portal.just.roportal.just.ro/42/documents/bilant pe anul 2009.doc · web view(b) componenta...

2010

Raportul de activitatepe anul 2009

alCurţii de Apel Ploieşti

PLOIEŞTI

2010

12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti

CUPRINS

CAPITOLUL IPREZENTAREA CURŢII DE APEL PLOIEŞTI

1.1. Structura organizatorică a Curţii de Apel Ploieşti 1.2. Infrastructura 1.3. Dotarea 1.4. Prezentarea instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti

CAPITOLUL II ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI - ASPECTE CANTITATIVE

2.1. Volumul de activitate 2.1.1.Volumul total de activitate2.1.2.Volumul de activitate pe materii

2.2. Operativitatea la nivelul instanţei2.2.1.Indicele general de operativitate al instanţei2.2.2.Operativitatea pe materii/secţii specializate2.2.3.Operativitatea pe judecător

2.3. Încărcătura pe judecător 2.4. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul instanţei în anul 2009. Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de remediere propuse

CAPITOLUL IIIANALIZA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII CURŢII DE APEL PLOIEŞTI

3.1. Efectele principalelor modificări legislative survenite în cursul anului 2009 asupra activităţii instanţei 3.2. Modul de repartizare aleatorie a cauzelor la nivelul Curţii de Apel Ploieşti 3.3. Durata de soluţionare a cauzelor 3.4. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară

3.4.1. Formarea specializată a judecătorilor în mod centralizat, prin Institutul Naţional al Magistraturii şi descentralizat, prin programele de formare profesională desfăşurate la nivelul instanţei3.4.2.Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate

3.5 Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de casare, desfiinţare/menţinere a hotărârilor în căile de atac. Principalele motive de casare înregistrate 3.6. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare luate la nivelul instanţei 3.7. Aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru Apărarea


Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale de către judecători3.8. Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea judecătorilor instanţei. Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională 3.9. Asigurarea şi îmbunătăţirea accesului liber la justiţie3.10. Asigurarea transparenţei activităţii instanţei, progresele realizate în acest domeniu3.11.Protecţia datelor cu caracter personal3.12. Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor în format electronic şi participarea la programul Jurindex3.13. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei3.14. Evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului instanţei3.15. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi

vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora

CAPITOLUL IV GESTIONAREA RESURSELOR

4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 20094.1.1. Situaţia judecătorilor4.1.2. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal

auxiliar 4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009

CAPITOLUL VRAPORTUL DINTRE CURTEA DE APEL PLOIEŞTI ŞI INSTANŢELE

ARONDATE ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME

5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii5.2. Raporturile cu Parchetul şi organele de poliţie

5.3. Raporturile cu mass-media5.4. Raporturile cu justiţiabilii

CAPITOLUL VI CONCLUZII


CAPITOLUL I

PREZENTAREA CURŢII DE APEL PLOIEŞTI

Curtea de Apel Ploieşti a fost înfiinţată, ca instanţă judecătorească cu

personalitate juridică, prin Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească şi

funcţionează efectiv începând cu data de 1 iulie 1993, sediul său fiind, în prezent,

în aripa de nord a Palatului Culturii din Ploieşti.

1.1 Structura organizatorică a Curţii de Apel Ploieşti

Conducerea Curţii de Apel Ploieşti este realizată, conform Legii 304/2004,

pe diferite niveluri ierarhice, de către preşedinte (managerul de nivel superior), 2

vicepreşedinţi (manageri de nivel mediu), 4 preşedinţi de secţie (manageri de nivel

inferior). Există, însă, şi alte centre de decizie la nivelul instanţei, şi anume:

colegiul de conducere, compus, în prezent, din 7 membri (preşedinte şi 6 membri

aleşi în adunarea generală a judecătorilor) şi adunarea generală a judecătorilor

instanţei.

Atribuţiile specifice fiecărei funcţii de conducere sunt stabilite prin Legea

nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Regulamentul de ordine interioară a

instanţelor judecătoreşti, adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 387/2005, dar şi prin deciziile emise de preşedintele instanţei în

temeiul dispoziţiile art. 10 din Regulament.

În cadrul instanţei, în cursul anului 2009, judecătorii au fost repartizaţi în 4

secţii, în funcţie de specializare, şi anume: Secţia Civilă şi pentru cauze cu

minori şi de familie (14 judecători şi un preşedinte de secţie); Secţia Penală şi

pentru cauze cu minori şi de familie (11 judecători şi un preşedinte de secţie);


Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ si Fiscal (14 judecători şi un

preşedinte de secţie); Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale (8

judecători şi un preşedinte de secţie).

Compartimentele auxiliare ce funcţionează în cadrul acestei instanţe sunt

cele prevăzute de lege, si anume: grefa; registratura; arhiva; biroul de informare si

relaţii publice.

În cadrul Curţii de Apel funcţionează şi compartimentul de informatică

juridică, compus din 2 specialişti IT, departamentul documentare, precum şi

departamentul economico-financiar şi administrativ condus de managerul

economic, direct subordonat preşedintelui instanţei. Personalul încadrat în

departamentul economico-financiar şi administrativ este subordonat managerului

economic şi asigură efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa

bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţei.

La acest compartiment îşi desfăşoară activitatea un număr de 4 experţi în

contabilitate, în calitate de funcţionari publici.

1.2 Infrastructura

„La început a fost.... ideea...din 1997: vom avea un Palat al Justiţiei în

Ploieşti”, se consemna în presa locală cu ceva timp în urmă.

Ideea însă, mai veche, de prin 1906, a fost pusă în practică de predecesorii

noştri, în 1930, la începutul crizei, fiind terminat Palatul de Justiţie din Ploieşti,

edificiu inaugurat la 26 noiembrie 1933. În anii următori, în ciuda austerităţii, s-au

găsit banii necesari pentru finisaje, instalaţii şi mobilier.

Astăzi, în anul de graţie 2010, la mai mult de un secol de la punerea pietrei

de temelie a primului Palat de Justiţie din Ploieşti, ne aflăm în aceeaşi situaţie de

austeritate, marcată de o subfinanţare cronică a sistemului judiciar, situaţie în care

nu se găsesc resurse financiare suficiente pentru a finaliza o lucrare ambiţioasă,

menită a servi realizării actului de justiţie. Dar istoria ne învaţă că totuşi se poate.


În momentul de faţă, Curtea de Apel Ploieşti se găseşte în situaţia de a fi

găzduită cu chirie de la Consiliul Judeţean Prahova, încă din data de 1 mai 1996, în

aripa de nord a Palatului Culturii (destinaţie ulterioară dată primului Palat al

Justiţiei din Ploieşti) într-un spaţiu restrâns, insuficient pentru desfăşurarea în

condiţii optime a activităţii.

De altfel, Curtea de Apel Ploieşti nu a beneficiat niciodată, de la înfiinţarea

ei, de un spaţiu propriu, adecvat menirii sale, aceea de a împărţi dreptatea, fiind

găzduită iniţial, din 1 iulie 1993 şi până la 1 mai 1996, în incinta Tribunalului

Prahova, clădire în care îşi desfăşoară activitatea în prezent Tribunalul Prahova şi

Judecătoria Ploieşti, unul dintre edificiile reprezentative ale oraşului Ploieşti, aflat

pe lista monumentelor înregistrate de Ministerul Culturii, construită între anii

1934-1946, însă o clădire cu risc seismic ridicat, în care nici magistraţii, nici

personalul auxiliar şi nici justiţiabilii nu sunt în siguranţă.

Instanţa dispune de 4 săli de judecata, fiecare secţie utilizând, în cursul

anului 2009, câte o sală de judecată proprie. Sala de şedintă a Secţiei Penale a

Curtii de Apel Ploiesti este dotată cu echipamente de înregistrare a şedinţelor de

judecată, respectiv echipamente audio-video şi de înregistrare a martorilor sub

acoperire, potrivit dispoziţiilor legale.

Judecătorii curţii de apel şi-au desfăşurat activitatea în anul 2009 în 9

birouri, lucrând, în medie, 5 sau 6 judecători într-un birou, în condiţii total

improprii. Există şi 6 birouri de grefiere, precum şi încăperi distincte pentru

registratură, arhivă, biroul de informare şi relaţii publice, biroul de informatică,

biblioteca instanţei, compartimentul economico-administrativ, precum şi biroul

preşedintelui, al vicepreşedinţilor instanţei şi al preşedinţilor de secţie.

În condiţiile unor exigenţe sporite ale Uniunii Europene, ca actul de justiţie

să fie înfăptuit cu celeritate şi profesionalism, ceea ce presupune inclusiv alocarea

unui spaţiu adecvat acestei activităţi de maximă importanţă într-un stat de drept,

necesitatea finalizării construcţiei Palatului de Justiţie din Ploieşti nu poate fi

contestată.


Aceasta întrucât, facilităţile pe care le oferă noul sediu vor permite celor

aproape 300 de angajaţi (magistraţi, personal auxiliar, personal tehnic şi

administrativ), precum şi justiţiabililor să beneficieze de un spaţiu adecvat pentru o

bună desfăşurare a activităţii.

Lucrările pentru construirea Palatului de Justiţie Prahova au început în

luna decembrie 1996.

În Palatul de Justiţie din Ploieşti urmează să-şi desfăşoare activitatea două

instanţe judecătoreşti, respectiv Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova.

Clădirea are subsol, subsol tehnic, demisol, parter şi 5 etaje, dispune de 14 săli de

judecată, iar ca facilităţi: separaţia circuitului personal- public-arestaţi, un nivel de

siguranţă adecvat, ceea ce constituie cele mai importante obiective ale realizării

unei clădiri în care îşi desfăşoară activitatea o instanţă de judecată.

În prezent, s-au realizat sistemul de fundaţii şi subsolul în procent de 100%,

iar structura de rezistenţă (suprastructura) în procent de 99% şi s-au început

lucrările de finisaj exterior.

Fondurile alocate până la acest moment sunt de 22.881.893,69 lei, din care

construcţii montaj 22.428.169,89 lei, iar lucrările sunt întrerupte din luna ianuarie

2008 deoarece antreprenorul general se află în prezent în procedură de faliment,

între acesta şi Tribunalul Prahova purtându-se mai multe litigii, inclusiv sub

aspectul valabilităţii contractului de execuţie.

Tema de proiectare pentru obiectivul – Palatul de Justiţie Prahova, aflat în

curs de elaborare de către Tribunalul Prahova în colaborare cu Curtea de Apel

Ploieşti, urmează a fi avizat în Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului

Justiţiei. După avizare, se vor putea demara procedurile organizării unei licitaţii în

vederea achiziţionării serviciului de proiectare pentru stabilirea stadiului fizic şi

reproiectare a Palatului de Justiţie Prahova.

Finalizarea lucrărilor depinde de alocaţia bugetară, investiţia fiind finanţată

integral de la bugetul de stat, astfel încât nu se poate estima data finalizării

acestora.


Prin urmare, darea în folosinţă a acestui Palat de Justiţie înseamnă

rezolvarea problemei lipsei acute de spaţiu cu care se confruntă cele două instanţe

judecătoreşti sus-menţionate, care în prezent îşi desfăşoară activitatea în clădiri

vechi, cu risc seismic ridicat, cu arhive neîncăpătoare pentru afluxul zilnic de

justiţiabili, precum şi pentru păstrarea în bune condiţii a documentelor gestionate,

cu birouri supraaglomerate şi insuficient iluminate natural (spre exemplu, la Curtea

de Apel Ploieşti, într-un birou îşi desfăşoară activitatea, în medie, 5-6 persoane).

Trebuie menţionat că eforturile conducerii Curţii de Apel Ploieşti vor

continua până când Palatul de Justiţie din Ploieşti va fi edificat şi va deveni un

punct de reper pentru cei care păşesc zilnic în Sala Paşilor Pierduţi în căutarea

dreptăţii, un veritabil „adăpost pentru aceia cari au chemarea de a împărţi

dreptatea”, aşa cum spunea regele Carol al II-lea al României în cuvântarea

inaugurală a primului Palat al Justiţiei din Ploieşti, un edificiu menit a întări

respectul justiţiabililor faţă de actul de justiţie înfăptuit de magistraţi.

În ceea ce priveşte infrastructura şi sediile instanţelor arondate Curţii de

Apel Ploieşti sunt clădiri vechi si necorespunzătoare specificului activităţii

desfăşurate, excepţie făcând Judecătoria Sinaia si Judecătoria Moreni, ale căror

sedii sunt recent edificate şi reprezintă construcţii moderne ce răspund exigenţelor

unei instanţe de judecată.

Astfel, Tribunalul Prahova şi Judecătoria Ploieşti îşi desfăşoară activitatea

într-un imobil construit în anul 1935, ce necesită ample lucrări de consolidare,

fiind înscris în lista clădirilor cu risc crescut de prăbuşire în caz de cutremur.

Frecvent se întâlnesc situaţii în care judecătorii, dar şi grefierii, stau câte 7-8

într-un birou, cu mobilier vechi şi fără a beneficia de un minimum de condiţii de

igienă ori de dotare materială cu calculatoare şi consumabile de birotică.

Sediul Judecătoriei Vălenii de Munte necesită lucrări de reparaţii, acestea

urmând a demara în momentul stabilirii modalităţii de elaborare a proiectului şi

finanţarea acestuia. Până la acel moment, s-a procedat la închirierea unui nou sediu

pentru a asigura funcţionarea optimă a acestei instanţe. Situaţia este similară în


cazul Judecătoriei Câmpina, ce necesita lucrări urgente de consolidare si reparaţii

capitale, dar cu privire la care, deşi s-a obţinut avizul de principiu al

Inspectoratului de Stat în Construcţii, lucrările sunt întârziate, ca urmare a

observaţiilor formulate de reprezentantul Serviciului Tehnic din cadrul

Ministerului Justiţiei.

O situaţie particulară o prezintă Judecătoria Mizil, al cărei sediu se află

într-o clădire aflată în administrarea Ministerului Justiţiei, conform H.G. nr.

669/24.06.2008, urmare a procedurilor demarate anterior. Condiţiile de lucru, în

acest caz, sunt precare, sediul arhivei fiind într-o magazie, nu exista încăperi

pentru arestaţi, grupul sanitar se afla în afara instanţei şi este comun pentru

justiţiabili şi personalul instanţei.

Tribunalul Buzău şi Judecătoria Buzău funcţionează, de asemenea, într-un

spaţiu comun total necorespunzător, fiind suspendată procedura de achiziţionare a

unui nou sediu.

În ceea ce priveşte Tribunalul Dâmboviţa, este de menţionat că la sfârşitul

anului 2007, a avut loc inaugurarea noului sediu, iar începând cu octombrie 2008,

personalul a funcţionat, efectiv, în noul sediu, iar Judecătoria Târgovişte şi-a

desfăşurat activitatea la vechiul sediu, demarând o serie de proceduri pentru

reabilitarea acestui spaţiu.

1.3 Dotarea

Dotarea Curţii de Apel Ploieşti cu mijloace de transport este deficitară, fiind

puse la dispoziţia instanţei doar 4 autovehicule – trei maşini marca Dacia, o maşină

marca Cielo şi un Volkswagen Passat.

În ce priveste dotarea instanţei cu echipamente informatice, la nivelul curţii

au fost achiziţionate prin programul Phare RO2006/018-147.01.04.10.01

„Continuarea informatizării sistemului judiciar – I”, 20 de staţii de lucru Myria cu

monitor LCD 17”, un multifuncţional laser monocrom A3 de reţea XEROX

WORKCENTER 5645.


Prin programul Phare RO2006/018-147.01.04.10.01.01 „Continuarea

informatizării sistemului judiciar – II”, s-a făcut update de memorie pentru

serverele ECRIS.

De asemenea, s-a făcut upgrade de memorie pentru toate staţiile de lucru ale

instanţei, atât prin programe Phare cât şi din fonduri proprii.

La sfârşitul anului 2009, Curtea de Apel Ploieşti a achiziţionat din fonduri

proprii UPS-uri pentru toate staţiile de lucru ale instanţei.

Şi în cursul anului 2009, toate instanţele din raza curţii au aplicat sistemul

ECRIS de repartizare aleatorie a cauzelor, sub monitorizarea permanentă a

Ministerului Justiţiei, în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii.

În urma unor investiţii din fonduri proprii, la Curtea de Apel Ploieşti a fost

creat un spaţiu în vederea realizării operaţiunilor de arhivare electronică a

dosarelor.

1.4. Prezentarea instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti

În circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Ploieşti se află Tribunalul

Prahova, Tribunalul Dâmboviţa şi Tribunalul Buzău şi cele 14 judecătorii situate în

localităţile: Ploieşti, Câmpina, Vălenii de Munte, Mizil, Sinaia, Târgovişte, Găeşti,

Moreni, Răcari, Pucioasa, Buzău, Râmnicu-Sărat, Pătârlagele si Pogoanele.

Tribunalului Prahova îi sunt arondate 5 judecătorii: Judecatoria Ploieşti,

Judecătoria Câmpina, Judecătoria Vălenii de Munte, Judecătoria Mizil, Judecătoria

Sinaia.

În raza teritorială de competenţă a Tribunalului Dâmboviţa functionează 5

judecătorii care îşi au sediile în municipiile Târgovişte si Moreni şi oraşele Găeşti,

Pucioasa şi Răcari.

Tribunalului Buzău îi sunt arondate 4 judecătorii: Judecătoria Buzău,

Judecătoria Râmnicu-Sărat, Judecătoria Pătârlagele şi Judecătoria Pogoanele.

La nivelul celor trei tribunale arondate, funcţionează şi alte compartimente

auxiliare, cum ar fi: Compartimentul Executări Penale; Compartimentul Executări


Civile; Biroul Reorganizare Judiciară şi Faliment; Biroul de aplicare apostilă;

Biroul Persoanei Juridice (Federaţii); Biroul Specialitate Informatică; Biroul Local

pentru Expertize Tehnice Judiciare; Biroul pentru luarea în evidenţă a interpreţilor

şi traducătorilor autorizaţi.

Tribunalele sunt structurate în secţii penale, civile, comerciale şi de

contencios administrativ şi fiscal, precum şi complete specializate în soluţionarea

cauzelor cu minori, a faptelor de corupţie şi a infracţiunilor la regimul drepturilor

de proprietate intelectuală, a litigiilor de munca şi asigurări sociale, a litigiilor

funciare şi a adopţiilor şi măsurilor de protecţia copilului, a dosarelor de insolvenţă

şi a cauzelor de contencios administrativ si fiscal.

La judecătorii funcţionează complete specializate pentru soluţionarea

cauzelor de fond funciar şi cauzelor cu minori de familie, iar la Judecătoriile Buzău

şi Ploieşti, funcţionează o Secţie Civilă şi, respectiv, o Secţie Penală. Raportat la

volumul de activitate în materie comercială, este de arătat că la nivelul

Judecătoriilor Ploieşti şi Târgovişte funcţionează complete specializate în litigii

comerciale.


CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI - ASPECTE CANTITATIVE-

2.1 VOLUMUL DE ACTIVITATE

2.1.1. Volumul total de activitate

Volumul total de activitate înregistrat de Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele

arondate acesteia se ridică, în anul 2009, la suma de 156.176 de cauze, fiind

înregistrată o creştere de 12,9 % faţă de anul 2008, când au fost înregistrate

138.322 de cauze.

În ceea ce priveşte volumul de activitate înregistrat de Curtea de Apel

Ploieşti, în anul 2009 au fost înregistrate 9253 de cauze, faţă de 9722 de cauze

înregistrate în anul 2008. Prin urmare, vorbim în anul 2009 de o scădere a

volumului de activitate cu 4,82 % faţă de anul 2008.


În ce priveşte Tribunalul Prahova şi cele 5 judecătorii arondate, volumul de

activitate în anul 2009 a înregistrat o creştere de 14,9%, de la 58730 de cauze în

anul 2008, la 67490 cauze în anul 2009.

Volumul de activitate al Tribunalului Dâmboviţa şi judecătoriilor arondate a

crescut în anul 2009 cu 8,52 %, de la 40.439 cauze în anul 2008, la 43.885 cauze

în anul 2009.


Similar, în cazul Tribunalului Buzău şi al instanţelor arondate, volumul de

activitate a înregistrat o creştere de 20,78%, de la 29.431 de cauze în anul 2008,

la 35.548 cauze în anul 2009.

Comparativ cu tribunalele, volumul de activitate înregistrat de Curtea de

Apel Ploieşti în anul 2009 situează această instanţă pe locul al IV-lea, un volum

mai mare de activitate fiind înregistrat de Tribunalul Prahova (17.749 cauze), în

timp ce Tribunalele Dâmboviţa şi Buzău au înregistrat un număr mai redus de

dosare (12.861 dosare şi, respectiv, 9.675 dosare).


Situaţia comparativă a volumului de activitate înregistrat de instanţele din

raza Curţii de Apel Ploieşti este evidenţiată de graficul anexat:

2.1.2. Volumul de activitate pe materii

Pe materii, Curtea de Apel Ploieşti a înregistrat în cursul anului 2009 un

număr de 1.684 de cauze civile, 2.763 de cauze comerciale, 1.602 de cauze penale

şi 3.204 de litigii de muncă şi asigurări sociale.


Astfel, în materie civilă, numărul cauzelor înregistrate pe rolul Curţii de

Apel Ploieşti în anul 2009 a fost de 1.684, faţă de 1924 de cauze înregistrate în

anul 2008, fiind înregistrată o scădere de 12,47%.

În materie comercială, în anul 2009 s-au înregistrat 2763 de cauze, faţă de

2595 de cauze în anul 2008, înregistrându-se o creştere de 6,47% a volumului de

activitate.

În materie penală, în anul 2009 s-au înregistrat 1602 de cauze, faţă de 1670

în anul 2008, scăderea volumului de activitate fiind de 4,07%.

În materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, s-a înregistrat un număr de

3204 de cauze în anul 2009, faţă de 3533 de cauze în anul 2008, activitatea acestei

secţii scăzând cu 9,31%.

2.2. OPERATIVITATEA LA NIVELUL INSTANTEI

2.2.1. Indicele general de operativitate al instanţei

Indicele de operativitate al instanţei = numărul total al dosarelor soluţionate

x 100/ numărul total al dosarelor aflate pe rol.


În anul 2009, Curtea de Apel Ploieşti a soluţionat un număr de 7837 de

cauze dintr-un total de 9253 cauze, procentul de operativitate de 88,06% fiind

superior celui din anul 2008 (88,03%).

Tribunalul Prahova a soluţionat în anul 2009 un număr de 11.946 de cauze

dintr-un total de 17.749 cauze, procentul de operativitate de 69,06% fiind inferior

celui din anul 2008 (71,70%).


Tribunalul Buzău a soluţionat în anul 2009 un număr de 7477 de cauze dintr-

un total de 9675 cauze, procentul de operativitate de 80,00% fiind inferior celui

din anul 2008 (83,47%).

Tribunalul Dâmboviţa a soluţionat în anul 2009 un număr de 9.954 de cauze

dintr-un total de 12.861 cauze, procentul de operativitate de 80,83% fiind inferior

celui din anul 2008 (81,68%).


Privind comparativ indicele general de operativitate al Curţii de Apel

Ploieşti cu cel înregistrat de tribunalele din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti,

constatăm faptul că această instanţă a obţinut operativitatea cea mai mare

(88,06%), fiind urmată de Tribunalul Dâmboviţa (80,83%), o operativitate mai

scăzuta înregistrând, în anul 2009, Tribunalul Buzău (80,00%) şi Tribunalul

Prahova (69,06%).

2.2.2. Operativitatea pe materii/secţii specializate

Indicele de operativitate al Curţii de Apel Ploieşti pe secţii este de 85,48% la

Sectia Civila, 88,39% la Sectia Comercială şi de contencios administrativ şi

fiscal, de 90,56%, la Secţia Penală şi de 87,78% la Secţia de conflicte de muncă şi

asigurări sociale.


Evoluţia indicelui de operativitate înregistrat de secţiile Curţii de Apel

Ploieşti, pe stadii procesuale (fond, apel, recurs) este evidenţiată de graficul anexat:

În materie civilă, au fost soluţionate, în cursul anului 2009, 1.348 de cauze,

dintr-un total de 1.684 de cauze (1.340 cauze nou intrate şi 344 de cauze aflate pe

rol la sfârşitul anului 2008), rezultând un indice de operativitate de 85,48%.


În funcţie de stadiul procesual, în materie civilă, operativitatea a fost de

84,21% la fonduri (16 dosare soluţionate din 19 cauze înregistrate), de 76,18% la

apeluri (259 de cauze soluţionate din 378 de cauze pe rol) si 88,10% la recursuri

(1.073 cauze soluţionate din 1.287 cauze pe rol).

În materie comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, au fost

soluţionate 2391 de cauze dintr-un total de 2.763 de cauze, 58 fiind suspendate,

înregistrându-se astfel o operativitate de 88,39%, în scădere faţă de anul 2008 când

operativitatea a fost de 88,27%.

Din cele 505 dosare au fost soluţionate 405 dosare, înregistrându-se în

această materie o operativitate de 81,65%, astfel :

-100 % în fond comercial, în sensul că din cele 32 dosare au fost

soluţionate 32 dosare;

-87,68 % în apel comercial, în sensul că din cele 220 dosare au fost

soluţionate 185 dosare;

- 74,30 % în recurs comercial, în sensul că din cele 253 dosare au fost

soluţionate 188 dosare.

Din cele 2258 dosare de contencios administrativ şi fiscal au fost

soluţionate 1986 dosare, înregistrându-se o operativitate de 89,90%, astfel:


- 81,12% în fond de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că din

cele 432 dosare de fond au fost soluţionate 331 dosare,

- 91,89% în recurs de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că din

cele 1826 dosare au fost soluţionate 1655 dosare.

În funcţie de stadiul procesual, s-a înregistrat o operativitate de:

-82,50 % în soluţionarea dosarelor de fond - 363 cauze soluţionate din

cauze pe rol (comparativ cu anul 2008 când operativitatea a fost de 90,48% - 418

cauze soluţionate din 482 cauze pe rol);

-87,68 % în soluţionarea dosarelor de apel - 185 cauze soluţionate din

220 cauze pe rol (comparativ cu anul 2008 când operativitatea a fost de 88,26% -

248 cauze soluţionate din 289 cauze pe rol);

-89,73% în soluţionarea dosarelor de recurs - 1843 cauze soluţionate din

2079 cauze pe rol (comparativ cu anul 2008 când operativitatea a fost de 89,12%-

1614 cauze soluţionate din 1824 cauze pe rol)

2.2.3. Operativitatea pe judecător

Indicele de operativitate medie pe judecător = numărul mediu de cauze

soluţionate de un judecător x 100/ încărcătura medie pe judecător.

Având în vedere numărul dosarelor soluţionate în anul 2009, de 2391 şi

numărul de judecători, de 14, rezultă un număr mediu de cauze soluţionate de un

judecător de 170, astfel operativitatea medie pe judecător în anul 2009 a fost de

88,39%.

Operativitatea medie pe judecător în anul 2009 a fost de 88,39% calculată la

un număr de 2391 cauze soluţionate din cauze repartizate în medie unui judecător.

În materie penală, operativitatea înregistrată a fost de 90,56%, faţă de

87,58% în anul 2008, fiind soluţionate dintr-un total de 1.602 de cauze (1.392

cauze nou intrate şi 210 de cauze aflate pe rol la sfârşitul anului 2008) un număr

total de 1.448 cauze.


În ceea ce priveşte operativitatea pe secţie şi pe materii, dacă în anul 2008 se

afla în creştere faţă de anul 2007, în anul 2009 s-a înregistrat o scădere de 4,07%.

În funcţie de stadiul procesual, operativitatea în fonduri a fost de 91,29%,

faţă de 86,43% în anul 2008, fiind soluţionate un număr de 220 de cauze din

totalul de 242 cauze ( 206 cauze nou intrate şi 36 cauze aflate în stoc la sfârşitul

anului 2008 ), în apeluri a fost de 87,32%, faţă de 82,81% în 2008 fiind

soluţionate un număr de 124 cauze din totalul de 143 cauze (110 cauze nou intrate

şi 33 cauze aflate în stoc la sfârşitul anului 2008), în recursuri operativitatea a fost

de 90,79 %, faţă de 88,58% în anul 2008, fiind soluţionate un număr de 1104

cauze din totalul de 1217 cauze (1076 cauze nou intrate şi 141 cauze aflate în stoc

la sfârşitul anului 2008).

În materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale, au fost soluţionate

2650 de cauze, dintr-un total de 3.204 (473 cauze aflate pe rol la sfârşitul anului

2008 si 2731 de cauze nou intrate), operativitatea fiind de 87,78 %.

La data de 1 ianuarie 2009 Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale

avea în stoc un număr de 473 dosare (374 recursuri şi 99 fonduri).


În cursul anului s-au înregistrat un număr de 3204 dosare, cu 331 dosare mai

puţin faţă de anul precedent (3533 dosare), scăderea volumului de activitate fiind

de 9,31 %.

Din totalul de 3204 dosare (stoc + nou intrate) s-au soluţionat un număr de

2650 dosare, faţă de 3060 dosare soluţionate în anul 2008, scăderea fiind de 13,39

%.

Din cele 2650 dosare soluţionate, 2569 s-au rezolvat prin hotărâri (decizii +

sentinţe), iar 82 prin încheieri.

La data de 31 decembrie 2009 au rămas nesoluţionate un număr de 554

dosare din care 185 dosare suspendate, cu 81 mai mult faţă de 31 decembrie 2008.

Trebuie menţionat faptul că acest stoc reprezintă în proporţie de peste

66,60% dosare intrate la sfârşitul anului 2009 şi cărora le-a fost stabilit primul

termen de judecată, prin programul ECRIS, la începutul anului 2010.

În funcţie de stadiul procesual, operativitatea a fost de 100% la fonduri (169

cauze soluţionate din 169 cauze aflate pe rol) şi 87,05 % la recursuri (2.481 de

cauze soluţionate din 3.035 cauze pe rol).

Operativitatea medie pe secţie a fost de 87,78%, iar în raport numai cu

dosarele nou intrate de 97,03%.

La sfârşitul anului 2009 pe rolul secţiei există 20 dosare mai vechi de 6 luni.

Încărcătura medie pe judecător a fost de 899 dosare, faţă de 1293 dosare în

anul precedent, din care 265 au fost soluţionate.


Situaţia comparativă privind operativitatea pe judecător, înregistrată la

Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate, situează aceasta instanţă pe primul

loc, după Tribunalul Dâmboviţa, unde operativitatea medie pe judecător a fost de

80,83%. La Tribunalul Buzău operativitatea medie pe judecător a fost de 80,33%.

O operativitate medie pe judecător mai scăzuta a înregistrat Tribunalul Prahova,

respectiv 71,05%.


2.3. ÎNCĂRCĂTURA PE JUDECĂTOR

Încărcătura medie pe judecător = numărul total de cauze pe rol/numărul de

judecători.

Încărcătura medie pe judecător reflectă numărul de dosare pe care l-a avut de

soluţionat în perioada de referinţă şi se calculează prin raportarea numărului total

de dosare inregistrate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti în anul 2009 la numărul

judecătorilor care au funcţionat efectiv la o instanţă (excluzând magistraţii aflaţi în

concediu de creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, pe cei aflaţi în concediu

fără plată sau care au fost detaşaţi sau delegaţi, din diferite motive nu au activat la

instanţa respectivă). Trebuie precizat că pentru calcularea acestui indicator statistic

a fost avut în vedere nu numai numărul de cauze ce a revenit spre soluţionare la

Curtea de Apel şi tribunale, ci şi specificul acestora de a fi atât instanţă de fond, cât

şi de control judiciar, judecând deopotrivă în apel şi recurs, respectiv 25232 de

cauze la un numar de 50 de judecatori, caţi se aflau în functie, rezultand o medie

de 504 dosare pe judecător.


Prin urmare, corelativ creşterii volumului de activitate, se constată de

asemenea o scădere cu 1,75% a încărcăturii pe judecator în anul 2009, faţă de

anul 2008, când această încarcatură medie a fost de 513 dosare pe judecător.

La instanţele din raza Tribunalului Buzau, se constată că cea mai mare

încarcătură pe judecător a fost înregistrată la Tribunalul Buzău (704 dosare pe

judecător), iar cea mai redusă încărcătură la Judecătoria Rm.Sărat (475 dosare pe

judecator).


La instanţele din raza Tribunalului Dâmboviţa, se constată că cea mai mare

încărcătura pe judecator a fost înregistrată la Judecatoria Pucioasa (1102 dosare pe

judecător), iar cea mai redusă încarcătură la Judecătoria Moreni (583 dosare pe

judecator).

La instanţele din raza Tribunalului Prahova, se constată că cea mai mare

încărcătura pe judecator a fost înregistrată la Tribunalul Prahova (1291 dosare pe

judecator), iar cea mai redusă încărcătură la Judecătoria Sinaia (595 dosare pe

judecator).


Comparativ cu tribunalele din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, se

constată că încărcătura medie pe judecător la această instanţă este cea mai mică

faţă de celelalte trei tribunale. Numărul mediu cel mai mare de dosare repartizate

unui judecător înregistrându-se la Tribunalul Prahova (1291 dosare pe judecător).

2.4. CONCLUZII PRIVIND EVOLUŢIA INDICATORILOR STATISTICI LA NIVELUL INSTANŢEI ÎN ANUL 2009. VULNERABILITĂŢI

IDENTIFICATE. MĂSURI DE REMEDIERE PROPUSE.

Principala concluzie ce se desprinde se referă la o uşoară tendinţă de scădere

a volumului de activitate la unele instanţe din raza Curţii de Apel Ploieşti,

respectiv la Curtea de Apel Ploieşti şi la Tribunalul Dâmboviţa şi, implicit a

încărcăturii medii pe judecător, cât şi a operativităţii instanţelor şi judecătorilor la

aceste instanţe.

Pe de altă parte, se poate remarca o creştere sensibilă a indicatorilor sus-

menţionaţi la Tribunalul Prahova şi Tribunalul Buzău.

O altă concluzie importantă a analizei efectuate este tendinţa de creştere a

încărcăturii pe judecător la toate instanţele din raza Curţii de Apel Ploieşti,

evidenţiindu-se astfel, ca principală vulnerabilitate, supraîncărcarea unor


judecători, în special de la judecătorii, ca o consecinţă directă a existenţei unui

număr mare de posturi vacante de judecător la unele instanţe. Se poate vorbi, însă

şi de o repartizare nejudicioasă a posturilor de judecător între judecători, raportat la

volumul de activitate al acestora.

În ceea ce priveşte analiza indicelui de operativitate, la nivelul Curţii de

Apel Ploieşti a fost înregistrată o uşoară creştere faţă de anul 2008, respectiv de la

88,03% la 88,06%, în condiţiile în care numărul de judecători a scăzut (51 de

judecători în anul 2008, respectiv 50 de judecători în anul 2009).

La anliza indicelui operativitate în funcţie de stadiul procesual, Secţia

Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Curţii de Apel Ploieşti a obţinut o

operativitate de 100% la fonduri (din 169 cauze aflate pe rol s-au soluţionat

169).

Dintre tribunalele arondate Curţii, cea mai bună operativitate a obţinut-o

Tribunalul Dâmboviţa, respectiv de 80,83%, la un număr de 36 judecători şi un

volum de activitate ce clasează această instanţă pe locul al II-lea între tribunalele

din raza Curţii de Apel Ploieşti.

Măsurile de remediere ţin, evident, de politica de resurse umane desfăşurata

de Consiliul Superior al Magistraturii, fiind necesar, pe de o parte, ocuparea tuturor

posturilor vacante cu absolvenţi ai Institutului National al Magistraturii ori în alte

modalităţi prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură.


CAPITOLUL III

ANALIZA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII CURŢII DE APEL PLOIEŞTI

3.1 EFECTELE PRINCIPALELOR MODIFICĂRI LEGISLATIVE SURVENITE ÎN CURSUL ANULUI 2009,

ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

Ca şi în anii precedenţi, în cursul anului 2009, a avut loc o dinamică

accentuată a modificărilor legislative, aceasta constituind, prin ea însăşi, o

vulnerabilitate a întregului sistem judiciar, în primul rând prin aceea că nu există

un interval de timp rezonabil pentru crearea unei practici unitare la nivel naţional.

Astfel, în materie civilă, în cursul anului 2009, au existat modificări

legislative care au influenţat activitatea Secţiei Civile şi pentru cauze cu minori

şi de familie în mod considerabil.

Dintre acestea menţionăm Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu

caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în

perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Potrivit art. 4 alin.1 din acest act normativ, acţiunile formulate în temeiul său

sunt în competenţa de soluţionare a secţiei civile în circumscripţia căreia

domiciliază partea interesată. Aşa fiind, calea de atac exercitată împotriva hotărârii

tribunalului intră în competenţa de soluţionare a Secţiei Civile a Curţii de Apel.

O altă modificare legislativă a fost introdusă prin Legea nr. 276/2009.

Deşi acest act normativ reglementează materia taxelor de timbru, fiind

adoptat pentru aprobarea unei ordonanţe de urgenţă - 212/2008 pentru modificarea


şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în cuprinsul

său au fost inserate norme care reglementează procedura de judecată.

Este vorba, în primul rând, de introducerea unui articol care instituie

obligativitatea comunicării hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

Acest text de lege influenţează activitatea de judecată prin prelungirea

duratei de soluţionare a cauzelor în situaţia casărilor cu trimitere spre rejudecare

întrucât, înainte de a se restitui dosarul instanţei de rejudecare, trebuie să se aştepte

returnarea dovezilor de comunicare.

Totodată, chiar dacă pricinile având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care

să ţină loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, ajung

într-un număr relativ mic la Secţia Civilă a Curţii de Apel, de multe ori fiind

supuse numai căii de atac a recursului la tribunal în funcţie de valoarea bunului, nu

putem să nu remarcăm introducerea prin acest act normativ a unei reglementări

potrivit căreia „dacă instanţa de judecată va dispune efectuarea unei expertize

tehnice judiciare, aceasta va fi avizată de Oficiul de cadastru şi publicitate

imobiliară”.

Legiuitorul nu a menţionat însă cine va solicita respectivul aviz, cine va

suporta cheltuielile cu avizarea şi ce se întâmplă în situaţia în care Oficiul de

cadastru refuză să efectueze respectiva operaţiune.

De altfel, această dispoziţie legală a şi dat naştere la dificultăţi de aplicare,

prin adresa nr.88506/23.12.2009 a Directorului OCPI Prahova, înregistrată la

Curtea de Apel Ploieşti sub nr. 6611/A/30.12.2009 comunicându-se instanţelor că,

până la obţinerea punctului de vedere al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi

Publicitate Imobiliară, nu se poate proceda la recepţionarea expertizelor tehnice

judiciare dispuse de instanţele de judecată.

Legat de problematica analizată, menţionăm Decizia nr. 32/9.06.2008

pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite într-un recurs în

interesul legii,cu privire la caracterul evaluabil în bani al litigiilor civile şi

comerciale având ca obiect constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept


patrimonial, constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea, rezilierea unor acte

juridice privind drepturi patrimoniale în scopul stabilirii competenţei materiale.

Această decizie, având caracter de izvor de drept secundar, a fost publicată

în Monitorul Oficial nr. 830/10.12.2008, însă efectele ei pe planul activităţii Secţiei

Civile şi pentru cauze cu minori şi de familie din cadrul Curţii de Apel Ploieşti s-

au resimţit abia în cursul anului 2009.

Similar, raportat la perioada analizată şi cu influenţă asupra activităţii secţiei

în anul 2009, sunt de amintit şi efectele Legii nr. 115/2008 privind respingerea

OUG nr.126/2007 pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei

circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Prin respectiva ordonanţă a fost stabilită competenţa de soluţionare a

cauzelor întemeiate pe dispoziţiile art.38 lit. a în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Ca efect al respingerii prin lege a acestei ordonanţe, s-a revenit la competenţa de la

domiciliul persoanei returnate, cu consecinţa înregistrării pe rolul Secţiei Civile şi

pentru cauze cu minori şi de familie din cadrul Curţii de Apel Ploieşti a dosarelor

având ca obiect astfel de cauze în faza procesuală a apelului.

În anul 2009, activitatea Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a

fost marcată atât de adoptarea anterior acestui an a unor acte normative, cât şi de

modificarea altora pe parcursul perioadei de referinţă, după cum se va arăta în cele

ce succed, cu efectul schimbării competenţei materiale de soluţionare a unora

dintre cauze ori al suspendării de drept a judecăţii lor.

În anul 2008 a intrat în vigoare OUG nr.75/2008, publicată în Monitorul

Oficial nr. 462/20 iunie 2008, care prin art.I (1) a modificat competenţa materială a

curţilor de apel, conferindu-le atribuţia de a soluţiona în primă instanţă cererile

având drept obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din

sistemul judiciar, iar prin alin. 2 s-a reglementat competenţa de soluţionare a

recursurilor exercitate împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile

de apel, în favoarea ICCJ.


Art.II din acest act normativ a stabilit că modificarea afectează şi cauzele

aflate pe rol, în curs de judecată, care vor fi trimise de îndată spre soluţionare

instanţelor devenite competente, prin încheiere care nu este supusă căilor de atac.

Art.I şi II din OUG nr.75/2008 au fost abrogate expres prin Legea nr.

76/2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 231/8 aprilie 2009, astfel că în perioada

de acţiune a ordonanţei, au fost primite de la tribunale, ca instanţe de fond, toate

cauzele aflate sub incidenţa actului normativ, pentru a fi soluţionate în primă

instanţă de curtea de apel, corelativ cu scoaterea de pe rol şi înaintarea la instanţa

supremă ca instanţă de control judiciar, a cauzelor aflate în recurs la curte.

Începând cu data de 1 ianuarie 2009, potrivit datelor statistice, celor 99 de

cauze de fond rămase în stoc la finele anului 2008, li s-au adăugat 70 de cauze de

fond trimise de cele 3 tribunale, judecătorii Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări

Sociale având de soluţionat 169 de cauze ca instanţă de fond.

Toate aceste dosare au fost judecate, fiind finalizate prin sentinţă - 134 de

dosare şi prin încheiere - 35 dosare, astfel că procentul de operativitate al secţiei ca

instanţă de fond este de 100% pentru acest tip de cauze.

Având în vedere perioada limitată în care a operat schimbarea normelor

procedurale de competenţă, instanţa supremă nu a soluţionat niciun recurs dintre

cele exercitate împotriva sentinţelor pronunţate în fond de curte, toate fiind

retrimise de ICCJ (fie prin încheiere de scoatere de pe rol, fie prin hotărâre de

declinare) la Curtea de Apel, care le-a soluţionat apoi şi ca instanţă de recurs.

În consecinţă, schimbarea normelor de competenţă a produs ca prim efect

temporizarea actului de justiţie, prin prelungirea artificială a ciclului judecăţii în

perioadele transferului dosarelor între cele 3 tribunale – curte - ICCJ şi ICCJ -

curte, iar sub un al doilea aspect, reconfigurarea completelor de judecată ca şi

instanţe de fond compuse din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.

În plus, în aceste circumstanţe, volumul de activitate al Secţiei a înregistrat

o creştere semnificativă, prin lărgirea competenţei materiale pe de o parte, iar pe

de alta, după abrogarea OUG nr.75/2008, prin soluţionarea de către aceiaşi


judecători constituiţi în instanţă de control judiciar, a cauzelor în care au pronunţat

sentinţe ca instanţă de fond, ceea ce a generat numeroase şi îndreptăţite cereri de

abţinere, înlocuirea aproape zilnică a unora dintre judecătorii aflaţi în situaţia de

incompatibilitate (art. 24 alin. 1 Cod pr.civ.) şi în final, perturbarea activităţii de

judecată şi a timpului de lucru al judecătorilor, obligaţi de dispoziţiile

regulamentare să participe, conform planificărilor de permanenţă, la întregirea

completelor de judecată, devenite instabile atât sub aspectul componenţei, cât şi al

zilelor de şedinţă.

O altă modificare legislativă care a afectat activitatea Secţiei a constituit-o

reformularea art.36 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, care,

începând cu data de 17 iulie 2009, prin Legea nr.277/2009 publicată în Monitorul

Oficial nr.486/14 iulie 2009, prevede că "de la data deschiderii procedurii

(insolvenţei) se supendă de drept toate acţiunile judiciare sau măsurile de executare

silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia

căilor de atac declanşate de debitor”.

Această dispoziţie legală, aparent fără incidenţă directă asupra activităţii

judiciare a Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, a influenţat modul de

soluţionare a unei anumite categorii de cauze, astfel cum se va arăta în continuare.

Astfel, o societate comercială cu un mare număr de angajaţi, acţionată în

judecată în calitate de pârâtă de salariaţii săi, pentru revendicarea unor drepturi

salariale în numeroase cauze, a intrat în procedura insolvenţei la începutul lunii

martie 2009, astfel că, potrivit art.36 din actul normativ sus-citat anterior

modificării sale, cauzele aflate în recurs au fost suspendate de drept pe acest temei,

numărul acestora fiind la 31 decembrie 2009 de 86, comparativ cu aceeaşi perioadă

a anului 2008 când a fost suspendat un singur dosar pe baza art. 36 din Legea

85/2006.

După data de 1 septembrie 2009, preşedintele de secţie a luat măsura

verificării cauzelor suspendate şi repunerii pe rol, în scopul continuării judecăţii, a

celor în care societatea în discuţie nu a exercitat recurs, fiindcă în raport de


modificarea art. 36 din Legea nr. 85/2006, temeiul suspendării de drept nu mai

subzistă, astfel că la 31 decembrie 2009 figurează suspendate pe acest temei de

drept 86 de dosare.

Şi în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale, modificarea

legislativă introdusă prin art. III din Legea nr. 276/2009 privitoare la

obligativitatea comunicării către părţi a hotărârilor judecătoreşti irevocabile, a

influenţat activitatea administrativ-judiciară a Secţiei, circuitul dosarelor în sensul

restituirii lor către instanţele de fond, conform dispoziţiilor art. 115-116 ale

Regulamentului, fiind condiţionat de dovezile de comunicare a hotărârilor care

trebuie ataşate la dosar, chiar dacă aceste acte procedurale nu au semnificaţia dată

de dispoziţiile art.102 şi 103 din Codul de procedură civilă.

Alte modificări legislative dispuse prin acte normative sau ca urmare a

declarării ca fiind neconstituţionale a unor texte legale, cum ar fi: Legea nr.

331/2009 care a modificat art. 276 alin. 1, lit. e din Codul muncii, O.U.G. nr.

42/2009 de modificare a art. 3731 şi art. 402 Cod pr.civ., O.U.G. nr. 114/2009 de

modificare a art. 80 alin. 1 şi 3 şi art. 1651 din Legea nr. 19/2000, art. 136 din

Legea nr. 304/2004, Decizia Curţii Constituţionale nr. 458/2009 privind

neconstituţionalitatea art. 3731 Cod pr. civ. şi decizia nr. 303/2009 privind

neconstituţionalitatea art. 288 alin. 2 din acelaşi cod, etc. nu au influenţat

activitatea judiciară sau administrativă a Secţiei.

La nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal a

Curţii de Apel Ploieşti, au fost identificate, în materie de contencios

administrativ, O.U.G. nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii

administraţiei publice şi O.U.G. nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul

funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul

serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale

administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor

servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul

demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi


cabinetul alesului local, care abrogă pe cea dintâi, au influenţat numărul de cauze

având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici şi suspendare executare act

administrativ.

Ambele Ordonanţe de Guvern au fost declarate neconstituţionale, prin

Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 a Curţii Constitutionale, prin care s-a

constatat că Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 37/2009 privind unele măsuri de

îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice este neconstituţională, respectiv

prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, prin care s-a constatat că

dispoziţiile art. I pct. 1-5 şi 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din

O.U.G. nr. 105/2009 sunt neconstituţionale.

Tot în materie de contencios administrativ, O.U.G nr. 19 din 7 martie 2009

şi O.U.G. nr. 72 din 17 iunie 2009 au modificat şi completat O.U.G. nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de

lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, au adus modificări

importante în ceea ce priveşte procedura de atribuire, inclusiv în ceea ce priveşte

procedura de judecată în faţa instanţei de judecată, formularea plângerii, termenele

de soluţionare, timbrajul, comunicarea actelor de procedură, soluţiile pe care le

poate pronunţa instanţa.

În materie comercială, au intervenit modificări legislative ale căror efecte cu

privire la volumul de activitate al secţiei se vor regăsi în anul următor şi anume

Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-

hoc, publicată în Monitorul Oficial nr. 870 din 14 decembrie 2009, competenţa de

primă instanţă aparţinând tribunalului în jurisdicţia căruia se află sediul sau

domiciliul profesional al debitorului, curtea de apel fiind instanţă de recurs pentru

hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic.

În materie comercială, nu au survenit modificări legislative cu efecte în ceea

ce priveşte volumul de activitate al secţiei, ci în ceea ce priveşte activitatea de

judecată, şi anume modificările aduse Legii insolvenţei nr. 85/ 2006 prin Legea nr.


277/2009 din 7 iulie 2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 173/2008 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Au avut loc modificări şi în ceea ce priveşte taxele judiciare de timbru în

materie de insolvenţă şi contencioa administartiv, prin Legea nr. 276/2009 privind

aprobarea O.U.G. nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, prin Legea nr. 277/2009 din 7 iulie

2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, O.U.G. nr. 72 din 17 iunie 2009

de modificare şi completare a O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor

de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii.

O modificare importanţă o reprezintă dispoziţiile art. 6 din Legea nr.

277/2009 potrivit cărora, toate procedurile prevăzute de legea insolvenţei sunt de

competenţa secţiei de insolvenţă a tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are

sediul debitorul. În circumscripţia curţii de apel va funcţiona o singură secţie de

insolvenţă. Aceasta se organizează în cadrul tribunalului din localitatea în care îşi

are sediul respectiva curte de apel.

Legea nr. 276/2009 - articol unic, pct. 10 - a mai cuprins o dispoziţie cu

deosebite implicaţii financiare pentru instanţe, respectiv comunicarea hotărârilor

judecătoreşti irevocabile părţilor.

De asemenea, este de menţionat şi modificarea Legii registrului comerţului

nr. 26/1990 prin O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind

activitatea de înregistrare în registrul comerţului, care a intrat în vigoare la 14

ianuarie 2010, potrivit căreia, competenţa de soluţionare a cererilor de înregistrare

în registrul comerţului şi, după caz, a altor cereri aflate în competenţa de

soluţionare a judecătorului delegat, pe o perioadă de maximum 6 luni de la data

intrării în vigoare, aparţine directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă

tribunal şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate de către directorul general al

Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Împotriva rezoluţiei directorului


şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate se poate formula plângere, în termen

de 15 zile de la pronunţare pentru părţi şi de la data publicării rezoluţiei sau a

actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al Romaniei, pentru

orice alte persoane interesate.

În materie penală, în cursul anului 2009, nu au intervenit modificări

legislative semnificative, aceasta fiind, probabil, o consecinţă firească a adoptării

noului cod penal, prin Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial nr.

510/24 iulie 2009, cod care nu a fost încă pus în aplicare, dar care cuprinde

dispoziţii ce constituie schimbări esenţiale în domeniu.

Din această perspectivă, anticipându-se aceste modificări importante ce vor

fi operate prin punerea în aplicare a acestui nou cod penal şi a codului de procedură

penală, care se află actualmente în forma proiectului legislativ, pe parcursul anului

trecut, legiuitorul nu a mai recurs la adoptarea altor schimbări majore ale cadrului

legislativ, care a fost păstrat, în mare parte, în forma în vigoare.

Singurul act normativ adoptat în materie penală, pe parcursul anului 2009,

este reprezentat de Legea nr. 8/2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 105/

20.02.2009, care constituie de fapt o lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă

ce fusese adoptată în cursul anului precedent şi anume O.U.G. nr. 31/ 19.03.2008,

prin care s-a instituit obligativitatea efectuării referatului de evaluare, în cauzele cu

infractori minori, de către serviciile de probaţiune ce funcţionează în cadrul

tribunalelor.

Practic, adoptarea acestui act normativ nu a produs un efect major asupra

activităţii secţiei, dat fiind faptul că, în cele mai multe dintre cauzele de

competenţa Curţii, în raport de gradul de jurisdicţie, aceste referate de evaluare

sunt deja efectuate, fără a mai fi necesară amânarea cauzelor în scopul întocmirii

acestora.

Însă, pe parcursul anului precedent, exercitându-şi funcţia de unificare a

practicii judiciare prin intermediul recursurilor în interesul legii, Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie a admis în materie penală un număr de 17 recursuri în interesul


legii promovate de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie, aceste decizii constituind calea jurisprudenţială prin care sunt

interpretate şi rezolvate în mod unitar problemele de drept care au primit o

soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti.

Ca de altfel toate deciziile adoptate prin intermediul acestei căi extraordinare

de atac, impactul în activitatea de judecată este unul concret, prin aplicarea directă

şi obligatorie a acestora în cadrul fiecărei speţe aflată în curs de soluţionare, astfel

încât, în cursul anului precedent, pronunţarea acestor decizii a fost avută în vedere

de către completele de judecată, fără a se înregistra însă perturbări sau alte efecte

secundare în activitatea normală a secţiei penale.

3.2 MODUL DE REPARTIZARE ALEATORIE A CAUZELOR LA NIVELUL CURŢII DE APEL PLOIEŞTI

În cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi a instanţelor din circumscripţia sa

teritorială, repartizarea aleatorie automată a dosarelor se realizează exclusiv prin

utilizarea programului ECRIS, versiunea 3.0.0.16.

De asemenea, de la data de 1 ianuarie 2007, în conformitate cu art. 992 din

Regulamentul de ordine interioară, s-a generalizat utilizarea numărului unic de

dosar care presupune păstrarea, pentru fiecare dosar în parte, a aceluiaşi număr,

indiferent de faza procesuală pe care o parcurge.

Sistemul manual de repartizare a cauzelor este utilizat în cazul incidentelor

procedurale referitoare la componenţa completului de judecată, repunerii pe rol,

îndreptării de eroare materială, precum şi în cazul transpunerii dosarelor de la o

secţie la alta.

Curtea are configurat propriul sistem de întocmire şi numerotare a

completelor de judecată şi a planificării de permanenţă, fiind desemnate, prin

ordin de serviciu, persoanele având ca atribuţii aplicarea programului informatizat

de repartizare aleatorie.


Generalizarea utilizării sistemului ECRIS a impus însuşirea de către

judecători şi personalul auxiliar de specialitate a tehnicilor şi procedurilor de

utilizare a calculatoarelor, echipamentelor şi aplicaţiilor informatice prin

participarea la cursuri de specialitate, ale căror costuri au fost suportate din

fondurile ordonatorilor principali de credite, demers care a continuat şi în cursul

anului trecut.

La nivelul instanţei, există registre speciale privind evidenţa schimbării

componenţei completelor, în care se trec încheierile de abţinere/recuzare şi

procesele verbale de înlocuire, ce au determinat schimbarea completului iniţial.

Grefierul informatician ţine în evidenţă şi completează un registru în care se

consemnează toate incidentele intervenite în cadrul procesului de repartizare

aleatorie, cum ar fi repartizarea dosarului într-o zi nelucrătoare, calificarea greşită

a căii de atac, erori de operare etc., dar şi un registru privind înlocuirea titularului

care repartizează aleatoriu cauzele.

La nivelul Secţiei Civile şi pentru cauze cu minori şi de familie, în cursul

anului 2009, repartizarea dosarelor nou-intrate s-a făcut prin utilizarea aplicaţiei

ECRIS. În utilizarea aplicaţiei s-au înregistrat şi dificultăţi cum ar fi nespecificarea

drept obiecte distincte a contestaţiei în anulare şi a revizuirii.

Planificările de permanenţă au fost întocmite de preşedintele de secţie şi

aprobate de Colegiul de Conducere. Întocmirea acestora s-a făcut pentru o perioadă

de 6 luni.

În ceea ce priveşte compunerea completelor de judecată, inclusiv cele

specializate în judecarea cauzelor cu minori şi de familie, pe grade de jurisdicţie,

aceasta a fost propusă de preşedintele de secţie şi aprobată prin hotărârea

colegiului de conducere. De asemenea, pe perioada vacanţei judecătoreşti, a fost

propusă şi aprobată compunerea completelor de vacanţă.

Schimbarea compunerii completelor, inclusiv a celor specializate, s-a datorat

unei fluctuaţii a judecătorilor prin promovarea unuia dintre aceştia la Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie şi pensionarea a doi magistraţi.


Planificarea în şedinţele de judecată a fost întocmită de preşedintele de

secţie.

În cursul anului 2009, sistemul manual de repartizare a cauzelor a fost

utilizat în cazul dosarelor trimise spre rejudecare în baza art. 98 alin. 6 teza I din

Regulamentul de Ordine Interioară, în cazul repunerilor pe rol, a cererilor de

îndreptare eroare materială.

Incidentele procedurale au fost soluţionate cu respectarea dispoziţiilor art. 98

alin. 2 din Regulamentul de Ordine Interioară, respectiv art. 98 alin. 4 din

Regulamentul de Ordine Interioară, fie de completul cu numărul imediat următor,

în cazul în care cererea de abţinere sau recuzare a privit întreg completul, fie prin

includerea judecătorului de permanenţă, în situaţia în care incidentul a privit numai

o parte din magistraţii care făceau parte din compunerea completului.

În cazul admiterii incidentului procedural privitor la întregul complet de

judecată, s-a procedat la o nouă repartizare aleatorie a cauzei, cu respectarea

dispoziţiilor art. 98 alin. 3 din Regulamentul de Ordine Interioară.

Situaţiile de schimbare a componenţei completelor în cazul înlocuirii

determinate de absenţa unuia sau mai multor membri ai completului de judecată au

fost evidenţiate prin întocmirea proceselor-verbale de înlocuire în două exemplare,

din care unul a fost ataşat la dosar, iar celălalt păstrat într-o mapă specială la

grefierul şef de secţie. De asemenea, aceste procese verbale au fost evidenţiate într-

un registru special ţinut de grefierul şef de secţie.

În ceea ce priveşte schimbarea componenţei completelor, ca urmare a

admiterii cererilor de abţinere sau recuzare a unei părţi din membrii completului de

judecată, acestea se evidenţiază într-un registru special care se ţine de grefierul şef

de secţie.

Din punct de vedere al criteriilor de repartizare aleatorie a cauzelor, în

cursul anului 2009, la Secţia Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie din

cadrul Curţii de Apel Ploieşti, a fost utilizată complexitatea. Astfel, a fost stabilită

o complexitate maximă cumulată la dosarele nou-intrate, care la rândul său a fost


defalcată pe grade de jurisdicţie, respectiv: o complexitate maximă aferentă

dosarelor de fond, apel, recurs.

Secţia Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie nu a operat în cursul

anului 2009, ca şi criteriu de repartizare aleatorie, cu numărul maxim de dosare la

prim termen, acesta variind de la o şedinţă la alta, în funcţie de complexităţile

dosarelor nou-intrate, până la atingerea complexităţii maxime.

Prin art. 3 din Hotărârea nr. 24 din 3 decembrie 2008 a Colegiului de

Conducere al Curţii s-au aprobat propunerile privind componenţa completelor de

judecată şi a planificărilor Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale

pentru perioada ianuarie-iunie 2009, precum şi modificarea componenţei unor

complete (de la 1 aprilie 2009) sau desfiinţarea altora, justificat de următoarele

circumstanţe: judecător Cristina Pigui a lipsit din profesie în perioada 16

decembrie 2008 - 31 martie 2009, fiind înlocuită de judecător Dan Andrei Enescu -

promovat la Curte; ulterior, prin art.6 din Hotărârea nr. 6/17 martie 2009 a

Colegiului de Conducere, judecătorul Dan Andrei Enescu a fost trecut începând cu

data de 1 mai 2009 la Secţia penală, locul său fiind preluat, pentru toate dosarele,

de judecător Lucian Crăciunoiu, conform Hotărârii nr. 10/30 aprilie 2009;

judecător Marilena Panait a fost trecută la Secţia civilă de la 1 aprilie 2009,

conform Hotărârii nr. 2/9 februarie 2009 a Colegiului de Conducere iar locul

acesteia, în toate dosarele instrumentate şi aflate pe rol, s-a aprobat a fi preluat de

judecător Violeta Dumitru, începând cu aceeaşi dată, potrivit Hotărârii nr. 13/19

mai 2009; două complete de recurs aparţinând Secţiei Comerciale şi de Contencios

Administrativ şi-au exprimat acordul ca, pentru semestrul I 2009, să participe la

soluţionarea cauzelor aparţinând Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale,

formând completele C4 şi C5 (R.A.Tudose-A.Secreţeanu-M.Stoicescu şi respectiv

V.Niţă-A.Urleţeanu-A.Giurgiu).

Prin hotărârea nr. 14 din 22 mai 2009 a Colegiului de Conducere al Curţii s-

a aprobat desfiinţarea ultimelor două complete şi excluderea lor din planificarea


Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, începând cu luna iunie 2009,

dosarele acestora fiind distribuite ciclic celorlalte 3 complete ale secţiei.

Prin Hotărârea nr. 10/30 apr.2009 a Colegiului s-a aprobat ca judecătorul

Alexandru Bobincă - preşedintele Secţiei, pensionat începând cu 28 aprilie 2009,

să fie înlocuit în toate dosarele cu judecător Elena Simona Lazăr, promovată la

Curtea de Apel începând de la aceeaşi dată, iar în funcţia de preşedinte de secţie a

fost propusă spre delegare judecător Simona Petruţa Buzoianu. Ulterior, prin

hotărârile nr. 379 din 21 mai 2009 şi respectiv nr. 824 din 22 octombrie 2009 ale

Secţiei pentru judecători a C.S.M., a fost aprobată delegarea şi apoi s-a dispus

numirea în funcţie a acestui judecător pentru o perioadă de 3 ani.

Pentru perioada iulie-decembrie 2009, Colegiul de Conducere al Curţii a

aprobat prin Hotărârea nr. 13/19 mai 2009, planificările şedinţelor de judecată şi

regulile de amânare şi înregistrare a cauzelor în timpul vacanţei judecătoreşti.

Din cele prezentate, rezultă în sinteză că în anul 2009 componenţa

completelor de judecată a suferit mai multe schimbări generate în esenţă de

pensionarea/lipsa din profesie/trecerea la alte secţii/promovarea unor judecători,

inclusiv vacantarea funcţiei de conducere, ceea ce a impus modificarea repetată a

structurii schemei de funcţionare.

La nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, repartizarea

manuală a dosarelor are loc în situaţiile prevăzute de art. 99 alin. 2, 4-6 şi art. 961

din Regulamentul de organizare şi funcţionare al instanţelor judecătoreşti

(disjungerea, trimiterea spre rejudecare, cereri accesorii, suspendarea provizorie a

executării, cereri de îndreptare a erorii materiale şi de completare a dispozitivului,

etc.)

Astfel, în situaţia disjungerii, conform art. 99 alin. 4 din Regulament,

dosarul nou format se repartizează aceluiaşi complet, pentru respectarea

principiului continuităţii, fixându-se termen de judecată prin încheierea de

disjungere.


Pentru transpunerea cauzei, conform art. 99 alin. 2 din Regulament, la

instanţele la care dosarele nu se înregistrează separat pe secţii, dosarul îşi păstrează

numărul şi va fi transpus la completul similar care judecă în aceeaşi zi, la secţia

competentă, sau, dacă în ziua respectivă nu există şedinţă de judecată la această

secţie, la completul imediat următor al secţiei competente, prin „completul imediat

următor” înţelegându-se completul cu numărul următor potrivit numerotării

completelor, iar nu completul din ziua următoare.

În anul 2009 nu s-au înregistrat transpuneri de dosare de la Secţia Conflicte

de Muncă şi Asigurări Sociale la alte secţii ale Curţii.

În dosarele în care s-a dispus/cerut repunerea pe rol după suspendare pentru

continuarea judecăţii sau pentru perimare, după caz, termenul de judecată se

stabileşte manual de completul învestit iniţial aleatoriu cu soluţionarea cauzei, iar

în cazul în care acest complet a fost desfiinţat sau membrii acestuia nu mai

funcţionează în cadrul instanţei, dosarul se repartizează tot manual, după criteriile

stabilite prin art. 99 al. 5 din Regulament, astfel cum au fost interpretate prin

Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 6/17 martie 2009.

Aceleaşi reguli se aplică şi pentru soluţionarea cererilor de completare a

dispozitivului hotărârii.

În situaţia desfiinţării completului, adică atunci când niciunul din judecătorii

care au format completul nu mai funcţionează în secţie, cauzele repartizate acestui

complet se repartizează manual aleatoriu, în sistem ciclic, în ordinea crescătoare a

numerotării completelor, potrivit art. 99 alin. 10 din Regulament.

Operaţiunea de repartizare se consemnează într-un proces verbal existent în

fiecare dosar astfel repartizat şi în registrul de repartizare în sistem ciclic înfiinţat

la nivelul Secţiei.

Cererile de suspendare provizorie a executării hotărârii întemeiate pe

dispoziţiile art. 403 alin. 4 Cod pr.civ. sunt de asemenea repartizate manual,

conform dispoziţiilor art. 96 din Regulament, exclusiv Preşedintelui de Secţie, în

aplicaţia ECRIS fiind configurat un complet denumit „complet Preşedinte Secţie”.


La Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, soluţionarea incidentelor

procedurale care se referă la o parte din membrii completului de judecată se face

prin includerea unuia dintre cei 3 judecători planificaţi săptămânal la permanenţă,

respectându-se ordinea planificării acestora, iar pentru incidentele care se referă la

întregul complet se aplică dispoziţiile art. 98 alin. 2 din Regulament, potrivit cărora

incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului de judecată, precum

incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea, se vor soluţiona de completul cu

numărul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie. Dacă în materia

respectivă nu există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale

referitoare la toţi membrii completului vor fi soluţionate de completul imediat

următor, indiferent de materia în care judecă. Desemnarea efectivă a completului

care soluţionează incidentul se face de Preşedintele de Secţie, prin rezoluţie

aplicată pe cererea de recuzare/abţinere.

O situaţie deosebită s-a înregistrat la Secţie în anul 2009, în cauzele având

drept obiect cereri de acordare a drepturilor băneşti formulate de judecătorii sau

personalul auxiliar al Curţii, ori de judecători/procurori sau personalul auxiliar din

cadrul instanţelor ori parchetelor din raza teritorială a Curţii, situaţii în care,

invocând incompatibilităţile stabilite prin lege, s-au formulat cereri de abţinere

pentru soluţionarea cărora a fost necesară scoaterea cauzelor de pe rol şi înaintarea

lor la Î.C.C.J., spre competentă soluţionare, conform art. 30 alin. 2 Cod pr.civ.

La 31 decembrie 2009 se aflau în astfel de situaţii 28 de dosare în care

Instanţa Supremă nu soluţionase încă cererile de abţinere (24) şi respectiv de

strămutare (4), deşi acestea le-au fost trimise spre competentă soluţionare începând

cu luna aprilie 2009.

La nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, pentru

evidenţierea modificărilor aduse repartizării aleatorii, sunt întocmite următoarele

registre: registrul privind modificările intervenite în programul de repartizare

aleatorie a cauzelor, în care sunt evidenţiate toate situaţiile în care au intervenit

modificări faţă de repartizarea iniţială, aşa cum am arătat în cele ce preced; aceste


modificări sunt evidenţiate şi în programul informatic de repartizare

aleatorie; registrul cu înlocuirile judecătorilor în caz de absenţă, recuzări şi

abţineri, ţinut separat. Motivele incidentelor procedurale sunt detaliate şi în

procese verbale care sunt întocmite în dublu exemplar din care unul se păstrează în

mape separate iar cel de-al doilea în dosarul cauzei, fiind verificate şi semnate de

preşedintele de secţie; registrul de avarie (repartizări eşuate) pentru situaţii

obiective în care sunt înscrise pe bază de proces-verbal, motivele ce au generat

imposibilitatea funcţionării aplicaţiei (întreruperea curentului electric, defecţiune în

sistemul informatic, etc).

Cum potrivit programului informatic, tipul de termen este asociat automat

obiectului dosarului, iar modificarea acestuia în timpul vacanţei judecătoreşti se

realizează pe grupuri de dosare (obiecte), pentru repartizarea unor dosare a fost

necesară folosirea mai multor parametri de distribuire, datorită atingerii gradului

maxim de complexitate pe şedinţele planificate în respectivele intervale de timp. În

cazul blocării repartizării, se procedează la modificarea parametrilor de

repartizare sau prin alocarea altui tip de termen, cu interval de repartizare mai

mare sau mai mic stabilit de Preşedintele de Secţie printr-o decizie motivată,

pentru fiecare situaţie în parte.

Mărirea complexităţii se face prin majorarea punctajului cu numărul de

puncte necesar pentru a fi repartizate cauzele din lista de repartizare eşuată. După

repartizare se revine la complexitatea prestabilită pentru fiecare complet în parte-

conform procesului-verbal în care se menţionează că, pentru deblocarea

repartizării, s-a modificat complexitatea maximă.

La nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal a

Curţii de Apel Ploieşti, repartizarea cauzelor se efectuează aleatoriu, în sistem

informatic, prin programul ECRIS.

A fost aplicat Sistemul ECRIS al numărului unic de dosar, număr unic dat de

instanţa de fond, care se păstrează fără modificări pe tot parcursul soluţionării

dosarului, până la executarea hotărârii, cu excepţia situaţiilor în care în mod


obiectiv programul nu permite păstrarea aceluiaşi număr, când se generează un

număr nou în sistem informatic.

Atunci când s-a constatat imposibilitatea repartizării aleatorii în sistem

informatic a cauzelor, întrucât în aplicaţia ECRIS figura deja numărul unic al

dosarului, s-a recurs la adiţionarea unei cifre la numărul unic iniţial, fiind astfel

posibilă repartizarea aleatorie a respectivelor cauze.

În vederea repartizării aleatorii a dosarelor, s-a stabilit compunerea

completelor de judecată specializate în soluţionarea cauzelor de fond comercial şi

contencios administrativ şi fiscal, apel comercial şi recurs comercial şi contencios

administrativ şi fiscal, precum şi numerotarea acestora.

S-a întocmit planificarea şedinţelor de judecată, precum şi planificarea de

permanenţă, pentru perioadele 1.01.2009 - 30.06.2009, 1.07.2009 - 31.08.2009,

1.09.2009 - 31.12.2009.

În cadrul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal a

Curţii de Apel Ploieşti şi-au desfăşurat activitatea în anul 2009 15 judecători.

Creşterea volumului de activitate a impus majorarea numărului de judecători

în anul 2009, comparativ cu anul 2008, când în cadrul secţiei şi-au desfăşurat

activitatea 13 judecători.

Modificarea numărului completelor de judecată de recurs s-a impus urmare

promovării în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Ploieşti a d-nei judecător

Tudose Ana Roxana, în vederea degrevării activităţii acesteia de o parte din

şedinţele de judecată, pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de

conducere.

Componenţa completelor de judecată s-a modificat, în ceea ce priveşte

completele de judecată 2COMR, 1COMA, 3COMF, pe parcursul anului 2009, la

data de 1.04.2009, urmare eliberării din funcţie prin pensionare a d-nei judecător

Giurgiu Afrodita şi Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 6/17.03.2009, de trecere

a d-rei judecător Stan Aida Liliana, de la Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi

familie, la Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal.


Planificarea de permanenţă întocmită iniţial pentru perioada 1.01.2009-

30.06.2009 s-a modificat începând cu data de 30.04.2009, prin înlocuirea d-nei

judecător Giurgiu Afrodita cu d-ra judecător Stan Aida Liliana.

Pentru perioada vacanţei judecătoreşti, pentru a se asigura judecata cauzelor

urgente, s-au constituit complete separate pentru luna iulie 2009, respectiv pentru

luna august 2009.

Sistemul manual de repartizare a cauzelor a fost utilizat în situaţiile strict

prevăzute de dispoziţiile legale şi Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor

judecătoreşti, astfel: cazul cererilor accesorii referitoare la un dosar repartizat

aleatoriu, care se judecă de acelaşi complet, cererilor privind măsurile asigurătorii,

care se repartizează aleatoriu numai dacă nu este pe rol o judecată asupra fondului,

cererilor de preschimbare a primului termen de judecată, care se soluţionează de

completul de judecată ce a primit dosarul prin repartizare aleatorie, cererilor de

suspendare a executării hotărârilor supuse căilor de atac, care se soluţionează de

completul care a fost învestit cu judecarea cauzei (numai dacă cererea de

suspendare se înregistrează înainte de sosirea dosarului, aceasta se repartizează în

procedura aleatorie), cazul repunerilor cauzelor pe rol după suspendare, pentru

continuarea judecăţii sau pentru perimare, cererilor de îndreptare a erorilor

materiale şi de completare a hotărârii, cazul cererile de învestire cu formulă

executorie şi cazul cererilor de suspendare provizorie a executării hotărârii supusă

căii de atac a recursului, până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţa

de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă,

ambele soluţionate de către preşedintele de secţie.

Cauzele trimise spre rejudecare după desfiinţare/casare se repartizează

manual, la completul iniţial învestit, conform art. 99 alin. 6 din Regulamentul de

ordine interioară al instanţelor judecătoreşti .

În cadrul procedurii insolvenţei, cererile de recurs ulterioare, formulate

împotriva altor hotărâri, care vizează acelaşi debitor, în conformitate cu disp. art.


991 din ROI, se repartizează manual completului de judecată iniţial învestit

aleatoriu cu soluţionarea primului recurs.

De asemenea, au fost aplicate dispoziţiile Regulamentului de ordine

interioară al instanţelor judecătoreşti privind situaţiile de absenţă ale judecătorilor,

soluţionarea incidentelor procedurale referitoare la compunerea completelor de

judecată, recalificarea căilor de atac.

Cu privire la repartizarea manuală a dosarelor, au fost înfiinţate registrul

privind situaţiile în care nu se efectuează repartizarea aleatorie a cauzelor şi

registrul special privind evidenţa repartizării aleatorii în sistem ciclic a cauzelor.

De asemenea, pentru evidenţierea incidentelor procedurale a fost înfiinţat

registrul cererilor de abţinere şi recuzare, iar pentru modificările aduse compunerii

completului de judecată a fost înfiinţat registrul de evidenţiere a acestora.

Toate acestea evidenţe sunt efectuate de grefierul şef de secţie, cu avizul

Preşedintelui de secţie.

În ceea ce priveşte încărcătura şedinţelor de judecată a fost aplicat in

repartizarea aleatorie a cauzelor criteriul numărului maxim pe dosare la prim

termen de judecată, iar de la data de 1.10.2009 criteriul indicelui de complexitate

maximă a dosarelor repartizate pe şedinta de judecată, astfel: o complexitate

maximă de 90 puncte/dosare de recurs la prim termen de judecată, o complexitate

maximă de 30 puncte/dosare de recurs la prim termen de judecată, o complexitate

maximă de 35 puncte/dosare de recurs la prim termen de judecată.

La nivelul Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii

de Apel Ploieşti, potrivit art. 95 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr. 387/22.09.2005 şi republicat în

Monitorul Oficial nr. 64/3.02.2009, repartizarea cauzelor se efectuează în sistem

informatic, prin programul ECRIS.

Pentru aplicarea criteriului aleatoriu în sistem informatic sau ciclic, dosarele

de înregistrează în ordinea sosirii la instanţă şi se repartizează în aceeaşi ordine de


către persoana desemnată anual de către preşedintele instanţei, cu avizul Colegiului

de conducere.

La sfârşitul fiecărei zile se listează cauzele repartizate în ziua respectivă,

ţinându-se o evidenţă separată a listelor.

Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor urgente în materie penală, se respectă

programele informatice sau, după caz, metoda sistemului ciclic privind repartizarea

aleatorie pentru completele specializate.

Încheierile şi procesele verbale întocmite în procedura repartizării aleatorii a

cauzelor sunt păstrate în mape separate.

Cererile accesorii referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judecă de

acelaşi complet, iar cererile privind măsurile asigurătorii se repartizează aleatoriu,

dacă nu este pe rol o judecată asupra fondului.

Planificările de şedinţă şi a celor de permanenţă se întocmesc de preşedintele

de secţie la sfârşitul anului pentru următoarele 6 luni.

În timpul vacanţei judecătoreşti, colegiile de conducere, la propunerea

preşedinţilor de secţie stabilesc numărul şi compunerea completelor de judecată

care vor funcţiona numai pentru această perioadă şi vor judeca acele cauze pentru

care legea prevede soluţionarea de urgenţă şi cu celeritate, conform art. 159 - 160

din Regulament.

Pentru perioada septembrie – decembrie, planificările de şedinţă şi cele de

permanenţă se întocmesc şi se aprobă la finalul semestrului I.

Cauzele trimise spre rejudecare după desfiinţare/casare revin la completul

iniţial învestit, fiind repartizate manual de către preşedintele de secţie, urmând ca

judecătorii completului să fixeze măsurile şi termenul de judecată.

Incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului de judecată,

precum incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea, se vor soluţiona de completul

cu numărul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie. Dacă în materia

respectivă nu există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale


referitoare la toţi membrii completului vor fi soluţionate de completul imediat

următor, indiferent de materia în care judecă.

În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii

completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet

constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea

de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin semestrial. Completul de judecată

astfel constituit va păstra cauza pentru judecată în situaţia în care, în urma

soluţionării incidentelor procedurale, se va stabili că judecătorul sau judecătorii cu

privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea

cauzei.

Planificarea de permanenţă se face pentru fiecare zi. În cazul în care

incidentele procedurale) nu se soluţionează în ziua în care au fost invocate,

întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de

permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate. Dacă incidentul procedural se

invocă între termenele de judecată, în alcătuirea completului intră judecătorul sau

judecătorii din lista de permanenţă aferentă zilei în care s-a stabilit termenul de

judecată.

În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin

participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, întocmindu-se în acest

sens un proces-verbal.

În cazul existenţei, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale sau

a situaţiilor de absenţă a membrilor completului de judecată, soluţionarea acestora

se face, prin rotaţie, de judecătorii aflaţi pe planificarea de permanenţă din acea

dată, în ordinea înregistrării.

Incidentele procedurale, altele decât cele menţionate mai sus, ivite în cursul

procesului sunt soluţionate cu respectarea continuităţii completului de judecată, în

condiţiile legii, precum şi a normelor privind repartizarea aleatorie, în cazul în care

nu se poate aplica principiul continuităţii. În aceleaşi condiţii se soluţionează şi


declaraţiile de abţinere sau cererile de recuzare a procurorului sau grefierului de

şedinţă.

La Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie se utilizează

repartizarea cauzelor după complexitatea maximă cumulată/şedinţă de judecată

care este de 146 puncte (total).

Complexitatea maximă a dosarelor nou intrate este de 112 puncte/şedinţă.

Începând cu data de 1 octombrie 2009, complexitatea maximă pe grade de

jurisdicţie a dosarelor nou intrate la Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de

familie este de: 70 puncte pentru dosarele de recurs; 21 puncte pentru dosarele de

apel; 21 puncte pentru dosarele de fond.

3.3 DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR

Cerinţa „termenului rezonabil” în care orice persoana are dreptul sa fie

judecată constituie o alta garanţie de ordin general înscrisa în art. 6 paragraful 1 al

Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind consacrat astfel principiul

celerităţii procedurilor judiciare.

Prin impunerea respectării unui „termen rezonabil” pentru înfăptuirea

actului de justiţie, Convenţia subliniază importanta faptului că justiţia trebuie sa

fie administrată fără întârzieri de natura a-i compromite eficacitatea şi

credibilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor

sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare.

În genere, în cursul anului 2009, la Secţia Civilă şi pentru cauze cu minori

şi de familie soluţionarea litigiilor, indiferent de gradul de jurisdicţie,

s-a făcut cu respectarea principiului celerităţii şi implicit a termenului rezonabil.

Au existat şi situaţii însă, în care acest termen a fost depăşit, la situaţia

creată concurând atât factori obiectivi, cât şi subiectivi.

Dintre factorii de natură obiectivă menţionăm: complexitatea unor cauze,

mai ales în faza apelului, cum ar fi cele privind litigiile întemeiate pe Legea nr.


10/2001 sau pe Legea nr. 198/2004, efectuarea cu mare greutate a expertizelor

tehnice dispuse, împrejurare determinată şi de numărul tot mai scăzut de experţi pe

anumite specializări sau conţinutul necorespunzător al lucrărilor efectuate şi care

conduce la dispunerea refacerii sau uneori chiar a unei noi expertize.

În categoria factorilor subiectivi includem acordarea, în anumite cauze, a

unor termene de judecată în urma admiterii unor cereri formulate în mod abuziv

de către părţi ori avocaţi, sau lipsa de fermitate în aplicarea unor amenzi judiciare

în temeiul art. 1081 Cod pr.civilă, mai ales în ceea ce priveşte experţii judiciari.

În ceea ce priveşte durata de soluţionare a cauzelor pe grade de jurisdicţie

aceasta se prezintă astfel: în fond, din cele 16 dosare, toate au fost soluţionate într-

un interval cuprins între 0-6 luni; în apel, din cele 259 dosare, 223 au fost

soluţionate într-un interval cuprins între 0-6 luni, 29 într-un interval cuprins între

6-12 luni şi 7 într-un interval de peste 1 an; în recurs, din cele 1073 dosare, 1060

au fost soluţionate într-un interval cuprins între 0-6 luni şi 13 între 6-12 luni.

Cu privire la dosarele mai vechi de 1 an, la sfârşitul anului 2009 pe rolul

Secţiei Civile şi pentru cauze cu minori şi de familie se află 1 dosar de fond şi 5

dosare de apel.

Sub aspectul indicării motivelor care au concurat la întârzierea acestor

dosare, acestea au fost menţionate şi în cadrul factorilor obiectivi, respectiv:

necesitatea administrării unui probatoriu complex şi în cadrul căruia de cele mai

multe ori se situează şi o expertiză tehnică de specialitate, numărul insuficient de

experţi de anumite specializări, conduita culpabilă a unor părţi care nu doresc

achitarea onorariului de expertiză.

De menţionat că la această situaţie s-a ajuns şi ca urmare a casărilor repetate

cu trimiterea cauzei spre rejudecare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în

vederea efectuării de noi lucrări de expertiză, deşi pe respectiva specialitate fusese

deja administrată o astfel de probă, uneori prin depunerea în urma refacerii sau

completărilor a mai multor rapoarte.


Pentru remedierea situaţiilor apărute au fost folosite mijloacele procedurale

şi s-a luat legătura cu experţii, întocmindu-se în acest sens note telefonice.

La data de 31 decembrie 2009, pe rolul Secţiei Conflicte de Muncă şi

Asigurări Sociale nu se afla nici un dosar mai vechi de un an.

Referitor la dosarele mai vechi de 6 luni, aflate pe rol la aceeaşi dată, acestea

sunt în număr de 20, iar cauzele pentru care judecata a fost temporizată sunt în

esenţă determinate de perioada celor 2 luni de vacanţă judecătorească la care s-a

adăugat amânarea datorată protestului magistraţilor din luna septembrie 2009, ceea

ce în fapt reprezintă o prelungire artificială a judecăţii pentru 3 luni.

Durata medie de soluţionare a cauzelor aflate pe rolul Secţiei Comerciale şi

de Contencios Administrativ şi Fiscal diferă în funcţie de materie şi stadiul

procesual, complexitatea dosarelor înregistrate, durata de soluţionare a cauzelor

fiind influenţată de administrarea probatoriilor specifice în fond, apel sau recurs.

Cauzele aflate în stadiul procesual de fond şi apel se soluţionează, în medie,

în 2-4 luni, iar cauzele aflate in stadiul procesual de recurs sunt solutionate, în

medie, într-un interval de 1 -3 luni.

Din cele 363 cauze aflate în stadiul procesual de fond, soluţionate în anul

2009, 9 cauze s-au soluţionat în intervalul 6-12 luni, iar 354 în intervalul 0-6 luni.

Din cele 185 cauze aflate în stadiul procesual apel, soluţionate în anul 2009,

o cauză a fost soluţionată în intervalul 6-12 luni, iar 184 în intervalul 0-6 luni.

Din cele 1843 cauze aflate în stadiul procesual de recurs, 2 cauze au fost

soluţionate în intervalul 6-12 luni, iar 1841 în intervalul 0-6 luni.

La finele anului 2009 au rămas nesoluţionate două dosare mai vechi de un

an, respectiv un dosar de apel comercial (dosar nr. 2186/114/2007), având ca

obiect acţiune în constatare şi un dosar de fond contencios administrativ (dosar nr.

392/42/2008), având ca obiect anulare act administrative, ambele cu amânări

dispuse în vederea administrării probei cu expertiză.

Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil a constituit, în anul 2009 un

obiectiv al magistraţilor Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie.


Datele statistice relevă în această privinţă faptul că, în cele trei grade de

jurisdicţie, durata medie de soluţionare a cauzelor în anul 2009 a fost de 3 luni

pentru dosarele de fond şi recurs şi 4 luni pentru cele de apel, astfel că la sfârşitul

anului au fost înregistrate ca soluţionate pe rolul secţiei două dosare de apel mai

vechi de un an şi 12 dosare de recurs mai vechi de 6 luni.

În anul 2009, la toate cele trei grade de jurisdicţie, a fost atacat stocul de

dosare rămas, iar gradul de operativitate a fost în anul 2009 de 90,56%,

comparativ cu 87,58% în anul 2008.

La obţinerea acestor rezultate au contribuit: aplicarea promptă a sancţiunilor

procedurale în cazul neîndeplinirii dispoziţiilor instanţei, pregătirea

corespunzătoare a şedinţelor de judecată, buna colaborare cu corpul avocaţilor din

oficiu, astfel încât să nu mai existe amânări ale cauzelor din lipsa desemnărilor

apărătorilor din oficiu şi nu în ultimul rând analiza lunară efectuată la nivelul

Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie.

La finalul anului 2009, pe rolul Secţiei penale s-au aflat cinci dosare al căror

termen de soluţionare a depăşit 6 luni în materia recursului şi respectiv un an în

materia fondului şi apelului.

Statistic, în ce priveşte cauzele aflate în recurs, termenul de soluţionare de 6

luni a fost depăşit în cazul dosarelor cu nr. 4209/105/2006, nr. 5850/200/2008, nr.

525/42/2009 şi nr. 1760/283/2009, iar în ceea ce priveşte cauzele aflate în fond,

dosarul nr.609/42/2008 a depăşit termenul de soluţionare de 1 an.

Motivele ce au generat aceste întârzieri ale judecăţii sunt strict obiective,

legate în primul rând de complexitatea cauzei, de necesitatea administrării de

probatorii, în raport de stadiul procesual al judecăţii, de necesitatea asigurării şi

garantării efective a dreptului la apărare al părţilor, prin asigurarea asistenţei

juridice prin intermediul apărătorilor aleşi,dar şi de împrejurarea că o parte din

aceste cauze sunt strămutate de la alte instanţe, aspect care a generat de asemenea

o prelungire a termenului de soluţionare, dată fiind distanţa semnificativă pe care o

au de parcurs părţile şi apărătorii aleşi, aceştia formulând uneori cereri repetate,


motivate de imposibilitatea de prezentare, datorită unor condiţii legate de trafic sau

fenomene meteorologice.

Astfel, în cazul dosarului de fond nr. 609/42/2008, este vorba despre o

cauză complexă, a cărei judecată a fost strămutată de la Curtea de Apel Iaşi şi în

cadrul căreia s-a impus administrarea unui volum mare de probatorii, printre care

nu mai puţin de 21 de martori, pentru citarea şi aducerea cărora a fost necesară

emiterea repetată a unor mandate de aducere ce au fost puse în executare de către

Jandarmeria Iaşi, însă martorii fiind prezentaţi instanţei în etape, motivat de

considerentul ce vizează, aşa cum am arătat mai sus, distanţa mare de la care se

efectuează deplasarea.

Ca măsură întreprinsă pentru accelerarea judecăţii, s-a dispus la termenul din

17 decembrie 2008 disjungerea şi soluţionarea separată a cauzei faţă de doi dintre

inculpaţii care au fost trimişi în judecată în această cauză, inculpaţi în raport de

care instanţa s-a pronunţat la acel termen de judecată, iar faţă de ceilalţi doi

inculpaţi a fost necesară acordarea în continuare a unor termene de judecată pentru

epuizarea tuturor probatoriilor ce s-au impus a fi administrate.

Dosarul nr.4209/105/2006 a fost înregistrat la nivelul Curţii de Apel Ploieşti

la 13.05.2009, fiind vorba , de asemenea, despre o cauză strămutată, de data

aceasta de la Târgu - Secuiesc, iar întârzierea judecăţii a fost determinată de cauze

obiective legate în primul rând de complexitatea speţei, de numărul recurenţilor,

între care figurează nu mai puţin de 13 părţi civile-societăţi comerciale aflate unele

dintre ele în proceduri de insolvenţă comercială, în raport de care s-a impus citarea

prin intermediul lichidatorilor judiciari, dar şi de dificultăţile întâmpinate de părţi

şi apărătorii aleşi în legătură cu distanţa de la care se face deplasarea, ceea ce a

generat formularea unor cereri repetate de amânare a cauzei.

Măsurile dispuse pentru soluţionarea mai rapidă a cauzei au fost

sancţionarea apărătorilor aleşi prin aplicarea unor amenzi judiciare conform

dispoziţiilor Codului de procedură penală, precum şi desemnarea unor apărători

din oficiu.


În cazul ultimelor 3 dosare, după cum se va arăta mai jos, este vorba doar de

o întârziere aparentă în soluţionarea acestora, deoarece primul termen de judecată a

fost fixat în toate aceste cazuri la mai mult de două luni de la data înregistrării,

după epuizarea vacanţei judecătoreşti, nefiind vorba despre cauze urgente.

Astfel,dosarul nr.1760/283/2007 a fost soluţionat la data de 11 ianuarie

2010,acesta a fost înregistrat la data de 24 .06.2009, primul termen fiind fixat la

finele lunii septembrie 2009, după vacanţa judecătorească, iar întârzierea judecăţii

a fost determinată de solicitările repetate formulate de către apărătorul ales. Măsura

dispusă pentru scurtarea termenului de soluţionare a fost aceea a sancţionării

apărătorului ales prin aplicarea unei amenzi judiciare, precum şi desemnarea unui

apărător din oficiu.

Dosarul nr.525/42/2009 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la

19 iunie 2009, iar întârzierea în soluţionarea acestuia a fost determinată iniţial de

termenul acordat prin intermediul repartizării aleatorii, care a fost fixat după

epuizarea vacanţei judecătoreşti, respectiv la finele lunii septembrie 2009, iar

ulterior de necesitatea asigurării asistenţei juridice efective, ceea ce a impus a se da

curs solicitărilor repetate, motivate de fiecare dată, formulate de inculpat şi de

apărătorul ales, de amânare a cauzei.

Dosarul nr.5850/200/2008 a fost soluţionat la termenul din 21 ianuarie

2010.Acesta priveşte o cauză ce a fost înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti la 19

iunie 2009 şi al cărei prim termen de soluţionare a fost fixat la sfârşitul lunii

septembrie 2009.

După acordarea a două termene de judecată, instanţa de recurs s-a pronunţat

prin decizie, la data de 4 noiembrie 2009, dispunând casarea hotărârilor atacate şi

completarea probatoriilor prin audierea părţii vătămate minore, în prezenţa

reprezentantului legal al acesteia, precum şi a unui martor.

Pentru administrarea acestor probe a fost necesară acordarea unor termene

de judecată, iar ca măsură întreprinsă pentru scurtarea termenului de soluţionare, s-


a dispus emiterea unor mandate de aducere, a căror executare nu a fost încă

asigurată de către organele poliţiei.

Practic, şi în cazul acestui dosar este vorba despre o întârziere aparentă în

soluţionare, deoarece de la data înregistrării instanţa a pronunţat deja o soluţie de

casare cu reţinere, dosarul figurând sub acelaşi număr.

Aşa cum de altfel arătam anterior, în cursul lunii ianuarie 2010, două din

cele cinci dosare de recurs mai vechi de 6 luni, au fost soluţionate, la termenele din

11 ianuarie, respectiv 21 ianuarie 2010.

3.4. CREŞTEREA GRADULUI DE SPECIALIZARE ÎN ACTIVITATEA JUDICIARĂ

La nivelul Curţii de Apel Ploieşti au funcţionat, în cursul anului 2009,

4 secţii, respectiv Secţia Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Secţia

Comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, Secţia Conflicte de Muncă şi

Asigurări Sociale şi Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În perioada ianuarie - septembrie 2009, în cadrul Secţiei Civile şi pentru

cauze cu minori şi de familie şi-au desfăşurat activitatea 5 complete de recurs,

dintre care două în materie civilă şi 3 specializate şi în judecarea cauzelor cu

minori şi de familie, 15 complete de apel, dintre care 9 complete specializate şi în

judecarea cauzelor cu minori şi de familie şi 15 complete de fond.

În perioada septembrie - decembrie 2009, în cadrul Secţiei Civile şi pentru

cauze cu minori şi de familie au funcţionat 6 complete de recurs, dintre care 4

specializate şi în judecarea cauzelor cu minori şi de familie, 14 complete de apel,

dintre care 8 complete specializate şi în judecarea cauzelor cu minori şi de familie

şi 14 complete de fond, dintre care 8 specializate şi în judecarea unor cauze cu

minori şi de familie.

În anul 2009, toate completele constituite la nivelul Secţiei Conflicte de

Muncă şi Asigurări Sociale au soluţionat, potrivit specializării, cauzele având


drept obiect conflicte de drepturi şi asigurări sociale, astfel: în perioada 1.01.2009

– 1.04.2009, 7 complete de recurs şi 3 complete de fond; în perioada 1.04.2009 –

1.06.2009, 5 complete de recurs şi 4 complete de fond; în perioada 1.06.2009 –

31.12.2009, 3 complete de recurs şi 4 complete de fond.

La nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal,

numărul şi componenţa completelor de judecată în anul 2009 au fost următoarele:

în perioada 1.01.2009 - 30.06.2009 şi 1.09.2009 - 30.09.2009: 5 complete

specializate de recurs comercial şi recurs contencios administrativ şi fiscal, 4

complete specializate de apel comercial, 7 complete specializate de fond

comercial, 7 complete specializate de fond contencios administrativ şi fiscal; în

perioada 1.10.2009 - 31.12.2009 6 complete de judecată de recurs comercial, 3

complete apel comercial, 7 complete fond comercial şi 7 complete fond contencios

administrativ şi fiscal.

Prin Hotărârea nr. 75/15.02.2007 a Consiliului Superior al Magistraturii, la

nivelul Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie, au fost aprobate

înfiinţarea în cadrul Curţii de Apel Ploieşti a trei complete de fond, cinci complete

de apel şi cinci complete de recurs specializate pentru soluţionarea cauzelor cu

minori şi de familie, în materie penală.

În acelaşi timp, pe parcursul anului 2009, toate completele pe cele trei grade

de jurisdicţie au funcţionat ca şi complete specializate în materie de corupţie.

La finalul anului trecut, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin.1 lit. b

raportat la art. 95 alin.5 din Regulament am sesizat Colegiul de Conducere al

Curţii de Apel Ploieşti, pentru ca în conformitate cu art. 22 alin.2 lit. a din

Regulament să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru

judecători în vederea înfiinţării completelor specializate pentru soluţionarea

cauzelor privind infracţiunile de corupţie, criminalitate organizată şi terorism,

criminalitate informatică, precum şi pentru soluţionarea cauzelor cu minori.

Criteriul specializării operează şi în cazul instanţelor arondate.Astfel,

tribunalele sunt structurate în secţii penale, civile, comerciale şi de contencios


administrativ şi fiscal, precum şi complete specializate în soluţionarea cauzelor cu

minori, a faptelor de corupţie şi a infracţiunilor la regimul drepturilor de

proprietate intelectuală, a litigiilor de munca şi asigurări sociale, a litigiilor

funciare şi a adopţiilor şi măsurilor de protecţia copilului, a dosarelor de insolvenţă

şi a cauzelor de contencios administrativ si fiscal.

La judecătorii, funcţionează complete specializate pentru soluţionarea

cauzelor de fond funciar şi cauzelor cu minori de familie, iar la Judecătoriile Buzău

şi Ploieşti, funcţionează o Secţie Civilă şi, respectiv, o Secţie Penală. Raportat la

volumul de activitate în materie comercială, este de arătat că la nivelul

Judecătoriilor Ploieşti şi Târgovişte funcţionează complete specializate în litigii

comerciale.

3.4.1. FORMAREA SPECIALIZATĂ A JUDECĂTORILOR ÎN MOD CENTRALIZAT, PRIN INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII

ŞI DESCENTRALIZAT, PRIN PROGRAMELE DE FORMARE PROFESIONALĂ DESFĂŞURATE LA NIVELUL INSTANŢEI

În cursul anului 2009, în cadrul programului de formare profesională

continuă a judecătorilor şi procurorilor, la seminariile organizate de Consiliul

Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi alte instituţii

naţionale sau internaţionale, au participat un număr de 16 judecători din cadrul

Curţii de Apel Ploieşti. Seminariile au fost organizate în diverse domenii,

precum: managementul judiciar, evaluarea profesională a magistraţilor, politici

publice, drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal şi

dreptul mediului, astfel: 7 seminarii organizate de Consiliul Superior al

Magistraturii, în domenii precum: managementul judiciar, drept civil şi drept

procesual civil, drept penal şi drept procesual penal şi cooperare judiciară în

materie civilă; 14 seminarii organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, în

domenii precum: managementul judiciar, evaluarea profesională a magistraţilor,

politici publice şi domeniul criminalităţii informatice; 3 seminarii organizate de


Ministerul Justiţiei în următoarele domenii: managementul judiciar şi domeniul

criminalităţii informatice; un seminar organizat de Centrul de Resurse Juridice în

domeniul dreptului mediului; un seminar internaţional, organizat de Ecole

Internationale de la Magistrature, în Franţa, în domeniul dreptului comercial.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 500 din 19

martie 2009 a fost aprobat Programul de formare descentralizată pentru anul 2009,

respectiv obiectivele şi domeniile formării descentralizate pentru anul 2009,

precum şi numărul minim al seminariilor prevăzut a se realiza în aceste domenii de

către fiecare curte de apel, cele mai importante domenii fiind practică neunitară,

combaterea corupţiei, criminalitatea economico-financiară, CEDO, drept

comunitar şi cooperare judiciară internaţională.

Astfel, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti ar fi trebuit organizate în cursul

anului 2009 un număr de minim 14 seminarii în diferite domenii de activitate.

Importanţa acestor seminarii pentru judecător derivă din necesitatea

menţinerii pregătirii magistratului la un nivel cât mai înalt, având în vedere

modificările legislative fără precedent, precum şi din faptul că, în prezent, relaţia

dintre magistraţi şi societatea civilă contemporană impune, din ce în ce mai acut,

crearea unui nou tip de magistrat, adaptat realităţilor şi adaptabil în perspectiva

provocărilor dezvoltării alerte a societăţii.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că în Opinia nr. 4 a Consiliului

Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), în atenţia Comitetului

Miniştrilor al Consiliului Europei, privind formarea iniţială şi continuă pentru

judecători, la nivel naţional şi european, au fost subliniate câteva caracteristici

comune ale formării continue pentru judecătorii din Europa,astfel: judecătorii au

datoria (etică, dat câteodată şi statutară) de a se forma, precum şi dreptul la

formare; statul are datoria de a furniza mijloacele pentru organizarea formării

judiciare şi de a acoperi costurile aferente; formarea judiciară ar trebui să conţină o

varietate de subiecte, menite nu doar să îmbogăţească cunoştinţele privind legea, ci

şi abilităţile juridice, precum şi cu privire la contextul social; autoritatea


responsabilă cu supravegherea calităţii formării ar trebui să fie independentă faţă

de executiv şi legislativ, iar sistemul judiciar ar trebui să joace un rol important

(sau chiar să fie responsabil) în organizarea şi supravegherea cursurilor de formare.

Cu toate acestea, în contextul financiar şi economic general, Curtea de Apel

Ploieşti, la capitolul „Pregătire profesională” - 20.13 din buget, nu a avut alocate

niciun fel de fonduri pentru anul 2009, aflându-se în imposibilitate de a organiza

toate aceste seminarii.

În ciuda acestui fapt, având în vedere „datoria magistratului de a se forma”,

Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate, prin eforturi proprii, au realizat în

cursul anului 2009 un număr de şase seminarii.

Astfel, în domeniul „Practică neunitară” au fost realizate cele minim patru

seminarii prevăzute în programul de formare şi anume :

1. La sediul Curţii de Apel Ploieşti, la data de 14 mai 2009, seminarul cu

tema „Practică neunitară în materie civilă şi procedură civilă”, la care au

participat 37 de judecători, atât de la Curtea de Apel Ploieşti, cât şi de la instanţele

arondate.

2. Tot la sediul Curţii de Apel Ploieşti, la data de 4 iunie 2009, seminarul cu

tema „Practică neunitară în materie comercială şi contencios administrativ şi

fiscal ”,cu participarea a 43 de judecători, atât de la Curtea de Apel Ploieşti, cât şi

de la instanţele arondate.

3. În aceeaşi locaţie, s-a desfăşurat la data de 09 iunie 2009 seminarul cu

tema „Practică neunitară în materie penală şi procesual penală ”, participând un

număr de 30 de judecători, atât de la Curtea de Apel Ploieşti, cât şi de la instanţele

arondate..

4. La sediul Tribunalului Buzău s-a desfăşurat la data de 15 octombrie 2009

seminarul cu tema „Interpretarea dispoziţiilor legilor fondului funciar în lumina

jurisprudenţei CEDO”, având ca obiectiv unificarea practicii judiciare în materia

reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor. La acest seminar au

participat 31 de judecători de la Tribunalul Buzău şi de la cele 4 judecătorii


arondate acestuia, precum şi de la Tribunalul Dâmboviţa, Judecătoria Ploieşti şi

Judecătoria Vălenii de Munte.

Şi în domeniul „Combaterea corupţiei” s-a reuşit realizarea seminarului

prevăzut în planul de formare continuă descentralizată, respectiv, seminarul cu

tema „Combaterea corupţiei - Folosirea investigatorilor sub acoperire în

cercetarea infracţiunilor de corupţie. Interzicerea provocării inculpaţilor de

către agenţii statului”, la sediul Tribunalului Dâmboviţa, la data de 11 noiembrie

2009. La acest seminar au participat 22 de judecători de la Curtea de Apel Ploieşti,

de la Tribunalul Dâmboviţa, cât şi de la instanţele arondate tribunalului.

De asemenea, în domeniul „Formarea formatorilor şi a membrilor

comisiilor de evaluare” a fost realizat seminarul prevăzut în planul de formare

continuă descentralizată. Astfel, la sediul Curţii de Apel Ploieşti s-a desfăşurat la

data de 8 octombrie 2009 întâlnirea de lucru privind evaluarea activităţii

profesionale a judecătorilor, cu participarea domnului judecător Adrian Bordea din

cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La acest seminar au participat 19

judecători, atât de la Curtea de Apel Ploieşti, cât şi de la instanţele arondate.

De menţionat faptul că toate cheltuielile necesare organizării acestor

seminarii au fost suportate exclusiv de către judecători .

Deşi subfinanţarea sistemului judiciar face imposibilă realizarea acestui

obiectiv al formării continue a magistratului, fiind conştienţi că este necesar să

continuăm aceleaşi eforturi pe linia formării profesionale, chiar şi în aceste condiţii

dificile, pentru anul 2010 intenţionăm să realizăm un număr minim de 10

seminarii, potrivit înţelegerii realizate între I.N.M. şi reprezentanţii curţilor de apel

- coordonatorii programelor de formare continuă la nivel descentralizat, în

domeniile obligatorii ce urmează a fi stabilite prin hotărâre de către Consiliul

Superior al Magistraturii.


3.4.2. FORMAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI AUXILIAR DE SPECIALITATE

Activitatea de formare profesională a personalului auxiliar de specialitate al

Curţii de Apel Ploieşti s-a desfăşurat, în cursul anului 2009, prin organizarea de

întâlniri trimestriale sub îndrumarea doamnelor judecator – Afrodita Giurigiu, până

în luna aprilie 2009 şi Simona Lazăr în continuare, în materie civilă şi Elena

Negulescu în materie penală şi a constat în pregătirea unor lucrări scrise şi

dezbaterea orală a acestora, de către întreg personalul auxiliar de specialitate, la

întrunirile stabilite .

Întâlnirile trimestriale au avut loc în lunile aprilie, iunie şi septembrie 2009

când, conform planificării întocmite, au fost dezbătute teme din Dreptul procedural

civil şi penal, precum şi din Dreptul comunitar, de interes pentru activitatea

practică a instanţei, cum sunt : „Activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi

de rezolvare a lucrărilor cu caracter adminsitrativ în materie civilă, comercială,

litigii de muncă şi penală, conform Regulamentului de ordine interioară şi

Codurilor de procedură civilă şi comercială”, „Legea nr. 146/1997 modficată şi

completată prin OUG nr. 212/2008 privind taxele judiciare de timbru”,

„Regulamentul CE nr. 1393/29.05.2007 privind comunicarea documentelor

judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială între statele membre”,

„Protecţia minorilor”, „Asistenţa publică judiciară în materie civilă şi penală” .

Pentru anul 2010, s-a propus ca, pe lângă pregătirea unor lucrări scrise din

temele propuse spre dezbatere, la fiecare întâlnire trimestrială de formare

profesională, să se suţină şi o testare scrisă de evaluare a cunoştinţelor acumulate,

obiectiv ce a fost deja realizat la întâlnirea profesională din 18 ianuarie 2010.

3.5 PONDEREA ATACABILITĂŢII HOTĂRÂRILOR


INDICELE DE CASARE, DESFIINŢARE/MENŢINERE A HOTĂRÂRILOR ÎN CĂILE DE ATAC

PRINCIPALELE MOTIVE DE CASARE ÎNREGISTRATE

În ceea ce priveşte ponderea atacabilităţii hotărârilor, din totalul sentinţelor

şi deciziilor susceptibile de calea de atac recursului pronunţate în cursul anului

2009 de Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, respectiv 247, au

fost recurate 144. Aşadar, rezultă un indice de atacabilitate de 58,29 %.

Dintre acestea, în cursul anului 2009, au fost reformate 8 hotărâri, rezultând

un indice de casare de 0,18 %.

În ceea ce priveşte motivele de reformare, acestea au constat, în principal, în

necesitatea, în opinia instanţei de recurs, de administrare de probe cu noi expertize

tehnice de specialitate în cauzele având ca obiect Legea nr. 10/2001 şi Legea nr.

194/2008.

Cum, potrivit normelor de competenţă, Curtea de Apel este instanţă de

recurs în privinţa cauzelor având drept obiect conflicte de drepturi şi asigurări

sociale, în cursul anului 2009, la nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi asigurări

Sociale, datorită modificării normelor de competenţă materială prin O.U.G. nr.

75/2008, aşa cum s-a arătat în detaliu în cele ce preced, au fost pronunţate ca

instanţă de fond 169 de sentinţe din care au fost atacate cu recurs 64 de sentinţe.

În 7 dosare, recursurile au fost admise de Curtea de Apel Ploieşti ca instanţă

de recurs, decizându-se reformarea hotărârilor în sensul modificării parţiale sau

totale a soluţiei pronunţate de aceeaşi curte, ca instanţă de fond.

Din verificarea deciziilor nr. 836 din 27.04.2009, nr. 879/28.04.2009, nr.

1028/15.05.2009, nr. 1328/11.06.2009; nr. 1459/18.06.2009; nr. 1460/18.06.2009;

nr. 1638/12.08.2009 şi nr. 2139/11.11.2009, pronunţate ca instanţă de control

judiciar şi prin care au fost admise recursurile exercitate împotriva sentinţelor

Curţii – ca instanţă de fond, rezultă că, în esenţă, motivele pentru care s-a impus

reformarea constau în: greşita interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la


prescripţia dreptului material la acţiune; greşita aplicare a unor prevederi legale,

chiar şi după interpretarea lor uniformă dată prin decizii în interesul legii; greşita

soluţionare a excepţiei autorităţii de lucru judecat.

Din cele 363 de hotărâri pronunţate în fond de Secţia Comercială şi

Contencios Administrativ şi Fiscal au fost recurate 160 sentinţe, iar din cele 185

hotărâri pronunţate în apel comercial, au fost atacate cu recurs 105 decizii,

ponderea atacabilităţii hotărârilor fiind de 48,35%.

Din dosarele înaintate în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cursul

anului 2009, cu hotărâri pronunţate în anul 2009, au fost restituite 37 dosare, iar din

acestea au fost admise, casate ori modificate, 6 din care 5 sentinţe şi un apel,

rezultand până la această dată, un indice de casare/modificare de 1,09%.

Cauzele de casare a hotărârilor în recurs, rezultate din dosarele restituite de

Î.C.C.J. pe parcursul anului 2009, sunt insuficienta motivare a soluţiilor şi

sprecierea necesităţii completării probatoriilor de către instanţa de recurs, iar

cauzele de modificare a hotărârilor în recurs sunt: interpretarea diferită a unor

dispoziţii legale de către magistraţii instanţei de recurs, faţă de dezlegarea dată

pricinii de judecătorii de fond sau apel, interpretarea diferită a probelor

administrate, a conţinutului înscrisurilor depuse la dosar şi a clauzelor contractuale,

de către instanţa de recurs, faţă de instanţa de apel sau de fond, depunerea unor

acte noi în recurs, aplicarea greşită a legii.

În cursul anului 2009, la nivelul Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori

şi de familie, au fost pronunţate 201 sentinţe în fond, 119 decizii în apel şi 967

decizii în recurs. Ponderea atacabilităţii hotărârilor cu apel şi recurs, în perioada

de referinţă a fost de 115 la dosarele de fond, 79 la dosarele în apel şi 10 la

dosarele în recurs.

În concluzie, pe parcursul anului 2009, Secţia penală şi pentru cauze cu

minori şi de familie a pronunţat 1287 de hotărâri, 204 dintre acestea fiind atacate

cu apel şi cu recurs, rezultând o pondere a atacabilităţii de 15,85%.


Tot în cursul anului 2009, Secţie Penală şi pentru cauze cu minori şi de

familie a Curţii de Apel Ploieşti a pronunţat 16 încheieri la dosarele în fond, 96 la

cele în apel şi 337 la cele în recurs. Din totalul de 337 de încheieri pronunţate a u

fost atacate cu recurs 12, rezultând o pondere a atacabilităţii de 2,67%.

3.6. MĂSURI PENTRU UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE LUATE LA NIVELUL INSTANŢEI

Unificarea practicii judiciare constituie unul dintre obiectivele importante

prevăzute în Strategia de reformă a sistemului judiciar, urmărind să asigure

dinamizarea activităţii de judecată si sporirea eficienţei actului de justiţie.

Pe linia activităţii de unificare a practicii judiciare, la începutul anului 2009

au fost întocmite calendare cu întâlnirile lunare ale judecătorilor, pentru discutarea

problemelor de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, precum şi

cu întâlnirile trimestriale ale judecătorilor din cadrul Secţiei Civile şi pentru

cauze cu minori şi de familie şi cei ai instanţelor din circumscripţia acesteia, care

judecă în materie civilă şi alte materii conexe.

În cadrul întâlnirilor lunare, au fost dezbătute problemele de drept apărute în

activitatea judiciară a secţiei, în vederea unificării practicii.

De asemenea, au fost discutate în cadrul colectivului secţiei, problemele

transmise de instanţele arondate Curţii de Apel, atât cu ocazia întâlnirilor

trimestriale, precum şi ori de câte ori a fost necesar, cu transmiterea către aceştia a

practicii secţiei.

Tot în vederea asigurării unei practici unitare, au fost comunicate periodic

către tribunalele arondate hotărârile judecătoreşti pronunţate de judecătorii secţiei,

prin care au fost reformate hotărârile de prima instanţă sau de apel.

De asemenea, cu ocazia întâlnirilor trimestriale cu instanţele arondate Curţii

de Apel, preşedintele secţiei a adus la cunoştinţa magistraţilor discuţiile ce au avut


loc în Comisia de Unificare a practicii judiciare de la nivelul Consiliului Superior

al Magistraturii.

Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a identificat ca principale

cauze care au generat practică neunitară la nivelul instanţelor de judecată în

general, în această materie, incoerenţa şi instabilitatea legislativă; modificarea

repetată şi necorelată a actelor normative mai ales în materia asigurărilor sociale şi

a salarizării personalului din sistemul judiciar, celui didactic, etc.; lipsa de

reglementare şi pasivitatea instanţei supreme care, în exercitarea competenţei

exclusive şi fundamentale de a unifica jurisprudenţa naţională prin pronunţarea de

decizii în interesul legii, a fost transformată, urmare unor modificări ale legislaţiei,

în instanţă de drept comun în detrimentul rolului său deosebit de important pentru

societate şi pentru sistemul judiciar.

Uniformizarea practicii judiciare de către Î.C.C.J. este dependentă de

procedura greoaie şi discutabilă, conform căreia două treimi din cei 120 de

judecători ai Instanţei Supreme trebuie să participe la adoptarea deciziilor în

interesul legii şi să fie acord cu motivarea acestora, ceea ce duce la întârzieri şi,

uneori, la formularea unor considerente neclare, astfel cum se arată în Raportul

Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul

Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii la 22 iulie 2009.

În exercitarea atribuţiei prevăzută de art. 26 (1) lit. c din Regulamentul de

ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în anul 2009 s-au organizat lunar

întâlniri în cadrul Secţiei pentru discutarea problemelor de drept ce au generat

practică judiciară neunitară.

Între acestea, pot fi menţionate cu titlu de exemplu: situaţia drepturilor băneşti

revendicate ca suplimente salariale pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă de către

salariaţii unor companii petroliere - 11 februarie 2009; aplicarea retroactivă a Legii

nr. 220/2007 privind acordarea unor drepturi salariale majorate personalului din

învăţământ - 18 martie 2009; recalcularea pensiilor prin luarea în considerare a

veniturilor obţinute în acord global prevăzut de legislaţia anterioară anului 1989 - 6


aprilie 2009; excepţia de neconstituţionalitate a art. 298 alin. 2 din Codul muncii -

procedura de soluţionare în fond şi recurs - 18 mai 2009; soluţionarea cererilor de

abţinere formulate de judecători în litigiile având ca obiect drepturi salariale - 4

iunie 2009; stagiul de cotizare în raport de Decizia în interesul legii nr. 40/2008 a

Secţiilor Unite ale Î.C.C.J. - 25 iunie 2009; competenţa materială şi procedura în

cazul acţiunilor în care se invocă discriminarea în raport de Decizia nr. 818/2008 a

Curţii Constituţionale - 11 septembrie 2009; procedura suspendării plăţii pensiei de

invaliditate, în conformitate cu art. 62 alin.4 şi art. 92 din Legea nr. 19/2000 şi

Secţiunii C, cap.II din Ordinul nr. 340/2001 - 5 octombrie 2009;

În anul 2009, la nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale au

fost organizate întâlniri trimestriale ale judecătorilor din cadrul curţii şi al

instanţelor din circumscripţia acesteia, în care au fost dezbătute problemele de

drept care au generat o practică neunitară, conform art. 262 din Regulament.

Acestea s-au desfăşurat la sediul Curţii, în prezenţa majorităţii judecătorilor

Secţiei şi a celor care compun completele specializate în soluţionarea conflictelor

de drepturi şi asigurări sociale de la cele 3 tribunale, la datele de 28 mai 2009 şi 25

septembrie 2009.

Întâlnirea a treia, fixată pentru data de 11 decembrie 2009, a fost amânată,

urmând a fi reprogramată pentru 26 februarie 2010 când va avea loc întâlnirea

aferentă trimestrului IV, datorită imposibilităţii de deplasare a judecătorilor

Tribunalului Buzău, din motive medicale.

Între numeroasele probleme de drept semnalate de instanţele arondate Curţii

ca generând practică neunitară, au fost discutate, de exemplu, cele privind: data

până la care se acordă despăgubiri conform art. 78 alin. 1 din Codul muncii în

cazul anulării deciziei de concediere; procedura revizuirii medicale şi modul de

aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale incidente în cazul încetării/suspendării

plăţii pensiei de invaliditate; admisibilitatea acordării primei de vacanţă

personalului didactic auxiliar şi nedidactic din cadrul instituţiilor şcolare, etc.


Potrivit art. 265 alin.1 din Regulament, instanţele de judecată sunt obligate să

completeze şi să actualizeze permanent portalul, prin publicarea propriei

jurisprudenţe relevante, în condiţiile legii.

În anul 2009, toţi judecătorii Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale

au participat la selectarea a 20 de decizii relevante ce au fost publicate pe portalul

de jurisprudenţă al Curţii cu scopul de a facilita cunoaşterea de către toţi cei

interesaţi, inclusiv specialişti ai dreptului-a practicii secţiei în diferite domenii şi

materii din legislaţiei muncii şi din cea a asigurărilor sociale.

În acelaşi timp, deciziile pronunţate de Î.C.C.J în interesul legii sau în

diferite speţe, precum şi cele ale Curţii Constituţionale, cu relevanţă pentru

domeniul de aplicare a legislaţiei muncii şi a asigurărilor sociale, sunt selectate şi

puse în discuţia colectivului de judecători din Secţie, pe măsura publicării lor, fiind

păstrate în mape separate disponibile pentru a fi consultate ori de câte ori este

necesar.

Pentru unificarea practicii judiciare, s-a întocmit la începutul anului 2009

planificarea întâlnirilor lunare la nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios

Administrativ şi Fiscal şi a întâlnirilor trimestriale pentru toate instanţele din raza

de competenţă a Curţii de Ape.

La nivelul secţiei s-au organizat în anul 2009 întâlniri lunare ale

judecătorilor, în care au fost discutate problemele de drept care au condus la

pronunţarea unor soluţii diferite. Aceste problemele de drept au fost analizate în

prealabil de judecătorul delegat, care prezintă un studiu asupra acestora, opiniile

judecătorilor asupra problemelor de drept dezbătute s-au consemnat în minutele

întocmite. Aceste minute au fost comunicate şi Consiliului Superior al

Magistraturii în cadrul Programului „To do list”. De asemenea, au fost discutate,

în vederea interpretării şi aplicării unitare a legislaţiei, soluţiile de principiu pentru

unificarea practicii, adoptate în şedinţa plenului judecătorilor Secţiei de Contencios

Administrativ şi Fiscal a Î.C.C.J. şi minutele întocmite cu ocazia întâlnirilor

trimestriale de unificare a practicii judiciare desfăşurate la C.S.M.


S-au mai organizat 3 întâlniri trimestriale, de practică neunitară, la data de

19.03.2009, 4.06.2009, 23.09.2009, cu participarea tuturor judecătorilor Curţii de

Apel, la care au fost analizate problemele dezbătute în cadrul întâlnirilor lunare,

atât de la nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal din

Cadrul Curţii de Apel Ploieşti, cât şi de la nivelul tribunalelor şi judecătoriilor din

cadrul Curţii, problemele de practică neunitară între Secţia Comercială şi de

Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie, precum şi între Secţia Comercială şi de Contencios

Administrativ şi Fiscal din cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi tribunale.

Un rol important în unificarea practicii l-a avut publicarea hotărârilor

judecătoreşti pe portalul instanţelor de judecată şi întocmirea materialului de

jurisprudenţă intitulat leaflet.

Practica judiciară neunitară constituie una din cele mai importante deficienţe

ale sistemului, motiv pentru care, această problemă s-a aflat în atenţia

organismelor europene.

În acelaşi timp, verificarea practicii judiciare reprezintă un obiectiv

important al strategiei privind reforma sistemului judiciar.

La nivelul Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie, această

problemă a fost abordată în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin.1 lit. c şi i din

Regulament, sub două aspecte, şi anume:

În primul rand, s-a urmărit armonizarea soluţiilor pronunţate în cadrul

secţiei, dar şi cu cele pronunţate la nivel naţional, iar în al doilea rând s-a avut în

vedere aplicarea în practica judiciară a deciziilor C.E.D.O., precum şi a deciziilor

pronunţate în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În ceea ce priveşte primul aspect, evidenţiem întâlnirile lunare sau ori de

câte ori a fost nevoie ale magistraţilor, la nivelul secţiei şi preocuparea permanentă

a acestora pentru adoptarea unor soluţii comune şi a unei interpretări unitare ale

dispoziţiilor legale în vigoare.

Rezultatele foarte bune obţinute au fost asigurate printr-o pregătire adecvată


a materialelor supuse discuţiilor, prin distribuirea lor într-un timp care să permită

studiul problemelor, dar şi prin ataşarea unor materiale relevante din practica altor

curţi de apel, care să simplifice luarea unor decizii în cadrul întâlnirii.

Apreciem că fără acest effort, nu ar fi fost posibilă pronunţarea unor soluţii

unitare în anumite materii în care judecătorii s-au confruntat cu dispoziţiile legale

contradictorii sau insuficient reglementate, cum ar fi: mandatul european de

arestare, contestaţia în anulare, măsurile preventive, rejudecarea celor judecaţi în

lipsă în caz de extrădare, deducerea din pedeapsa aplicată şi a perioadelor

executate în străinătate, etc.

Opiniile judecătorilor asupra problemelor de drept dezbătute au fost

consemnate într-o minută, care a fost analizată în cadrul întâlnirilor trimestriale

organizate la nivelul Curţii de Apel Ploieşti.

De asemenea, problemele de drept care au generat practică neunitară au

făcut obiectul întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor din cadrul Curţii şi al

instanţelor din circumscripţia acesteia, în cadrul cărora au fost stabilite cu

majoritate de voturi anumite interpretări care au condus la unificarea practicii

judiciare.

Atunci când nu s-a reuşit adoptarea unui punct de vedere unitar, au fost

întocmite referate care au fost înaintate Comisiei de unificare a practicii judiciare

neunitare ce funcţionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

Aceste întâlniri, dar şi publicarea propriei jurisprudenţei relevante pe

portalul Curţii au clarificat cu celeritate o serie de probleme controversate.

Referitor la aplicarea în practica judiciară a deciziilor C.E.D.O., precizăm că

s-a asigurat informarea magistraţilor cu privire la aceste hotărâri pronunţate în

cauzele naţionale, dar mai ales în problemele nereglementate sau greşit

reglementate de dispoziţiile noastre procedurale în scopul stabilirii de principii şi

reguli unitare de aplicare în practică şi de prevenire a unor soluţii de condamnarea

României la C.E.D.O.


Aşa cum de altfel arătam la pct.1, deciziile pronunţate de Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie în interesul legii, au avut un puternic impact în ceea ce priveşte

unificarea practicii judiciare.

Efectul lor obligatoriu a determinat chiar de la pronunţare o interpretare

unitară şi de durată la nivel naţional, asigurând astfel, în materia respectivă

transparenţă, dar şi predictibilitatea actului de justiţie.

3.7. APLICAREA DISPOZIŢIILOR CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR

FUNDAMENTALE DE CĂTRE JUDECĂTORI

Aplicarea dispoziţiilor CEDO, precum şi a jurisprudenţei Curţii de la

Strasbourg a reprezentat şi reprezintă un obiectiv important al întregului corp al

magistraţilor şi implicit şi al judecătorilor secţiei.

La nivelul Secţiei Civile şi pentru cauze cu minori şi de familie, acest

lucru este demonstrat de desele trimiteri în cadrul considerentelor hotărârilor

pronunţate de judecătorii secţiei, la textele Convenţiei, în special la art.6 & 1 din

aceasta, precum şi la cele din Protocoalele adiţionale, dar şi la decizii pronunţate

de Curtea Europeană cum ar fi cele din cauzele: Străin, Păduraru, Raicu, Virgil

Ionescu, Altino, Gaga.

Totodată, cu ocazia întâlnirilor profesionale ale judecătorilor secţiei, au fost

discutate Hotărârile CEDO publicate în cursul anului 2009 în Monitorul Oficial al

României, precum şi pe site-uri de specialitate.

Similar procedurii adoptate în cadrul Secţiei Conflicte de Muncă şi

Asigurări Sociale, pentru cunoaşterea jurisprudenţei naţionale stabilite de instanţa

supremă şi de cea de contencios constituţional, se procedează şi în ceea ce priveşte

legislaţia şi jurisprudenţa instanţelor europene.


Astfel, dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în special

cele prevăzute prin art.6 prf.1 şi art. 14 sunt analizate şi aplicate direct în procedura

de soluţionare a cauzelor, fiind invocate deseori de părţile procesului ca temei sau

ca apărare pentru protejarea drepturilor lor.

De exemplu, în dosarul nr. 1104/42/2008 soluţionat prin sentinţa civilă nr.

12 din 15 ianuarie 2009, s-a argumentat soluţia de respingere a acţiunii

reclamantei, între altele şi pe jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului

potrivit căreia a distinge nu înseamnă a discrimina, iar diferenţa de tratament

devine discriminatorie numai dacă se referă la situaţii analoage.

Într-o altă cauză (dosar 2513/114/2008), prin decizia nr. 78 din 21 ianuarie

2009, Curtea de Apel a motivat soluţia respingerii recursului reclamantului pe

împrejurarea că nu a avut loc o încălcare a dreptului la un proces echitabil,

prevăzut de art. 6 din Convenţie, în condiţiile în care acesta a avut posibilitatea de

a se adresa justiţiei pentru soluţionarea pretenţiei sale, inclusiv într-o cale de atac,

pricina sa fiind supusă examenului de legalitate şi temeinicie de către o instanţă de

control judiciar.

În egală măsură, de la 1 mai 2009, hotărâri (publicate sau nepublicate) ale

Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate asupra unor încălcări ale

drepturilor din Convenţie, în legătură cu interpretarea şi aplicarea unor dispoziţii

legale din legislaţia internă privind raporturile de muncă şi cele de asigurări sociale

sau domenii asociate, sunt discutate în colectivul de judecători ai Secţiei şi

selectate într-o mapă separată, spre a fi folosite la motivarea deciziilor pronunţate;

între acestea,se pot exemplifica hotărârile pronunţate împotriva României de

instanţa de contencios european, în cauzele: Abramiuc (hotărârea din 28 februarie

2008); Zaharia (hotărârea din 4 nooiembrie 2008); Ştefan (hotărârea din 27

ianuarie 2009); Onofrei (hotărârea din 13 noiembrie 2008); Ranete (hotărârea din

13 noiembrie 2008); etc.

Termenul rezonabil de soluţionare a cauzelor constituie una dintre garanţiile

privitoare la desfăşurarea procesului, impuse de exigenţele art. 6 al. 1 din


Convenţia Europeana a Drepturilor Omului şi a cărui încălcare a atras în

nenumărate cazuri condamnarea Statului Român de catre Curtea Europeană a

Drepturilor Omului.

Operativitatea de soluţionare a cauzelor, reducerea duratei de soluţionare a

cauzelor sunt elemente de natură a duce la concluzia că au existat în mod

permanent preocupări în cadrul Secţiei Comerciale şi de Contencios

Administrativ şi Fiscal pentru soluţionarea cu celeritate şi în termen rezonabil a

cauzelor.

În şedinţele de studiu profesional desfăşurate la nivelul Secţiei a fost

dezbătută jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Este cunoscut faptul că, scopul procesului penal este acela de a se constata la

timp şi în mod complet faptele ce constituie infracţiuni, astfel încât orice persoană

care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsit potrivit vinovăţiei sale şi nicio persoană

nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea

persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum

şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.

Din acest punct de vedere, nerespectarea unor principii fundamentale ale

procesului penal precum: dreptul la un proces echitabil, nesoluţionarea cauzei într-

un termen rezonabil, garantarea dreptului la apărare, prezumţia de nevinovăţie,

garantarea libertăţii persoanei, pot leza dreptul persoanei la viaţă sau libertate.

De aceea, judecătorii Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de

familie au manifestat o grijă permanentă pentru aplicarea dispoziţiilor Convenţiei

Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, în sensul în care au

fost interpretate de Curtea Europeană în jurisprudenţa sa.

Exemplificăm astfel cauzele: cauza Kusyk contra Poloniei, Hotărârea din

24.10.2006 şi similar Micha contra Poloniei, Hotărârea din 4 mai 200; Hotărârea

Hirst versus GB; cauza Amuur versus Franţa şi cauza Tomassi versus Franţa;

Dragotoniu şi Militaru - Pidhorni împotriva României, cauza Petrina împotriva


României – Hotărârea din 14 octombrie 2008; cauza Mircea contra României,

Hotărârea din 29.03.2007, a căror aplicare în practică a pornit de la înţelegerea

principiilor avute în vedere de C.E.D.O. în jurisprudenţa sa, în final magistraţii

dovedind o corectă înţelegere şi aplicare a acestora.

Mai mult decât atât, etape ale procesului panel precum: modul de

administrare a probelor, ascultarea părţilor din proces, aplicarea pedepselor

accesorii, soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, dreptul inculpatului la cel

puţin un grad de jurisdicţie, îşi găsesc corespondent în dispoziţiile Convenţiei.

Pentru aplicarea dispoziţiilor C.E.D.O., în soluţionarea cauzelor, dar şi

pentru cunoaşterea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, la nivelul

Secţiei penale au fost întreprinse măsuri concrete în sensul că, potrivit calendarului

întâlnirilor lunare, aceste probleme au fost dezbătute şi consemnate în minuta

întâlnirii.

De asemenea, la nivelul secţiei, se arhivează într-o mapă hotărârile

judecătoreşti în a căror motivare se face trimitere la texte din Convenţie sau la

jurisprudenţa C.E.D.O.

3.8. APLICAREA DIRECTĂ A DREPTULUI COMUNITAR ÎN ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR INSTANŢEI

ASPECTE PRIVIND COOPERAREA JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ

Spre deosebire de anul 2008, în cursul anului trecut, aplicarea directă a

dispoziţiilor comunitare nu a mai constituit doar o excepţie aplicabilă izolat, unor

cazuri cu caracter singular din materia contenciosului administrativ.

Astfel, faţă de competenţa materială a Secţiei Civile şi pentru cauze cu

minori şi de familie, au existat cazuri de aplicare directă a dispoziţiilor

comunitare.


Exemplificăm în acest sens Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă

circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi

membrii familiilor acestora.

Aceasta a fost aplicată în mod direct de judecătorii naţionali, în cauzele

având ca obiect Legea nr. 248/2005, în urma constatării nerespectării de către

Statul Român a obligaţiei de transpunere a acesteia în dreptul intern până la data de

1 ianuarie 2007.

De asemenea, judecătorii secţiei au dat eficienţă principiului aplicării directe

a dreptului comunitar în ceea ce priveşte Regulamentul 44/2001 - art. 34 pct. 1.

Totodată, în cadrul întâlnirii profesionale din data de 25.03.2009, s-a

discutat procedura de citare conform regulamentelor europene, dar şi altor

convenţii şi tratate bilaterale.

Sub aspectul normelor dreptului comunitar, deşi acestea nu s-au invocat şi

aplicat direct în procedura soluţionării cauzelor, începând cu data de 1 mai 2009 au

fost selectate şi prelucrate în colectivul de judecători, acele hotărâri ale Curţii de

Justiţie a Comunităţilor Europene ce au relevanţă pentru activitatea judiciară

specifică Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în domeniile

condiţiilor de muncă şi organizării timpului de lucru, dreptului la concedii şi plăţii

indemnizaţiilor - Directiva 2003/88/CE – hotărârea din 20 ian 2009; recunoaşterii

diplomelor; omologării titlurilor de studii - Directiva 89/48/CE - hotărârea din 29

ian.2009; menţinerii dreptului lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi -

Directiva 2001/23/CE – hotărârea din 12 februarie 2009; egalităţii de tratament la

încadrarea în muncă; discriminării pe motive de vârstă - Directiva 2000/78/CE –

hotărârea din 5 martie 2009; consecinţelor transpunerii incorecte a unei directive în

cazul contractelor de muncă pe durată determinată în sectorul public - Directiva

1999/70/CE – hotărârea din 23 aprilie 2009; concediului pentru creşterea copilului

- dobândirii de drepturi la o pensie de invaliditate permanentă în timpul

concediului pentru creşterea copilului –Directiva 96/34/CE – hotărârea din 16 iulie


2009; principiului contradictorialităţii - proces echitabil - atingere adusă unităţii

sau coerenţei dreptului comunitar – hotărârea din 17 decembrie 2009, etc.

Soluţionarea cauzelor comerciale şi de contencios administrativ se realizează

cu aplicarea a numeroase acte normative, care au transpus în dreptul intern

directivele Consiliului Europei, printre acestea fiind OUG nr. 194/2002 republicată

privind regimul străinilor în România, care a transpus Directiva Consiliului privind

libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii

Europene şi Spaţiului Economic European, O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea

contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi

a contractelor de concesiune de servicii, legislaţia în materie comercială şi fiscală,

procedura insolvenţei, registrul comerţului.

În soluţionarea a numeroase cereri de restituire a taxei speciale de primă

înmatriculare, instanţele de judecată au procedat la aplicarea directă a dreptului

comunitar, dispoziţiile art. 90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii

Europene, şi a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie - cauza Weigel (2004)

cauza Costa/Enel (1964), cauza Simmenthal (1976).

În şedinţele de studiu profesional desfăşurate la nivelul Secţiei Comerciale

şi de Contencios Administrativ şi Fiscal au fost dezbătute diferite norme de drept

comunitar şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, în vederea aplicării acesteia.

Potrivit art. 20 din Constituţia României, dispoziţiile constituţionale privind

dreptul şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care

România este parte.

Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile

fundamentale ale omului, la care România este parte şi legile interne, au prioritate

reglementările externe.

Potrivit art. 20 din Constituţia României, în anul 2009, judecătorii Secţiei

Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie au invocat în mod direct

dispoziţiile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului într-un număr de 300


hotărâri, iar principiile consacrate în practica judiciară a C.E.D.O., au devenit o

constantă în activitatea lor şi un argument important în luarea deciziilor.

Efortul magistraţilor a presupus un studiu aprofundat, discuţii şi dezbateri pe

această temă, aspect ce s-a realizat cu ocazia învăţământului profesional organizat,

potrivit calendarului întâlnirilor profesionale, la data de 10 noiembrie 2009, tema

fiind „Practica C.E.D.O. şi efectele ei în activitatea Secţiei penale şi pentru cauze

cu minori şi de familie”.

Un exemplu concret de aplicare directă a dreptului comunitar în activitatea

judecătorilor îl reprezintă Cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi

în care, prin Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.

224/2006, O.U.G. nr. 102/2006 şi Legea nr. 222/2008 a fost dată în competenţa

curţilor de apel o parte importantă a cooperării judiciare internaţionale şi anume

soluţionarea pe fond a cererilor de punere în executare a mandatelor europene de

arestare emise de ţările membre ale U.E.

Cu această ocazie, au fost transpuse în legislaţia naţională o serie de decizii

– cadru ale Consiliului Uniunii Europene.

În anul 2008, au fost înregistrate pe rolul Secţiei penale şi pentru cauze cu

minori şi de familie un număr de 15 astfel de cereri, toate soluţionate într-un

termen foarte scurt, dovedindu-se disponibilitatea magistraţilor de integrare şi

asimilare a principiilor legislaţiei comunitare, precum şi implicarea în cooperarea

judiciară internaţională pentru care fac parte din reţea.

3.9. ASIGURAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI LIBER LA JUSTIŢIE

Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public instituie

dreptul oricărei persoane de a solicita şi obţine de la autorităţile şi instituţiile

publice informaţii de interes public, autorităţilor şi instituţiilor publice revenindu-le


obligaţia de a asigura persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public

solicitate în scris sau verbal.

Ca o garanţie a asigurării acestui drept, la nivelul instanţei funcţionează

Biroul de Informare si Relaţii Publice, organizat în baza dispoziţiilor menţionate şi

ale art.77-81 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti,

sub coordonarea doamnei judecător Simona Petruţa Buzoianu, care îndeplineşte şi

rolul de purtător de cuvânt al instanţei.

Activitatea desfăşurată în cadrul acestui compartiment este cuprinsă în

Raportul de activitate pe anul 2009 al Biroului de Informare şi Relaţii Publice din

cadrul Curţii de Apel Ploieşti.

Aşa cum se evidenţiază în cuprinsul raportului, în cursul anului 2009 au

fost înregistrate la Biroul de Informare şi Relaţii Publice 75 solicitări de

informaţii de interes public, dintre care 34 solicitări au vizat relaţii privind

dosarele aflate pe rolul instanţei, 11 au fost solicitări de acreditare pentru

jurnalişti, iar 30 de solicitări au privit alte relaţii referitoare la activitatea Curţii.

Din totalul de 75 solicitări de informaţii de interes public, 73 de solicitări

au fost rezolvate favorabil, 2 solicitări fiind respinse întrucât nu se încadrau în

domeniul de aplicare al Legii nr. 544/2001.

Solicitările de informaţii de interes public au fost transmise Biroului de

Informare şi Relaţii Publice atât în format scris, în format electronic, cât şi prin

telefon sau fax.

Din totalul de 75 solicitări de informaţii de interes public, 17 solicitări au

fost adresate de persoane fizice, iar 58 solicitări au fost adresate de persoane

juridice.

Trebuie menţionat că, în cursul anului 2009, nu a fost înregistrată nicio

reclamaţie administrativă la Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel

Ploieşti.

De asemenea, din cuprinsul Raportului de activitate al Biroului de Informare

şi Relaţii Publice rezultă că în cursul anului 2009 au fost înregistrate 188 petiţii,


dintre care 10 petiţii vizând eliberare acte, 6 petiţii prin care s-au solicitat copii din

dosare, 131 petiţii prin care s-a solicitat efectuarea de cercetări în dosare şi 41

petiţii privind alte solicitări. Din totalul de 188 de petiţii, 10 petiţii au fost clasate.

Petiţiile au fost transmise Biroului de Informare şi Relaţii Publice atât în

format scris, în format electronic, cât şi prin telefon sau fax.

Din totalul de 188 petiţii, 173 petiţii au fost adresate de persoane fizice, iar

15 petiţii au fost adresate de persoane juridice

Comparativ cu anul 2008, în cursul căruia la Biroul de Informare şi Relaţii

Publice al Curţii de Apel Ploieşti au fost înregistrate 49 de solicitări de informaţii

de interes public şi 165 de petiţii, se poate remarca o creştere sensibilă a numărului

de cereri adresate acestui compartiment al instanţei.


3.10. ASIGURAREA TRANSPARENŢEI ACTIVITĂŢII INSTANŢEI, PROGRESELE REALIZATE ÎN ACEST DOMENIU

În baza Hotăririi nr. 365/17.05.2006 a Plenului C.S.M., s-au aprobat

termenii de referinţă ai Strategiei de comunicare publică şi PR pentru sistemul

judiciar, menţionîndu-se în acest document că unul din punctele cheie ale acestei

Strategii este reprezentat de transparenţa actului de justiţiei şi cultivarea abilităţilor

de comunicare.

Lipsa unei comunicări eficiente, corecte şi directe în interiorul sistemului

judiciar şi între sistemul judiciar şi societatea civilă sau instituţiile statului este una

dintre cele mai importante cauze ale lipsei de transparenţă a sistemului judiciar.

În ceea ce priveşte transparenţa actului de justiţie, trebuie menţionat că

sistemul de justiţie, ca şi oricare alt sistem funcţional din România, are reguli

proprii de activitate, instituite prin Regulamentul de Ordine Interioară al

Instanţelor Judecătoreşti şi Hotărîri ale C.S.M. Mai mult decât atât, actul de

justiţie reprezintă aplicarea unor norme reglementate de Codul Penal şi Codul

Civil, Codul de Procedură Penală şi Codul de Procedură Civilă, precum şi de

celelalte coduri în materie fiscală, administrativă, etc.

Ritmul tot mai alert al transformărilor sociale din ultimii ani a generat

un proces intens de profesionalizare a justiţiei, normele şi procedurile judiciare

devenind tot mai specializate şi mai complexe.

În acelaşi timp, acest proces generează o "ermetizare" a modului de

funcţionare a mecanismului judiciar pentru marea majoritate a cetăţenilor,

acestora fiindu-le tot mai dificil să-şi valorifice drepturile în procedurile

judiciare, atunci când nu beneficiază de asistenţă juridică calificată.

Or, principiul realizării binelui public, care guvernează statul de drept, face

inadmisibil ca justiţia să devină un mecanism abstract pentru cetăţean.

Creşterea gradului de transparenţă a procedurilor judiciare, astfel încât

acestea să fie pe deplin accesibile fiecărui cetăţean în parte, reprezintă o necesitate


a societăţii actuale, în vederea asigurării respectării principiului constituţional al

liberului acces la justiţie.

În cursul anului 2009 s-au asigurat condiţiile necesare pentru ca persoanele

interesate să se poată adresa instanţei, iar pe de altă parte au fost create mijloacele

pentru ca aceste persoane să obţină informaţii necesare pentru a-şi putea exercita

drepturile care le sunt recunoscute de lege şi, în anumite situaţii, chiar sprijinirea

exercitării acesteia.

În acest sens, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti funcţionează Biroul de

Informare si Relaţii Publice, care are program zilnic şi în cadrul căruia

funcţionează un judecător delegat, care îndeplineşte şi funcţia de purtător de cuvânt

al instanţei şi un funcţionar public care asigură efectuarea lucrărilor specifice.

Aceştia asigură, în condiţiile legii, accesul publicului la informaţiile de

interes public şi, de asemenea, dau răspuns la petiţiile şi cererile justiţiabililor.

De asemenea, în incinta instanţei au fost organizate puncte de informare -

documentare, care permit accesul justiţiabililor şi reprezentanţilor mass-media la

informaţii şi documente de interes public, la materiale informative referitoare la

activitatea de judecată cuprinzând elementele necesare pentru introducerea unei

cereri în justiţie, pentru susţinerea şi promovarea căilor de atac şi de asemenea, pe

pagina de internet a Curţii de Apel Ploieşti pot fi accesate informaţii de interes

public.

În vederea realizării accesului liber la justiţie, au fost instalate şi puse în

funcţiune patru infochioşcuri destinate uzului public, care permit accesul la

dosarele instanţei, respectiv la datele referitoare la stadiul soluţionării cauzei.

Reţeaua informatică, în speţă programul Ecris, permite realizarea accesului

la informaţiile din dosar ale justiţiabililor, fără a mai fi necesară deplasarea la

sediul instanţei.

De asemenea, tot în cursul anului 2009 a fost deschis accesul publicului larg

la hotărârile judecătoreşti, în mod gratuit şi integral, prin punerea în funcţiune a

programului informatic JURINDEX.


Indexul de jurisprudenţă, dezvoltat încă de la început ca o aplicaţie menită să

faciliteze accesul gratuit şi liber al profesioniştilor şi publicului larg la

jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, se constituie astfel într-un instrument care

contribuie la creşterea gradului de tranparenţă al activităţii judiciare.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată reprezintă

documente de interes public prin excelenţă, caracterul public al activităţii de

soluţionare a litigiilor de către instanţe având o importanţă majoră pentru

funcţionarea corectă a statului de drept.

De asemenea, punerea la dispoziţia publicului a tuturor documentelor

produse de sistemul judiciar în exercitarea procesului de înfăptuire a justiţiei

reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare.

Tot în vederea asigurării transparenţei activităţii instanţei, în cursul anului

2009 au fost transmise reprezentanţilor presei şi postate pe web site-ul Curţii de

Apel Ploieşti 12 comunicate de presă prin care au fost aduse la cunoştinţa

publicului acţiunile organizate de Curtea de Apel Ploieşti, hotărârile adoptate de

Adunarea Generală a judecătorilor din circumscripţia acestei instanţe referitoare la

protestul magistraţilor cu privire la conţinutul legii de salarizare unitară a

personalului plătit din fonduri bugetare, precum şi informarea mass-mediei şi a

justiţiabililor cu privire la aspectele discutate în cadrul conferinţei de presă

organizate la sediul C.S.M. cu tema „Colapsul instanţelor judecătoreşti”.

De asemenea, au fost transmise reprezentanţilor mass-media invitaţii de

presă pentru a participa la diferitele evenimente organizate de Curtea de Apel

Ploieşti.

În scopul restabilirii încrederii între cei care înfăptuiesc actul de justiţie,

beneficiarii acestuia şi societatea civilă, dar şi pentru a apropia justiţia de cetăţeni,

Curtea de Apel Ploieşti a organizat în cursul anului 2009 o serie de acţiuni ce s-au

constituit într-o bună oportunitate de a-şi face cunoscută activitatea, cu plusurile şi

minusurile ei şi un bun prilej pentru justiţiabili şi reprezentanţi mass-media de a


se informa asupra felului în care funcţionează organele judiciare şi a modului

cum se desfăşoară procedurile judiciare.

Acţiunile desfăşurate de Curtea de Apel Ploieşti în cursul anului 2009 au fost

următoarele:

14.04.2009 – Curtea de Apel Ploieşti a organizat acţiunea „O rază de

lumină tuturor copiilor!” cu ocazia Sărbătorilor Pascale, în urma căreia

copiii găzduiţi de Complexul de Servicii Comunitare – „Rază de Soare”

Băicoi au primit în dar cozonaci, dulciuri, hăinuţe, jucării şi un calculator,

cadouri donate de colectivul de magistraţi şi personalul Curţii de Apel

Ploieşti.

08.05.2009 – Curtea de Apel Ploieşti a organizat o manifestare prilejuită de

Ziua Europei, sărbătorită în fiecare an la 9 mai, invitând în acest sens un

grup de 14 elevi ai Liceului Pedagogic „Jean Monnet”, interesaţi în

cunoaşterea semnificaţiei acestei zile, precum şi a sistemului judiciar

românesc.

23.10.2009 – Curtea de Apel Ploieşti a organizat festivităţi prilejuite de Ziua

Europeană a Justiţiei Civile, eveniment destinat să permită cetăţenilor

Europei să înţeleagă mai bine funcţionarea concretă a propriilor sisteme

judiciare, avându-se în vedere în acest sens o acţiune de sensibilizare şi de

informare destinată publicului larg cu privire la drepturile de fiecare zi. Cu

această ocazie, conducerea Curţii de Apel Ploieşti a decis să invite la sediul

său un grup de 42 de elevi de la Liceul de Artă „Carmen Sylva”, precum şi

un grup de studenţi de la Universitatea George Bariţiu Braşov - Centrul de

Studii Ploieşti, interesaţi în cunoaşterea sistemului judiciar românesc, care să

participe la acest eveniment.

17.12.2009 – Curtea de Apel Ploieşti a organizat acţiunea „Moş Crăciun

există pentru toţi!” cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, în urma căreia sacul lui

Moş Crăciun a fost umplut generos cu hăinuţe, jucării, dulciuri şi cadouri

donate de colectivul de magistraţi şi personalul instanţei, copiilor din


cadrul Centrului de Servicii Comunitare „Sfânta Maria” - Vălenii de

Munte, judeţul Prahova.

Astfel, Curtea de Apel Ploieşti a manifestat un rol activ în sensul desfăşurării

unor acţiuni de sensibilizare şi de informare destinate publicului larg, având drept

scop creşterea gradului de transparenţă a activităţii instanţei.

3.11. PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

În scopul garantării şi protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, a fost

adoptată Legea 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea

datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, iar în temeiul acestui

act normativ Curtea de Apel Ploieşti este operator de date cu caracter personal.

În condiţiile în care instanţa prelucrează date cu caracter personal şi în

materie civilă întrucât în cauzele de acest gen se indică domiciliile justiţiabililor,

iar în anumite situaţii, în functie de specificul unor speţe, se menţionează datele de

stare civilă ale părţilor, profesia şi locul lor de muncă, ceea ce permite ca ele să fie

identificabile, notificarea întocmită sub acest aspect având ca scop "administrarea

justiţiei" fiind înregistrată sub nr.3120.

Numărul corespunzător înregistrării fiecărei notificări a fost menţionat pe

documentele aferente prelucrărilor de date efectuate în scopurile declarate,

prelucrări prin care datele cu caracter personal sunt colectate, stocate sau

dezvăluite.

În cursul anului 2009, Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele din circumscripţia

acesteia nu au fost confruntate cu exercitarea de către persoanele vizate a

drepturilor recunoscute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu

privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date,


dreptul de intervenţie, dreptul de opoziţie şi dreptul de informare şi nici nu s-au

înregistrat litigii având ca obiect apărarea drepturilor garantate de acest act

normativ, drepturi încălcate în procedura prelucrării datelor cu caracter personal.

În vederea informării justiţiabililor, s-au afişat în locuri vizibile anunţuri cu

privire la calitatea instanţei de operator care prelucrează date cu caracter personal,

inclusiv a drepturilor prevăzute de această lege, respectiv dreptul de acces la date,

dreptul de opoziţie, dreptul de intervenţie şi dreptul de informare, realizându-se, de

asemenea, prezentarea dispoziţiilor actului normativ şi personalului din cadrul

instanţei.

Având în vedere evoluţiile legislative pe plan comunitar şi naţional, este

evident că se impune o armonizare a dispoziţiilor legale interne, astfel încât

asigurarea accesului la informaţiile de interes public să nu încalce principiul

protejării datelor personale care sunt incluse în documentele gestionate de

autorităţile şi instituţiile publice ce intră sub incidenţa Legii 677/2001.

Instanţa a luat act de decizia nr.60/2006 emisă de preşedintele Autorităţii

Naţionale de Supraveghere prin care s-au aprobat noi formulare de notificare,

procedându-se în consecinţa, prin înaintarea unei notificari simplificate.

În procesul aplicării Legii nr.677/2001 s-au înregistrat dificultăţi în privinţa

înţelegerii corecte a termenilor cu care aceasta operează şi a domeniului său de

aplicare, impunându-se, de aceea, distribuirea unor materiale informativ –

explicative, suplimentare celor existente pe website-ul autorităţii de supraveghere,

elaborarea unor ghiduri care să prevadă atribuţii specifice în vederea aplicării

corecte a legii, precum şi organizarea unor întâlniri, în scopul pregătirii

personalului responsabil cu monitorizarea aplicării legislaţiei privind protecţia

datelor cu caracter personal.

3.12. ASPECTE PRIVIND SITE-UL INSTANŢEI


STOCAREA DOCUMENTELOR ÎN FORMAT ELECTRONIC ŞI PARTICIPAREA LA PROGRAMUL JURINDEX

Aspecte privind site-ul Curţii de Apel Ploieşti

Web site-ul Curţii de Apel Ploieşti are următoarea structură:

1. Prezentare – cuprinde informaţii privind data înfiinţării instanţei,

sediul în care îşi desfăşoară activitatea, competenţa materială.

2. Organizare – cuprinde informaţii privind conducerea instanţei,

componenţa colegiului de conducere, precum şi date referitoare la structura

organizatorică a Curţii de Apel Ploieşti, cu indicarea compartimentelor instanţei şi

a componenţei acestora, respectiv se indică componenţa biroului de informare şi

relaţii publice, numele şi prenumele purtătorului de cuvânt al Curţii, componenţa

secţiilor, a compartimentului arhivă-registratură, personalul care îndeplineşte alte

atribuţii (psiholog, auditor, grefier-statistician), componenţa compartimentului

informatică juridică, documentare, a departamentului economico-financiar şi

administrativ şi audit intern, precum şi conducătorii auto.

3. Liste şedinţe – cuprinde planificarea şedinţelor de judecată

4. Dosare – asigură accesul publicului larg la informaţii referitoare la

dosarele aflate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti

5. Jurisprudenţă - aplicaţie menită să faciliteze accesul gratuit şi liber al

profesioniştilor şi publicului larg la hotărârile judecătoreşti pronunţate de această

instanţă

6. Informaţii statistice – asigură accesul justiţiabililor la Bilanţul Curţii

de Apel Ploieşti pentru anii 2005, 2006, 2007, 2008 precum şi la Raportul de

activitate referitor la Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de

interes public pentru anii 2007, 2008

7. Informaţii de interes public - asigură accesul justiţiabililor şi al

reprezentanţilor mass-media la următoarele informaţii: extras din Legea nr.


544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; comunicate de

presă; date de contact ale purtătorului de cuvânt al instanţei; modele de

cereri-tip pentru exercitarea dreptului prevăzut de Legea nr. 544/2001; taxe

judiciare de timbru (cuantum, nr. de cont şi codul fiscal al Curţii); taxe pentru

efectuarea de copii xerox (cuantum, nr. de cont şi codul fiscal al Curţii); plată

cauţiuni (nr. de cont); model citaţii; competenţa jurisdicţională a instanţelor

judecătoreşti române în materia dreptului internaţional privat, civil şi comercial;

programul de funcţionare al instanţei; compartimentele auxiliare ale instanţei –

atribuţii şi organigramă; ghiduri practice pentru jurnalişti şi justiţiabili; date privind

oragnizarea de concursuri; Bilanţul Curţii de Apel Ploieşti pentru anii 2005, 2006,

2007, 2008; Raportul de activitate referitor la Legea nr. 544/2001 privind liberul

acces la informaţiile de interes public pentru anii 2007, 2008; posturi vacante de

judecător; lista documentelor produse/gestionate de Curtea de Apel Ploieşti

conform Legii nr. 544/2001; declaraţii de interese judecători ai Curţii de Apel

Ploieşti; declaraţii date de judecătorii Curţii de Apel Ploieşti conform art. 5 alin (3)

din Legea nr. 303/2004 , date în anii 2007, 2008, 2009; informare mandat

european.

8. Alte informaţii – cuprinde decizii relevante ale Curţii de Apel Ploieşti

2006, 2007, 2008, 2009

9. Contact – sunt indicate coordonatele de contact ale instanţei, adresă,

numărul de telefon, numărul de fax, adresă de e-mail, numărul de telefon al

purtătorului de cuvânt al Curţii şi al consilierului de la Biroul de Informare şi

Relaţii Publice

10. Atlas judiciar – sunt indicate localităţile aflate în raza teritorială a

instanţelor judecătoreşti din circumscripţia Curţii şi codurile poştale aferente.

Aspecte privind stocarea documentelor în format electronic


Tipurile de dosare şi documentele asociate ce urmează a fi scanate de către

instanţe în prima etapă a procesului de arhivare electronică a dosarelor

Se vor scana în toate materiile în principal documentele nou intrate, astfel:

cerere de chemare în judecata (cu completările şi precizările aferente); cerere

reconvenţională (cu completările şi precizările aferente); cerere de intervenţie (cu

completările şi precizările aferente); cerere de chemare în garanţie (cu completările

şi precizările aferente); întâmpinare (cu completările şi precizările aferente); note

de şedinţă; note de concluzii (concluzii scrise); declaraţiile de martori; expertizele;

cererile de apel/recurs;.

De asemenea în materia Insolvenţei se vor scana: cerere de deschidere a

procedurii insolvenţei; declaraţiile de creanţă; contestaţiile; actele lichidatorului

planul de reorganizare.

Toate documentele se scanează de îndată ce au fost primite, înainte de a fi

cusute la dosar, cât timp suportul de hârtie este intact.

Actele care au fost redactate de Instanţă şl inserate în ECRIS nu vor fi

scanate

Recomandări de implementare a Sistemelor de Arhivare Electronică

Documentelor (SAE HiStore)

I. Sistemul de arhivare va fi denumit în continuare SAE (Sistem de Arhivare

Electronică). SAE are ca scop crearea unei arhive electronice de documente,

instrument informatic care să permită eficientizarea muncii utilizatorilor acreditaţi

să aibă acces la documentele din arhiva electronică a instanţelor.

Întreţinerea SAE se realizează exclusiv de către membri ai personalului de

specialitate informatică din cadrul instanţei de judecată, care au atât atribuţiile

necesare, cât şi instruirea corespunzătoare. Componentele sistemului de arhivare:

Componentele majore ale sistemului sunt:

(a) Componenta hardware a SAE:

(a.1.) Echipamente de scanare a documentelor în format hârtie: scanner color

pentru hârtie imprimată pe ambele feţe format A3, A4, B5, etc. Rezultatul scanării


unui document îl constituie o imagine a acestuia, într-un format electronic

(recomandat de tip PDF), care nu permite modificarea conţinutului imaginii

documentului şi permite semnarea electronică a documentului cu un certificat

digital calificat sau necalificat.

(a.2.) Infrastructura IT de stocare de documente: servere, UPS-uri (surse

neîntreruptibile de putere pentru servere), echipamente de stocare externă şi discuri

UDO (disc de stocare magneto-optica).

(b) Componenta software a SAE: sisteme de operare, sisteme de gestiune a

bazei de date, modul central aplicaţie arhivare electronică, modul de captură,

indexare şi preluare în arhiva electronică a documentelor scanate sau existente

într-un format digital, modul căutare şi extragere documente din arhiva electronică

a instanţei de judecată.

Principalele funcţionalităţi ale sistemului de arhivare electronică sunt

următoarele:

Scanarea documentelor (transformarea unui document aflat pe suport de

hârtie într-un document în format electronic de tip PDF).

preluarea documentelor scanate de către aplicaţia de arhivare electronică şi

stocarea acestora în mod centralizat şi securizat. Modalitatea de

identificare şi adăugare a documentelor în baza de date se face în funcţie

de datele specifice prestabilite pentru fiecare tip de document în parte, de

exemplu: numărul dosarului, data documentului, emitentul, tipul de

document, etc. Documentele adăugate în baza de date pot fi disponibile în

diverse formate electronice: PDF, TXT, Word, etc. Există posibilitatea de a

extinde în viitor tipurile de documente adăugate în baza de date.

preluarea de documente din mediu nestructurat (hârtie, fişiere din Microsoft

Office, baze de date, XML, multimedia).

Clasificarea structurilor organizatorice, a utilizatorilor şi

documentelor/lucrărilor/dosarelor (acestea pot fi dosare de judecată din

instanţe sau documente cu caracter administrativ).


Căutarea documentelor/lucrărilor/dosarelor în funcţie de criteriile de căutare

prestabilite.

Extragerea de documente din arhiva electronică, vizualizarea şi imprimarea

acestora.

Transferarea de documente/lucrări/dosare între arhivele electronice ale

instituţiilor sistemului judiciar.

Stocarea documentelor/lucrărilor/dosarelor şi gestionarea acestora cu

respectarea standardelor informatice în vigoare (inclusiv salvarea şi

restaurarea datelor).

Gestionarea utilizatorilor şi acordarea drepturilor de acces conform

politicilor de securitate stabilite de instanţa de judecată.

Toate acţiunile prin care un utilizator are acces la documentele electronice

stocate de SAE sunt monitorizate.

Accesul la un document electronic este acordat exclusiv prin intermediul

interfeţei de lucru a programelor SAE şi exclusiv persoanei care are drept de acces

la acel document.

Sistemul SAE permite utilizarea semnăturii electronice calificate, el fiind

implementat implicit cu utilizarea sistemului de semnare electronică necalificată.

Aceasta însemnă că utilizarea sistemului este personalizată, utilizatorii

răspunzând pentru acţiunile înregistrate de aplicaţie în jurnalele de operaţiuni.

Trebuie menţionat că, în ceea ce priveşte dosarele juridice (care sunt

înregistrate în sistemul ECRIS), arhivarea se poate realiza astfel:

A. Scanarea documentelor şi adăugarea altor tipuri de documente electronice

(audio, video) se realizează pe măsură ce documentele se ataşează la dosar –

constituie varianta de lucru cea mai indicată deoarece oferă o soluţie de

reconstituire a probelor în cazul în care acestea dispar de la dosar.

B. Scanarea documentelor se realizează după ce dosarul a fost soluţionat, dar

înainte de sigilarea acestuia.


C. În cazul în care dosarul conţine şi dosare componente sigilate şi legate

trebuie a fi stabilite normele de lucru pentru procesele de desigilare şi apoi de

resigilare.

Scanarea acestor dosare se poate realiza la intrarea acestora în instanţă, pe

parcursul soluţionării sau după soluţionarea dosarului.

În vederea implementării sistemului de arhivare electronică la nivelul Curţii

de Apel Ploieşti şi al instanţelor arondate, departamentul IT din cadrul Curţii a luat

măsurile necesare în vederea instalării echipamentelor pentru sistemul de arhivare

electronică la sediul Curţii şi al fiecărei instanţe arondate, fiind instalată aplicaţia

software HISTORE de către reprezentantul societăţii desemnate de Ministerul

Justiţiei.

De asemenea, s-a realizat instruirea administratorilor aplicaţiei şi a

personalului desemnat de conducerile instanţelor.

Aspecte referitoare la participarea la programul JURINDEX

Programul JURINDEX - indexul de jurisprudenţă a fost dezvoltat încă

de la început ca o aplicaţie care să faciliteze accesul gratuit şi liber al

profesioniştilor şi publicului larg la jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată reprezintă

documente de interes public prin excelenţă, caracterul public al activităţii de

soluţionare a litigiilor de către instanţe având o importanţă majoră pentru

funcţionarea corectă a statului de drept.

Punerea la dispoziţia publicului a tuturor documentelor produse de sistemul

judiciar în exercitarea procesului de înfăptuire a justiţiei reprezintă un instrument

fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare, care este un principiu de

baza al democraţiei.


Cetăţenii au dreptul să cunoască hotărârile pronunţate de o instanţă, astfel

încât sa nu rişte sa fie luaţi prin surprindere şi să-şi poată realiza drepturile în

instanţă în conformitate cu practica constanta a acesteia.

Accesul la hotărârile judecătoreşti trebuie sa fie integral, fără sa fie limitat

de instituirea unor criterii subiective de selectare a lor, cum ar fi noţiunea de

jurisprudenţă relevantă, şi fără să se intervină asupra formei originale a hotărârilor

judecătoreşti pronunţate de instanţe.

Eficienţa poate fi atinsă doar prin automatizarea procesului de publicare a

hotărârilor judecătoreşti şi depăşirea stadiului revolut de selectare, prelucrare şi

publicare manuală a acestora.

Tehnologia - Aplicaţia de jurisprudenţă JURINDEX este posibilă datorită

dezvoltării în premieră în cadrul Tribunalului Vrancea a unui program software

@Hotmod care permite anonimizarea complet automata a hotărârilor judecătoreşti.

Acest program, asupra căruia JURINDEX deţine drepturile exclusive de

exploatare, face posibil, în condiţii de deplină securitate şi confidenţialitate,

eliminarea total automatizată şi extrem de rapidă a tuturor datelor cu caracter

personal conţinute în hotărârile judecătoreşti.

Scopul acestui proiect este creşterea transparenţei sistemului judiciar prin

asigurarea accesului integral şi gratuit al publicului la jurisprudenţa instanţelor,

creşterea responsabilităţii sistemului judiciar şi, totodată, acesta se constituie într-

un mecanism in vederea unificării practicii judiciare şi creşterii gradului de

predictibilitate a acesteia.

Într-o primă etapă s-au publicat hotărârile judecătoreşti pronunţate de curţile

de apel în anii 2008-2009, urmând ca, pe viitor, pe măsura extinderii aplicaţiei, să

fie publicate hotărârile judecătoreşti pronunţate de toate instanţele judecătoreşti, pe

materii, obiecte şi stadii procesuale.

Aplicaţia informatică Ecris este implementată la nivelul tuturor instanţelor,

iar hotărârile pronunţate şi salvate în cadrul acesteia sunt stocate în bazele de date

aferente.


Prin punerea în practică a programului Jurindex se intenţionează procesarea

hotărârilor în vederea anonimizării prin intermediul programului HOTMOD şi

publicarea acestora pe un site public, la care va avea acces orice persoană

interesată.

Pentru realizarea în condiţii optime a proiectului, Curtea de Apel Ploieşti a

procedat în ceea ce priveşte operarea în cadrul aplicaţiei Ecris, respectiv: toate

documentele de tip hotărâre au fost salvate în programul ECRIS, indiferent dacă au

fost sau nu redactate direct în acesta, toate documentele de tip hotărâre au fost

închise la data când procesul de redactare s-a finalizat, întrucât numai aceste

documente vor fi selectate de programul Jurindex pentru publicare, s-a preocupat

de efectuarea tuturor menţiunilor în programul Ecris pentru dosarele confidenţiale,

conform legii (bifa de confidenţialitate), dat fiind că toate aceste documente vor fi

exceptate de la aducerea pe site-ui public.

Totodată, în cazul în care are loc schimbarea încadrării juridice, ulterior

înregistrării unui dosar, este necesar să fie modificat obiectul cauzei respective şi

în Ecris, pentru a se evita apariţia pe portal, în urma selectării unui anume obiect, a

unor hotărâri ce privesc în realitate speţe diferite.

În privinţa anonimizării poreclei în dosarele penale, sistemul ECRIS nu are o

zonă dedicată introducerii acesteia, ceea ce face dificilă anonimizarea automată a

acestei informaţii. In aceste condiţii, s-a impus introducerea informaţiei în

completarea prenumelui, în pagina Detalii părţi.

Pentru asigurarea posibilităţii efectuării unor căutări după componenţa

completului de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a luat măsuri pentru completarea

componenţa completului pentru fiecare şedinţă şi pentru fiecare dosar în parte.

În conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) din Legea nr. 677/2001 pentru

protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera

circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă date

cu caracter personal - orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată

sau identificabilă. Aşa cum rezultă din dispoziţiile art 3 lit. b) din acelaşi act


normativ, dezvăluirea către terţi a datelor cu caracter personal constituie o

prelucrare a acestora.

Prin urmare, publicarea hotărârilor judecătoreşti, care conţin date cu caracter

personal, reprezintă o prelucrare a acestor date.

În aceste condiţii, în lipsa consimţământului persoanelor vizate, s-a impus

anonimizarea tuturor datelor cu caracter personal, referitoare la orice persoană

menţionată în cuprinsul hotărârii. Intră în această categorie datele privind: numele,

prenumele, porecla, adresele, datele şi locurile de naştere, codul numeric personal

şi ocupaţia.

Hotărârea nr. 308 din 5 martie 2009 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii prevede următoarele:

Art.2 - Anonimizarea datelor caracterizate ca personale, precum: numele,

prenumele, porecla, adresele, datele şi locurile de naştere, codul numeric personal

şi ocupaţia.

Art 3 - Publicarea numelor judecătorilor, numărului de dosar şi numărului

hotărârii.

Art. 4 - Stabilirea următoarelor obligaţii care revin instanţelor: salvarea

tuturor hotărârilor în aplicaţia ECRIS; închiderea tuturor hotărârilor pentru viitor;

bifarea butonului „confidenţial", atunci când legea prevede; modificarea obiectului

cauzei în ECRIS, în situaţia schimbării încadrării juridice; completarea prenumelor

părţilor, în pagina Detalii parte, cu informaţiile privind porecla, în dosarele penale;

completarea componenţei completului de judecată pentru fiecare dosar în parte, in

ECRIS; transmiterea bazei de date ECRIS, în integralitatea sa, precum şi a tuturor

hotărârilor, către echipa Jurindex, la solicitarea acesteia.

Art. 5 - Stabilirea următoarelor obligaţii care revin Consiliului Superior al

Magistraturii: dezvoltarea portalului JURINDEX pentru a răspunde mai bine

cerinţelor de căutare a informaţiilor şi îmbunătăţirea funcţiilor oferite publicului,

asigurarea infrastructurii hardware pentru stocarea hotărârilor şi pentru găzduirea

portalului JURINDEX prin asigurarea cu serverele necesare, precum şi prin


asigurarea cu instrumentele de indexare pentru căutare hotărâri după elemente din

conţinutul acestora, asigurarea service-ului şi a mentenanţei infrastructurii

hardware şi a portalului JURINDEX şi asigurarea vizibilităţii proiectului pe toată

perioada derulării lui, prin crearea şi susţinerea unei secţiuni dedicate pe pagina de

web a Consiliului şi promovarea serviciului JURINDEX - indexul jurisprudenţei

naţionale.

Art. 6 - Nu vor fi publicate hotărârile pronunţate în cauzele având

următoarele obiecte:

a) penal - trădarea (art. 155 Cp.), trădarea prin ajutarea inamicului (art. 156

Cp.), trădare prin transmitere de secrete (art. 157 Cp.), acţiunile duşmănoase contra

statului (art. 158 Cp.), spionajul (art. 159 Cp.), atentatul care pune în pericol

securitatea statului (art. 160 Cp.), atentatul contra unei colectivităţi (art. 161 Cp.),

subminarea puterii de stat (art. 162 Cp.), actele de diversiune (art. 163 Cp.),

subminarea economiei naţionale (art. 165 Cp.), propaganda în favoarea statului

totalitar (art. 166 Cp.), acţiuni împotriva ordinii constituţionale (art. 1661 Cp.),

complotul (art. 167 Cp.), compromiterea unor interese de stat (art. 168 Cp.),

comunicarea de informaţii false (art 1681 Cp.), divulgarea secretului care

periclitează securitatea statului (art. 169 Cp.), nedenunţarea (art. 170 Cp.),

infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin (art. 171 Cp.), violul (art. 197

Cp.), actul sexual cu un minor (art. 198 Cp.), seducţia (art. 199 Cp.), perversiunea

sexuală (art. 201 Cp.), incestul (art. 203 Cp.), corupţia sexuală (art. 202 Cp.),

hărţuirea sexuală (art. 203' Cp.), contaminarea venerică şi

transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit (art. 309 Cp.), cerere privind

interceptări şi înregistrări audio-video (art. 911 şi următoarele C.p.p.), cerere

privind efectuarea de percheziţii (art. 100 şi următoarele C.p.p.), luarea măsurii

obligării la tratament medical (art. 113 Cp. şi art. 162 C.p.p.), luarea măsurii

internării medicale (art. 114 Cp. şi art. 162 C.p.p.), înlocuirea tratamentului

medical (art.431 C.p.p.), înlocuirea sau încetarea internării medicale (art.434

Cp.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 3091 Cp.), internarea medicala,


obligarea la tratament medical, rele tratamente aplicate minorului (art. 306 Cp.),

pornografie infantilă (art. 18 din Legea 678/2001), infracţiuni privind adopţia

(O.U.G 25/1997);

b) minori şi familie: adopţie, contestare paternitate, contestare/recunoaştere

paternitate, deschidere procedură adopţie, divorţ prin acord, divorţ, dezvăluirea

identităţii părinţilor fireşti, nulitate căsătorie, plasament, plasament de urgenţă,

prelungire încredinţare pentru adopţie, recunoaştere paternitate, revocare

încredinţare pentru adopţie, stabilire domiciliu minor, stabilire paternitate, tăgadă

paternitate;

c) civil - punere sub interdicţie;

d) proprietate intelectuală - brevete de invenţii.

3.13. ASPECTE PRIVIND CALITATEA MANAGEMENTULUI LA NIVELUL INSTANŢEI

Instanţa judecătorească se înfăţişează ca un tip special de organizaţie, în

care îşi desfăşoară activitatea magistraţii, în vederea realizării unor scopuri precis

determinate prin lege. Având în vedere că raţiunea existenţei oricărei organizaţii

rezidă în realizarea scopurilor sale, formalizate, dar conştiente, evident că şi

activitatea judiciară desfăşurată de magistraţi, ca activitate socială (umană), se

supune unor exigenţe legate de nevoia de previziune, planificare, organizare,

motivare şi control-reglare.

Faptul că, atât preşedintele cât şi vicepreşedintele instanţei, prin realizarea

funcţiilor manageriale, nu pot influenţa în mod direct activitatea proprie

judecătorului, întrucât aceasta din urmă se bazează în mod deosebit pe lege,

probă şi conştiinţă, ci numai colateral, respectiv sub aspect administrativ, nu este

de natură a contrazice nevoia unui management judiciar, ci dimpotrivă, pune în

evidenţă particularităţile acestuia, marcându-i specificitatea, inclusiv în planul


realizării funcţiilor manageriale. Acest lucru presupune proiectare şi realizarea

unui efort conjugat de echipă, materializat în corelarea activităţii de

management, atât între preşedinte şi vicepreşedinţi cât şi cu preşedinţii de secţie.

Cele trei legi cu privire la justiţie şi regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti creează cadrul adecvat pentru un management de echipă,

participativ, apt să asigure cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţii de

judecată şi de înfăptuire a actului de justiţie.

La nivelul Curţii de Apel Ploieşti, echipa managerială a fost formată în anul

2009 din Preşedinte numit în această funcţie pentru un al doilea mandat, în urma

promovării examenului pentru numire în funcţii de conducere, la data de 1 ianuarie

2010, cei doi Vicepreşedinţi, numiţi, în urma promovării aceluiaşi examen, la data

de 15 iulie 2009 şi respectiv 1 ianuarie 2010, în acest ultim caz fiind vorba de

exercitarea celui de-al doilea mandat. Din aceeaşi echipă managerială fac parte şi

Preşedinţii celor 4 Secţii ale instanţei, numiţi prin Hotărâre a Consiliului Superior

al Magistraturii, la propunerea Preşedintelui Curţii, în cursul anului 2009.

Activitatea tuturor celor şase membri ai echipei de conducere, din punct

de vedere al atribuţiilor manageriale, s-a raportat, în sfera iniţiativei, a punerii în

discuţie şi a luării deciziilor la obiectivele pe care preşedintele şi le propune în

actualul mandat individualizat la perspectivele propuse pentru 2010, dar şi la

limitele impuse de atribuţiile fiecărei funcţii, precum şi de statutul impus de lege

Colegiului de conducere al Curţii, dar şi Adunării Generale a judecătorilor.

În activitatea sa de organizare, coordonare şi control, fiecare manager,

indiferent de nivelul la care acţionează, a urmărit să acorde o atenţie deosebită

respectării normelor deontologice, ca factor de armonizare a acţiunilor de

ansamblu ale personalului instanţei, cu aşteptările publicului care vine în contact

cu actul de justiţie.

Întrucât managementul practicat în instanţele judecătoreşti prezintă aspecte

particulare, determinate de specificul activităţii sistemului justiţiei în contextul

general al reformării sistemului judiciar, activitatea managerială a oricărei


instanţe trebuie să fie orientată către îndeplinirea cu precădere a două obiective:

creşterea calităţii actului de justiţie şi îmbunătăţirea imaginii instanţei.

În vederea îndeplinirii acestor obiective, pentru a da eficienţă sporită

managementului instanţei, ţinând cont de caracteristicile fiecărei funcţii în parte,

toţi reprezentanţii echipei de conducere, şi-au propus atât pentru anul 2009, cât şi

pentru 2010, urmărirea unor direcţii prioritare de acţiune constând în: mai buna

organizare a activităţii instanţei, creşterea gradului de transparenţă a actului

de justiţie, asigurarea transparenţei actului de conducere.

La începutul anului, prin ordinul de serviciu dat de preşedinte, cu

aprobarea colegiului de conducere, s-au dispus măsuri organizatorice, cu privire

la componenţa secţiilor şi a completelor specializate, desemnarea şi delegarea

judecătorilor care urmează să îndeplinească şi alte atribuţii în afara activităţii de

judecată, repartizarea personalului auxiliar de specialitate în cadrul

compartimentelor instanţei.

De asemenea, prin măsurile luate s-a asigurat formarea profesională

continuă a judecatorilor, atat în sistem centralizat, cât şi descentralizat, dând

posibilitatea acestora să participe la toate acţiunile pe aceasta temă.

S-a continuat şi în anul 2009 luarea măsurilor pentru asigurarea unei

practici judiciare unitare, organizându-se întâlniri periodice pentru discutarea

problemelor controversate de practica judiciară şi de exprimarea unor puncte de

vedere motivate.

De asemenea, în cursul anului 2009, activitatea managerială a instanţei a

urmaăit şi pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate, în

vederea creşterii calităţii actului de justiţie, prin îndeplinirea corespunzător şi în

termen a lucrărilor încredinţate.

În acest scop, la nivelul instanţei au fost organizate seminarii de prelucrare

a temelor cuprinse în programul de pregătire profesională, şedinţe de aprofundare

a dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară şi a normelor Codului


Deontologic, s-au comunicat personalului auxiliar de specialitate actele normative

cu incidenţă în activitatea de judecată.

Pe de alta parte, conducerea instanţei s-a preocupat de asigurarea

participării la seminariile de pregătire organizate la Nivelul Şcolii Naţionale de

Grefieri, conform programului anual aprobat de Consiliul Superior al

Magistraturii.

Din perspectivă managerială, obiectivele echipei de conducere au fost în

cursul anului 2009 realizate în cea mai mare parte.

La aceasta a contribuit, pe lângă eforturile personale ale reprezentanţilor

conducerii şi magistraţii instanţei care au dat dovadă de interes şi profesionalism în

pregătirea şi participarea la întâlnirile profesionale şi au fost receptivi la toate

problemele secţiei, încercând şi găsind soluţii pentru rezolvarea acestora.

Aceasta întrucât, măsurilor adoptate de către conducere s-a răspuns

printr-o atitudine proactivă, colectivul Curţii, judecători şi personal auxiliar,

acceptând şi cooperând pentru crearea unei reţele de comunicare

informaţională, de natură a stabiliza şi consolida obiectivele iniţiale şi

îndeplinite în totalitate până la finele anului 2009.

3.14. EVALUAREA ŞI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A PERSONALULUI INSTANŢEI

În luna martie 2009, s-a finalizat procesul de evaluare a activităţii

profesionale a judecătorilor Curţii de Apel Ploieşti efectuat pentru perioada 2005 -

2007, toţi cei 48 de judecători îndeplinind criteriile şi indicatorii de evaluare

prevăzuţi de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, cu

modificările şi completările ulterioare, de aprobare a Regulamentului privind


evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, obţinând calificativul ,,foarte

bine”.

Totodată, în luna martie 2009, s-a finalizat şi procesul de evaluare a

activităţii profesionale a judecătorilor ce compun cele 3 comisii de evaluare din

cadrul Tribunalelor Prahova, Buzău şi Dâmboviţa, aflate în raza de activitate a

Curţii de Apel Ploieşti.

În prezent, se află în curs de finalizare activitatea de evaluare a judecătorilor

din cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi a judecătorilor ce compun cele 3 comisii de

evaluare din cele 3 tribunale, aflate în raza de activitate a Curţii de Apel Ploieşti,

pentru anul 2008.

Din activitatea de evaluare efectuată până în prezent, rezultă că se impune

perfecţionarea pregătirii profesionale a judecătorilor, individual şi prin participarea

la seminarii organizate în ţară şi la nivelul Curţii de Apel Ploieşti, în cadrul formării

profesionale continue, pe studierea şi valorificarea jurisprudenţei Curţii Europene a

Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, precum şi a

recursurilor în interesul legii date de Î.C.C.J. şi deciziile Curţii Constituţionale.

Evaluarea personalului auxiliar de specialitate este reglementată de Legea

nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor

judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

Aceste dispoziţii legale se coroborează cu prevederile Hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 818/2008 prin care au fost aprobate modelele

orientative ale fişelor de evaluare a activităţii profesionale a personalului auxiliar

de specialitate.

Pentru anul 2009, procesul de evaluare a personalului auxiliar de specialitate

este în derulare.

Preocuparea pentru însuşirea aprofundată a cunoştinţelor de drept, i-a

determinat pe cea mai mare parte a grefierilor să urmeze cursurile unor facultăţi de

profil sau chiar masterate de specialitate.


Nevoia de pregătire continuă a grefierilor va răspunde întocmai programului

ambiţios reprezentat de proiectul “grefierul principal”, care, într-un viitor nu foarte

îndepărtat, va prelua o parte din atribuţiile judecătorilor.

Din păcate, pe parcursul anului 2009, s-au constatat o serie de

disfuncţionalităţi în activitatea personalului auxiliar de specialitate şi, în temeiul

dispoziţiilor legale incidente în materie, la nivelul instanţelor judecătoreşti din

circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, au fost aplicate 9 sancţiuni disciplinare, fiind

dispuse, în acelaşi timp, măsuri pentru remedierea acestora.

În ceea ce priveşte domeniul evaluării funcţionarilor publici, acesta este

reglementat de Hotărârea Guvernului României nr. 611/2008 pentru aprobarea

normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu

modificările şi completările ulterioare, iar dispoziţiile referitoare la răspunderea

disciplinară a acestora se regăsesc în Legea nr. 188/1999, privind Statutul

funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.

Personalul contractual este evaluat conform dispoziţiilor Legii nr. 154/1998

privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a

indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, iar

răspunderea lor disciplinară este reglementată de Legea nr. 53/2003 referitor la

Codul Muncii.

Procesul de evaluare a acestor categorii de personal este în curs de finalizare.

Nici pentru funcţionarii publici şi nici pentru personalul contractual, în

cursul anului 2009, nu s-au aplicat sancţiuni disciplinare, aceştia îndeplinindu-şi

corespunzător atribuţiile de serviciu.

3.15. CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, PRECUM ŞI VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE

ŞI MĂSURILE DE REMEDIERE A ACESTORA


Vulnerabilităţile cele mai relevante sub aspectul analizei calitative a

activităţii judecătorilor sunt îndeosebi legate de durata rezonabilă de soluţionare a

cauzelor, influenţată de situaţiile de tergiversare a dosarelor, datorate, în principal,

conduitei procesuale necorespunzătoare a părţilor şi avocaţilor, constând în: cereri

nejustificate şi repetate de amânare; lipsa nejustificată a apărătorului la termenul de

judecată; formularea de cereri de recuzare neîntemeiate; lipsa părţilor de la

judecată, fără a se cere judecata în lipsă. Printre vulnerabilităţi, se pot de asemenea

menţiona aglomerarea magistraţilor cu sarcini auxiliare, lipsa unor spaţii adecvate,

pierderea într-un anumit sens a respectului pentru judecătorul ,,de scaun”, toate

fiind pe deplin remediabile, odată cu progresul sistemului judiciar în ansamblul

său.

Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi fost asigurată magistraţilor

posibilitatea absolvirii unor cursuri de informatică ca şi a unor cursuri de limbi

străine încă din anul 2007, influenţele managementului general al instanţei

reflectându-se astfel în creşterea calităţii actului de justiţie.

Eficienţa şi responsabilizarea pe de o parte, precum şi deprinderea

abilităţilor de management al dosarelor pe de alta, constituie preocuparea esenţială

pentru perioada următoare, în condiţiile în care judecătorul trebuie să aibă

permanent controlul propriu asupra volumului de dosare, a evoluţiei acestora, a

motivelor de amânare şi a măsurilor pe care le dispune în vederea finalizării

judecăţii.

Repartizarea aleatorie a dosarelor, cunoaşterea şi utilizarea curentă de către

judecători a sistemului informatic sunt deosebit de importante pentru că asigură

monitorizarea întregii proceduri judiciare, de la termenele de judecată acordate,

la motivele de amânare şi apoi la elaborarea hotărârii şi expedierea corespondenţei

şi a procedurilor dispuse în dosar.


În plus, crearea unui sistem informatizat de lucru în reţea între judecătorii

secţiei, între judecători şi grefieri, precum şi posibilitatea corespondenţei on-line

asigură comunicarea rapidă şi eficientă în modulul judecător/grefier sau între

diverse structuri ale sistemului judiciar, fiind utilizată în cadrul instanţei ca

principal mijloc lucru şi de comunicare.

Preşedintele de secţie trebuie să supravegheze în mod permanent

respectarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor, înregistrarea

lor în ordinea sosirii la instanţă, aplicarea criteriului aleatoriu în sistem informatic

şi urmărirea zilnică a listării cauzelor repartizate.

De asemenea, în conformitate cu atribuţia stabilită de art.26 lit. h din

Regulament, preşedintele de secţie trebuie să urmărească situaţiile în care nu se

aplică repartizarea aleatorie şi a dispoziţiilor privind soluţionarea incidentelor

procedurale, a situaţiilor de transpunere a unei cauze între secţii ori de recalificare

a căilor de atac, etc., drept garanţii pentru respectarea principiilor imparţialităţii şi

transparenţei în realizarea actului de justiţie.

Una din principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român

în general, cu incidenţă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei,

este practica judiciară neunitară.

Pentru remedierea acestei situaţii şi pentru asigurarea securităţii raporturilor

juridice, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, este

necesară: îmbunătăţirea accesului judecătorilor la jurisprudenţă şi Monitorul

Oficial, la baza de date şi publicarea on-line a jurisprudenţei relevante a instanţei

supreme, a celei de contencios constituţional naţional şi european precum şi a

Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene; dezlegarea unitară a problemelor de

drept de instanţa supremă prin recursuri în interesul legii.

Pe această linie, Comisia de unificare a practicii judiciare – înfiinţată prin

hotărârea Plenului C.S.M. nr.116/2008, centralizează şi discută problemele de

drept şi de aplicare neunitară a legii care se prezintă şi analizează la întâlnirile


organizate la nivelul secţiei – lunar ori trimestrial - la întâlnirile cu judecătorii din

teritoriu.

Scopul unei jurisprudenţe unitare îl constituie previzibilitatea soluţiilor şi

adaptarea permanentă la necesităţile concrete rezultate din fluctuaţia continuă a

legislaţiei.

Motivarea personală şi nevoia de pregătire individuală trebuie stimulate, atât

în privinţa judecătorilor, cât şi a grefierilor prin îmbunătăţirea accesului lor la

legislaţie, jurisprudenţă şi literatură juridică, pentru a determina actualizarea

cunoştinţelor cu privire la legislaţia naţională aflată în permanentă schimbare, dar

şi cu privire la modalităţile de aplicare în practică a prevederilor legale, la nivel

naţional şi comunitar

Principalele obiective avute în vedere de catre preşedintele Secţiei civile şi

pentru cauze cu minori şi de familie pentru anul 2009, se referă la: unificarea

practicii judiciare, soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, perfecţionarea

profesională. O parte din acestea au fost atinse în anul 2009

Astfel, în ceea ce priveşte activitatea de unificare a practicii judiciare

principalele obiective au constat în: informarea permanentă a judecătorilor secţiei

cu privire la problemele de drept care au primit o nerezolvare unitară în practică;

organizarea de întâlniri profesionale la nivelul secţiei pentru dezbaterea

respectivelor probleme şi găsirea de soluţii în vederea armonizării practicii

judiciare; invitarea la întâlnirile de practică neunitară a unui reprezentant al Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi pentru proprietate intelectuală; o

permanentă legătură cu instanţele arondate în vederea realizării unui practici

unitare pe diferite probleme de drept; facilitarea unor întâlniri între tribunalele

pentru realizarea unei practici unitare în acele materii în care acestea sunt instanţe

de casaţie; prezentarea permanentă a jurisprudenţei CEDO în ceea ce priveşte

condamnările, pentru pronunţarea de către instanţe a unor hotărâri contradictorii pe

acelaşi probleme de drept.


Cu privire la perfecţionarea profesională a judecătorilor, principalele direcţii

au avut în vedere: fixarea unor teme de învăţământ profesional cu prealabila

consultare a judecătorilor, dintre cele cu aplicabilitate practică frecventă, atât în

domeniul dreptului substanţial, cât şi în domeniul dreptului procedural, precum şi

din jurisprudenţa CEDO şi CJCE; întocmirea de lucrări pe una sau mai multe

dintre temele propuse şi aprobate de judecătorii secţiei; organizarea de mese

rotunde cu magistraţii secţiilor civile ale tribunalelor şi judecătoriilor, dar şi cu

magistraţi de la Înalta Curte în vederea realizării unui schimb de experienţă;

întocmirea unor referate către compartimentul financiar contabil în vederea

obţinerii fondurilor necesare pentru efectuarea unor abonamente la reviste de

specialitate – Dreptul, Pandectele Române, Buletinul Casaţiei, precum şi

achiziţionării unor monografii şi tratate de drept, având în vedere că nu se mai

decontează cărţile de specialitate ale magistraţilor; sesizarea vicepreşedintelui

instanţei în vederea asigurării permanente a accesului la Monitorul Oficial;

sesizarea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel în vederea iniţierii procedurii

de promovare a unor recursuri în interesul legii în caz de neaplicare unitară a legii.

Legat de soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil principalele

obiective au constat în: organizarea de întâlniri profesionale cu reprezentanţii

instituţiilor publice implicate în înfăptuirea actului de justiţie, cu experţii şi

interpreţii judiciari, în vederea cunoaşterii reciproce a greutăţilor întâmpinate

pentru contribuirea la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi căutării mijloacelor şi

modalităţilor de înlăturare a dificultăţilor apărute; sprijinirea judecătorilor secţiei

în vederea aplicării amenzilor judiciare pentru abuz de drept în cazul introducerii

cu rea-credinţă a cererilor de chemare în judecată sau a formulării unor cereri de

recuzare vădit nefondate, precum şi în vederea sancţionării conducătorilor

instituţiilor publice, a experţilor, a martorilor şi a altor participanţi la proces, în

cazul în care din cauza acestora se întârzie cursul judecăţii; organizarea unor

întâlniri profesionale cu avocaţii în vederea conştientizării acestora cu privire la

importanţă aplicării O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar;


prezentarea permanentă a jurisprudenţei cu privire la respectarea termenului

rezonabil de soluţionare a cauzelor; gestionarea corespunzătoare a dosarelor vechi

şi dispunerea tuturor măsurilor necesare în vederea soluţionării acestora..

Multe din obiectivele propuse, în special cele privind dotarea cu publicaţii

de specialitate, participarea la întâlnirile trimestriale a unor reprezentaţi ai Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, organizarea

de întâlniri cu reprezentanţii celorlalte bresele care acţionează în domeniul justiţiei

sau a altor organisme care au legătură într-un fel sau altul cu activitatea de

judecată, nu s-au putut realiza din cauze lipsei de mijloace materiale.

Printre principalele progrese în activitatea Secţiei civile şi pentru cauze cu

minori şi de familie din cadrul Curţii de Apel Ploieşti menţionăm: scăderea

ponderii atacabilităţii hotărârilor, cu atât mai mult cu cât s-a înregistrat o creştere a

numărului dosarelor de apel, precum şi un indice de casare scăzut. De asemenea,

se observă un număr relativ mare de cauze de apel soluţionate într-un interval de 0

– 6 luni.

Sub aspectul vulnerabilităţilor, cea mai mare problemă rămâne cea legată de

administrarea probelor cu expertize tehnice de specialitate în faza de apel. În

vederea remedierii acesteia, principala măsură este aceea a organizării, sub

coordonarea vicepreşedintelui a unor întâlniri cu corpul experţilor tehnici judiciari,

pentru a se face cunoscute dificultăţile întâmpinate de ambele părţi şi a se

îmbunătăţi activitatea de expertiză judiciară.

La nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, creşterii

cantitative a volumului de activitate îi este complementară accentuarea laturii

calitative a activităţii, deşi în mod natural numărul sporit de dosare pe şedinţă

(care a fost în medie, până la preluarea funcţiei, de 60-70 dosare/şedinţă, iar

actualmente a scăzut la circa 35 - 40 dosare/şedinţă), precum şi nivelul mare de

încărcare/judecător, duce la tendinţa diminuării calităţii actului de justiţie.

Astfel, volumul de activitate al Secţiei pentru Conflicte de Muncă şi

Asigurări Sociale a înregistrat o puternică creştere încă de la începutul anului


2008, în comparaţie cu anul 2007 (232%). În anul 2007 au fost înregistrate 1170

dosare, iar în anul 2008 - 2715 dosare. Activitatea secţiei a urmat o creştere

progresivă şi în anul 2009.

Situaţia dosarelor nou intrate în semestrul I 2009 faţă de semestrul I 2008

indică o continuare a procesului de creştere a volumului de activitate cu peste 100

de cauze la această secţie.

Indicele de operativitate pentru aceeaşi perioadă de referinţă a înregistrat de

asemenea o creştere semnificativă, în condiţiile în care, la toate celelalte 3 Secţii

ale Curţii, operativitatea de soluţionare a cauzelor era în scădere, cum rezultă din

indicatorii statistici prezentaţi.

Încărcătura medie pe judecător la data de 31 august 2009 la Secţia pentru

Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale era cel puţin dublă faţă de Secţia

comercială şi de contencios administrativ şi fiscal şi respectiv triplă faţă Secţiile

civilă şi penală ale Curţii.

Toate datele prezentate relevau, din punct de vedere cantitativ, o creştere

progresivă şi semnificativă a activităţii Secţiei pentru Conflicte de Muncă şi

Asigurări Sociale şi care a generat preocuparea conducerii Curţii de Apel de a găsi

soluţii pentru echilibrarea relativă a încărcăturii şi repartizarea cât de cât judicioasă

şi echitabilă a cauzelor între judecătorii instanţei.

În acest sens, în primul semestru al anului 2009, două complete de recurs

aparţinând Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal şi-au

exprimat acordul de a soluţiona litigii de muncă şi asigurări sociale, însă numai

până la data de 1 iunie 2009, aşa încât întreaga activitate judiciară ulterioară a

secţiei a fost desfăşurată exclusiv de cei 9 judecători care compun 3 complete fixe

de recurs.

De aceea, începând cu luna mai 2009, odată cu preluarea, prin delegare, a

funcţiei, constatând că, în circumstanţele date, creşterea îngrijorătoare a nivelului

de încărcare/judecător presupune o mobilizare fără precedent şi o motivare

exemplară, noul preşedinte de secţie, a hotărât, în exercitarea atribuţiei prevăzute


de art. 26 lit.b din Regulament, în acord cu colectivul de judecători ai secţiei, ca pe

perioada vacanţei judecătoreşti să se continue judecata în toate dosarele cu

complete de vacanţă.

De asemenea, s-au stabilit complete de judecată fixe şi zile fixe de şedinţă,

pentru a gestiona cât mai eficient săptămâna de lucru, în condiţiile în care

preşedintele secţiei este programat la fel ca şi ceilalţi judecători, în 4 şedinţe de

judecată pe lună (câte o şedinţă/săptămânal). Instabilitatea completelor de judecată

şi programarea judecătorilor în şedinţe de judecată aproape zilnic diminuează

randamentul şi reduce eficacitatea celorlalte atribuţii judiciare.

Alte măsuri la nivelul aceleaşi secţii privesc degrevarea judecătorilor de

sarcini non-judiciare, repartizarea în module judecători/grefieri astfel încât cele

3 complete fixe de judecată să aibă alocaţi câte 3 grefieri, măsura luată fiind

justificată pentru îmbunătăţirea gestionării dosarelor fiecărui complet de judecată,

operativitate în soluţionare şi eficienţă în redactare, reducerea duratei procedurilor,

elaborarea proiectelor pentru unele hotărâri de o complexitate mai redusă de către

grefierii cu studii superioare.

În esenţă, aceste măsuri au avut drept scop folosirea eficientă a timpului de

muncă şi creează pentru judecători posibilitatea de a optimiza activitatea

personalului auxiliar şi controlul acesteia.

Având în vedere că, din analiza indicatorilor statistici de la finele anului

2009, atât situaţia volumului de activitate, cât şi cea a încărcăturii medii pe

judecător şi respectiv grefier, plasează Secţia de Conflicte de Muncă şi Asigurări

Sociale pe aceeaşi primă poziţie între celelalte secţii ale Curţii, măsurile şi

obiectivele pe care propuse şi îndeplinite deja vor fi continuate şi amplificate în

anul 2010 de către preşedintele secţiei, cu scopul unic de a gestiona printr-un

management eficient şi util, activitatea Secţiei.

Preşedintele Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal a

organizat activitatea administrativ-judiciară a secţiei, având următoarele obiective:

asigurarea bunei desfăşurări a activităţii de judecată a secţiei, repartizarea


judecătorilor în mod echilibrat în şedinţe de judecată, şi planificarea

corespunzătoare a acestora, cu asigurarea unui grad aproximativ egal de

complexitate totală a dosarelor repartizate la primul termen de judecată, pentru toţi

judecătorii secţiei, unificarea practicii judiciare prin organizarea întâlnirilor lunare

de practică neunitară, a întâlnirilor trimestriale, discutarea soluţiilor de principiu

pentru unificarea practicii, comunicate de Secţia de Contencios Administrativ şi

Fiscal a Î.C.C.J., discutarea practicii instanţei de control judiciar, organizarea

studiului profesional al judecătorilor, în mod prioritar pentru cunoaşterea

principiilor dreptului comunitar şi a legislaţiei comunitare, a jurisprudenţei Curţii

Europene a Drepturilor Omului şi a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie.

În anul 2009 au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte echilibrarea

volumului de activitate pentru fiecare judecător, asigurarea unei practici judiciare

unitare, cunoaşterea principiilor dreptului comunitar şi a legislaţiei comunitare, a

jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a jurisprudenţei Curţii

Europene de Justiţie.

Din datele statistice aferente anului 2008, au rezultat diferenţe semnificative

între judecători în ceea ce priveşte numărul şedinţelor de judecată, numărul

dosarelor la primul termen de judecată, complexitatea totală a dosarelor repartizate,

motive pentru care s-a impus, pentru anul 2009, echilibrarea volumului de

activitate de judecată, prin repartizarea echilibrată a judecătorilor în şedinţe de

judecată şi planificarea corespunzătoare a acestora.

Problemele de drept nou apărute şi de practică neunitară au fost soluţionate

în şedinţele secţiei, cu opinia majoritară a judecătorilor, neexistând în principiu

soluţii contradictorii la nivelul secţiei şi în raport cu practica instanţei de recurs.

Volumul de activitate în anul 2009, înregistrat de Secţia Comercială şi de

Contencios Administrativ şi Fiscal, a crescut cu 6,47%, comparativ cu anul 2008,

iar pe fondul creşterii volumului de activitate, operativitatea de soluţionare a

scăzut, de la 89,27 %, în anul 2008, la 88.39 % în anul 2009.


În concordanţă cu dispoziţiile art. 26 şi următoarele din Regulament,

principalele obiective stabilite în „Planul propriu de management pe anul 2009”,

vizează învăţământul profesional al judecătorilor Secţiei Penale şi pentru cauze

cu minori şi de familie, activitatea administrativ-judiciară şi buna desfăşurare a

activităţii de judecată a secţiei, dar şi activitatea de unificare a practicii judiciare la

nivelul secţiei.

În scopul îmbunătăţirii activităţii secţiei, au fost luate măsuri de organizare

şi propunere către Colegiul de Conducere, constituirea completelor de judecată

precum şi a completelor specializate, urmărind asigurarea continuităţii acestora.

Un punct important al planului de management a fost elaborarea Buletinului

jurisprudenţei secţiei.

În vederea repartizării aleatorii a cauzelor, au fost emise decizii care să

contribuie la respectarea dispoziţiilor Regulamentului cu referire la repartizarea

cauzelor în sistem informatic prin programul ECRIS.

Obiectivele stabilite în planul propriu de management pe anul 2009 au fost

îndeplinite în totalitate.

În anul 2009, în activitatea Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de

familie, s-au înregistrat progrese evidente în asimilarea şi aplicarea în practică a

jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, urmare asigurării directe

a accesului magistraţilor la internet, la site-urile instituţiilor publice româneşti, dar

şi comunitare, precum şi prin elaborarea de către Institutul Naţional al

Magistraturii a unor manuale şi culegeri cu cele mai importante decizii pronunţate

de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, distribuite, de asemenea, gratuit,

fiecărui judecător sau a manualului de cooperare judiciară internaţională în materie

penală. În acelaşi timp, trebuie precizat că în anul 2009, coeficientul de

operativitate la Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost de

90,56%, cu mult superior anului precedent, când s-a înregistrat operativitate de

87,58%.


Cel mai important progres ar fi însă o mentalitate nouă, integrată în

realităţile Uniunii Europene, conştientizarea responsabilităţilor şi omogenitatea

colectivului, obţinută prin respectul reciproc al magistraţilor.

CAPITOLUL IV


GESTIONAREA RESURSELOR

4.1. RESURSELE UMANE AFLATE LA DISPOZIŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2009

4.1.1. SITUAŢIA JUDECĂTORILOR

Potrivit schemei de funcţiuni şi personal aprobată de Consiliul Superior al

Magistraturii, la începutul anului 2009, Curtea de Apel Ploieşti a avut un număr de

52 posturi de judecători aprobate şi finanţate, toate fiind ocupate.

La data de 15.02.2009 a promovat de la Curtea de Apel Ploieşti la Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie doamna judecător David Maria.

La data de 01.04.2009 a promovat de la Tribunalul Prahova la Curtea de

Apel Ploieşti doamna judecător Dumitru Violeta.

La data de 28.04.2009 au promovat de la Tribunalul Prahova la Curtea de

Apel Ploieşti domnii judecători Crăciunoiu Lucian şi Lazăr Elena Simona.

La data de 28.04.2009 s-au pensionat domnii judecători Bobincă Alexandru,

Anghel Ştefana şi Giurgiu Afrodita.

La data de 13.05.2009 s-a pensionat doamna judecător Costea Şubert

Floarea.

La nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti, în anul 2008,

schemele de funcţiuni prevedeau 317 posturi de judecător, fiind ocupate numai 280

de posturi. Se remarcă instanţele din raza Tribunalului Prahova cu un număr de 20

posturi de judecător vacante, Tribunalul Dâmboviţa cu un număr de 10 posturi

vacante şi Tribunalul Buzău cu un număr de 7 posturi vacante. Trebuie menţionată

şi existenţa unui număr de 13 judecători stagiari, dintre care 7 în raza Tribunalului

Prahova, 3 în raza Tribunalului Buzău şi 3 în raza Tribunalului Dâmboviţa.


La nivelul Curţii de Apel Ploieşti au fost formulate 60 de cereri de transfer,

din care numai 9 au fost aprobate de către Consiliul Superior al Magistraturii, 12

cereri de detaşare, aprobate fiind numai 2 cereri.

De asemenea, au fost acordate avize consultative favorabile unui număr de 4

judecători stagiari, în vederea susţinerii examenului de capacitate.

4.1.2. SITUAŢIA GREFIERILOR ŞI A CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL AUXILIAR

Corpul personalului auxiliar de specialitate şi conex al Curţii de Apel

Ploiesti a fost compus, în anul 2009, dintr-un număr de 65 de posturi ocupate din

totalul de 69 prevăzute în schemă, fiind vacant un post de grefier. Dintre acestea, 2

grefiere au fost, în cursul anului 2009, în concediul pentru creşterea copilului,

având contractul de muncă suspendat. Din totalul de 9 posturi de funcţionari publici

prevăzute în schemă, unul a fost vacant - un consilier inginer constructor.

În ce priveşte personalul auxiliar de specialitate şi conex, schema de

personal prevedea, în anul 2009, 580 de posturi, ocupate fiind numai 535 posturi.

Personalul specific serviciilor de probaţiune cuprinde 27 de posturi

prevăzute în statul de funcţii, ocupate fiind, în fapt, doar 23 de posturi.

Statul de funcţii prevede şi 37 de posturi de funcţionari publici, ocupate

fiind 33 de posturi, precum şi 43 de posturi de personal contractual, 42 de astfel de

posturi fiind ocupate.

Prin urmare, din totalul de 1012 posturi prevazute în statul de funcţii privind

instanţele din raza curţii, sunt ocupate 921 de posturi, 91 de posturi fiind vacante

(37 de posturi de judecator, 45 de posturi personal auxiliar de specialitate, 4 posturi

personal specific activităţii de probaţiune, 4 posturi funcţionari publici şi 1 post de

personal contractual).


De asemenea, în anul 2009, a fost repartizat instanţelor din raza Curţii de

Apel Ploieşti un număr de 11 grefieri absolvenţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri,

dintre care unul la Judecătoria Pucioasa, unul la Judecătoria Buzău, 3 la Tribunalul

Prahova, 5 la Judecătoria Ploiesti şi 1 grefier la Judecătoria Câmpina.

Au fost emise şi 9 decizii de sancţionare, 6 cu reducerea salariului şi 3 cazuri

– avertisment.

Prin prisma celor aratate, este evidentă necesitatea adaptării schemelor de

personal la volumul de activitate specific fiecărei instanţe, prin raportare la un

volum optim de muncă pe fiecare judecător, dar şi la dezideratul constituirii

modulului judecător-grefier, astfel încât, la nivelul fiecarei instanţe, numărul de

posturi de grefier să fie cel puţin egal cu cel al judecătorilor.

Trebuie menţionat şi faptul că anumite posturi prevăzute în schema de

personal, cum ar fi două posturi de consilier – inginer constructor, vacante de o

perioada foarte lungă de timp, condiţiile de vechime cerute la angajare, dar şi

nivelul scăzut al salarizării acestor posturi făcându-le extrem de neatractive pe piaţa

forţei de muncă.

4.2. RESURSELE MATERIALE AFLATE LA DISPOZIŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2009

Datorită constrângerilor bugetare impuse de contextul macroeconomic al

anului 2009, Curtea de Apel Ploieşti, în calitate de ordonator secundar de credite,

s-a confruntat cu o situaţie deosebit de dificilă din punct de vedere al alocaţiei

bugetare şi al deschiderilor lunare de credite.

Capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”


Bugetul alocat iniţial, în anul 2009, a fost de 73,47% faţă de bugetul de care

a beneficiat Curtea de Apel Ploieşti în anul 2008, respectiv 72.942 mii lei faţă de

99.275 mii lei.

Urmare rectificărilor bugetare pozitive, alocaţia finală a anului 2009 a fost

de 78.140 mii lei , respectiv 78,71% faţă de bugetul anului 2008.

Bugetul final al anului 2009 pentru Curtea de Apel Ploieşti în cuantum de

78.140 mii lei, prezintă următoarea structură:

Titlul 10 - cheltuieli de personal – 65.236 mii lei

Titlul 20 – bunuri şi servicii – 10.096 mii lei

Titlul 51 - transferuri acţiuni de sanatate – 9 mii lei

Titlul 55 - transferuri programe PHARE – 15 mii lei

Titlul 71 - cheltuieli capital – 2.784 mii lei

Creditele bugetare au fost consumate potrivit destinaţiei aprobate.

Structura cheltuielilor din buget pe destinaţii se prezintă astfel:

cheltuieli de personal – 83,48 %

cheltuieli materiale şi servicii – 12.92 %

transferuri actiuni de sanatate – 0,01 %

transferuri programe PHARE – 0,01 %

cheltuieli capital – 3.56 %

Cheltuieli de personal

În anul 2009, din creditele alocate pentru cheltuieli de personal s-au achitat

drepturile salariale ale personalului Curţii de Apel Ploieşti şi instanţelor arondate,

respectiv Tribunalul Prahova, Tribunalul Buzău şi Tribunalul Dâmboviţa,

indemnizaţii de delegare, alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă,

alocaţii pentru locuinţe privind magistraţii şi personalul auxiliar, care nu deţin

locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea,

decontare medicamente, transportul în limita a 6 călătorii pentru magistraţi,


transportul în concediu de odihnă pentru personalul auxiliar de specialitate şi

conex.

De menţionat faptul că în anul 2009 nu s-au alocat credite pentru acordarea

salariului de merit; acordarea primelor lunare constituite în limita a 2% din fondul

de salarii prevăzut în bugetul de venituri; achitarea diferenţelor salariale rezultate

din hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile şi punerea în executare a

titlurilor executorii.

Cheltuieli materiale şi servicii

Asigurarea resurselor financiare la nivelul nevoilor este condiţia primordială

pentru reuşita reformei sistemului judiciar, care reprezintă o prioritate în cadrul

procesului de reformă instituţională din România

Problemele financiare cu care s-a confruntat întregul sistem judiciar din

România în anul 2009 au afectat grav funcţionarea instanţelor judecătoreşti din

circumscriptia Curţii de Apel Ploieşti, cu precădere în prima parte a anului, când a

existat riscul blocării activităţii.

Prin eforturi susţinute şi înţelegere din partea tuturor salariaţilor au fost

depăşite aceste momente şi instanţele şi-au continuat, cu greu, activitatea, Curtea

de Apel Ploieşti reuşind să asigure desfăşurarea atât a activităţii proprii, cât şi a

instantelor judecătoreşti arondate.

Creditele alocate la „Cheltuieli materiale şi servicii” au fost in cuantum de

9.940 mii lei, respectiv 12,75% din total credite alocate la acest capitol. Acestea au

fost utilizate pentru:

achitarea consumurilor privind utilităţile: energie electrică, gaze, apă,

energie termică;

achiziţionare de rechizite, imprimate, registre, materiale consumabile,

copiatoare, calculatoare, imprimante (tonere), carburanţi, plată

servicii curăţenie, actualizare bază legislaţie;


transmiterea actelor de procedură: citaţii şi comunicări,

corespondenţă ;

obiecte de inventar;

deplasări;

pregătire profesională magistraţi – cursuri limba engleză (cursuri

începute la Tribunalul Prahova în anul 2008 şi finalizate în 2009)

abonamente la publicaţii juridice pentru anul 2010

plata chiriei spaţiilor în care funcţionează Curtea de Apel Aparat

Propriu, Tribunalul Prahova - Secţia Contencios Administrativ II din

cadrul Tribunalului Prahova şi Judecătoria Vălenii de Munte şi

Tribunalul Buzau – Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare

Socială a Infractorilor;

onorarii avocaţi;

ajutor public judiciar;

expertize medico – legale dispuse de instanţă a fi achitate din

fondurile tribunalului, traduceri şi plată interpreţi;

plata serviciilor de pază pentru obiectivul de investiţii Palatul de

Justiţie Prahova.

Transferuri – acţiuni de sănătate

Prin fila de buget a anului 2009, s-au alocat fonduri pentru acţiuni de

sănătate, pentru plata analizelor restante din anul 2008. Salariaţii instanţelor

judecătoreşti beneficiază de efectuarea controlului periodic anual, conform

prevederilor din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti

aprobat prin Hotărârea nr. 387/22.09.2005 a Consiliului Superior al Magistraturii şi

Ordinului nr. 508/2002 al Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ordinului

nr. 933/2002 al Ministrului Sănătăţii şi Familiei.


Cheltuieli de capital

În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, în anul 2009 s-au alocat prin fila

de buget suma de 2.784 mii lei, s-au deschis credite in cuantum de 2.750 mii lei,

din care s-a achitat suma de 2.750 mii lei, astfel:

Tribunalul Prahova - 908 mii lei:

- plăţi restante din anul 2007 la societăţile de construcţii şi firma de

consultanţă – dirigenţie obiectiv de investiţii Palatul de Justiţie Prahova –

843.122 lei

- inventariere lucrări instalaţii expert tehnic Stroe Vasile – 5.216 lei

- consultanţă – dirigenţie S.C. IVEC CONS Târgovişte – 15.470 lei

- proiectare şi lucrări de execuţie, înlocuire tâmplărie exterioară

Judecătoria Sinaia – 43.579 lei

Referitor la obiectivul de investiţii Palatul de Justiţie Prahova, întrucât nu s-

au finalizat problemele litigioase din anul 2008, ca urmare a declanşării procedurii

falimentului antreprenorului general S.C. Construcţii CORECO S.R.L. Ploieşti,

în acest an lucrările de execuţie au stagnat.

Întrucât antreprenorul general şi o parte dintre subantreprenorii care au

participat la execuţia obiectivului de investiţii nu au dat curs solicitării

Tribunalului Prahova, privind întocmirea procesului-verbal de predare-primire a

obiectivului şi a documentelor pe baza cărora se întocmeşte cartea tehnică a

construcţiei, s-a dispus întocmirea documentaţiei privind inventarierea stadiilor

fizice executate la 312.12.2007 de către experţi tehnici de specialitate construcţii şi

instalaţii.

Tema de proiectare pentru actualizarea proiectului tehnic întocmit în anul

1995 pentru realizarea obiectivului de investiţii Palatul de Justiţie Prahova a fost

discutată în data de 08.12.2009, în şedinţa Consiliului Tehnico Economic din

cadrul Ministerului Justiţiei şi, întrucât s-a schimbat numărul de beneficiari ai

viitoarei clădiri, s-a solicitat Tribunalului Prahova întocmirea unei note de


fundamentare care să fie supusă avizării ordonatorului secundar de credite şi

aprobării ordonatorului principal de credite.

Tribunalul Prahova a procedat la întocmirea notei de fundamentare care a

fost aprobată de ordonatorul principal de credite şi transmisă cu adresa nr.

139061/3/29.12.2009.

În paralel, s-au efectuat demersurile pentru întocmirea referatului privind

recepţia structurii de rezistenţă a obiectivului de investiţii Palatul de Justiţie

Prahova de către proiectantul lucrării S.C.Consproiect S.A. Ploieşti.

Având în vedere prelungirea perioadei de întrerupere a lucrărilor de

execuţie, s-a dispus întocmirea de către proiectanţii de specialitate a proiectelor

tehnice necesare execuţiei lucrărilor de conservare, pentru protejarea fondului

construit până la 31.12.2007.

De menţionat faptul că, de la data întreruperii lucrărilor, respectiv

31.12.2007, Tribunalul Prahova a asigurat, în limita diponibilităţilor şi cu forţe

proprii, protejarea zonelor expuse degradării.

Tribunalul Prahova a procedat şi la asigurarea pazei obiectivului de

investiţii, prin încheierea de contract cu o firmă specializată selectată în urma

procedurii de achiziţie, conform prevederilor legale.

În anul 2009, ordonatorul principal de credite a aprobat propunerea

Tribunalului Prahova privind execuţia lucrărilor de înlocuire a tâmplăriei

exterioare la clădirea în care funcţionează Judecătoria Sinaia şi a repartizat

fondurile necesare prin fila de buget.

După finalizarea procedurilor de achiziţie, conform prevederilor legale în

vigoare, s-au contractat lucrările şi în luna decembrie 2009 s-a finalizat execuţia

acestora.

Tribunalul Buzau – 38 mii lei


S-au achizitionat un cazan şi un arzător pentru centrala termică de la

Râmnicu Sărat în valoare de 30.000 lei şi un program legislativ informatizat pentru

Tribunalul Buzău şi instanţele circumscrise acestuia, în valoare de 8.000 lei.

Tribunalul Dâmboviţa – 1.804 mii lei

În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, în anul 2009 s-au alocat prin fila

de buget suma de 1.804 mii lei, s-au deschis credite de 1.804 mii lei, din care s-a

achitat suma de 1.804 mii lei, pentru:

- plăţi restante din anul 2008 la constructor pentru obiectiv de investiţii

Tribunalul Dâmboviţa – 930.157 lei

- lucrări instalaţii de desfumare pentru obiectivul de investiţii Tribunalul

Dâmboviţa – 823.843 lei

- procurat pentru noul sediu 6 covoare, 315 mp mocheta, 4 imprimante,

4 fax – uri si 9 podumuri procuror.

Întrucât antreprenorul general S.C. Dâmboviţa Construcţii a finalizat în

decembrie lucrările de la subsolul Tribunalului, recepţia la terminarea lucrărilor a

obiectivului de investiţii se va efectua în anul 2010.

Lucrarile de „Reparaţie capitală, extindere şi amenajare pentru Judecătoria

Târgovişte” au fost prinse în bugetul pe 2009 numai cu studiu de prefezabilitate,

dar la prima rectificare bugetară suma a fost preluată pentru datoriile la investiţii

pentru 2008, lucrările urmând a se efectua cu forţe proprii (după ocuparea postului

de inginer constructor şi cu sprijinul personalului din cadrul serviciului Investiţii

din Ministerul Justiţiei).

Tema de proiectare pentru lucrarile de „Reparaţie capitală, extindere şi

amenajare la Judecătoria Târgovişte” este propusă în proiectul de buget pe 2010.

Capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”

La acest capitol, s-au alocat fonduri în cuantum de 32 mii lei pentru

Tribunalul Buzău pentru efectuarea următoarelor plăţi:


- compensaţiei financiare în cuantum de 29 mii lei, conform art. 33 al. 2 din

Legea nr. 211/2004 dispusă prin sentinţa civilă nr. 70/27.10.2009 în dosarul

nr. 4138/114/2009

- 2 mii lei pentru efectuarea unei expertize contabile dispusă de instanţă în

dosarul nr. 3471/200/2009.

Capitolul 68.01 „Asigurări şi asistenţă socială”

57.01.01 „Asigurări sociale” s-au alocat fonduri în cuantum de 7 mii lei pentru

Tribunalul Prahova – Legea nr. 51/1993 – în vederea efectuării lunare a plăţilor

către domnul judecător Damian Nicolae.

57.02.01 „Ajutoare sociale în numerar” – s-au alocat fonduri în cuantum de

1.887 mii lei pentru acordarea gratificaţiei de pensionare magistraţilor şi

personalului auxiliar din cadrul instanţelor arondate Curţii de Apel Ploieşti.

În concluzie, în anul 2009, Curtea de Apel Ploieşti, prin intermediul

Departamentului economico-financiar şi administrativ, a reuşit îndeplinirea

obiectivelor, cu respectarea disciplinei financiare a normelor legale în vigoare,

privind cheltuirea mijloacelor băneşti şi gestionarea bunurilor materiale:

calculul şi plata drepturilor băneşti prevăzute de lege pentru

personalul instanţelor judecătoreşti: salarii, diferenţe salariale,

cheltuieli de deplasare, avansuri spre decontare, transport, chirii,

medicamente;

asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării în condiţii optime a

activităţii din cadrul instantei;

organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii financiare şi de gestiune,

potrivit dispozitiilor legale;

repartizarea filelor de buget şi a creditelor deschise, pe articole şi

alineate, pentru toate instanţele din circumscripţia Curţii de Apel,

urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;


CAPITOLUL V

RAPORTUL DINTRE CURTEA DE APEL PLOIEŞTI ŞI INSTANŢELE ARONDATE ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI

ORGANISME

5.1. RAPORTURILE CU CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII ŞI MINISTERUL JUSTIŢIEI

Importanţa exceptională a creării unui sistem judiciar independent,

imparţial, transparent şi eficient este subliniată de Uniunea Europeană, alături de

respectul faţă de drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului.

În acest sens, s-a realizat actuala strategie a sistemului judiciar susţinută prin

cele trei legi organice cheie: Legea de organizare judiciară nr. 304/2004, Legea

privind statutul magistratilor nr. 303/2004 şi Legea privind Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 317/2004.

Un rol important în reforma sistemului judiciar îl are Consiliul Superior al

Magistraturii, care prin activitatea sa are menirea să garanteze independenţa

justiţiei, să apere judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă

atingere independenţei sau imparţialităţii acesteia, în înfăptuirea justiţiei ori să

creeze suspiciuni cu privire la acestea.

Astfel, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti, arătăm că în cursul anului 2009

raporturile de colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost directe,

având în vedere solicitările făcute de către această instituţie, dar şi dinspre Curtea

de Apel Ploieşti către Consiliul Superior al Magistraturii.

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii au avut ca obiect şi

întocmirea actelor de inspecţie judiciară, urmare a sesizărilor făcute de justiţiabili

cu privire la conduita judecătorilor şi modul de soluţionare a cauzelor.


Aceste solicitări ale Serviciului Inspecţiei judiciare pentru judecători din

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost soluţionate de către judecătorii

desemnaţi să întocmească astfel de lucrări, conform art.10 lit.g din Regulamentul

de Ordine interioară a instanţelor, iar materialele realizate au prezentat în mod

obiectiv şi realist situaţiile constatate.

Tot în cadrul acestor raporturi se înscriu şi materialele întocmite privind

starea justiţiei în cadrul cărora în mod amplu a fost prezentată analiza calitativă a

funcţionării sistemului judiciar, influenţa modificărilor legislative operate, evoluţia

practicii judiciare, comunicarea între instanţe dar şi alocarea resurselor umane.

Prin intermediul inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii

au fost efectuate o serie de verificări cu privire la modul de repartizare aleatorie a

cauzelor în sistem informatizat, situaţia dosarelor mai vechi de 6 luni, recurs, fond

şi apel, un an, redactarea în termen a dosarelor, managementul instanţelor şi

activitatea compartimentelor auxiliare.

Materialul întocmit de către judecătorii inspectori au prezentat cauzele

obiective şi subiective de tergiversare a dosarelor, iar în concluzie au prezentat

propuneri pentru eliminarea motivelor de amânare nejustificată a cauzelor,

respectiv: completarea numărului de posturi vacante şi suplimentarea posturilor în

raport de volumul de activitate, reorganizarea instituţiei experţilor tehnici,

actualizarea periodică a listelor de experţi aflate la dispoziţia instanţelor,

monitorizarea specială a dosarelor mai vechi de un an.

Trimestrial, s-a realizat comunicarea numărului de cauze nou înregistrate a

cauzelor aflate pe rol şi a perioadei de când se află în sistem, pentru fiecare

judecător/complet.

În ceea ce priveşte raporturile între Consiliul Superior al Magistraturii şi

celelalte instanţe din raza Curţii de Apel Ploieşti, menţionăm că acestea nu au fost

directe, ci s-au derulat prin intermediul Curţii de Apel Ploieşti.


De menţionat că nu au existat situaţii de întârzieri sau de necomunicare a

datelor solicitate din teritoriu, chiar şi atunci când termenele stabilite erau exagerat

de scurte.

Menţionăm în acelaşi timp şi faptul ca în anul 2009 a crescut considerabil

numărul şi complexitatea solicitărilor de acest fel, justificat poate de contextul în

care s-a desfasurat activitatea (continuarea reformării sistemului judiciar în anul de

aderare la Uniunea Europeană), îngreunând uneori activitatea managerială, dar şi a

judecătorilor implicaţi în rezolvarea acestor probleme.

Alături de Consiliul Superior al Magistraturii, un rol important în reforma

sistemului judiciar îl are şi Ministerul Justiţiei, care prin activitatea sa are menirea

de a asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

În anul 2009, raporturile cu Ministerul Justiţiei au avut ca obiect, în

principal, gestionarea bugetului Curţii de Apel Ploieşti şi a instanţelor din

circumscripţia acesteia, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de

credite.

Raporturile cu Ministerul Justiţiei au avut ca obiect şi necesitatea unor

intervenţii legislative cu impact asupra funcţionării sistemului judiciar, judecătorii

din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti contribuind cu propuneri de adoptare a

unor acte normative sau de modificare şi completare a celor existente.

Este o realitate faptul că una dintre principalele cauze de tergiversare a

soluţionării dosarelor o constituie neefectuarea expertizelor judiciare în termenele

procedurale şi în condiţii de calitate. O atare situaţie a determinat judecătorii, în

cele mai multe cazuri, să apeleze la dispoziţiile legale ce conferă posibilitatea

amendării expertului, în contextul unor profunde nemulţumiri ale justiţiabililor.

În mod evident, este necesară intervenţia Ministerului Justiţiei pentru a crea

un cadru legislativ coerent care să reglementeze activitatea corpului de experţi

judiciari, atribuţiile şi răspunderea acestora pentru calitatea lucrărilor efectuate,

corelativ cu organizarea unor concursuri de recrutare în cadrul acestui corp

profesional a unor persoane calificate, cu o bună competenţă profesională şi cu


retragerea calităţii de expert acelor persoane ce nu răspund exigenţelor acestei

categorii profesionale.

5.2. RAPORTURILE CU PARCHETUL ŞI ORGANELE DE POLIŢIE

În cursul anului 2009 a existat o bună colaborare cu Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Ploieşti pe baza principiilor de respect reciproc, astfel încât s-a

realizat o colaborare eficientă în vederea aplicării corecte a legii.

S-a remarcat preocuparea parchetelor ca sesizarea instanţelor de judecată cu

dosare având ca obiect luarea măsurilor preventive să se realizeze cu respectarea

termenelor scurte prevăzute de lege, astfel încât să fie asigurate drepturile

învinuitului ori inculpatului, dar şi posibilitatea apărătorilor de a studia dosarele.

Totodată, organele de poliţie au fost cele care au executat o parte din

mandatele de aducere emise de judecătorii instanţei, precum şi mandatele de

executare a pedepsei închisorii, iar atunci când au aparut disfunctionalităţi în

colaborarea dintre instituţiile noastre ele au fost rezolvate la nivelul conducerilor,

întotdeauna existând disponibilitatea necesară pentru găsirea celor mai eficiente

modalităţi de soluţionare.

5.3. RAPORTURILE CU MASS-MEDIA

Imaginea unei instituţii sau a unei persoane publice depinde nu doar de

calitatea serviciilor publice pe care le asigură, ci şi de capacitatea lor de a-şi

comunica funcţia şi rolul în societate.

Sistemul judiciar trebuie să accepte critica în mod public din partea presei,

care, ca observator din afara sistemului, poate semnala în mod obiectiv

disfuncţionalităţile şi să contribuie astfel la eliminarea lor şi în manieră

constructivă, la îmbunătăţirea actului de justiţie al cărui beneficiar este cetăţeanul.


Acest deziderat se concretizează prin punerea în valoare a unor contacte

reale şi constructive între instanţe şi jurnalişti, fiind esenţiale buna înţelegere şi

respectul reciproc pentru cunoaşterea şi împlinirea rolului fiecăruia dintre cele

două sisteme.

Există o strânsă legătură între justiţie şi mass-media, presa nefiind adversara

ci partenerul serviciului public care este justiţia unui stat democratic.

Scopul nostru nu este contracararea întrebărilor şi comentariilor presei, ci

comunicarea cu opinia publică prin intermediul mijloacelor mass-media,

prezentând astfel spre exterior, printr-o atitudine proactivă iar nu reactivă,

activitatea justiţiei în ansamblul elementelor sale cele mai relevante, cele mai

solicitate, interesante şi actuale subiecte pe o temă dată, trezind interesul opiniei

publice pentru modul în care se înfăptuieşte actul de justiţie dar şi rigorile, limitele

şi principiile cărora acesta i se supune.

Neînţelegerea de către ziarişti a restricţiilor de comunicare impuse de

principiul prezumţiei de nevinovăţie, dreptul persoanei la imagine şi respectarea

vieţii private ori pentru a se evita „soluţionarea" cauzelor prin mijloacele

mass-media înainte ca justiţia să ia o hotărâre definitivă, dar şi lipsa unei prese

juridice, specializate, se confundă deseori cu lipsa de transparenţă.

Într-un sistem democratic modern, cetăţenii ar trebui să înţeleagă activitatea

sistemului judiciar şi mecanismele sale de funcţionare, de aceea, unul dintre

obiectivele cu termen scurt va fi îmbunătăţirea transparenţei sistemului judiciar şi

explicarea funcţiilor acestuia.

În cele mai multe situaţii, judecătorii ori reprezentanţii sistemului judiciar nu

se pot adresa publicului în afara sălilor de judecată.

Mesajul juridic transmis prin intermediul administrării justiţiei este adesea

interpretat negativ şi criticat datorită frustrărilor şi dezamăgirii încercate de cei

cărora actul de justiţie nu le-a dat satisfacţie.

În mod frecvent, mesajul nu este perceput corect, fiind pervertit într-un

instrument de contestare a integrităţii şi competenţei profesionale a magistraţilor.


În aceste condiţii, facilitarea înţelegerii şi explicării mesajului juridic privind

diferite chestiuni şi proceduri juridice precum şi importanţa transparenţei activităţii

Curţii, ar trebui îndeplinită cu responsabilitate şi profesionalism de Biroul de

Informare si Relaţii Publice, în principal prin purtătorul de cuvânt.

Purtătorilor de cuvânt ai instanţelor le revine un rol esenţial în menţinerea

unei legături strânse cu presa şi în reflectarea, în media, a unei imagini corecte a

actului de justiţie înfăptuit.

În cursul anului 2009, Curtea de Apel Ploieşti a manifestat deschidere spre

reprezentanţii mass-media, fiind organizate, prin intermediul purtatorului de cuvânt

al instanţei, conferinţe ori comunicate de presa, în cadrul cărora au fost dezbătute

probleme care interesau comunitatea la un moment dat.

De altfel, astfel cum reiese din registrele gestionate de Biroul de Informare

şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Ploieşti, din totalul de 75 de solicitări de

informaţii de interes public, 41 de solicitări au fost formulate de jurnalişti, dintre

acestea 11 fiind cereri de acreditare, restul de 30 de solicitări vizând relaţii

referitoare la cauze aflate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti şi al instanţelor arondate

sau alte aspecte legate de activitatea Curţii de Apel Ploieşti, toate aceste solicitări

fiind soluţionate favorabil.

Nu este mai puţin adevărat, însă, că au existat şi situaţii în care presa a

relatat într-un mod denaturat realitatea, fără ca la nivelul instanţelor din

circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti să existe o reacţie evidentă de restabilire a

adevărului, prin intermediul unui drept la replică.

Dacă, la nivel naţional, vizibilitatea mediatică a instanţelor din raza Curţii de

Apel Ploieşti nu a avut un impact negativ asupra imaginii instanţelor, în schimb

mass-media locală a reflectat uneori o imagine negativă a activităţii instanţelor.

Cauzele unei asemenea stări le constituie, pe de o parte, o comunicare ineficientă

între instanţe şi reprezentanţii presei, iar pe de altă parte, lipsa de reacţie sau reacţia

întârziată a unor purtători de cuvânt de la instanţe.


Reacţia adecvată pentru îmbunătăţirea corectitudinii relatărilor privind

activitatea instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti şi dosarele pe care

le soluţionează nu este aceea de reducere sau interzicere a accesului opiniei publice

şi reprezentanţilor mass-media la informaţiile privind anumite dosare şi

procedurile judecătoreşti care au permis luarea unor măsuri ori justificarea unor

anume soluţii, ci dimpotrivă, modificarea atitudinii legate de raporturile cu

publicul, mass-media şi reprezentanţii societăţii civile, transformând confruntarea,

uneori făţisă, în cooperare şi colaborare.

Acest obiectiv se poate realiza prin furnizarea rapidă, activă şi diversificată

de informaţii sub formă de interviuri, chiar şi telefonice, ori comunicate de presă

difuzate inclusiv prin fax ori e-mail, declaraţii de presă care să reflecte şi explice în

termeni accesibili procedurile judiciare aplicate care nu fac obiect al cerinţelor

legale de confidenţialitate.

Organizarea de întâlniri periodice (de exemplu lunar) cu jurnaliştii este de

natură a-i familiariza cu termenii juridici şi procedurile specifice. Corespondenţii

din mass-media şi ziariştii, nefiind de formaţie jurişti, nu înţeleg întotdeauna

informaţiile puse la dispoziţie şi aleg să le interpreteze în maniera adecvată

interesului instituţiei pe care o reprezintă.

Constrângerile şi cerinţele impuse pentru respectarea interesului părţilor,

vieţii lor private şi dreptului la imagine, contravin uneori nevoii de informare

rapidă, corectă şi completă pe probleme de interes public, fiind necesară stabilirea

unor reguli privind etapele procesuale parcurse şi în special prezumţia de

nevinovăţie.

În cursul anului 2009, elaborarea unor materiale pentru orientarea şi

pregătirea reprezentanţilor mass-media, a avut scopul de la înlesni înţelegerea şi

abilitatea de a relata corect despre activitatea Curţii de Apel Ploieşti şi despre

detaliile tehnice ale speţelor prezentate.


5.4. RAPORTURILE CU JUSTIŢIABILII

Curtea de Apel Ploieşti, ca parte integrantă a sistemului judiciar, trebuie să-

şi îndeplinească rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de

justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil.

Deschiderea către justiţiabil trebuie să pornească, în mod necesar, de la

cunoaşterea profilului psihologic al celor care apelează la serviciul instanţelor. În

acest sens, trebuie avut în vedere faptul că dobândesc calitatea de « justiţiabil »

persoane cu un grad diferit de instruire, în general şi cu un grad diferit de

cunoaştere a legii, în special.

Regulile proprii ce reglementează funcţionarea sistemului de justiţie şi

aplicarea normelor legale nu sunt cunoscute publicului, fiecare cetăţean care vine

în contact cu legea sau trebuie să apeleze la aceasta se informează de la surse

neoficiale, (avocaţi), în special datorită lipsei mijloacelor financiare sau de la alte

persoane ,,capabile să dea sfaturi înţelepte".Acesta este principalul motiv pentru

care, atunci cînd li se resping acţiunile sau plîngerile depuse la organele de poliţie

nu primesc soluţia dorită de persoana vătămată, aceste persoane acuză sistemul de

justiţie de proastă funcţionare şi incompetenţă.

O soluţie în vederea rezolvării acestei situaţii ar fi popularizarea în sistemul

de învăţămînt, spre exemplu, (sau prin intermediul mass-media-radio, televiziune -

în sensul iniţierii unor emisiuni cu tematică juridică) a unor reguli de drept pe care

trebuie să le cunoască orice persoană, atunci cînd doreşte să apeleze la sistemul de

justiţie sau comportamentul persoanelor atunci cînd li se solicită ajutorul de către

organele abilitate.

De asemenea, pentru o eficientă comunicare cu publicul, trebuie realizată o

pregătire a purtătorilor ce cuvânt ai instanţelor prin intermediul seminariilor,

seminarii la care să participe specialişti din domeniul comunicării, ai jurnalismului,

ai relaţiilor publice şi care să instruiască purtătorii de cuvânt în toate laturile

practice ale acestei funcţii (atitudine, gestică, abilităţi de comunicare,ş.a.).


De asemenea, pentru a dezvolta o bună colaborare a instanţelor cu

justiţiabilul necultivat juridic, a apărut ca deosebit de utilă publicarea unor ghiduri

ale justiţiabilului şi afişarea regulilor de conduită în cadrul instanţei de judecată.

Facilitarea accesului la justiţie poate îmbrăca forma redactării unor modele

de cereri de chemare în judecată, de declarare a căilor de atac. Mai mult, practica

instanţelor într-o anumită problemă de drept poate fi adusă la cunoştinţa

justiţiabililor prin publicarea acesteia pe web site-ul instanţelor.

În cursul anului 2009, atât Curtea de Apel Ploieşti cât şi instanţele din

circumscripţia acesteia au postat pe paginile de web din portalul instanţelor de

judecată date despre organizarea administrativă a instanţelor, datele de contact,

listele de şedinţă, situaţia dosarelor aflate pe rol, jurisprudenţa relevantă, informaţii

de interes public şi alte informaţii apreciate ca utile justiţiabililor.

Pentru garantarea accesului la informaţie de natura juridică şi a exercitării

transparente şi nediscriminatorii a dreptului de petiţionare, în anul 2009 s-au pus la

dispoziţia justiţiabililor formularele necesare în format electronic şi pe suport de

hârtie, s-au afişat pe pagina de Internet a Curţii de Apel Ploieşti toate informaţiile

necesare şi utile în vederea accesării în format electronic a oricăror date referitoare

la activitatea şi organizarea instanţei, componenţa nominală a secţiilor, declaraţiile

de interese ale judecătorilor, persoanele şi adresele de contact, extrase din acte

normative şi ghiduri de informare, tipuri de cereri şi taxele aferente acestora,

comunicate de presă, anunţurile privind posturi vacante şi organizarea

concursurilor profesionale, precum şi raportul anual al activităţii Curţii.

Astfel cum reiese din Raportul de activitate pe anul 2009 al Biroului de

Informare şi Relaţii Publice din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, în cursul anului

2009 au fost înregistrate 188 petiţii, faţă de 165 petiţii înregistrate în anul 2008 şi

75 de solicitări de informaţii de interes public, faţă de 49 solicitări înregistrate în

anul 2008, observându-se astfel o creştere a numărului de cereri adresate acestui

compartiment. În cursul anului 2009 nu a fost înregistrată nicio reclamaţie

administrativă.


De asemenea, este de menţionat faptul că toate cererile înregistrate la Biroul

de Informare şi Relaţii Publice în cursul anului 2009 au fost soluţionate favorabil,

fiecare cerere în parte fiind analizată cu maximă atenţie şi seriozitate, răspunzându-

se punctual tuturor aspectelor semnalate.

Un alt demers menit a veni în sprijinul justiţiabililor a constat în organizarea

unor evenimente la sediul Curţii de Apel Ploieşti sub forma unor Zile ale « Uşilor

deschise », justiţiabilii având, astfel, posibilitatea de a afla condiţiile concrete în

care judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate îşi desfăşoară activitatea.

Pentru obţinerea informaţiilor cu privire la cauzele aflate pe rol, s-a pus la

dispoziţia justiţiabililor infochioşcuri IT în incinta fiecărei instanţe, în acest fel

asigurându-se şi o degrevare a personalului arhivelor de o parte din atribuţiile în

acest domeniu.

Pentru a creşte încrederea comunităţii în actul de justiţie, instanţele trebuie

să fie capabile să demonstreze şi să comunice că au capacitatea să soluţioneze

cazurile mai repede, că justiţiabilii se pot bucura de servicii mai bune şi vor avea

acces la informaţii prompte şi de încredere.


CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Sintetizând rezultatele acestei analize, putem conchide existenţa unor

puncte tari sau atuuri în activitatea instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti,

menite să asigure premisele unei activităţi eficiente, parale cu identificarea şi

înlăturarea deficienţelor. Ne referim, în acest sens, la rezultatele bune obţinute de

către instanţe în activitatea de judecată în cursul ultimilor ani, cu atât mai mult cu

cât în ultimul an s-a înregistrat o uşoară tendinţă de scădere a volumului de

activitate la unele instanţe din raza Curţii de Apel Ploieşti, respectiv la Curtea de

Apel Ploieşti şi la Tribunalul Dâmboviţa şi, implicit a încărcăturii medii pe

judecător, cât şi a operativităţii instanţelor şi judecătorilor la aceste instanţe.

Pe de altă parte, se poate remarca o creştere sensibilă a indicatorilor

sus-menţionaţi la Tribunalul Prahova şi Tribunalul Buzău.

Aceste rezultate bune se datorează, în principal şi preocupării judecătorilor

în soluţionarea cu celeritate a cauzelor, dar şi în perfecţionarea pregătirii

profesionale, în valorificarea experienţei profesionale a unor judecători cu o

înalta reputaţie în domeniu, ca premise necesare ale unui act de justiţie de calitate.

Un alt punct tare se referă la informatizarea şi dotarea instanţelor cu

echipamente IT, la dotarea tuturor judecătorilor şi, în mare măsură şi a personalului

auxiliar de specialitate, cu calculatoare performante şi imprimante, precum şi la

deprinderea cunostinţelor de operare pe calculator de către o mare parte a

personalului acestor instanţe.

De asemenea, introducerea sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a

cauzelor la toate instanţele din judeţul Prahova constituie un punct forte, prin

creşterea încrederii justiţiabililor în modul de distribuire a cauzelor, dar şi prin

asigurarea independenţei judecătorilor.


Nu în ultimul rând, trebuie menţionate şi condiţiile de lucru bune existente

la anumite instante, cum ar fi Judecătoria Sinaia, Judecătoria Moreni, în care

activitatea de judecată se desfăşoară în săli proprii înfăptuirii actului de justiţie, iar

birourile personalului instanţei sunt spaţioase, luminate, creând un climat de muncă

favorabil eficienţei.

Între deficienţele comune tuturor instanţelor din raza Curţii,deficienţe care

influenţează negativ activitatea acestora, mentionăm, cu precădere, deficitul de

personal, atât de judecători, cât şi de personal auxiliar, de natură a conduce la

supraîncarcarea personalului existent şi, implicit, la scăderea calităţii actului de

justiţie. Ca o particularitate a acestui aspect, se constată şi o repartizare

nejudicioasă a personalului, fie între instanţe, ca efect al sub ori

supradimensionării schemelor, fie în cadrul aceleiaşi instanţe, între secţii şi

compartimente, printr-un management defectuos al resurselor umane.

Practica judiciară neunitară a instanţelor, existentă şi la nivelul Curţii de

Apel Ploieşti, este de natură a determina scăderea credibilităţii actului de justiţie,

din punctul de vedere al justiţiabililor, aceasta apărând ca un tratament inechitabil,

discriminatoriu.

În ce priveste durata procedurilor judiciare, la nivelul Curţii de Apel

Ploieşti se poate constata existenţa unui număr mare de dosare mai vechi de 6 luni

şi, respectiv, 1 an, datorată unei aplicări mai puţin riguroase a normelor de

procedură privind sancţionarea faptelor care împiedică desfăşurarea în bune

condiţii a proceselor, inclusiv întârzierea nejustificată a solutionării cauzelor.

Trebuie menţionată şi contribuţia negativă a condiţiilor de lucru absolut

improprii în care personalul acestor instanţe îşi desfăşoara activitatea, acestea

afectând nu numai calitatea lucrărilor realizate, dar şi motivaţia personalului şi nu

în ultimul rând, sănătatea acestuia.

Având în vedere acest context, la nivel general, s-au conturat câteva direcţii

ce vor asigura, în viitor, valorificarea punctelor tari ale instanţei şi, respectiv,

diminuarea sau chiar eliminarea celor slabe.


Menţionăm, în acest sens, posibilitatea creşterii calităţii actului de justiţie,

în condiţiile în care judecătorii ce vor ocupa posturile vacante, fie prin

repartizarea, la aceste instanţe, a unui număr mai mare de absolvenţi ai Institutului

Naţional al Magistraturii, fie prin numirea, fără concurs, a avocaţilor cu o vechime

juridică mai mare de 10 ani ori, prin concurs, a juriştilor cu o vechime juridică mai

mare de 5 ani, vor beneficia de experienţa profesională a unor judecători bine

pregatiţi profesional.

Există şi posibilitatea ca, de la acele instanţe unde schema de personal este

completă, în funcţie de volumul de activitate înregistrat, să aibă loc o deplasare a

judecătorilor sau a personalului auxiliar, prin mecanismul delegării, la acele

instanţe din raza Curţii unde deficitul de personal împiedică desfăşurarea normală

a activităţii. Bineînţeles că, în acest caz, nu trebuie produs un dezechilibru în

activitatea instanţei care delegă, o atare operaţiune având loc numai în condiţiile

unui volum de activitate mai redus.

Informatizarea şi dotarea instanţelor cu echipamente IT este o altă direcţie

ce va asigura îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru personalul din cadrul

instanţelor, dar şi creşterea transparenţei actului de justiţie. Nu este de omis

fluidizarea circuitului informaţiei în cadrul instanţei şi posibilitatea realizării

oricărei statistici în mod operativ.

De asemenea, perfecţionarea sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a

cauzelor şi respectarea principiului continuităţii la toate instanţele din raza Curţii

vor avea ca efect, pe termen mediu, creşterea încrederii justiţiabililor în justiţie şi

în independenţa judecătorilor .

Asigurarea condiţiilor de muncă corespunzatoare în instanţe este, fără

îndoială, un deziderat cu puternice efecte în ce priveşte motivarea personalului, dar

şi creşterea eficienţei în munca depusa.

Fără îndoialaă că asemenea obstacole se pot ivi, astfel că identificarea

acestora este o etapă inerentă activităţii de planificare a schimbării, urmând a fi

corelata cu măsuri de prevenire a acţiunii acestora.


Un prim obstacol ar viza neacoperirea deficitului de judecători, ca urmare a

inexistenţei, pe piaţa forţei de muncă, a unor avocaţi sau jurişti capabili să

promoveze concursurile de intrare în magistratură ori să întrunească condiţiile

impuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea fără concurs în

această breaslă profesională.

Incoerenţa legislativă constituie un real impediment pentru asigurarea unei

practici judiciare unitare, iar durata mare a procedurilor este puternic influenţată,

în unele cazuri, de modul în care experţii înţeleg să-şi îndeplinească atribuţiile ori

de slaba comunicare între instanţe şi alte instituţii ale statului în cadrul înfăptuirii

justiţiei.

Nu este de neglijat nici rezistenţa la schimbare pe care persoane din

colectivul instanţelor, atât judecători, cât şi personal auxiliar, o vor manifesta în

ipoteza introducerii unor îmbunătăţiri în activitatea instanţei, în scopul

eficientizării acesteia.

În sfârşit, asigurarea condiţiilor decente de muncă în toate instanţele din raza

Curţii este dependenţa de asigurarea fondurilor necesare în acest scop, de către

ordonatorul principal de credite, Ministerul Justiţiei.

În contextul reformării sistemului judiciar, misiunea Curţii de Apel Ploieşti

trebuie să fie, în mod evident, orientată spre direcţiile de acţiune ce ghidează întreg

sistemul, cu precădere urmărindu-se ca scopuri:

Orientarea spre justiţiabil;

Construirea unei culturi a muncii performante;

Organizarea mai eficientă a activităţii Curţii şi a instanţelor arondate;

Dezvoltarea unor relaţii de colaborare cu factorii (instituţii, persoane)

implicaţi în înfăptuirea actului de justiţie.

Curtea de Apel Ploieşti, ca parte integrantă a sistemului judiciar, trebuie să-

şi îndeplinească rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de

justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil

portal.just.roportal.just.ro/42/documents/bilant pe anul 2009.doc · web view(b) componenta...

Documents