l vor(ea cu omul 'in rai "răin'u-i cuvintele vie ii ve nice.ș ț ș

/mul a pervertit cuvântul omenesc prin că'erea sa în păcat însă umne)eu a continuat să

le vor(ească oamenilor prin prooroci urmân' ca la ” plinirea vremii”< 7nsu i Cuvântul luiș

umne)eu să se întrupe)e i să ne "răiască în cuvinte omene ti pentru resta(ilireaș ș

1$ Sfântul 4tanasie cel 0are< )ratat despre "ntruparea Cuvântului şi despre arătarea %ui nouă "n prin trup <în crieri. artea 5 < tra'. 'e ;r. ;rof. umitru Stăniloae< ;.S.=. 1&< =ucure*ti< 'itura I=0=/5< 1?E< p. ?2.1& ;r. ;avel 9lorensK>< lovesnie slu#enie< în LHournal 0osKovcKoi ;atriarhiiM< nr. $D1?< p. $< apu' ;r.;rof. r. umitru Stăniloaie< piritualitate şi comuniune "n %iturg$ia ortodo@ă, Craiova< 'itura 0itropoliei/lteniei< 1?E+< p. 2E.

1$

7/17/2019 Partial - Copy (2)


'ialo"ului mântuitor cu noi: ” După ce Dumnezeu odinioară, "n multe rânduri i "n multeș

c$ipuri, a vorbit părin ilor no tri prin prooroci, "n zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit ț ș

nouă prin *iul...Care ine toate cu cuvântul puterii ale, după ce a săvâr it, prin 1l "nsu i,ț ș ș

cură irea păcatelor noastre, a ezut de-a dreapta slavei, "ntru cele prea "nalteț ș ”6vrei 1-38.

Cuvântul 0ântuitorului are puterea 'e a vin'eca i ierta60atei ?<2 !uca < $E ? 23ș

etc.8 iar 'acă omul prime te cuvântul lui %ristos ca să sălă luiască în el< acesta 'evineș ș

pentru el cuvânt 'e via ă< cuvântul harului< cuvântul ener"iei creatoare.ț 1+

%ristos a restaurat cuvântul omenesc< pervertit 'in cau)a păcatului< rea'ucân' lumină

i esen ă în acesta i 'ăruin'u-i putere mântuitoare< 'e via ă făcătoare. ;entru a puteaș ț ș ț

percepe caracterul în esen ă tainic al cuvântului tre(uie să 'epă im în ele"erea lui stricț ș ț

ver(ală i să-i re'escoperim calitatea sa 'inamică< puterea sa revelatoare i mântuitoare caș ș

instrument al voin ei 'umne)eie tiț ș .A

4stfel< Cuvântul se 'ore te a fi o ener"ie creatoare cu ră'ăcini puternice metafi)ice<ș

în umne)eu-Cuvântul< i nu se re'uce la un mi,loc 'e transmitere 'e informa ii. l nuș ț

este 'oar ”o "ălă"ie ar(itrară prin care eu pot să vă spun ceva i voi pute i în ele"eș ț ț

"ân'irea mea”1E. ;rin urmare< Cuvântul 'evine un mi,loc 'e împărtă*ire care crea)ă atât

comuniune cât *i comunicare< atât între om *i umne)eu cât *i între om *i ceilal#i

asemenea lui.

7mpărtă irea cu cuvântul 'umne)eiesc ce crea)ă comuniune i comunicare întreș ș

oameni i umne)eu nu înseamnă însă a-l în ele"e ra ional ci a-l primi i a-l pă)i<ș ț ț ș

comuniunea 'evenin' astfel vie i puternică: ”ș De 8ă iube te cineva, va păzi cuvântul ș

8eu, i )atăl 8eu "l va iubi, i vom veni la el i vom face loca la el ș ș ș ș ”6Ioan 12< 238.

4cela i lucru se întâmplă i în ca)ul unei ru"ăciuni: ”Cuvântul lui umne)eu a'uceș ș

în suflet un nou i un 'eose(it sentiment al eAisten ei: inima simte revărsarea vie iiș ț ț

purtătoare 'e lumină mintea 'o(ân'e te în elesuri până atunci ascunse. 4tin"erea 'e noi aș ț

ener"iei creatoare 'umne)eie ti ne crea)ă 'in nou. Cunoa terea primită 'e noi pe aceastăș ș

cale nu poate fi asemănătoare cu în ele"erea filosofică: împreună cu în ele"erea situa iei seț ț ț

comunică între"ii fiin e omene ti un alt mo' 'e eAisten ă: ve'erea lui umne)eu se îm(inăț ș ț

cu torentul iu(irii ru"ătoare către l”1?

1+ Ieromonahul 5afail 6oica8< op. cit.< p. 1$.1 ;r. ;rof. Hohn =recK< uterea cuvântului "n >iserica dreptmăritoare< tra'. 'e 0onica %er"hele"iu<=ucure*ti< 'itura I=0=/5< 1???< p. 11.1E Celălat 'oica. 8ărturii ale mona$ului =afail 'oica "nsoţite de câteva cuvinte de folos ale ărinteluiBmeon< 'itura 4nastasia< 1??$< p. +.1? 4rhiman'ritul Sofronie< Despre rugăciune< tra'. 'e ;r. ;rof. Teoctist Caia< 0ânăstirea !ainici< 1??E< p. 31.

1&

7/17/2019 Partial - Copy (2)


;rin împlinirea poruncilor lui umne)eu *i prin 'ialo"ul neîncetat cu 4cesta< omul

î*i împline*te voca#ia sa< căci< 'upă cuvintele ;ărintelui Stăniloae: B/mul e făcut ca un

cuvânt cuvântător pentru a răspun'e lui umne)eu sau supremului Cuvânt cuvântător.

umai a*a se men#ine ca ceea ce a fost făcut< un cuvânt cuvântător”2@

4cela i mare părinte aminte te în alt loc< că prin cuvântul omului se poate a,un"e laș ș

cea mai înaltă stare în ru"ăciune< care nu este altceva 'ecât 'ialo" cu umne)eu iș

comuniune cu l< uhul Sfânt fiin' Cel care 'ă putere cuvântului. ;rin acest mo'<

cuvintele ru"ăciunilor 'evin ”uh i 4'evăr” în cel ce le asimilea)ă fiin ei sale< cân' i leș ț ș

face în mo' intim ale sale. 4tunci el este în a'evăr i în uh< căci prin ele nu numai căș

spune a'evărul< ci face cunoscută i puterea 'e via ă care l-a umplut pe el. ș ț 21

Cuvântul 'in Sf. !itu"hie< este cuvânt 'umne)eiesc a'resat omului iar cuvântul 'e

ru"ăciune ce vine ca răspuns al omului< este cel mai plin 'e pre)en a realită ii 'e 'incoloț ț 22<

cel mai plin 'e putere. 7n cult< cuvântul este atât confirmat cât i actuali)at prin semnul ș

act rituali)at al Tainei< 'eoarece< la fel ca i vin'ecările făcute 'e %ristos în timpul slu,iriiș

Sale pământe ti< Sfintele Taine< mai ales =ote)ul i uharistia< comunică cre'inciosuluiș ș

iertarea păcatelor 'ar i părtă ia la noua via ă a 7mpără ieiș ș ț ț 23. 7n ca'rul Sfintei !itu"hii<

uhul Sfânt 'ă putere 'e via ă făcătoare cuvântului.ț

I.B. Liturg6i% + s$u,- cu3nt-to%re

7n cartea numită Ieraticon< ni se spune că Sfânta !itur"hie este o ”slu,(ă

cuvântătoare”2$< o slu,(ă în care cuvântul se află pe primul plan. ;rin acest cuvânt< este

)u"răvită i actuali)ată întrea"a iconomie a mântuirii precum i puterea transcen'entă iș ș ș

sfin itoare a harului 'umne)eiesc.ț

7n Sfânta !itur"hie< cuvântul are o putere 'eose(ită< nefiin' un cuvânt care 'oar informea)ă ci unul care în acela i timp împline te comunicarea i comuniunea omului cuș ș ș

umne)eu< astfel pre"ătin' unirea 'eplină cu l prin împărtă irea cu Trupul i Sân"eleș ș

Său. 4cest fapt< e'ifică o noutate 'ivină i anume că 'e i teAtul slu,(ei este la fel mereu<ș ș

2@ ;r. ;rof. r. umitru Stăniloae< piritualitate şi comuniune, p.021 ;r. ;rof. r. umitru Stăniloae< *ilocalia, vol. III< =ucure ti< '. I=0=/5< 1??< p.2&ș22 ;aul v'oKimov< op.cit. p.&$23 ;r. ;rof. Hohn =recK< op. cit< p. 112$ NOPQR NUW slu,(ă purtată< informată 'e către cuvânt< lim(a,< eApresie tra'usă în ultimele e'i ii aleț!itur"hierului românesc cu slu,(ă 'uhovnicească XYUQROZ6I54TIC/8 [\O]UONQR ^QROZW< 4tena<1??&< p. 12+.

1+

7/17/2019 Partial - Copy (2)


unele 'in teAtele (i(lice repetân'u-se cu re"ularitate< toate sunt spre folosul nostru< pentru

ca !itur"hia să ne )i'ească continuu i să ne con'ucă la o trăire tot mai profun'ă aș

cuvântului< reali)ân'u-se astfel comuniunea cu umne)eu.

umne)eu vor(e te oamenilor în !itur"hie< prin citirea i eAplicarea Scripturii< iar ș ș

noi îi răspun'em prin ru"ăciune i mărturisirea 'reptei cre'in e. Cuvântul scripturisticș ț

poate fi împărtă it i prin canalele me'ia contemporane6presă scrisă< ra'io< tv< online8ș ș

'eoarece teAtul în sine nu repre)intă 'oar o ”încuno tiin are 'espre faptele mântuitoareș ț

trecute ale lui %ristos< ci pro'uce o asi"urare 'espre lucrarea mântuitoare actuală a !ui în

cel ce cre'e i o cre tere treptată a vie ii ve nice în el. 7n lucrarea mântuitoare trăită actualș ș ț ș

se eAercită o putere transformatoare a lui %ristos asupra omului ce cre'e” 2&. ;rin Sf.

!itur"hie< 0ântuitorul %ristos ne încre'in ea)ă 'e continua Sa slu,ire învă ătorească< fiin'ț ț

pre)ent l 7nsu i i chemân'u-ne prin interme'iul cuvintelor 'e mare pre la pocăin ă i laș ș ț ț ș

an"a,area într-o rela ie vie i personală cu l.ț ș

4stfel< cuvântul lui umne)eu 'in Sfânta !itur"hie ne cheamă pe to i oamenii să fimț

părta i la pocăin ă i ne 'ă a,utor spre a,un"erea la ”ș ț ș unitatea credin ei i a cunoa teriiț ș ș

*iului lui Dumnezeu”6feseni $< 138. B4scultân' în comun propovă'uirea cuvântului 'in

partea preotului< ca repre)entant autori)at al =isericii< ru"ân'u-se *i cântân' împreună

potrivit con#inutului acestei propovă'uiri *i ru"ăciunilor preotului< cre'incio*ii se intro'uc

*i sporesc în cunoa*terea *i unitatea cre'in#ei în %ristos Cel între" *i a'evărat< sau se

umplu în comun 'e pre)en#a aceluia*i %ristos”2+. /amenii sunt con'u i spre cunoa tereaș ș

eAisten ială a lui umne)eu i comuniunea cu l< 'ar i chema i la pocăin ă< "ra ieț ș ș ț ț ț

cuvântului cel )i'itor care are calitatea 'inamică 'e instrument al revelării i comunicăriiș

'e Sine a lui umne)eu.

7n ca'rul oficiului litur"ic ne sunt evi'en iate 'ouă păr i principale ale Sfinteiț ț

!itur"hii: !itur"hia Cuvântului i !itur"hia uharistică. le au o structură paralelă fiin'ș

in'isolu(il le"ate i am(ele au în centru împărtă irea cu umne)eu Cuvântul. 7n timpulș ș

!itur"hiei Cuvântului< Sfânta van"helie se află în centrul Sfintei 0ese< umne)eu

Cuvântul vor(in'u-ne i împărtă in'u-ni-se prin cuvânt prin pasa,ele citite 'e preot 'inș ș

Sfânta Scriptură i încre'in ân'u-ne că: ”cel ce ascultă cuvântul 0eu i cre'e în cel ceș ț ș

m-a trimis pe 0ine are via ă ve nică”6Ioan &< 2$8 iar ”cuvintele 0ele sunt 'uh iț ș ș

via ă”6Ioan +< 238.ț

2& ;r. ;rof. r. umitru Stăniloae< piritualitate şi comuniune E, p. E?.2+ I(i'em< p.E+

1

7/17/2019 Partial - Copy (2)


!itur"hia Cuvântului începe cu însă i facerea lumii< a a cum este ea pre)entată înș ș

actul crea iei 'e la 9acere. !umea< ca rostire a Creatorului este act litur"ic al luiț

umne)eu< liturg$ia primă care este continuată neîncetat în provi'en a 'ivină. 0omentulț

central al !itur"hiei este acela în care omul este chemat să "uste i să se cuminece 'inș

roa'ele crea iei pentru a ve'ea că ea este (ună6tov8< cum constatase 7nsu iț ș

Creatorul69acere 1< 318 i< mai ales< că (un i milostiv este omnul6;salmi 33< E8. 7n acestș ș

conteAt este interesant să o(servăm faptul că încă 'in referatul crea iei 'in capitolul secun'ț

al Gene)ei porunca 'e a mânca 'in pomii raiului repre)intă însu iș primul cuvânt rostit 'e

umne)eu către om69acere 2< 1+8.2

;e 'e altă parte< la !itur"hia uharistică< în centrul Sfintei 0ese< se "ăse te Sf. ;otir ș

care ne 'escoperă principalul sens al !itur"hiei i anume prefacerea pâinii i vinului înș ș

Trupul i Sân"ele 0ântuitorului prin po"orârea uhului Sfânt care este invocat înș

ru"ăciunile preo ilor i ale cre'incio ilor< precum i împărtă irea cu acestea. ;rinț ș ș ș ș

împărtă irea cu Sf. uharistie< noi ne împărtă im cu 7nsu i umne)eu Cuvântul celș ș ș

întrupat< căci 'upă cum ne spune Sf. van"helist Ioan: ”Cuvântul -a făcut trup”6Ioan 1<

1$8 iar ”dacă nu ve i mânca )rupul *iului ?mului i nu ve i bea ângele %ui, nu ve i aveaț ș ț ț

via ă "n voiț 6Ioan +< &38.

in cele relatate anterior< putem conclu)iona că !itur"hia Cuvântului se împline teș

'oar în i prin !itur"hia uharistică< 'eoarece cele 'ouă păr i ale Sfintei !itur"hii suntș ț

împreună-lucrătoare spre întâlnirea 'eplină cu %ristos cel 7nviat 'ar i spre intrareaș

=isericii în 7mpără ia lui umne)eu căci< ”'e i cuvântul î i "ăse te eApresia în păr ileț ș ș ș ț

'o"matice i scripturistice ale !itur"hieș i< l nu poate 'eveni Lcuvânt al vie#iiM 'ecât în

măsura în care 'uce 'e la căin#ă la participare< 'e la convertire la comuniune”2E

I.D.. Scrieri$e + 5mp-rt- ire% cu !umne)eu + Cu3ntu$ prin cuinte$e S%$eș

TeAtele (i(lice repre)intă momentul culminant al !tur"hiei Cuvântului fiin' o

veri'ică împărtă ire cu umne)eu Cuvântul prin cuvintele Sale. Sfin ii ;ărin i ai =isericiiș ț ț

ne înva ă 'espre 7ntruparea Cuvântului lui umne)eu în cuvânt< atră"ân'u-ne aten iaț ț

asupra faptului că< precum ne împărtă im în mo' real cu umne)eu Cuvântul prin Tainaș

Sfintei uharistii< tot la fel ne împărtă im cu 4cesta i prin primirea cuvintelor ș ș

2 ;r. !ect. r. %ol(ea Gheor"he Viorel< op.cit. < p. 2@-212E ;r. ;rof. Hohn =recK< op. cit.< p. 1.

1E

7/17/2019 Partial - Copy (2)


'umne)eie ti. /ri"en su(linia)ă faptul că nu tre(uie să pier'em nici măcar un sin"ur ș

cuvânt 'in Sfânta van"helie căci< spune el: ”'acă atunci cân' vă împărtă*i#i lua#i seama

pe (ună 'reptate ca să nu ca'ă ,os nici cea mai mică părticică< pentru ce să nu cre'e#i că

este rău a ne"li,a un sin"ur cuvânt al lui %ristos”2?.

0arele scriitor< ;aul v'oKimov< ne încre'in ea)ă 'e faptul că Sfântul Clementț

4leAan'rinul< în ”Stromatele” sale ne a'uce la cuno tin ă că tre(uie să ne hrănim cuș ț

semin ele vie ii care se "ăsesc în Scriptură la fel cum ne împărtă im cu Sfânta uharistie<ț ț ș

iar Sfântul Ioan Gură 'e 4ur 6/milii la 9acere +< 28 precum i Sfântul Gri"orieș

Teolo"ului6Cuvântarea $&< 1+8 ne vor(e te 'espre consumarea euharistică a cuvântuluiș

frânt în mo' tainic.3@

umne)eu nu ne comunică via a sa 'umne)eiască i nici nu înfăptuie te le"ământulț ș ș

Său cu noi 'oar prin Taina Sfintei uharistii ci i prin cuvânt.ș 31 Cuvântul este cel prin

interme'iul căruia lumea a fost a'usă la eAisten ă< căci: ”ț cu cuvântul Domnului cerurile s-

au "ntărit i cu du$ul gurii %ui toată puterea lor ș ”6;salmul 32< +8 iar !pământul s-a

"nc$egat, la cuvântul Domnului, din apă şi prin apă 6II ;etru 3< &8. 4*a'ar !prin credinţă

"nţelegem că s-au "ntemeiat veacurile prin cuvântul lui Dumnezeu, de s-au făcut din nimic

cele ce se văd6vrei 11< 38. Cuvântul lui umne)eu fiin' un cuvânt cu putere< nu

mi,loce te omului 'oar i'ei ci comunică i îl 'escoperă pe umne)eu i lucrarea Sa înș ș ș

istorie< în lume i asupra omului.ș 32

Cuvântul lui umne)eu se a'resea)ă fiecărui om în parte< oriun'e i oricân'<ș

sus inân' via a noastră prin puterea lui umne)eu care e comunicată prin el. e aceea<ț ț

omul care prime te i împline te cuvântul revelat se mântuie te< a'ică î i în'epline teș ș ș ș ș ș

scopul i voca ia sa eAisten ială care este unirea cu umne)eu i intrarea în 7mpără ia Sa:ș ț ț ș ț

!entru aceea, lepădând toată spurcăciunea şi prisosinţa răutăţii, primiţi cu blândeţe

cuvântul sădit "n voi, care poate să mântuiască sufletele voastre. Dar faceţi-vă "mplinitori

ai cuvântului, nu numai ascultători ai lui, amăgindu-vă pe voi "nşivă6Iacov 1< 218.;ărintele 5afail oica ne spune ca acest Cuvânt 'umne)eiesc< provenin' 'in

ener"iile 'umne)eie ti< poate să cură ească< să sfin ească< să o'ihnească.ș ț ț 33 %ristos le-a

2? apu' ;r. ;rof. r. ;etre Vintilescu< %iturg$ierul e@plicat < =ucure*ti< 'itura I=0=/5< 1??E< p. 1?$.3@ ;aul v'oKimov , =ugăciunea "n >iserica de =ăsărit < tra'. 'e Carmen =olocan< Ia*i< 'itura ;olirom< p.11-12.31 ;r. ;rof. r. Costachi Galeri< 8ărturisirea dreptei credinţe prin fânta %iturg$ie< în rev. B/rto'oAia”< an___III 61?E18< nr. 1< p. 2$.32 4. =orrel>< 0. uti)i< %Foecumenism spirituelle< !a(or et 9i'es 6;erspective ortho'oAe E8< Genf. 1?EE<

p.1@+.33 ;r. 5afael oica în ;r. C. Coman< ?rtodo@ia sub presiunea istoriei< =ucure*ti< 'itura =i)antină< 1??&< p.1+3.

1?

7/17/2019 Partial - Copy (2)


amintit ucenicilor săi înainte 'e patima Sa: B &cum voi sunteţi curaţi, pentru cuvântul pe

care vi l-am spus; Ioan 1&< 38. ;e 'e altă parte< Sfântul Chiril al 4leAan'riei su(linia)ă că

întrea"a Sfântă Treime lucrea)ă cură#irea prin cuvânt: Tatăl prin cuvântul 9iului cu puterea

Sfântului uh. B ca *i cum ar )ice: Cu voi cei 'intâi s-a înfăptuit 'e Tatăl< prin cuvântul

0eu< mo'ul cură#irii spirituale prin uhul *i în uhul. Căci lepă'ân' tul(urarea

o(i*nuin#elor 'e*arte *i a mor#ii lume*ti< sunte#i pre"ăti#i spre ro'irea plăcută lui

umne)eu. ... Căci nu mai trăi#i în 'uh iu'aic sau potrivit literei !e"ii ... ci cre'e#i că vă

împlini#i prin cre'in#a si"ură *i vă stră'ui#i să mul#umi#i pe umne)eu prin facerea 'e (ine.

... eci to#i cei ce se vor stră'ui să se cură#ească vor fi ca voi”.3$

0ântuitorul %ristos se roa"ă Tatălui: !finţeşte-i pe ei "ntru adevărul )ău/ cuvântul

)ău este adevărul 6 Ioan 1< 18 iar Sfântul 4postol ;etru ne sfătuie te să ne cură imș ț

sufletul prin ascultarea 'e a'evăr6I ;etru 1< 228 . eoarece provine 'in ener"iile

'umne)eie ti<ș !cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător şi mai ascuţit decât orice sabie cu

două tăişuri, şi pătrunde până la despărţitura sufletului şi du$ului, dintre "nc$eieturi şi

măduvă, şi destoinic este să #udece simţirile şi cugetările inimii6vrei $< 128.

e asemenea< prin cuvânt avem a,utor 'ivin în fiecare clipă Bcăci pătrun)ân' în

a'âncurile fiecărui suflet *i avân'< ca umne)eu< 'escoperit scopul ascuns în fiecare<

înfăptuie*te prin lucrarea uhului tăierea tuturor mi*cărilor noastre )a'arnice”3&

;rin urmare< %ristos este Cel care ne înva ă i care ni se 'ăruie te prin cuvintele Saleț ș ș

citite 'e slu,itorii =isericii la Sfânta !itur"hie< continuân'u- i slu,irea Sa învă ătorească.ș ț

9iin' cuvintele lui %ristos< se în ele"e că sunt i cuvinte ale Cuvântului ipostatic supremț ș

care neîncetat se întrupea)ă în ele i tocmai 'e aceea< ele sunt< 'upă cum ne spune ;ărinteleș

Stăniloae: ” ca ni*te vehicule ale ener"iilor Sale necreate< ca eApresii ale Su(iectului 'ivin

care ni se 'ăruie*te prin ele”.3+

Cuvântul lui umne)eu este cel care ne inal ă în pro(lemele pe care le ri'ică actulț

cre'in ei fiin' în acela i timp 'ătător 'e via ă ve nică pentru to i cei care îl primesc cuț ș ț ș ț

cre'in ă i î i arată 'ra"ostea fa ă 'e %ristos prin împlinirea lui6Ioan 1$< 238.ț ș ș ț !&devărat,

adevărat zic vouă: Dacă cineva va păzi cuvântul 8eu, nu va vedea moartea "n veac 6Ioan

E< &18 căci !cuvintele mele du$ sunt şi viaţă 6Ioan +< 238. e asemenea< 0ântuitorul ne

atra"e aten#ia< prin pil'a semănătorului< să ne facem sufletul o"or ro'itor pentru cuvântul

3$ Sfântul Chiril al 4leAan'riei< Comentariu la 1vang$elia fântului 5oan< _< în crieri. artea a 5-a< tra'.'e ;r. ;rof. umitru Stăniloae< ;S= $1< =ucure*ti< 2@@@< p. ?3E.3& 5bidem< p. ?3E.3+ ;r. umitru Stăniloae< C$ipul lui +ristos "n >iserica =ăsăriteană: 5isus +ristos, darul şi Cuvântul supremal lui Dumnezeu< în rev. B/rto'oAia”< an __V 61?38< nr. 1< p. 1$.

2@

7/17/2019 Partial - Copy (2)


!ui< fără a lăsa ca "ri,ile lume*ti< (o"ă#ia *i plăcerile lumii acesteia să-l înă(u*e 6!uca E<

&-1&8.

Cel care 'ă putere cuvintelor Cuvântului făcân'u-le vii *i lucrătoare în sufletul

nostru este uhul Sfânt căci Bnumai venin' în noi 'eplin prin uhul Sfânt cuvintele

omnului ne 'evin în#elese prin eAperien#a interioară a vie#ii în umne)eu” 3. 7n ca'rul

Sfintei !itur"hii se crea)ă ca'rul cel mai a'ecvat pentru primirea cuvintelor lui umne)eu

căci in interiorul acesteia< Sfântul uh îl face pre)ent în mi,locul nostru pe 0ântuitorul

%ristos. TeAtele (i(lice însă< transmise i prin canale 'e comunicare mo'erne< ne 'uc cuș

"ân'ul la pre)en a reală a Cuvântului lui umne)eu în lume< la întâlnirea cu l i laț ș

împărtă irea cu l prin interme'iul cuvintelor Sale.ș

7mpărtă*irea cu umne)eu Cuvântul prin cuvânt presupune împărtă*irea euharistică

cu Trupul *i Sân"ele omnului< preînchipuite în Sfântul ;otir iar Cuvântul lui umne)eu

citit 'in Sfânta Scriptură< 'upă cum arată icolae Ca(asila< Bne pre"ăte*te *i ne cură#ă în

preala(il< înainte 'e marea sfin#ire a 'umne)eie*tilor Taine”3E

4 a'ar< umne)eu Cuvântul ne vor(e te i ni se împărtăse te prin cuvânt< în ca'rulș ș ș ș

!itur"hiei Cuvântului< însă această împărtă ire nu se reali)ea)ă numai prin citireaș

cuvântului lui umne)eu cuprins în Sfânta Scriptură ci i prin continua actuali)are aș

acestuia: în lăca ul 'e cult prin omilie< în afara loca ului prin toate mi,loacele posi(ile<ș ș

mai ales mi,loacele 'e comunicare în masă.

CAPITOLUL II

!e $% COMUNIUNE prin CUMINECARE spre COMUNICARE

0er"ân' pe firul filolo"ic< putem o(serva că în lim(a română< ”a comunica” i-aș

alterat într-o oarecare măsură< sensul lui profun' 'e `a împărtă i pe care îl avea printreș

altele< latinescul communico, -are6a face comun a împăr i ceva cu cineva a împărtă i8. 7nț ș

schim(< acest sens 'e ba împărtă i< este păstrat în lim(a română 'e ver(ulș a cumineca,

cel care 'e-altfel< are aceea i ră'ăcină. 4 a'ar< comunicarea este în esen ă cuminecătură.ș ș ț

Cre tinismul a 'at un sens spiritual< euharistic< cuvântuluiș communicare< apropiin'u-

l 'e participarea cre'incio ilor laș comuniunea cu Trupul i Sân"ele 0ântuitorului %ristos.ș

e aceea< inter'ic ia 'e a primi 7mpărtă ania i eAclu'erea 'in comunitate a 'at termenulț ș ș

3 5bidem< p. 1&.3E icolae Ca(asila< )âlcuirea Dumnezeieştii %iturg$ii< __II< $< e'. cit.< p. +2.

21

7/17/2019 Partial - Copy (2)


'e e@communicare. 7ntre spa iul reli"ios i 'omeniul comunicării interumane eAistăț ș

le"ături 'e profun)ime.3?

upă părerile 'iferi ilor speciali ti< comunicarea nu înseamnă 'oar a transmite unț ș

mesa, ci are un în eles mai profun' presupunân' o continuă rela ionare între toate formeleț ț

'e via ă iar 'in partea omului< ”a comunica” nu se referă 'oar la faptul 'e a transmite oț

simplă informa ie a a cum noi< 'e o(icei< în ele"em6comunicare ver(ală< paraver(ală sauț ș ț

prin meto'e me'ia mo'erne8. In'ivi'ul< prin comunicare sta(ile te i rela ii. 4 a'ar< omulș ș ț ș

comunică vor(in'< "ân'in'< sim in'< 'ar i hrănin'u-se< îm(răcân'u-se< comportân'u-seț ș

într-un fel sau altul fa ă 'e celelalte re"nuri.ț $@

/mul< pentru a evolua< tre(uie să con tienti)e)e cum comunică< în câte mo'uri i< săș ș

nu- i în'repte aten ia 'oar spre aspectele vie ii ce sunt aparent importante< însăș ț ț

nesatisfăcătoare pentru suflet. l tre(uie să împin"ă comunicarea spre cuminecare. acă

facem trecerea 'e la eAplica ia laică a procesului 'e comunicare< o(servăm că în ca'rulț

=isericii< no iunea 'e ”împărtă irea cu umne)eu-Cuvântul” se utili)ea)ă în mo' normalț ș

pentru a 'esemna împărtă irea euharistică cu Trupul i Sân"ele omnului.ș ș

Sfin ii ;ărin i< urmân' Sfânta Scriptură< vor(esc i 'espre o altă împărtă ire cuț ț ș ș

umne)eu Cuvântul< la fel 'e reală ca cea euharistică< mai eAact împărtă irea cuș

umne)eu Cuvântul prin cuvânt. 4ceastă împărtă ire nu eAclu'e ci< 'in contră chiar ș

pre"ăte te unirea 'eplină cu %ristos prin împărtă irea cu Trupul i Sân"ele !ui< ”pisculș ș ș

vie ii 'uhovnice ti”ț ș $1

=iserica este alcătuită 'in mă'ulare vii cre'incio ii care sunt permanent active<ș

nu 'oar la a'unarea 'umincală< participân' la Sfânta !itur"hie< ci sunt o comuniune 'e

"ân'uri< trăiri< sentimente i i'ealuri< ce au un mo' 'e eAisten ă care se manifestă înș ț

principal< prin spiritul comuniunii. 5eferitor la acest aspect< 4rhiman'ritul Teofil Tia

specifica faptul că: ”aceasta înseamnă că fără colectiv nu eAistă in'ivi'ul i< 'eci< oi îlș

prece'e pe u”$2. 7n acest sens< =iserica urmăre te 'esăvâr irea cre'inciosului în %ristos<ș ș

aceasta 'o(ân'in'u-se numai prin participarea la via a !ui 'ivino-umană.ț

Comunicarea su( toate aspectele ei6 mai ales prin ru"ăciune sau cântare către

umne)eu8 'e ine un important i 'efinitoriu rol în lucrarea 'e mântuire a fiecărui in'ivi'<ț ș

3? 0ihai inu< Comunicarea, '. tiin ifică< =ucure ti< 1???< p. 1&.Ș ț ș$@ Sorin =H4< Comunicarea...p. 1$$1 icolae C4=4SI!4< Bespre via a în %ristos”ț , IV< în crieri, )âlcuirea Dumnezeie tii %iturg$iiș iș Desprevia a "n +ristos,ț tra'ucere< stu'iu intro'uctiv i note 'e ;r. ;rof. r. ne =rani te i 'e ;r ;rof. r. Teo'or ș ș ș

=o'o"ae< 'itura I=0=/5< 1?E?< p. 1?3$2 4rhim. !ect. . Teofil Tia< B;reotul păstor i comunicarea reli"ios eAisten ială. 0isionaritatea voca ieiș ț țformativ-e'ucative în universul ecle)ial”< în 5evista ” &ltarul =e"ntregirii”< serie nouă< anul I_< nr.2< iulie-'ecem(rie< 4l(a Iulia< 2@@$< p.?

22

7/17/2019 Partial - Copy (2)


ca 'e altfel i comunitatea< în centrul căreia se află preotul< ca factor 'e coe)iune i< careș ș

are o 'eose(ită importan ă în formarea 'uhovnicească a omului. ;reotul< fiin' păstorulț

turmei celei cuvântătoare< tre(uie ”să-i a,ute pe tineri să se maturi)e)e ca a'evăra i cre tini<ț ș

prin interme'iul eAperien ei 'e comuniune a "rupului”ț $3

II. <. COMUNIUNEA

7n ca'rul =isericii< comuniunea se manifestă pe mai multe planuri:

II. <. < Comuniune% 8r%tern-

eoarece =iserica a fost consi'erată încă 'in primele veacuri trup tainic< ceea ce a

caracteri)at primele comunită i cre tine i caracteri)ea)ă în continuare este tocmaiț ș ș

sentimentul 'e apartenen ă la acest trup tainic. 4tât scrierile Sfin ilor ;ărin i ai =isericiiț ț ț

precum i scrierile nou-testamentare sunt pline 'e astfel 'e mărturii privitoare laș

participarea in'ivi)ilor i ar'oarea cu care se întruneau ace tia fie ”ș ș pentru a se ruga”< fie

” pentru a lua $rană sfântă”< fie pentru a- i "mpărtă i necazurile sau bucuriileș ș ”69apte 2<

$2-$8. ;entru a fi mai elocven i< putem specifica însă i porunca 0ântuitorului: ”ț ș unde sunt

doi sau trei aduna i "n numele 8eu, acolo sunt i euț ș ”60atei 1E< 2@8< 'rept aceea o(servăm

că i apari iile Sale 'e 'upa 7nviere au avut loc în ca'rul "rupurilor69emei 0ironisi e<ș ț ț

4postoli8

e i fiecare in'ivi' are o personalitate i o in'ivi'ualitate a sa aparte< totu i =isericaș ș ș

are o con tiin ă i o lucrare comună< spre un scop comun. 5eferitor la acest aspect< amintimș ț ș

cuvintele lui Tertulian care afirma că: ”Suntem un corp prin sentimentul comun al aceleia iș

con tiin e reli"ioase< prin unitatea învă ăturii i prin le"ătura aceleia i speran e. e unim înș ț ț ș ș ț

comunitate i în a'unarea slu,irii litur"ice pentru ca< întocmai ca o trupă militară< să-!ș

încon,urăm pe umne)eu cu ru"ăciunile noastre...Tot în aceste a'unări se 'au sfaturi< se

fac în'reptări i mustrări în numele lui umne)eu. Se 'au i hotărâri cu mare "reutateș ș

pentru că suntem si"uri că ne aflăm în fa a lui umne)eu”ț $$

II. <. 4. Comuniune% eu6%ristic-

$3 5bidem$$ Tertulian< &pologeticum, ___I_< 1-$

23

7/17/2019 Partial - Copy (2)


7n ca'rul Sfintei !itur"hii< cre'incio ii sunt un trup comun format 'in mă'ulare viiș

'eoarece %ristos cel împărtă ite este în acela i timp atât cau)ă cât i scop al acesteiș ș ș

comuniuni. 7n ca'rul !itur"hiei< totul se reali)ea)ă cu i mai ales în %ristos: ”ș Cel ce

mănâncă trupul 8eu i bea sângele 8eu rămâne "n 8ine i 1u "n el ș ș ”6Ioan +< &+8.

4tât pâinea cât i vinul< 'evin în acela i timp i sim(oluri i ima"ini 'esărvâ ite aleș ș ș ș ș

comuniunii 'intre cre'incio i 'ar i ima"inea unei noi lumi mântuite pe care Sf. !itur"hieș ș

o prefi"urea)ă. oi am uitat rolul principal al Sfintei !itur"hii< care întruchipea)ă realitatea

7mpără iei lui umne)eu< care este pre)entă încă 'e pe acum ”pe cât ne este nouă posi(il aț

ve'ea” i nu 'oar o realitate viitoare fără re)onan ă pentru comuniunea cre tinăș ț ș

contemporană.

;ărintele 4leAan'er Schmemann 'emonstrea)ă că în vechea con tiin ă cre tină<ș ț ș

comunitatea sau sinaAa< cum mai era numită< apărea ca un efect al unei func ii litur"iceț

necesare6comunitatea ori)ontală8. ;rin Taina uharistiei ne unim cu %ristos ”într-un chip

analo" acelui în care %rist a fost unit cu trupul Său natural”$&

II. <. 9. Comuniune% ier%r6ic-

Cultul 'ivin< 'upă cum (ine tim< repre)intă însă i esen a i via a =isericii< avân' înș ș ț ș ț

centrul său Sfânta !itur"hie pe care Sfântul ionisie 4reopa"itul o nume te Taină aș

Tainelor< 'eoarece în ea se încununea)ă tot ceea ce s-a 'at prin celelalte slu,(e i une teș ș

'eplin pe cre'incio i între ei< i pe to i cu umne)eu cel nul< 'esăvâr in' astfelș ș ț ș

comuniunea.

7n ca'rul sfintelor slu,(e< cuvântul are o valoare puternic sacramentală< ritualul tainic

fiin' locul în care cuvântul se eAprimă în mo'ul cel mai real< mai elocvent i mai profun'.ș

Iisus %ristos< este în acela i timp i Cuvânt i Taină< căci ”ș ș ș prin )aină noi devenim părta iș

&celuia care vine i rămâne "n noi "n cuvânt. 9n taină, +ristos Cuvântul devine via aș ț

noastră”$+.

4sce)a i mistica sunt 'ouă fun'amente specifice spiritualită ii orto'oAe. ;rinș ț

asce)ă< omul se purifică în mo' continuu 'e păcate i 'e patimi< iar prin mistică< el îlș

contemplă pe umne)eu< o'ihnin'u- i mintea în l. Vla'imir !ossK> ar"umentea)ă că înș

$& 4leAan'er Schmemann< 1u$aristia. )aina 9mpără ieiț < tra'. 'in lim(a rusă 'e ;r. =oris 5ă'uleanu< 'itura=onifaciu< =ucure ti< 1??E. p. $ș$+ 5dem

2$

7/17/2019 Partial - Copy (2)


teolo"ie< eAperien a mistică este ori una pur teolo"ică ori nu e mistică 'eloc. 0ai eAact< înț

mistica autentică< omul nu se eAperia)ă pe sine însu i6asta ar re'uce mistica la oș

antropolo"ie supra'imensionată ori ”camuflată” 'oar reli"ios8< ci misterul lui umne)eu

7nsu i i autorevelarea Saș ș $

4tunci cân' sunt împreună< asce)a i mistica ne în'reaptă spre o cunoa tereș ș

nemi,locită a lui umne)eu< 'eoarece omul este trup i suflet< am(ele se în'reaptă spreș

'ivin< spre 'esăvâr ire. 0aAim 0ărturisitorul ne spune că ”ș asceza este omorârea mor iiț

din noi, ca să se elibereze firea de sub robia ei” iar ;r. Stăniloae ne aminte te că sunt 'ouăș

mor i: ”ț cea dintâi este produsă de păcat i este moartea firii, iar cea de-a doua esteș

moartea după asemănarea lui +ristos, care este moartea păcatului i a mor ii produse deș ț

el.”$E 4 a'ar< spiritualitatea este o reală cale 'e cunoa tere a lui umne)eu< cunoa tere ceș ș ș

se face în 'uh< prin iluminare.

Vor(in' 'espre spiritualitate< C. 5ă'ulescu 0otru< în ele"ea ”ț proprietatea pe care

o are fântul pirit de a uni, "n mod mistic, prin prezen a lui, fiin a omenească cu luminaț ț

i iubirea dumnezeiascăș ”$?. 0er"ân' chiar mai 'eparte< afirmă că ”spiritualitatea este

compleAul 'e i'ei i sentimente< în special compleAul 'e interpretări sim(olice< prin careș

societatea unei epoci î i ,ustifică cre'in a într-o or'ine perfectă i eternă< pe care esteș ț ș

sortită a o reali)a pe pământ

9ără o cre'in ă într-o or'ine perfectă i eternă< care să 'ea în elesul vie ii pe pământ<ț ș ț ț

nu eAistă spiritualitate. ;opoarele< a căror con tiin ă simte nevoia acestei cre'in e< auș ț ț

spiritualitate. Spiritualitatea este climatul special sufletesc care între ine ten'in a spre unț ț

a(solut transcen'ent< ten'in a pe care o au popoarele 'otate cu însu iri no(ile.”ț ș &@

II. 4. Cuminec%re%/Împ-rt- ire%1ș

omnul Iisus %ristos< în noaptea în care a fost vân'ut< a luat o pâine i 'upă ce aș

mul umit lui umne)eu< a frânt-o< )icân': ”ț %ua i, mânca i/ acesta este trupul meu, care seț ț

frânge pentru voi/ aceasta să o face i "ntru pomenirea 8eaț ”6I Corinteni 11< 23-2$8.

!itur"hia euharistică tre(uie să se focali)e)e pe cele patru momente: luarea 'arurilor 'e

$ Vla'imir !/SSd< ederea lui Dumnezeu, Stu'iu intro'uctiv iac< Ioan I Ică Hr.< '. eisis< Si(iu< 1??&< p.2$E ;r. ;rof. r. umitru STI!/4< piritualitatea ortodo@ă G &scetica i 8istica,ș '. I=0=/5< 1??2< p.E$? C. 5ă'ulescu 0/T5< =omânismul G Cate$ismul unei noi spiritualită i,ț '. 9un'a iilor 5e"ale<ț=ucure ti< 1?3+< p.1?ș&@ C. 5ă'ulescu 0/T5< =omânismu... p. 21

2&

7/17/2019 Partial - Copy (2)


pâine i vin< (inecuvântarea sau mul umirea< frân"erea i 'area. 7n lim(a,ul litur"ic acesteaș ț ș

se tra'uc astfel: ofertoriul< anafora< frân"erea i cuminecarea6împărtă irea8ș ș

upă cum am o(servat i în cele relatate până acum< umne)eu Cuvântul neș

vor(e te i ni se împărtă e te prin Cuvânt în prima parte a !itur"hiei numită !itur"hiaș ș ș ș

Cuvântului. 4ceastă împărtă irea se reali)ea)ă prin citirea cuvântului cuprins în Sfântaș

Scriptură 'ar se actuali)ea)ă numai în ca'rul a'unării euharistice. 0ari Sfin i ;ărin i aiț ț

=isericii6Sf. Ioan Gură 'e 4ur< Sf Gri"orie Teolo"ul< Sf. Clement 4leAan'rinul< etc.8

evi'en ia)ă faptul că în !itur"hie ne împărtă im cu umne)eu prin însă i cuvintele Sale.ț ș ș

5u"ăciunea care prece'e van"helia este consi'erată o epicle)ă a'evărată pentru ca

uhul cel Sfânt să facă pre)ent Cuvântul lui umne)eu în mi,locul =isericii Sale. Cântarea

Trisa"hionuluii ne încre'in ea)ă 'e Taina Sfintei Treimi printr-o enumerare treimică: ”ț

Sfânt< Sfânt< Sfânt... ” amintin' în acela i timp 'e unimea firii 'umne)eie ti: ”...omnulș ș

Savaot< plin este cerul i pământul 'e mărirea !ui”ș &1

II. 9. Comunic%re

Teoria mo'ernă a informa iei i comunicării a reu ist să î i eAtin'ă aria 'e cuprin'ereț ș ș ș

asupra tuturor proceselor i fenomenelor 'in univers: 'e la or"anisme i celule ne-vii<ș ș

plante< animale< astre i planete< până la comunicarea interumană. Comunicarea poate fiș

'efinită ca fiin' un ansam(lu 'e ac iuni care au în comun un schim( 'e informa ii între 'oiț ț

poli: emi ător i receptor. 7nsă< procesul 'e comunicare ce se 'esfă oare între fiin e< "rupuriț ș ș ț

sau comunită i presupune< alături 'e cei 'oi poli i pre)en a unui con inut6informa ia sauț ș ț ț ț

mesa,ul8 i 'iverseș mi#loace de comunicare.H0

4tât emi ătorul cât i receptorul au la rân'ul lor repertorii 'e semne care le sunt maiț ș

mult sau mai pu in comune< comunicarea "ăsin'u- i spri,inul în partea comună a celor ț ș

'ouă repertorii i astfel< comunitatea nefiin' nicio'ată a(solut ri"uroasă. e i< pentru a seș ș

putea percepe mesa,ul în mo' corespun)ător i fără factori pertur(atori care să-lș

'enature)e< e necesar un repertoriu comun emi ătorului i receptorului< totu i acest aspectț ș ș

nu implică i i'eea ca emi ătorul să fie asemănător i 'in punct 'e ve'ere fi)ic cuș ț ș

receptorul. 4 a'ar< emi ătorul poate fi un om< un "rup< o comunitate sau un or"anismș ț

precum un post 'e ra'io sau 'e televi)iune.

&1 Sorin =e,an< op.cit., p. 32&2 H.H. Van Cuilen(ur"< /. Scholten< G.J. oomen< tiin a comunicării,Ș ț '. %umanitas< =ucure ti< 1??E< p.2&ș

2+

7/17/2019 Partial - Copy (2)


e i toată lumea are ten'in a 'e a 'efini comunicarea ca fiin' un proces< totu iș ț ș

a(or'ările 'iferite intervin în momentul în care se fac preci)ări i 'etalieri ale acestuiș

proces. 7n acest mo'< tiin ele informa iei i ale comunicării pun accentul pe transmitereaș ț ț ș

'e informa ii< iar cercetarea este orientată către procesul psihic al transmiterii 'e cuno tin eț ș ț

sau către interac iunea om-ma ină.ț ș

nii cercetători preferă sin"ularul ” tiin a comunicării” respin"ân' i'eea uneiș ț

însumări eclectice 'e cuno tin e 'espre felurite mo'alită i 'e comunicare i ar"umentân'ș ț ț ș

că ”nu orice formă sau proces 'e comunicare orice convor(ire sau orice corespon'en ăț

prin po tă interesea)ă această tiin ă”. 0ul i 'intre ace ti speciali ti o 'efinesc ca ” tiin aș ș ț ț ș ș ș ț

care stu'ia)ă circuitele profesionale i institu ionale ale informa iei< fie că aceastăș ț ț

infroma ie este 'estinată pu(licului în "eneral sau unui pu(lic speciali)at”ț &3

in punct 'e ve'ere istoric< comunicarea între oameni repre)intă primul instrument

spiritual în procesul sociali)ării. Suntem pu i în situa ia 'e a comunica 'e fiecare 'ată cân'ș ț

'orim să transmitem "ân'uri< i'ei< sentimente< emo ii< păreri pro sau contra< cân' 'orim săț

convin"em sau să influen ăm i chiar pentru simplul fapt 'e a sociali)a. 4cest fenomen alț ș

comunicării a fost anali)at i tratat încă 'in cele mai vechi timpuri i continuă i astă)iș ș ș

'eoarece comunicarea evoluea)ă constant i prin'e 'in ce în ce mai interesante forme.ș

0ăr"inin'u-ne 'oar la comunicare interumană care se 'esfă oară între persoane iș ș

făcân' a(strac ie 'e comunicarea animală i 'e cea între artefacte< punem pro(lemaț ș

inten iei i finalită ii comunicării. Hos 4ran"uren este cel care afirmă imposi(ilitatea non-ț ș ț

comunicării însă insistân' asupra fee'-(acKului: ”comunicarea este o transmitere 'e

informa ii la care se a teaptă răspuns ”. 4stfel< fiin' privită ca o interac iune 'intre emi ător ț ș ț ț

i receptor< comunicarea este în eleasă ca fiin' ”ansam(lul proceselor fi)ice i psiholo"ieceș ț ș

prin care se efectuea)ă opera ia punerii în rela ie cu una sau mai multe persoane în ve'ereaț ț

o( inerii unor anumite o(iective”ț &$

Comunicarea este consi'erată ca un sistem compleA< în care se ine seama 'e a(solutț

tot ceea ce se întâmplă atunci cân' persoanele intră în interac iune i provoacă proceseț ș

co"nitive< afective< voli ionale sau la nivelul su(con tientului. e aceea i a(or'areaț ș ș

psihosociolo"ică este centrată pe comunicarea interpesonală6'uală< tria'ică< sau 'e "rup8.

Transmiterea 'e informa ii6care sunt mereu multiple8 este 'oar o parte a procesului 'eț

comunicare i face parte 'intr-un între" care con ine 'iverse niveluri 'e interac iune.ș ț ț

&3 H.H. Van Cuilen(ur" et alii< tiin a comunicării,Ș ț p. &1&$ !auren iu oitu<ț Ș Comunicare i ac iuneș ț < Institutul uropean< Ia i< 1?E< p.1&ș

2

7/17/2019 Partial - Copy (2)


7n 'ic ionarele române ti< la fel ca i în 'ic ionarele altor lim(i< pentru cuvântulț ș ș ț

comunicare aflăm următoarele semnifica ii: informa ie< în tiin are< tire< raport contact<ț ț ș ț ș

rela ie< le"ătură pre)entare într-un cerc restrâns 'e speciali ti a unei contri(u ii personaleț ș ț

într-o pre)en ă tiin ifică.ț ș ț

Scriitorul france)< Gilles Jillet consi'eră că ”în toate me'iile se con tienti)ea)ă totș

mai mult faptul că o societate< o institu ie sau o întreprin'ere se contituie i se men inț ș ț

'atorită i prin interme'iul numeroaselor procese i re ele 'e comunicare< care le 'auș ș ț

coeren ă. !ucrurile stau la fel pentru toate rela iile umane. 7ncepem a sesi)a faptul căț ț

ac iunea comunica ională i ac iunea or"ani)a ională 'epin' reciproc una 'e alta.”ț ț ș ț ț &&

0ul i speciali ti 'in 'omeniul comunicării< au a,uns la conclu)ia că< la nivel 'eț ș

schim( 'e informa ii< comunicarea presupune totu i o minimă compati(ilitate a celor ceț ș

procesea)ă informa ia i sunt inplica i 'irect în acest act. e cele mai multe ori< prinț ș ț

comunicare se crea)ă i se 'e)voltă 'iverse însu iri ale personalită ii umane: inteli"en ă<ș ș ț ț

entu)iasm< ori"inalitate< sim ul realului i sim ul umorului< o(serva ia< capacitatea 'e aț ș ț ț

folosi cuno tin ele< "ustul pentru frumos< cumpătarea< etc.ș ț

4stă)i< cuvântul comunicare a 'evenit un a a-)is înso itor al celor mai turl(urătoareș ț

eAperien e intelectuale< un concept ce atra"e i este utli)at cu o frecven ă 'e invi'iat.ț ș ț

Cercetătorul Hames !ull avân' o concep ie ori"inală< afirmă: ”Comunicarea este terenul 'eț

întâlnire conceptuală un'e se intersectea)ă rela iile interpersonale i inova iile tehnolo"ice<ț ș ț

stimulentele politico-economice i am(i iile socio-culturale< 'ivertismentul u or iș ț ș ș

informa ia serioasă< me'iile am(iante locale i inflen ele "lo(ale< forma i con inutul<ț ș ț ș ț

su(stan a i stilul”ț ș &+

/ importantă lucrare referitoare la comunicarea interumană a apărut în sec. V î. %r. iș

apar inea lui CoraA. 4ceasta se numea ”ț &rta retoricii” i cuprin'ea primele elemente 'eș

teorie ale comunicării. 9ilosofi 'e renume ca ;laton sau 4ristotel au avut o importantă

contri(u ie în stu'iul comunicării 'in via a aca'emică "reacă. 7n Imperiul 5oman< filosofiț ț

importan i ca Cicero< contri(uie la ela(orarea unui prim mo'el al sistemului 'eț

comunicare.

7n compara ie cu celelalte forme 'e comunicare<ț comunicarea religioasă este cea

care 'epă e te sfera rela iilor interumane 'eschi)ân'u-se spre transcen'en ă. in punct 'eș ș ț ț

ve'ere reli"ios< in'ivi'ul are inten ionalitate spre comuniune i trăie te 'eseori eAperien aț ș ș ț

&& Gilles Jillet< Une introduction au@ concepts, au@ modIles et au@ t$Jories, /ttaga< '< 'u 5enoveau;'a"o"iue< 1??2< apu' Ioan ră"an< aradigme ale comunicării de masă, '. ansa< 1??+< p.Ș&+ Hames !ull< 8ass-media G Comunicare, =ucure ti< 'itura Sami)'at< 1???< p.?.ș

2E

7/17/2019 Partial - Copy (2)


întâlnirii cu sacrul fie prin nostal"ia căutărilor înfri"urate< fie prin certitu'inile cre'in ei iț ș

calea 'eschisă către Cineva care este mai presus 'e lume umne)eul cel viu.

Specificul comunicării reli"ioase este 'eschi'erea către trancen'en ă< manifestatăț

prin le"ăturile ce se sta(ilesc pe verticală între om i sacru< precum i prin încărcăturaș ș

a'usă 'e această rela ie asupra comunicării în plan ori)ontal< între persoanele umane.ț

;ărintele Stăniloae spune că pre'ispo)i ia pentru comunicare reli"ioasă este constitutivăț

fiin ei umane: ”ț 1@istă, fără "ndoială, "n om impulsul de a căuta dincolo de lume temeiul ei,

de a transcede cele văzute, fiind mânat i de evidenta insuficien ă a lor i a saș ț ș

proprie...&ceastă "nclina ie spre credin ă e o parte din c$ipul umbrit al lui Dumnezeuț ț

rămas "n om”&. 4semănător comunicării 'intre oameni< nu numai manifestările

po)itive6atitu'ini< cuvinte< "esturi8 sta(ilesc raportul 'e comunicare< ci i a(sen a acestoraș ț

sau renun area temporară la eleț &E

& ;r. umitru Stăniloae< 5isus +ristos sau restaurarea omului, Si(iu< 1?$3< pp. 12-13&E ;r. ;rof. icolae ascălu< arabola făcliei..., p. 3$

2?

7/17/2019 Partial - Copy (2)


C%pito$u$ III

ROLUL& 'UNC IILE I !IS'UNC IILE PRESEIȚ Ș Ț

intru început putem afirma că 'e i peisa,ul au'iovi)ual pare a fi 'in ce în ce maiș

(o"at< iar posturile 'e televi)iune apar ca pe (an'ă rulantă< totu i oferta 'e pro"rame esteș

'in ce în ce mai săracă. acă rolul televi)iunii particulare este să ”vâne)e” au'ien e câtț

mai mari care să le a'ucă multă pu(licitate i prin aceasta< implicit i mul i (ani< scopulș ș ț

televi)iuniii pu(lice este< sau ar tre(ui să fie altul. Cea 'in urmă ar tre(ui să ofere tiriș

o(iective< pro"rame i 'e)(ateri serioase care să fie relevante pentru societate< emisiuniș

culturale i reporta,e 'e investi"a ie< pro"rame pentru copii< filme 'e calitate< etc.ș ț

in păcate nu eAistă prea mari 'iferen e între televi)iunea pu(lică i cea particularăț ș

'e i au< sau ar tre(ui să ai(ă scopuri 'iferite. Televi)iunea pu(lică pare că a a,uns chiar săș

concure)e cu televi)iunile private i să piar'ă 'rumul spre scopul său precis< urmărin'ș

acelea i interese ca i cea privată au'ien a. Se uită însă< că spre 'eose(ire 'e televi)iuneaș ș ț

privată< cea pu(lică e plătită 'in (ani pu(lici.

Televi)iunile 'in 5omânia< atât cele particulare cât i cele pu(lice< se evi'en ia)ă laș ț

nivel european i chiar mon'ial fie prin pre)entarea 'e evenimente minore ”umflate” în a aș ș

fel încât să pară mari nenorociri< fie prin pre)entarea 'e false evenimente6acci'ente 'e

circula ie< crime< furturi< etc.8.ț

5eferitor la acest aspect< ;ierre =our'ieu< consi'eră că televi)iunea selectea)ă numai

”evenimente” 'e sen)a ie< cu scopul 'e a- i spori au'ien a< formân' în mo'ul acesta oț ș ț

repre)entare falsă asupra lumii în care trăim. Ima"inea lumii< a a cum este oferită 'eș

televi)iuni< seamănă cu ”o succesiune de pove ti aparent absurde, ce sfâr esc prin aș ș

semăna unele cu altele, defilări interminabile de popoare trăind "n mizerie, suite de

evenimente care, apărute fără e@plica ie, sunt sortite să dispară fără solu ieț ț ”< 'eci o

” succesiune absurdă de dezastre din care nimeni nu "n elege nimic i asupra cărora nimeniț ș

nu are vreo putere”.&?

0ulte 'intre televi)iunile comerciale< folosesc 'eseori tirile sau pro"ramele 'eș

'e)(atere fie pentru a- i spri,ini ”mo"ulii” fie pentru a-i ataca pe a'versarii lor6patroni 'eș

&? ;ierre =our'ieu< Despre televiziune, =ucure ti< 'itura 0eri'iane< 1??E< p. 11ș

3@

7/17/2019 Partial - Copy (2)


la televi)iuni concurente sau oameni politici8 4ntena 3< 5ealitatea TV< 5omânia Tv< /TV<

=1TV.

e multe ori< mi,loacele 'e comunicare în masă ” structurează imaginile despre

lumea din care provin, putând structura credin ele noastre i modurile posibile de aț ș

ac ionaț ”.+@ 5olul informativ al sistemului me'iatic este 'emult 'epă it 'e cel comercial<ș

interpretativ i evaluativ iar acest fapt 'etermină sistemul să transforme informa ia su(ș ț

toate aspectele ei într-un simplu spectacol< ”"ntr-un #oc de scenă sau "n ni te benziș

desenate”+1

in păcate< în 5omânia< în perioa'a tran)i iei postcomuniste< câmpul me'iaticț

'evenit cea mai importantă arenă 'e confruntare politică< 'e 'e)(atere pu(lică a

alternativelor< 'e influen are a oamenilor sau 'e formare a convin"erilor i atitu'inilor ț ș

politice. 4stfel< orice activitate politică este con'i ionată 'e utili)area sistemului me'iatic<ț

care pe unii actori ai scenei politice îi poate ri'ica i 'uce la "lorie i pe al ii îi poate co(orîș ș ț

chiar în a a-)isul infern al 'ispre ului pu(lic sau al uitării. ;rota"oni tii vie ii politice auș ț ș ț

'evenit a'evărate ”ve'ete” ale sistemului me'iatic.

4tunci cân' informa ia este orientată 'oar politic< în spatele ei vom 'escoperi unț

între" sistem i'eolo"ic< ce transformă< 'e fapt< actul 'e informare într-o activitate 'e

propa"an'ă< urmărin' să alimente)e con tiin a oamenilor cu o anumită versiune asupraș ț

faptelor< cu i'ei< valori i chiar ,u'ecă i corespun)ătoare unei i'eolo"ii. Se a,un"e eAact laș ț

ceea ce spunea 9rancis =alle în tratatul său 'espre comunicare: ”Starea 'e suprainformare

sau 'e supra-a(un'en ă a tirilor 'e actualitate alimentea)ă "ustul oamenilor pentruț ș

i'eolo"ii i le măre te vulnera(ilitatea”ș ș +2

Sistemul me'iatic românesc< 'eparte 'e a ” produce un consens, de a crea un teren de

"ntâlnire "n plan social ”+3< a in'us i între inut toate 'ivi)ările politice< favori)ân' o culturăș ț

politică 'ominată 'e mituri i 'e a teptări utopice< 'e formule stereotipe ale 'iscursuluiș ș

politic< 'e atitu'ini contra'ictorii i confu)e fa ă 'e procesul 'e schim(are.ș ț

e)informarea< 'upă cum arăta %enri-;ierre Cathala< este o strate"ie a luptei

politice6 i a celei "eopolitice8 prin care< în mo' ”ș deliberta i inten ionat ș ț ”< informa iile iț ș

mesa,ele sunt falsificate< pentru a o( ine un anumit efect în spa iul politic< 'ar i 'e aț ț ș

eAercita o influen ă în opinia pu(lică. 4ceasta repre)intă ”ț o formă de agresiune”+$ atât

+@ !auren iu oitu<ț Ș =etorica audio-vizuală, Ia i< 'itura Cronica< 1??3< p.212ș+1 5o"er-Gerar' Schgart)en(er"< tatul pectacol, =ucure ti< 'itura Scripta< p. 321.ș+2 9rancis =alle< Comunicarea, în )ratat de sociologie, su( coor'onarea lui 5a>mon' =ou'on< =ucure ti<ș

'itura %umanitas< 1??< p. +23+3 athalie Coste-Cer'an< 4lain !e i(er'er< )eleviziunea, =ucure ti< e'itura %umanitas< 1??1< p. 1&&ș+$ %enri-;ierre Cathala< 1poca dezinformKrii< =ucure ti< 'itura 0ilitar< 1??1< pp 1?-2$.ș

31

7/17/2019 Partial - Copy (2)


asupra "rupurilor< cât i a in'ivi)ilor< cu scopul 'e a orienta op iunile lor în favoarea uneiș ț

anumite ac iuni economice sau a unei 'irec ii politice< 'isimulân'u-se< în acest fel<ț ț

scopurile urmărite.

”=om(ar'amentul comunica ional” la care este supus receptorul me'iu6un om cuț

nevoi i aspira ii 'e nivel me'iu8 provoacă< în cele mai multe ca)uri< 'erută i confu)ie înș ț ș

sistemul său 'e apreciere a valorilor. 5eperele culturale tra'i ionale nu mai func ionea)ă<ț ț

iar cele actuale sunt intens politi)ate. fectele acestui fapt constau în uniformizarea

modurilor de gândire i a comportamentelor, dispari ia spiritului critic i erodareaș ț ș

personalită ii omului.ț LH ;repon'erent< 'ivertismentul îl me ine pe in'ivi' înafaraț

pro(lemelor "rave ale societă ii.ț

0ass-me'ia a 'evenit instrumentul unei impresionante manipulări sociale< care poate

”a'ministra” chiar cele mai necunoscute )one ale incon tientului< ale ima"inarului social.ș

e aceea< ”4tunci cân' mi,loacele 'e informare în masă amestecă în mo' armonios< *i

a'esea insesi)a(il< arta< politica< reli"ia *i filosofia< cu reclame comerciale< ele a'uc aceste

'omenii ale culturii la acela*i numitor< a'ică la forma 'e marfă. ;e clapele sufletului se

cântă melo'ia artei 'e a vin'e. Valoarea 'e schim( contea)ă< nu valoarea 'e a'evăr. ;e ea

se aAea)ă ra#ionalitatea statului< iar orice altă ra#ionalitate îi este su(or'onată”.++

0ass 0e'ia în societă ile mo'erne< formea)ă o importantă parte a sistemului< maiț

ales prin faptul că păstrea)ă o interac iune continuă cu toate componentele or"anismuluiț

social. Caracteri)ân'u-se prin 'iversitate< sistemul mass me'ia< are o fleAi(ilitate unică iș

astfel se a'aptea)ă la conteAtul social în care func ionea)ă. 4stă)i< lumea nu î i mai poateț ș

ima"ina o structură socială în care să lipsească )iarele< posturile 'e ra'io sau 'e

televi)iune< internetul.

4numite func ii i roluri pe care le împline te mass-me'ia în societate sunt noi iar ț ș ș

altele sunt parta,ate sau 'isputate cu institu ii tra'i ionale6familia< coala< =iserica8 iț ț ș ș

'epin' 'e re"imurile politice care a'ministrea)ă societatea. e aceea< este cu totul 'iferităfunc ionarea mass-me'ia în re"imurile 'espotice fa ă 'e me'ia 'in societă ile 'emocratice.ț ț ț

4stfel< într-un re"im autoritar< presa este un instrument 'e influen are 'e către politicaț

"uvernamentală i are 'rept scop principal sus inerea structurilor 'e putere eAistente. 0ass-ș ț

me'ia 'in re"imurile li(erale au scopul 'e a informa< între ine< vin'e< 'ar mai ales 'e aț

'escoperi a'evărul i 'e a controla "uvernul.ș +

+& %er(ert 0arcuse< crieri filozofice, =ucure ti< 'itura ;olitică< 1??< p. 2E&ș

++ 5bidem, p. 3@++ ;r. r. icolae ascălu< arabola *ăcliei aprinse. Comunicarea religioasă "n era informa ională,ț 'itura=asilica< =ucure ti< 2@12< p. Eș

32

7/17/2019 Partial - Copy (2)


4 a'ar putem o(serva că rela ia concretă 'intre mass-me'ia i societate se poateș ț ș

eAprima în termeni 'e consecin e "lo(ale6func iile presei8< 'e ansam(lu 'eț ț

influen e6efectele presei8 sau 'e misiuni atri(uite acestor sisteme6rolurile presei8. 7n acestț

conteAt< func iile mass-me'ia sunt în elese uneori ca în"lo(ân' cele trei sensuri sau< priviteț ț

'iferen iat< ele se situea)ă între roluri i efecte.ț ș +E

;rincipala 'atorie a presei (iserice ti este le"ată strict 'e slu,irea misionară aș

=isericii< însă este interesant 'e 'e conturat un ta(lou al func iilor mass-me'ia< referin'u-ț

ne în acela i timp i la eventualele 'isfunc ii ce ar putea să apară în 'inamica societă ii.ș ș ț ț

III.<. 'unc i% de in8orm%reț

Cea mai importantă sursă 'e informare este repre)entată astă)i 'e mass-me'ia.

Informa iile sunt transmise rapi' i 'irect către toate )onele societă ii. 4stfel< se faceț ș ț

alimentarea pu(licului într-un fluA permanent< cu tiri 'e interes "eneral< 'iverse noută iș ț

'espre evenimentele sociale< afacerile pu(lice< via a politică< via a culturală sau via aț ț ț

reli"ioasă. Toate aceste informa ii fie că sunt "eneraliste< fie că sunt speciali)ate< auț

menirea 'e a-i pune pe mem(rii societă ii în rela ie cu lumea i 'e a-i a,uta să în elea"ăț ț ș ț

realită ile încon,urătoare i schim(ările care se pro'uc.ț ș

;rin mass-me'ia sunt a'use la cuno tin a pu(licului 'iverse fapte i întâmplări careș ț ș

sunt "reu accesi(ile pe alte căi 'ar i 'iverse reali)ări tehnice< culturale sau tiin ificeș ș ț

remarca(ile.

4ceastă func ie se referă mai clar la capacitatea in'ivi)ilor i "rupurilor 'e a controlaț ș

me'iul încon,urător< 'eoarece pe (a)a informa iilor pe care le primesc ei pot evalua 'iverseț

situa ii< pot anticipa ten'in e ale evenimentelor i î i pot optimi)a 'eci)iile. Toateț ț ș ș

informa iile ce sunt implementate prin mass-me'ia formea)ă un a a-)is repertoriu culturalț ș

specific i contri(uie la formarea unei concep ii 'espre lumea 'e un anumit tip.ș ț

in ce în ce mai mul i in'vi)i sau colectivită i 'epin' 'e mass-me'ia pentru aț ț

cunoa te< în ele"e< ,u'eca i stăpâni ceea ce se petrece în ,urul lor. 9luAul informa ionalș ț ș ț

însă< cople este in'ivi)ii i societă iile nelăsân'u-le timp 'e reac ie< verificare sau anali)ăș ș ț ț

critică a informa iilor primite.ț +?

+E 0ihai Coman< op.cit .< p.11@+? use(iu Tihan< *enomene psi$osociale de masă, 'itura Institutul 'e ecolo"ie socială i protec ie umanăș ț

9/CS< =ucure ti< 2@@2< p. 1@$ș

33

7/17/2019 Partial - Copy (2)


7n terminolo"ia americană< această func ie 'e informare< este numităț func ia deț

supraveg$ere 'eoarece ea pune in'ivi)ii ori colectivită ile în contact cu cele mai 'iverseț

aspecte ale lumii în care trăiesc6starea vremii< cursul valutar< noi 'escoperiri tiin ifice sauș ț

tehnice< evenimente politice la nivel na ional sau "lo(al< evenimente culturale i reli"ioase<ț ș

re)ultatele ,ocurilor sportive< etc.8@.

4ceastă func ie 'evine i mai importantă în situa ii 'eose(ite: calamită iț ș ț ț

naturale6inun'a ii< cutremure< ura"ane< etc.8 sau pericole provocate 'e persoane ori "rupuriț

periculoase pentru securitatea popula iei6atentate teroriste8. e asemenea< împră tiereaț ș

ima"inilor unor persoane sau "rupuri 'evenite pericol pu(lic< apără popula iaț

transformân'-o într-un pre ios cola(orator al ora"anelor 'e or'ine.ț 1 eoarece volumul 'e

informa ii se a'resea)ă unui pu(lic lar"< el cuprin'e o "amă 'iversă 'e su(iecte.ț

Via a 'e )i cu )i a început să nu mai poată fi percepută fără acest fluA continuu 'eț

informa ie care cur"e 'inspre emitent spre receptor< însă supra-informarea poate in'uce oț

stare patolo"ică< 'e pasivitate fa ă 'e realitate< cunoa terea unui fapt sau evenimentț ș

înlocuin'< în mintea omului< participarea activă i implicarea reală. 7n stu'iile privin'ș

comunicarea 'e masă< această ten'in ă nocivă a fost numităț disfunc ia de narcotizare.ț A0

5nforma iile instrumentaleț sunt acelea care se referă la pro(lemele 'e )i cu )i ale

oamenilor. le se mai numesc informa ii 'e serviciu< 'eoarece< consumatorii 'e informa ieț ț

caută articolele 'e )iar< emisiunile 'e ra'io sau 'e televi)iune care îi a,ută în re)olvarea

unor pro(leme ime'iate6pro"ramele ma"a)inelor< cinemato"rafelor i teatrelor< laș

transportul ur(an< metrou< cota ii (ursiere< anun uri 'e la mică pu(licitate< sfaturi me'icaleț ț

sau 'e în"ri,ire a "ră'inii< re ete culinare< etc.8ț

5nforma iile de prevenireț sunt cele referitoare la 'iverse pro"no)e i anticipări peș

care mass-me'ia le face 'eseori cu privire la o evolu ie mai apropiată sau mai în'epărtată aț

unor situa ii sau evenimente: pro"no)e economico-financiare< starea vremii< prevenireaț

unor (oli< unor acci'ente rutiere< unor incen'ii< unor inun'a ii< etc.ț

acă sunt tratate cu aten ia cuvenită< acest tip 'e informa ii ar tre(ui să permităț ț

mo(ili)area colectivită ii i evitarea ori limitarea pa"u(elor atât prin măsuri 'e precau ieț ș ț

cât i prin măsuri 'e protec ie. 7nsă< 'e multe ori colectivită ile pot avea i reac ii ira ionaleș ț ț ș ț ț

i astfel informa iile furni)ate nu sunt luate în serios iDsau sunt minimali)ate 'e cătreș ț ș

pu(lic< astfel sunt tratate cu in'iferen ă:ț nepăsarea este o 'isfunc ie a comunicării 'e masă.ț

@ 0%!< ominiue< %a tJlIvision de lFintimitJ, ;aris< Seuil< 1??+< p.1231 J/!T/< ominiue< Mar game, %Finformation et la guerre, ;aris< 1??1< p.E12 ;r. r. icolae ascălu< arabola făcliei..., p. 1+@

3$

7/17/2019 Partial - Copy (2)


e asemenea< mai eAistă ten'in a ca informa iile acestea să fie mult prea repe'eț ț

cre)ute 'e către pu(lic care eAa"erân'u-le i 'eformân'u-le prin' tehnica )vonurilor< potș

crea 'erapa,e "rave< astfel inoculân'u-se 'iferite stări 'e panică sau 'e an@ietate. ;rin

acest mo'< se pro'uce o altă 'isfunc ie a mass-me'ia re)ultată 'intr-un eAces.ț

III.4. 'unc i% de interpret%reț

4ceasta se referă la interpretările i ,u'ecă ile 'e valoare la care sunt supuseș ț

'iversele evenimente iDsau fapte coti'iene în 'ifu)area lor 'e către mass-me'ia. 0esa,eleș

ce sunt vehiculate prin mass-me'ia nu sunt altcătuite 'oar 'in informa ii 'eoarece alăturiț

'e acestea< mesa,ele oferă uneori în con inutul lor i în elesul ce poate fi atri(uitț ș ț

evenimentelor sau situa iilor pre)entate. 4stfel< o tire este o vi)iune< cultural 'eterminată <ț ș

asupra unor informa ii.ț

Cea mai importantă formă 'e interpretare constă în însă i 'eci)ia 'e a face pu(licăș

sau 'e a i"nora o anumită informa ie. Selectarea unui număr limită 'e informa ii implică<ț ț

'e asemenea i interven ia unor ,u'ecă i 'e valoare care le filtrea)ă i le sta(ilesc or'ineaș ț ț ș

'e prioritate. 4ceastă or'ine 'e importan ă pe care ,urnali tii o propun< poate influen aț ș ț

,u'ecata pu(licului: în ca)ul )iarelor< se ale"e tirea 'e prima pa"ină iar în ca)ul me'iilor ș

au'iovi)uale acestea sunt po)i ionate eAact în momentele cheie ale emisiunilor 'eț

actualită i.ț

”4cest act< 'evenit un simplu "est 'e rutină< implică o profun'ă responsa(ilitate

socială: 'acă acceptăm a'evărul că tot mai multe colectivită i 'epin'< pentru cunoa tereaț ș

lumii în care trăiesc< 'e informa iile oferite 'e presă i 'acă tim că ierarhiile pe careț ș ș

,urnali tii le propun influen ea)ă ,u'ecă ile pu(licului< atunci este evi'ent că ale"erile iș ț ț ș

clasificările oferite 'e mass-me'ia confi"urea)ă ima"inea socială a evenimentelor `)ilei<cu vârfurile i co(orâ urile ei< cu priorită i i )one 'e 'e)interes”ș ș ț ș 3.

acă altă'ată< rolul 'e ”or'onatori” ai lumii încon,urătoare era în'eplinit 'e

cate"oriile tra'i ionale: părin i< (ătrâni în elep i< profesori< preo i< prieteni< li'eri 'eț ț ț ț ț

mi cări< con"re"a ii< parti'e politice< etc.< în )ilele noastre aceste ierarhii sociale suntș ț

sta(ilite 'e către ,urnali ti care anali)ea)ă i eAplică realitatea încon,urătoare. 4ce tiș ș ș

3 0ihai Coman< 5ntroducere..., p. 11+.

3&

7/17/2019 Partial - Copy (2)


,urnali ti au însă i ei 'e ră)(it anumite provocări sociale: capcanele comunicării<ș ș

importan a lo"icii economice< se'uc ia tehnicii< mi)a 'eontolo"ică i pro(lema formării.ț ț ș $

9unc ia critică este cea care asociată func iei interpretative< se referă o cate"orieț ț

'iversă 'e activită i me'iatice privin' în primul rân' rolul 'e ”câine 'e pa)ă al societă ii”ț ț

6care este eAercitat 'e către mass-me'ia< în numele opiniei pu(lice< fa ă 'e sistemul 'eț

"uvernare al statului8 iar în al 'oilea rân'< 'e investi"are sau punere în lumină a 'iverselor

situa ii sau aspecte anormale 'in via a socială. e asemenea< această func ie critică prive teț ț ț ș

con'runtarea unor curente 'e opinie 'iferite ce se manifestă prin interme'iul mass-me'ia.

;rea mo'ernă s-a construit pe (a)a unui criteriu numir 'e mul i cercetări i ,urnali tiț ș ș

regula de aur a #urnalisticii: separarea pre)entării evenimentelor 'e opiniiile personale

asupra respectivelor evenimente relatate. 4ceastă re"ulă este respectată cu stricte e maiț

ales 'e presa americană i 'e cea an"lo-saAonă. 7n schim(< o veche tra'i ie a ,urnalismuluiș ț

'in uropa consi'eră că faptele pot fi înso ite 'e comentarii i opinii ce implicăț ș

personalitatea ,urnalistului< cu con'i ia să nu se 'istorsione)e pre)entarea întâmpărilor iț ș

realitatea prin formulări i interpretări su(iective sau rău inten ionate.ș ț

4ceastă interpretare nu se manifestă numai prin selectare tirilor< ci i prin evaluareaș ș

evenimentelor în actul scrierii i prin forme ,urnalistice (ine 'eterminate ca: e'itorialul<ș

comentariul< cronica< pamfletul< caricatura< campaniile 'e presă focali)are pe o temă

anume.

III. 9. 'unc i% de cu$tur%$i)%re i de educ%reț ș

7ncă 'e la apari ia i cre terea pon'erii mass-me'ia< o mare parte 'in ac iunea 'eț ș ș ț

transmitere a valorilor i mo'elelor culturale care până atunci fusese în sarcina familiei<ș

institu iilor reli"ioase i ulterior colare< a fost preluată 'e către aceasta< care a 'evenitț ș ș

astfel un aliat sau un concurent re'uta(il în formarea atitu'inilor i comportamentelor.ș

&;resa poate fi< 'in această perspectivă< prin promovarea anumitor tipuri 'e

comportament< conservatoare sau inovatoare< păstrătoare a unor valori tra'i ionale sauț

"eneratoare 'e noi valori< alitată 'eclarată a sta(ilită ii sau provocatoare 'e schim(ări.ț

0ass-me'ia face parte 'in cultura veacului nostru i contri(uie la rela ionarea cuș ț

valorile ce sunt mo tenite 'e umanitate< la receptarea i însu irea lor 'e către noileș ș ș

$ 5m> 5I99!< ociologia mass-media, 'itura ;olirom< Ia i< 2@@E< p. 1&1.ș& 0ihai C/04< 5ntroducere..., p. 122

3+

7/17/2019 Partial - Copy (2)


"enera ii. 7n pre)ent< timpul acor'at 'e copii consumului mass-me'ia a crescut sim itor.ț ț

4stfel< mass-me'ia au 'evenit în )ilele noastre căi importante 'e 'ifu)are a culturi iș

institu ii 'e 'emocrati)are culturală< oamenii avân' accest 'irect la valorile culturale< fărăț

interme'ierea colii sau a altor institu ii.ș ț +

4 a'ar< ne aflăm în plină )onă 'e interferen ă cu pro(lematica culturiiș ț i cuș

ac iunea tuturor institu iilor sociale ce func inea)ă pe tărâmul culturii< e'uca iei< instruirii<ț ț ț ț

vie ii spirituale în "eneral: coala< familia< (iserica< institu iile 'e spectacol< întrea"a crea ieț ș ț ț

artistică su( toate formele ei. 0ai eAact< televi)iunea preia sau crea)ă i 'ifu)ea)ă un mesa,ș

care ”'u(lea)ă”E ac iunea specifică tuturor institu iilor implicateț ț

9unc ia e'ucativă a mass-me'ia este eAercitată oricum< fie că eAistă o inten ieț ț

pro"ramată< fie că nu este afirmată o 'imensiune pe'a"o"ică în mo' eAplicit. Con inuturileț

ce sunt 'ifu)ate prin mass-me'ia fiAea)ă foarte rapi' repere pentru con'uite i mo'ele 'eș

comportament< a a-numitele ”conven ii tacite” ale societă ii. e eAemplu< informa iile ceș ț ț ț

sunt oferite 'e televi)iune în cele mai variate 'omenii: istorie< "eo"rafie< tehnolo"ie<

tehnică< artă< cultură< etno"rafie< folclor< cre'in e reli"ioase< etc. se constituie într-o sursăț

importantă 'e lăr"ire a ori)ontului 'e cunoa tereș ?

7n lucrarea sa< =econstruc ia societă ii române ti prin audiovizual,ț ț ș Ion Stavre

consi'eră că în ara noastră au'iovi)ualul poate avea un rol eAtrem 'e important înț

re"enerarea societă ii prin promovarea valorilor autentice care în acela i timp pot e'ucaț ș

omenirea i pot construi noi pun i 'e soli'aritate i speran ă: ”ș ț ș ț )eleviziunea poate i trebuieș

să transcedă banalul, obi nuitul. 5ar când face acest lucru, trebuie să ne binedispună, săș

ne educe i să prezinte valori pozitive. Cea mai bună cale de a #uca un rol activ "nș

"mbunătă irea con inutului programelor de televiziune este de a supraveg$ea, a recunoa teț ț ș

i a sus ine cele mai importante i impresionante eforturi, dar i a sanc iona, la nivel ș ț ș ș ț

simbolic, eventualele derapa#e. alorile sociale apar "n toate produc iile culturale umaneț

i sitemul valorilor sociale este creat i recreat permanent prin interac iunea tuturor ș ș ț

actorilor semnificativi”.E@

eoarece are o mare pute 'e a oferi mo'ele 'e comportament< mass-me'ia se află

într-o po)i ie am(ivalentă: fie este solicitată să eAercite o ac iune e'ucativă6în sensulț ț

+ Ion 4!=!SC< 1duca ia i mass-media. Comunicare i "nvă are "n societatea informa ionalăț ș ș ț ț < '.acia< Clu,-apoca< 2@@3< p. 33-3$ avi' 0/5!d< )elevision, &udineces and Cultural tudies, !on'on< 5outle'"e< 1???E Geor"e G5=5< ” %iving Nit$ television: t$e dBnamics of t$e cultural process” in =r>ant< jillman<

erspective son media effects, .d.< %illsi'e< !agrence rl(aum< 1?E+? 9rancois< H/ST< 5ntroduction a lFanalBse de la tJlIvision, ;aris< llipses< 1???< p. $&E@ Ion ST4V5< =econstruc ia societă ii române ti prin audiovizual,ț ț ș 'itura emira< =ucure ti< 2@@$< p. 1&$ș

3

7/17/2019 Partial - Copy (2)


formări unor oameni informa i< con tien i 'e po)i ia i responsa(ilitatea lor socială8< fieț ș ț ț ș

este valori)ată i pentru resursele ei persuasive6influen area comportamentelor< mai alesș ț

cele economice i politice8.ș

III. >. 'unc i% de $eg-tur-ț

eoarece oferă informa ii comune< cunoa tere comună i implicit su(iecte 'e 'ialo"ț ș ș

comune< mass-me'ia func ionea)ă ca o imensă re ea care une te oameni 'iferi i i 'epărta iț ț ș ț ș ț

într-un fel 'e comunitate care nu este nici na ională sau spa ială< nici culturală sauț ț

reli"ioasă ci este pur i simplu informa ională. 4stfel< milioane 'e oameni se "ăsesc le"a iș ț ț

prin nenumărate fire nevă)ute: fiin' eApu i constant acelora i mesa,e< ei a,un" săș ș

împărtă ească acelea i valori i repre)entări culturale< să pose'e cuno tin e asemănătoare<ș ș ș ș ț

să "ân'ească prin informa ii< pove ti< i'ei i sim(oluri analoa"e.ț ș ș E1

0o(ili)area opiniei pu(lice constituită pe suportul mesa,elor me'iatice< în scopul

participării la 'iverse campanii 'e întra,utorare sau sus inere a unor persoane ce se află înț

situa ii speciale< 'eclan ea)ă un sentiment 'e soli'aritate ce 'epă e te "rani ele politice<ț ș ș ș ț

rasiale< reli"ioase< sau culturale.

4cest liant mass-me'ia permite oamenilor să- i afirme apartenen a i participare laș ț ș

un "rup i astfel să atin"ă o formă 'e socia(ilitate specifică societă ii 'e masă. 4cesta esteș ț

motivul pentru care< sociolo"ia i psiholo"ia socială sus in că mass-me'ia eAercită oș ț

ac iune 'e coa"ulare a între"ii societă i< fiin' 'enumită un a'evărat ciment social careț ț

apropie i conferă coeren ă micro i macro tuturor colectivită ilor 'in lumea pe care oș ț ș ț

trăim.

4partenen a i participarea activă la un "rup< pe (a)ele puse la 'ispo)i ie 'eț ș ț

mi,loacele 'e comunicare repre)intă o nouă formă 'e soli'aritate< specifică societă ii 'eț

masă.E2

III. @. 'unc i% de diertismentț

E1 0ihai C/04< 5ntroducere... p. 11?. E2 9rancis =4!!< 8Jdias et sociJtJ, k'ition 0ontchrestien< ;aris< 1??@< p. &@$.

3E

7/17/2019 Partial - Copy (2)


4vân' în ve'ere că în societatea mo'ernă< timpul alocat muncii a scă)ut iar timpul

rămas la 'ispo)i ia in'ivi'ului pentru 'iverse alte activită i a crescut< mari cate"orii 'eț ț

popula ie i-au în'reptat aten ia spre mass-me'ia< ca principal furni)or 'e pro'useț ș ț

'estinate consumului cultural în timpul li(er. /mul societă ii in'ustriale resimte 'eseoriț

nevoia 'e relaAare< 'e o'ihnă i 'e eva'are 'in ”strânsoarea” "ri,ilor coti'iene.ș

volu iile tehnolo"ice accelerate ce au început 'in secolul al _I_-lea care au 'us laț

perfec ionarea instrumentelor 'e 'ifu)are pe spa ii "eo"rafice vaste i în intervale scurte 'eț ț ș

timp< a unor mesa,e 'e interes "eneral< a creat con'i ii ca mass me'ia să ocupe unț

important rol în via a in'ivi'ului. 4cest fenomen 'ar i cre terea rolului pu(licită ii< caț ș ș ț

sursă ma,oră 'e finan are a sistemului presei< a făcut ca mass-me'ia să 'evină institu ia ceț ț

vin'e 'ivertisment la cele mai re'use costuri< concurân' 'in acest punct 'e ve'ere opera<

teatrul< cinemato"raful sau sportul. Toate televi)iunile prin ca(lu le oferă telespectatorilor o

"amă foarte lar"ă 'e pro"rame la pre uri infime< iar în ultima perioa'a ma,oritateaț

companiilor 'e ca(lu oferă pachete 'e tv internet la pre uri accesi(ile ma,orită ii.ț ț

In'iferent 'acă este vor(a 'e o emisiune 'e 'ivertisment la tv< 'e un film sau un

matinal< oamenii sunt captiva i 'e mi,loacele me'ia< consi'erân'u-le cea mai potrivităț

mo'alitate 'e petrecere a ”timpului li(er”. Hean =ertran' o(servă că aceste mi,loace me'ia

”stimulea)ă6emo iile sau intelectul8 'ar în acela i timp calmea)ă6prin 'istrac ie sauț ș ț

catharsis8”E3

0ircea lia'e afirma încă 'in anii 3@< că 'ivertismentul a preluat sensul consumării

pasive a timpului i că oamenii care nu între(uin ea)ă (ine timpul pentru un lucru< nu maiș ț

tiu< în ma,oritatea ca)urilor< nici să se o'ihnească: ”Se pot o(serva< însă< multe 'eose(iriș

între 'istrac ia omului societă ilor rurale i 'istrac ia omului mo'ern. 7n societă ile a"ricoleț ț ș ț ț

sau pastorale< 'istrac ia se lea"ă 'e ,oc i 'e ceremonial. Contactul cu fantasticul se făceaț ș

'irect< solemn i colectiv. 7n timpurile mo'erne< însă< s-ar putea spune că omul participăș

mult mai pu in la fantastic< că o'ihna lui mentală se face mult mai nere"ulat. 4 intervenitț

aici un viciu spiritual: nevoia 'e a consuma timpul. i ca să consume timpul< omul mo'ernȘ

încearcă orice 'istrac ie care îi e la în'emână. l vrea cu orice chip să treacă pesteț

fra"mentul care îl 'eprimă< în care se simte o(osit< inert< ne"ativ. i încearcă să treacăȘ

peste acest timp ne"ativ< consumân'u-l”E$

E3 Hean =ertran'< ? introducere "n presa scrisă i vorbită,ș p.3EE$ 0ircea !I4< )aina 5ndiei. )e@te inedite, e'i ie în"ri,ită i cuvânt înainte 'e 0ircea %an'oca< postfa ăț ș ț

'e %oria icolescu< 'itura Icar< =ucure ti< s.a.< p. 1@&ș

3?

7/17/2019 Partial - Copy (2)


;rin urmare< consumul 'e 'ivertisment le oferă oamenilor anumite sen)a ii< numiteț

'e scriitorul france) Hean Ca)eneuve< ”trăiri prin procură”.E& ;rin asumarea 'iverselor

eAperien e ima"inare< oamenii se eli(erea)ă 'e frustrări< nemul umiri< proiectân'u- i atâtț ț ș

e ecurile cât i i'ealurile în lumile ima"inare ce îi sunt puse la 'ispo)i ie 'e mass-me'ia.ș ș ț

4cest fenomen este numit 'e Ca)eneuve< func ie terapeuticăț sau cat$artică.

4ceste func ii enumerate mai sus sunt ilustrate la niveluri mai mult sau mai pu inț ț

accentuate i 'e către institu iile me'ia ale =isericii. 0i,loacele 'e comunicare socială aș ț

=isericii acor'ă principală aten ie func iilor 'e culturali)are< e'ucare i le"ăturăț ț ș

comunitară< a'ău"ân'u-le acestora o 'imensiune specifică< care ar putea fi numită func iaț

de spiritualizare6în'uhovnicire8E+ a vie ii oamenilor< ca o prelun"ire a 'uhului 'eț

comuniune 'in Sfânta !itur"hie. 5eferitor la acest aspect< ;reafericitul ;ărinte ;atriarh

aniel al 5omâniei afirmă: ” rogramul ma#or al presei biserice ti este acela de a vestiș

iubirea mântuitoare i sfin itoare a lui Dumnezeu "n casele oamenilor, pentru ca oameniiș ț

să caute Casa iubirii ve nice a lui Dumnezeu )atăl, a cărei pridvor este fânta >isericăș ”.E

Traversân' 'incolo 'e polemicile născute în urma controoverselor referitoare la rolul

i func iile mass-me'ia în societate< nu putem nici să le contestăm< nici să le i"norăm.ș ț

/ricât am încerca să le criticăm sau eventual să le ne"ăm< ele reu esc să se impună în via aș ț

tuturor in'ivi)ilor creân' sau 'istru"ân'< mo'elân' sau rea e)ân'. 7n ceea ce prive teș ș

receptorul< totul 'epin'e 'e op iunea fiecăruia< 'e li(erul ar(itru care se manifestă înț

func ie 'e eAperien a lui 'e via ă< 'e eAi"en ele sale morale i intelectuale.ț ț ț ț ș

7n'eplinirea principalelor func ii sociale 'epin'e 'e interac iunea 'intre mass-me'ia<ț ț

pu(lic i autorită i sau proprietari me'ia. 7n ca'rul acestui ,oc 'e interferen e< fiecare 'intreș ț ț

cei trei parteneri< au 'atoria 'e a- i asuma responsa(ilită ile ce 'ecur" 'in rolul pe care îlș ț

are 'e împlinit. 4stfel< mass-me'ia tre(uie să î i con tienti)e)e în mo' real i mai intensș ș ș

responsa(ilitatea 'e factor 'e influen ă pe care o 'e ine fa ă 'e pu(lic< pu(licul< 'e cealaltăț ț ț

parte< ar tre(ui să se 'istan e)e 'e nea,unsurile mass-me'ia i să le sesi)e)e< iar autorită ileț ș ț

au 'atoria să intervină i să prevină pe cale ,uri'ică i a'ministrativă a(u)urile ce se fac înș ș

numele li(ertă ii 'e eApresie.ț EE

E& Hean C4jV< %a sociJtJ de lFubicuitJ. Communication er diffusion, DenoOl, ;aris< 1?2< p. 1@+E+ ;r. r. icolae 4SC!< op.cit., p. A

E 4I!< ;atriarhul =isericii /rto'oAe 5omâne< 0isiune cutural-pastorală prin ra'io, în vol 8isiune pentru mântuire, '. =asilica< =ucure ti< 2@@?< p. &$&.șEE ;r. r. icolae 4SC!< op.cit., p. A0

$@

7/17/2019 Partial - Copy (2)


CAPITOLUL IV

PRESA RELI(IOAS# I CULTURA ME!IAȘ

IV. <. M%se$e i m%ss medi% %specte teoretico;conceptu%$eș

e cele mai multe ori< părem o(li"a i să consi'erăm cele 'ouă su(stantive< ”masă” iț ș

”mass me'ia”< 'rept etalon. Cuvintele scurte par a fi într-a'evăr< eAtrem 'e convena(ile iș

ca atare este normal să preferăm termenul 'e ”mass me'ia” perifra)ei alcătuită 'in eApresia

”mi,loace 'e comunica ie influente i lar" 'ifu)ate” sau mai eAact< cum o numea Heanț ș

=ertran': ” suporturi te$nice care servesc la transmiterea mesa#elor către un ansamblu de

indivizi”.E? 4cest lucru însă< nu eAplică totu i op iunea pentru unul 'intre ace ti 'oiș ț ș

termeni< care< 'acă sunt con'ensa i< re)ultă forma 'e ”mass me'ia”ț

Termenul 'e mass-me'ia provine 'in lim(a latină un'e ”massa” însemna ”o cantitate

mare 'e informa ii a"re"ate”< iar ”me'ia< me'ium” însemna mi,loc 'e transmitere a ceva.ț

9iin' supranumită< 'e multe ori ”a patra putere în stat”< ” mass-media au devenit, "n lumea

modernă, un fel de centru gravita ional "n raport cu care se pozi ionează toate celelalteț ț

segmente ale societă iiț ”.?@ 0ai mult 'e atât< sistemele me'iatice au transformat societă ileț

i au 'o(ân'it o putere fantastică< fiin' nu 'oar ”a patra putere în stat”< ci for a 'e care nuș ț

se mai poate 'ispensa nici un tip 'e putere.

0ass-me'ia repre)intă un set 'e tehnici i meto'e 'e transmitere 'e către furni)oriș

autori)a i ai unor mesa,e< unei lar"i au'ien e< etero"ene i 'ispersate "eo"rafic. 0ass-ț ț ș

me'ia sunt consi'erate institu ii sociale atât culturale cât i economice.ț ș ?1

4cest termen< 'e masă< 'esemnea)ă ceva material< o no iune ce este le"ată 'eț

"reutate i 'e cantitate. 4cest termen însă< a a,uns să ai(ă puternice conota ii ne"ative fiin'ș ț

pus a'esea în conteAtul altor ce termeni< ce îii conferă i alte nuan e 'epreciative. 4stfel<ș ț

avem ”pro'usele artistice 'e masă”6eA: mo(ila in'ustriali)ată< mu)ica pop< (en)ile

'esenate< etc.8 ce încearcă să fie pe placul ma,orită ii i"norân' rafinamentul artei ”pure”.ț

e asemenea< cultura 'e masă este vân'ută la pre uri ne"ociate . 5evistele 'e circula ieț ț

E? Hean =ertran'< ? introducere "n presa scrisă i vorbită,ș 'itura ;olirom< =ucure ti< 2@@1< p. 1?ș

?@ 0ihai Coman< 5ntroducere "n sistemul mass-media, 'itura ;olirom< =ucure ti< 1???< p. +2ș?1 use(iu Tihan< *enomene psi$osociale de masă, 'itura Institutul 'e colo"ie Socială< =ucure ti< 2@@2< p.ș

1@1

$1

7/17/2019 Partial - Copy (2)


lar"ă6în masă8 sunt pline 'e (ârfe< certuri< avân' pro(a(il ca punct culminant atins

momentul cân' aceste sunt 'estinate femeilor casnice.

Sensul curent în care este folosit termenul 'e masă este 'estul 'e recent. ;ână în

secolele anterioare< se foloseau termeni ca ”masă populară”< ”mul ime”. Conform părerilor ț

unor istorici< acest termen a fost intro'us pentru a se evi'en ia inte"rarea rapi'ă aț

popula iei ce a mi"rat 'inspre )onele rurale spre cele ur(ane în”masa” oamenilor lipsi i 'eț ț

e'uca ie i 'e calificare.ț ș

Trecân' 'e etimolo"ia i sensul 'at cuvântului ini ial< tre(uie remarcat faptul căș ț

acesta< la fel ca orice termen repetat la nesfâr it< a 'us la crearea unei convin"eri. ;entru aș

fi ”a'optată” o eApresie< tre(uie să respecte etapele unui proces clasic. upă o anume

vreme< eApresia î i asumă o via ă proprie i apare su( forma unui fapt incontesta(il înș ț ș

cuvântări i )iare i chiar la nivel aca'emic< în 'iscursuri.ș ș

4cest termen< 'e ”masă” atenuân'u-ne capacită ile 'e o(servare a a,uns să fie asociatț

cu cele mai evi'ente aspecte ale universului nostru coti'ian i astfel< noi am a,uns săș

consi'erăm că apar inem unei societă i alcătuite 'in mase. l însă< în loc să fie pur iț ț ș

simplu o unealtă ce ne-ar putea a,uta să 'escriem ceea ce o(servăm< se presupune a fi un

fapt< o i'eea preconcepută care nu este altceva 'ecât un o(stacol în calea "ân'irii corecte:

'acă am intrat cu a'evărat într-o epocă a maselor< atunci ar tre(ui să "ăsim i fapte care săș

corespun'ă metaforei.

7n )ilele noastre< mass-me'ia înseamnă mi,loacele prin care sunt 'ifu)ate 'iverse

informa ii sau emisiuni 'e 'ivertisment. ;e cine cu cine îi pun ele în contact Suntemț

a a'ar< încă o 'ată încol i i 'e cuvinte. /ri 'e câte ori eAistă un mi,loc< automat î i facș ț ț ș

apari ia o persoană care ac ionea)ă i una care recep ionea)ă i care nu pot să nu apele)e<ț ț ș ț ș

referin'u-se la ima"inea transmisă< la termenul 'e ”mi,loc”< ceea ce înseamnă ”ceva

interme'iar”. ;entru contracararea acestui stereotip va lansa 0arshall 0c!uhan cele(rul

său para'oA: ”mi,locul este mesa,ul”. Ceea ce voia el să evi'en ie)e i să clariifice eraț ș

faptul că< 'at fiin' că este un instrument< orice mi,loc ne mo'ifică realmente< percep iaț

asupra lumii i< 'rept urmare< interpretarea eAperien ei noastre. oi eAplicăm universul înș ț

'iverse mo'uri care 'epin' 'e faptul 'acă privim în ,ur< citim )iarele sau urmărim

pro"ramele transmise 'e televi)iune.?2

4ceastă eApresie: ”mass me'ia” este pe cât 'e ciu'ată< pe atât 'e incomo'ă 'eoarece<

ea 'ă na tere unui număr foarte mare 'e cli ee care este relativ la mase i la func ia massș ș ș ț

?2 ;ierre Sorlin< 8ass 8edia, tra'ucere 'e 5o'ica 5oAana 4n"hel i 0ihai u"en 4vă'anei< 'itura Institutulș

uropean< Ia i< 2@@2ș

$2

7/17/2019 Partial - Copy (2)


me'iei< însă nu anali)ea)ă cu eAactitate niciun set specific 'e o(iecte sau practici. Toate

mi,loacele mass me'iei au în comun faptul că mul i oameni e'uca i le consi'eră ca fiin'ț ț

neinteresante i pre)entân' ten'in a 'e a corupe.ș ț

0ass me'ia prosperă prin scoaterea la iveală a ceea ce este mai (un în pro'usele

efemere< ea fiin' în această privin ă tipică pentru era in'ustrială. 7nsă< cu toate acestea< seț

pare că termenul 'e ”mass me'ia” afost intro'us cu succes 'e companiile 'e pu(licitate<

care erau 'ornice să- i convin"ă clien ii 'e faptul că reclamele 'in mass me'ia vor fi celeș ț

ce vor 'uce la cre terea spectaculoasă a numărului cumpărătorilor respectivelor pro'use.ș

7n măsura în care oferă informa ii< mass me'ia face parte 'in sistemul 'eț

comunica ii< fiin' parte inte"rantă a procesului unic i special prin care iau na tereț ș ș

comunită ile umane în ca'rul cărora trăiesc mem(rii acestora. 7ntrea"a omenire< apelea)ăț

în "eneral la multe mi,loace 'e comunicare< iar lim(a,ul vor(it poate fi consi'erat ca fiin'

'oar cel mai convena(uil instrument pentru transmiterea unor mesa,e compleAe i 'e mareș

întin'ere. 4cestei comunicări lin"vistice i s-a acor'at o aten ie 'eose(ită în compara ie cuț ț

celelalte forme 'e comunicare< 'eoarece 'in momentul în care stăpânim o lim(ă< 'o(ân'im

automat i capacitatea 'e a "ân'i lo"ic. 0ass-me'ia ne afectea)ă 'estul 'e profun'< înș

con'i iile în care are o pre)en ă constantă în via a noastră. e i alte institu ii pot avea unț ț ț ș ț

impact mai puternic< totu i nicio altă institu ie nu are un impact atât 'e persistent i 'eș ț ș

a'ânc precum mass-me'ia.

;e măsură ce in'ivi'ul cre te< se maturi)ea)ă i trece prin 'iferitele etape ale vie ii seș ș ț

schim(ă i afilierea acestuia familiară i prieteniile. coala face parte 'oar o perioa'ăș ș Ș

limitată 'in eAisten a noastră iar =iserica este frecventată 'oar 'e o parte 'in popula ie. 7nț ț

schim(< în 'eplină antite)ă< mass-me'ia face parte 'in via a noastră 'e )i cu )i< înso in'u-ț ț

ne 'in fra"e'ă copilărie i până în ceasurile mor ii. 0ai mult 'e-atât< mass-me'ia 'e ine oș ț ț

universalitate impresionantă< oferin' un (a"a, 'e i'ei i 'e ima"ini care 'epă e te cu mult<ș ș ș

(arierele 'emo"rafice< sociolo"ice< i "eo"rafice.ș

Sistemul mass-me'ia este cel care asi"ură circula ia informa iilor< opiniilor<ț ț

interpretărilor i a(or'ărilor consi'erate a avea o semnifica ie socială i repre)intă oș ț ș

a'evărată lefătură informa ională între 'iverse păr i i se"mente sociale. 0ass-me'ia î iț ț ș ș

asumă o(li"a ii civice< 'e a informa< între ine i vin'e< 'ar în principal 'e a contracaraț ț ș

planul 'e 'iscu ii< asi"urân' un echili(ru între planul pu(lic i cel privat.ț ș ?34cest sistem

repre)intă a)i o imen ă for ă care< conform apercierilor unor anali ti< stăpâne te efectivț ț ș ș

lumea. ste un sistem care "lo(ali)ea)ă lumea 'ar i 'ivi'e. 4stfel< fiecare actor< a"ent<ș

?3 Clau'e-Hean =ertran'< op.cit. p. 3&.

$3

7/17/2019 Partial - Copy (2)


cântăre < "rupă social sau 'e interese< or"ani)a ie sau na iune î i construie te prinț ț ț ș ș

interme'iul sistemului me'iatic un e'ificiu sim(olic ce serve te ca mi,loc 'e protec ieș ț

pentru i'entitatea sa.

u putem anali)a mass-me'ia fără a pune accent pe impactul lor asupra societă ii iț ș

nici nu putem vor(i 'e transformările societă ii contemporane fără a 'efini locul iț ș

importan a mass-me'ia în structura ei. ”ste evi'ent că mi,loacele 'e comunicare în masăț

sunt astă)i o parte esen ială a structurii noastre institu ionale. 4stfel< 'e i sunt in'ustriiț ț ș

autonome< ele au pătruns în toate institu iile sociale 'e (a)ă ale societă ii noastre. ;e scurt<ț ț

mass-me'ia au pătruns în societatea noastră< până la nucleul său institu ional”ț ?$

!i(ertatea 'e circula ie a informa iilor< care a fost prost în eleasă< a transformat mass-ț ț ț

me'ia într-un nesecat i)vor 'e informa ii periculoase< 'e i'ei false i ireale< în lipsta unuiț ș

sistem coerent 'e valori autentice.

Concuren a între 'iferitele canale me'iatice i 'orin a 'e câ ti"are a unei au'ien e câtț ș ț ș ț

mai lar"i< 'uce la 'ifu)area unor mesa,e tot mai nocive< prin eAaltarea violen ei i aț ș

erotismului< cultivarea or"oiului i a lăcomiei< a 'eri)oriului i a lipsei 'e interes. ;rinș ș

aceasta< se promovea)ă mitul ve'etelor< care au 'evenit i'olii lumii contemporane< ce sunt

propuse ca mo'ele universale.?&

/mul a,un"e chiar să nu mai trăiască el însu i< ci să- i ce'e)e trăirile mo'elelor<ș ș

astfel înca'rân'u-se în cli ee. 4ceste ve'ete< însă< fac 'e cele mai multe ori o mân'rie 'inș

imoralitatea lor< transformân' păcatul în ”virtute” i afirmân'u- i a'eren a la 'iferite secteș ș ț

i mi cări sincretiste6eg 4"e< =iserica scientolo"ică8. e eAemplu< tre(uie să remarcămș ș

faptul că< pentru ,urnali tii români< scientolo"ia apare ca o curio)itate< fiin' mai 'e"ra(ăș

”reli"ia lui Tom Cruise i a lui Hohn Travolta”< a a cum e întâlnită în ma,oritatea titlurilor ș ș

'e presă.?+

fectul este năucitor< mai ales asupra tinerilor are afla i la vârsta căutării mo'elelor ț

i i'entificării cu acestea6'e la îm(răcăminte până la comportament8 a,un" să a'opteș

principii improprii i imorale.ș

IV. 4. Medi% i pu,$icu$ș

0e'ia< se a'resea)ă unei entită i anonime< i anume pu(licul. avi' Chane>ț ș

consi'eră no iunea 'e pu(lic un eAemplu 'e fic iuneț ț ?< ceea ce nu înseamnă că este pură?$ 0elvin< !. e 9leur< San'ra =all-5oKeach< )eorii ale comunicării..., p. 131-132?& http:DDanacasian.(lo"spot.roD2@11D@+Dpromovarea-valorilor-moral-spirituale.html< @&.@$.2@12?+ ;r.!ect. r. 5a'u ;etre 0ure an<ș cientologia: religie sau tiin ă6ș ț < curs 9acultatea 'e Teolo"ie /rto'oAă”Hustinian ;atriarhul”< p. 3? . Chane>< *ictions and Ceremonies, 'itura 4rnol'< !on'ra< 1??< p. +$

$$

http://anacasian.blogspot.ro/2011/06/promovarea-valorilor-moral-spirituale.html




7/17/2019 Partial - Copy (2)


fante)ie< construc ia narativă fiin' caracteristica sa esen ială. 4tunci cân' spunem căț ț

pu(licum repre)intă "rupul 'e oameni ce primesc informa ii i opinii 'in mass me'ia< noiț ș

în ine creăm o entitate fictivă< o persoană colectivă care cumpără )iare sau 'eschi'eș

televi)orul< astfel primin' informa ii pe care le asimilea)ă. rept aceea< succesiuneaț

narativă este cea care eAplică cel mai (ine mo'ul în care cititorii< respectiv ascultătorii

primesc mesa,ele 'iin' influen a i 'e acestea< însă noi nu avem permisiunea să afirmăm căț ț

acest proces simplu este cel 'ominant. ;erspectiva ar putea fi într-o oarecare măsură

'iferită 'acă nu am accepta succesiunea inevita(ilă a etapelor 'e tipul: 'orin ă< în'eplinire<ț

acceptare. 4 a'ar< vom începe acest su(capitol punân' su( semnul între(ării însă iș ș

no iunea 'e pu(lic.ț

Termenul 'e ”pu(lic” repre)intă în sine< un cuvânt eAtrem 'e ciu'at pe care îl

întâlnim încă 'e prin secolul al _VI-lea. 4cesta se pronun ă mai mult sau mai pu inț ț

asemănător în ma,oritatea lim(ilor in'o-europene< orto"rafia sa rămânân' neschim(ată 'e

cân' a fost întâlnit pentru prima 'ată. Cuvântul 'erivă 'in latinescul populus, 'in care a

apărut people6popor8 un cuvânt pe care spaniolii îl în ele" foarte (ine< în lim(a spaniolăț

eAistân' cuvântul pueblo.

4cest cuvânt a început să fie folosit pe scară lar"ă 'in secolul al _VIII-lea<

însemnân' ”popor”< mai eAact antonimul cuvântului ”aristocra ie”. Sfera vie ii pu(lice aț ț

evoluat su( formă 'e întâlniri< conversa ii pe stra'ă< prin 'e)(ateri în cârciumi 'ar i prinț ș

'e)(ateri reli"ioase. Cu toate aceste< cuvântul ”pu(lic” are 'eseori ten'in a< să se refere laț

un "rup neomo"en< amorf< un plural conven ional.ț

Schim(area în elesului acestui termen î i are ori"inea în 'e)voltarea mi,loacelor 'eț ș

informare ieftine< la sfâr itul secolului al _I_-lea. 7n această perioa'ă< sistemulș

e'uca ional s-a îm(unătă it în mo' semnificativ. 4stfel< a apărut un pu(lic cult< numeros<ț ț

'esconsi'erat până atunci. ;entru a mul umi acest pu(lic s-au tipărit )iarele populare i s-ț ș

au făcut filme. 4stfel< pro'uc ia pe scară lar"ă a impus 'ivi)area muncii în activită iț ț

”pu(lice”.

;ână la mi,locul secolului al _I_-lea< putea aproape oricine să tipăarească i săș

vân'ă )iare 'e tipul foilor volante< concepute în "ra(ă< însă< cu timpul< presa a 'evenit o

afacere costisitoare 'ar i eAtrem 'e speciali)ată. 0a"na ii presei< au mo'ificat func iaș ț ț

)iarelor făcân' 'in cifra 'e afaceri o preocupare proprie. eci< au oferit cititorilor

informa ii particulare i evenimente neînsemnate< 'iferite 'e evenimenteleț ș

politice6pu(lice8< însă n-au lăsat cale li(eră 'iversită ii opiniilor< 'istru"ân' astfel le"ăturaț

$&

7/17/2019 Partial - Copy (2)


cea strânsă 'intre ,urnali ti i cititori i transformân' un pu(lic activ într-un simplu "rup 'eș ș ș

consumatori 'e informa ii.ț

e i teoriile pe care le-am pre)entat anterior sunt eAtrem 'e importante pentruș

mo'ificările impresionante pe care le-au pro'us< totu i< acestea nu pot eAplica motiveleș

clare pentru care un cuvânt a căpătat alt în eles. e aceea< îi 'ăm 'reptate lui avi'ț

Chane> cân' nume te pu(licul o fic iune.ș ț

Termenul ”pu(lic” este unul mult prea va" care încearcă unificarea unei varietă i 'eț

comportamente su( o 'enumire unică. e punem între(area: e ce oare me'ia< în loc să

a(or'e)e o entitate a(stractă< nu vor(e te 'espre patronii săi< mai eAact< 'espre oameniș

'estul 'e 'iferi i 9ic iunea se (ucură 'e o acceptare universală< inclu)ân'u-i i pe cei ceț ț ș

stu'ia)ă politica informa ională< i 'in acest motiv< în ele"em 'e ce este atât 'eț ș ț

avanta,oasă.

7n "eneral< pu(licul< mai ales cel 'e televi)iune< nu operea)ă selectiv i astfel< privitulș

la televi)or 'evine aproape un ritual care se aseamănă într-un fel cu mersul la (iserică.

Cetă enii 'evin 'epen'en i 'e me'ia. ;e cealaltă parte< mass-me'ia influen ea)ă masivț ț ț

a"en'a pu(lică în mo' 'irect6'atorită aten iei acor'ate evenimentelor 'ar i cre'i(ilită ii 'eț ș ț

care se (ucură8.

0ul i cercetători ai raportului 'intre mass-me'ia i opinia pu(lică sunt 'e părere căț ș

nu toate mi,loacele 'e comunicare ac ionea)ă într-un mo' ritmic în transmiterea anumitor ț

informa ii< ci cu o anumită perio'icitate prin care lea"ă< 'e fapt un anumit tip 'e pu(lic cuț

anumite mi,loace 'e un anumit "en 'e mesa,e. 5o"er Clausse su(linia)ă 'iferen ele 'eț

natură calitativă 'intre tipurile 'e pu(lic< care varia)ă 'e la ”comuniuni” 'e in'ivi)i

'ispersa i< uni i printr-o eAperien ă comună< până la au'ien e 'e masă.ț ț ț ț ?E

Inter'epen'en a 'intre mass-me'ia i pu(licul lar" este 'e,a evi'entă. Cea mai mareț ș

provoacare< însă< pentru societatea contemporană 'e astă)i i cea 'e mâine o constituieș

noile mi,loace 'e comunicare în masă ce par să se înmul ească pe )i ce trece. 4stfel 'e laț

computer< s-a trecut la laptop< acum la ta(letă ultra-porta(ilă. e la celular< s-a trecut la

vi'eotelefon< acum la smartphone. Internetul pre)ent pretutin'eni< înmul irea sateli ilor ț ț

pentru comunica ie i toate cele enumerate au 'evenit ele însele mesahe pentru omul ereiț ș

ci(ernetice< o eră ce-l proiectea)ă într-o lume virtuală< cu posi(ilită i infinite.ț

?E 5o"er Clasusse< )$e mass public at grips Nit$ mass communication, în: International Social ScienceHournal< 1?+E< 2@6$8< pp. +2&-+$3

$+

7/17/2019 Partial - Copy (2)


IV. 9. E%$u%re% %udien eiț

e i e'itorii au inut întot'eauna evi'en a căr ilor pe care le-au vân'ut iar 'irectoriiș ț ț ț

'e teatre au verificat seară 'e seară< spectacol 'upă spectacol 'iferen ele numerice aleț

spectatorilor. o iunea care a fost atent anali)ată i care poate fi 'efinită prin ”pu(liculț ș

nostru” a apărut mult mai târ)iu< atunci cân' 9inan ele sau alte institu ii financiare au fostț ț

interesate să verifice câ i (ani s-au încasat. Cele mai elocvente cifre au fost propuseț

impo)itării. Statisticile< care sunt în primul rân' sinte)e 'e 'ate< pot fi uneori elovente prin

facilitatea în elerii unor fenomene. 4stfel< 'e prea multe ori< stu'iile pe tma au'ien ei a,un"ț ț

la cinclu)ii 'ecisive< (a)ân'u-se pe o(serva ii empirice sau pe schim(area "esturilor ț

in'ivi'uale< nereu in' să plase)e in'ivi)ii în ca'rul social în care ace tia î i eAprimăș ș ș

preferin ele.ț

!a început< mass me'ia s-a a'resat unui pu(lic restrâns către care a transmis tiriș

simple. ;rimele )iare au fost a'esea alcătuite 'intr-o pa"ină unică< 'estinată unui pu(lic

anume. ;ro(lemele s-au schim(at a(ia atunci cân' pu(licul s-a lăr"it i cân' a 'evenitș

necesar ca pro(lemele 'ificile să fie tratate pe scurt< în loc să se acor'e spa ii lar"i temelor ț

'e interes local.

4 a'ar mi,loacele 'e comunicare folosesc pentru a informa< a 'istra i a convin"e.ș ș

umeroase son'a,e afirmă aceste mi,loace 'e informare sunt vă)ute la fel i 'e cătreș

consumatori care in să caracteri)e)e me'ia în func ie 'e cele trei criterii men ionateț ț ț

anterior. Verificân' însă< chestionarele< ne vom 'a seama că< mai mult sau mai pu inț

implicit< mass me'ia impune toate aceste norme celor ce sunt intervieva i< atât informarea<ț

cât i 'ivertismentul i convin"erea apar inân' 'omeniului efectelor. e i interviurile luateș ș ț ș

'irect celor implica i într-un 'omeniu nu oferă tot'eauna cea mai (ună meto'ă 'eț

în ele"ere a activită ii acestora< totu i< son'a,ele le"ate 'e vi)ionarea pro"ramelor 'eț ț ș

televi)iune< fără a spune nimic precis< oferă perspective asupra o(i nuin elor oamenilor .ș ț ??

Tipurile 'e pro"rame tv< sunt clasificate în mo' interesant< în cate"orii similare cu

cele utili)ate în ca)ul presei scrise< 'e i televi)iunea este consi'erată< în ciu'a număruluiș

'in ce în ce mai mare 'e canale< mai pu in pulveri)ată în mici se"mente< a a cum este ca)ulț ș

presei. Cu alte cuvinte< consumatorii consi'eră că televi)iunea le apar ine.ț

Cercetătorii au constatat că au'ien ele sunt "rupuri reale 'in societate i că eAistăț ș

rela ii interpersonale care me'ia)ă efectele mi,loacelor 'e comunicare în masă.ț

Cunoa terea acestei au'ien e însă< nu este o misiune u oară< 'atorită invi)i(ilită ii acesteia.ș ț ș ț

?? ;. rummon' i 5. ;aterson6e'itori8<ș )elevision in )ransition, =9I < !on'ra< 1?E&< p. $E&

$

7/17/2019 Partial - Copy (2)


4u'ien a 'in ca'rul televi)iunii sau ra'ioului este mult mai sensi(ilă< insta(ilă iț ș

imprevi)i(ilă. 7n ca)ul au'iovi)ualului sunt urmărite trei aspecte esen iale: aten ia<ț ț

aprecierea i satisfac iile pe care le "enerea)ă.ș ț

Sistemul mass-me'ia poate fi mai mult sau mai pu in 'e)voltat într-o anumităț

societate< avân' capacită i 'iferite 'e răspuns la nevoile sistemului social i ale au'ien ei.ț ș ț

5eferitor la capacitatea 'e răspuns< marii cercetători sus in că în func ie 'e cât 'eț ț

pronun ată este aceasta< cu atât mai mult sistemul me'ia ocupă o func ie centrală iț ț ș

puternică< iar au'ien a este mai 'epen'entă 'e me'ia.ț

e aceea< eAisten a 'iverselor surse alternative care sunt create 'e re ele informaleț ț

sau speciali)ate fac să sca'ă 'epen'en a pu(licului 'e me'ia< tocmai prin varietateaț

ofertelor. ;e 'e altă parte< au'ien a se stratifică pe 'iferite nivele în privin a 'epen'en ei 'eț ț ț

me'ia. 4ceastă 'epen'en ă 'e me'ia este le"ată i 'e componen a socială 'eterminată 'eț ș ț

structura i schim(ările 'in societate.ș 1@@

5ela iile 'intre mass-me'ia i au'ien ă sunt varia(ile: reflectă sau urmea)ă pu(licul<ț ș ț

caută să in'ucă sau să controle)e opinia pu(lică i astfel< în evolu ia lor 'inamică< cei treiș ț

poli6me'ia< societatea< au'ien a8 care interac ionea)ă permanent trec< fiecare în parte< prinț ț

transformări care influen ea)ă între"ul proces.ț

acă preocuparea principală a mi,loacelor 'e comunicare în masă este 'e a a,un"e la

un pu(lic cât mai lar" i în acela i timp 'e a-l cultiva i fi'eli)a< în ca)ul au'ien ei< eAistăș ș ș ț

criterii prooprii 'e ale"ere i evaluare a pro"ramelor au'iovi)uale< inân' în mare parte 'eș ț

compleAitatea 'inamicii sociale "lo(alem 'ar i 'e trăsături in'ivi'uale sau 'e "rup.ș

Trilo"ia informareD'ivertismentDmanipulare se (a)ea)ă pe mo'elul central 'e pia ă alț

economiei capitaliste. 4cest mo'el< cere< pe 'e-o parte< ”(unuri” 'e tipul tirilor sauș

'ivertismentului i< pe 'e altă parte< eAisten a clien ilor care să ai(ă nevoie 'e aceste (unuriș ț ț

i să le solicite. 0ass me'ia repre)intă canale prin care aceste înlesniri sunt oferite celor ș

care le 'oresc./(servăm 'eseori că se vor(e te 'espre presă sau televi)iune ca 'espre o presăș

stan'ar'i)ată sau 'espre o televi)iune unificată. ria a 'iversitate a )iarelor< a posturilor 'eș

ra'io i< tot mai mult< a re elelor 'e televi)iune este i"norată. 4stfel< )iarele locale suntș ț

percepute ca pro'use secun'are< tipărite cu ma ini 'emo'ate< ce a(un'ă în relatări 'espreș

'iverse instan e ,u'ecătore ti< consilii locale sau 'iverse vân)ări. ;osturile 'e ra'io locale<ț ș

'e cele mai multe ori< transmit 'oar tiri 'e interes local.ș

1@@ ;r. ;rof. icolae ascălu< arabola făcliei..., p. 1?

$E

7/17/2019 Partial - Copy (2)


0o'elul 'ominant ne împie'ică să o(servăm cu claritate ceea ce se petrece<

'eoarece< 'in cau)a lo"icii sale a(stracte< punctul 'e ve'ere al consumatorului este 'eseori

pre,u'iciat i a,un"e chiar să fie i"norat. e aceea< este mai 'e folos să renun ăm la teorieș ț

i să anali)ăm felul în care oamenii 'eci' să alea"ă un mi,loc 'e informare sau altul<ș

precum i mo'ul în care încep să-l folosească până în momentul în care acesta seș

transformă în rutină.

IV. >. Rutin%

5itualurile au implicit o func ie socială< care este sus inută eficient 'e me'ia< însăț ț

impactul acestora nu se limitea)ă la sfera pu(lică. 5utina repre)intă< în parte< un răspuns

'at tuturor provocărilor vie ii noastre< implicân' o sfi'are a elurilor imposi(il 'e atins< 'ar ț ț

i manifestân' preferin e pentru cele 'estinate su()isten ei. In'iferent 'e ce canal 'eș ț ț

comunicare este vor(a: tv< ra'io< presă scrisă sau internet6neg me'ia8< oamenii caută în

permanen ă satisfacerea nevoilor 'e informare< 'e acces la cultură sau 'e 'ivertismentț

pentru a- i împlini timpul li(er. Toată această 'epen'en ă< spunea ;ierre Sorlin< s-a creat iș ț ș

'in cau)a rutinei )ilnice i a como'ită ii cu care omul actual se mu ume te. 7n accep iuneaș ț ț ș ț

freu'iană< oamenii î i impun sin"uri aceste ritualuri< avân' ten'in a înnăscută 'e revenireș ț

la con'i ia ini ială la repetarea acelora i "esturi sau re-crearea acelora i situa ii.ț ț ș ș ț 1@1

7n interiorul multor locuin e< aparatele 'e recep ie i chiar )iarele nu repre)intăț ț ș

simple instrumente 'e informare. 4 e)area lor în casă< însă< este cea care 'etermină în mo'ș

hotărâtor felul în care familiile percep eAisten a acestora. ;a ii care tre(uie făcu i pentruț ș ț

pornirea aparatelor< a computerului< sau pentru urmărirea pro"ramelor preferate intro'uc

atât aparatele au'iovi)uale cât i presa într-un conteAt anume< rela ia lor cu celelalteș ț

o(iecte 'in încăpere fiin' cea care influen ea)ă mo'ul în care acestea sunt percepute. /riceț

utili)are a mass me'iei este< în unele privin e< pre'eterminată 'e conteAt< care la rân'ul săuț

este afectat 'e concep ia social-culturală a utili)atorului.ț

IV. @. Pres% i pu,$icu$ de m%s-ș

1@1 ;ierre Sorlin< op.cit.< p. +2.

$?

7/17/2019 Partial - Copy (2)


;resa este 'esi"ur cel mai vechi mi,loc 'e comunicare în masă însă< nu în fa)a ei 'e

început cân' se a'resa unui pu(lic restrâns< ci presa 'in epoca mo'ernă care a căpătat

caracteristica 'e masă. 9iin' pro'us al erei in'ustriale< ea 'ispune 'e toate mi,loacele iș

posi(ilită ile tehnice< economice< sociale i culturale pentru apari ia unor )iare 'e mare tira,ț ș ț

i la pre uri accesi(ile unui pu(lic 'e masă. ”;resa 'e masă< repre)intă conversa ia tutuor ș ț ț

cu to i i a fiecăruia cu celălalt”ț ș 1@2

Toate mi,loacele 'e comunicare în masă< în ciu'a 'iversită ii i a 'iferen elor minoreț ș ț

sau ma,ore 'intre acestea< captea)ă i 'e)văluie aspecte ale lumii a a cum se înfă i ea)ăș ș ț ș

ochilor ,urnali tilor sau cameramanilor. 4stă)i< pro"ramele 'e ra'io i 'e televi)iune suntș ș

în cea mai mare parte alcătuite 'in tiri< transmisiuni în 'irect< emisiuni 'e 'ivertisment<ș

'ocumentare sau 'iverse 'e)(ateri politici sau 'espre evenimente curente. ;u(licul< se pare

că< atunci cân' selectea)ă emisiuni le preferă pe cele informative în 'etrimentul celor 'e

fic iune.ț

0e'ia se 'efine te 'eseori ca fiin' sursa cea mai veri'ică 'e informa ie< însă ulterior ș ț

acest termen a fost utili)at într-un mo' specific< cu o nuan ă în elătoare< 'e aceea nu maiț ș

tim 'acă este informare sau 'e)informare. e asemenea< me'ia supune aten iei noastreș ț

caracteristici ale o(iectelorDevenimentelor pe care nu le cunoa tem< precum i situa ii ce neș ș ț

sunt străine< 'in afara sferei noastre 'e activitate. ;resa< 'e orice natură< ne oferă iș

informa ii 'iferite 'e cele pe care le-am putea o( ine 'in contactul 'irect cu un o(iect sauț ț

cu o persoană. Chiar 'acă sunt insuficiente cuvintele< iar ima"inile se succe' cu

repe)iciune< totu i< mass me'ia ne o(li"ă oarecum< să o(servăm situa ii sau o(iecte pe careș ț

anterior le i"noram.

7n conclu)ie< putem afirma că omul este o specie aflată continuu în căutarea

sensurilor. 9iin ele umane încearcă să în elea"ă via a< situa iile cu care se confruntă< 'orin'ț ț ț ț

să anticipe)e consecin ele acestora. oile meto'e 'e comunicare permit 'e cele mai multeț

ori informa iilor să se an"a,e)e în valul "eneral 'e schim(ări. ;rivin' în trecut< o(servămț

că interesul pu(licului pentru informa ii pare să fie mai pu in o pasiune trecătoare i maiț ț ș

mult o parte inte"rantă a in'ustriali)ării. 4stfel< ma,oritatea mi,loacelor 'e transmitere a

informa iilor nu pot fi încre'in ate unei sfere 'e influen ă eAclusivă 'e inută 'eț ț ț ț

concernurile financiare< precum i 'e cele mai recente pro"rese ma,ore ale tehnolo"iei.ș

atorită acestei tehnolo"ii< s-a 'e)voltat i conceptul 'e ”comunicare în masă” care poateș

fi 'efinit ca ”orice formă de comunicare "n care mesa#ele, având un caracter public, se

1@2 =ernar' Vo>enne< %a presse dans la sociJtJ contemporaine, în Collection < !i(rairie 4rman Colin< ;aris<1?+2< p. 2$

&@

7/17/2019 Partial - Copy (2)


adresează unei largi audien e, "ntr-un mod indirect i unilateral, utilizându-se o te$nologieț ș

de difuzare”1@3 e aceea< 'e)voltarea presei< a ra'iolui< a televi)iunii i a me'iului online<ș

nu s-a limitat la cantitatea 'e 'ate furni)ate ci a constituit trecerea 'e la o societate 'e un

anumit tip la alta< profun' 'iferită.

;arafra)ân'u-l pe 5a>mon' Jilliams< putem spune că astă)i< furni)area 'e

informa ii< a 'evenit cumva la fel 'e necesară precum cea 'e alimente sau com(usti(il<ț

prima fiin' satisfăcută i or"ani)ată oarecum similar celei 'e-a 'oua. Cererea 'e informa ieș ț

pe plan mon'ial a crescut i< întrucât consumatorii solicită tiri< acestea tre(uie să ia formaș ș

'e marfă< similară (unurilor pe care le putem cumpăra i vin'e. Consumul acesta masiv 'eș

informa ie se aseamănă< cel pu in în lumea in'ustrială< achi)i iei masive 'e (unuri< iar ț ț ț

citirea sau vi)ionarea mecanică nu sunt 'eparte 'e proce'urile activită ilor mecanice.ț 1@$

4 a'ar< 'iversele meto'e 'e 'ifu)are a informa iei au fost "rupate su( termenulș ț

"eneric ”mass me'ia”< termen ce inclu'e o mare varietate 'e mi,loace tehnice 'ar i 'eș

practici 'e comunicare< toate ”a'ăpostite” su( o sin"ură ”pălărie”< ce e relativ "reu 'e

con'us. Cuvântul ”mass” încearcă să su"ere)e importan a 'eose(ită repre)entată 'eț

cantitate. Termenul ”mi,loc” este mult mai relevant 'acă este luat în sensul lui ori"inar< cel

prin care 'ouă puncte aflate la 'istan ă se află în contact. upă cum am pre)entat< înț

pre)entul capitol< mi,loacele 'e comunicare "enerea)ă o 'u(lă ac iune< 'estinatarul fiin' înț

acela i timp i eApe'itor. ;rivite su( acest aspect< un )iar sau un pro"ram 'e ra'ioDtvș ș

înseamnă ”me'ia”. Tre(uie însă men ionat faptul că eApresia ”mass me'ia” a fost acceptatăț

'atorită utili)ării frecvente. a nu poate fi evitată< însă tre(uie să fim con tien i 'e mo'ulș ț

ina'ecvat în care este folosită.

IV. B. E8ecte$e m%ss;medi% %supr% cu$turii i societ- iiș ț

0ulte 'in teoriile privitoare la efectele mass-me'ia s-au eAtins 'e la cercetările

asupra in'ivi)ilor lua i in'ivi'ual către influen e ma,ore< asupra culturii< volumului 'eț ț

cuno tin e 'ar i normelor 'intr-o societate.ș ț ș

;unân'u-se pro(lema în ce măsură contri(uie mass-me'ia la formarea unei atitu'ini

sociale ce ar putea orienta opinia pu(lică pentru respectarea unor anumite criterii morale< s-

1@3 orin ;opa< 8ass-media, astăzi, 'itura Institutul uropean< =ucure ti< 2@@2< p. &3ș1@$ 5ichar' Jilliams< =eadind and Criticism, 9re'ericK 0uller< !on'ra< 1?&@< p.?

&1

7/17/2019 Partial - Copy (2)


a trecut la anali)a tuturor efectelor avute în ve'ere 'e comunicator< la cele privin'

atitu'inea< acumulările 'e informa ii i comportamentele.ț ș

7n acest ca)< mass-me'ia î i eAercită influen a asupra pu(licului în trepte succesive:ș ț

acordul 6a'e)iunea ra ională la con inuturile me'ia< pe (a)a unor afinită i 'e i'ei8<ț ț ț

identificarea6asimilarea valorilor promovate< imita ie comportamentală8 iț ș

internalizarea6asimilarea valorilor promovate 'e me'ia i inte"rarea lor la nivelul proprieiș

personalită i8.ț 1@& 4stfel< este constatată eAisten a unor efecte neplanificate< 'e lun"ă 'urată<ț

in'irecte i la nivel colectiv pro'use 'e mass-me'ia. fectele respective se manifestă 'eș

multe ori su( forma unui consens informa ional i su( forma impunerii unei i'eolo"iiț ș

'ominante< a consoli'ării le"ăturilor sociale. ;e 'e altă parte< ele pot in'uce o stare 'e

conflict i fra"mentare în rân'urile au'ien ei.ș ț

fectele mass-me'ia comportă 'iverse atitu'ini: unele conver"ente< altele

contra'ictorii< unele 'in ele atri(uie mi,loacelor 'e comunicare în masă 'iverse merite

'eose(ite pentru evolu ia societă ii mo'erne< altele care 'istru" tot ceea ce este (un înț ț

rela iile 'intre oameni< precum ni te for e malefice. ;rin acest mo'< atitu'inile optimisteț ș ț

fac 'in mass-me'ia instrumente esen iale 'e promovare a 'emocra iei< care: ”'emascăț ț

păcatul i corup ia< ac ionea)ă ca "ar'ieni ai pre ioasei noastre li(ertă i 'e eAprimare< a'ucș ț ț ț ț

cel pu in un anumit "ra' 'e cultură pentru milioane 'e oameni< asi"ură o 'istrac ie )ilnicăț ț

ne'ăunătoare pentru masele 'e muncitori o(osi i< ne informea)ă 'espre evenimentele careț

au loc în lume i ri'ică stan'ar'ele lor 'e via ă< 'eoarece< 'atorită insisten ei lor neo(osite<ș ț ț

cumpărăm i consumăm pro'use stimulân' astfel institu ia economică”ș ț 1@+

;e lân"ă acest punct 'e ve'ere optimist< mass-me'ia este însă învinuită 'e

”pervertirea valoriloc culturale ale pu(licului< stimularea cre terii ratei 'elicven ei<ș ț

contri(u ia la 'e"ra'area morală "enerală< 'iri,area maselor către superficialitatea politicăț

i 'escura,area creativită ii”ș ț 1@

IV. D. Re$igi% i cu$tur% medi%ș

e-alun"ul timpului< perfec ionarea mi,loacelor 'e comunicare s-au făcut 'e cele maiț

multe ori în concor'an ă cu evolu ia structurilor sociale i cu asimilarea pe scară lar"ă aț ț ș

1@& elia =ala(an< Comunicare mediatică, 'itura Tritonic< =ucure ti< 2@@?< p. ?$ș

1@+ 0elvin< !. e 9leur< San'ra =all-5oKeach< )eorii ale comunicării de masă, 'itura ;olirom< Ia i< 1???<ș p. 3?.1@ 5dem

&2

7/17/2019 Partial - Copy (2)


cunoa terii tiin ifice. Impactul noilor tehnolo"ii a provocat 'iverse atitu'ini i reac ii 'inș ș ț ș ț

partea =isericilor. e i mo'ul în care se raportea)ă cre tinii fa ă 'e comunitatea me'iaticăș ș ț

se inclu'e într-un ca'ru "eneral< totu i eAistă 'eose(iri 'e nuan e între catolici< protestan iș ț ț

i orto'oc i.ș ș

5eli"ia cre tină nu este împotriva cunoa terii tiin ifice i pro"reselor tehnolo"iceș ș ș ț ș

însă pune accent întot'eauna pe 'imesiunea morală i spirituală a noută ilor 'in 'omeniulș ț

tehnic. 7nainte 'e că'erea în păcat< 4'am era re"e al crea iei< eAercitân'u- i rolul prinț ș

cunoa tere contemplativă i prin comunicarea 'irectă cu umne)eu. Toate tehnolo"iileș ș

apar ime'iat 'upă că'ere făcân' parte 'in efortul constant al omului 'e a supune natura

încon,urătoare< care nu îl mai ascultă.1@E

To i profe ii i apostolii au folosit toate căile 'e comunica ii i mi,loace 'eț ț ș ț ș

comunicare 'in vremea lor pentru a putea să- i împlinească misiunea sfântă pentru care auș

fost chema i i trimi i apoi în lume 'e 0ântuitorul %ristos. 4 a'ar< călătoriile misionareț ș ș ș

ale Sfântului 4postol ;avel i ale celorlal i apostoli< epistolele a'resate comunită ilor ș ț ț

cre tine aflate la sute i chiar mii 'e Kilometri 'istan ă sunt clare mărturii ale voca ieiș ș ț ț

comunica ionale a =isericii primare.ț

0ântuitorul %ristos le porunce te ucenicilor Săi: ”Ceea ce vă "răiesc la întuneric<ș

spune i la lumină i ceea ce au)i i la ureche< propovă'ui i 'e pe case”60atei< 1@< 28.ț ș ț ț

4stfel< actul comunica ional fon'ator al cre tinismului are atât o realitate$ 'ivino-umană<ț ș

spirituală< cât i una vi)uală< au'itivă: ”Ce era 'e la început< ce am au)it< ce am vă)ut cuș

ochii no tri< ce am privit i mâinile noastre au pipăit< 'espre Cuvântul vie ii< i Via a s-aș ș ț ș ț

arătat i am vă)ut-o i mărturisim i vă vestim Via a 'e veci< care era la Tatăl i s-a arătatș ș ș ț ș

nouă. Ce am vă)ut i am au)it< vă vestim i vouă< ca i voi să ave i împărtă ire cu noi”61ș ș ș ț ș

Ioan< 1-38.

;rin universalismul comunicării< misiunea =isericii s-a aflat încă 'intru începuturi în

le"ătură cu ceea ce avea să se numească mai târ)iu sistemul mass-me'ia. eoareceînvă ătura cre tină este 'estinată tuturor oamenilor i nu unui cerc restrâns 'e ini ia i<ț ș ș ț ț

propovă'uirea a'evăratei cre'in e tre(uie să se facă prin toate căile 'e comunicareț

posi(ile< 'upă porunca 0ântuitorului: ”0er"ân'< învă a i toate neamurile...”60atei 2E< 1E8ț ț

5eferitor la cultură< aceasta este încă 'in comunită ile străvechi< o eApresie a vie iiț ț

reli"ioase< ca împlinire a valorilor transcen'ente în planul temporalită ii. in frumoasaț

sim(io)ă între cultură i reli"ie s-au născut marile civili)a ii i crea ii ale lumii care auș ț ș ț

marcat vârstele umanită ii încă 'in preistorie i până în )ilele noastre. Separarea 'intreț ș

1@E ;r. ;rof. r. icolae ascălu< arabola făcliei...., p. 2&$.

&3

7/17/2019 Partial - Copy (2)


reli"ie i cultură s-a pro'us târ)iu< în perioa'a 5ena terii< prin na terea secularismului caș ș ș

i'eolo"ie contrstatată a fun'amentelor reli"ioase ale eAisten ei.ț

Culturile sau su(culturile autonome< antropontrice amenin ă intens culurileț

tra'i ionale care au fost 'e)voltate ca eApresie a mesa,ului reli"ios în societatea umană. 7nț

ceea ce prive te a'aptarea lim(a,ului reli"ios la noile con'i ii sociale i culturale< acesteș ț ș

atra" 'eseori tensiuni între esen a conservatoare a oricărui sistem reli"ios i schim(ărileț ș

intervenite o 'ată cu provocarea mo'ernită ii sau încercările 'e a'aptare la noul conteAt.ț

ste 'e remarcat faptul că puterea 'e via ă a reli"iilor este strâns le"ată< într-oț

oarecare măsură i 'e capacitatea 'e a'apta(ilitate i 'e comunicare a propriilor valori într-ș ș

un lim(a, a'ecvat mentalită ilor culturale. 5aportul activ 'intre reli"ie i culturi s-aț ș

men inut mult timp fiin' marcat 'e tensiunea 'intre sacru i profan< transcen'ent iț ș ș

imanent< ve nic i trecător. Teolo"ul american 5ichar' ie(uhr 'efine te anumite tipuri 'eș ș ș

rela ii ce par a fi astă)i repre)entate în acela i timp sau succesiv în cultura me'ia: Christț ș

against culture< Christ of culture< Christ above culture< Christ an' culture in parado@,

Christ< t$e transformer of culture.1@?

9iin' reli"ia ma,oritară pe continentul european< cre tinismul a trecut în ultimele treiș

secole prin nenumărate i aspre confruntări i contestări i'eolo"ice provocate< 'e-alun"ulș ș

timpului< 'e ra ionalismul iluminist6sec. al _VIII-lea8< 'e 'e)voltarea fără prece'ent aț

tiin ei i tehnolo"iilor6sec. al _I_-lea8< 'e societă ile in'ustriale i post-in'ustriale care auș ț ș ț ș

pro'us o schim(are 'e para'i"mă a omenirii6sec. al __-lea8.

4ceastă perioa'ă< 'in )ilele noastre< în care ne aflăm este 'ominată 'e "lo(ali)are

economică i 'e pluralisme i'eolo"ice venin' cu noi i noi provocări< nu numai pentruș ș

cre tini< ci pentru toate reli"iile 'e pe pământ: ”/mul mo'ern i seculari)at se preocupăș ș

eAclusiv 'e aceea ce tre(uie să L tieM< uitân' cu totul 'e ceea ce tre(uie să crea'ă i săș ș

facă. 4tras 'e ceea ce este relativ i concret< pier'e 'in ve'ere ceea ce este a(solut ve nicș ș

stăpâne te< prin cuno tin ele sale< universul eAterior 'ar i"noră i îi este in'iferent celș ș ț ș

interior face prea 'eseori inventarul lumii sale eAterioare< ne"li,ân'u-l pe acela al

universului său interior< al sufletului său. 4stă)i< ca nicio'ată< se cultivă cu înver unareș

individul < 'ar se i"noră persoana, se înmul escț cuno tin eleș ț < 'ar nu iș caracterele< se

cucere te lumea< 'ar s-a pier'ut le"ătura cu cerul. e aceea< tre(uie re"ăsite echilli(rul iș ș

armonia între tiin ă i reli"ie< între cultura cuvântului i cultura faptei< între cuno tin e iș ț ș ș ș ț ș

virtu i”ț 11@

1@? 5ichar' %. ie(uhr< C$rist and culture, %arper an 5og< eg dorK< 1?&111@ ;r. icolae 4chimescu< ecularismul ca atitudine spirituală care-l ignoră pe Dumnezeu, în: )eologia,2@@$< 1-3< p. &&

&$

7/17/2019 Partial - Copy (2)


5eferitor la cultura prin me'ia< =iserica Catolică a făcut un pas important încă 'in

1?1< cân' ;apa ;aul al VI-leaa apro(ă 5nstruc iunea pastorală Communio et rogresio.ț 7n

aceasta se men iona că ”=iserica consi'eră mi,loacele 'e comunicare 'rept 'aruri ale luiț

umne)eu”< cu rolul 'irect 'e a uni pe oameni i 'e a împlini planul lui umne)eu.ș 111

Cea mai importantă contri(u ie pe care tre(uie să o ai(ă =isericile în această lumeț

'e astă)i< 'eseori amenin ată 'e relativism i neîncre'ere< este cea 'eț ș comunicare

credibilă. 0ass-me'ia are peste tot în lume o importan ă 'eose(ită astă)i constituin'u-seț

într-o formă imensă i influen ân'u-l în mo'ul cel mai profun' pe fiecare in'ivi' în parteș ț

în felul 'e a în ele"e lumea< via a sau chiar propria eAisten ă.ț ț ț

Con tienti)ân' impactul real< i 'e cele mai multe ori< periculos al mi,loacelor 'eș ș

comunicare în masă asupra omului i societă ii contemporane< în cursul ultimilor ani<ș ț

=isericile Cre tine au 'emostrat o 'eose(ită preocupare pentru cultura me'iatică. 4 VI-aș

4'unare Generală a Consiliului cumenic al =isericilor6C..=.8< 'esfă urat în 1?E3 laș

Vancouver< a sta(ilit câteva o(iective i principii referitoare la raportul =isericilor Cre tineș ș

cu mass-me'ia:

”=isericile tre(uie să se raporte)e la mass-me'ia ;astorală: să încerce să în#elea"ă

tensiunile pe care le suportă oamenii care lucrea)ă în massme'ia *i să-i a,ute să-*i facă

meseria într-un mo' care respectă valorile umane. van"helică: =iserica tre(uie să re)iste

tenta#iei 'e a se servi 'e mass-me'ia încălcîn' 'emnitatea pu(licului *i manipulîn'u-l. a

tre(uie< mai 'e"ra(ă< să propovă'uiască smerit *i convin"ător a'evărul care i-a fost

încre'in#at. =iserica are< 'e asemenea< un rol profetic: ea tre(uie să ai(ă mereu o vi)iune

critică asupra reali)ărilor< con#inuturilor *i tehnicilor me'iatice< precum *i asupra

i'eolo"iilor pe care le sus#in. a tre(uie să a,ute comunită#ile umane în 'e)voltarea

con*tiin#ei lor me'iatice în a*a fel< încât o anali)ă critică să se poată constitui în =isericile

*i întrunirile localeq”112

upă cum am o(servat în ultima perioa'ă< Lcivili)a ia ima"iniiM a contri(uit masiv laț

constituirea unei noi fi"uri a "enului uman< 'rept pentru care< ar fi o enormă "re eală aș

=isericilor 'acă ar face a(strac ie 'e cultura me'iatică sau 'acă s-ar ata a în mo' 'efinitivț ș

'e o sin"ură cultură. 4stfel< 'acă pe imensa `cora(ie a Lcivili)a iei Guten(er"M< s-aț

îm(arcat i =iserica< imprimân' astfel =i(lia i 'ifu)ân' teolo"ia< spiritualitatea iș ș ș

literatura cre tină< la fel tre(uie să facă i acum să se îm(arce în bnoua cora(ie iș ș ș

111http:DDggg.vatican.vaDromancuriaDpontificalcouncilsDpccsD'ocumentsDrcpcpccs'oc23@&1?1comm

unioen.html< [email protected]@12112 ”5aportul 4'unării C= 'e la Vancouver”< 1?E3< în: %es 8Jdias. )e@tes des 1nglises rJunis et prJsentJs par le groupe 8Jdiat$ec, !e Centurion< ;aris< 1??@< p. 3&3.

&&

http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/pccs/documents/rc_pc_pccs_doc_23051971_communio_en.html





7/17/2019 Partial - Copy (2)


echipân'u-se cu cultura electronică< să transmită mesa,ul lui %ristos oamenilor 'in

civili)a ia au'iovi)uală.ț

;entru a putea fi perceput mesa,ul van"heliei 'e oamenii pătrun i în epoca ima"iniiș

i a sunetului< tre(uie să ne acomo'ăm cu 'etaliile culturii au'iovi)uale contemporane<ș

'etalii care ar tre(ui privite cu acela i interes pe care societatea 'e altă'ată l-a arătat fa ă 'eș ț

pictură< sculptură< arhitectură i literatură< trecân' astfel prin fiecare etapă i prin fiecareș ș

"enera ie istorică.ț

Toate mi,loacele 'e comunicare în masă pot fi pentru cre tini a'evărateș căi de

"ntâlnire i comunicare cu aproapele.ș Cu a,utorul acestora< =isericile mer" către lume iș

caută pe oameni: ”4stă)i tre(uie să-i întâlnim pe (ăr(a i i femei în sin"urătatea lor.ț ș

Sin"urătatea marilor centre ur(ane< sin"urătatea provocată 'e (oală care 'e altfel

pre'ispune la ur(ani)area raio'ului - < sin"urătatea (ătrâne ii< sin"urătatea comună în fa aț ț

mor ii. Gân'esc că această 'imensiune nu tre(uie nicio'ată uitată 'e cei care au ca sarcinăț

să vor(ească pe un'e. Aistă înca i acest fel 'e sin"urătate fun'amentală care locuie te înș ș

noi to i i care face ca< chiar i în mi,locul mul imilor< să rămânem a'esea incapa(ili 'e aț ș ș ț

comunica i a cere a,utor. ste vor(a< 'e asemenea< 'eș a apropia pe oameni "n marile

probleme ale acestei lumi< care ne a"resea)ă pe to i. ste important ca au'itorii să în elea"ăț ț

că umne)eu nu este a(sent< că ei nu sunt a(an'ona i împreună cu lumea în fa a unor ț ț

neca)uri insurmonta(ile< că umne)eu are un plan pentru această lume i pentru fiecare”ș 113

4tât vi)i(ilitatea socială a =isericilor< cât i rolul lor cultural i slu,irea valorilor ș ș

fun'amentale se între)ăresc prin pre)en ele me'iatice încă 'in anii 1?@-1?E@.ț

;reocuparea pentru folosirea mi,loacelor me'ia s-a intensificat mai ales în ultimul 'eceniu.

7nsu i papa Ioan-;aul al II-lea nume te me'ia ”noile frontiere ale misiunii” i cheamă peș ș ș

laici să lucre)e ”în via omnului” la evan"heli)area culturii timpului nostru: ”Cale actuală

cea mai favora(ilă pentru crearea i transmiterea culturii sunt instrumentele 'e comunicare.ș

!umea mass-me'ia< în urma 'e)voltării accelerate a inven iilor i a influen ei lor planetareț ș ț

i capilare asupra formării mentalită ii i moravurilor< repre)intă o nouă frontieră a misiuniiș ț ș

=isericii. 7n particular< responsa(ilitatea profesională a cre'incio ilor laici în acestș

'omeniu< fie că se eAercită în nume personal sau prin ini iative i institu ii comunicare<ț ș ț

tre(uie să fie recunoscută în întrea"a sa valoare i sus inută prin resurse materiale<ș ț

intelectuale i pastorale mai (ine a'aptate. 7n privin a utili)ării instrumentelor 'eș ț

comunicare< fie că este vor(a 'e pro'uc ia 'e pro"rame sau 'e recep ia lor< este ur"ent săț ț

113 ”L5a'io crtienne< ue fais-tu 'u messa"eM< 4ctes 'u Con"rs 'e ra'ios chrtiennes”<1?E< în: %es 8 'ias...< p. 3?+

&+

7/17/2019 Partial - Copy (2)


'esfă oare< pe 'e o parte< o activitate e'ucativă a sim ului critic< animat 'e pasiunea pentruș ț

a'evăr< i< 'e altă parte< o ac iune vi)ân' apărarea li(ertă ii i a respectului 'emnită iiș ț ț ș ț

persoanei i favori)area culturii autentice a poporului< printr-un refu) ferm i cura,os alș ș

oricărei forme 'e monopoli)are i manipulare. 5esponsa(ilitatea apostolică a cre'incio ilor ș ș

laici nu se opre te numai la munca 'e apărare: pe toate căile 'in lume< chiar i pe toateș ș

căile presei< cinemato"rafului< ra'ioului< televi)iunii< teatrului< tre(uie vestită van"helia

mântuirii”11$

7n ca'rul =isericilor< mass-me'ia se 'e)voltă 'in ce în ce mai mult< 'evenin' parte a

lucrării misionare. e)voltarea aceasta me'ia< tre(uie însă cercetată cu aten ie avân'u-se înț

ve'ere formarea pentru me'ia a preo ilor< teolo"ilor 'ar i a călu"ărilor. / importan ăț ș ț

'eose(ită o au i or"ani)area 'e pro"rame 'e e'uca ie me'iatică în coli i în formareaș ț ș ș

continuă< precum i "ri,a pastorală pentru neîntreruptul 'ialo" cu profesioni tii 'in mass-ș ș

me'ia.

;resa (isericească s-a 'e)voltat în statele mo'erne ma,oritar orto'oAe65omânia<

Grecia< 5usina< =ul"aria< Ser(ia< craina8< =isericile /rto'oAe în ele"ân' importan aț ț

folosirii mas-me'ia în misiunea lor socială i 'epunân' importante eforturi pentruș

recuperarea întâr)ierilor în acest 'omeniu.

7n pre)ent< pe lân"ă )iare i reviste orto'oe< eAistă i posturi 'e ra'io< 'e televi)iune<ș ș

a"en ii 'e tiri i ge(siteuri a'ministrate 'e unită i (iserice ti.ț ș ș ț ș

0otiva ia teolo"ică a actului me'iatic (isericesc se fun'amenteaă pe a'evărurile 'eț

cre'in ă formulate 'e Sino'ul al VII-lea cumenic i cultivate 'e con tin a i practicaț ș ș ț ș

eclesială. 4rta icoanei< pictura (isericeacă i artele monumentale îm(isericite repre)intă<ș

într-o anumită 'irec ie< anticiparea mi,loacelor 'e comunicare mo'erne< în care ima"ineaș

este valorificată intens.11&

IV..e la comunitatea reală la comunitatea virtuală

7n perioa'a "rea a comunismului 'in ara noastră<ț

posi(ilitatea 'e eAprimare a cultelor reli"ioase prin mi,loacele 'e masă erau limitate foarte

mult. 4tât căr ile 'e teolo"ie cât i revistele necesare i 'e specialitate erau eAtrem 'eț ș ș

atent controlate 'e re"im i apăreau în tra,e foarte mici. 7n me'iile 'e comunicare oficiale<ș

11$ %a Documentation Cat$oliPue, nr. 1?E< 1?E?< p. [email protected]& ;r. icolae ascălu< arabola făcliei..., p. 2E&

&

7/17/2019 Partial - Copy (2)


controlate în între"ime 'e putere< =iserica nu era pre)entă 'eoarece era consi'erată în

opo)i ie 'irectă cu i'eolo"ia materialis-'ialectică. Cre'incio ii 'in 5omânia< mai aveauț ș

ansa 'e a asculta slu,(e reli"ioase< cântări sacre i teAte (i(lice la posturile 'e ra'io 'inș ș

/cci'ent care mai emiteau pe un'e scurte6uropa !i(eră< !i(ertatea< ==C< Vocea

4mericii< 5a'io Vatican< etc.8< 'oar în con'i iile în care nu erau (ruiate i acestea 'e cătreț ș

Securitate.

upă că'erea comunismului< în 1??@< toate aceste lucruri s-au schim(at ra'ical i oș

'ată cu înflăcărarea colectivă a li(ertă ii 'e eAprimare< au apărut numeroase pu(lica ii careț ț

tratau mai ales su(iecte inter)ise în perioa'a 'ictaturii comuniste. omeniul reli"ios nu se

putea sustra"e acestei imense avalan e informa ionale i a func ionat un curent la mo'ă< caș ț ș ț

orice pu(lica ie care se respectă să ai(ă i o pa"ină reli"ioasă. 5a'ioul i televi)iunea auț ș ș

făcut loc temelor 'e spiritualitate nu 'oar în pro"ramele lor reli"ioase speciale care au atras

o mare au'ien ă6ț Universul credin eiț iș Credo la TV5 sau Cuvânt i suflet, *loareaș

Darurilor la 5a'io 5omânia8. 4stfel< transmisiunea în 'irect a Sfintei !itur"hii 'e 'uminca

i transmisiunile ra'io sau TV 'e la marile solemnită i reli"ioase au fost incluse în "rila 'eș ț

pro"rame.11+

!a un moment 'at< a intervenit o pro(lema: opiniile ,urnali tilor 'in presa scrisă nuș

puteau întot'eauna constitui un punct 'e ve'ere ofiacial sau unanim împărtă it 'eș

repre)entan ii =isericii. e aceea< la un seminar consacrat presei< ,urnali tii 'in 'omeniulț ș

reli"ios reali)au o 'istinc ie între cate"oriile 'e apari ii pu(licistice< acestea împăr in'u-seț ț ț

astfel: pu(lica iiile prin 'efini ie6cele ”oficiale”< care erau e'itate 'e ;atriarhie< 'eț ț

mitropolii< episcopii< etc.8 i cele (iserice ti prin atitu'ine6'iversele pu(lica ii reali)ate 'inș ș ț

ini iativă i cu responsa(ilitatea personală< la fel cum erau pa"inile speciale 'in )iare sauț ș

reviste laice precum: ” &lfa i ?megaș ”< în Coti'ianul< ”Calea< 4'evărul i Via a” înș ț

5omânia !i(eră< %umină din %umină< în Cronica< etc8.11

IV.D.< Pres% scris-

7n perioa'a post-'ecem(ristă< atât presa reli"ioasă cât i cea (isericească au avut oș

cre tere impresionantă urmân' stimulului eAtern al eAplo)iei informa ionale 'in societateș ț

precum i impulsul intern< cel 'in comunita ile eclesiale. 5eferitor la cel 'in urmă< acesta aș ț

fost puternic sus inut 'e factori reali. nul 'intre cei mai importan i factori făcea referire laț ț

11+ ;r. icolae ascălu< arabola făcliei..., p. 2EE11 Seminarul ”;resa (isericească într-o societate post-totalitară”< Clu,-apoca< 1-1? mai 1??$.

&E

7/17/2019 Partial - Copy (2)


faptul că< o'ată întoarse în spa iul pu(lic< cultele reli"ioase au avut li(ertatea 'e a- iț ș

'esfă ura activită ile specifice< inclusiv folosirea mass-me'ia< în limitele statutelor iș ț ș

co'urilor canonice recunoscute 'e Stat.

4stfel< se reinfiripă o strânsă le"ătură între =iserică i Stat< mai ales la nivelș

e'uca ional i în activită ile 'e asisten ă socială. 7n urma acestui ”parteneriat”< se intro'uceț ș ț ț

ora 'e 5eli"ie în colile pu(lice 'e nivel preuniversitar< iar seminariile teolo"ice iș ș

9acultă ile 'e Teolo"ie sunt inte"rate în sistemul 'e e'uca ie al Statului. Tot în aceastăț ț

perioa'ă se 'e)voltă asisten a reli"ioasă 'in penitenciare< spitale< unită i militare< i suntț ț ș

înfiin ate 'iverse asocia ii i or"ani)a ii cre tine pentru mireni. ;rin acest mo'< =isericaț ț ș ț ș

evoluea)ă pe plan cultural-misionar i social filantropic< fiin' factor activ.ș

n alt factor important a fost repre)entat 'e faptul că mass-me'ia laice î iș

manifestă interesul fa ă 'e via a i activită ile =isericii în societate< 'ar uneori emite oț ț ș ț

ima"ine 'eformată sau pu in completă a su(iectelor pre)entate. in acest motiv< institu iileț ț

(iserice ti au sim it nevoia cunoa terii i utili)ării mi,loacelor 'e comunicare în masă< înș ț ș ș

primul rân' pentru catehi)area me'iatică a cre'incio ilor i în al 'oilea rân'< 'ar la fel 'eș ș

important< pentru promovarea activită ilor ma,ore i informarea reală a cre'incio ilor ț ș ș

asupra proiectelor misionare< precum i men inerea unui 'ialo" activ cu întrea"a societate.ș ț

7n anii 'e 'upă revolu ie< toate pu(lica iile ce apăreau i înainte 'e 1?E?< i-auț ț ș ș

continuat activitatea< alături 'e acestea apărân' i altele noi. Tot în această perioa'ă<ș

=iserica /rto'oAă a intrat pentru prima oară în au'iovi)ual< înfiin ân' mai multe posturi 'eț

ra'io i un post 'e televi)iune< utili)ân' presa electronică.ș

7n pre)ent< conform noului Statut< pu(lica iile perio'ice oficale ale ;atriarhieiț

5omâne sunt: >iserica ?rtodo@ă =omână, ?rtodo@ia, tudii )eologice, estitorul

?rtodo@iei, C$emarea credin ei,ț i coti'ianulș %umina.

%. Reist% Biserica Ortodoxă Română

ste buletinul oficial al ;atriarhiei 5omâne. ;rimul număr al revistei a fost tipărit în

'ata 'e 2@ septem(rie 1E$< la Tipo"rafia 0itropoliei< fiin' lansat oficial pe 1 ocom(rie<

avân' ca titlu secun'ar 'e Qurnal eriodic 1cziastic.

&?

7/17/2019 Partial - Copy (2)


Istoria acestei pu(lica ii este împăr ită în patru serii succesive< fiin' întreruptă 'eț ț

'ificultă i materiale provocate 'e evenimente ma,ore65ă)(oiul 'e In'epen'en ă< cele 'ouăț ț

5ă)(oaie 0on'iale811E

4ceastă revistă 'e specialitate este cea mai importantă cronică a ultimilor aproape

1&@ 'e ani 'in istoria =isericii noastre. 7n pre)ent este e'itată 'e 'itura Institutului =i(lic

i 'e 0isiune /rto'oAă i are ru(rici principale6'itorial< ;astorale< ;artea oficială ceș ș

con ine lucrările Sf. Sino'< venimente (iserice ti< 4niversări-Comemorări< ocumentare<ț ș

5ecen)ii8< apărân' 'e $ ori pe an.

,. Reist% Ortodoxia

9iin' înfiin ată 'in ini iativa ;atriarhului Hustinian 0arina< cel 'e-al treilea ;ariarhț ț

al =isericii /rto'oAe 5omâne in anul 1?$?< aceasta apare neîntrerupt. ste re'actată în

=ucure ti< la 'itura Institutului =i(lic i 'e 0isiune /rto'oAă< i tipărită la Tipo"rafiaș ș ș

Institutului =i(lic. 4pare în pre)ent< 'e patru ori pe an i con ine 'iverse numere tematiceș ț

a(âr'ân' în special pro(lemele teolo"ice 'e or'in interorto'oA< interconfesional iș

interreli"ios.

c. Reist% Studii Teologice

4pare 'in anul 1?2?< cu o pau)ă 'e ? ani între 1?$@-1?$?. in ini iatorii revistei<ț

profesori 'e la 9acultatea 'e Teolo"ie< amintim pe: ;r. Tu'or ;opescu< ;r. Ioan

0ihălcescu< er(an Ionescu< ;r. ;etre Vintilescu< ;r. Gri"orie Cristescu< etc. 4 purtatȘ

su(titlul 'e ublica ie a *acultă ii de )eologie din >ucure ti.ț ț ș ;rima serie i-a încetatș

apari ia în 1?$@. 7n 1?$?< cân' re"imul comunist a scos facultă ile 'e teolo"ie 'inț ț

universitate< tudii )eologice 'eveneau =evista institutelor teologicedin ;atriarhia

5omână începân' seria a II-a.

11E 1nciclopedia ?rtodo@iei =omâne ti,ș '. Institutului =i(lic i 'e 0isiune /rto'oAă< =ucure ti< 2@1@<ș ș

pp.EE-E?.

+@

7/17/2019 Partial - Copy (2)


4 III-a serie a revistei apare 'in anul 2@@& avân' un pro"ram e'itorial re)ultat 'in

propunerile ce s-au făcut la primul Con"res al 9acultă ilor 'e Teolo"ie 'in ;atriarhiaț

5omână6urău 2@@38.

tudii )eologice< avân' 'u(lu statut (isericesc i teolo"ic< constituie astă)i unș

puternic liant între teolo"ia aca'emică i via a =isericii. 4ceastă revistă func ionea)ă ca unș ț ț

canal 'e comunicare< )i'itor atât pentru cei care o scriu cât i pentru cei care o citesc.ș

c. Vestitorul Ortodoxiei

ste un perio'ic 'e informare (isericească< spiritualitate i teolo"ie al ;atriarhieiș

5omâne ce apare (ilunar 'in anul 1??@. in toamna anului 2@@< acesta apare într-un nou

format< 4$ inte"ral color< i face parte< alături 'eș Riarul %umina iș %umina de Duminică<

'in Centrul 'e ;resă =4SI!IC4 al ;atriarhiei 5omâne.

d. Ziarul Lumina

ste primul coti'ian cre tin 'in 5omânia i a apărut pentru prima oară la Ia i< pe ș ș ș

fe(ruarie 2@@&. in noiem(rie 2@@ acesta este 'istri(uit la nivel na ional făcân' parte 'inț

Centrul 'e ;resă =4SI!IC4 al ;atriarhiei 5omâne. ;reafericitul ;atriarh aniel a arătat o

'ată cu apari ia numărului 1@@@< motiva ia apari iei acestui coti'ian: ”ț ț ț 0ai întâi s-a

constatat că 'inamica vie#ii (iserice*ti 'in #ara noastră tre(uia reflectată într-o pu(lica#ie

coti'iană< ritmul 'e apari#ie săptămânal sau lunar al unor reviste nefiin' mul#umitor pentru

cei care 'oreau să primească mai prompt< într-o pu(lica#ie scrisă< informa#ii 'espre

evenimentele reli"ioase. 7n fiecare număr e'itat 'e-a lun"ul acestor cinci ani 'e apari#ie

neîntreruptă< coti'ianul Bjiarul !umina a pu(licat *tiri< reporta,e< interviuri sau

'ocumentare 'espre activită#ile (o"ate *i multiple pe care le 'esfă*oară =iserica /rto'oAă5omână.

7n al 'oilea rân'< cre'incio*ii au resim#it nevoia 'e a citi )ilnic un coti'ian în care<

alături 'e informa#iile reli"ioase< să "ăsească *i informa#ii 'espre evenimentele 'in

societatea în care trăiesc< 'ar fără ca acestea să fie marcate 'e parti)anat politic sau "oană

'upă sen)a#ional. 7n al treilea rân'< presa scrisă 'in 5omânia avea nevoie *i 'e o pu(lica#ie

care să constituie un reper 'e normalitate< a'ică un mo' 'e a(or'are nepătima*ă<

echili(rată a aspectelor vie#ii sociale *i un spa#iu 'e promovare a speran#ei în societatearomânească.

+1

7/17/2019 Partial - Copy (2)


4*a'ar< pu(lica#iile B!umina *i-au asumat rolul 'e a contri(ui la formarea

con*tiin#ei cre*tinului implicat în via#a (isericească< 'ar *i activ în societatea 'e a)i<

'eo'ată fiu al =isericii *i cetă#ean al ării. Tuturor ostenitorilor< cititorilor *i (inefăcătorilor

acestor pu(lica#ii le transmitem pre#uirea oastră pentru lucrarea misionară pe care o

reali)ea)ă spre slava ;reasfintei Treimi *i spre (inele =isericii *i al poporului nostru. !a

mul#i ani< cu noi reali)ări luminoase”11?

in tomana anului 2@@&< acesta i-a a'ău"at săptămânalulș %umina de Duminică< iș

multe alte e'i ii re"ionale o 'ată cu mutarea în 2@@ la =ucure ti. 7n pre)ent sunt 'ifu)ateț ș

e'i ii re"ionale 'e 0ol'ova< Transilvani<a /ltenia i =anat.ț ș

e. Chemarea credin ei ț

ste o revistă e'itată 'e ;atriarhia 5omână pentru copii i părin i. ;rimul număr aș ț

apărut pe 2& martie 1??3 iar 'in 2@@E a trecut 'e la ase apari ii pe an la 12 apari ii6o 'atăș ț ț

pe lună8 schim(ân'u-i-se i formatul e'itorial.ș

;e lân"ă aceste perio'ice (iserice ti centrale eAistă în pre)ent peste 1@@ 'eș

pu(lica ii orto'oAe care apar la eparhii< protopopiate< parohii sau mănăstiri. 0ai cunoscuteț

sunt: Slasul >isericii6=ucure ti8<ș )eologie i ia ăș ț 6Ia i8<ș )elegraful =omân iș =evista

)eologiă6Si(iu8< =ena tereaș 6Clu,-apoca8< &ltarul >anatului iș 9nvierea6Timi oara8<ș

&ctualitatea ?rtodo@ă i )omisul ș ?rtodo@6Constan a8<ț Candela i )ineriiș de azi6Suceava8<

Cronica =omanului, Credin a ?rtodo@ă i )$eologosț ș 65oman8< Credin a trăbunăț 64l(a-

Iulia8< Slasul &devărului6=u)ău8< Călăuza ?rtodo@ă6Gala i8<ț %umină lină i &rge ul ș ș

?rtodo@6Curtea 'e 4r"e 8<ș >ărăganul ?rtodo@6Slo(o)ia8< >iserica ?rtodo@ă i Slasul ș

&devărului64leAan'ria8< Dida$ia pentru copii i părin iș ț 6ro(eta Turnu-Severin8< >iserica

i coala, Calea mântuiriiș Ș 64ra'8< *oaia diecezană6Caranse(e 8<ș %egea

românească6/ra'ea8< Sraiul >isericii noastre6=aia-0are8< Srai =omânesc60iercureaCiuc8< %uminătorul i 8isionarul ș 6Chi inău8ș

4lături 'e toate aceste pu(lica ii< eAistă i ini iative ale laicatului orto'oA< fie căț ș ț

sunt 'e "rup sau personale< unele avân' impact i lun"ă 'urată6ș e@. Credin a ilustrată,ț

%umea credin eiț 8.

IV. D. 4 Misiune% prin r%dio i te$ei)iuneș

11? aniel< ;atriarhul =isericii /rto'oAe 5omâne< ”/ mie 'e trepte luminoase”< în: Riarul %umina< IV<??61@@@8< p.1

+2

7/17/2019 Partial - Copy (2)


upă cum am amintit la su(capitolul anterior< în ultimii ani< cultele reli"ioase 'in

5omânia au făcut pa i importan i spre utili)area mi,loacelor au'iovi)uale6ra'io iș ț ș

televi)iune8 în activitatea misionară. ;rimele posturi 'e ra'io au fost cele

neoprotestante6ocea peran eiț -1?1< ocea 1vang$eliei 1??3< 8icul amaritean -

1??E8< apoi orto'oc ii65a'ioș )=5'5)& 1??+ primeste prima licenta au'iovi)uala< 'ar

emite 'in 1??E8 i catolicii6ș =adio 8aria8.

7n pre)ent< pe calea un'elor hert)iene< =iserica /rto'oAă 5omână î i face sim ităș ț

pre)en a prin: 5a'io T5IIT4S< ;atriarhia 5omână =ucure ti< care are 3 'e frecven eț ș ț

terestre i 'ouă frecven e 'e satelit< avân' stu'iouri 'e emisie în =ucure ti< Ia i< Si(iu<ș ț ș ș

Craiova =e"ntregirea G 4l(a Iulia =ena tereaș - Clu,-apoca =adio Dobrogea G

Constan aț %umina - ro(eta-Turnu Severin =adio ?rtodo@ia =ra ov.ș

7n ceea ce prive te televi)iunea< începân' cu 2 octom(rie 2@@< o 'ată cuș

înfiin area Centrului 'e ;resă =4SI!IC4 al ;atriarhiei 5omâne< i-a început activitateaț ș

televi)iunea )rinitas ) < avân' transmisiune prin satelit i prin re elele 'e ca(lu.ș ț

9n ceea ce prive te celelalte culte, e@istă:ș Centrul &dventist 8edia G care cuprinde

i postul de televiziunea prin satelit peran a ), afiliat la trustul interna ional +opeș ț ț

C$anel/

IV. D. 9 "iseric% 5n CF,ersp% iuț

e i 'eparte 'e a se conforma în vreun fel previ)iunilor iluministe i po)itivisteș ș

care îi anun au ireme'ia(ilul 'eclin< reli"ia i-a păstrat locul în con tiin a omului mo'ernț ș ș ț

avân' vi)i(ilitate în spa iul pu(lic i fiin' implicată a'esea în "estionarea cri)elor ț ș

mo'ernită ii.ț

9ilosofia secolului al __-lea 'escoperă cu uimire că în fa a lumii tehnolo"i)ate 'eț

astă)i< cre tinismul european se apropie fără a avea compleAe 'e teme actuale pe care leș

a(or'ea)ă cu o consecven ă remarca(ilă în lo"ica unei eAperien e (imilenare. ”5eli"ia aț ț

trecut dincoace 'e pra"urile evolu iei anticipate 'e "ân'irea mo'ernă i caută să în elea"ăț ș ț

i să (iruie con'i iile mo'ernită ii târ)ii< în loc să se lase anihilată 'e acestea”ș ț ț 12@

7n cele ce urmea)ă< voi încerca să evi'e ie) câteva aspecte principale referitoare laț

pre)en a =isericii în spa iul creat 'e me'iile mo'erne 'e comunicare< mai ales Internetul<ț ț

12@ 4n'rei 045G4< ”0o'ernitate< reli"ie< cultuă< în: >iserica "n era globalizării, '. 5eîntre"irea< 4l(a Iulia<2@@3< p.33

+3

7/17/2019 Partial - Copy (2)


prin care se profilea)ă o nouă para'i"mă socială< societatea informa ionalăț sau< ca

anticipa ie<ț societatea cunoa terii.ș 5eli"ia în c>(erspa iu este un su(iect care 'evine 'in ceț

în ce mai familiar în acest univers comunica ionalț 121

0ul i 'in cei care s-au născut cu televi)or în casă i au crescut cu telefonul mo(il<ț ș

acum încep să emi"re)e căutân' refu"ii către spa ii telematice care corespun' cel mai (ineț

mo'ului lor 'e în ele"ere i rela ionare.ț ș ț 122

7n această lume intuitivă< Internetul este un "hi' eAperimentat. Je(siteurile se

vi)itea)ă rapi'< internau ii petrec 'e o(icei pu in timp pe o pa"ină i informa ia tre(uie săț ț ș ț

fie accesi(ilă 'oar prin câteva clicK-uri 'e mouse. e asemenea< e-mailurile sunt< 'e cele

mai multe ori< mesa,e simple< u or 'e citit. 4(ia 'upă ce acestea sunt listate< ele 'evinș

'ocumente oficiale< ce sunt tratate ca teAtele 'in secretariatele tra'i ionale.ț 123

4nali)ân' 'in punct 'e ve'ere cre tin< se poate o(serva o cultură eminamenteș

intuitivă poate 'esta(ili)a în ele"erea unor principii i tra'i ii< 'rept aceea este necesară oț ș ț

complementaritate între ra ional i intuitiv. eoarece niversul Internetului atin"e toateț ș

sferele 'e activitate umană< pro(lema influen ei familiei în via a persoanelor i a societă iiț ț ș ț

este anali)ată 'in 'iferite puncte 'e ve'ere. rept aceea 'istin"em punctele 'e ve'ere

"rupân'u-le în 'ouă cate"orii mari: prima este repre)entată 'e entu)ia tii i utopicii< careș ș

'in elo"iul noului me'iu 'e comunicare fac un a'evărat cult iar cealaltă e sus inută 'eț

criticii vehemen i i cei care sus in că Internetul este 'oar un instrument 'e lucru< nuț ș ț

pro'us tehnolo"ic 'e)voltat 'in interese comerciale.

7n ceea ce prive te pre)en a reli"iilor pe Internet< enumerăm câteva ge(siteuri maiș ț

populare care con in numeroase informa ii 'espre reli"ii: 'e eAemplu popularaț ț

enciclope'ie 'i"itală NiTipedia.org 'e ine portalulț )$eopedia consacrat cre'in elor iț ș

i'eilor reli"ioase< iar în paralel se 'e)voltă< printre altele< site-ul [email protected] < care este

speciali)at pe tra'i ia cre tină orto'oAă< varianta în lim(a en"le)ă fiin' lansată a(ia în anulț ș

2@@$.7n compara ie cu celelalte =iserici i confesiuni cre tine 'in lume< putem spune căț ș ș

/rto'oAia are o pre)en ă 'estul 'e temperată pe Internet< 'ar c>(ernau ii interesa i potț ț ț

accesa site-uri 'iferen iate ca autoritate spirituală< mesa, sau eAtensie. 4stfel< unele 'inț

acestea sunt aAate pe stu'iul aca'emic i cuprin' multe teAte (i(lice i patristice în maiș ș

multe lim(i< învă ătura 'e cre'in ă orto'oAă< altele au profil or"ani)a ional i pre)intă 'ateț ț ț ș

121 Hean- 9rancois< 04d5 < 5nternet et =eligion, coll. =eligioscope, 9ri(our"< 2@@E122 icolas /!IVI5I< SJnJration virtuelle: %e p$JnomIne #aponais otaTu, ggg.omnsh.or"Dspip.phparticle+1123 ;r. icolae ascălu< arabola făcliei..., p. $&1

+$

7/17/2019 Partial - Copy (2)


a'ministrative ale celor mai importante structuri canonice 'in întrea"a lume< precum iș

fluAuri 'e tiri 'espre func ionarea coti'iană a institu iilor (iserice ti oficiale. Cre'incio iiș ț ț ș ș

pot pe Internet asculta on-line posturi 'e ra'io orto'oAe 'in ările europene sau 'in S4<ț

pot vi)iona filme 'ocumentare 'espre mari personalită i 'uhovnice ti sau pot urmăriț ș live

emisiuni 'e televi)iune< se pot înscrie la forumuri 'e 'iscu ii.ț 12$

;atriarhia cumenică 'e Constantinopol are un site în care se îm(ină istoria iș

actualitatea< NNN. patriarc$ate. ?rg < i care face le"ătura cu celelalte =iserici /rto'oAeș

autoceface i autonome. ;rin versiunile (ili"ve sau multili"ve ale unora 'intre site-urileș

oficiale ale =isericilor /rto'oAe se încearcă o 'epă ire a (arierelor 'e comuunicareș

promovân'u-se în acest fel 'eschi'erea către 'ialo".

!a noi< în 5omânia< alături 'e site-ul oficial al ;atriarhiei 5omâne<

NNN.patriar$ia.ro i 'e site-ulș basilica.ro< al Centrului 'e ;resă =4SI!IC4 al ;atriarhiei

5omâne< func ionea)ă mai multe portaluri< reali)ate cu (inecuvântarea con'ucerii =isericiiț

sau 'in ini iative private< cuprin)ân' prelun"irea pe Internet a componentelor me'iatice 'inț

presa scrisă i au'iovi)uală< precum i (o"ate (a)e 'e 'ate teolo"ice.ș ș

;rin ge(site-urile (iserice ti se pot me'iati)a activită ile 'esfă urate ale =isericii<ș ț ș

se poate propovă'ui 'reapta cre'in ă< în scopul eliminării posi(ilelor confu)ii 'octrinare<ț

tinerii pot "ăsi instrumente 'e catehe)ă i e'uca ie cre tină iar preo ii î i pot îm(o"ă iș ț ș ț ș ț

eAperien a omiletică< se pot sta(ili le"ături cu enoria ii care locuiesc temporar înafaraț ș

arealului "eo"rafi al parohiilor 'e ori"ine< se pot pre)enta patrimoniile spirituale< umane iș

artistice ale fiecărui loca 'e cult precum< se pot încura,a pelerina,ele< etc.ș

0e'iile orto'oAe au ten'in a 'e,a< 'e trecere 'e la siteurile statice< cu comunicareț

uni'irec ională care func ionea)ă mai mult ca (a)ă 'e 'ate către siteuri speciali)ate ceț ț

cuprin' un număr 'in ce în ce mai mare persoane< preucum re elele 'e sociali)are6A.ț

9ace(ooK8.

5eferitor la ima"inea lui umne)eu i via a cre tină în conteAtul re elei 'eș ț ș ț

Internet< ;r. Constantin 4leAe 'ă'ea un răspuns încă 'in 1??E< într-un număr al revistei

olia: /amenii 'e astă)i< pot participa la 'iscu#ii 'espre via#ă< slu,(e *i procesiuni

litur"ice< pot primi în'emnuri reli"ioase< pot participa la 'iscu#ii 'espre viată *i cre'in#ă

prin ra'io *i televi)iune *i pot 'e asemenea să consulte un preot prin scrisoare sau telefon.

;este toate acestea< reţeaua 5nternet a'au"ă acestor facilită#i 'e comunicare alte

posi(ilită#i care nu necesită pre)en#a în acelasi loc< a comunicantului< sau primitorului 'e

12$ 5bidem, p. $&+

+&

http://www.patriarhia.ro/

http://www.patriarhia.ro/

7/17/2019 Partial - Copy (2)


informa#ii. ;ot primi informa#ii fără să se întâlnească unii cu al#ii< fără ca< primitorul

informa#iei să-l întâlnească pe cel ce comunică informa#ia.

Internetul mo'ifică "rani#ele "eo"rafice< *i 'epă*e*te limitele ca'rului conven#ional.

4casa< nimeni nu *tie că tu cau#i informa#ii 'espre o anumită reli"ie sau serviciile unei

=iserici confesionale. /ameni 'epărta#i 'e reli"ie< sau =iserică< pot intra în contact< în mo'

anonim< cu lumea reli"iei. 4cesta poate fi un prim pas spre spirituali)are< ce ar putea fi

urmat 'e o rela#ie personală cu Creatorul.”12&

Toate 'atele men ionate servesc 'rept mărturii ale implicării =isericilor< pe termenț

lun"< în 'ialo"ul responsa(il cu societatea 'ominată 'e comunicare< inclusiv pe cele mai

mo'erne căi 'e împră tiere a mesa,ului i ra)e 'e speran ă că oamenii 'e a)i i 'e mâineș ș ț ș

vor ti să facă 'in reali)ările lor tehnice căi 'e apropiere i 'e e'ificare culturală iș ș ș

spirituală.

partial - copy (2)

Documents

cuvntul n mesajul transmis

masele i mass media

3 cuvntul trup s