pasarile mele

Click here to load reader

Post on 30-Mar-2016

241 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

pasari din romania

TRANSCRIPT

  • EreteleEretele alb este o pasre de talie mijlocie cu o lungime de 40 - 50 cm i cu aripile deschise atinge o lime de 1,2 m. Masculul este cenuiu cu vrful aripilor negre, iar femela este de culoarea cafenie brun. Eretele cuibrete rar n Romnia, arealul lui de rspndire fiind inuturile de step, smrcuri din sud-estul Europei, ca i regiunile din Dobrogea. Pasrea are cuibul pe sol, n apropierea apelor, n care femela depune n luna mai 3 - 5 ou albe, punctate cu brun, care vor fi clocite numai de femel ca. timp de 30 de zile. Toamna psrile migreaz spre Europa de Sud, Africa de Est la sud de Sahara i Asia de Sud Vest, India, Birmania.

  • MierlaMierla (Turdus merula = Sturzul singuratic) este o pasre cnttoare care este rspndit n Europa, Asia, Africa de Nord, Australia i Noua Zeeland, ns este mai rspndit pe continentul european. Ea se hrnete n special cu hran de origine animal, dar consum n funcie de anotimp i unele fructe i semine vegetale. Mierla este clasificat dup culoarea penajului sau dup dimensiunea corpului.

  • CioaraCioara de semntur (Corvus frugilegus) este una dintre cele 4 specii europene de psri care fac parte din punct de vedere taxonomic din genul Corvus, familia Corvidae. Varianta cea mai mare dintre C. frugilegus frugilegus are un cioc puternic cu penajul negru, fiind rspndite din Europa de Vest pn n stepele din Asia, inutul Altai. Cealalt variant (subspecie) C. frugilegus pastinator, este mai mic cu penajul ntunecat cu nuane purpurii, ajunge n Asia spre est pn la coasta Pacificului.

  • CorbulCorbul comun (Corvus corax), de asemenea cunoscut sub numele de Corbul nordic, este o pasre cnttoare mare, n ntregime neagr. Gsit n ntreaga emisfera nordic, este cea mai ntlnita dintre toate ciorile. Exist cel puin opt subspecii ale corbului. Este una dintre cele mai mari dou ciori, alturi de Corbul Thick-Billed, i este probabil cea mai grea pasre cnttoare.La maturitate corbul comun are ntre 56 i 69 cm n lungime, cu greuti nregistrate variind de la 0,691,63kg. Corbul comun de obicei triete aproximativ de la 10 la 15 ani n slbticie, cu toate c unele exemplare au fost nregistrate cu durata de viata de pana la 40 de ani. Psrile tinere pot cltori n stoluri, dar mai trziu vor avea propiul teritoriu.

  • SticleteleSticletele (Carduelis carduelis), din familia Fringillidae, este o pasre cu penele viu colorate cu rou, negru, alb i galben, fiind una dintre cele mai cunoscute psri de talie mic, din Romnia. Deoarece este o pasre cnttoare, a fost inut frecvent n colivii. Sticletele este rspndit din Europa Occidental pn n regiunile centrale din Siberia, Africa de Nord, Asia Central, Asia de Sud-Vest. n Australia, Noua Zeeland i unele insule din Oceania a fost dus de om. Penajul viu colorat n regiunea ciocului este rou, iar ceafa, coada i aripile sunt colorate negru cu galben, pe cnd restul corpului este cafeniu.

  • PitigoiPiigoii sunt o grup de psri cnttoare care fac parte din familia Fringillidae. De unii sunt considerai piigoi i unele specii din familia Estrildidae, Emberizidae, Thraupidae, Cardinalidae, Passeridae i Ploceidae. Unii oameni de tiin includ n aceast familie chiar i psrile din familiile Icteridae, Parulidae, Peudedramidae i Urocynchramidae. Familia Fringillidae cuprinde ca. 40 de genuri din care 4 au disprut, respectiv 200 de specii din care 14 au disprut.

  • UliulUliul (Accipiter[1]) este numele unui gen de psri rpitoare de zi din familia Accipitridae, mari i puternice, care atac psri i mamifere mici. Acesta are un cioc puternic, cu marginile tioase ca lamele unui foarfece; ciocul este adaptat pentru sfiat prada. Corpul subire, aripile i coada lungi, arat c este o bun zburtoare. Picioarele puternice se termin cu patru degete (trei ndreptate nainte i unul napoi), cu ghearele lungi, ascuite i ncovoiate. Are vedere foarte bun, putnd distinge de la mari nlimi prada: psri, oareci, iepuri, insecte. Se arunc asupra przii, o apuc cu ghearele, o sfie cu ciocul i o nghite nemestecat; uliul este o pasre rpitoare de zi. Hrnindu-se cu carne, pilota sa este mai puin dezvoltat dect a altor psri care se hrnesc cu grune.

  • VulturulVultur este numele comun pentru un numar de pasari de prada diurne , din familia carora fac parte pe langa vulturi si soimii si ulii . Vulturii nu sunt intotdeauna cele mai mari pasari din aceasta familie , unii soimi fiind uneori mai mari .Vulturul auriu si speciile inrudite cu elVulturul auriu este raspandit in majoritatea emisferei nordice . Este o pasare ce a fost privita , inca din timpuri stravechi ca un simbol al curajului si al puterii , datorita marimii sale , capacitatilor sale de zbor si mai ales datorita locurilor inaccesibile in care isi face cuibul , de obicei pe crestele salbatice ale muntilor .

  • CuculOdata cu incalzirea vremii, auzim din nou binecunoscutul cantec, rasunand dintre ramurile unui copac: cu-cu! cu-cu! Pasarea care ne vorbeste asa este binecunoscutul cuc; caci cine oare n-a auzit de el ? Face parte din familia cuculidelor, ordinul cuculiformelor, iar cucul intalnit in tara noastra (si, in general, pe continentul european) este denumit stiintific cuculus canorus. Sau, mai pe intelesul tuturor, cucul gri.

  • Cucul

  • CuculAceasta pasare este atat de cunoscuta in Europa, incat cantecul ei a inspirat numerosi poeti si compozitori, ba chiar si inventatori: sa ne gandim numai la ceasul... cu cuc!

  • CiocanitoareaCiocanitorile sunt pasari raspandite pe intreg globul, mai putin in Australia, in Madagascar si in regiunile inghetate. Ele sunt zburatoare agatatoare si fac parte din ordinul piciformelor, familia picidae, avand in general un penaj viu colorat si obiceiul de a lovi, mai tot timpul, cu ciocul in scoarta copacilor, pentru a-si cauta hrana sau numai pentru a-si semnala prezenta.

  • Ciocanitoarea!!!Traiesc in paduri, dar adesea le putem intalni si in parcurile mari din orase.

  • GaitaGaia este o pasre de mrime mijlocie (32 - 35 cm) avnd o greutate de ca. 170 g. Penajul gaiei este cenuiu-rocat, aripile avnd culoare pestri de un albastru deschis punctat cu negru. Ea poate imita glasul unor psri din pdure sau alte sunete percepute de pasre. n caz de pericol, atenioneaz alte animale prin strigte de alarm.Pasrea consum ncepnd de la hran de natur animal (pui de pasre, ou) pn la semine, fructe, insecte i larvele acestora. Seminele le depoziteaz ca rezerv pentru iarn n scorburi sau sub scoara copacilor, acest obicei al lor contribuind la rspndirea unor specii de plante.

  • Pitigoiu de BradetEste rspndit n pdurile montane de amestec i conifere, ajungnd pn n zona jneapnului. Are capul negru cu alb, spatele cenuiu, iar partea inferioar gri-albicioas. Iarna coboar n inuturile joase pn n pdurile de es i chiar n orae. Indivizi ai unor populaii nordice pot fi ntlnii n sezonul rece i n estul rii. Cuibrete n scorburi sau n despicturi de arbori dobori de furtuni. Oule, n numr de 79, sunt albe, punctate cu brun, fiind depuse prin luna mai. Clocesc ambii prini, dar mai mult femela, timp de 1617 zile. Este o pasre sedentar.

  • Vrabia

  • Privighetoarea

  • Pitulice

  • Cinteza

  • Prigoria

  • Prepelita