paul-daniel nedeloiu-curs opţional pentru liceu

1

Curs opţional pentru liceu

ROMÂNIA POSTDECEMBRISTĂ

(1990-2014)

Propunător: Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu,

Liceul Tehnologic „Gh. Ruset-Roznovanu”, Roznov, jud. Neamţ

2

Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu,

Liceul Tehnologic „Gh. Ruset-Roznovanu”, Roznov, jud. Neamţ

Curs opţional – “România postdecembristă (1990-2014)”

I. NOTĂ DE PREZENTARE

La 25 de ani de la căderea regimului comunist în România, situaţia în

educaţie privind istoria recentă este una problematică întrucât manualele şcolare, pe

lângă multe alte minusuri, semnalate de majoritatea cadrelor didactice în cadrul

întâlnirilor metodice, tratează prea puţin istoria ultimelor două decenii şi jumătate.

Situaţia poate fi însă remediată, deoarece, în elaborarea şi aplicarea noului

curriculum se are în vedere, între altele, posibilitatea construirii unor parcursuri

individuale de învăţare printr-o ofertă curriculară flexibilă, adaptată specificului şcolii

şi intereselor elevilor.

În cazul de faţă, elaborarea unui curs opţional, referitor la istoria

posdecembristă a ţării noastre, s-a dovedit a fi un fapt cu atât mai necesar cu cât, în

perioada amintită statul roman şi societatea românească a trecut prin transformări

radicale, reconstruindu-se democraţia, statul de drept, societatea civilă,

pluripartidismul, sistemul parlamentar, s-a aderat la instituţiile euro-atlantice,

transformări pe care tânăra generaţie, elevii din mediul liceal, trebuie să le înţeleagă

pentru a putea continua cu succes, atunci când vor deveni factori de decizie, “drumul

european” al României.

De altfel, aşa cum s-a constatat din studiile sociologice, elevii sunt mai

interesaţi de istoria recentă decât de perioadele mai îndepărtate ale istoriei.

Abordarea istoriei României postdecembriste se recomandă a fi una

interdisciplinară, interculturală, globală, integrată şi contextuală, la nivel naţional,

regional, european şi internaţional, cu perspective de tip istoric, politic, instituţional,

economic, sociologic, pedagogic, etc. .

Istoria ultimelor decenii este una de actualitate, s-a răsfrânt asupra tuturor,

schimbările ce au avut loc marcând toate domeniile vieţii, începând cu instituţiile

statului, inclusiv sistemul educaţional, dar şi întreaga societate civilă.

3

Opţionalul porneşte de la competenţele generale ale disciplinei istoria,

definite în programa de trunchi comun şi deduce noi competenţe specifice care vor fi

realizate prin operarea cu noi conţinuturi vizând teme, capitole care nu sunt cuprinse

în programa de trunchi comun.

Aşadar, programa prezentului curs opţional cuprinde noi competenţe

specifice, în corelare cu cele deja existente în programa de trunchi comun, precum şi

conţinuturi cu ajutorul cărora se pot construi aceste competenţe.

Argumente în favoarea acestui curs

Inexistenţa unei programe şcolare cu această tematică.

Participarea profesorului la cursurile de formare în vederea predării Istorie

Recente în şcolile din România organizate de Centrele metodico-ştiinţifice

abilitate de M.E.C.Ş.

Necesitatea extinderii cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinilor din afara

trunchiului comun.

Interesul manifestat de elevi faţă de istoria recentă, în special, şi faţă de

disciplina istorie, în general.

Necesitatea înţelegerii contextului geo-politic european actual, din care

România face parte integrantă.

Încurajarea actorilor educaţionali în ceea ce priveşte cercetarea transformărilor

prin care a trecut sociatatea românească în ultimele decenii.

Dobândirea de cunoştinţe, competenţe, valori şi atitudini în raport cu trecutul

istoric recent al României.

Contextualizarea evoluţiei României postdecembriste, în plan european şi

universal.

Integrarea istoriei României postdecembriste în cadrul istoriei Europei din

aceeaşi perioadă.

Formarea propriei opinii faţă de trecutul istoric recent al României.

4

II. COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate;

2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice;

3. Aplicarea principiilor şi metodelor adecvate în abordarea surselor istorice;

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă;

III. VALORI ŞI ATITUDINI

Educaţia pentru cetăţenie şi valori democratice presupune însuşirea valorilor,

atitudinilor şi a comportamentelor specifice manifestării morale autonome şi

responsabile din punct de vedere civic, precum şi dezvoltarea capacităţii de integrare

activă în grupuri socio-culturale şi profesionale diferite.

În acest context, competenţele generale şi specifice, care trebuie formate prin

procesul de predare-învăţare a istoriei, promovează următoarele valori, atitudini şi

comportamente:

• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune;

• Gândire critică şi flexibilă;

• Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi;

• Respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

• Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială;

• Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în

viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor;

• Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor;

• Acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii

sociale;

• Asumarea diversităţii şi toleranţei etnice, sociale, religioase şi

culturale;

5

IV. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

COMPETENŢE SPECIFICE DOMENII DE CONŢINUT / CONŢINUTURI 1.1. Folosirea adecvată a termenilor/conceptelor

specifici(e) istoriei în comunicări orale şi scrise

1.2. Construirea de explicaţii şi argumente pro

sau contra cu privire la fapte şi procese istorice

specifice istoriei recente a României

2.1. Compararea şi evaluarea perspectivelor

diferite referitoare la fapte şi procese istorice, pe

baza unor surse istorice

SISTEMUL PARLAMENTAR ROMÂNESC DUPĂ

1990

Revenirea la pluralismul politic

Partide politice parlamentare

Lupta electorală – între dezbaterea de idei şi atacul

la persoană

Alegerile parlamentare şi prezidenţiale în perioada

postdecembristă (1990-2014)

Evoluţia pragului electoral - consecinţe 1.1. Folosirea adecvată a termenilor/conceptelor





2.3. Identificarea şi explicarea unor constante şi

schimbări în perioada istoriei recente a României

LEGEA FUNDAMENTALĂ A ROMÂNIEI - BAZA

SISTEMULUI POLITIC DEMOCRATIC

Constituţia din anul 1991

Modificările din anul 2003

1.1. Folosirea adecvată a termenilor/conceptelor





4.1. Selectarea/utilizarea de informaţie relevantă

şi pertinentă din sursele istorice în raport cu

diferite scopuri (de învăţare, cercetare,

documentare şi procesare, elaborare de noi

produse).

OBSTACOLE ÎN CALEA DEMOCRAŢIEI

Incidente interetnice (martie 1990)

Studiu de caz: Proclamaţia de la Timişoara (12

martie 1990)

Studiu de caz: fenomenul Piaţa Universităţii

“Mineriadele” – cauze, desfăşurare şi consecinţe







produse).

4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii

non-formale de învăţare, în analiza fenomenelor

istorice studiate

INSTITUŢIILE STATULUI DE DREPT

Parlamentul

Preşedinţia

Guvernul

Curtea Constituţională

Avocatul Poporului

Autorităţile Judecătoreşti







produse).



istorice studiate

SOCIETATEA CIVILĂ ŞI ROLUL EI

O.N.G.-urile – exponente ale societăţii civile

Mişcarea sindicală






3.1. Valorificarea critică a experienţelor istorice/a

modelului oferit de acţiunea

personalităţilor/grupurilor din istoria recentă în

TRANZIŢIA DE LA ECONOMIA DE TIP SOCIALIST

LA CEA DE TIP CAPITALIST

Restituirea proprietăţii private

Privatizarea şi consecinţele ei

Regresul agriculturii. Perspectivele actuale

6

contexte variate





produse). 1.1. Folosirea adecvată a termenilor/conceptelor


2.2. Analiza diversităţii de tipare şi modele

economice, sociale, culturale şi de civilizaţie în

istoria recentă pornind de la sursele istorice





produse).



istorice studiate

UN NOU PROIECT DE ŢARĂ: ADERAREA LA

INSTITUŢIILE EURO-ATLANTICE

Integrarea în N.A.T.O. – de la deziderat la realizare

Integrarea în U.E. – dificultăţi şi concretizare






3.1. Valorificarea critică a experienţelor istorice/a

modelului oferit de acţiunea

personalităţilor/grupurilor din istoria recentă în

contexte variate



istorice studiate

PROBLEMELE ROMÂNIEI LA ÎNCEPUTUL

SECOLULUI XXI

Reforma în justiţie şi învăţământ – paşi

premergători aderării la U.E.

Legea lustraţiei: activitatea C.N.S.A.S.

Condamnarea comunismului – Raportul

Prezidenţial

Lupta împotriva corupţiei: D.N.A. şi realizările

sale

Criza economică mondială şi efectele ei asupra

României

Studiu de caz: Legea 217/2014 – interzicerea

organizaţiilor şi simbolurilor cu caraceter fascist.

Reacţii în societate 1.1. Folosirea adecvată a termenilor/conceptelor





3.2. Promovarea şi susţinerea cooperării în şcoală

şi societate

ROMÂNIA ŞI FENOMENUL DE GLOBALIZARE

Procesul de europenizare a identităţilor naţionale

Impactul globalizării asupra identităţii popoarelor

V. SUGESTII METODOLOGICE

Programa prezentului curs opţional a fost concepută pentru a răspunde unei

duble exigenţe: pe de o parte, promovarea unei cunoaşteri de tip integrativ, critică, iar,

pe de altă parte, promovarea cercetării istoriei recente, scop în care elevii trebuie

încurajaţi să folosească o diversitate de surse, să utilizeze mărturiile contemporane, să

alcătuiască proiecte şi să argumenteze demersul utilizat.

7

În consens cu actualele abordări metodologice, în care accentul este pus pe

învăţarea activă, în clasă şi în afara ei, se recomandă demersuri didactice care să

antreneze învăţarea prin descoperire, simulare, analiza surselor istorice şi interpretarea

lor critică, dezbaterea, jocul de rol, proiectul etc., cunoscut fiind avantajul acestora de

a permite alternarea formelor de învăţare şi integrarea experienţelor anterioare în noile

tipuri de învăţare.

O atenţie deosebită ar trebui să acorde profesorul conceptului de

multiperspectivitate, pentru ca elevii să fie ajutaţi să înţeleagă alteritatea, să înlăture

stereotipurile, automatismele de gândire, să cultive spiritul tolerant şi să respingă

discriminarea.

Folosirea adecvată a surselor istorice de către elevi precum şi formarea

competenţelor de analiză critică a acestora este, de asemenea, un alt obiectiv

important pe care profesorul trebuie să-l aibă în vedere. În acest sens, integrarea noilor

tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv Internetul) face parte

din demersul amintit.

Evaluarea, componentă firească a procesului de învăţare, trebuie să se

realizeze ca evaluare continuă, formativă. Aşa cum se ştie, pentru a avea o evaluare

cât mai obiectivă, profesorul trebuie să prezinte cu claritate rezultatele la care este

necesar să ajungă elevii. Pe lângă formele clasice de evaluare, se recomandă şi

instrumentele complementare (alternative) de evaluare: proiectul, portofoliul,

autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii elevilor etc. .

Pentru atingerea competenţelor specifice precizate mai sus, dar şi pentru

optima achiziţie a cunoştinţelor aferente conţinuturilor acestui curs, recomandăm

următoarele tipuri de activităţi şcolare şi extraşcolare:

Vizitarea Parlamentului României, a Palatului Cotroceni şi a Palatului

Victoria, în săptămâna “Şcoala Altfel”.

Realizarea de observaţii pe fişe proprii de lucru, studii de caz, dezbateri

argumentate

Elaborarea de referate, proiecte sau portofolii, individuale sau în grup.

Folosirea unor metode active – descoperirea, problematizarea, demonstraţia

argumentată – pentru formarea unor competenţe durabile.

Realizarea de eseuri care să conţină termeni istorici adecvaţi.

Exerciţii de selectare a sensului corect al termenilor istorici.

8

Utilizarea gândirii critice şi investigaţiei prin analiza adecvată a surselor

istorice.

Integrarea noilor tehnologii în procesul de predare-învăţare.

Imaginarea de dialoguri între personalităţi istorice (jocuri dev rol – dezbateri

electorale, spre exemplu).

Asumarea rolului unei personalităţi istorice.

Compararea mai multor documente care prezintă aceeaşi problemă istorică.

Folosirea jocului de simulare în prezentarea unor evenimente istorice.

Vizionarea unor filme didactice şi comentarea acestora.

Exerciţii de stabilire a ordinii logice a unor evenimente. Ordonarea mai multor

evenimente pe o axa a timpului.

Alcătuirea unui glosar de termeni.

Alcătuirea fişelor de lectură.

VI. REPERE BIBLIOGRAFICE

A. Lucrări de metodică

- Băluțoiu, V., Copoeru, L., Soare, A.,C., Stănescu, E., Vitanos. C., Istoria

secolului al XX-lea și educația pentru cetățenie democratică, Centrul Educația

2000+, 2006

- Bontaş, I., Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 1994.

- Bunescu, Vasile, Învăţarea deplină. Teorie şi practică, Editura Didactică şi

Pedagogică, X RA., Bucureşti, 1995.

- Buzaş, Laszlo, Activitatea didactică pe grupe, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1976.

- Călin, Marin, Procesul instructiv-educativ. Instruirea şcolară. Analiză

multireferenţială, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1995.

- Cerghit, loan, Metode de învăţământ, editura Didactică şi Pedagogică, RA.,

Bucureşti, 1997.

- Cerghit, loan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri,

stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

9

- Chicioreanu Teodora, Computerul în activitatea educaţională dincolo de ora

de curs, Bucureşti, 2011.

- Cristea, Sorin, Managementul organizaţiei şcolare, Editura Didactică şi

Pedagogică, RA., Bucureşti, 1996.

- Dumitrescu Doru, Bercea Marilena, Manea Mihai, Popescu Mirela, Mapa

profesorului de istorie, vol I-II, Editura Media Allert, București, 2012

- Felezeu Călin, Didactica istoriei, Ediţia a II-a, Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca, 2004.

- Ioniţă, Gh. I. Metodica predării istoriei, Ediţia a II-a, Editura Universităţii

Bucureşti, 1997.

- Iutiş Gheorghe, Cozma Elena, Asăvoaie Iuliana, Elemente de didactica

istoriei, Editura Graphys, Iaşi, 2008.

- Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999

.

- Jinga, Ioan, Vlăsceanu, Lazăr, coordonatori, Structuri, strategii şi

performanţe în învăţământ, Editura Academiei, Bucureşti, 1989.

- Jinga, Ioan, Negreţ, Ioan, Învăţarea eficientă, Editura Editis, Bucureşti,

1994.

- Joiţa, Elena, Management educaţional. Profesorul-manager, roluri şi

metodologie, Editura Polirom, laşi, 2000.

- Iucu, R., Managementul clasei de elevi, Editura Fundaţiei Culturale D.

Bolintineanu, 2000.

- Low-Bear, Anne , Consiliul Europei și istoria în școală, Strasbourg, 1997

- Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta, Predarea istoriei şi educaţia

pentru cetăţenie democratică, Editura Educaţia 2000+, 2006.

- Manolescu, M, Evaluarea şcolară – un contract pedagogic, Editura

Fundaţiei Culturale D. Bolintineanu, 2002.

B. Lucrări de specialitate

Barbu, Daniel, Republica absentă - politică şi societate în România postcomunistă,

Editura Nemira, Bucureşti, 1999.

10

Dăianu, Daniel, Drumul României spre Vest. Reducerea decalajelor economice faţă

de Uniunea Europeană şi alte state candidate în pregătirea aderării la Uniunea

Europeană, în Christof Rühl, Daniel Daianu (coord.), Tranziţia economică în

România: Trecut, prezent şi viitor, lucrările Conferinţei „România 2000. 10 ani de

tranziţie - Trecut, prezent şi viitor”, 21-22 octombrie, 1999/ Banca Mondială, Centrul

Român de Politici Economice.

Dobre, Ana-Maria, Coman, Ramona, România şi integrarea europeană, Institutul

European, Iaşi, 2005.

Hlihor, Constantin, România. Căderea comunismului şi naşterea democraţiei,

1989-2000, Editura Universităţii din Bucureşti, 2006.

Ionescu, Mihail E. (coord.), România-NATO. Cronologie 1989-2004, Institutul

pentru Ştiinţe Politice de Apărare şi Istorie Militară, editura Militară, Bucureşti, 2004.

Marino, Adrian, Pentru Europa - integrarea României aspecte ideologice şi

culturale, Editura Polirom, Iaşi, 1995.

Miroiu, Mihaela, Miclea, Mircea, Restul şi Vestul, Editura Polirom, Iași, 2005.

Mungiu, Alina, Românii după 89. Istoria unei neînţelegeri, Editura Humanitas,

Bucureşti, 1995.

Murgescu, Bogdan, România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-

2010), Editura Polirom, Iaşi, 2010.

Pasti, Vladimir, România în tranziţie. Căderea în viitor, Editura Nemira, Bucureşti,

1995.

Paşcu, Ioan Mircea, NATO Accession Strategy from Madrid to Prague, in Larry L.

Watts (editor), Românian Military Reform and NATO Integration, The Center for

Românian Studies, Iaşi, Oxford, Palm Beach, Portland, 2002.

Puşcaş, Vasile, România spre Uniunea Europeană. Negocierile de aderare (2000-

2004), Institutul European, Iaşi, 2007.

Rădulescu, Magdalena, Pârvu, Daniela, Aderarea României la Uniunea Europeană:

câştigători şi perdanţi.

Tismăneanu, Vladimir, Mihăieş, Mircea, Încet, spre Europa, Editura Polirom, 2000.

Vlăsceanu, Lazăr, Politică şi dezvoltare. România încotro?, Editura Trei, Bucureşti,

2001.

11

Siteuri web:

https://www.google.com/culturalinstitute/exhibit/revolu%C5%A3ia-

rom%C3%A2n%C4%83-transmis%C4%83-%C3%AEn-

direct/wRsiAKoC?hl=ro&position=0%2C-1

http://www.europalibera.org/section/rfe_archive/645.html

http://irrd.ro/

http://cnsc-forta3.blogspot.ro/

http://sar.org.ro/

http://www.mae.ro/taxonomy/term/364/2

Filme

A. Artistice

• Sindromul Timișoara - Manipularea, 2004, regia: Marius Barna - IMDB

• 15, 2005, regia: Sergiu Nicolaescu

• A fost sau n-a fost?, 2006, regia: Corneliu Porumboiu

• Hârtia va fi albastră, 2006, regia: Radu Muntean

• Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii, 2006, regia: Cătălin Mitulescu

B. Documentare

• Frica (The Fear), realizator: Ovidiu Paulescu (Italia)

• Requiem für Dominik, 1990, realizator: Robert Dornhelm

• Dateline: 1989, România, 1991

• „În umbra lui Dracula”, de Árpád Szocsi

• „De Crăciun ne-am luat rația de libertate”, de Cornel Mihalache

• „Piepturi goale, buzunare pline”, de Cornel Mihalache

• „Terorist, erou martir”, de Cornel Mihalache

• Videogramme einer Revolution, 1992, de Andrei Ujică și Harun Farocki

paul-daniel nedeloiu-curs opţional pentru liceu

Documents