pdf_sdc_482_low-res

ANUL XI NR. 482 9 15 mai 2015 S\pt\mnal realizat de Editura Polirom [i Ziarul de Ia[i [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMNIA APARE SMB|TA WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Suplimentul,de vorb\ cutrei regizoriromni

Iulia Blaga

Corneliu Porumboiu, Radu Mun -tean [i Andrei Cre]ulescu r\s -pund unui set comun de `ntre -b\ri privind participarea lor laa 68-a edi]ie a Festivalului deFilm de la Cannes, ce va avealoc `ntre 13 [i 24 mai.

pag. 2-3

Citi]i dosarul realizat de R\zvan Chiru]\ `n paginile 8-10

Redeschiderea complet\ a Teatrului Na]ional I.L. Caragiale din Bucure[ti (TNB), dup\ lucr\ri costisitoare care au schimbat radical cl\direa att la exterior, ct [i la inte-rior, a fost `ntmpinat\ cu mai multe critici dect entuziasm. Suplimentul de cultur\public\ `n aceast\ edi]ie opiniile criticilor de teatru Iulia Popovici [i Cristina Modreanu,precum [i un interviu cu directorul general al TNB, Ion Caramitru.

Vagonul cu vorbe

Adev\rateleamante aleprimarului de Ia[i

Florin Ghe]\u

O mul]ime de oameni [tiau de pre-ocup\rile primarului GheorgheNichita. Pn\ [i procurorii afla se -r\ de tensiunile din cuplul rozno-van, dar n-a r\suflat nimic, totul afost ]inut sub t\cere.

pag. 5

~nv\]\turiledespre libertateale doamnei Wu

Alina Purcaru

Pavilionul femeilor este unul din-tre cele mai populare romanescrise de prolifica Pearl S. Buck,prima scriitoare american\ care ac[tigat Premiul Nobel, [i, `n ace-la[i timp, o carte care a r\spunsexigen]elor critice, fiind `ntmpi-nat\ cu cronici foarte generoase.

pag. 12

CRONICA INAUGUR|RII CONTROVERSATE A NA}IONALULUI BUCURE{TEAN

Democratul Caramitru:Poate s\ zic\ lumea ce-o vrea, TNB e o minune

Cronic\ de carte

De unde ai plecat cnd aiimaginat scenariul?

Am plecat de la un documentarde care n-am fost mul]umit, a[a c\am decis s\ fac o fic]iune.

Ce puncte comune g\se[ti`ntre Comoara [i celelalte fil -me ale tale?

Foarte mult\ lume mi-a spus c\scenariul seam\n\ cu A fost saun-a fost?. Dup\ vizionare mi s-aspus c\ are ceva din Poli]ist, adjec-tiv. Eu cred c\ e destul de diferitde celelalte filme pe care le-amf\cut pn\ acum.

Care au fost dificult\]ile decare te-ai lovit `n realizarealui?

L-am preg\tit destul de bine [inu am avut surprize nepl\cute.Poate doar vremea. Am depins deea [i, la un moment dat, a trebuits\ filmez ` ntr-o zi ce programasempentru dou\-trei zile.

Ct de greu a fost s\ g\se[tibani?

Am ob]inut bani de la CNC,aici ` n Romnia, apoi ` n str\in\ta-te am aplicat la cteva fonduri ca-re au apreciat scenariul [i au de-cis s\ finan]eze proiectul. Finan -]atorii sunt, deci, Centrul Na]io-nal al Cinematografiei, televiziunea

ARTE, Eurimages, Centre natio-nal du cinma et de limage ani-me din Fran]a.

Ai avut actorii `n minte de labun `nceput?

Pe Adrian Purc\rescu.

Ct de important e Cannes-ulpentru tine?

E foarte important. Prima dat\am fost acolo `n 2004 cu un filmstuden]esc, am avut o burs\ dat\de festival la un moment dat, apoiam participat `n diferite selec]iicu primele mele filme.

Cu cine vii din echip\?

Vin `nso]it de Cuzin Toma,Adrian Purc\rescu [i CorneliuCozmei cei trei actori din roluri-le principale , de produc\torul fil-mului Marcela Ursu, de DoP- ulfilmului, Tudor Mircea, [i de so]iamea, Arantxa.

Ce film din selec]ia festivalu-lui nu `l vei rata [i cui i-ai luao bere?

Voi sta trei zile, a[a c\ s-ar puteas\ ratez cam tot. ~nc\ nu [tiu cndsunt programate celelalte filme.Mi-ar pl\cea s\ v\d cteva filme [idin Competi]ie, dar [i din altesec]iuni. ~n primul rnd o s\ beaubere cu actorii, apoi mai v\d eu.

Ce `]i place la Cannes?

E marea aproape.

Ce te enerveaz\/plicti se[ -te/obose[te la Cannes?

E rece apa m\rii. Am `ncercats\ intru odat\ [i era prea rece.

Care loc din Cannes `]i placecel mai mult?

Etajul 5 din Palatul Festivalu-lui. Acolo sunt birourile Cinfon-dation. E o priveli[te superb\ [ipo]i `ntlni foarte mul]i studen]i.E o atmosfer\ foarte pl\cut\.

Cum vezi ziua perfect\ laFestivalul de la Cannes?

E o zi f\r\ multe interviuri, `ncare s\ apuc s\ v\d un film bun [is\ m\ `ntlnesc cu oameni pe carenu i-am v\zut de mult [i cu carem\ v\d foarte rar.

Ce compliment ]i-ar pl\ceas\ prime[ti pentru film?

Abia `l a[tept pe urm\torul!

Ce regizor din selec]ia festi-valului ]i-ar pl\cea s\ fac\ unremake dup\ filmul t\u?

Ca un remake s\ fie remake, artrebui f\cut de americani. A[a c\m\ gndesc la fra]ii Coen [i/sauWoody Allen.

Unde se afl\ cinemaul rom-nesc contemporan pe o scal\de la 1 la 5?

4, unde 5 e maximum.

Care sunt principalele luitrei atuuri?

E personal, viu [i `nc\ mai areunde s\ creasc\.

Care sunt principalele luihibe?

Subfinan]at, nu are un publicnumeros acas\, prea `nchis `n el`nsu[i.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 482 9 15 mai 2015

2 actualitate

Suplimentul, de vorb\cu Porumboiu, Muntean[i Cre]ulescu despreapropiatul CannesAr trebui s\ fie a[a: Radu Muntean le ia o berefra]ilor Coen [i le vorbe[te despre Comoara luiCorneliu Porumboiu, iar ace[tia decid pe loc s\fac\ un remake. ~n acest timp, ie[ind cu saco[aburdu[it\ de la Fnac [i cu gndul la platoul custridii, Andrei Cre]ulescu se treze[te visnd laTIFF, adic\ ie[ind din C\rture[tiul de vizavi de

cinema Victoria. Ce-i [i cu chestia asta? Citi]imai jos [i ve]i `n]elege. Le-am pus lui CorneliuPorumboiu, Radu Muntean [i Andrei Cre]ulescuacelea[i `ntreb\ri, iar r\spunsurile lor au `nceputs\ comunice `ntre ele. Comoara, de CorneliuPorumboiu, [i Un etaj mai jos, de Radu Muntean,vor fi prezentate `n Selec]ia Oficial\, mai exact

`n sec]iunea competitiv\ Un Certain Regard (a doua ca importan]\ din festival), `n vreme cescurtmetrajul lui Andrei Cre]ulescu, Ramona,face parte din sec]iunea paralel\ Semaine de laCritique. A 68-a edi]ie a Festivalului de laCannes are loc `ntre 13 [i 24 mai 2015.

(Iulia Blaga)

Corneliu Porumboiu: O s\ beaubere cu actorii, apoi mai v\d eu A

di M

arin

eci

Primul lungmetraj al lui CorneliuPorumboiu, A fost sau n-a fost, afost distins `n 2006 la Cannes cuPremiul de debut Camra dOr [i

Premiul Label Europa Cinemas,iar al doilea lungmetraj al acestu-ia, Poli]ist, adjectiv, a primit Pre-miul Juriului sec]iunii Un Certain

Regard [i Premiul FIPRESCI `n2009. Porumboiu a luat primul

premiu la Cannes `n 2004, cndscurtmetrajul s\u de [coal\

C\l\torie la ora[ a fost distins cu Premiul al II-lea al sec]iunii

Cinfondation.

De unde ai plecat cnd aiimaginat scenariul?

De la anteriorul scurtmetraj,Kowalski, unde se vorbea non-stop timp de 17 minute `ntr-unplan-secven]\ fix. Ramona are 21de minute, nu se roste[te nicim\car o replic\, iar camera semi[c\ aproximativ `ncontinuu.Echipa [i-a dorit s\ film\m la ma-re, a[a c\ m-am conformat. N-auprecizat anotimpul, `ns\, a[a c\am filmat `n octombrie.

Ce puncte comune g\se[ti`ntre acest film [i celelaltefil me ale tale?

Aceea[i echip\, aceia[i actori,acela[i univers pe undeva. Vio-len]\, absurd, planuri-secven]\,plus personajul Ramona, desprecare se vorbe[te `n Bad Penny,c\reia i se cnt\ La mul]i ani! ` nKowalski [i care acum apare, ` n fi-ne, f\r\ s\ joace per se.

Care au fost dificult\]ile `nrealizarea lui?

Dat fiind c\ logistic era foartecomplicat (film\ri de noapte la ma-lul m\rii, accidente, pirotehnieetc.), ne-am strns trei companii deproduc]ie Kinosseur, We AreBasca [i deFilm. A fost extrem dedificil dar, fiind vorba de profe-sioni[ti [i, mai ales, de prieteni, amscos-o la cap\t. {i am avut [i noroc.


Foarte greu, ` n sensul c\ am fostrefuza]i politicos pe oriunde ne-amdus: c\-i scurtmetraj, c\-i prea vio-lent etc. Ne-au ajutat Dan Chi[u [iEugen Kelemen, ne-au sprijinit Ja-meson [i Coca-Cola, dar grosul l-am scos din buzunarele noastre.


Da. Andi Vasluianu, {erban

Pavlu, Dorian Bogu]\ au fostal\turi de mine de la primul scurt.La al doilea film li s-a al\turat Ro-dica Laz\r. Acum am cooptat-o [ipe Ana Ularu... Ramona a fostscris special pentru ei.


Cannes-ul e un privilegiu. DarTIFF-ul mi-e mai drag, cumva.

Cu cine vii din echip\ [i `n ceperioad\?

Eu [i Codru]a (care mi-e [i pro-duc\tor executiv, nu numai so]ie)vom fi acolo pe toat\ durata festiva-lului dat fiind c\ avem [i `ntlnirilegate de primul nostru lungmetraj,Charlton Heston, care ar trebui fil-mat la toamn\. Din echip\ ni seal\tur\ co-produc\torii ClaudiuMitcu [i Radu Stancu, M\lina Iones-cu (scenografia), Alexandra Ungu-reanu (costumele) plus, bine`n]eles,Rodica Laz\r [i Dorian Bogu]\.

Ce film din selec]ia festivalu-lui nu `l vei rata [i cui i-ai luao bere?

The Third Man/Al treilea omde Carol Reed, prezentat `n versi-une restaurat\ la Cannes Classics.Iar o bere am s\ beau cu Corneliula Petit Majestic a[a cere tra -di]ia.

Ce `]i place la Cannes?

Atmosfera.

Ce te enerveaz\/plicti se[te/obose[te la Cannes?

Cozile.

Care loc din Cannes `]i placecel mai mult?

March Gambetta.

Cum vezi ziua perfect\ laFestivalul de la Cannes?

Cel pu]in trei filme (am `mb\ -trnit, recunosc), un pahar (dou\,trei) de ros bine r\cit, un platoucu stridii, o saco[\ burdu[it\ de laFnac [i, de ce nu, [ampanie cusemin]e, noaptea trziu, pe terasaproprie, al\turi de Mihai Chirilov.


Cred c\ l-am primit deja invi-ta]ia la Semaine de la Critique.


Gaspar No.

Unde se afl\ cinemaul rom-nesc contemporan pe o scal\de la 1 la 5?

4,32.

Care sunt principalele luitrei atuuri?

Scenariile, regizorii, actorii.

Care sunt principalele luitrei hibe?

Scenariile, regizorii, actorii.


actualitate 3

De unde ai plecat cnd ai ima -ginat scenariul?

Acum mul]i ani am citit un ar-ticol despre un vecin care a auzit oceart\ domestic\ pe scara blocu-lui. N-a intervenit, iar povestea s-a terminat urt. Ideea unui filmcare s\ chestioneze no]iuni pre-cum morala sau con[tiin]a, no -]iuni pe care majoritatea oameni-lor le iau de bune f\r\ s\ le asimi-leze mai profund, m-a tot bntuitde atunci.

Ce puncte comune g\se[ti`ntre acest film [i celelalte fil -me ale tale?

Nu vreau s\ fac treaba criticilor.

Care au fost dificult\]ile ` n rea -lizarea lui Un etaj mai jos?

Uite, \sta ar putea fi un punctcomun cu celelalte filme pe carele-am f\cut: am filmat sub presiu-nea faptului c\ un gest gre[it alunui actor sau o interpretare su-perficial\ a unei secven]e potarunca filmul `ntr-o alt\ direc]iedect cea `n care doream. ~n genul\sta de film `n care tensiunea seconstruie[te cu r\bdare, secven]\

cu secven]\, aproape fiecare ca-dru e de egal\ importan]\ [i demulte ori un detaliu poate balansagre[it filmul. Diferen]a o face re-glajul fin.


A fost prima mea co-produc]ie,a[a c\ perioada de finan]are a du-rat cam de trei ori mai mult dect`n cazul celorlalte filme. Nu suntobi[nuit s\ a[tept doi ani [i ceva`ntre terminarea scenariului [iprima zi de filmare. Trebuie s\ re-cunosc c\ a fost frustrant.


Nu. Am avut, evident, c]ivaactori `n minte pentru fiecare rol,dar am dat probe foarte serioase [iam ales de-abia dup\.


Emo]ional vorbind, prezen]a`n Selec]ia Oficial\ e ca un pre-miu. Sigur, vezi `n fiecare an sufi-cient de multe filme proaste `n Se-lec]ia Oficial\, lucru care `]i zgu-duie admira]ia fa]\ de Cannes,dar parc\ sunt mai pu]ine prostiidect la alte festivaluri, iar majo-ritatea filmelor importante ale

anului se lanseaz\ aici. Nu parehazardat s\ afirmi c\ e cel mai im-portant festival de film din lume.Acum, practic vorbind, e cea maibun\ [ans\ pentru ca un film deautor, construit `n afara vreuneischeme comerciale, s\ fie vizionat,recenzat [i vndut ` n mai multe te-ritorii. Filmul are [ansa s\ devin\vizibil [i asta e tot ce vrei `n mo-mentul `n care te apuci s\-l faci.

Cu cine vii din echip\ [i `n ceperioad\?

Eu lucrez cam de 10 ani cuaceea[i echip\ [i suntem foarteapropia]i, a[a c\ o s\ fim vreo 20 laCannes. Majoritatea vin pe baniilor [i stau vreo trei zile. Eu o s\stau `ntre 13 [i 19 mai.

Ce film din selec]ia festivalu-lui nu `l vei rata [i cui i-ai lua obere?

Cu riscul de a lua dou\ beri, i-a[trata pe fra]ii Coen. Sper c\ se pu-ne, chiar dac\ sunt ` n juriu. Vreaus\ v\d filmul lui Yorgos Lanthi-mos. Mi-a pl\cut Dogtooth.

Ce `]i place la Cannes? Ce teenerveaz\/plictise[te/obose[te la Cannes? Care loc dinCannes `]i place cel maimult? Cum vezi ziua perfect\la Festivalul de la Cannes?

Am s\ r\spund grupat la `n -treb\rile despre Cannes, ca loc.

Nu m\ omor dup\ ora[ ca atare,nici dup\ aglomera]ia din timpulfestivalului, dar, mai ales, nu-miplace c\ trebuie s\ m\ `mbrac lacostum. Atmosfera formal\ m\ in-hib\. Mi-ar pl\cea ca filmul s\ fiebine primit de public [i critic\, iareu s\ m\ pot bucura de asta, `m -preun\ cu colegii [i prietenii. Nuconteaz\ locul [i, de altfel, dup\dou\ experien]e la Cannes, `nc\ n-am un loc favorit.


Complimentul meu favorit este:Mi-a pl\cut filmul t\u, dar n-am`n]eles ce ai f\cut tu la filmare.


Nu sunt preten]ios. S\ fie ame-rican [i s\ aib\ mul]i bani.

Unde se afl\ cinemaul rom-nesc contemporan pe o scal\de la 1 la 5? Care sunt princi-palele lui trei atuuri? Caresunt principalele lui treihibe?

S\ nu te superi, dar la ultimeletrei ` ntreb\ri n-o s\ r\spund. Nu-miplace s\ emit judec\]i valorice detip top.

Andrei Cre]ulescu: Am s\ beau o bere cu Corneliu la PetitMajestic. A[a cere tradi]ia

Radu Muntean a mers prima oar\la Cannes `n 2008 cnd al treilealungmetraj al s\u, Boogie, a fostselec]ionat `n sec]iunea paralel\Quinzaine des Ralisateurs. Doiani mai trziu p\trundea `n Se-lec]ia Oficial\ cu Mar]i dup\Cr\ciun, care a f\cut o foartebun\ impresie `n sec]iunea UnCertain Regard.

Radu Muntean: Cu riscul de a luadou\ beri, i-a[ trata pe fra]ii Coen

N\scut `n 1974, Andrei Cre]ules-cu a fost pn\ acum la Cannes `ncalitate de critic de film.

4 opinii


O seam\ de vecini sunt aduna]i lanoi la televizor, c\ ei n-au a[a cevala casa lor. E cumva ca la cinema,numai c\ nu t\iem bilete. Popor`ntins [i pe jos prin `nc\pere, eucalc descul] pe-acolo. Am trei ani,sunt `mbr\cat doar `n chilo]i [ima iou, m\ doare la basc\. Aproa-pe to]i, mai ales femeile, m\ `n -trea b\ cte ceva dr\g\stos, ]ugui-du-[i buzele. Nici nu-mi pas\ ce.~mi place doar c\-s oameni mul]iaduna]i la noi. De-afar\ se audeun huruit, tremur\ oleac\ [i casa.Trece Faflicher cu camionul, se apuc\ s\ explice mama, dar

tremurul se face [i mai mare de-ct dac\ ar fi strnit de un ca-mion. Aud p\pu[oii huruind pescndurile din pod. Cutremur!,url\ unul [i o chi[c\ afar\. Tatam\ `n[fac\ de spate, de maiou, caun leu care-[i `nha]\ puiul, [i m\scoa te `n aer liber. Apoi se `ntoar-ce s\ salveze televizorul, pe care `la[a z\ lng\ mine. Cinele nostru,sc\ pat din leg\toare, url\ ceva mai`ncolo. Nu [tiu de ce, dar eu m\simt foarte `nviorat, vesel. Mamam\ `mbrac\, mergem pn\ la bunica. Ea spune c\ a fost un de-zastru cutremurul \sta, i-a v\rsat

un lighean de f\in\ peste picioare.Apoi trecem pe la un vecin s\ ve-dem cum e. |la poveste[te c\, prinsomn, nici n-a crezut c\-i cutre-mur, ci scroafa lui de dou\ sute dekile, care se scarpin\ de perete. Ne`ntoarcem acas\. Tata zice c\ si-gur au murit mul]i oameni la ora[.

Noaptea trziu am vreo 12 ani ,tata vine de la pescuit cu un ruc-sac ` ntreg de pe[te. Cic\ el n-a prinsnimic cu undi]a, de aceea s-a b\ -gat `n p\puri[, poate are mai multnoroc acolo. {i-a avut. A g\ sit unrucsac plin cu pe[te, pe o plavie. S-a uitat stnga-dreapta, nu era ni-meni. L-a luat [i a venit acas\. Ma-ma r\stoarn\ pe[tii ` ntr-un lighean[i `ncepe s\-i cure]e. F\r\ vreunsemn, f\r\ vreo b\taie `n u[\, in-tr\ `n cas\ la noi un nebun: B\,Pavele, d\-o dracu, s\ [tii c\-i ruc-sacul meu. ~l vreau `napoi, plus[al\ul \la mare. Att. Restul num\ intereseaz\.

Diminea]a devreme am vreo16 ani , m\ culc obosit de atta uitat la televizor, dup\ fuga lui

Ceau [escu. A]ipesc. Apoi aud ni[ -te urlete afar\. Ies s\ v\d cine-i. Edom profesor Nicu lu Costin, flu-turnd un steag g\urit: Haaai laRevolu]ieeee! Oameni buni, liber-tateee! Ie[i]i cu mine la Revolu -]ieeee!. M\ uit de-a lungul dru-mului, abia v\d, e `nc\ `ntuneric,dar n-am nici un dubiu: e singur cuc.

Pe la prnz, m\ `ntorc de la fa-cultate, trag o fug\ `ntre dou\ cur-suri pn\ acas\ la gazd\, s\ m\ -nnc ceva. Trec pe lng\ bisericaTrei Ierarhi cu capul ` n p\ mnt,`n gndurile mele, [i, la col] cu Pa-latul Culturii, dau nas `n nas cuun elefant. Acesta rupe crengi detei cu trompa [i le ` ndeas\ ` n gur\.Pare c\ rde, c\-i place deo sebit demult unde se afl\ [i ce face. Trec cupas domol de cealalt\ parte astr\zii, mimez calmul, de[i-s olea c\speriat. M\ tem eu de cini, dar\ -mite de elefan]i care pasc copacii.Mai la vale, spre Podu-Ro[, cinevase bucur\ cu voce ridicat\: Cefrumoooos! O vinit circu la noi `nora[!.

Dup\-amiaz\, aproape cnd setermin\ programul la serviciu,redactez concentrat o carte. Aud obuf nitur\, zarv\ mare pe lng\

cl\dire. Ies la fereastr\. Ce s\ fie?Mai nimic. A c\zut o macara, s-afrnt deodat\ de la jum\tate. Co-bor ` n fug\ sc\rile, m\ uit la maca-raua ` ntins\ de-a lungul str\zii, cuvrful peste acoperi[ul d\rmat alunei case de peste drum. Un colegspune Fereasc\ Dumnezeu!, `[iface cruce [i mai adaug\: Marenoroc a avut macaragiul, c\ eraplecat din tur\.

A[ putea continua cu pove[tide genul acesta m\car pe vreo ze-ce pagini din Suplimentul de cul-tur\, dar m\ v\d nevoit s\ ` n chei,ca s\ nu-mi dep\[esc spa]iul alo-cat aici:

Ieri sear\ [i asta chiar s-a `n -tmplat ieri, de unde [i ideea de aface un scurt bilan] , la poaleleBuciumului, pedalez lini[tit la bi-ciclet\. {i m\ dep\[e[te deodat\un TIR `n fl\c\ri. Tiristul opre[te,`ncearc\ s\ sting\ focul cu un ]ol,apoi cu un extinctor. Sar [i ni[teoameni s\-l ajute, cu g\le]i de ap\.

Iar eu regret din suflet c\ nu amcump\rat extinctorul pe care a `n -cercat cineva s\ mi-l vnd\ alt\ -dat\, `ntr-o alt\ `ntmplare de labiciclit. Dar pe aceea deja v-am po-vestit-o acum dou\ s\pt\mni.

~ntmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Mul]i ani mai trziu, `n fa]a plu-tonului de execu]ie compus dintr-osingur\, ferm\ `ntrebare a iubiteimele, ` ntrebare care nu va fi nicio-dat\ scris\, nici `n corpul acestuitext, nici `n corpul altuia, `ntr-unmic apartament de dou\ cameredin centrul capitalei, aveam s\-miamintesc ziua aceea `n care m-amapropiat prima dat\ de GabrielGarcia Marquez `ncercnd s\-lating.

Aveam [aisprezece ani, eramelev de liceu, eram insolent, eramnebun. Credeam c\ pot cuprinde deja! veacul de singur\tate.~ncercam s\ identific logica aceeacare f\cea din realismul magic ceeace indiscutabil era. ~ntocmeamfi[e fiec\rui personaj, le urm\ -ream ac]iunile, le disecam decizii-le, m\ indignam, m\ uluiam [i,

desigur, nu pricepeam nimic. Amconvenit c\ o asemenea carte nu ede pe lumea aceasta [i am l\sat-o,teoretic, a[a.

Mai trziu mi s-a ` ntmplat via -]a. Am continuat, totu[i, s\ m\gn desc, cnd [i cnd, la lumeafan tastic\ a lui Gabo, mai trziu n-am mai folosit ra]iunea ca s\ m\descurc ` n tunelul fiec\reia dintreinimile celor pe care i-a scris.

M-am l\sat condus de altceva. I-am urmat oamenii, a[a cum urmezicursul unei ape. Nu mai voiam s\

[tiu de ce, pur [i simplu c\l\to-ream cu Marquez `n pustiul sin-gur\t\]ii. Niciodat\ n-am ajunsmai departe.

Mi s-a ar\tat limpede magia ma - gicianului columbian: totul este li-teratur\. Nu exist\ grani]\ `ntrecei vii [i cei mor]i, timpul este oconven]ie, timpul este, `n primulrnd, o cumplit\ repeti]ie, c\citoate cte vor mai fi deja au fost.

M-am a[ezat, [i nu o singur\dat\, [i eu sub castan cu fantomalui Jose Arcadio Buendia, patri arh

[i vis\tor. Am orbit cu Ursula [itotu[i nimeni nu a remarcat, c\cioamenii privesc mai ales `n spreinterior. Am mncat [i eu p\ mntcu Rebeca [i m-am l\sat alun gatdin casa de nebuni. Mi-am schi -lodit sufletul ca Amaranta, doarpentru a ar\ta capriciile inimii uneifemei, care desigur e condamnat\la mister. M-a devorat insomnia [iam dat [i eu boala mai departe. M-am n\scut cu ochii deschi[i [iam luptat cu colonelul AurelianoBuendia [i n-am c[tigat nici unr\z boi [i m-am retras `n laborato-rul meu f\cnd la nesfr[it pe[ -ti[ori de aur pe care i-am topitdoar ca s\ fac al]ii, pn\ `n ziua `ncare m-am dus s\ v\d, pentru ulti-ma data, circul. M-am ` n\l]at pn\la cer cu frumoasa Remedios.

Cnd totul este literatur\, totuleste posibil, totul este `n acela[itimp vechi [i modern, totul estedeodat\ trecut [i viitor. Nimeni`nainte n-a mai reu[it s\ expun\acest adev\r [i de aceea de cte ori

plou\ `ndelung `nchid ochii [i m\v\d aievea `n Macondo, sub flutu-rii galbeni ai lui Mauricio, [i cndmor plou\ cu petale de flori [icnd sngerez sngele meu c\l\to-re[te str\zi, ba chiar bulevarde [i]\ri [i continente, [i se `nf\]i[eaz\mamei mele ca s\-i vesteasc\acest repetabil sfr[it.

Gabriel Garcia Marquez ia totce se [tie despre om, despre patimi[i suferin]\ [i dezn\dejde [i spe-ran]\ [i vise, el ia tot ce se [tie de -spre istorie, care nu e altceva de-ct prelungirea unor sentimenteexagerate, prive[te acest tot cu `n -]elegere [i dezgust, cum trebuie c\face orice zeu cu crea]ia sa.

M-am bucurat s\ aflu c\ `n ulti-mii ani Gabriel Garcia Marqueznu-[i mai amintea. Un alt scriitor,`nc\ mai mare, i-a dat aceast\ bi-necuvntare final\ s\ nu `]i maiaminte[ti c\ toate s-au `ntmplatdeja, `nc\ de la `nceput, de cndnu era dect cuvntul sau nicim\car el.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

L-am recitit pe Marquezf\r\ furia din tinere]e,cnd c\utam s\ `n]elegceea ce nu este de`n]eles. {i niciodat\ n-am`ndr\znit mai departe`ntr-un labirint decuvinte.

O zi obi[nuit\

~n pustiul singur\t\]ii

M\ gndesc cum ar fi s\ adun `n cadrul a 24 de orem\car o parte dintre lucrurile mai ciudate la care amfost martor de-a lungul vie]ii, `n zile obi[nuite, banalede tot a[ putea spune. Ar fi cam a[a (o iau cronologic,dar `ncep seara):

Gheorghe Nichita nu are nici oscuz\, iar orice ie[ire a sa pe acestsubiect ar fi penibil\. A folosit Po -li]ia Local\ ca pe un pre[, nu d\ -dea doi bani pe ceea ce trebuiau defapt s\ fac\ poli]i[tii din subor-dine. Totul era pentru salvareapropriei iubiri, amorul parc\ i-aluat min]ile. Dac\ Adina Samsoni-a spus adio, Nichita `i spuneacam acela[i lucru [efului Poli]ieiLocale, Liviu Hliboceanu: Nusunte]i `n stare de nimic. Am aflatde la ea ce a f\cut [i unde s-a dus.Acela[i Hliboceanu c\ra de zorcadourile ast\-toamn\ la nunta fiicei edilului de Ia[i, `ntr-o imagi -ne devastatoare pentru statura

[efului unei astfel de institu]ii.Poli]ia Local\ a fost implicat\

la vrf `n drama sentimental\ aprimarului. O situa]ie nu cara ghioa -s\, ci periculoas\ de-a dreptul.

Ne amintim ce s-a petrecut `nluna martie, cnd ziua `n amiazamare, `n Parcul Copou avea loc ocrim\ oribil\. O tn\r\ era ucis\de prietenul ei, singura patrul\ apoli]iei p\r\sind zona cu jum\tatede or\ `naintea tragicului eveni-ment. S-au g\sit atunci tot felul deargumente, c\ nu sunt bani, c\sunt echipaje prea pu]ine etc. ~ns\nimeni nu b\nuia c\ Poli]ia Lo-cal\ avea resurse nelimitate pen-tru a urm\ri amanta primarului

[i a-i amenin]a pe rivalii `n amorai edilului `ndr\gostit. Detaliiledin stenogramele ie[ite la iveal\sunt halucinante. Poli]i[tii locali,`n loc s\ vegheze la ordinea dinora[, plecau la Suceava sau Cluj ` nmisiuni Cupidon. Erau verifi-ca]i apoi, minut cu minut, de `n -su[i [eful Poli]iei Locale, acela[idomn Hliboceanu, care raportamai departe, cu lux de am\nunte,c\tre primarul Nichita. Episoade -le sunt mai degrab\ comice (vezi`ntmplarea cu scr]itul patu -rilor de la pensiunea sucevean\!),dar arat\ boala unui sistem carepusese st\pnire pe ora[.

O mul]ime de oameni [tiau depreocup\rile primarului Gheor -ghe Nichita. Pn\ [i procuroriiaflaser\ de tensiunile din cuplulroznovan, dar n-a r\suflat nimic,totul a fost ]inut sub t\cere. Am`ns\ mari `ndoieli c\ vreunul dinsubordona]ii lui Nichita ar fi avutcurajul s\-i spun\ c\ nu e bine ceface sau, mai mult, s\ se opun\ or-dinelor primite. De altfel, Poli]iaLocal\ a func]ionat tot timpul `n ultimii ani ca o gard\ persona -l\ a primarului Nichita. ~i ve deampe [efii Poli]iei `n permanen]\

ap\rndu-l pe primar atunci cndacesta ap\rea public. Sunt de no-torietate gesturile fostului [ef alPoli]iei Locale, Alexandru Hordi -l\, ` n timpul vizitelor la Ia[i f\cutede Ponta, cnd `n loc s\-[i coordo -neze colegii care asigurau ordineapublic\ `n zona prin care urma s\treac\ premierul, se transformase`n scut uman pentru Nichita, canu cumva vreun admirator s\-lstrng\ prea tare de mn\.

Servilism dus la extrem, acestaa fost cuvntul de ordine ` n Poli]iaLocal\. Trist este c\ nu e singurainstitu]ie folosit\ `n acest mod deprimarul Nichita. Din stenogra -mele DNA reiese c\ un anume Du-mi de la Salubris era implicat [i el`n ac]iunile de filaj puse la cale deiub\re]ul Nichita. Zilele trecute,un alt fost angajat la aceea[i socie -tate de salubritate dezv\luia zia -ri[ tilor c\ `n urm\ cu c]iva ani afost pus de [efii s\i s\ agreseze unpolitician ie[ean cu care Nichitanu era `n rela]ii tocmai bune. Dealtfel, ne `ntreb\m ce ar fi urmatdac\ nu intra DNA pe fir, mai alesc\ se apropie [i campania de la lo-cale, iar nervozitatea ` n mediul po -litic ie[ean e de a[teptat s\ creasc\.

Toate institu]iile din subor-dinea prim\riei au c\zut prad\acestui sistem. Ne amintim de mi-crobuzele galbene puse la dispo -zi]ia PSD `n campanii electorale,de banii de la Citadin da]i la fotbalsau de falimentele CET [i RATP.

De fapt, Nichita trata aceste in-stitu]ii exact cum [i-a tratat aman-ta din prim\rie, pe Adina Samson.Cnd femeia [i-a dat seama cucine are de-a face era deja trziu,comportamentul st\pnului amo -re zat speriind-o probabil pn\ [ipe tn\ra care oricum nu p\reau[\ de biseric\. Din p\cate, niciun [ef de institu]ie din subordinen-a avut curajul s\ i se opun\. N-am auzit nici un [ef de regiecare s\ fac\ asta, nici m\car dup\ce [i-a pierdut func]ia. Oameniierau lega]i, interesele [i compro-misurile erau probabil prea maripentru ca adev\rul s\ fie spus pe[leau.

Revenind la ceea ce se petrece`n aceste zile, concluzia este sim-pl\: Gheorghe Nichita trebuie s\-[i dea demisia de la prim\rie.Nu mai poate ocupa acest post,ct\ vreme a trt institu]ia ` ntr-unscandal care nu mai poate fi [ters.Justi]ia va decide vinov\]ia edilu-lui de Ia[i, dar moral, el nu maipoate ocupa func]ia public\. Dac\tovar\[ii din PSD Ia[i decid s\-l ]i -n\ pe mai departe ` n vitrina sediu -lui de partid e treaba lor, `n s\ unasemenea personaj, ale c\ rui fap -te au f\cut `nconjurul planetei, nuare ce c\uta `n fotoliul de primaral Ia[iului.


opinii 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

~nregistrasem informa]ia ca ata-re, f\r\ s\ m\ gndesc mai mult laea. O considerasem doar un fel de

reclam\ a locului: Elve]ia, m\n\s -tiri, mun]i `nz\pezi]i [i ferme cuvaci Milka. Nici nu mi-a trecutprin cap c\ grajdul din brne ridi-cat lng\ m\n\stire e un staul devaci cu vaci. Abia `n diminea]aaceea mi-am dat seama c\ acolo seafl\ o ferm\ func]ional\, nu unaturistic\. Mi-am amintit imediat[i de un e-mail primit de la un cu-noscut originar din Romnia,emigrat `n Canada, apoi mutat `nElve]ia [i stabilit `n Zug (fiindc\romnii ori[iunde cresc, doar la eiacas\ se sfrijesc). ~mi trimisese `ncorpul mesajului o fotografie cu ovac\ [i ad\ugase: Vecina noas -tr\. Mie mi se p\ruse tot o refe-rin]\ ironic\ la stereotipurile de -spre Elve]ia, dar nu era a[a: vacadin fotografie, `mpreun\ cu altecteva zeci, era ` ntr-adev\r vecinalui [i a altor locuitori din cartie-rele reziden]iale ale Zugului.

Ca ]\ran fugit la ora[, amestecul

mi s-a p\rut neverosimil [i greude asociat cu un spa]iu social urban. Acum c]iva ani consiliullocal al Timi[oarei a interzis cre[ -terea animalelor de cas\, cu excep -]ia celor de companie, a[a `nct,teoretic, locuitorii din ora[ n-ar aveavoie s\ mai creasc\ nici m\carg\ini. E drept c\ decizia, la fel caalte hot\rri romne[ti luate f\r\mult\ judecat\, nu e respectat\ [inici n-are cum s\ fie, dar ilustrea -z\ dihotomia radical\ ce exist\ lanoi ` ntre spa]iul urban [i cel rural.Dihotomia asta pare s\ nu func]io-neze `n Zug. Or\[elul e `mpnzitde ferme mici, unde se cresc ani-male, se cultiv\ legume, se plan-teaz\ livezi de cire[i.

Dup\ ce s-a desprim\v\rat, `n -tr-o alt\ diminea]\ am auzit `nurechi un zgomot la fel de familiarca [i mirosul de b\legar: un zor -n\it de tal\ngi tot mai apropiat, caal turmelor de oi ce veneau

odinioar\ pe uli]ele satului. M-amuitat pe geam [i le-am v\zut acolo,la cincizeci de metri de mine: vreozece-dou\zeci de oi p\[teau lini[ti-te `ntr-o `ngr\ditur\ `nverzit\.Mai jos, `ntr-o alt\ `ngr\ditur\, `nvreo cinci stupi bine `nveli]i, albi-nele a[teptau s\ se `nc\lzeasc\vremea, ca s\ ias\ pe paji[tile dinjur, verzi ca `n filmele idilice de -spre via]a la ]ar\. Doar c\ aicieram ` ntr-un ora[, iar la vreo cinciminute distan]\ de grajdul cu vaci[i de turma de oi se `n[irau ni[tereprezentan]e Ralph Lauren, To -mmy Hilfiger [i Gucci, al\turi demagazine de ceasuri Tag Heuer,Patek Philippe, Rolex.

Dac\ mi-ar fi spus cineva c\ `nEuropa Occidental\ oile se potcre[te la ora[, mi-ar fi venit greus\ cred. ~n Elve]ia se poate. E dreptc\ ferma despre care povestesc seafl\ pe terenul unei m\n\stiri

catolice, dar ea nu-i un unicat. Lavreo sut\ de metri mai jos, `ntre ovil\ Secession [i un complex deapartamente modern, e o alt\ fer -m\, cu livad\ de cire[i, straturi delalele, oi, vaci [i straturi de legu-me [i verdea]\. Mai ` ncolo, al\turide o [coal\ general\ din mijloculora[ului, un crd de capre pasc pelng\ terenul de sport al elevilor.Elve]ienii de aici n-au nevoie dedownshifting: au reu[it cumva s\`mbine tihna traiului rural cu fa-cilit\]ile vie]ii moderne. Vii de lamunc\, din cartierul de birouri,`]i parchezi ma[ina `n fa]a aparta-mentului cu vedere spre lac, beilini[tit o bere pe teras\, respiri ae-rul rece [i proasp\t, cu miros deb\legar, [i auzi tal\ngile lini[ti-toare ale oilor care pasc `n vale. {itotul pare normal, fiindc\ dac\ astanu-i o via]\ normal\, atunci caremai e?

~ntr-una din primele zilepetrecute `n Zug, m-amtrezit diminea]a, amdeschis geamul [i amsim]it un miros aproapeuitat, ce m-a trimis`napoi `n copil\rie:mirosul de b\legarproasp\t de vac\. M-ammirat o clip\, pn\ ce mi-am amintit de turulde prezentare f\cut `nziua sosirii, cnd doamnavesel\ care are grij\ dereziden]ii funda]ieiLandis & Gyr, UschiJones, `mi ar\tase fermadin spatele m\n\stirii.

Romnii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Cu oile `n ora[

Ceea ce a f\cut primarul Ia[ului este incalificabil. Num\ intereseaz\ deloc amantlcurile b\rbatului Nichita,ci cu ce se ocupa primarul Nichita. {i am descoperit cuto]ii, stupefia]i, c\ edilul folosea Poli]ia Local\ `n inte -res privat, urm\rindu-[i f\r\ nici o jen\ rivalii `n amor.

Adev\ratele amante ale primarului de Ia[i


6 muzic\

GEORGE ENESCU LA 60 DE ANI DE LA MOARTEA SA

V\zut de dincolo

Faptul `mi sugereaz\ doar pre-lungirea peste decenii a uneimentalit\]i identitare poli]iste,de cordon sanitar cultural, impu-se de regimul comunist. Prin ex-tensie, [i bietul George Enescu, `nmorm`ntat la Paris [i pe alc\rui morm=nt nu a fost pus\ zi-lele acestea nici o floare de di-ver[ii reprezentan]i ai regimuluinou, democratic, ce-[i petrec via -]a la Paris a r\mas [i el tot unulde dincolo. Nu `i po]i dec=t dadreptate maestrului CristianMandeal, care vorbea, tot s\pt\ -m=na aceasta, de tembelism [ide marea doz\ de lene intelec-tual\ a romnilor `n cazul luiEnescu.

A[a st=nd lucrurile, vr=nd-ne -vr=nd, e[ti obligat s\ consta]i c\mai tot ce este nou ` n cunoa[terea[i propagarea crea]iei enescienevine de dincolo. Dac\ la Bucu-re[ti nu a ap\rut nici m\car undisc dedicat lui Enescu, `n Occi-dent colec]ionarii [i-au dat m=napeste continente pentru a-i pre-lungi peste timp amintirea. Amscris deja (Suplimentul de cul-tur\, nr. 479-80 ) despre formida-bilul recent set de discuri al com-paniei Opus Kura, George Enes-cu conducts NYPSO (Live Recor-dings 1937 & 1938).

Un al doilea set, tot de dou\discuri, [i ele cu `nregistr\ri ine-dite, a ap\rut luna trecut\ la casaMeloclassic. Primul CD includeSonata pentru vioar\ [i pian no. 7`n do minor, op. 30 de Beethoven,cu Georges de Lausnay la pian,

`nregistrare de concert de la 17 iu-nie 1948, realizat\ de radiotelevi-ziunea francez\ la Paris, `n SalaConservatorului. Dou\ piese, din -tr-un alt concert live, `n ace ea[isal\, de la 1 martie 1951, cu Septe-tul `n mi bemol major, op. 20 deBeethoven [i Introduction et Al-legro pour Harfe, Flute, Clarinetet Quatuor de Cordes, de Ravel, `lprezint\ pe Enescu violonist,`ntr-o forma]ie de camer\ cu totulaparte, compus\ din profesoriiConservatorului parizian. Docu-mente pre]ioase! Cel de-al doileadisc al setului ofer\ pentru primadat\ integral ([i legal) cele 20 decelebre Entretiens avec GeorgesEnescu, seria de emisiuni pre-zentat\ [i produs\ de BernardGavoty `n 1952, pe un scenariualc\tuit de omul de radio dup\`ndelungi ore de conversa]ie cuEnescu.

Ascult ambele seturi de c=tvatimp ca `nsetat [i m-a bucuratconfirmarea c\ dincolo exist\amatori de muzic\ at=t de bineinforma]i `n privin]a lui GeorgeEnescu, c=t, mai ales, care `l tra-teaz\ cu o dragoste real\ ce nuare nimic de-a face cu bomboa-nele invocate la Radio Romnia.Produc\torul [i restauratorul ben -zilor pariziene, Lynn Ludwig, ` miscria zilele trecute din Thailanda:Proiectul CD-ului Enescu s-a do-vedit a fi deosebit de dificil, dincauza st\rii extrem de proaste amaterialului-surs\ de la radioulfrancez. ~n mod obi[nuit, nu am fiprodus o ` nregistrare cu un sunetde o calitate at=t de deficitar\, darne-am decis, g=ndindu-ne c\ estevorba de un important documentistoric. {i crede-m\ am petrecutfoarte multe ore pentru a `mbu -n\t\]i sunetul. ~]i pot trimite o

copie a `nregistr\rii radio origi-nale pentru compara]ie .

Michael Wainblinger, cel carea fondat casa de discuri Meloclas-sic [i a redactat livretul proiectu-lui Enescu, `mi spunea [i el: Sonata pentru vioar\ Nr. 7 deBeethoven prezint\ c=teva pro-bleme de tehnic\ [i intona]ie, ca-re nu m\ deranjeaz\ `ns\ deloc.{tim cu to]ii c\ [Enescu] sufereade artrit\ [i c\ abilitatea lui eranumai o umbr\ din for]a lui de lav=rsta tinere]ii. Enescu a spus:perfec ]iunea, care este pasiuneaat=tor oameni, nu m\ interesea -z\. Important\ este arta de a vi-bra tu `nsu]i [i a-i face [i pe cei-lal]i s\ vibreze. {i a[a este cazulcu interpretarea lui: este vibran -t\, excep]ional\, [i chiar de ne`n -trecut; are ` n ea at=t de mult\ mu-zicalitate, ce face valoarea intrin-sec\ a performan]ei sale. Sincro-nizarea [i frazarea lui sunt at=tde profund naturale! {i, `n ciudacalit\]ii slabe a sunetului, acesteconcerte radio franceze `mi suntdragi. Pe de alt\ parte, cele 20 deconversa]ii cu Gavoty ofer\ maimult\ `n]elegere [i cunoa[teredec=t ar putea da vreodat\ o `n -treag\ tez\ de doctorat `n istoriamuzicii. A[a c\ m\ bucur c\ aces-te emisiuni radio au putut fi pusepe disc.

Ce a[ mai putea ad\uga dedincolo? C\ sper doar c\ p=n\ laa 70-a comemorare a dispari]ieilui George Enescu, Radio Rom-nia Cultural/Muzical vor consa-cra o emisiune [i acestor nepre -]uite m\r turii enesciene. Dar sfa-tul meu pentru prietenii melomanieste s\ vi le procura]i singuri.

George Enescu v\zut dedincolo a[a `[i intitulaRadio Romnia Culturalla `nceputul acestei s\p -t\m=ni o emisiune deinterviuri cu arti[tiromni, chema]i s\-levoce pe George Enescu,la `mplinirea a 60 de anide la moarteacompozitorului.Violonistul RemusAzoi]ei, care tr\ie[te la Londra, pianisteleRaluca {tirb\] [i AxiaMarinescu, care tr\iesc la Viena, respectiv Paris,ar fi de dincolo `n`mp\r]irea apelor laRadio Romnia.

Scrisoare pentru melomaniMuzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin by myself

Dumitru Ungureanu

Istoria consemneaz\ cteva perso-nalit\]i ale c\ror nume au devenittermeni comuni ce definesc feno -mene generale. De exemplu, Cezar cezarismul, Platon platonismul,curentul filosofic idealist, [i felulde a iubi numit uzual platonic.Dac\ acestea dou\ pot fi ([i sunt)date nou-n\scu]ilor de prin lumeagreco-latin\, nu e o idee chiar bu -n\ s\-]i botezi copilul cu nume uni -cat. Iar cnd zic unicat, m\ gn-desc la unul atestat istoric, cum arfi Napoleon sau Che Guevara, dar[i la o referin]\ cultural\, `n senslarg. E banal s\ nume[ti Romeo [iJulieta ni[te copii care, poate, nuvor fi afecta]i de tragedia tizilor; eridicol sau de domeniul psihiatrieis\ vrei ca progenitura s\ duc\ po-vara (nume)lui Hamlet! Pot ` n]ele-ge frustr\rile cuiva care ]ine mor -]i[ ca plodul propriu s\ ajung\ cen-a fost el `n stare; nu pot fi deacord cu asta nici m\car teoretic.

Acum aproape dou\ decenii, pecnd pre[edinte al ]\rii noastreie[ise un profesor modest, dep\[itde situa]ie, cum a recunoscut, ap\ -rea pe ecranele televiziunilor oactri]\ sau c`nt\rea]\, al c\rei nu-me e imposibil s\ mi-l amintesc `nmomentul redact\rii textului defa]\, despre care se zvonea c\ e `namor cu prezidentul. Nu mai re]in`n ce film jucase, ori ce spectacolef\cea, dar ]in minte foarte bine sa-tisfac]ia tat\lui care b\tea mn-dru din palme c\, ` n sfr[it, cinevadintre ai lui sp\rsese! C\ p\ rin -]ii fac eforturi s\ le asigure copii-lor o educa]ie mai bun\ sau untrai decent, mi se pare elementarpentru cine [i-a asumat responsa-bilitatea procre\rii. Dar c\ uniip\rin]i vor s\ scoat\ din copiii lorni[te genii, asta e o ambi]ie vecin\cu iresponsabilitatea [i-o cruzimede om incapabil. Cte suflete

nevinovate au c\zut victim\ re-ful\rii unor genitori f\r\ suflet,aparent membri onorabili ai so-ciet\]ii, exemplare perfecte aleipocriziei ce guverneaz\ o epoc\sau alta? Iar ` n zilele noastre, cndshowbiz-ul d\ bani [i brnci aces-tor indivizi, auzim periodic demicu]e picasso, de pitici mo-zart [i, neap\rat, de billghei]i,cum se pronun]\ la tembeliziunileubicui. E jalnic, f\r\ `ndoial\; darmine va fi [i mai r\u!

Cnd un artist `[i trimite copi-lul la [coala de profil, el trebuie s\[tie dac\ `n sngele urma[ului seafl\ m\car o pic\tur\ de talent, pecare instruirea teoretic\ `l poate[lefui. ~n general, datorit\ vie]iiagitate, permanent ` n mi[care, des-chise nout\]ilor, muzicienii (cla-sici, rockeri, jazzmani, bluesmanietc.) sunt mai predispu[i dect altecategorii profesionale s\ lase liber-tate deplin\ copiilor. ~ns\ pu]inipurt\tori de nume notorii pot de -p\[i cota celor care le-au dat via]\.Practic, numai din muzicieni derndul doi sau de background aur\s\rit stele de prim-plan; din ve-dete incontestabile s-au n\scut celmult interpre]i onorabili. Excep]iivor fi, eu nu cunosc.

Jimmy Barnes, un blues-roc-ker australian, [i-a botezat fataMahalia, dup\ celebra cnt\rea]\american\ Mahalia Jackson,parc\ predestinndu-[i copila s\nu aib\ de ales. E drept, familiaBarnes este ancorat\ `n sistem,cu rela]ii la diverse niveluri `n lo-curile unde se fac [i se desfac glo-rii. Gestul lui Jimmy e ca o con-damnare la succes. Urm\rile pot finepl\cute.

Dup\ dou\ EP-uri [i-un LP f\r\istoric, Mahalia Barnes lanseaz\,la 33 de ani, primul titlu serios:Ooh, Yea The Betty Davis Son-gbook (2015, J&R Adventures/Provogues-Mascot), `mpreun\ cuThe Soul Mates, trupa ce-o sus]ineobi[nuit, [i cu participarea gene-roas\ a chitaristului Joe Bona-massa. Discul `nregistrat `n Sid-ney, excelent mixat de Kevin Shir-ley `n Malibu, are un singur me-rit: te trimite la piesele originale,cu Betty Davis. Greu de `n]elesop]iunea. Nu era suficient c\ Ma-halia copiaz\ un nume, trebuia s\copieze [i-o cnt\rea]\ mai dotat\?

N\scut\ pentrua cnta?


teatru 7

Ini]ial se intitula Soldata lu Buni,iar cu acest titlu a [i fost prezentatca spectacol-lectur\ `n FITPTI(edi]ia a VI-a), al\turi de alte textedramatice, [i ele devenite ulteriorspectacole Viz\ de clovn de Sa-viana St\nescu, la Teatrul OdeonBucure[ti (titlul original Str\inicu abilit\]i extraordinare) [iUnu+Unu de Lucian Dan Teodo-rovici (`ntr-un proiect indepen-dent `n regia dramaturgului).

Monodrama Mihaelei Michai-lov e dedicat\ tuturor bunicilorcare ne-ajut\ s\ fim ceea ce suntem[i reprezint\ o panoramare dra-maturgic\ a problemelor celormari r\sfrnte `n sufletele celormici. Consecin]ele sunt prezen-tate din perspectiva lui Ami, opu[toaic\ de 8 ani, care `n intro seprezint\ a[a: ...pot s\-mi ]in res-pira]ia 4 minute [i 20 de secunde.(...) Pot s\ ]in minte 7 medicamen-te complicate, dup\ care m\ trimi-te bunica la farmacie, ca de exem-plu: sumetronidazol, piracetam,arcoxia [i `nc\ 4 pe care nu vi lespun c\ e secret. Eu locuiesc cubunica mea.... Soldata lu Bunim-a cucerit ` nc\ de la primele rn-duri: o combina]ie bine dozat\ decandoare, adev\r crud, am\r\ciu-ne, nostalgie, st\ri pe care numaipuritatea copil\riei pus\ fa]\-nfa]\ cu marile `ncerc\ri ale vie]ii(boala, moartea, abandonul, grijapentru cineva suferind) le poategenera. Aparent `n joac\, Ami

relateaz\ cu naivitate constatati -v\ circumstan]ele `n care se afl\,devenind purt\torul de cuvntal unei categorii de copii: mama amurit, tat\l s-a rec\s\torit, iar eaa ajuns la bunica, `ntruct tata azis c\ e mai bine s\ stau la bunica.C\ o [tiu mai demult dect pe ma-ma nou\. C\ e bine s\ stai cu cinecuno[ti. C\ e mai simplu.

Mihaela Michailov a imaginatsecven]e dramaturgice din micro-orizontul familial, relativ scurte,relatate fragmentar, monologat, `npropozi]ii concise, percutante caefect emo]ional: Mama a murit cndeu aveam cinci ani. A dat o ma[in\peste ea. Mama a tr\it o vreme `npat. T\cea mereu. Dup-aia patul n-amai vrut-o pe mama. Era un patvechi [i urt. Acum nu-l mai avem.Nici pe mama. Totu[i, uneori ma-ma e. O visez `n culori multe. Cumulte interoga]ii, cu replici de co-pil iste] silit s\-[i asume sarcini ne -specifice vrstei, pe care le abordea -z\ cu responsabilitate, dar infantil,culminnd `ntr-o extraordinar\declara]ie de dragoste f\cut\ buni-cii: Eu cnd o s\ fiu mare, vreaus\ m\ fac soldat\. {i fetele au rs.{i b\ie]ii au rs. {i doamna a rs.O, nu e bine, a zis Denis, mai`ncearc\ o dat\. Eu cnd o s\ fiumare, vreau s\ m\ fac soldat\. {iiar s-a rs. Dar asta, a zis doamna,asta e meserie de b\ie]i. Tu, ca fa -t\, ce vrei s\ te faci? Soldat\, amzis. Iar rs. Dar de ce soldat\?,

m-a `ntrebat, doamna. Ca s-o ap\rpe bunica mea care, dac-o ap\r ctpot de mult, n-o s\ mai moar\!. N-a mai rs nimeni.

Pentru Ami, centrul lumii e bu-nica, `n juru-i gravitnd prietenii,colegii, m\tu[a, vecinele, doamna,iar universul pe care ni-l ` nf\]i [ea - z\ e filtrat prin percep]ia ei `nc\nea[ezat\ `n paradigmele matu-rit\]ii. Felul cum copila trateaz\situa]ia `n care se afl\ se constitu-ie ` ntr-o viziune asupra existen]ei.Cum arat\ via]a prin ochii lui Ami?De[i `nc\ nu-i poate deslu[i toate`n]elesurile, e atent\ la adul]i, ianoti]e [i afl\ c\: ...lucrurile fru-moase cost\; c\ uneori oameniinu fac nimic [i vor s\ nu faci nicitu nimic. Eu asta numesc invidie.Cnd un om e invidios pe alt om la revedere, pa, se st\ pe loc; c\ aap\ra `nseamn\ a `ntinde mini-le, picioarele, gtul, chiar [i ochii,ca s\ nu la[i pe du[man s\ se apro-pie. Dac\ e[ti mic [i aperi multpo]i s\ te faci mare, mare. {i chiarc\ du[manul e un fost prieten de-al t\u din copil\rie care `ntr-ozi s-a sup\rat pe tine c\ l-ai b\tutla ascunsea [i vrea s\ ]i-o pl\teas -c\. Dinte pentru dinte! Practic, tul-ai b\tut doar la ascunsea [i nu`n]elegi de ce zice c\ i-ai luat din-tele [i nici de ce `l vrea pe-al t\u.Tu nu `n]elegi multe, dar speri c-os\ `n]elegi `ntr-o zi. Cnd o s\ fiimare, o s\ `n]elegi tot, zice tantiPetra. Tu sim]i c\ e[ti deja mare,dar ei tot mic\ te v\d.

Tema abordat\ de Mihaela Mi-chailov are un grad mare de rele-van]\, dimensiunea ei critic\ eimplicit\, ambalat\ `n afecte pu-ternice. Textul elibereaz\ o vibra -]ie special\, cu acumul\ri trepta-te de emo]ie. La Piatra Neam],Adrian Tama[ a lucrat riguros,slujind estetic textul, evi den ]iin -du-i `nsu[irile, punnd `n valoareactri]a. O component\ videogra-fic\ a completat sus]inerea actori-ceasc\, variind mijloacele de ex-presie scenic\, dinamiznd. Acti-varea publicului prin `n treb\riadresate direct [i mici teme deimproviza]ie ad-hoc a augmentatimplicarea sentimental\. AdrianT\ma[ a [tiut cum s\ stimulezecreativitatea actri]ei Ingrid Robu,pus\ `n fa]a unui rol de compo -zi]ie dificil de sus]inut. G\selni]a

vorbitului ssit a f\cut foarte bi-ne, la fel gestica, mimica, posturacopil\reasc\. Jocul entuziast, `ncontrast cu registrul dramatic alcon]inuturilor verbale transmi-se. amplific\ impactul afectiv almi ni-episoadelor narative. Ono-matopee, jocuri din curtea blocu-lui ori cu obiectele scenice, imita-rea vocal\ a personajelor desprecare Ami poveste[te sunt [i ele mo-dalit\]i eficace de construire a ro-lului.

Prin Ami, Mihaela Michailov[i echipa spectacolului Feti]a sol-dat au realizat o critic\ politic\ [iestetic\ ale c\rei urme afectivesunt puternice. E un portret al co-pil\riei, al aceleia care, chiar ap\ -sat\ de probleme, r\mne struc -tural ludic\, sprin]ar\, pueril\.Dar le d\ de gndit celor mari.

Problemele celor marir\sfrnte `n sufletele celor mici

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Am scris acest text provocat\ de Olti]a C`ntec, critic de teatru, care m-a rugats\-i trimit o pies\ pentru Festivalul Interna]ional de Teatru pentru Publicul Tn\rIa[i (FITPTI), `n 2013. N-aveam nici o pies\ gata. Aveam doar o poveste `n cap. Am scris-o [i a fost citit\ `n cadrul festivalului, precizeaz\ Mihaela Michailov `n programul de sal\ al spectacolului Feti]a soldat de pe afi[ul stagiunii curente a Teatrului Tineretului din Piatra Neam].

8 dosar


CRONICA INAUGUR|RII CONTROVERSATE A NA}IONALULUI BUCURE{TEAN

{apte s\li n [apte pa[iai lui Dan Puric

Dosar realizat de R\zvan Chiru]\

Na]ionalul bucure[tean dispuneacum de [apte s\li de spectacol, mo-tiv de mndrie pentru condu cereateatrului [i pentru arhitectul care agndit remodelarea din temelii acl\dirii din Pia]a Universit\]ii. Darnu toat\ lumea a fost impresionat\de aceast\ cifr\. Altfel vede lu-crurile Mihai Mihalcea, fostul di-rector al Centrului Na]io nal al Dan-sului Bucure[ti (CNDB), centrucare a trebuit s\ se mute din TNBcnd a fost deschis [an tierul, iar acumnu mai este primit `n fostul sediu.Din 2011, singura institu]ie publi -c\ destinat\ dansului contemporan

din Romnia st\ f\r\ un sediu pro-priu, ` n timp ce 7 s\li de neam proststau f\r\ con ]inut artistic [i nici ovi ziune. Nici un ministru al Cultu -rii n-a rezolvat situa]ia acestei in-stitu]ii, `n ciuda tuturor `ncerc \ -rilor echi pei CNDB. Acum avem unmall cultu ral pe axa CatedralaMntui rii Nea mului, Casa Poporu-lui, Tea trul Na]ional, a comentat`n tr-o scri soare deschis\ Mihai Mi-halcea. S\ construie[ti `ns\ [aptes\li `n care de-acum `ncolo trebuies\ bagi bani la greu ca s\ le ` ntre ]ii,f\r\ calcule serioase, f\r\ s\ ai ce s\joci, f\r\ o viziune [i o strategie petermen lung bine elaborate, ara t\ aplan managerial de ex cep ]ie, amen]ionat directorul CNDB.

Inaugurarea S\lii Mari, la ju -m\tatea lui aprilie, printr-un spec -tacol regizat de Dan Puric, ~n[irtem\rg\rite, a fost de asemenea ` nde-lung comentat\ [i nu s-au folosittocmai cele mai m\gulitoare cuvin-te. Sala Mare a Teatrului Na]ionals-a deschis de curnd cu marepomp\, cu ~n[irte m\rg\rite, unspectacol lung, lat [i bombat, pus ` nscen\ de Dan Puric, un autentic gu-ru al ortodoxiei [i al romnismu-lui. Doar a[a se ex plic\ faptul c\,de[i la origine scrierea lui VictorEftimiu se dorea a fi un basm `nversuri, `n montarea lui Dan Puricea a devenit un manifest patriotard`n toat\ regula, a scris GabrielaLupu `n Romnia liber\, `ntr-o

cronic\ prin care a fost desfiin]atspectacolul.

Un alt episod relevant: o scri soa -re deschis\ transmis\ la `nceputullui aprilie de c\tre arti[tii care auparticipat `ntr-un proiect ini]iatanul trecut de conducerea Teatru-lui Na]ional din Bucure[ti, intitulat9G. De ce, `ntr-un teatru profe-sionist, cu buget de stat, arti[tii rea-lizeaz\ proiecte din resurse proprii[i sunt responsabili `n mare m\ -sur\ de promovarea spectacolelor?Cum se poate crea un program in-ovator, care s\ defineasc\ gndireatinerilor arti[ti, dac\ exist\ condi -]ion\ri de ordin comercial (vorbimde un teatru finan]at de MinisterulCulturii) care fac ca un teatru de

stat s\ se comporte ca un teatru in-dependent sau privat? A `ncurajat`n mod real TNB-ul arti[tii tineri,dincolo de retorica folosit\, princonturarea unui mediu propice crea -]iei, sau a bifat un program prin ca-re s\ par\ c\ `i sus]ine pe ace[tia la`nceput de drum?, scriu tineriiarti[ti `n scrisoarea adresat\ con-ducerii TNB.

~n acest context complicat, Su -plimentul de cultur\ a discutatcu doi critici de teatru [i cu direc-torul Teatrului Na]ional din Bu-cure[ti, Ion Caramitru, despre nu -meroa sele probleme care au ap\ -rut `n luna care a trecut de la re -deschi derea celui mai importantteatru al ]\rii, cum este con side -rat TNB.

Redeschiderea complet\ a TeatruluiNa]ional I.L. Caragiale din Bucure[ti(TNB), dup\ lucr\ri costisitoare care auschimbat radical cl\direa att la exte -rior, ct [i la interior, a fost `ntmpi nat\cu mai multe critici dect entuziasm.

Sunt de acum 10 zile de la redeschi -derea complet\ a Teatrului Na]ional dinBucure[ti o investi]ie pentru careMinisterul Culturii a prev\zut `n bugetulmultianual 333 de milioane de lei (75 demilioane de euro) [i nim\nui nu-i trece

prin cap s\ prezinte un raport, m\cargeneral dac\ nu `n detaliu, despre felul`n care au fost cheltui]i banii, a scris, la finalul lui aprilie, Ziarul Financiar `ntr-un articol care l-a deranjat pedirectorul TNB, Ion Caramitru.

dosar 9


TNB are, `n prezent, exact tipul deprobleme pe care l-ar avea oricealt\ institu]ie de spectacol cu [apte(7!!) s\li, plus alte c=teva specifice.

Personal, nu [tiu alt teatru `nEuropa (adic\ acolo unde teatrelesunt subven]ionate de stat) cu attde multe scene, [i sunt convins\c\ motivul nu e c\ nem]ii ori fran-cezii nu [i-ar permite financiar.Bun, nu toate s\lile sunt destinatereprezenta]iilor curente (de pild\,Sala Media sau scena `n aer liberde pe acoperi[), dar chiar [i a[a,dorin]a de a avea attea spa]ii dejoc, utilizabile concomitent, e foarte

problematic\ pentru modul de aface teatru pe care-l reprezint\ Tea -trul Na]ional Bucure[ti (un modde produc]ie [i a[a sub sabia luiDamocles `n ultimul deceniu [i pecare TNB ar trebui s\ fie primulhot\rt s\-l apere).

Tendin]a natural\ a teatruluie de a coagula companii/trupe tem -porare (pentru un spectacol saudou\) sau permanente, de actori.~n Europa de Est, compania per-manent\ st\ la baza func]io n\riiteatrului public. Dar o companie nu`nseamn\ mase largi, populare deactori angaja]i ` n aceea[i institu]ie,

ci o trup\ de ar ti[ti cu o practic\ ajocului `m preu n\, cu experien]eestetice [i valori artistice comune.La aproape 100 de actori, c=]i aretrupa TNB, deja limitele conceptu-lui de compa nie/ansamblu sunt`mpinse la maxim. Stilul 9G(conform c\ ruia ni[te actori tinerisunt pl\ti]i cu maximum 175 delei, pre]ul a dou\ bilete [i jum\tatela ~n[irte m\rg\rite, pe reprezen -ta]ie, din `ncas\ri) e inadmisibilpentru un teatru public. Cum vaputea p\stra TNB modul actual delucru `n condi]iile `n care va pro-duce, literalmente, industrial?

Mijloacele tehnice necesarepentru [apte s\li dotate ct de ctla zi `nseamn\ o echip\ tehnic\ lafel de complex\. ~n prezent, majo-ritatea acestor meserii din teatru(sunetist, luminist, regizor tehnic)nu sunt recunoscute legal, iar `n -cadrarea oamenilor e pe func]ii custudii medii, deci salarii execrabi-le. Ideea c\ actualii lumini[ti au [ivor avea to]i rude s\race, dornices\ se profesionalizeze ca electri-cieni la teatru e falimentar\, [ide[i asta e o problem\ major\ pen-tru TNB, teatrul nu a f\cut [i nu fa-ce nici un efort institu]ional pen-tru schimbarea statutului tehni-cienilor (ceea ce are efecte asupracapacit\]ii teatrului de a-[i folosipropriile dot\ri moderne).

Scena mare a TNB e mare. At=tde mare, ` nc=t un decor realist-tra -di]ional construit pentru aceast\

scen\ n-ar `nc\pea `n aproape niciun alt teatru din Romnia, iarpre]ul biletelor, deja demn de Pa-ris, ar cre[te [i mai mult. Propune-rile de spectacole pe stagiunea `ncurs dup\ ~n[irte m\rg\rite ur-meaz\ Visul unei nop]i de var\,montat\ de Petric\ Ionescu, un re-gizor specializat `n oper\, un mo-del upgradat de produc]ie gran-dioas\, dar func]ional\ arat\ c\TNB n-are nici o idee despre cumar trebui/cum ar putea s\ schim-be paradigma la Sala Mare, `ncondi]iile actuale de buget redus [iambi]ii de mobilitate.

Altfel spus, TNB vrea s\ func -]ioneze fix ca p=n\ acum, `ns\mul tiplic=nd totul amibic. Iar astanu duce pe nimeni cu nici un pasmai departe, ` n teatrul plin de pro -vo c\ri economic-func]ional-artis-tice al momentului.

CRISTINA MODREANU:

Avem aceast\ manie a ctitoriei, dar ce pui `n cl\dirile noi?

A]i scris pe Facebook c\ hip -noza mediatic\ umfl\ spiritulna]ional (teatrul cu cele maimulte s\li din lume? really?)[i ignor\ problemele majore,de fond. Care sunt proble -mele de fond, din acest mo-ment, de la Teatrul Na]ionaldin Bucure[ti?

Am vorbit despre hipnoz\ me-diatic\ pentru c\ defectul din ulti-mii ani al presei de la noi este de aprelua Copy & Paste informa]iineverificate [i de a le da mai de-parte, abandonnd spiritul critic,uitnd s\-[i mai pun\ ` ntreb\ri. {idac\ presa nu face asta, atunci ci-ne? Problemele de fond care tre-neaz\ de ani buni la TNB sunt ace-lea legate de con]inut. Noi avemaceast\ manie a ctitoriei, s\ con-struim ceva de preferat ceva ma-terial, care s\ se vad\, s\ fie ctmai mare [i ct mai frumos, cndde fapt prioritatea cel pu]in `ncultur\, dac\ nu peste tot estecon ]inutul: ce pui `n cl\dirile noi?Ce fel de spectacole se joac\ ` n tea-trele renovate, ref\cute, recon-struite? Care e viziunea, strategia,planul de viitor? Sigur, poate c\era nevoie de aceast\ interven]ie,argumentele legate de riscul ` n cazde cutremur p\reau valide, dar pemine `n calitate de critic de teatrum\ preocup\ mai mult repertoriul[i programele artistice conexe

care se desf\[oar\ [i `n acest tea-tru [i ` n altele. Nu s-a spus cu ocaziainaugur\rii nici o vorb\ desprenemul]umirile tinerilor ar ti[ti care au lucrat `n ultima stagiunela TNB [i au trimis o scrisoaredeschis\ conducerii, care nu le-ar\s puns nimic, nici despre nemul -]u mirile comunit\]ii dansului [isitua]ia actual\ a Centrului Na]io-nal al Dansului, gonit din cl\direaTNB la `nceperea [antierului [inechemat `napoi acum, dup\ re-novare. TNB are mai multe s\lidect are nevoie, iar CNDB `nchi-riaz\ o sal\ fiindc\ nu dispune denici una, de[i ambele sunt insti-tu]ii culturale cu statut na ]io -nal! ~n zilele inaugur\rii, v\ znddiscursurile despre milioanele deeuro cheltuite pentru construc]ie[i nici o vorb\ despre programeculturale coerente, inovatoare, `ncare s\ se investeasc\ pe m\sur\,mi-am adus aminte de o confe-rin]\ de pres\ ]inut\ cu ani buni`n urm\ de actorul Florin C\lines-cu, pe atunci nou director al Tea-trului Mic din Bucure[ti, careanun]a mndru c\ a f\cut cu r\ -]enie ` n teatru [i c\ acum toaletelesunt o minune! ~n urm\torii aniacest teatru a c\zut sub orice nivella capitolul performan]\ artistic\.De[i au trecut probabil zece ani deatunci, v\d c\ mentalitatea eaceea[i.

Romeo Belea, arhitectul carea gndit refacerea TNB, de-clara pentru Digi 24 urm\ -toa rele: i a[a a ajuns teatrulcu cele mai multe s\li dinlume, dar nu pentru c\ \sta afost scopul nostru. ~n nici uncaz. A rezultat pentru c\ amreutilizat spa]iile. Atta tot!.Aceast\ declara]ie sugereaz\mai degrab\ c\ nu a existat ostrategie care s\ aib\ leg\ -tur\ cu latura artistic\, ci doarcu cea pur func]ional\. Ctde potrivit\ este aceast\ abor -dare pentru TNB?

Dincolo de caracterul megalo-manic al afirma]iei informa]ie`nc\ neverificat\ de nimeni re-zult\ din ea c\ totul s-a f\cut camla ` ntmplare [i culmea! a rezul-tat ceva bun. Eu nu [tiu nici m\ -car ct de bun este acest rezultat,fiindc\ dac\ nu ai o strategie clar\cu privire la viitorul acestor s\linu v\d rostul s\ ai c=t mai multe!Un rezultat este c\ acum se cer [imai mul]i bani de la Guvern, [imai multe posturi, fiindc\ la at-tea s\li e nevoie de oameni s\ aib\grij\ de ele. La ce bun? Din listapropunerilor de repertoriu f\cutepublice de TNB `ntr-o conferin]\de pres\ s\pt\mna trecut\ nu re-zult\ c\ ar exista vreo strategie,nu exist\ nici o idee curatorial\

care s\ creeze un specific pentrufiecare dintre aceste s\li, s\ le ]in\vii [i utile publicului. ~n lumea deazi nimeni nu risipe[te at]ia banif\r\ s\ fie clar care e scopul cul-tural, artistic sau economic. Nicim\car `n ]\rile mai bogate dect anoastr\. Din p\cate, ce se vede deani buni la Na]ionalul bucure[ teaneste `n primul rnd dorin]a de acre[te `ncas\rile, uneori cu oricepre], mai exact cu pre]ul aban-don\rii dorin]ei de performan]\artistic\. Se uit\ probabil c\ nu evorba de un teatru privat, care aravea tot dreptul s\ fac\ asta, ci deunul public, care este integral sub-ven]ionat [i ar trebui s\ aib\ `ncontul acestei subven]ii [i o seriede obliga]ii `ncurajarea experi-mentului artistic, programe edu-cative consistente [i de durat\,implicarea arti[tilor din toate ge-nera]iile, crearea unui loc `n carebucu re[tenii s\ se simt\ ca acas\,unde s\ g\seasc\ o oaz\ de cultur\pe tot parcursul zilei, nu numaiseara, cnd pentru intrarea publi-cului se `nl\tur\ o buc\]ic\ dingardul de srm\ care `nconjoar\cl\direa! Nici vorb\ de atmosfer\cultural\, ai senza]ia c\ intri ` ntr-unbunc\r p\zit de bodyguarzi!

Inaugurarea cl\dirii ref\cu -te a TNB a fost realizat\ prin -tr-un spectacol care a primit

mai multe cronici negative.De ce crede]i c\ a fost o ale -gere nepotrivit\?

~ncep prin a spune c\ `l respectpe omul de teatru care este DanPuric, unul dintre pu]inii arti[tide la noi care au ` ncercat s\ creezeun limbaj artistic propriu. Suntfoarte multe motivele pentru careel nu a reu[it s\ fac\ tot ce-[i doreadin acest punct de vedere, iar fap-tul c\ nu a avut resursele necesa-re e un motiv important, de aceeaini]ial mi s-a p\rut un lucru bunc\ TNB ofer\ o cas\ tinerilor an-trena]i de Dan Puric. Din p\cate,acest spectacol nu e deloc o reu[i -t\, e mai mult o demonstra]ie desomptuozitate [i o defilare de cos-tume Levintza. Cred c\ scena ma-re a TNB are capacitatea de a`nghi]i [i de a omor` multe idei ar-tistice prin dimensiunile ei carecer mult curaj [i imagina]ie `nabordare. Dup\ renovare a maiap\rut [i o grav\ problem\ deacus tic\ sunetul are un ecou ne-firesc, iar actorii abia se auzeau,de[i aveau lavaliere! E o pro-blem\ care a ap\rut `n mai multeteatre din Romnia dup\ renova-rea cl\ dirilor [i e `nc\ un semn deincompeten]\ o incompeten]\sistemic\, care face mult mai multr\u dect ne d\m seama la primavedere.

IULIA POPOVICI:

TNB n-are nici o idee despre cum ar trebui s\ schimbe paradigma

Inaugurarea cl\dirii recon-struite a Teatrului Na]ionala fost `ntmpinat\ [i cu nu-meroase pozi]ii critice, ex-primate public `n pres\ saupe re]elele de socializare. Vis-a repro[at faptul c\ lu cr\ -rile au costat prea mult, c\ s-a creat un num\r preamare de s\li, `n condi]iile `ncare nu exist\ resurse finan-ciare pentru a sus]ine att demulte acte artistice. Cumr\s punde]i acestor afirma]ii?

Dac\ v\ referi]i la articolul dinZiarul Financiar c\ci eu de \la[tiu este f\cut f\r\ nici un fel deinforma]ii exacte. Totul pleac\ dela un fenomen important: un `m -prumut extern f\cut `nainte de2005, de guvernul T\riceanu, laBanca de Dezvoltare a ConsiliuluiEuropei, `n valoare de un sfert demiliard de euro, exclusiv pentrudomeniul Culturii. Executivul s-agndit la acest ` mprumut pentru aputea termina lucr\ri pentru carenu avea finan]are, cum ar fi, de exemplu, Biblioteca Na]ional\ dinBucure[ti, care z\cea netermi-nat\ pentru c\ era `ngrozitor descump\ finalizarea construc]iei.Din acest `mprumut luat, dac\ nugre[esc, pe 30 de ani, cu o dobnd\foarte mic\, s-a folosit pentru fie -care obiectiv o cot\ de 50-60% dinvaloarea lucr\rilor, la care s-aad\u gat contribu]ia guvernului.

Pentru Teatrul Na]ional dinBucure[ti (TNB n.r.), lucr\rile lac\dire au fost absolut necesaredin cauza iminen]ei pr\bu[irii laun cutremur de 6,5 grade. Aceste

calcule s-au bazat pe dou\ exper-tize: una pe care eu am mo[tenit-o`n 2005, `n care nu am crezut, [i adoua pe care am comandat-o eu.Aceasta a fost mai detaliat\, dar aspus acela[i lucru: cl\direa erapus\ `n pericol din cauza inge -rin]elor `n structura de rezisten]\f\cute la comanda lui Ceau[escu`n 1978, care a dorit l\rgirea S\liiMari la un num\r de locuri foartemare, [i ad\ugarea fa]adei care aacoperit complet teatrul, `n greu-tate de 1.500 de tone, [i care se spri-jinea `n propor]ie de 60-70% peplan[eul superior al parc\rii sub-terane de la hotelul Intercontinen-tal. Ori, `n TNB, `ntre 18.30 [i23.00, se afl\ peste 3.000 de oameni.Deci era o situa]ie foarte pericu-loas\. Toate aceste lucr\ri s-auf\cut cu aprob\ri succesive. La oraasta, teatrul rezist\ la un cutre -mur de 9 grade.

Atta vreme ct un teatru na -]io nal se face o dat\ la 100 de ani,iar cel pe care l-am mo[tenit noiera pr\p\dit, vi se par mul]i bani?~n str\in\tate, o sal\ de concertcost\ de trei ori mai mult.

Desigur, nu a fost contestat\urgen]a refacerii cl\diriiTNB. Dar de ce au fost create[apte s\li `n care pot fi jucatespectacole?

Cele [apte s\li sunt `mp\r]ite`n felul urm\tor: cea de pe aco -peri[ e pentru spectacole de var\,pentru sezonul `n care `n teatrunu se joac\. Sala Media este o sal\prev\zut\ s\ fie deschis\ de di -minea]\ pn\ seara, de la ora 11.00la ora 23.00, dup\ modelul Teatrului

Na]ional din Londra, pentru eve -ni mente: conferin]e, proiec]ii, ex-pozi]ii, mese rotunde. Nu este pen-tru spectacole.

Sala Mic\, care are 130 de lo -curi, am pus-o exclusiv la dispo -zi]ia experimentului tn\r i-amdat numele 9G, noua genera]ie [i deja func]ioneaz\, intr\m `n aldoilea an de func]ionare.

R\mn patru s\li. Sala Studio afost folosit\ de operet\ 24 de ani,dup\ ce Nicolae Ceau[escu a de-molat Teatrul de Operet\ clasic,care era pe cheiul Dmbovi]ei.Mutarea trebuia s\ fie temporar\,pn\ se construia un centru cul-tural `n Bucure[ti, a c\rui funda -]ie a apucat s\ fie turnat\. Acolourma s\ s\ mute Opera, iar `ncl\direa Operei venea Opereta.Lucrul \sta nu s-a mai `ntmplat[i cea mai performant\ sal\ dinEuropa, Sala Studio, care `n 20 deminute se poate modifica tehnicdin sal\ clasic\ `n sal\ aren\, apoi`n sal\ elisabetan\, a fost folosit\de Operet\ impropriu. Impropriupentru c\ a fost nevoie de modi -fic\ri masive: s\ fie ridicat\ scenacu doi metri, s\ fie scoase rndurica s\ fac\ fos\, [i a[a mai departe.Acum Opereta a plecat [i sala arevenit de drept TNB. Teatrul Na -]ional a avut ini]ial trei s\li: SalaMare, Sala Studio [i Sala Atelier.~ntre timp, la propunerea arhitec-tului [i la acceptarea noastr\, ate-lierul de pictat decoruri, care erafoarte mare dat fiind c\ `n ziuade azi nu se mai fac decoruri cumse f\ceau , a fost modificat [itransformat `ntr-o sal\ cochet\ cu200 [i ceva de locuri. Drept carenoi juc\m practic pe patru scene.Celelalte trei sunt pentru eveni-mente. {i ne-am gndit s\ punemla dispozi]ia tineretului [i a tea -trului independent una dintre s\lipentru c\ `n Romnia termin\ anual sute de absolven]i care nuau unde s\ joace. Iar una dintremisiunile TNB este s\ `n tre]in\ [icreativitatea celor care mine,poi mine ar putea fi angaja]i `ntea trele noastre.

A]i pus la dispozi]ie teatrulnoii genera]ii, dar o partedintre arti[tii care au partici-pat la proiectul 9G au pu blicat o scrisoare deschis\`n care vi se repro[eaz\

`nc\lcarea unor angajamentefinanciare.

Este o fals\ problem\. Ei suntnemul]umi]i de c]i bani primesc,dar banii \ia nu pot s\ `i pri -measc\ dect `n func]ie de `nca -s\ri. Dac\ `ncaseaz\ mai pu]in lacasa de bilete, iau mai pu]in.

Tinerii au sus]inut c\ sumelepe care le primesc sunt foartemici.

Sunt mici pentru c\ atteasunt. Ce s\ fac. ~n schimb, le-amoferit un teatru cu tot ce trebuie,doar s\ demonstreze c\ au talent.Dac\ au talent, `[i fac loc.

Foarte multe critici au vizatspectacolul de inaugurare aTNB, ~n[ir-te m\rg\rite, re-gizat de Dan Puric. Cei maimul]i au sus]inut c\ nu a fosto alegere inspirat\.

Nu e treaba mea s\ comentezspectacolul. Exist\ drept de autor,exist\ dreptul criticii s\ se ex-prime. Dup\ p\rerea mea, a fost

infinit prea lung, deoarece nu afost timp de repeti]ii pn\ la inau-gurare, pentru c\ scena mare ` nc\mai are probleme de lucru. ~ntretimp, spectacolul a fost scurtat cumai mult de un ceas [i este multmai suportabil. Eu nu pot s\ m\exprim. Nu a fost foarte scump deprodus, spectacolul nu are deco -ruri deloc, are doar costume. Eumi-l asum ca atare.

Revine Centrul Na]ional alDan sului `n cl\direa TNB,unde `[i avea sediul pn\ lademararea lucr\rilor de re-construc]ie?

De ce s\ revin\, ce treab\ areCentrul Dansului cu Teatrul Na -]ional? Centrul Na]ional al Dansu-lui [i Muzeul Na]ional de Art\Con temporan\ aveau sedii `n fa -]ada care a fost demolat\. Demo-larea acelei fa]ade a dus la dis-pari]ia spa]iului pe care l-au avut.Astea sunt atacuri sub centur\.Poate s\ zic\ lumea ce vrea, TNBexist\ [i este o minune.


10 dosar

ION CARAMITRU, DIRECTORUL TEATRULUI NA}IONAL I.L. CARAGIALE DIN BUCURE{TI:

Poate s\ zic\ lumea ce vrea,TNB exist\ [i este o minune

Bucure[tiul sau Micul Paris estepres\rat cu palate [i case boiere[tiasupra c\rora s-au a[ternut tim-pul [i, `n multe cazuri, uitarea.Sunt cl\diri mai mult sau maipu]in `ngrijite, pe lng\ care tre-cem [i despre care uneori nu [timnimic, sau doar locuri unde odi-nioar\ s-au aflat astfel de comoriarhitecturale.

Palatele celebre ale Bucu re[ -tiului, pornind de la Palatal Regal,Palatul Parlamentului, PalatulCotroceni sau Palatul Victoria, sebucur\ de o mare mediatizare [iconservare mai ales datorit\ in -stitu]iilor pe care le g\zduiesc.Exis t\ `ns\ `n Bucure[ti palatespectaculoase ce sunt mai pu]incunoscute publicului larg: Palatul

Prin]ului Mo[tenitor sau PalatulNun]iaturii Apostolice, cl\diri foartebine conservate, `ns\ poate preaascunse de ochii bucure[tenilor.

Capitala a mai avut cteva pa-late remarcabile, despre care dinp\cate vorbim acum la timpul tre-cut. Cteva dintre palatele emble-matice ale capitalei de `nceput desecol XX (Palatul Sturza, PalatulFunc]ionarilor Publici etc.) audisp\rut ` n incendii sau demolari,dar merit\ aduse `n discu]ie.

V\ propunem a[adar o serie de3 `ntlniri `n care vom discuta

despre pove[ti [tiute [i ne[tiutedespre cl\dirile emblematice aleora[ului:

1. Palate celebre ale Bucu re[ -tiului: Palatul Regal, Palatul Par-lamentului, Palatul Cotroceni, Pa-latul Patriarhal, Palatul Victoria,Palatul Stirbey, Palatul Ghica Tei;

2. Palate ascunse ale capitalei:Palatul Prin]ului Mo[tenitor Ki-seleff, Palatul Bragadiru, PalatulNun]iaturii Apostolice, PalatulKre]ulescu, Palatul Cesianu-Ra-covi]\, Palatul Elisabeta, Palatul{u]u, Palatul Aschint, Castelul

Vlad }epe[, Palatul de Justi]ie);3. Palate disp\rute din peisajul

istorico-cultural al Bucure[tiului:Palatul Sturza, Palatul Stirbey(Grivi]a), Palatul Artelor (MuzeulMilitar) Parcul Carol, Palatul Flo -rescu, Palatul Societ\]ii Func]io-narilor Publici.

Toate pove[tile vor fi `nso]itede imagini de arhiv\ sau contem-porane.

Lector: Anita StereaData de `ncepere: 22 mai 2015; Ora curs: 19.00Num\r ateliere: 3; Frecven]a: s\pt\mnal, vineriCost: 150 ron; Cost redus (card

fidelitate, studen]i, pensionari):135 ron

Locul desf\[ur\rii: Str. PopaSoare nr. 40, etaj 1

~nscrieri la [email protected]

Detalii pe www.victoriei.ro


actualitate 11

Palatele [tiute [i ne[tiuteale Bucure[tiuluiFunda]ia Calea Victoriei v\ invit\ `ncepnd de vineri, 22 mai, la ora 19.00, s\ descoperi]i istoria unor cl\diri im -pre sionante din capital\ la atelierul Palatele [tiute [i ne -[tiute ale Bucure[tiului, sus]inut de istoricul Anita Sterea.

Editura Cartea Romneasc\,10 ani de colaborare cu Polirom (2005-2015)

Prezentate sintetic, principalelerezultate ale acestei colabor\ri aufost urm\toarele:

400 titluri publicate cu un ti -raj total de cca 380.000 volume

Peste 50 de premii na]ionalepentru poezie, proz\, dramatur -gie, critic\ [i istorie literar\. Prin-tre autorii c\rora li s-au conferitasemenea premii, pot fi men]io-na]i:

Radu Aldulescu, Radu F. Ale -xandru, {tefan Baghiu, Crista Bil-ciu, Bianca Bur]a-Cernat, PaulCernat, Livius Ciocrlie, GabrielChifu, Svetlana Crstean, LilianaCorobca, Iulian Costache, BogdanCo[a, Dan Cristea, Nichita Dani -lov, Sorin Despot, Tatiana Drago -mir, m. Du]escu, Alex Goldi[, Ade - la Greceanu, Marius Ianu[, Flori-na Ilis, Mihai Iov\nel, Claudiu Ko-martin, {tefan Manasia, VladMoldovan, George Neagoe, GeluNegrea, Eugen Negrici, Ioana Ni-colae, O. Nimigean, R\zvan Pe-trescu, Florina P`rjol, Ioan Es.

Pop, Simona Popescu, Andra Ro-taru, Livia Ro[ca, Nicolae Stan,Ana Selejan, Dan Sociu, SimonaSora, Octavian Soviany, Bogdan-Alexandru St\nescu, Bogdan C.Stoian, Robert {erban, CristianTeo dorescu, Andrei Terian, Ale-xandra Tomi]\, Horia Ursu, MateiVi[niec, Mihai Zamfir.

Numeroase alte nominali -z\ri [i premii acordate de filialeleUSR [i publica]iile culturale locale.

Editura Cartea Romneasc\a organizat anual concursuri dedebut pentru poezie, proz\, dra-maturgie [i a sus]inut activ tineriiscriitori, inclusiv prin concur-surile de manuscrise organizate`n colaborare cu USR.

Circa 200 titluri au fost publi-cate [i `n format digital, fiind dis-tribuite prin platformele na]io nale(`n colaborare cu www.elefant.ro)[i interna]ionale (Barnes & Noble,Apple Store, Google Play, Amazon[.a.).

Editura este inclus\ pe listaConsiliului Na]ional al Cercet\rii{tiin]ifice pentru c\r]ile din do -meniul filologie (critic\, teorie [iistorie literar\).

A fost modernizat site-ul edi-turii (www.cartearomneasca.ro)cu informa]ii la zi despre oferta decarte [i cu facilit\]i de comer]elec tronic.

Editura a fost prezent\ la tr-gurile de carte importante din]ar\ [i `n standurile na]ionale cuprilejul trgurilor interna]ionalela care Romnia a participat.

C\r]ile cu poten]ial de a fi tra -duse au fost promovate prin edi -tarea de cataloage `n limba engle -z\, fiind distribuite la trgurile interna]ionale de la Londra, Frank - furt [.a.

Utilizarea suportului de mar-keting [i difuzare al EdituriiPolirom a contribuit la buna pro -movare [i vizibilitate `n libr\ riile

din ]ar\ [i din Republica Moldova.

Titlurile de succes au fostreeditate ` n tiraje de mas\ (formatde buzunar poche) `n colec]iaTop 10+ a editurii Polirom.

Cartea Romneasc\ a conti-nuat astfel s\ `[i `ndeplineasc\menirea sa, a[a cum a fost definit\de fondatorii ei `n 1919, ca insti-tut de editur\ cu scopul tip\ririiunei biblioteci cu con]inut lite-rar care s\ contribuie la r\spn-direa culturii autohtone sub de-viza Promovarea scrisului rom-nesc. Desfiin]at\ `n 1948, ca ur-mare a procesului de sovietizare a]\rii, Editura Cartea Romneasc\a fost re`nfiin]at\ `n anul 1970, cuprofilul tradi]ional, sub egida Uni-unii Scriitorilor din Romnia [iconducerea lui Marin Preda.Urm\torii directori au fost Geor-ge B\l\i]\, Magdalena Popescu-Bedrosian [i Dan Cristea, iar dinanul 2005 administrarea ei a fost`ncredin]at\ Editurii Polirom,

politica editorial\ fiind asigurat\de un comitet director format dinNicolae Manolescu, Mircea Mih\ ie[[i Silviu Lupescu.

Cele mai recente titluri CarteaRomneasc\ vor fi lansate la Salo-nul Interna]ional de Carte Book-fest, 20-24 mai 2015, Romexpo Bu-cure[ti: {oseaua virtu]ii, de Cri-stian Teodorescu; Mierla neagr\,de Radu }uculescu; Moartea luiSigfried, de Octavian Soviany;Dmitri: genul cinic, de Dmitri Mi-ticov; ~not\toarea dezosat\. Legen -de metropolitane, de Linda MariaBaros; Noaptea de gard\, de Ione-lia Cristea, volumul de poeziec`[tig\tor al Premiului de Debutal Editurii Cartea Romneasc\,edi]ia 2015; Fotograful Cur]ii Re-gale, de Simona Antonescu, roma-nul c`[tig\tor al Premiului de De-but al Editurii Cartea Romneas -c\, edi]ia 2015; Colonia fabricii, deMoni St\nil\; Totul trebuie tra-dus. Noua paradigm\ (un mani-fest), de Bogdan Ghiu.

~n luna mai se `mpline[te un deceniu de la semnarea acordului decolaborare `ntre Editura Polirom [i Uniunea Scriitorului din Romnia

privind administrarea Editurii Cartea Romneasc\.


12 carte

~nv\]\turile desprelibertate ale doamnei Wu

Alina Purcaru

Publicat `n 1946, la opt ani dup\ cea c[tigat Nobelul, Pavilionul fe-meilor, roman de maturitate [i demig\loas\ analiz\ psihologic\,descrie o lume `n transformare,deopotriv\ interioar\ [i exteri -oar\. Protagonista lui, doamnaWu, o nobil\ descendent\ a uneivechi familii din China, organi-zeaz\ via]a ei [i a numeroaselorsale rude `ntr-o perioad\ `n care]ara `ns\[i trece prin schimb\riprofunde. Cu pu]in `naintea iz-bucnirii celui de al Doilea R\zboiMondial, cutumele milenare `n -cep s\ se clatine sub impactul nou-lui care p\trunde `n ]ar\ cu preg-nan]a unor adev\rate schim b\riatmosferice. Modelele pe care seconstruiser\ timp de mii de anirela]iile de familie [i raporturile

dintre indivizi `ncep s\ se des-chid\ ca urmare a contactului cuceea ce `ndeob[te numim moder-nitatea de factur\ occidental\.A[a se face c\, pe m\sur\ ce po-vestea doamnei Wu `[i urmeaz\cursul, un `ntreg canon care hot\ -ra, prin tradi]ie, rostul unei exis-ten]e este pus `n discu]ie.

Momentul cu care se deschidecartea este unul de o semnifica]ieradical\ pentru doamna Wu. Du -p\ ce `mpline[te 40 de ani, aceastadecide s\-[i retrag\ prerogativelede so]ie [i s\ aleag\ pentru domnulWu o concubin\. Decizia ei ì ui-me[te [i ì contrariaz\ pe to]i aica sei. L\snd la o parte faptul c\ideea de a aduce `n cas\ o a douaso]ie ]ine de o tradi]ie pe care foar-te mul]i din familie o consider\ re-trograd\, nimeni nu `n]elege ce arputea-o `mpinge pe st\pna caseic\tre o astfel de hot\rre. So]ul eio respecta [i ì era fidel, doamnaWu fiind prezentat\ ca `ntruchi-parea unui ideal eterat de gra]ie [idistinc]ie: o femeie de o frumuse]epe care poate numai `n]elepciu-nea i-o `ntrecea [i, `n acela[i timp,o for]\ `n jurul c\reia gravita `n -treaga curte. Pe m\sur\ ce poves-tea `nainteaz\ [i aduce la supra-fa]\ o ` ntreag\ ` ncreng\tur\ de re-la]ii `ntre numero[ii membri aiacestei vechi familii, motiva]iiledoamnei Wu devin tot mai lim-pezi. Dup\ o via]\ tr\it\ ` n spirituldatoriei fa]\ de str\mo[i, fa]\ defamilie [i fa]\ de un so] care, inte-lectual [i spiritual, ì era inferior,doamna Wu vrea s\ fie liber\. Numai vrea s\ aduc\ pe lume copii [inici s\ tr\iasc\ un erotism rituali-zat de datorie, ci s\ se retrag\ `npropria curte [i s\ mediteze la su-biecte care ì aduc altfel de satis-fac]ii. Numai c\ lucrurile nu se

aran jeaz\ att de simplu, pentruc\ doamna Wu ]ine s\ `[i fac\ie[irea din dormitorul conjugal `npropriii termeni [i s\ r\mn\ eacea care controleaz\ totul `ntre zi-durile propriilor cur]i. Ea pune lacale c\s\toriile fiilor, ea ]ine toatesocotelile casei [i tot ea alege nouaconcubin\ a so]ului. ~ncercnd s\dirijeze vie]ile tuturor, doamnaWu, care ini]ial se prezint\ drept`ntruchiparea unui ideal de noble -]e, frumuse]e [i ` n]elepciune, ` nce-pe s\ arate tr\s\turi din spectrulopus: egoism, cruzime [i chiar dis-pre] fa]\ de cei pe care ` i consider\inferiori, iar deciziile ei arun c\`ntreaga cas\ `n haos.

~n acest punct de tensiune, in-tervine un episod, aparent minor,care orienteaz\ `ntreaga ac]iune`ntr-o cu totul alt\ direc]ie. Dac\pn\ atunci cititorul e introdus`ntr-o lume al c\rei exterior trebu-ie rnduit `n acord cu vechile cu-tume [i cu voin]a celor care suntlegatarii puterii derivate din aces-tea, din momentul ` n care doamnaWu `l va cunoa[te pe preotul cre[ -tin Andr, accentul se va mutac\tre dinamica interioar\, c\trevia]a ferit\ a sinelui.

~ntlnirea dintre cei doi nu estespectaculoas\ prin ceea ce se`ntmpl\ `n planul vizibil al ac]iu-nii, ci pentru for]a cu care ea vaorienta destinul protagonistei.Pentru doamna Wu, aceast\ leg\ -tur\ este transformatoare [i ea ìreveleaz\ iubirea o comuniuneemo]ional\ care alimenteaz\ ne-voia de cunoa[tere [i care pe ea oface mai bun\, mai prezent\ [imai plin\ de compasiune pentrucei din jur. ~n cazul doamnei Wu,revela]ia se petrece `n absen]astr\inului [i este cu att mai pu-ternic\. Att de puternic\, `nctreu[e[te s\ pun\ `n mi[care nudoar capacitatea ei de a-i `n]elegepe ceilal]i, orict de diferi]i, ci [i dea ac]iona ` n a[a fel ` nct s\ fie libe -r\, f\r\ ca libertatea ei s\ se `nte-meieze pe suferin]a celorlal]i. Dis-cu]iile cu p\rintele Andr deschidsubiecte de medita]ie care, trep-tat, o fac pe protagonista c\r]ii s\se apropie de cei din jur `ntr-unmod mult mai pu]in intransigent.Cu toate acestea, `n]elegerea la ca-re doamna Wu ajunge poart\, celmai adesea, semnele unei superio-rit\]i con[tiente de sine pe carenaratorul romanului nu i-o poate

retrage protagonistei nici m\caratunci cnd aceasta pare a avearevela]ia modestiei. Asta ar fi poa-te singura obiec]ie adus\ modului`n care Pearl S. Buck a gndit acestpersonaj, altfel foarte sofisticat.

Punnd `n discu]ie erosul, cre-din]a [i libertatea, `ntr-o manier\proprie mai degrab\ dialogului fi-lozofic, [i nu unui roman care pro-mite [i atmosfer\, [i cronic\ demoravuri, [i patin\ istoric\, Pavi-lionul femeilor este o carte cu multmai multe de oferit dect ar l\sas\ se `n]eleag\ titlul. ~n afar\ decteva contraste `ngro[ate `ntre,s\ spunem, diafanul ` n al c\rui re-gim alege s\ tr\iasc\ doamna Wu[i concupiscen]a `n care se izo-leaz\ [i so]ul, domnul Wu, dar [icea mai apropiat\ prieten\ a ei,romanul e f\cut din grada]ii fine[i din contradic]ii care ]in via]apersonajelor ` ntr-o dinamic\ reve-latoare de sensuri. ~n romanul luiPearl S. Buck, prim-planul nu esteocupat de ceea ce se petrece `n

exterior, ci tocmai de revela]iilecare se produc `n pavilionul fe-meilor, cadru deosebit de impor-tant `n ierarhia spa]ial\ a acesteivechi familii, un adev\rat recepta-cul pentru tradi]ii [i pentru ritua-lurile alambicate ale senzualit\]ii[i datoriei.

Ca ` n orice poveste care pune ` ncontrast tradi]ia cu schimbarea,prin prisma rela]iilor dintre sexe,[i aici ies la suprafa]\ foarte multeraporturi care intrig\ [i revendic\discu]ii mult mai ample dect su-port\ o simpl\ cronic\ de carte.Esen]ialul, `n Pavilionul femeilor,]ine de puterea de p\trundere aunei scriitoare cu ochi pentru deta-lii pe ct de evanescente, pe att dedefinitorii pentru lumea descris\,o scriitoare care transmite, prin totceea ce scrie, o nevoie febril\ de cu-noa[tere [i de `n]elegere.

Pearl S. Buck, Pavilionul femeilor,Traducere din limba englez\ [i note de Ioana Opai], Editura Polirom, 2015

Pavilionul femeilor esteunul dintre cele mai po -pulare romane scrise deprolifica Pearl S. Buck, pri-ma scriitoare american\care a c[tigat PremiulNobel, [i, `n acela[i timp,o carte care a r\spuns exigen]elor critice, fiind`ntmpinat\ cu cronicifoarte generoase. Proza-toarea, care [i-a petrecutaproape 40 de ani dinvia]\ `n China, a adus [i `n acest roman detalii [iscene de via]\ dintr-ocultur\ al c\rei grad desofisticare necesit\, pen-tru cei mai mul]i dintrenoi, o traducere continu\.

~n primele zile din septem-brie, nu m\ mai gndeam dectcum s\ scap. (... ) Cu o sear\ ` naintede ziua fatal\, mi-am pus `n buzu-narul pantalonilor o cutie de chi-brituri, un amnar [i iasc\, dup\care mi-am a[ezat la `ndemn\primii mei bocanci; ni[te bocancigrei, solizi, negri, cump\ra]i de ta-ta `n vederea saltului meu la ora[[i pe care, pn\ atunci, nu avuse-sem permisiunea s\-i port, ca s\-iam noi pe str\zile Bucure[tiului.Inten]ionam s\ m\ scol devreme,`n zori, dar, din pricina emo]iei,am adormit mult dup\ miezulnop]ii. M\ foiam `n pat, a[teptnds\ a]ipeasc\ tata. ~n copil\rie, vor-beam `n somn [i-mi era groaz\ s\nu m\ tr\dez cumva. M-am trezit,de aceea, abia cnd la poart\ s-aauzit claxonul ma[inii, venit\ ` na -inte de ora stabilit\. Mi-am `nc\l -]at repede bocancii, neb\nuind c\

ei vor atrna greu, hot\rtor, `nsoarta mea. Era prima oar\ cndnu aveam opinci `n picioare, bo-cancii m\ `ncurcau la mers [i, dinpricina lor, m-am `mpiedicat cndam vrut s\ sar gardul din cap\tulgr\dinii. De ajuns ca tata, care ve-nise dup\ mine, s\ se apropie [i,`n timp ce escaladam gardul, s\fac\ singurul lucru la care nu m\a[teptam. Spre marea mea uimi-re, l-am auzit zicnd c\-mi d\ 44 delei dac\ plec. De ce tocmai 44?Niciodat\ nu m-am l\murit. Poatea fost o simpl\ `ntmplare, primacifr\ care i-a trecut tatei prin cap.Ceea ce m\ tulbur\ `ns\ este o co-inciden]\. 44 de ani i-a prezis oghicitoare mamei c\ voi tr\i. Des-cump\nit, am r\mas pe ultimascndur\ a gardului, `ntre dou\destine a[ zice azi.

Un fragment confesiv din volu-mul lui Octavian Paler De[ertul

pentru totdeauna. Cartea e scris\pe cteva paliere, fiecare cu di-mensiunea (temporal\ [i moral\)specific\. Un prim nivel este celdureros-existen]ial: scriitorul, ca-re suferise un infarct, vorbea latimpul prezent despre boala [i sta-rea lui, consemnndu-le `n nota]iimai lapidare. ~n acest plan se vadeschide `ns\ o trap\ salvatoare,[i anume fuga `n trecut, prin re-memorarea unor secven]e biogra-fice. Tonalitatea scriitorului semodific\, devenind acum mai cal -d\ [i mai participativ\. ~n fine, `nstructura diaristic\ ori memoria-listic\ a c\r]ii e cuprins\ [i o para-bol\ autorul avnd o preferin]\marcat\ pentru acest tip de `nci-frare.

Substituirea planurilor e inge-nioas\, `ns\ cel mai consistent [imai pregnant dintre ele se dove-de[te acela al ` ntoarcerii ` n memo-rie, cu mersul de rac pe urmelepropriei vie]i. Evocarea trecutu-lui umil, acela din satul Lisa [idin Bucure[tii anilor 1937-1944, ecu att mai expresiv\ cu ct, f\ -cut\ din perspectiva unui om pedeplin realizat, a unui scriitor re-putat, omologat ca atare, benefi-ciaz\ de un savuros contrast.

Autorul `ncearc\ [i reu[e[te s\-[i priveasc\ satul natal cu ochi

limpezi, f\r\ lacrima emo]iei [iaburul nostalgiei, dar [i f\r\ aceasatisfac]ie cam joas\ a celui care s-a ridicat deasupra lumii lui. Laegal\ distan]\ de sentimentalis-mul lacrimogen [i parvenitismultriumf\tor, scriitorul reconstituiect mai minu]ios universul `n ca-re a deschis ochii, recompunnd,totodat\, starea de spirit a copilu-lui ce-i poart\ numele. Un copilobi[nuit, un b\iat care, ca to]i b\ -ie]ii din Lisa, ar trebui s\ asigureviitorul familiei, muncind s\ ]in\casa, ar\tndu-se un gospodar `na c\rui curte nu va cre[te iarba.~ns\ ambi]ia tat\lui este s\-l deape b\iat la liceu; [i el o va convin-ge pe mam\ (ca alt\dat\ Smaran-da a lui {tefan a Petrei) cu argu-mentul, str\lucitor, al od\jdiilorpreo ]e[ti.

B\iatul cloce[te diferite meto-de de evadare din proiectul tat\ -lui, una mai absurd-roman]ioas\dect alta. Se gnde[te, mai `nti,s\-[i taie un deget, pentru a fi in-ternat `n spitalul din F\g\ra[. Du -p\ care `i vine o idee [i mai bu -n\: s\ fug\ pur [i simplu de acas\`n diminea]a zilei fatale.

La antipodul lui Nicolae Moro-mete, pentru care [coala era visulcel mai scump, alternativa la Bisisica,

oaia infernal\, la m\r\cinii cm-pului, ghionturile fra]ilor maimari [i tot restul, personajul luiOctavian Paler ar face orice ca s\r\mn\ `n Lisa [i s\ p\zeasc\, `ncontinuare, vacile pe Calea Secii.Este lumea lui [i nu vrea s\ o p\ -r\seasc\. Scena cu b\iatul coco]atpe gard [i tat\l negociindu-i ne-gustore[te destinul e memorabil\.~mpiedicat `n propriile `nc\l ]\ri(bocancii cei noi, care parc\ vors\-l duc\ `nspre ora[ cu tot dina-dinsul), eroul cu ghilimele se vedeajuns din urm\ de p\rintele vigi-lent care, cu o inspira]ie de mo-ment, dar [i de zile mari, `i lan-seaz\ o ofert\ enigmatic\ [i irezis-tibil\. ~i d\ 44 de lei dac\ pleac\ laliceu!...

De ce tocmai 44? Nici copi-lul, nici scriitorul care va deveninu sunt `n stare s\ ghiceasc\. Sepot g\si coinciden]e tulbur\toaresau poate fi o cifr\ spus\ la `ntm-plare. Cert este c\ fugarul ezit\, segnde[te (pu]in sau mult, nu mai[tim) [i, finalmente, accept\ tran -zac]ia. A[a a fost s\ fie. OctavianPaler, fiul lui Alexandru [i al AneiPaler, n\scut `n comuna Lisa, ju-de]ul Bra[ov, a mers `n toamnalui 1937 la liceul Spiru Haret dinBucure[ti.


opinii 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

44 de lei

~nainte s\ moar\, Derek Sheperda trecut prin urm\toarele: a fost`n[elat, a fost dat `n judecat\ pen-tru malpraxis, a fost `mpu[cat [ioperat pe cord deschis, a supra-vie]uit pr\bu[irii unui avion `np\dure, s-a operat la mn\ cu oprocedur\ experimental\ de tran s -plant de nerv, [i-a pierdut priete-nul cel mai bun, un copil, cinele,un nepot [i `nc\ al]i vreo cinciprieteni apropia]i. Toate acestea`mi miros a statistic imposibil.De fapt, cantitatea de nenorociri,accidente [i alte drame care se `n -tmpl\ `n vie]ile personajelor deseriale este de-a dreptul covr [i -toare. Mi-e mil\ de ele.

~n urm\ cu trei ani, statisticie-nii de la Open University, MareaBritanie, au realizat chiar o cerce-tare privind ora[ele cu cele maimari rate ale criminalit\]ii din se-riale. Cea mai violent\ comunita-te era micu]ul ora[ Cabot Cove, in-ventat pentru serialul Verdict,Crim\. La o popula]ie declarat\ de3.500 de persoane [i aproximativ21 de crime pe an, Cabot Cove erade 50 de ori mai violent chiar dectHonduras, adev\rata capital\

mondial\ a crimei. Un alt studiuarat\ faptul c\ spitalele fictive auo rat\ a mortalit\]ii de nou\ orimai mare dect spitalele reale, iardoctorii trateaz\ de patru ori maimulte accidente sau probleme psi-hiatrice dect `n realitate.

Serialele sunt deci un loc peri -culos pentru personajele lor. P n\recent nu erau `ns\ un loc pericu-los pentru personajele principale,scenari[tii prefernd s\ tratezemoartea personajelor dup\ a[a-nu -mitul algoritm Disney: la fel caAlb\-ca-Z\pada, personajele prin-cipale `[i reveneau din orice `ntl-nire cu moartea. A[a s-a explicatcum de, timp de 30 de episoade,am visat `mpreun\ cu Pamela c\Bobby ar fi decedat, pn\ cnd unsingur episod din Dallas a [ters cuburetele un sezon `ntreg.

Unul dintre primele serialecare a `nc\lcat regula de aur a fostNaufragia]ii (Lost), `n care a mu-rit cel pu]in cte un personaj im-portant pe sezon. Surpriza din sce-nariu era att de important\ [i decalculat\, ` nct actorii aveau clau-ze stricte `n contracte pentru a-i

`mpiedica s\ dea presei orice indi-ca]ie legat\ de viitorul lor `n se-rial. Acum, `n Games of Thrones,omorrea vreunui personaj impor -tant a devenit o banalitate [i estedeja a[teptat\. Pentru moartea luiBrody, unul dintre cei doi poli aifirului narativ din serialul Home-land, scenari[tii au ales o solu]iedestul de u[oar\: aceasta a surve-nit la sfr[itul sezonului, iar la re-venirea serialului ruptura a p\rutmult mai fireasc\. ~n cazul luiWill, din So]ia Perfect\ (The GoodWife), ie[irea din serial a fostabrupt\. Avocatul a fost `mpu[catspre mijlocul sezonului, scenari[ -tii prefernd s\-i acorde serialuluisuficient timp pentru reconfigura-rea pove[ tii `n jurul vidului l\satde moartea unuia dintre persona-jele principale.

Am ajuns [i la doctorul McDrea -my, Derek Shepered din GreysAnatomy, care a p\r\sit serialul`n urm\ cu dou\ s\pt\mni. Unbarometru subiectiv, personal [ineoficial al post\rilor de pe Face-book `mi arat\ c\ este dispari]iacare a frnt cele mai multe inimi.M-am `ntrebat dac\ este legitim [i

ra]ional s\ suferi la moartea cuivacare nu a existat dect `n acea mi-nunat\ lume pe care o numim fic -]iune. Dup\ 10 sezoane, 242 de epi-soade [i aproximativ 15.000 de mi-nute din via]a mea pe care le-amacordat acestor fiin]e `nchipuite,am s\ r\spund intelectual, `n cu-vintele lui Meredith Grey: Se pa-re c\ nu avem nici un pic de con-trol asupra pr

pdf_sdc_482_low-res

Documents