participatory integrated urban development:

Participatory Integrated Urban Development:Sustainable Tourism for all in Băile Herculane, Borsec and Sulina

SULINA PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA

- volum sinteză -

„ECO-SULINA - o comunitate solidară, păstrătoare a unei tradiții multiculturale europene, un oraș verde, poartă de intrare în istoria și cultura

Delta Dunării și a Mării Negre”

Iulie 2012

SULINA / PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA 2012-07-18

Cuprins

PaginaPrezentarea generală a orașului 3

LocalizareAtractivitate turisticăAspecte esențiale ale dezvoltăriiMatricea SWOT

3479

Strategia de dezvoltare 11Viziune și obiective strategice 11

Programe sectoriale și proiecte 12Argumente strategice şi operaţionale ce susțin proiectele 12Lista programelor de dezvoltare 12Lista proiectelor conform planului de politici și programe de dezvoltare integrată

13

Lista proiectelor organizate pe programe, solicitant, perioada și finanțare 21Graficul implementării proiectelor 24Harta amplasării proiectelor Program Sectorial PS1 Harta amplasării proiectelor Program Sectorial PS2Harta amplasării proiectelor Program Sectorial PS3Harta amplasării proiectelor Program Sectorial PS4

29303132

Cadrul instituțional pentru implementarea PIDU 33Structura generală de management 33Structura echipei de coordonare, rol şi responsabilităţi 33Detalierea activităților 34Calificarea personalului implicat 34Condiții pentru obținerea finanțării sau a co-finanțării 35Bibiografie 36Lista experților 36

iulie 2012 2


Prezentarea generală a orașului

Localizare

Orașul face parte din Regiunea Sud-Est, zona costieră a Mării Negre, sub-zona Delta Dunării, și este punct al Coridorului VII Pan European de Transport – Dunărea (cu brațul Sulina și Canalul Dunăre – Marea Neagră) – Axa 18 din cadrul rețelei TEN-T (Coridorul Fluvial European Rhin – Main – Dunăre). Orasul nu este legat direct de rețeaua de drumuri din România și poate fi accesat numai pe calea apei, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră.

Orașul Sulina, al 5-lea oraș al judetului Tulcea, este situat în Delta Dunării, pe ambele maluri ale Canalului Sulina (unul din cele trei brațe de vărsare ale Dunării, la o distanța de aproximativ 1 km de litoralul Mării Negre). Sulina este o zonă relativ izolată, din cauza, atât a obstacolelor naturale, cât și a distanței față de rețeaua națională de transport și de coridoarele europene terestre.

Orașul Sulina este amplasat în apropierea confluenței brațului Sulina cu Marea Neagră, pe un grind fluvio-maritim nisipos, îngust, corespunzător gurii de vărsare a Dunării în Marea Neagră, o formațiune geomorfologicǎ nouǎ. Pe teritoriul administrativ al orașului Sulina, suprafețele acoperite cu apă ocupă 96 % din total și sunt constituite din brațul Sulina, complexe de lacuri, canale, gârle, precum și întinse zone de baltă cu vegetație specifică.

Teritoriul orașului se învecinează la nord cu comuna C.A. Rosetti, la sud cu comuna Sfântu Gheorghe, la vest cu comuna Crișan, iar la est cu Marea Neagră. Există o legătură rutieră spre cele două comune apropiate, Sf. Gheorghe și C. A. Rosetti, prin intermediul a două drumuri clasificate ca drumuri județene.

Teritoriul administrativ al orașului Sulina se află în interiorul Rezervației Biosferei Delta Dunări, fiind sit cu valoare de patrimoniu natural universal (UNESCO) și de zonă umedă de importanță internațională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă – Convenția RAMSAR. Prin planul de management al rezervatiei a fost realizatǎ zonarea internǎ, separându-se astfel: 18 zone strict protejate, zone tampon, zone economice și zone de reconstrucție ecologicǎ.

Întreg teritoriul administrativ al orașului Sulina este amplasat în rețeaua ecologică NATURA 2000 care cuprinde siturile:

ROSCI0065 Delta Dunării și ROSCI0066 Delta Dunării – Zona marină în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 98 din 7.02.2008).

ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoe și ROSPA0076 Marea Neagră în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31.11.2007).

De asemenea, pe teritoriul administrativ al orașului Sulina se află Rezervația Ştiințifică Complexul Vătafu-Lunguleț (1.625 ha) - zonă de protecție integrală, nivelul I de protecție conform categoriilor IUCN stabilite de Ordonanța de Urgență nr.236/2000.

iulie 2012 3


Localizarea orașului Sulina în teritoriul județean

Atractivitate turistică

Orașul Sulina se încadrează conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea VI Turism, aprobat prin Legea 190 din 2009, în rândul unităților administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare de resurse turistice naturale și antropice.

Resursele turistice naturale sunt determinate de zona în care este încadrată Sulina și anume Rezervația Biosferei Delta Dunării. Originalitatea cadrului natural al Deltei Dunării, în care se îmbină în mod diferit, dar spectaculos, suprafețe acvatice cu terenuri mlăștinoase și grinduri marine și fluviațile, plaja mării și dune de nisip cu peisaje aride și exotice, se impune ca o atracție turistică importantă. Se evidențiază și o rețea densă de canale, gârle, bălți și lacuri (Furtuna, Isac, Gorgova, Puiu Roșu etc.), care, alături de brațele Chilia, Sulina și Crișan constituie principale căi de acces și de circulație în deltă, și totodată locuri pentru excursii, agrement nautic și pescuit sportiv. Acestea se împletesc cu crâmpeie de uscat, cum sunt grindurile fluviale, de-a lungul celor trei brațe dunărene, grindurile fluvio-maritime, transversale, mai importante fiind Letea, Caraorman și Sărăturile, sau martorii din uscatul predeltaic, precum câmpurile de loess de la Chilia și Stipoc, redate parțial agriculturii.

Litoralul marin oferă întinse plaje cu nisip fin, mai ales, în zonele Sulina, Sfîntu Gheorghe și Perișor-Portița. O notă de originalitate și exotism o dă peisajul arid sau acoperit cu vegetație rară și numai local transformat de om, al dunelor de nisip de la Caraorman (cu cele mai înalte dune din țară – 7-8m), Letea sau Sărăturile.

Un element de mare atracție turistică îl constituie vegetația, specifică și deosebit de variată, originală prin aspectele peisagistice: de la întinsele stufării, cele mai compacte din lume (150.000 ha) și felurite plante de baltă, cu nuferi albi și galbeni și insule plutitoare de plaur, la zăvoaiele de sălcii seculare și

iulie 2012 4


uriașe, plopi negri care mărginesc malurile apelor ca niște păduri-galerii, codri de stejar termofilcu coroane magnifice și cu împletitura deasă de liane și alte plante agățătoare ce dau farmecul exotic, luxuriat al hasmacurilor de pe grindurile Letea și Caraorman.

Fauna prezentă este deosebit de importantă pentru turism. Se impune, aici, fauna ornitologică, autohtonă și de pasaj, cu peste 280 de specii, variate ca origine geografică și interesante sub aspectul științific și estetic, multe ocrotite de lege, precum pelicanul, egreta, stârcul cenușiu, cocorul, califărul, gâsca cu gât roșu etc., dar și specii de interes cinegetic ca rața, gâsca, gârlița, lișița etc.

Fauna piscicolă este de o mare bogăție, varietate, de interes economic și științific, dar și pentru pescuit sportiv.Se pot enumera astfel specii precum crap, somn, știucă, scrumbie de Dunăre etc. dar și de sturionide, precum nisetrul, morunul, păstruga, ce dau caviarul românesc. Sub aspect cinegetic, prezintă importanță și mamiferele de uscat și apă precum mistrețul, căpriorul, bizamul și vidra.

Plaja de pe litoralul marin deltaic constituie o motivație certă pentru vizitarea deltei fluviomaritime de la Sulina, Sfîntu Gheorghe și Portița în scopul curei heliomarine. Condițiile de climă, prin regimul termic ridicat (temperatura medie anuală de 11° C), precipitațiile mai reduse (40-450 mm/an), durata mare de strălucire a soarelui (2.360 ore/an) favorizează practicarea turismului din primăvară până în toamnă, dar și iarna pentru peisaj, vânătoare și pescuit la copcă.

Acest potențial turistic este valorificat, în prezent, prin excursii de 1-2 zile, sejur pentru odihnă și recreere, agrement nautic, turism specializat (științific pentru ornitologi, biologi, ecologi etc.), vânătoare și pescuit sportiv, cură heliomarină pe plajă litoralului deltaic de la Sfîntu Gheorghe, Portița și Sulina combinată cu excursii în deltă și pescuit sportiv.

O flotilă specializată, compusă din hidrobuze, șalupe rapide și silențioase, pontoane tractate de remorchere, însumând aproape 1.000 de locuri, la care se adaugă și diferite amabarcațiuni ale Navrom și ale altor unități și instituții, ușurează accesul și croazierele în Deltă. Bărci cu rame sau cu motor se află la Crișan, Maliuc, Hotel Lebăda, Sulina și tabăra tineretului de la Roșu.

Cadrul natural este completat de oferta obiectivelor turistice din patrimonial contruit al orașului, din care fac parte:

Palatul Comisiunii Europene a Dunării, Sulina – Fostul Palat al Comisiei Europene a Dunării a fost construit între anii 1860-1868, fiind, de atunci și până în prezent, cea mai impunătoare clădire a Sulinei. Palatul a servit, între anii 1868-1921, ca sediu administrativ al Comisiei Europene a Dunării, fiind ulterior preluat de Statul Român. Grav afectat de bombardamentele din Primul Război Mondial, este reabilitat mai târziu iar începând cu anul 1948 devine sediul Administrației Fluviale a Dunării de Jos, filiala Sulina.

Farul Comisiunii Europene a Dunării din Sulina – are o înaltime de 17,34 m și este construit din caramidă. Construcția, proiectata de ing. Ch. Hartley, a fost finalizată în 1870. Actualmente e sediul unui punct muzeal al ICEM Tulcea. Expoziția (documente si fotografii) din interior prezintă istoria Sulinei în perioada Comisiunii Europene a Dunării și viața a două personalități marcante legate de oraș: dirijorul George Georgescu și scriitorul Jean Bart. Farul a fost construit în 1808 și are o înălțime de 18,5 m, la vremea respectivă lumina lui fiind vizibilă de la 36 km.

Farul Nou, pe locul vechiului Far Turcesc , o fostă construcție din lemn realizată de turci în 1865 la circa 4 km sud de sat, pe o mică insulă. Avea o înălțime de 19,8 m și era menit să orienteze drumul navelor pentru a evita posibilele bancuri de nisip de la gura Dunării. S-a încercat conservarea farului ca monument istoric și ca punct de observație ornitologică, dar cineva i-a dat foc în 1983.

iulie 2012 5


Farul cel nou a fost construit în 1968 și are forma unei prisme cu baza triunghiulară, o înălțime de 57 m și un sistem de oglinzi care reflecta lumina până la 50 de km.

Farul Vechi din Sulina (Farul Observator) a fost construit de către Comisia Europeana a Dunării în 1887. Se află în aval de Sulina, pe malul stâng al Dunării. Accesul se face doar cu barca, deoarece digul de nord, pe care se putea ajunge pe jos, are o spărtură care-l face inutilizabil. Farul observator reprezintă locația de unde s-au realizat filmări pentru filmul „Toate pânzele sus”. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, marina militară germană l-a transformat în punct de observație.

Farul de pe digul de sud. Cu o înălţime de 11,6 metri şi construit din metal uşor, farul a fost dizlocat de pe postamentul său în anul 1922, din cauza începerii lucrărilor de prelungire în mare a digurilor de protecţie a gurii Canalului Sulina. În 1960 a fost reinstalat aproape de capatul digului de sud al gurii Canalului Sulina.

Turnul de apă. Data exactă a construcției acestui obiectiv nu se cunoaște, însă el se află în stare foarte bună de funcționare și astăzi. Conform istoricilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, armata germană a încercat să arunce întregul edificiu în aer, însă nu a reușit decât să spulbere partea sa superioară.

Arhitectura tradițională specifică a orașului Sulina s-a dezvoltat ca urmare a interferențelor cu stilul arhitectural contemporan. Specifice Sulinei sunt casele cu temelie înaltă din piatră, învelite cu olană și care au la parter ateliere meșteșugărești, prăvălii sau cafenele. Un element aparte îl reprezintă casele din incinta Comisiei Europene a Dunării și din jurul farului, construite între 1868 – 1869, care trimit spre occident, în ciuda eclectismului perioadei.

Arhitectura rurală specifică zonei, cu planimetrie și elevație caracteristică satelor din Deltă, este reprezentată de case aflate la periferie.

Clădirile industriale de pe malul stâng al Dunării reprezintă un potențial patrimoniu cultural - industrial.

Catedrala Ortodoxă Sfântul Nicolae din Sulina, patrimoniu cultural national, a fost construită în mai multe etape între anii 1910 – 1938, temelia sa fiind pusă de însuși regele Carol I cu ocazia vizitei din 1910. În arhitectura edificiului, de influenta romanească, se remarcă brâul în torsadă și medalioanele exterioare realizate în mozaic.

Biserica Ortodoxa de Rit Vechi din Sulina, patrimoniu cultural national, a fost construită în anul 1866 și prezintă o evidentă influență rusească. Deoarece în sec. XIX era singura biserică din oraș în care se oficia cultul crestin a fost declarată, de Episcopia Galați, biserică catedrală. In 2009 a inceput restaurarea monumentului, prin Planul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice.

iulie 2012 6


Biserica Grecească din Sulina a fost construită în anul 1869, respectând stilul bisericilor grecești de sec. XIX din Dobrogea, cu fronton stilizat deasupra intrării și cu o singură turlă joasă, de dimensiuni mici. În fața bisericii se află, separat de clădire, un turn clopotniță. În interior se remarcă altarul vopsit alb și un baldachin din lemn sculptat cu motive florale funerare, alb cu detalii aurii.

Biserica Romano-Catolică din Sulina a fost construită în 1865, este trinavată și are acoperiș unic pe toată lungimea. Interiorul este înalt și bine luminat datorită celor patru ferestre cu vitralii.

Casa memorială „George Georgescu” din Sulina este locul nașterii celebrului dirijor George Georgescu. În prezent, se află într-o stare avansată de degradare.

Casa in care a locuit scriitorul Jean Bart (Eugeniu Botez) pe când era comandantul portului Sulina, imobil de secol XIX cu o arhitectură unică. Oficial, nu are statut de casa memoriala.

Cimitirul Maritim din Sulina, înființat în 1864, este locul unde au fost îngropați în special străini și foști angajați ai CED, dar și marinari sau comercianți de diverse naționalități. În funcție de principalele confesiuni religioase, cimitirul este delimitat în: creștin (cimitirul bisericilor europene occidentale, cimitirul ortodox, cimitirul ortodox de rit vechi), cimitirul musulman și cimitirul evreiesc.

Aspecte esențiale ale dezvoltării

Analiza situației existente relevă o serie de aspecte cheie de management al dezvoltării urbane, grupate pe cinci paliere de investigație, după cum urmează:

a) Accesibilitate și poziția în teritoriu Orașul Sulina se află în județul Tulcea, la punctul de vărsare al canalului internațional de navigație Sulina în Marea Neagră. Este singurul oraș din Delta Dunării așezat pe axa prioritară a rețelei trans-europene de transport Rin-Main-Dunăre din cadrul Coridorului Pan European de Transport VII, care face legătura între Marea Nordului și Marea Neagră. Orașul nu este accesibil pe căi terestre (rutiere/CF), fapt ce conduce la o mobilitate redusă a populației, cu costuri mari, cu atât mai dificilă în perioade de iarnă și de îngheț al Dunării.

Scăderea populației orașului Sulina în perioada 1992 – 2010 este în total de 1176 persoane, ceea ce reprezintă o pierdere demografică de aproximativ 21%. Ponderea populației tinere, cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani, a înregistrat pe perioada 1992 – 2002 o scădere de la 26% la 16,3%. În același timp, ponderea populației vârstnice a înregistrat o creștere continuă de la 11,7% în 1992 la 15,9% în 2002. Dacă pentru moment populația în vârstă de muncă este bine reprezentată, în următoarele două decenii vom asista la o răsturnare a piramidei vârstelor, efectivele de populație care a depășit vârsta de muncă fiind mult mai mari decât cele de populație tânără și în vârstă de muncă.

b) Dezvoltare economică / turism Activitățile economice principale sunt turismul și pescuitul. Acestea se pot desfășura pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării” din zona cu protecție integrală, din zona tampon și din zona economică și sunt reglementate prin Legea nr. 82/1993. Aceste activități sunt reglementate de Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, care este emitentul autorizațiilor de pescuit și

iulie 2012 7


pentru exploatarea resurselor stabilind cantitățile disponibile și restricțiile specifice fiecărui gen de activitate economică.

Turismul poate fi considerat în orașul Sulina ramura economică cu cel mai mare potențial de creștere având în vedere zona deosebit de frumoasă, unică în Europa, căreia i se încadrează – Delta Dunării, dar și ieșirea la Marea Neagră într-un decor încă nu foarte modificat de om. Potențialul local nu este valorificat la reala lui valoare, iar analiza informațiilor existente cu privire la dotările zonei și la numărul de turiști atrași evidențiază acest lucru. Pe de altă parte trebuie identificate și prezervate acele forme ale activităților turistice care să nu interacționeze cu biodiversitatea specifică zonei deltei și care să nu aducă modificări peisajului natural.

c) Echipare cu infrastructură și servicii Deși starea infrastructurii (alimentare cu apă, canalizare, străzi etc.) în Sulina nu este satisfăcătoare la data elaborării prezentei lucrări, în ultimii ani autoritățile locale au întreprins o serie de inițiative, materializate prin proiecte depuse pentru co-finanțare prin fonduri europene pentru alimentare cu apă, canalizare și reabilitare străzi.

Sistemul de alimentare cu apă și canalizare deservește aproximativ 70% din populație. Nu există sistem centralizat de alimentare cu energie termică, iar potențialul eolian și solar deosebit este valorificat doar într-o foarte mică măsură. Iluminatul public este realizat parțial, pe străzile principale. Depozitul de deşeuri existent la nivelul oraşului este neconform (se află în procedură de închidere, cu termen anul 2017).

Serviciile de sănătate publică sunt asigurate la limită. După ce anterior a fost reabilitat, spitalul a fost desființat anul trecut, devenind exact, Centru de Pemanență Medicală unde nu se mai pot face internari, dar se asigură permanența asistenței medicale. Infrastructura de educație cuprine liceul „Jean Bart” cu profilurile filologie, matematică-fizică și matematică –informatică (in total 8 clase liceu și șase clase gimnaziu), Școala de Arte și Meserii, Școala Generală și grădinița cu 120 de locuri.

d) Cadrul natural și construit Din punct de vedere al mediului natural și al mediului urban, teritoriul administrativ al orașului Sulina face parte integrantă din Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), una din cele mai întinse zone umede din Europa, arie protejată de importanță ecologică natională și internațională, fiind singurul oraș din România cu această caracteristică.

Datorită lipsei activităților economice poluante și caracteristicilor naturale date de vânt și de debitul mare al apelor Dunării, starea calității elementelor mediului urban (calitatea aerului și calitatea apelor de suprafață) este bună, neexistând amenințări din acest punct de vedere.

Patrimoniul construit, pe de altă parte, se află într-o proporție importantă în stare de declin – atât urban și architectural, din punct de vedere social și economic: multe clădiri prezintă risc structural, alte clădiri au fost părăsite și sunt în stare de colaps, proprietarii privați nu investesc în clădirile de patrimoniu, preferând să construiască clădiri noi a căror arhitectura nu se integrează în fronturile construite.

e) Administrația publică locală Primăria orașului Sulina se ocupă de managementul eficient al orașului, care include relația cu cetățenii, oferta de servicii publice și implementarea politicilor de dezvoltare prin programe și proiecte. Cu un număr de 87 de posturi (din care 29 funcții publice) și cu un buget propriu de venituri și cheltuieli de 7299,5 mii lei în 2012, primăria are în implementare o serie de proiecte de investiții în infrastructură (prezentate în capitolul I), fără a avea însă o unitate specială de implementare a proiectelor finanțate din fonduri externe.

iulie 2012 8


Pe baza concluziilor etapei de analiză, în cadrul atelierului de lucru organizat în 18.03.2012, au fost identificate principalele puncte tari (S) și puncte slabe (W) ale orașului, precum și oportunitățile (O) și pericolele (T) ce vizează dezvoltarea acestuia. Matricea acestor elemente de analiză SWOT se prezintă astfel:

Matricea SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABEAccesibilitate și poziția în teritoriu

Amplasare în Delta Dunării, pe axa prioritară a rețelei trans-europene de transport Rin-Main-Dunăre din cadrul Coridorului Pan European de Transport VII

Localizare pe Dunăre și pe malul Mării Negre

Accesibilitate redusă (doar pe apă), cu mobilitate limitată a populației (ăn special în condiții de iarnă)

Scăderea populației datorată sporului natural negativ și migrația tinerilor și vârstnicilor

Dezvoltare economică / turism Activități economice existente legate de

turism și pescuit, reglementate de ARBDD Lipsa de investiții/ activități economice

durabile și locuri de muncă Caracter sezonier al activităților turistice Lipsa activități turistice licențiate Absența unor măsuri active de promovare a

turismului Lipsa activităților de agrement Activități de braconaj

Echipare cu infrastructură și servicii Existența unui sistem de alimentare cu apă

și canalizare Pietruirea/reabilitarea drumurilor principale Infrastructura de educație

Echiparea edilitară (apă, canal, încălzire, drumuri, colectarea deșeurilor) – nu acoperă întreaga suprafată, sau în stare proastă

Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu energie termică

Servicii de sănătate reduse (atât pentru locuitori cât și pentru turiști)

Cadrul natural și construit Istorie, tradiții, patrimoniu – autenticitate și

unicitate Situl UNESCO al Deltei Dunării Cadrul natural generat de Delta Dunării și de

fluviu (pentru turism și pentru pescuit) Condiții climatice favorabile turismului

helio-marin

Starea de degradare a patrimoniului construit

Administrația publică locală Proiecte de dezvoltare implementate cu

succes Lipsa unei unități speciale de implementare

a proiectelor finanțate din fonduri externe

OPORTUNITATI PERICOLE

iulie 2012 9


Accesibilitate și poziția în teritoriu Creșterea accesibilității și mobilității prin

legături auto ecologice în teritoriu Descreșterea populației/migrația către alte

oportunități de locuri de muncă

Dezvoltare economică / turism Dezvoltarea activităților turistice bazate pe

potențialul natural și construit existent Implementarea unui 10ystem de licențe în

turism

Scăderea/migrația forței de muncă Competiția cu alte destinații turistice din

țară, sau din zona Mării Negre Diminuarea turismului ca urmare a crizei

economice

Echipare cu infrastructură și servicii Utilizarea energiilor regenerabile

(alternative) – pentru iluminat public, încălzire șI transport public (mașini electrice, nave de agrement electrice) pentru obtinerea unui statut ECO al orașului

Scăderea atractivității turistice datorită echipării precare cu servicii și utilități publice

Cadrul natural și construit Fond construit ce poate fi reabilitat –

permite locații pentru funcțiuni comerciale, de agrement

Creșterea poluării pe Dunăre/ exploatării petroliere pe Marea Neagră

Distrugerea fondului piscicol prin braconaj Degradarea până la dispariție a

patrimoniului construit

Administrația publică locală Asistența financiară EU 2014-2020 Dezvoltarea capacității primăriei de

implementare a proiectelor PIDU (PUG, regulament)

Diminuarea resurselor financiare disponibile pentru implementarea proiectelor

iulie 2012 10


Strategia de dezvoltare

Viziune și obiective strategice

Sulina este și va deveni în continuare (1) un oraș al locuitorilor, care să conțină calitățile necesare unui mediu de viață prietenos și curat și (2) o destinație atractivă pentru turiști. In acest sens, viziunea de dezvoltare adoptată sintetizează atributele celor două direcții după cum urmează:

Sulina – o comunitate solidară, păstrătoare a unei tradiții multiculturale europene, un oraș verde, poartă de intrare în istoria și cultura Delta Dunării

și a Mării Negre

Obiectivele strategice de dezvoltare derivate din viziune sunt:

Obiectiv strategic 1Natura și comunitatea: Imbunătățirea calității vieții și valorificarea atentă a resurselor naturale și antropice

Obiectiv strategic 2Turism în legenda Dunării: Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului

Obiectiv strategic 3Cetățenii și administrația: Intărirea administrației publice locale și a participării cetățenilor la luarea deciziei

Fiecare obiectiv strategic este însoțit de următoarele obiective specifice, după cum urmează:

Obiectiv strategic 1Natura și comunitatea: Imbunătățirea calității vieții și valorificarea atentă a resurselor naturale și antropice

Obiective specifice:1.1. Conectarea orașului la rețeaua de transport, de comunicare și la rute turistice1.2. Reducerea disparităților teritoriale privind accesul la utilități și servicii de calitate

Obiectiv strategic 2Turism în legenda Dunării: Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului

Obiective specifice:2.1. Promovarea unei infrastructuri urbane specifice, bazată pe tehnologie și cultură ECO, valorificând potențialul unic al Deltei Dunării și Mării Negre2.2. Creșterea contribuției culturale a Sulinei la cunoașterea istoriei și patrimoniului civilizațiilor din regiunea Mării Negre

Obiectiv strategic 3Cetățenii și administrația: Intărirea administrației publice locale și a participării cetățenilor la luarea deciziei

Obiective specifice:3.1. Imbunătățirea managementului orașului

iulie 2012 11


Programe sectoriale (PS) și proiecte

Argumente strategice și operaționale ce susțin proiectele

Complementar documentelor strategice formulate până în prezent de comunitatea locală, documentul de față abordează scenariul activ de dezvoltare urbană – construit pe dezvoltarea turistică și se focalizează pe un pachet integrat de programe și proiecte care vizează în primul rând susținerea acestui sector economic și a infrastructurii sale suport.

Acest pachet răspunde elementelor precizate în analiza SWOT, aspectelor cheie de management identificate prin analiza situației existente și răspunde obictivelor strategice de dezvoltarea durabilă integrată formulate anterior. Pentru fiecare obiectiv sectorial este elaborat un set integrat de programe și proiecte ce se adresează problematicii domeniului respectiv. Dacă programele au caracter sectorial, proiectele sunt punctuale, localizate în spațiu și se adresează unei probleme specifice. Amplasarea lor se realizează pe întreg teritoriul orașului, vizând mai ales zona centrală și zonele de interes turistic.

Proiectele au suport în decizia administrației publice locale, fiind susținute de PUG, PATJ Tulcea, PATZ Delta Dunării, alte strategii și studii elaborate la nivel local. Proiectele propuse sunt rezultatul atelierului de lucru din 18 martie 2012 și consultării publice din 28-29 martie 2012.

Lista programelor sectoriale (PS) de dezvoltare

PS 1. Creșterea accesibilității orașului în context regional și internațional1.1. Program de creștere a accesibilității și mobilității pentru dezvoltarea socio-economică1.2. Program de dezvoltarea infrastructurii IT

PS 2. Dezvoltarea orașului locuitorilor prin îmbunătățirea echipării cu infrastructură urbană și servicii

2.1. Program de energie regenerabilă2.2. Program de management al deseurilor2.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public2.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și educație2.5. Program de locuire 2.6. Program de asistența sociala

PS 3. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi servicii turistice directe și conexe3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii (marca Sulina verde)3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe (marca Sulina verde)3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-știintific

PS 4. Creșterea atractivității orașului prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural 4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu4.2. Program de evenimente cultural4.3. Program de protecția mediului

PS 5. Creșterea capacității operaționale în management public și turistic5.1. Program de întărire a capacității administrației publice locale5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic

iulie 2012 12


Lista proiectelor conform planului de programe de dezvoltare integrată

PS 1. Creșterea accesibilității orașului în context regional și internațional1.1. Program de creștere a accesibilității și mobilității pentru dezvoltarea socio-economică

1.1.1. Realizarea drumului de acces rutier și de biciclete Tulcea – Sulina Descriere: Proiectul asigură conectarea orașului Sulina pe cale terestră cu teritoriul județean, facilitând relația locuitorilor și turiștilor până în municipiul Tulcea. Se propune un proiect integrat, conținând elemente de infrastructură rutieră pentru o bandă pe sens, plus lucrări conexe – pistă biciclete, mod de transport public ecologic operat de primăria Sulina destinat locuitorilor și vizitatorilor, stație îmbarcare locuitori și turiști cu servicii de informare, semnalizare, camere video supraveghere, etc. Vor fi adoptate soluții optime din punctul de vedere al protecției mediului natural, de materiale de construcție, de regulament de administrare a drumului și de reglementare a vehiculelor permise.

1.1.2. Realizarea pistei de biciclete Sulina- Sf. Gheorghe Descriere: Se realizează legătura cu Sf. Gheorghe cu bicicleta, prin reabilitarea unei căi existente, printr-un proiect integrat conținând atât elemente de infrastructură legate de pista de biciclete, cât și puncte de popas/de observare a habitatului, semnalizare, regulament de administrare a drumului, etc.

1.2. Program de dezvoltarea infrastructurii IT

1.2.1. Realizarea rețelei Internet Descriere: Deși există în prezent conexiune la Internet pentru consumatorii publici și casnici, acest proiect cuprinde realizarea rețelei subterane și organizarea de spații publice cu acces WiFi, inclusiv în punctele de informare turistică. Se propune integrarea proiectului cu lucrările de infrastructură de drumuri și rețele electrice, precum și cu proiectul de semnalizare a traseelor culturale și turistice.

PS 2. Dezvoltarea oraşului locuitorilor prin îmbunătățirea echipării cu infrastructură urbană şi servicii2.1. Program de energie regenerabilă

2.1.1. Elaborarea studiului privind evaluarea potențialului energetic al orașului SulinaDescriere: Studiul va include soluții pentru utilizarea resurselor regenerabile incluzând analize cost-beneficiu și o analiză de impact asupra mediului. Vor fi luate în considerare mai multe opțiuni 1: (a) utilizare energie solară (panouri solare – apă caldă, panouri fotovoltaice-energie electrică); Sulina se află în zona de radiație solară I, cu o intensitate a radiației solare > 1350 kWh/m2/an; (b) utilizare energie eoliană – Sulina se află în a doua zonă cu potențial eolian ce poate fi utilizat în mod rentabil, viteza medie anuală a vântului situându-se în jurul a 6 m/s. Față de alte zone exploatarea energetică a potențialui eolian din această zonă este favorizată și de turbulența mai mică a vântului; (c) salcie energetică – sursa alternativa de energie a cărei ardere in forma bruta sau peletizata are emisii apropiate de zero; (d) transformare (după închidere) a depozitului de deșeuri neconforme în sursă pentru biogaz.

1 Sursa: Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România – ICEMENERG, 2006

iulie 2012 13


2.1.2. Energie alternativă pentru încălzire Descriere: Vor fi preluate și utilizate rezultatele studiului menționat mai sus care au un raport cost eficiență optim și care sunt permise de Statutul Rezervației.

2.1.3. Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public utilizând surse regenerabile Descriere: Tot pe baza concluziilor studiului energetic, se va moderniza iluminatul public. Se propune utilizarea stâlpilor de iluminat stradal cu lampa LED, panou fotovoltaic, etc.2.1.4 Transport public verde pentru locuitori/vizitatori Descriere: Proiectul are în vedere reducerea emisiilor de CO2 prin utilizarea de vehicule alimentate de combustibili “verzi”(biogaz, etanol din biomasa agricolă, biodiesel, hibrid-curent electric și etanol), precum și construirea de stații de alimentare pentru autovehicule electrice.

2.2. Program de management al deseurilor

2.2.1. Sistem integrat de management al deşeurilor în Sulina (parte a sistemului integrat de management al deşeurilor în judeţul Tulcea) Descriere: Proiectul se află în curs de evaluare la POSMEDIU și include următoarele investiții: (a) colectarea selectivă a deșeurilor și compostarea în gospodării, (b) închiderea depozitului urban de deșeuri neconform din Sulina – termen de închidere 2016 (activități preconizate: acoperire depozit cu pământ fertil; plantare material vegetal specific; realizare puțuri de monitorizare). Se propune completarea proiectului cu o campanie de conștientizare a locuitorilor și turiștilor privind colectarea selectivă a deșeurilor (inclusiv în școli și grădinițe).

2.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public

2.3.1 . Amenajarea cheiului Dunării Descriere: Proiectul are ca scop refacerea imaginii ce a consacrat Strada I ca spațiu public reprezentativ, prin includerea de mobilier urban, pavimente adaptate diverselor funcțiuni (primire pasageri și mărfuri, circulatie pietoni/turiști), inclusiv facilități de andocare, iluminat public, elemente de vegetație, includerea unor opere de artă contemporană legate de caracterul multicultural al Sulinei.

2.3.2. Pietruirea drumurilor orășenești / străzile III-VI și a celor perpendiculare, precum și a trotuarelor aferenteDescriere: Proiectul cuprinde pietruirea străzilor III-VI, Unirii, Rahovei, Plevnei, Ion Ghica, Costache Negri, Cuza Vodă, Mihai Eminescu, Păcii, Mircea Vodă, Mihai Kogălniceanu, Dunării, CA Rosetti, Tudor Vladimirescu, Ion Creangă, Republicii, 1 Mai, 2 Mai, Nicolae Bălcescu, Walter Mărăcineanu, Mihail Sadoveanu, Cpt. Barbin, Aleea Tineretului, Duiliu Zamfirescu, Independenței, Arthur Popescu, Morunului, Marea Neagră, Mircea Florian, Pescarilor, Europolis. L străzi= de 18,7 km; L trotuare = 22 km

2.3.3. Refacerea și amenajarea spațiilor verziDescriere: Proiectul vizează amenajarea spațiilor verzi existente, a parcurilor și grădinilor publice, precum și refacerea specificului străzilor I și II, cu esențe de arbori adaptate zonei (talie, esență,imagine coloristică).

2.3.4. Reabilitare/modernizare piață agroalimentarăDescriere: Proiectul propune aducerea pieței agro-alimentare la standarde compatibile cu reglementările tehnico-sanitare, dar și cu cerințele turiștilor, aflați în căutare de produse tradiționale.

2.3.5. Realizarea rețelei de canalizare pluvială pe toate străzile localității (preliminar realizării lucrărilor de pietruire a străzilor

iulie 2012 14


Descriere: Proiectul va include realizarea rețelei de canalizare pluvială din tuburi PVC, cămine de vizitare, guri de scurgere și cuprinde realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru realizarea rețelei de canalizare pluvială pe toate străzile orașului Sulina.

3.3.6. Laborator de verificare a calității apei potabile distribuită prin rețeaua publică (pentru toate localitățile din DeltăDescriere: Proiectul cuprinde amenajarea și echiparea laboratorului, angajarea personalului de specialitate, înscrierea la Ministerul Sănatății în „Registrul laboratoarelor pentru monitorizarea calității apei potabile”.

2.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și de educație

2.4.1. Asigurarea serviciilor de bază și de urgență / spital zonalDescriere: Pentru asigurarea serviciilor de sănătate atât pentru locuitori cât și pentru turiști, proiectul prevede organizarea și echiparea spitalului zonal Sulina, care să deservească populația din Delta Dunării cu servicii de bază și de urgență.

2.4.2. Asigurarea serviciilor de salvamarDescriere: Zona de plajă urmează a fi deservită prin proiect cu servicii performante de salvamar.

2.4.3. Campus școlar și scoală de artă și meserii Descriere: Se propune finalizarea proiectului pentru campusul școlar și reabilitarea școlii de artă și meserii.

2.5. Program de locuire

2.5.1. Reabilitarea fondului de locuit tradițional Descriere: Proiectul de reabilitare a fondului de locuit tradițional este un proiect integrat ce cuprinde atât elemente de punere în siguranță a clădirilor de locuit, cât și elaborare catalog de adaptare a clădirii și a gospodăriei la o calitate actuală a locuirii, sau pentru includerea funcțiunii de cazare în vederea dezvoltării capacitații de primire de turiști pe perioada estivală.

2.5.2. Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de locuințe Descriere: Proiectul prevede în manieră integrată amenajarea spațiilor adiacente blocurilor de locuințe, pentru a permite accesul în siguranță, colectarea deșeurilor, amplasarea de spații verzi, mobilier urban, jocuri pentru copii, etc.

2.6. Program de asistența sociala

2.6.1. Reabilitarea locuințelor sociale Descriere: Se propune analiza cererii pentru locuințe sociale și reabilitarea/aducerea acestora la standarde de locuire moderne, precum și extinderea stocului existent în corelare cu cererea.

2.6.2. Centru de asistență pentru persoane în vârstă și cu dizabilități Descriere: Tinând cont de tendința demografică și a indicatorilor economici, proiectul vizează realizarea unui centru de asistență pentru o categorie socială analizată printr-o analiză specifică.

iulie 2012 15


PS 3. Dezvoltarea orașului productiv bazat pe produse și servicii turistice 3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii (marca Sulina Verde)

3.1.1. Producție de mobilier / mobilier stradal, elemente de construcție din materiale localeDescriere: Proiectul cuprinde ateliere de prelucrare a materialelor locale (stuf, lemn, nisip, piatră) pentru producția de elemente pentru construcții civile, observatoare/ puncte de observație pe trasee turistice, mobilier urban, mobilier spații comerciale și pensiuni turistice, etc.

3.1.2. Ateliere de confecționare de produse pentru industria hotelierăDescriere: In continuarea proiectului 3.1.1., acest proiect completează lanțul de producție cu ateliere manufacturiere pentru confecții din materiale locale destinate hotelurilor și pensiunilor din regiune (covoare, perdele, rogojini, papuci, șervete, etc.).

3.1.3. Centru de fabricație bărci și accesorii de pescuitDescriere: Proiectul vizează promovarea meșteșugurilor tradiționale și a pescuitului sportiv, prin producția și comercializarea articolelor ce susțin activitățile de recreere specifice mediului deltei.3.1.4. Prelucrarea și exportarea produselor de peșteDescriere: Pentru valorificarea resursei piscicole și stimularea sectorului de pescuit, proiectul propune o linie de producție pentru conserve de produse tradiționale din pește, sub marca Sulina verde, destinată atât pieței interne, cât și exportului.

3.1.5. Restaurante cu mâncare și băutură bazată pe bucatarie locală/regională Descriere: Serviciile de alimentație publică bazate pe produsele locale și pe bucătăria tradițională a comunității multi-etnice reprezintă un pilon important în dezvoltarea turismului. Proiectul propune un lanț de restaurante/cafenele cu acest specific, prin reabilitarea și reutilizarea spațiilor comerciale tradiționale situate pe străzile I și II.

3.1.6. Centru de reparații și întreținere mijloace de transport turistic (pe apă/pe uscat)Descriere: Promovarea mărcii Sulina verde trebuie susținută de mijloace de transport eco/nepoluante destinate atât turiștilor cât și localnicilor (biciclete, mașini electrice, bărci cu vâsle, hidrobiciclete, etc.). Pentru întreținerea acestora, se prevede realizarea unui centru specializat.

3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe (marca Sulina Verde)

3.2.1. Centru de închiriere mijloace de transport pentru trasee turistice Descriere : Proiectul integrează centrul de închiriere pentru diverse mijloace de transport turistic, cu elemente de agrement, informare și promovare (centru ghizi, pliante informative, ghiduri), precum și comercializare de produse de artizanat /souvenir, produse alimentare locale. Centrul oferă pentru închiriere biciclete, baloane cu aer, bărci cu vâsle/posibil echipate cu lunete, etc.).

3.2.2. Reabilitarea /modernizarea portului turistic maritim (în zona liberă)Descriere : Proiectul face parte din programul de restructurare a zonei libere și prevede operațiuni de amenajare a portului turistic, în vederea facilitării accesului vaselor de pasageri/vase de croazieră, a ambarcațiunilor private și a dezvoltării turismului în Marea Neagră.

3.2.3. Organizarea unui traseu de croazieră pe Marea Neagră – Etapa 1: Mangalia-Constanța – SulinaDescriere: Adițional proiectului 3.2.2, acest proiect integrat îmbină elemente de transport maritim, spații de îmbarcare cu servicii conexe, cu promovarea turismului în regiune (prin materiale publicitare, ghiduri, etc.).

iulie 2012 16


3.2.4. Construirea unui centru spa cu produse marineDescriere: Proiectul prevede realizarea unui centru de agrement/relaxare/spa, care să folosească produse naturale, obținute din resursele locale (pe bază de alge marine, nămoluri, caviar, etc.).

3.2.5. Realizarea unui centru de tratament pentru cei ce activează în domenii profesionale de risc și suprasoliciatareDescriere: Tot în incinta zonei libere, se propune amenajarea unui centru de tratament bazat pe terapii helio-marine și produse naturiste pentru persoane afectate de suprasolicitare și stres.

3.2.6. Reabilitarea clădirilor din Zona Liberă și transformarea lor în centre culturale ale statelor CEDDescriere: Proiectul cuprinde realizarea unui parteneriat cu state europene pentru refunctionalizarea patrimoniului construit minor, reprezentat de locuintele ridicate pentru personalul CED situate în zona liberă. Proiectul va crea un spatiu multicultural specific perioadei începutului de sec. XX, într-o interpretare contemporană și va transforma clădirile în centre/ ambasade culturale ale acestor state, adăpostind expoziții, activități și evenimente culturale, etc.

3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-știintific

3.3.1. Centru de Cercetare al Deltei Dunării și Mării Negre Descriere: Proiectul integrat conține elemente de construcție/reabilitare a clădirii, spații de expunere, laboratoare de cercetare, bibliotecă, săli de conferință, birouri, spații de cazare pentru cercetători invitați, cantină, echipamente specifice, etc., precum și centrul de informare pentru RBDD.

3.3.2. Muzeu al istoriei Portului Liber Sulina și a CED Descriere: Proiectul integrat conține elemente de construcție/reabilitare, săli expunere, (pentru machete, documente arhivă, mod de viață a comunității, tehnologii folosite, instrumente de navigație), spații depozitare, biblioteca, săli de conferință, cafenea, echipamente specifice, etc.

3.3.3. Semnalizarea traseelor culturale Descriere: Acest proiect integrează amplasarea elementelor fixe de afișare/prezentare (plus mobilier stradal), cu un centru de informare, alcătuit din display-uri interactive (coordonat cu proiectul rețelei Internet) și cu puncte de vânzare de pliante, albume, ghiduri cu traseele culturale și elementele componente ale acestora (în format text și electronic), etc.

3.3.4. Centru polivalent pentru evenimente culturale Descriere: Proiectul presupune reabilitarea clădirii cinematografului și echiparea flexibilă a acesteia pentru funcțiuni culturale (cinematograf, spectacole teatru, concerte, etc.).

PS 4. Creșterea atractivității orașului prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural 4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu

4.1.1. Realizarea planului urbanistic zonal pentru zona construită protejată (PUZCP) și inventarierea și clasarea obiectivelor cu valoare de patrimoniuDescriere: Proiectul cuprinde detalierea zonelor delimitate prin PUG, pentru includerea unor reglementări specifice în vederea reabilitării contextului urban protejat (liber și construit) la nivelul cerut de dezvoltarea Sulinei ca statiune turistică, precum și completarea demersului de inventariere inițiat prin PUG de clasare și refuncționalizare a unor obiective valoroase ca exemple tipologice de patrimoniu local

iulie 2012 17


4.1.2. Elaborarea PUZ Zona liberă și plan de revitalizareDescriere: Proiectul vizează planificarea operațiunilor de dezvoltare a terenului din Zona Liberă, precum și de reabilitare a clădirilor, prin realizarea Planului Urbanistic Zonal și regulamentului aferent.

4.1.3. Reabilitarea și punerea în siguranță a clădirilor cu valoare de patrimoniu (pe adrese)Descriere: In urma procesului de clasare, vor fi incluse în proiecte de restaurare clădirile aflate cu precădere pe traseele culturale de vizitare a orașului.

4.1.4. Reabilitarea fațadelor fronturilor străzii I și IIDescriere: Proiect de relevare a clădirilor de sec. XIX-inc. Sec. XX(Strada I, II) în vederea includerii în programul MDRTde refacere a fațadelor.

4.1.5. Reabilitarea clădirilor industriale pe malul stâng al DunăriiDescriere: Clădirile incluse conform PUG în Zona Construita Protejata nr. 4 ”Atelierele CED”, vor ajuta, prin refuncționalizare, la dezvoltarea ambelor maluri ale Dunării, reprezentând un proiect integrat de punere în valoare a zonei de locuințe existentă și de ateliere dezafectate, zonă care nu participă în prezent la viața orașului.

4.2. Program de evenimente culturale

4.2.1.Agenda evenimentelor culturaleDescriere: Proiectul are ca scop promovarea orașului ca destinație pentru evenimente culturale și în acest scop organizează agenda acestor manifestări, pe care o va distribui în diverse reprezentări grafice (pliante, afișe, site Internet) și pe diferite canale de informare.

4.2.2.Evenimente culturale pentru copiiDescriere: In parteneriat cu ONG-uri locale, vor fi organizate evenimente culturale pentru copii (în tabere de vară) conform unei agende speciale dedicată acestora.

4.2.3.Tabere de creație pentru artisti plasticiDescriere: Proiectul va reuni artiști plastici de la nivel național/internațional într-un atelier de creație, ce va viza totodată punerea în valoare a peisajului natural și construit prin operele de artă ale acestora ce vor fi inserate în spațiile publice urbane .

4.2.4.Organizarea unui târg sezonier de produse Sulina Verde Descriere: Produsele artizanale și agro-alimentare marca Sulina Verde vor fi promovate printr-un târg anual, estival.

4.3. Program de protecția mediului

4.3.1. Perdele de protecțieDescriere: Proiectul include lucrări de ecologizare în zona sud-Sulina ce constau în realizarea unei perdele forestiere în suprafață de 25 ha plantată cu specii autohtone, amplasat de-a lungul digului sud-Sulina al incintei agricole. Perdeaua forestieră are o lungime de cca. 5500 m și o lațime de 45-50 m și are rolul de consolidare a malului canalului existent în zona respectivă. ( Proiect prevăzut 2008-2010 în Strategia de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării).

4.3.2. Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității Descriere: Proiectul are ca scop imbunătățirea stării de conservare a biodiversității in sectorul pontic al Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin crearea unor condiții optime de informare și vizitare, care

iulie 2012 18


să satisfacă localnicii și vizitatorii din punct de vedere educativ și recreațional și să contribuie la minimizarea impactului negativ asupra naturii.

Sunt incluse: Realizarea Centrului de Vizitare de la Sulina si utilarea acestuia cu echipamente și exponate (Centrul de Vizitare ocupa amplasamentul: F 12: intravilan, si se afla amplasat direct la Dunare, la adresa Str. L, nr.118. In prezent cladirea se afla in constructie); Amenajarea a patru trasee tematice de vizitare a Deltei Dunarii cu plecare de la Sulina și realizarea și instalarea de panouri informative în lungul traseelor; Realizarea ghidului vizitatorului zonei pontice a RBDD; Desfășurarea de seminarii de informare, Realizarea ghidului cu speciile și habitatele de interes comunitar ale zonei pontice și fluvio-marină din RBDD; Cartarea zonelor cu elemente naturale protejate (ex. Volbura de nisip), semnalizarea și securizarea acestora, Realizarea de pliante individuale pentru diferitele specii și habitate pontice din RBDD și Realizarea unui mic album cu specii și habitate de interes comunitar din sectorul pontic al RBDD. (Proiect aflat în derulare, bugetat în Axa 4 POS Mediu, cu finalizare in 2013).

PS 5. Creșterea capacității operaționale în management public și turistic5.1. Program de întărire a capacitații administrației publice locale

5.1.1. Unitatea de implementare a proiectelor din PIDUDescriere: In prezent, nu există în cadrul primăriei o unitate dedicată special implementării programelor de dezvoltare. Acest proiect vizează organizarea unui astfel de birou, echipat cu logistică și personal calificat, care să gestioneze programele și proiectele din PIDU, finanțate din fonduri proprii sau din fonduri atrase.

5.1.2. Formarea continuă a personalului implicat în implementarea proiectelorDescriere: Personalul angajat prin intermediul proiectului anterior are nevoie de formare profesională continuă în domenii generale legate de implementarea proiectelor (management de proiect, finanțare europeană), dar și în domenii specifice (infrastructură urbană, energie regenerabilă, conservarea patrimoniului). Proiectul va include programe integrate de perfecționare, derulate pe toată perioada de implementare a PIDU.

5.1.3. Management domeniului public si privat al primărieiDescriere: Proiectul vizează gestionarea informatizată a patrimoniului primăriei, ca instrument de operare a bazei de date conținând proprietățile primăriei și de luare a deciziei în vederea valorificării eficiente a acestora.

5.1.4. Consultarea /informarea periodică a comunitățiiDescriere: Proiectul asigură informarea și consultarea permanentă a comunității pe perioada de implementare a PIDU, prin publicarea lunară de știri pe site-ul primăriei, prin afișarea în panouri publicitare și organizarea de întâlniri publice semestriale.

5.1.5. Parteneriat teritorial cu localitățile vecine (Sf. Gheorghe, Nufărul, Partizani, Gorgova, Crișan, Rosetti)Descriere: Cum dezvoltarea orașului Sulina se realizează în contextul teritorial al RBDD, proiectul propune realizarea unui parteneriat asociativ cu localitățile învecinate, pentru a promova proiecte comune de organizare a traseelor și activităților turistice specifice Deltei.

iulie 2012 19


5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic

5.2.1. Formarea continuă a personalului din HORECADescriere: Proiectul vizează perfecționarea personalului angajat în industria turistică, prin programe periodice inițiate și organizate de asociații ale sectorului privat din acest domeniu (hoteluri, pensiuni, restaurante, firme de catering, dar și agenții de turism, operatori de transport, etc.)

5.2.2. Plan de marketing și promovare turisticăDescriere: Proiectul are ca scop realizarea unei strategii de marketing și promovării unui brand turistic al Sulinei, ca inițiativă a unui parteneriat public privat, în care autoritatea locală este susținută de ARBDD, ONG-uri și reprezentanți ai industriei turistice

5.2.3. Plan MDRT pentru susținerea dezvoltării turistice Descriere: Proiectul propune continuarea suportului MDRT pentru dezvoltarea turistică a orașului măsuri de susținere a implementării proiectelor primăriei din PIDU, de stimulente financiare pentru sectorul privat pentru acțiuni destinate “turismului verde”, de facilitare a parteneriatului teritorial și instituțional (între organizațiile publice locale și centrale). (propunere-Axa prioritară pentru orașe turistice sub 10000 locuitori, în perioada de finanțare proiecte prin instrumente financiare ale UE perioada 2014-2020)

iulie 2012 20


Lista proiectelor organizate pe programe, solicitant, perioada și finanțare

Cod proiect

Denumire proiect Prioritatea

Solicitant Perioada de implementare

Surse de finanțare Evaluare proiect

Anulînceperii

Anulfinalizării

1 2 3 4 5 6 7Program 1.1. Program de creştere a accesibilităţii şi mobilităţii pentru dezvoltarea socio-economica

1.1.1. Realizarea drumului de acces rutier și de biciclete Tulcea – Sulina CJ Tulcea / CL Sulina

2013 2017 Fonduri UE 500.000 Euro/km, se solicită SF

1.1.2. Realizarea pistei de biciclete Sulina- Sf. Gheorghe CL Sulina/CL Sf. Gheorghe.

2012 2014 Fonduri UE/MDRT 500 Euro/mlse solicită SF

Program 1.2. Program de dezvoltarea infrastructurii IT1.2.1. Realizarea rețelei Internet CL Sulina 2014 2016 Fonduri UE 100.000 Euro

Program 2.1. Program de energie regenerabilă2.1.1. Elaborarea studiului privind evaluarea potențialului energetic al oraşului

SulinaCL Sulina 2012 2013 Buget local și național 100.000 Euro

2.1.2. Energie alternativă pentru încălzire CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE (POSCCE Axa 4.2)

20.000.000 Euro

2.1.3. Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public utilizând surse regenerabile

CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE (POSCCE Axa 4.2)

1.000.000 Euro

2.1.4. Transport public verde pentru locuitori/vizitatori CL Sulina 2015 2020 Fonduri UE/MDRT/surse private

40.000 Euro statie alim.65.000 Euro – micobuz eco

Program 2.2. Program de management al deseurilor2.2.1. Sistem integrat de management al deșeurilor în Sulina (parte a sistemului

integrat de management al deșeurilor în județul Tulcea)CJ Tulcea/CL Sulina 2013 2017 Fonduri UE/POS Mediu 33,9 milioane Euro

Program 2.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public2.3.1. Amenajarea cheiului Dunării CL Sulina 2014 2020 Fonduri UE se solicită SF2.3.2. Pietruirea drumurilor orașenești / străzile III-VI și a celor perpendiculare,

precum și a trotuarelor aferenteCL Sulina 2013 2015 Fonduri UE/MDRT 300.000 Euro/km

2.3.3. Refacerea și amenajarea spațiilor verzi/parcuri CL Sulina 2014 2015 Buget local 50 Euro/mp2.3.4. Reabilitare/modernizare piață agroalimentară CL Sulina 2013 2014 Buget local 500.000 Euro2.3.5. Realizarea rețelei de canalizare pluvială pe toate străzile localității

(preliminar realizării lucrărilor de pietruire a străzilor)CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE 230Euro/ml

2.3.6. Laborator de verificare a calității apei potabile distribuită prin rețeaua publică (pentru toate localitățile din Deltă)

CL Sulina 2012 2013 Fonduri UE 500.000 Euro

Program 2.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și de educație2.4.1. Asigurarea serviciilor de bază și de urgență / spital zonal CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE Conform SF2.4.2. Asigurarea serviciilor de salvamar CL Sulina 2012 2013 Buget local 10.000 Euro

iulie 2012 21


2.4.3. Campus scolar și scoală de artă și meserii CL Sulina 2012 2013 Fonduri UE Conform SFProgram 2.5. Program de locuire

2.5.1. Reabilitarea fondului de locuit tradițional CL Sulina 2015 2020 Buget local/Fonduri UE 300 Euro/mp2.5.2. Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de locuințe CL Sulina 2016 2018 Fonduri UE 25.000 Euro

Program 2.6. Program de asistența sociala2.6.1. Reabilitarea locuințelor sociale CL Sulina 2015 2018 Fonduri UE 200 Euro/mp2.6.2. Centru de asistență pentru persoane în vârstă și cu dizabilități CL Sulina 2016 2018 Fonduri UE 1.000 Euro/mp

Program 3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii (marca Sulina verde)3.1.1. Producție de mobilier / mobilier stradal, elemente de construcție din

materiale localeSectorul privat 2013 2015 Surse private + Fonduri UE Conform SF și plan de

afaceri3.1.2. Ateliere de confecționare de produse pentru industria hotelieră Sectorul privat 2014 2016 Surse private + Fonduri UE3.1.3. Centru de fabricație bărci și accesorii de pescuit Sectorul privat 2015 2020 Surse private + Fonduri UE3.1.4. Prelucrarea și exportarea produselor de pește Sectorul privat 2015 2020 Surse private + Fonduri UE3.1.5. Restaurante cu mâncare și băutură bazată pe bucatarie locală/regională Sectorul privat 2015 2020 Surse private + Fonduri UE3.1.6. Centru de reparații și întreținere mijloace de transport turistic (pe apă/pe

uscat)Sectorul privat 2015 2020 Surse private + Fonduri UE

Program 3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe (marca Sulina verde)3.2.1. Centru de închiriere mijloace de transport pentru trasee turistice Sectorul privat 2015 2020 Surse private + Fonduri UE3.2.2. Reabilitarea /modernizarea portului turistic maritim (în zona liberă) Administrația zonei

libere2015 2020 Fonduri AZB/Fonduri UE Conform SF

3.2.3. Organizarea unui traseu de croazieră pe Marea Neagră – Etapa 1: Mangalia-Constanța – Sulina

Sectorul privat 2017 2020 Surse private

3.2.4. Construirea unui centru spa cu produse marine Sectorul privat 2017 2020 Surse private + Fonduri UE Conform SF3.2.5. Realizarea unui centru de tratament pentru cei ce activează în domenii

profesionale de risc și suprasoliciatareSectorul privat 2017 2020 Surse private + Fonduri UE Conform SF

3.2.6. Reabilitarea clădirilor din Zona Liberă și transformarea lor în centre culturale ale statelor CED

Administrația zonei libere/CL Sulina

2013 2016 Fonduri UE/Programe bilaterale

1.000 Euro/mp (inclusiv echipamente)

Program 3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-stiintific3.3.1. Centru de Cercetare al Deltei Dunării și Mării Negre ARBDD/CL Sulina 2015 2020 Fonduri UE 1500 Euro/mp3.3.2. Muzeu al istoriei Portului Liber Sulina și a CED CL Sulina 2015 2020 Fonduri UE/MCC 1500 Euro/mp3.3.3. Semnalizarea traseelor culturale CL Sulina 2014 2015 Fonduri UE/MCC 10.000 Euro3.3.4. Centru polivalent pentru evenimente culturale CL Sulina 2016 2020 Fonduri UE 1500 Euro/mp

Program 4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu4.1.1. Realizarea planului urbanistic zonal pentru zona construită protejată

(PUZCP) si inventarierea și clasarea obiectivelor cu valoare de patrimoniuCL Sulina 2012 2013 Buget local 50.000 Euro

4.1.2. Elaborarea PUZ Zona liberă și plan de revitalizare CJ Tulcea 2012 2013 Buget local 40.000 Euro4.1.3. Reabilitarea și punerea în siguranță a clădirilor cu valoare de patrimoniu (pe

adrese)CL Sulina 2013 2020 Fonduri UE 900 Euro/mp

4.1.4. Reabilitarea fațadelor fronturilor străzii I și II CL Sulina 2013 2018 Fonduri UE/MDRT 900 Euro/mp

iulie 2012 22


4.1.5. Reabilitarea clădirilor industriale pe malul stâng al Dunării CL Sulina 2013 2018 Fonduri UE 700 Euro/mpProgram 4.2. Program de evenimente culturale

4.2.1. Agenda evenimentelor culturale CL Sulina 2012 2013 Buget local 2.000 Euro4.2.2. Evenimente culturale pentru copii ONG local 2012 anual Surse private 5.000 Euro/an4.2.3. Tabere de creație pentru artisti plastici ONG local 2013 anual Surse private 5.000 Euro/an4.2.4. Organizarea unui târg sezonier de produse Sulina Verde CL Sulina 2013 anual Surse private 5.000 Euro/an

Program 4.3. Program de protecția mediului4.3.1. Perdele de protecție ARBDD/CL Sulina 2013 2014 Fonduri UE 60.000 Euro4.3.2. Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității ARBDD 2012 2015 Fonduri UE Axa 4 POS

Mediu4.000.000 Euro

Program 5.1. Program de întărire a capacității administrației publice locale5.1.1. Unitatea de implementare a proiectelor din PIDU CL Sulina 2012 2013 Buget local 2.000 Euro5.1.2. Formarea continuă a personalului implicat în implementarea proiectelor CL Sulina 2013 2014 Buget local 6.000 Euro5.1.3. Management domeniului public si privat al primăriei CL Sulina 2013 2014 Buget local 15.000 Euro5.1.4. Consultarea /informarea periodică a comunității CL Sulina 2012 permanent Buget local 3.000 Euro/an5.1.5. Parteneriat teritorial cu localitățile vecine (Sf. Gheorghe, Nufărul, Partizani,

Gorgova, Crișan, Rosetti)CL Sulina 2013 2014 Buget local 1.000 Euro

Program 5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic5.2.1. Formarea continuă a personalului din HORECA Sectorul privat 2013 2015 Surse private 30.000 Euro5.2.2. Plan de marketing și promovare turistică CL Sulina 2014 2015 Buget local 25.000 Euro5.2.3. Plan MDRT pentru susținerea dezvoltării turistice MDRT 2013 2020 Fonduri UE

LegendaPrioritatea I (proiectul începe în următorii 1-3 ani)Prioritatea II (proiectul începe în următorii 3-5 ani)Prioritatea III (proiectul începe în următorii 5-7 ani)

iulie 2012 23


Graficul implementării proiectelor

Nr. crt Denumire proiect 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2 sem1 sem2

1.1.1. Realizarea drumului de acces rutier și de biciclete Tulcea - Sulina

1.1.2. Realizarea pistei de biciclete Sulina- Sf. Gheorghe

1.2.1. Realizarea rețelei Internet

2.1.1.Elaborarea studiului privind evaluarea potențialului energetic al orașului Sulina

2.1.2. Energie alternativă pentru încălzire

2.1.3.Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public utilizând surse regenerabile

2.1.4. Transport public verde pentru locuitori/vizitatori

2.2.1. Sistem integrat de management al deșeurilor în Sulina

2.3.1. Amenajarea cheiului Dunării

2.3.2.Pietruirea drumurilor orașenești / străzile III-VI și a celor perpendiculare

2.3.3. Refacerea și amenajarea spațiilor verzi/parcuri

iulie 2012 24



iulie 2012 25


2.3.4. Reabilitare/modernizare piață agroalimentară

2.3.5.Realizarea rețelei de canalizare pluvială (preliminar realizării lucrărilor de pietruire a străzilor

2.3.6.

Laborator de verificare a calității apei potabile distribuită prin rețeaua publică (pentru toate localitățile din Deltă)

2.4.1. Asigurarea serviciilor de bază și de urgență / spital zonal

2.4.2. Asigurarea serviciilor de salvamar

2.4.3. Campus scolar și scoală de artă și meserii

2.5.1. Reabilitarea fondului de locuit tradițional

2.5.2 Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de locuințe

2.6.1. Reabilitarea locuințelor sociale

2.6.2. Centru de asistență pentru persoane în vârstă și cu dizabilități

3.1.1.Producție de mobilier / mobilier stradal, elemente de construcție din materiale locale

3.1.2. Ateliere de confecționare de produse pentru industria hotelieră


iulie 2012 26


3.1.3. Centru de fabricație bărci și accesorii de pescuit

3.1.4. Prelucrarea și exportarea produselor de pește

3.1.5.Restaurante cu mâncare și băutură bazată pe bucatarie locală/regională

3.1.6. Centru de reparații și întreținere mijloace de transport turistic

3.2.1. Centru de închiriere mijloace de transport pentru trasee turistice

3.2.2.Reabilitarea /modernizarea portului turistic maritim (în zona liberă)

3.2.3.Organizarea unui traseu de croazieră pe Marea Neagră - Etapa 1: Mangalia-Constanța - Sulina

3.2.4. Construirea unui centru spa cu produse marine

3.2.5.Centrul de tratament pentru cei ce activează în domenii profesionale de risc și suprasoliciatare

3.2.6.Reabilitarea clădirilor din Zona Liberă și transformarea lor în centre culturale ale statelor CED

3.3.1. Centru de Cercetare al Deltei Dunării și Mării Negre

3.3.2. Muzeu al istoriei Portului Liber Sulina și a CED

Nr. crt Denumire proiect 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem sem

iulie 2012 27


2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2

3.3.3. Semnalizarea traseelor culturale

3.3.4. Centru polivalent pentru evenimente culturale

4.1.1.Realizarea PUZCP și inventarierea și clasarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu

4.1.2. Elaborarea PUZ Zona liberă și plan de revitalizare

4.1.3.Reabilitarea și punerea în siguranță a clădirilor cu valoare de patrimoniu (pe adrese)

4.1.4. Reabilitarea fațadelor fronturilor străzii I și II

4.1.5. Reabilitarea clădirilor industriale pe malul stâng al Dunării

4.2.1. Agenda evenimentelor culturale

4.2.2. Evenimente culturale pentru copii/tineret

4.2.3. Tabere de creație pentru artisti plastici

4.2.4. Organizarea unui târg sezonier de produse Sulina Verde

4.3.1.Perdele de protecție stradale/sud oraș

Nr. crt Denumire proiect2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

iulie 2012 28


4.3.2. Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii

5.1.1. Unitatea de implementare a proiectelor din PIDU

5.1.2.Formarea continuă a personalului implicat în implementarea proiectelor

5.1.3. Management domeniului public si privat al primăriei

5.1.4. Consultarea /informarea periodică a comunității

5.1.5.Parteneriat teritorial cu localitățile vecine (Sf. Gheorghe, Nufărul, Partizani, Gorgova, Crișan, Rosetti)

5.2.1. Formarea continuă a personalului din HORECA

5.2.2. Plan de marketing și promovare turistică

5.2.3. Plan MDRT pentru susținerea dezvoltării turistice

Legenda: Faza de pregătire a proiectuluiFaza de implementare a proiectului

iulie 2012 29


HARTA 1 – Localizarea proiectelor PS1

*Sursa: Harta suport – PUG Sulina 2011

iulie 2012 30




iulie 2012 31




iulie 2012 32




iulie 2012 33


Cadrul instituțional pentru implementarea PIDU

Structura generală de management Elemente generale: Structura de management propusă pentru implementarea PIDU este formată pe două niveluri: cel decizional unde Comitetul de Coordonare, sub îndrumarea primarului asigură angajamentul politic al implementării, și Unitatea de Coordonare, un nivelul executiv care asigură o coordonare pas cu pas a implementării.

In cadrul Comitetului de Coordonare, primarul, viceprimar, reprezentanți ai municipalității și ai ministerelor de resort atunci când este necesar, sunt invitați să participe (în funcție de proiect și sector de activitate) pentru a asigura coordonarea necesară. Un secretariat la nivelul primăriei va asigura continuitatea activităților și va furniza documentația necesară.

Echipa de Coordonare reprezintă partea executivă a Comitetului de Coordonare, o entitate constituită pe lângă primar, va supraveghea implementarea strategiei în scopul coordonării activităților în desfășurare. Această entitate executivă și Comitetul de Coordonare trebuie să se întâlnească trimestrial pentru a discuta pe seama progresului înregistrat (din punct de vedere financiar și fizic/spațial) și a impedimentelor întâmpinate. Un raport anual este obligatoriu. In urma procesului de audit raportul este publicat pe situl web al orașului. Comitetul se întrunește de cel puțin două ori pe an sau de câte ori consideră necesar.

Elemente detaliate: Primarul oraşului va implementa PIDU. Acesta va fi asistat în cadrul procesului de implementare de către Comitetul de Coordonare alcătuit din:

viceprimar reprezentanţi ai consiliului local reprezentanţi ai sectorului privat reprezentanţi ai sectorului non-guvernamental

Structura echipei de coordonare, rol şi responsabilităţiUnitatea de coordonare este corpul executiv alcatuit din:

Conducătorul echipei Un expert în planificare urbana şi management Un expert financiar din domeniul imobiliar Un expert legal Secretariat

Unitatea de Coordonare PIDU trebuie să demareze cu suficiente resurse, cum ar fi personalul calificat, echipament şi organizarea informaţiilor despre oraş într-o bază de date (dezvoltată treptat şi actualizată). Principalele responsabilităţi sunt prezentate mai departe pe patru paliere:

1. Coordonare Se asigură ca obiectivele şi activităţile fiecărui proiect respectă priorităţile prezentate în PIDU.

Principala activitate constă în stabilirea ToR pentru proiectele individuale existente în PIDU. Se asigură ca toţi partenerii preocupaţi de implementarea proiectelor individuale îşi înţeleg rolul

şi responsabilităţile în cadrul strategiei şi interrelaţionarea cu alte proiecte. Dezvoltă un plan de lucru eficient pentru toţi cei implicaţi în procesul de implementare al

proiectelor.

2. Sarcini executive Pregatirea/actualizarea planului operaţional.

iulie 2012 34


Coordonarea cu departamentele de achiziţii publice şi de investiţii şi ghidarea lor în elaborarea documentelor necesare (de pildă, legislaţie/regulament de urbanism şi de construcţie).

Monitorizarea procesului de implementare din punct de vedere timp şi buget. Sprijinirea dezvoltării forţei de muncă calificate pe măsura standardelor prin programe de

formare.

3. Supervizare Sugerează locaţii adecvate pentru noile construcţii în coorodonare cu prevederile PUG şi PUZCP. Inspectează situl pentru a se asigura ca toate regulile, regulamentele şi precauţiile de siguranţă

cu privire la acesta au fost respectate. Monitorizează periodic calitatea realizării proiectelor pentru a se asigura că toate construcţiile

sunt executate cu respectarea condiţiilor de siguranţă şi calitate.

4. Raportare şi documentare Pregatirea formatelor de raport, a listelor de verificare şi a direcţiilor de acţiune necesare pentru

facilitarea/suplimentarea/documentarea diferitelor activităţi previzionate. Pregătirea raportului de progres pentru primărie şi pentru agenţiile corespunzătoare. Pregătirea rapoartelor lunare.

Detalierea activităţilorUnitatea de Coordonare va realiza un document de planificare multianual a proiectelor din PIDU, cu precizarea părților implicate în realizarea acestui plan. Documentul de planificare va descrie relaţia dintre proiecte şi va indica locul şi modul de colaborare dintre proiectele individuale și perioada de desfășurare a proiectului.

Unitatea de coordonare va iniţia discuţii între autorităţile responsabile de proiectele planificate şi va asista agenţiile de punere în aplicare în acţiunile de optimizare a activităţilor planificate.

Unitatea de Coordonare va monitoriza progresul activităţilor şi va asista în procesul de compensare a obstacolelor care împiedică punerea în aplicare la timp a proiectelor convenite.

Unitatea de Coordonare va organiza întâlniri bisăptamânale cu părţile interesate, pentru a difuza informaţii obţinute cu privire la progres şi finanţare.

Liderul Unităţii de Coordonare, va participa la o întâlnire săptămânală de management cu primarul, viceprimarul şi viceprimarii, în cadrul căreia va fi informat cu privire la activităţile planificate şi cele în curs şi va informa participanţii despre obstacolele întâlnite, modul în care acestea vor influenţa activităţile planificate şi va prezenta soluţii pentru rezolvarea acestora.

Unitatea de Coordonare va raporta trimestrial Comitetului director în legătură cu activităţile din trecut şi cele planificate.

Planul anual va ghida unitatea de coordonare şi va conţine obiectivele pentru anul în curs. Acesta va conţine valori de referinţă, care vor permite monitorizarea eficacităţii unităţii.

Calificările personalului implicat în proiectUnitatea de Coordonare a proiectului este alcatuită dintr-un urbanist, un inginer constructor, un economist şi un jurist. Pentru poziţia de director al Unităţii, este preferabil să existe o persoană cu experiență în implementarea proiectelor, absolvent al unui curs de Director de Program (acreditat CNFPA) şi cu cel puţin 5 ani de experienţa de lucru în gestionarea de proceduri şi procese complexe.

iulie 2012 35


Condiții pentru obținerea finanțării sau a co-finanțării (competiție pe proiecte în cadrul unui fond fix)

Criteriile de constituire a listei proiectelor care solicită co-finanțare sunt următoarele:

1. Proiectul propus se află pe lista proiectelor prioritare din PIDU

2. Proiectul propus vine în completarea rezultatelor unui proiect co-finanțat anterior sau aflat în execuție

3. Rezultatele proiectelor conduc la atingerea obiectivelor generale și a obiectivelor sectoriale ale PIDU

4. Proiectul are indicatori de performanță specifici ce pot fi identificați și măsurați demonstând îmbunătățirea situației existente și dezvoltarea urbană în general și a turismului în special

5. Documentația de urbanism pentru zona în care se află proiectul este aprobată (PUG, PUZ, PUZ Zonă protejată)

6. Proiectele au la bază un studiu de fundamentare specific (ex. Proiectele privind investiții în infrastructura rutieră și de transport sunt susținute prin studii de circulație, studii privind Natura 2000)

7. Proiectul are clarificate aspectelor juridice privind proprietatea (teren, clădire)

8. Proiectul se află într-o faza avansată din punct de vedere al studiilor tehnico-economice (SF realizat conform HG 28/2008)

9. Prin analiza cost beneficiu, proiectul prezintă indicatori de performanță financiari și economici conform Raport CE din 16/06/2008

iulie 2012 36


BIBLIOGRAFIE

INCD URBAN-INCERC, Sucursala URBANPROIECT (2011), Reactualizare Plan Urbanistic General al orașului Sulina

URBANPROIECT (2007-2008), Planul de Amenajarea Teritoriului Zonal Delta Dunării, Analiza situației actuale – tendințe, disfuncționalități constatate

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Sulina http://www.primariasulina.ro/primarie/plandezvoltare.html , 2009

PATZ Delta Dunării Planul de Gestiune a Deșeurilor din Rezervația Biosferei Delta Dunării, 2006 INCD URBAN-INCERC, Sucursala URBANPROIECT (2011), Reactualizare Plan Urbanistic

General al orașului Sulina Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în

România – ICEMENERG, 2006

ECHIPA EXPERTI

Mircea Mocanu – Director de Programe Socio-Economice - UNDP [email protected]

Jim Flannery – Consultant Sef –Tehnic - (UN WTO) [email protected]

Nicolae Taralunga – Coordonator Național al Proiectului [email protected]

Sorina Racoviceanu – Urbanist (planificare spațială) [email protected]

Bernd Paulowitz - Economist – Mecanisme de finanțare pentru dezvoltare [email protected]

Catalina Preda – Specialist patrimoniu [email protected]

Oana Luca – Especialist infrastructura urbană [email protected]

Florea Trifoi – Specialist [email protected]

Mihai Marian, Carmen Saricu - Experti cadrul [email protected]

Ileana Ene Giusca – Specialist mobilizarea comunității Sulina [email protected]

Ilinca Mihaila – Asistent proiect, Sulina [email protected]

iulie 2012 37

mailto:[email protected]










participatory integrated urban development:

Documents