7iz

PEDODONTTE

Stagiul3

MATERIALE UTILIZATN N PRACTICA PEDODONTICA

Materiale utilizate in stomatologia profilactici

1. Fluorul gi agen{ii de fluorurate,reptezenta{i de:

- fluorura de sodiu 2%

- fluorura de staniu 8%

- aminofluoruri

- fluorofosfatuI acidulat

- preparate cu fluoruri (sotufii, geluri, paste profilactice, paste de dinfi,

lacuri, ape de gurq tablete, picdturi).

2. Dentifricele, aplicate pe suprafelele dintelui accesibile periei de dinfi.

Se gdsesc sub formd de:

- gel

- pasti

- pulbere

3. Indicatorii de placL, reprezentate de:

- eritrozina

- fluoresceina

- indicator selectiv

4. Materiale pentru sigilarea ganfurilor gi fosetelor, sunt reprezentate de

raginile diacrilice neqarjate, care sunt de doud feluri; autopolimerizabile gi

fotopolimerizabile.

4

ll"

5. Materiale pentru proteclia gi fratamentul pl6gilor pulpo-dentinare

Proteclia pulpo-dentinard poate fi :

- primard (efectuatd cu lineri qi lacuri)

- secundard (prin intermediul unor baze intermediare; cimenturi pe bazd

de hidroxid de calciu).

Materiale utilizate pentru restauriri coronare

a. Cimenturile dentare folosite in practica pedodonticd sunt urmdtoarele:

- cimenturile fosfat de ztnc (FOZ), utiluate pentru: obturalii de bazd,

obturalii de duratd la dinlii temporari gi cimentarea lucrerilor protetice conjuncte

- cimenturile silico-fosfat, sunt utilizate la obturarea de durat[ a dintilor

temporari gi ca obturalii provizorii in odontologie

- cimenturile policarboxilat de zinc, sunt indicate penfru: frxarea

protezelor unidentare, obturalii de bazd, obturafii de canal, obturalii provizorii

(qi la dinlii temporari), obturalii ale bonturilor dentare.

- cimenturile ionomer de sticl[ au indica]ii in: cimentarea protezelor

conjuncte, obturalii de bazd, reconstifuirea leziunilor coronare, sigilarea

ganlurilor gi fosetelor, sigiliri l6rgite, obturarea canalelor radiculare, imobilizdri

adezive

- cimenturile zinc-oxid-eugenol, sunt indicate in: coafaje indirecte,

obturalii debazd intermediare, sunt componente debazdintr-o serie de materiale

pentru obturarea canalelor, cimentiri provizorli

- cimenfurile zinc-oxid-eugenol modificate cu polimeri sunt folosite ca:

lineri, obtura.tii debazdsau ca materiale de cimentare

- cimenturile ionomere metalice, utilizate in: sigildri llrgite, reconstituirea

leziunilor coronare la dinfii temporari, obturalii definitive la dinfii permanenli

b. Materiale restaurative pe bazil de rdqini:

L

tt ,'/,

- ra$ini acrilice gi diacrilice (pot fi neqarjate sau compozite) qi sunt folosite

pentru: reconstituiri coronare ale grupului frontal gi lateral, sigilarea ganfurilor qi

foseteloq pentru fixarea punlilor adezive gi brackets-urilor, confecfionarea

faletelor vestibulare pi incrusta{iilor, proteze fixe provizorii, reconstituirea

bonturilor, obturalii provizorii, imobilizffi adeziv e

c. Materiale metalice de restaurare a coroanelor dentare

- amalgamele dentare, vtilizate in mod frscvent penru obturarea dinfilor

temporari

d. Materiale pentru obfurarea canalelor radiculare

- paste rezorbabile (materiale pentru obturalii de canal temporare), sunt de

doud feluri: pebazd de hidroxid de calciu gi altele pebazd de iodoform, camfor

gi mentol la care se adug6 qi oxid de zinc

- cimenturi qi sau materiale pentru obtura,tii de canal definitive (materiale

de sigilat canale - sealeri - gi conurile care se asociazd.

3

PedodonfieStagiul 4

SCURTE PRELEGERI DESPRE PREVEI\TIE IN PEDODOI\TTE

Prevenlia in pedodontie inseamnd:- a indepdrta placabacteriand;- a suprima alimentele nocive;- aface profilaxia rahitismului,- a trataprecoce anomaliile dento-maxllare;- a face profilaxia locala;- aface profilaxia cu fluor.

f. indepirtarea pldcii bacteriene

Nu existd un control natural al pl5cii, deoarece nici alimentele consistente,nici cldtirea gurii cu apd nu impiedica formarea acesteia. DatoritS acestui fapt,eliminarea plilcii se poate face doar prin metode mecanice sau chirnice. $i intr-ufi caz gi in ceidlalt este necesard colaborarea celui vizat. in cele ce urmeazdvom prezenta mijloacele mecanice gi chimice de inlSturare aplacii bacteriene.

Mijloacele mecanicePlaca bacteriand poate fi indepdrtatd mecanic prin periaj. in scopul

efectudrii lui existd o mare varietate de perii de dinfi. Totugi se considerd cd nuconteazd, atdt de mult tipul de perie de dinfi, c6t tehnica periajului, care trebuiesi fie cdtmai corectS.

Orice tehnica de periaj trebuie s[ indeplineascd o serie de condilii.- si curefe mecanic toate suprafefele dentare;- sd nu lezeze lesuturile dento-parodontale;- sd fie cdt mai simpld, pentru a se insugi gi practica ugor;- sd fie executatd sistematrc, pe gupe de dinfi, atdt vestibular, cAt qi

bucal qi ocluzal.

Tehnica lui BassPeria se plaseazl, cu smocurile oblic, in unghi de 45o, in aqa fel incdt

v6rful perilor sd se sprrjine pe marginea gingiei qi pe fe1ele dentare. Se facaproximativ 20 de miqcbri orizontale de du-te vino pe fiecare segment de arcadd.,

pentru ca perii sd pdtrunda in qanfurile gingivale qi in spaliile interdentare. Pefala bucal5 a frontalilor, peria va fi aplicati cu m6nerul vertical. Pe feleleocluzale, perii vor fi plasali perpendicular, pentru a pdtrunde in fosetele qi niqelemasticatorii.

-_lngo1=-- -'.i"il'r-

. ..:::,,.*i:,..8...

Tehnica lui ChartersSe prcticd cu o perie de duritate medie, cu 2-3 rdnduri de smocuri, perii

fiind rotunjili. Peria se aplici in unghi de 45' fald de axul dintelui, cu v6rfulperilor spre ocluzal, frecdndu-se felele vestibulare qi bucale prin miqcariverticale. Felele ocltzale sunt periate cu firele agezate perpendicular, prinmiqcdri scurte, dinainte- inapoi.

Tehnica lui Stillman modilicatiSe efectueazf" cu ajutorul unei perii semidure, prevdztttd, cu 2-3 rdnduri de

smocuri. Perii se aqeazd oblic, in unghi de 45" spre gingie, in aqa fel incdt o parledin smocuri si se sprijine pe marginea gingivald,, tar cealaltd pe suprafeleledentare. Printr-o uqoard ap5sare, se executl, cca 20 de miqciri pe fiecare zond aarcadelor, in aga fel ?ncdt perii sd se deplaseze dinspre gingie spre marginileocluzale ale dinfilor. Pe fefele bucale, m6nerul periei va fi linut vertical. Pefelele ocluzale, perii se aSeazd perpendicular, frcdndu-se miqcdri orizontalepentru a pdtrunde in fosetele gi nigele masticatorii.

Tehnica lui FonesPareaficeamai

migcdri circulare, dinsprelocomotivd.

indicata pentruposterior spre

copiii mici. Ea constd din periaj prinanterior, asemdndtor rniqcdrii bielei la

Alte mijloace mecanice de curl{ireIn afan periajului, mai existd o serie de mijloace ajutdtoare

curafirea mecanicd a dinlilor gi parodonfiunui. Cele mai importante sunt:- ata dentard;- periufele interdentare;

pentru

./i

- stimulatoarele interdentare.

Mijloacele chimiceClorhexidina este consideratd, Ia ara actuald ca fiind substanfa cea mai

eficace in prevenirea pl5cii bacteriene Ea este regdsitd atet in compozitria apelorde gurd cAt gi in pastele de dinli.

2. Suprimarea alimentelor nociveConsumul glucidelor intre mese trebuie suprimat. De altfel" pentru a

reduce efectul nociv al glucidelor, trebuie respectate trei reguli:- sd nu se consume dulciuri inafara meselor,- sd nu se sffirgeascd masa cu un aliment dulce qi

- sd se curele dinlii prin periaj dupa ingestia de dulciuri.Tot in legaturd cu dulciurile trebuie sd amintim inlocuitorli zahdrului. Ca

edulcoranji amintim zaharina, ciclamafii, sorbitolul gi xilitolul, folosit pentruindulcirea gumei de mestecat cu fluor.

r

\

Edulcorantul ideal trebuie sd indeplineascd urmdtoarele cerinfe:- si aiba gust plicut;- acfiune energeticd slabd;- necariogen;- utilizabil de catre diabetici;- ieftin;- sd nu aibd efecte secundareSe recomandd consumul de alimente consistente deoarece acestea

favoizeazd masticalta, ceea ce are drept consecinfe.- o salivalie abundentd care spala cavitatea bucali;- curdfirea mecanicd a suprafelelor dentare accesibile, cu impiedicarea

formdrii placii;- o atrilie corespunzdtoare, cu disparilia locrnilor de retenfie.Deasemenea trebuie sd subliniem rolul nefast al restaurantelor..fast-food"

, de tipul McDonald's, Snackbar, etc. care au introdus o alirnentafie moale qi

dulce (carne tocatd.,p6ine lipicioasd, ketchup, inghefate, ape gazoase) careelimind automasajul qi autocurdlirea

3. Profilaxia rahitismuluiRelalia cauzal6, dintre rahitism gi caria dentarf, a fost mult discutatd in

literatura de specialitate. Unii autori au constatat o frecvenfd mai mare a carieidentare la rahitici, in timp ce al{ii au constatat o frecvenld mai redus6, ceea ces-ar explica prin abraziunea mai accentuata a dinlilor cu disparilia unor zone deretenfie. Degi problema rSm6ne deschisd, indeosebi in ce privegte mecanismelepatogenice, avdnd in vedere faptul cd dezechilibrul mineral in rahitism seproduce in plinb perioadd de mineralizne a dinfilor, put6ndu-se repercuta asupraei, mulli autori propun profilaxia comund a rahitismului gi a carier dentare, cuat6t mai mult cu c6t baza acesteia o constituie alimentatia echilibratd qi rafionalS.

4. Tratamentul precoce al anomaliilor dento-maxilarePrin inghesuirile gi modificdrile de pozilie ale dinlilor, urmate de

inmullirea locurilor de retenfie, anomaliile dento-maxilare favorizeazd, aparrliacariei dentare. Pentru a evita efectele anomaliilor dento-maxilare se impunetratamentul lor precoce cu mrjloacele ortodonliei interceptive.

Profilaxia 1oca15 trebuie sd se axeze pe urmdtoarele probleme:- tratamentul precoce qi corect al cariilor existente, indeosebi a cariilor

dinlilor temporari;- profilaxia cariei la nivelul fisurilor;- evitarea consumului de glucide lipicioase, indeosebi intre mese.

a. In legatura cu tratamentul precoce qi corect al cariilor existente, trebuiesf, acordSm o atenfie deosebita prepardrii marginilor cavitdlilor, ca qi calit[1ii

materialelor penku obtura{ie, pentru cd, dupi unele cercetiri, jumdtate din dingiitrata[i prezintd carii secundare drn cauza neglijdrii acestora.

b. Fisurile sunt adesea sediul de inceput al cariei dentare. Datorita faptuluicd creqterea rezistenlei smalfului micqoreazd doar in micd mSsur5 tendinla lacarii fisurale, s-a ridicat problema ,,sigildrii" acestora pentru profilaxia cariei.

In prezent, pentru sigilarea fisurilor se folosesc compozitele, adezivli,compomerii qi cimenturile ionomer de sticla.

In ordinea prioritalii, indicaliile sigilarii sunt urmdtoarele:- la populafie in general:

- primii molari permanenli (la 6-8 ani);- molarii doi permanenli (la 11-13 ani)

- la copiii susceptibili la carie:- primii molari permanenfi;- molarii doi permanenli,- premolarii;- molarii temporari.

5. Profilaxia cu fluor

Profilaxia endogend cu fluorProfilaxia endogend cu fluor se referd la ingerarea acestuia, prin:- fluorizarea apei potabile,- fluorizarea sdrii de bucdtarie;- fluorizarealaptelui;- comprimate cu fluor.Momentul potrivit pentru inceperea profilaxiei cu fluor este dupd na$tere,

respectiv dupa erupfia primului dinte. In localit5lile in care conlinutul apeibile in fluor de e 0-5ms/1 este

fluorului pe cale general5.Din punct de vedere epidemiologic, efectul cariopreventiv al

comprimatelor cu fluor a fost demonstrat, astfel acestea scad fecven[a carieidentare cu 50-6AYo. Ingestia zilnicd de comprimate cu fluor din prima copil5riep6nd la vArsta de 13 ani conferd o preteclie similard ingestiei de apd cu conlinutoptim in fluor. Comprimatele cu fluor exercitd un efect benefic asupra dinlilor incurs de dezvoltare, $i, dacd sunt ldsate sd se topeascd in gura inainte de a fiinghilite, au efect topic asupra dinlilor deja erupfi.

Avantajele administrdrii comprimatelor cu fluor sunt urmdtoarele:- precizia dozajului;- prevenlie individuald sau semi-colectivd (qcoli).D ezav antaj e le admini strlrii c omprimate lor cu fl uor :

- necesitd ob{inerea acordului pdrinfilor;

- obligativitatea colabordrii suslinute a pdrinlilor de-a lungul mai multorani in cadrul prevenliei familiale.

Profilaxia exogend cu fluorAceatsa se realizeazd, cu ajutorul:- lacurilor, gelurilor qi fluidelor cu fluor;- dentifricelor cu fluor;- apelor de gurd cu fluor;- gumei de mestecat cu fluor.

Lacurile fluorurateLacurile cu fluor sunt ultimele apdrute in vederea folosirii topice

profesionale. Ele au fost reahzate in scopul aderdrii la suprafafa smalgului timpmai indelungat ( pdn6 la 12 ore sau chiar mai mult) pentru a elibera lent fluorulfrrd ca subiectul sd fie obligat s5 stea pe fotoliul dentar.

in momentul de fa!5 existd doua lacuri cu fluor. Primul este un materialv6scos, galben, conlindnd 22600 ppm fluor sub formi de NaF ?ntr-o bazd, neutrdde colofoniu natural. Al doilea lac este incolor gi confine 7000 ppm fluor subforma unui compus organic, difluorosilanul, intr-o bazd de poliuretan. Acestelacuri au fost amplu testate.

IJn exemplu de lac fluorrnat este Duraphat-ul.In ceea ce priveqte metoda de aplicare, la inceput dinlii erau cur5la[i, dar

s-a dovedit cd fluorul este captat gi de smalgul necurdfat. in ceea ce priveqteuscarea dinlilor inainte de aplicare, unii autori sunt pentru, aIlii contra. Dupd ces-a aplicat lacul pe dinfi, pelicula va fi ldsatd pe loc pAnd la desprinderea eispontan5. Timp de 4 ore subiectul nu va m6nca qi nu va bea, iar in zfua aplic1rrlinu va folosi peria de dinli.

6

De la 3 luni la2 ani 1 comprimat cu 0,25 mg fluorurd pe zt

De la 2la 4 mi 2 comprimate cu A)5 mg fluorurd pe21

De la 4la 6 ani 3 comprimate cu A)5 mg fluorurd peZI

DupI 6 ail 4 comprimate cu 0,25 mg fluoruri pe

21