Top of FormBottom of FormUtile VechiHARTA EUROPEANA A PRODUSELOR SI SERVICIILOR ROMANESTI April 12th, 2015 |

HARTA EUROPEANA A PRODUSELOR SI SERVICIILOR ROMANESTI isi propunesa promoveze interesele cetatenilor si firmelor romanesti din Germania,Anglia, Franta, Belgia, Olanda, Romaniasi de fapt, din toate tarile Uniunii Europene. Proiectul nostru se adreseazatuturor persoanelor care vorbesc limba romanasi potoferi servicii diverse atit in comunitatile in care traiesc, cit si incomunitatea romanesca din intreaga Uniune Europeana. Astfel, firmele romanesti din tara si strainatate, asociatiile si fundatiile cetatenesti, mijloacele mass-media din diaspora, intreprinderile individuale si free-lancer-ii de oriunde ar fi eiau posibilitatea sa isi prezinte oferta de servicii pe un site cu mare trafic citit atit de romani, cit si de germani, italieni, engleziIn esenta, prin acest proiect, dorimsa construimo retea activa compusa din cit mai multi oameni specializati intr-unul sau mai multe domenii, o retea profesionala de care sa beneficieze cit mai multipotentialiclienti romani si europeni. HARTA EUROPEANA A PRODUSELOR SI SERVICIILOR ROMANESTIeste structurata pe tari, ( uneori pe landuri si orase), astfel incit, toti cetatenii romani interesati sa aflecare suntinstitutiile, firmele sipersoanele de contactcele mai potrivite dintr-o anumita regiune sau sector de activitate.Beneficiarii potentiali vor avea astfel posibilitatea sa selectezepersoana de contact cea mai avizata in functie de locul de dispunere si domeniul de activitate. Variantafixa In esenta, scopul acestei initiative estecolectarea, verificarea, gestionareai distribuiade informatii utile desprespecialistii si meseriasii romani aflati in Uniunea Europeana.Desigur ca acest proiect este amplu si trebuie actualizat in permanenta fiindca firmele romanesti si profesionistii cu origini mioritice se inmultesc pe zi ce trece in Europa. Astazi exista 28.000 de medici romani relocati in toate tarile Uniunii Europene, dar la anul vor fi 30.000, poate chiar mai mult. In scurt timp va fi mai usor sa te tratezi la un medic roman din strainatate decit la unul din tara. Dar nu vorbim numai de medici, vorbim si de asistente medicale, de ingineri, specialisti in IT, tehnicieni si muncitori calificati. Imi amintesc ca acum doi ani, un prieten mi-a recomandat un mozaicar pentru a-mi schimba gresia din casa. Ne-am inteles, am batut palma, dar la mijlocul lucrarii m-a lasat balta fiindca fusese chemat la munca in Italia. La fel se intimpla cu instalatorii, electricienii, constructorii calificati, soferii profesionisti Acesta este trendul actual, aceasta este globalizarea la nivel european i noi, prinii celor care pleac, nu ne putem opune acestui flux natural. Toata aceasta armata de specialisti, de la medicul cel mai renumit pina la meseriasul cel mai calificat pot fi, daca doresc,puncte romanesti de interespentru cetatenii romani relocati in strainatate. Acesta este de fapt rostulHartii europene a produselor si serviciilor romanesti.V-ati intrebat de nenumarate ori care este cel mai apropiat magazin romanesc cu produse traditionale? Dar cel mai apropiat restaurant?In viitor, ar trebui sa ne punem si intrebari de genul:Exista vreun constructor roman in zona? Exista vreun gewerbist liber sa-mi reamenajeze interiorul sau un instalator roman sa-mi schimbe chiuveta?Cei 3 milioane de romani de peste granite, au milioane de probleme pe care ar prefera sa le rezolve cu meseriasii romani cu care se inteleg in limba lor nativa. De unde sa ii ia insa? Exista vreun site de instalatori romani in Germania? Exista vreun site de electricieni romani in Marea Britanie? Uneori meseriasii romani din strainatate sunt subutilizati. Citeodata n-au de lucru pe acolo unde sunt angajati, altii ar face un ban in plus simbata si duminica, altii fac foamea in timp ce la doua strazi distanta un cetatean roman isi schimba chiuveta de la baie cu o firma poloneza.In Germania, de pilda este destul de greu ca un client roman sa cunoasta un prestatorul de servicii roman.Orirostul acestui Harti este tocmai acela de a face cunoscuta prezenta meseriasilor romani din zona Dvs. de rezidenta si de a realiza puntea de legatura dintre meseriasul roman si clientul roman, dintre doctorul roman si pacientul roman, dintre intreprinzatorul roman si benficiarul roman al serviciilor.Varianta mobila Acum, dupa ce ati inteles conceptul general, vom incerca sa va prezentam si varianta mobila a Hartii. Pentru intelegerea deplina a acestei solutii va invitam sa va ginditi putin la modul in care functioneazasistemul clasic G.P.S.(Global Positioning System). Cei care cunosc sistemul stiu ca pe durata parcurgerii unui traseu cu automobilul pe orice dispozitiv mobil dotat cu G.P.S. sunt vizualizate diferite puncte de interes pentru calator (points of interest-prescurtare-P.O.I.)cum ar fi benzinarii, hotele, restaurante, muzee, etc. Desigur ca, daca alege un anumit punct de interes, respectivul calatorva trebui sa vorbeasca cu gazdele in limba locala sau in limba engleza. De obicei, un calator roman se descurca in astfel de imprejurari sau ar trebui sa se descurce, desi ma indoiesc ca multi dintre noi sunt in stare sa inteleaga bine o lista de meniuri de la restaurant scrisa intr-o limba straina, chiar si engleza Dar in viata de zi cu zi, lucrurile nu sunt atit de simple. La tot pasul apar intimplari neprevazute. Astfel, de pilda ne intrebam: Ce se intimpla atunci cind un calator roman sau un rezident roman in Austria are nevoie de un medic fiindca a inceput o criza de fiere? Cum explica unui doctor austriac cum si cind a aparut durerea? Sau in ce limba vorbeste un cetatean roman cu un politist la un accident de circulatie in Belgia? Cum poate negocia un contract de inchiriere a unui apartament in Germania atunci cind proprietarul nu stie engleza si cetateanul roman nu stie germana? Sau cum poate semna un contract de munca redactat intr-o limba pe care nu o cunoaste in toate subtilitatile ei? Exemplele de mai sus reprezinta numai o mica parte din multitudinea de situatii neprevazute care pot aparea. In unele locuri (la notar, judecatorie sau politie) prezenta unui interpret este obligatorie si chiar uneori este asigurata de respectiva autoritate, dar ce ne facem insa acolo unde nu avem traducator la doctor, la contabil, la avocat? Tocmai de aceea, noi ne-am propus sa oferim celor peste 3.000.000 de cetateni romani care calatoresc, muncesc si traiesc in tarile Uniunii Europene o aplicatie care sa cuprindapuncte romanesti de interes (Romanian points of interest- R.P.O.I)cum ar fi adresele medicilor romani, adresele avocatilor vorbitori de limba romana, adresele bisericilor ortodoxe, adresele institutiilor romanesti din tarile Uniunii Europene (misiuni diplomatice si economice), adresele restaurantelor, pensiunilor si magazinelor conduse de romani, etc. Aceste tabele informative, insotite de diverse prezentari ale firmelor sau misiunilor romanesti vor putea fi incarcate pe dispozitivele mobile ale cetatenilor romani aflati in strainatate (telefoane, tablete, laptopuri, aparate G.P.S.) astfel incit un cetatean roman aflat intr-o anumita situatie sa poata solicita un sprijin romanesc in respectiva zona din Europa. In consecinta, fiindca viata ne-a demonstrat de nenumarate ori ca limba este un impediment serios in rezolvarea unor probleme medicale, avocatiale, imobiliare,etc., dorim prin acest proiect sa inlaturam acest handicap vorbind romaneste acolo unde putem.. Criticii acestui proiect vor spune ca ar fi fost mai bine daca am fi invatat la timp, in scoala sau mai tirziu, limbile europene. Da, ar fi fost mai bine, dar daca acest lucru nu s-a intimplat ce ne facem acum? Si apoi, va intreb pe voi, cei care stiti bine limba lui Shakespeare care este traducerea engleza a cuvintului fiere ? Asadar, toate aceste informatii despre punctele romanesti de interes din strainatate(R.P.O.I.- Romanian points of interest)vor fi colectionate si distribuite sub forma unor fisiere de text, pe categoriile enumerate mai sus si vor putea fi inregistrate pe carduri de memorie care vor fi conectare la dispozitivele mobile.Colectia R.P.O.I.(Romanian points of interest)Dupa cum probabil ca stiti, punctele de interes din G.P.S. clasic sunt niste baze de date cu sedii fizice de institutii, muzee, statii de benzina, hotele si restaurante, etc. Aceste liste contin citeva informatii minimale pentru fiecare punct de interes, mai precis numele si adresa, numrul de telefon n format internaional (care poate fi apelat de pe dispozitivul de navigare atunci cind este cazul), precum si coordonatele geografice, longitudinea si latitudinea respectivului punct de interes. Exista insa si puncte de interes cu informatii mult mai detaliate, asa numitele Rich-P.O.I., in care sunt inserate pe linga informatiile minimale, diverse fotografii, orare de functionare, tarife pentru anumite servicii, prezentari complexe de firme. Un trend recent aparut este si acela al prezentarilor complexe realizate pe baza unor tururi virtuale, adica o suita de imagini sferice, panotamice, care au o perspectiva de 360 de grade asupra locatiei respective, astfel incit sa se poate naviga in sus, in jos, la stanga, la dreapta, analizand in detaliu si in liniste fiecare aspect al zonei respective. Sa coborim acum din sferele inalte ale Rich-P.O.I. urilor si a tururilor virtuale mondiale la colectia noastra simpla depuncte romanesti de interes( Romanian points of interest). Spre deosebire de sistemele clasice care prezinta puncte de interes turistic, mai ales pentru calatorii din respectivele zone, baza noastra de date se va referi in principal la institutii romanesti, firme si specialisti romani care pot presta diferite servicii in limba romana. Astfel, categoriile pe care vom incerca sa le prezentam sunt:1.ambasade, consulate generale si onorifice din respectiva regiune de interes2.institutii romanesti de cultura din respectiva regiune de interes3.birouri si agentii economice romanesti din respectiva regiune de interes4.biserici ortodoxe romanesti din respectiva regiune de interes5.asociatii romanesti si tutori locali pentru integrare din respectiva regiune de interes6.medici romanidin respectiva regiune de interes7.avocatiromanidin respectiva regiune de interes8.contabili, consultantifiscali romanidin respectiva regiune de interes9.traducatori si interpreti romanidin respectiva regiune de interes10.restaurante si cafenele,braserii,cluburi romanesti din respectiva regiunede interes11.case de oaspeti si pensiuni romanesti din respectiva regiune de interes12.magazine romanestidin respectiva regiune de interes13.dealeri auto si transportatori romani din respectiva regiune de interes14, meseriasi romani, inclusiv PFA- Gewerbe, free-lanceri din respectiva regiune de interes15 unele societati romanesti din respectiva regiune de interes16.locuri de munca disponibile in zona din respectiva regiune de interes17.oportunitati de afaceri pentru romani din respectiva regiune de interes18.mass-media romanesti din regiune din respectiva regiune de interes1.Ce categorii deRomanian points of interestar mai fi utile pentru cetatenii romani relocati in strainatate? 2.Pina acum am incercat sa prezentam punctele de interes din landurileBayern, Baden Wurttemberg si Hessen. Mai avem de gind sa ne ocupam deNordrhein Westfalen, Renania- Palatinat si Niedersachsen.Credeti ca ar trebui sa luam in considerare si alte landuri din Germania pentru a le prezenta caRegiuni de interes pentru cetatenii romani? 3.Ar trebui sa luam in calcul si Austria ca regiune de interes? Dar Belgia? Sunt suficienti cititori romani din aceste locuri care ne-ar putea ajuta cucolectarea si gestionarea informatilor?4.Introducem siRich.P.O.I.-uri romanestipe harta? Ma gindesc ca proprietarii romani de pensiuni si restaurante din Belgia, Austria si Germania ar putea fi interesati5. Care sunt propunerile Dvs. pentru imbunatatirea acestui proiect? Treceti in comentariile acestui articol tot ce va trece prin minteDupa cum observati dorim sa facem oHarta interactivaa caror autori sa fim noi cei care scriu si citesc zilnic acest site sibeneficiar sa fie oricare cetatean roman care munceste si traieste in regiunile de interes pe care le-am mentionat mai sus.Cind am lucrat la regiunea Baden Wurttemberg, ne-a ajutat foarte mult cititorul nostrum cu pseudonimulDopau. Ii aducem multumiri pentru aceasta munca si il rugam sa ne ajute in continuare. Rugam de asemenea peStoro, un cititor din Niedersachsen, sa se implice si dinsul asa cum s-a mai implicat. Am mai vazut ca siAlinadin Bayern a fost o buna colaboratoare. Avem aceeasi rugaminte si pentru ea.Va rugam, de fapt, pe toti cei care cititi acest site sa ne furnizati informatii viabile despre magazinele si restaurantele romanesti din zona Dvs., despre firmele si specialistii din Romania din imediata Dvs. proximitate, despre meseriasii romani care pot executa diferite lucrari in comunitatile romane in care traiti. Dan Constantin Goldis- presedinte SocinroSursa: socinro

Articol din Romania azi, Utile | Comments Closed Vietnamul renun la tierea de copaci dup o mobilizare pe reelele de socializare. March 22nd, 2015 |

Vietnamul, regim autoritar puin dispus s lase curs liber exprimrii publice, a abandonat vineri un plan de tiere a mii de copaci n capitala Hanoi, dup o ampl mobilizare pe reelele de socializare, informeaz AFP.

Foto: (c) Jaroslav PAP/Arhiva TANJUGMunicipalitatea preconiza s taie peste 6.000 de copaci n capital, populat cu aproape 6 milioane de locuitori i cunoscut pentru cartierul su francez i bulevardele sale pline de verdea. Operaiunea urma s aib loc n cadrul unui plan de amenajare n valoare de 3,4 milioane de dolari, potrivit cotidianuluiThanh Nien.n ultimele zile, oamenii i-au exprimat din plin indignarea pe reelele de socializare, mergnd pn la nfiinarea unui grup peFacebookce ndeamn la salvarea copacilor. Grupul a reunit, vineri, aproape 30.000 de like-uri.O mic manifestare a avut deja loc n centrul oraului Hanoi. Primarul din Hanoi a cerut oprirea tierii copacilor, a anunat n final cotidianulVnExpress, vineri.n mod oficial, era vorba despre ameliorarea securitii pe drumurile publice, ns autoritile sunt suspectate c au vrut s fac profit din vnzarea de lemn. Numeroi copaci din ora sunt centenari i lemnul lor este preios, estimeaz Thanh Nien.Facebook a fost blocat n trecut n Vietnam, ns premierul Nguyen Tan Dung a aprat n ianuarie utilizarea reelelor de socializare n scopuri de comunicare pentru regimul comunist vietnamez, cu partid unic. Partidul deine controlul asupra tuturor mass-media i muli vietnamezi prefer s se informeze de pe internet.Vietnamul este n mod regulat denunat pentru ncarcerarea de militani sau bloggeri.AGERPRES/(AS autor: Adriana Matcovschi, editor: Mariana Ionescu)

Articol din Solutii pentru Romania, Utile | Comments Closed Ziua mondial a apei / APA Marele Mister (documentar despre APA) 2006 March 22nd, 2015 |

Ziua mondial a apei se marcheaz anual la 22 martie. Este o zi n care srbtorim apa i n care se atrage atenia, la nivel mondial, asupra populaiei care sufer de lipsa apei.

Foto: (c) Adrian CUBA / Arhiva AGERPRESConferina Naiunilor Unite asupra mediului nconjurtor de la Rio de Janeiro a adoptat, la 22 decembrie 1992, hotrrea prin care ziua de 22 martie devenea Ziua mondial a apei (World Water Day) (rezoluia 47/193).Obiectivul marcrii acestei zile este de a sensibiliza populaia att n privina potenialului pentru o cooperare extins, ct i asupra rspunsurilor la provocrile cu care se confrunt managementul resurselor de ap, avnd n vedere creterea cererii de acces la ap i la serviciile n domeniu.n prezent, Ziua mondial a apei este srbtorit n ntreaga lume n fiecare an, aducnd n centrul ateniei diferite aspecte. Tema pentru 2015 este Apa i dezvoltarea durabil. Potrivitwww.unwater.org, apa este la baza dezvoltrii durabile. Resursele de ap i gama de servicii pe care le furnizeaz susin creterea economic, reducerea srciei i durabilitatea mediului. De la securitatea alimentar i energetic pn la sntatea uman i a mediului, apa contribuie la mbuntirea bunstrii sociale.Apa este un element central n cultura i religia tuturor civilizaiilor, fiind, de-a lungul secolelor, un element esenial al dezvoltrii societii. Tradiiile culturale i valorile sociale determin modalitatea n care oamenii percep i gestioneaz apa n diferite regiuni ale lumii.Apa este esenial pentru sntate. Organismul uman poate rezista cteva sptmni fr mncare, dar doar cteva zile fr ap. Apa este esenial pentru supravieuirea noastr. Splarea regulat a minilor este, de exemplu, unul dintre cele mai bune moduri de a evita mbolnvirea i de a preveni rspndirea germenilor.Corpul uman, n medie, este alctuit din 50-65% ap. n fiecare zi, fiecare persoan are nevoie de acces la ap pentru but, gtit i igien personal. Organizaia Mondial a Sntii recomand 7,5 litri pe cap de locuitor pe zi, pentru a ndeplini cerinele minime ale oamenilor. O cantitate de aproximativ 20 de litri pe cap de locuitor pe zi va asigura nevoile de igien personal i igiena produselor alimentare de baz.n ciuda realizrilor impresionante din ultimul deceniu, 748 de milioane de oameni nc nu au acces la surse sigure de ap potabil i 2,5 miliarde de persoane nu au acces la faciliti privind salubritatea. De resursele de ap depinde funcionarea ecosistemelor i circuitul apei este esenial pentru realizarea gestionrii durabile a apei.Fiecare produs fabricat are nevoie de ap. Unele industrii consum mai mult ap dect altele. Spre exemplu, pentru a produce o coal de hrtie, sunt necesari 10 litri de ap, iar pentru fabricarea a 500 grame de plastic e nevoie de 91 de litri de ap. Se estimeaz ca cererea de ap global pentru procesul de fabricaie din industrie s creasc din 2000 pn n 2050 cu 400%, ceea ce reprezint foarte mult comparativ cu alte sectoare economice.Apa i energia sunt ntr-o strns legtur, deoarece este nevoie de ap pentru a genera energie, iar energia este necesar pentru a furniza ap. n prezent, mai mult de 80% din generarea de energie electric se bazeaz pe electricitate termic. Apa este nclzit pentru a crea abur pentru generatoare electrice. Sunt necesare, de asemenea, miliarde de litri de ap pentru rcire.Apa este necesar i n asigurarea alimentaiei, pentru irigaiile plantelor folosite n alimentaie, pentru asigurarea apei necesare animalelor i psrilor, pentru procesul de fabricaie a produselor alimentare. Un studiu al ONU relev c pentru a produce dou fripturi e nevoie de 15.000 de litri de ap.n 2013, a fost marcat Anul internaional pentru cooperare n domeniul apei, proclamat de Adunarea General a ONU, prin Rezoluia 65/154, la 11 februarie 2011.Pentru Ziua mondial a apei din 2015, UN-Water a identificat provocrile viitoare i a stabilit teme pentru anii urmtori.Tema Zilei mondiale a apei n 2016 va fi Ap i locuri de munc, n 2017 Apa menajer i n 2018 Soluii naturale pentru ap.n mesajul Secretarului General al ONU pentru Ziua mondial a apei n 2015, se arat c ONU pregtete adoptarea unei noi agende de dezvoltare durabil. Ziua mondial a apei evideniaz rolul esenial i cel de interconectare al apei. Ne bazm pe ap pentru sntatea public i progres echitabil, apa este esenial pentru securitatea alimentar i energetic, precum i pentru funcionarea industriilor. Schimbrile climatice, cererea tot mai mare de resurse de ap din agricultur, industrie, precum i poluarea n cretere n multe domenii duc la accelerarea apariiei unei crize de ap care poate fi abordat i rezolvat doar prin politici i planificare global transsectorial la nivel internaional, regional i global, se arat n mesajul de pewww.unwater.org.n Bucureti, cu prilejul Zilei mondiale a apei, a fost organizat, la 19 martie 2015, evenimentul cu tema Apa i dezvoltarea durabil, organizat de Administraia Naional Apele Romne, cu participarea ministrului Mediului, Apelor i Pdurilor, Graiela Leocadia Gavrilescu, a preedintelui Senatului, Clin Popescu Triceanu, a multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin, din partea Asociaiei Ivan Patzaichin Mila 23, i a altor personaliti din mediul tiinific i academic, reprezentani ai autoritilor competente.AGERPRES/(Documentare Daniela Dumitrescu, Marina Bdulescu; editor: Andreea Onogea)APA Marele Mister (documentar despre APA) 2006Un film documentar fascinant dezvaluie descoperirile despre APA, cea mai uimitoare substanta din lume insa foarte putin studiata.Din timpuri srtvechi, oameni de tiin, filozofi i teologii au ncercat s neleag proprietile sale explicite i implicite, care sunt fenomenale, depind legile fizice comune ale naturii.Prin cercetrile sale, tiina confirm ceea ce tradiiile spirituale susin de milenii: suntem responsabili de Raiul sau de Infernul n care trim. Intruct oamenii i Pmntul constau n mare parte din ap, mesajul autorului este unul al sntatii personale, al revigorarii mediului la scar mondial i al pcii universale care apare cu ajutorul fiecaruia dintre noi.Water is the driving force of all nature. Leonardo da Vincisursa: rithbe.com

Articol din Utile | Comments Closed VITICULTUR ROMNEASC: Produsele vitivinicole n cosmetic March 4th, 2015 |

Strugurii i vinul sunt cunoscui nc din antichitate pentru efectul benefic asupra sntii, dar i asupra meninerii frumuseii.

Foto: (c)Americanathleticinstitute.orgCleopatra, care a rmas pn n zilele noastre un simbol al frumuseii feminine, obinuia s-i ngrijeasc pielea fcnd bi n lapte sau n vin. Mai trziu, n secolul al XVI-lea, n urma cstoriei Caterinei de Medici cu regele Franei, Henric al II-lea (1533), aceasta l-a luat cu ea din Italia i pe parfumierul ei de ncredere, Renato Bianco, cunoscut ca Ren Florentinul. Acesta promova o reet de frumusee care a ajuns repede la mod: pentru ntinerirea pielii i pentru nviorarea coloritului acesteia, se spla faa mai nti cu ap cald, iar apoi cu vin rou. n secolul al XVII-lea, la curtea regelui Ludovic al XIV-lea era la mod aplicarea vinului vechi pe fa, pentru a-i da o tent strlucitoare.Strugurii i vinul sunt produse naturale cunoscute pentru aportul de antioxidani adus n organism. Cosmeticele avnd la baz aceste produse au cunoscut o cretere accentuat n ultimii ani, fiind apreciate pentru rolul benefic n ngrijirea pielii i a tenului. Produsele vitivinicole au un coninut ridicat de substane deosebit de utile pentru sntatea pielii, drept pentru care au fost create multe produse de ngrijire pe baz de struguri, ulei din semine de struguri, must i vin. Datorit coninutului de resveratrol, acestea stimuleaz longevitatea pielii. Resveratrolul este un compus descoperit n struguri, n special n cei negri, care se afl ndeosebi n pielia boabelor i n semine, prezent, de asemenea, n vinul rou. Este considerat a avea proprieti miraculoase. Este un bun antioxidant, cardioprotector, antiviral, antiinflamator, chimioprotector etc. n ultimii ani, resveratrolul a devenit un compus de baz att al unor produse medicale, ct i cosmetice.

Strugure negruFoto: (c) Andreea ONOGEA / Arhiva AGERPRESStrugurii i mustul pot fi folosii pentru mti, adaptate fiecrui tip de ten n parte. Conin zaharuri uor asimilabile (glucoza i fructoza), cu rol n nutriia pielii, acizi (tartric, malic, citric), taninuri cu aciune antiseptic, vasoconstrictoare i astringent, vitamine (A, B1, B2, PP, C), sruri minerale (potasiu, mangan, calciu, magneziu, sodiu, fier, clor, siliciu etc.), prin urmare au efecte protectoare, antioxidante, regeneratoare i hrnitoare. Antioxidanii ntresc membranele celulare i protejeaz celulele mpotriva oxidrii de ctre radicalii liberi.Conform prof. dr. Liviu Dejeu, seminele de struguri conin importante cantiti de procianidine, care acioneaz ca antioxidani, au o putere protectoare de 50 de ori mai mare dect vitamina E i sunt mai active dect vitamina C. Seminele de struguri au o palet larg de utilizare n cosmetic: bi, masaje, creme mpotriva descuamrii, creme pentru brbierit, aromoterapie etc. Uleiul din semine de struguri presat la rece contribuie la hidratarea pielii, i red elasticitatea, diminund astfel ridurile. De asemenea, uleiul din semine de struguri conine acid linoleic n proporie de 69-78%, care nu este sintetizat n organism i a crui caren poate duce la o piele uscat i la alergii. El reduce pierderile de ap din piele i are caliti nutritive, este astringent, tonific i ntrete esuturile. Este folosit n multe creme, loiuni, rujuri, produse pentru ntreinerea prului, geluri de du, spumante de baie, fiind uor absorbit n piele, cu efecte de catifelare. Este folosit i pentru tratarea rnilor i a arsurilor solare, fiind un agent natural antiinflamator. Crema de picioare pe baz de ulei din semine de struguri amelioreaz circulaia sangvin i tonusul vaselor de snge, are efect de regenerare, vindec uoarele rugoziti, are i un efect relaxant. Uleiul din semine de struguri, mpreun cu germeni de gru, frunze de ieder, anason i rozmarin, se poate folosi n masaje mpotriva celulitei.

Struguri albiFoto: (c) Bogdan DUMITRESCU / Arhiva AGERPRESSpunul pe baz de struguri, combinat cu uleiul de msline, datorit coninutului strugurilor n flavonoizi, are proprieti antioxidante, de hrnire i catifelare, pstrnd pielea tnr i frumoas.Pentru ngrijirea prului se recomand folosirea uleiului din semine de struguri, care-l hidrateaz i i adug luciu. De asemenea, pentru a acoperi primele fire albe sau pentru a le da uoare reflexe, se pot face frecii cu un macerat din vin cu rdcini de rubarb i flori de mueel sau tinctur de vin cu coaj verde de nuc. Dintr-o infuzie de urzici i rdcin de spunari n vin alb se poate obine o loiune antimtrea.Pentru ngrijirea feei se folosesc comprese cu vin cu genian, comprese astringente din vin cu meior sau loiune din vin cu petale de trandafir. Pentru diminuarea ridurilor, se recomand mpachetrile cu vin cu Echinaceea, iar cele cu vin rou sunt recomandate pentru picioarele obosite. Bile n vin rou sunt recomandate i pentru relaxare, tonifiere, dezintoxicare i mpotriva celulitei. Pentru fa i gt pot fi folosite mti astringente, regeneratoare, din struguri, sau mti emoliente i de remprosptare.Produsele pe baz de struguri, semine de struguri, must i vin, au, pe lng efectele antioxidante, i o aciune fotoprotectoare, antiinflamatoare, antialergic, protectoare vascular, cicatrizant i astringent, emolient etc. Se pot aplica pe toate tipurile de piele i concureaz cu toate celelalte produse cosmetice existente pe pia.AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bdulescu)

Articol din Tratamente naturiste, Utile | Comments Closed Prepara-ti propria ta pasta de dinti naturala! February 22nd, 2015 |

Majoritatea pastelor de dinti contin zahar, flurura, coloranti artificiali si alte ingrediente care trebuiesc evitate. In loc sa folosim tot soiul de ingrediente comerciale toxice, de ce nu ne-am prepara propria noastra pasta de dinti? Este simplu si rapid. De indata ce veti avea la dispozitie uleiurile esentiale necesare, veti putea prepara propria dumneavoastra pasta de dinti pentru lunile ce vor urma. Iata cum:Reteta de Pasta de Dinti Naturala ceasca de bicarbonat de sodiu20 picaturi de ulei de menta pur (uleiul de menta pur nu este acelasi cu extractul de menta. De asemenea, ar trebui sa fie un ulei esential alimentar de o foarte buna calitate. Il puteti gasi la majoritatea plafarurilor.)10 picaturi de ulei de mir (optional)Se amesteca toate ingredientele intr-un borcan mic cu capac si se agita bine pana la omogenizarea continutului. Foloseste-te de o mica cantiate de solutie atunci cand te speli pe dinti.Uleiul esential de menta improsparteaza respiratia, ucide bacteriile si decongestioneaza sinusurile. Uleiul de mir are proprietati antibacteriene si antifungice. Este adesea folosit in cele mai vechi procedee de vindecare ale medicinei ayurvedice. Bicarbonatul de sodiu va restabileste un usor mediu alcalin, albeste dintii si protejeaza gingiile.Iata mai jos alte 3 retete de pasta de dinti:1. Pasta de dinti cu sare si bicarbonat de sodiuAmesteca 1 lingura de bicarbonat de sodiu cu o jumatate de lingurita de sare de mare fina, 1 picatura de ulei de menta sau de cuisoare si cateva picaturi de apa. Ingredientele trebuie amestecate pana se fac o pasta cremoasa. Mai adauga apa daca pasta este prea groasa.2. Pasta de dinti cu ulei de cocosAmesteca 6 lingurite de bicarbonat de sodiu, 2 linguri de ulei de cocos caldut, 10 picaturi de ulei de menta sau cuisoare, o lingurita de peroxid de hidrogen 3%. Toate ingredientele trebuie amestecate intr-un bol pana cand capata o textura cremoasa. Mai adauga bicarbonat de sodiu daca este prea subtire sau ulei de cocos daca este prea groasa. Depoziteaza pasta de dinti intr-un recipient opac. Ai grija sa nu inghiti pasta de dinti, deoarece contine peroxid de hidrogen.3. Pasta de dinti cu argila albaAmesteca intr-un bol 2 linguri de argila alba, 2 lingurite de glicerina, 2 linguri de bicarbonat de sodiu, 5 picaturi de ulei esential de menta, 5 picaturi ulei esential de cuisoare, o lingurita de ulei de cocos, o jumatate de lingurita de sare de mare neiodata fina si apa cat sa se faca o pasta cremoasa.Bineinteles, ingredientele de mai sus le poti varia cum doresti, in functie de cantitatea de pasta de dinti pe care vrei sa o prepari si gustul preferat. Nu exista cantitati standard, asadar, poti sa experimentezi cum doresti.