peisajul zonei de tranziție - uauim

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București Școala Doctorală de Urbanism

Coordonator științific: Prof. dr. arh. Florin Machedon

Drd. urb. peisagist Ioana Pînzaru

Peisajul zonei de tranziție

Studiul zonei de tranziție dintre oraș și teritoriul înconjurător — zona de centură a Bucureștiului

Rezumat

CuprinsIntroducere ...........................................................................................................................1Motivația și importanța cercetării ........................................................................................1Obiectivul lucrării ................................................................................................................2Metodologia cercetării .........................................................................................................4Ipoteza de cercetare ..............................................................................................................7Definirea principalelor concepte de operare pe parcursul studiului .....................................7Semnificație științifică a cercetării .......................................................................................8Scenariul cercetării ...............................................................................................................9Importanța studiului și relevanța acestuia ............................................................................9Capitol 1. Conceptul zonei peisajului de tranziție .............................................................11

1.1. Concept bază pentru peisajul de tranziție .............................................................111.2. Abordări multiscalare spațiale ale problematicii peisajului bucureștean de tranziție ....................................................................................................................18

1.2.1. Structura metodologică a analizei teritoriului de tranziție ...........................181.2.1.1. Referiri teoretice privind ecosistemul .................................................201.2.1.2. Referiri teoretice privind zona de ecoton ............................................211.2.1.3. Referiri teoretice privind abordarea sitologică ...................................221.2.1.4. Referiri teoretice privind sociologia urbană .......................................221.2.1.5. Referiri teoretice privind centurile verzi .............................................23

1.2.2. Abordare teoretică a tipurilor de peisaj ........................................................261.2.2.1. Macropeisaj .........................................................................................261.2.2.2. Mezzopeisaj ........................................................................................271.2.2.3. Micropeisaj .........................................................................................29

1.2.3. Relația între macro, mezzo și micropeisaj cu elementele integrante ale peisajului de tranziție și moduri de delimitare .................................................31

Capitol 2. Elementele zonei din jurul centurilor orașelor care contribuie la susținerea acesteia ...............................................................................................................................33

2.1. Referiri multicriteriale privind studiul centurilor urbane ......................................332.1.1. Tipuri de peisaje în vecinătatea centurii .......................................................352.1.2. Aspecte sociologice în zona constituită în jurul centurii .............................372.1.3 Elemente privind situația proprietății terenurilor din vecinătatea zonei de centură ....................................................................................................................39

2.2. Sinteză pe baza studiilor de caz ............................................................................402.2.1 Concluzii pe baza studiilor de caz pentru zona de studiu .............................42

Capitol 3. Evoluția zonei de centură a Bucureștiului .........................................................453.1. Tipologia terenurilor din zona de centură a Bucureștiului ....................................46

3.1.1. Elemente privind analiza geografică a zonei de centură ..............................503.1.2. Identificarea tipurilor de peisaj în zona de studiu a centurii Bucureștiului ..583.1.3. Evoluția teritoriului și informații privind legislația prin analiză istorică a peisajului zonei de centură .....................................................................................62

3.2. Concluzii asupra evoluției Centurii Bucureștiului ................................................763.2.1. Studiu foto privind structura succesiunii micropeisajelor de-a lungul Centu-rii Bucureștiulu .......................................................................................................76

Capitol 4. Organizare și management ................................................................................794.1. Repere legislative privind amenajera teritoriului ..................................................80

4.1.1. Referințe legislative internaționale legate de problematica peisajului terito-riului .......................................................................................................................814.2. Propunere de gestionare a centurii Bucureștiului și modalități de aplicare operaţională a conceptului de peisaj de tranziție ...................................................834.2.1. Abordări ale spațiului periferiei orașului cu relevanță în formularea strategi-ei de dezvoltare a peisajului de tranziție ................................................................84

4.2.1.1. Formularea ipotezei de lucru asupra peisajului de tranziție ................854.2.1.2. Delimitări ale peisajului de tranziție în spațiu și timp ........................85

4.2.2. Analiza și formularea strategiei peisajului de tranziție ................................924.2.2.1. Sinteză metodologică ..........................................................................984.2.2.2. Modul de formare a viziunii și de formulare ale obiectivelor dezvoltă-rii spațiale în teritoriile peisajului de tranziție ...............................................1034.2.2.3. Planificarea strategică .......................................................................1044.2.2.4. Programe, politici și proiecte: desfășurarea acestora ........................1044.2.2.5. Actori implicaţi în dinamica peisajului urban ...................................105

4.2.2.5.1. Administraţie publică centrală .................................................1054.2.2.5.1.1. Administraţie publică centrală - referințe legislative ............1064.2.2.5.2. Administraţie publică judeţeană şi locală ................................1074.2.2.5.2.1. Referințe legislative generale privind administrația publică cu relevanță asupra gestiunii spațiale a peisajului de tranziție .....................1074.2.2.5.3. Elemente cadru privind implicarea societății civile în gestiunea peisajului de tranziție ...............................................................................108

4.2.2.5.4. Elemente cadru privind problematica peisajului de tranziție în context internațional .................................................................................109

4.2.2.6. Repere ale unor noi construcții instituționale dedicate managementului operațional al zonei de centură a Bucureștiului și a zonei peisajului de tranziție dezvoltat în lungul acesteia ............................................................................110

4.2.3. Definirea modului de gestiune a centurilor prin prisma peisajului de tranziție 111

4.3. Considerente generale asupra intercomunalității în raport cu problematica peisa-jului de tranziție ......................................................................................................... 113

Concluzii generale ........................................................................................................... 115Premise pentru viitoare cercetări .....................................................................................120Glosari termeni utilizați cu referire la zonei de tranziție dintre oraș și teritoriul înconjurător ......................................................................................................................123Listă abrevieri ..................................................................................................................125Referințe bibliografice .....................................................................................................126Anexa 1: Studii de caz .....................................................................................................140

Fișa 1: Berlin ..............................................................................................................140Prezentare generală ..............................................................................................140Infrastructura ........................................................................................................141Administrație ........................................................................................................142Mari proiecte ........................................................................................................143Planificare teritorială ............................................................................................144Comparație studiu de caz cu zona de studiu (Berlin-București) ..........................145Concluzii parțiale privind studiul de caz Berlin ..................................................146

Fișa 2: Paris ................................................................................................................147Prezentare generală ..............................................................................................147Infrastructura ........................................................................................................147Administrație ........................................................................................................149Mari proiecte ........................................................................................................150Planificare teritorială ............................................................................................152Elemente administrative direct implicate în politicile de dezvoltare teritoriale ale zonei limitrofe a Parisului ....................................................................................153Concluzii parțiale privind studiul de caz Paris ....................................................154

Fișa 3: Viena...............................................................................................................155Prezentare generală ..............................................................................................155Infrastructura ........................................................................................................156Administrație ........................................................................................................156Mari proiecte ........................................................................................................156Planificare teritorială ............................................................................................158Concluzii parțiale privind studiul de caz Viena ...................................................160

Fișa 4: Madrid ............................................................................................................161

Prezentare generală ..............................................................................................161Infrastructura ........................................................................................................161Administrație ........................................................................................................162Planificare teritorială și mari proiecte ..................................................................163Concluzii parțiale privind studiul de caz Madrid .................................................165

Concluzii pentru studiile de caz prin comparație cu situația zonei de centură ocolitoare a Bucureștiului ..........................................................................................166

Anexa 2: Cercetare și interpretarea imaginilor peisajului de tranziție din zona vecină Cen-turii Bucureștiului – Subzone noduri autostrăzi ...............................................................167

Concluzii asupra cercetării și interpretării imaginilor din zona de studiu Centura Bucureștiului ..............................................................................................................175

Anexa 3: Studiu foto privind structura succesiunii micropeisajelor în lungul Centurii Bucureștiului ......................................................................................................176Anexa 4: Structura domeniilor generale şi specifice ale managementului peisajului de tranziție ........................................................................................................................181Anexa 5: Evoluția legislației prezentate în 4.1.1. Repere legislative privind amenajarea teritoriului ........................................................................................................................182Anexa 6: Asociații de dezvoltare intercomunale în București și Ilfov .............................183

Concluzii asupra asociațiilor de dezvoltare intercomunale din București și Ilfov .....196Anexa 7: Studii gografice asupra Bucureștiului ...............................................................197

Insula de căldură a Municipiului București și a spațiului periurban adiacent ...........197Hazardele climatice ale Municipiului București și a spațiului periurban adiacent ....198Intensitatea proceselor de contaminare în funcție de pragurile de alertă și intervenție ..................................................................................................................200Radioactivitatea naturală ............................................................................................205Concluzii asupra studiilor gografice asupra Bucureștiului ........................................207

Anexa 8: Structura metodologica a analizei teritoriului de tranzitie ...............................208Anexa 9: Componența Sectorului Agricol Ilfov conform Legii 2/1968 ..........................212Anexa 10: Viitoare orașe din România unde există ocolitoare finalizată, este în execuție sau este propusă, urmând a putea fi introdus conceptul peisajului de tranziție ...............215Anexa 11: Organizarea generală a cercetării ...................................................................217Lista figurilor ...................................................................................................................221Lista tabelelor ...................................................................................................................225

1

Intoducere

Introducere

Motivația și importanța cercetăriiSpațiul tranzitoriu pote fi delimitat printr-o simplă limită sau există forme de peisaj care răspund elementelor de tranziență?

Definirea stării de echilibru1 (DEX, 1998) și echilibru dinamic2 (DEX, 1998) sunt prezintă cu claritate conceptul care, prin stabilitatea și persistența în timp și spațiu a acestora pot defini scările spațiale și temporale ale subiectului respectiv (Bray, 2004). Formele de re-lief și mediul natural răspund la stimulii tranzitorii3. Conform teoriei sistemelor, stimulii tranzitorii pot conduce spre o stare de echilibru și echilibru dinamic în spațiu teritoriului. Modificările apărute în peisaje pot fi considerate rezultate non-tranzitorii, acestea declan-șând stări diferite în cadrul peisajului, și pot fi provocate de factori atipici (alunecări de te-ren, inundații, etc). La baza formării peisajelor stau „evenimentele formative” (Brunsden, 1996), urmate de stări lungi de echilibru și stări tranzitorii. Îmbinarea stărilor de echili-bru cu stările tranzitorii duc la apariția elementelor de tranziență pentru utilizatorul final, cu toate că acesta nu o realizeaza constant. Utilizatorul final este uneori chiar el generatorul tranzienței.

1 ECHILÍBRU, echilibre, s. n. 1. Stare de repaus a unui corp; stare staționară a unui fenomen.2 ECHILIBRU DINAMIC echilibru determinat de două procese opuse care se desfășoară cu aceeași intensitate3 Reprezintă elemente dinamice de intrare în sistemele dinamice

Figura 1: Modul de trasare și clasificare a limitei adaptare după Richard T.T. Forman (Adaptare: Ioana Pînzaru, 2016 după R. Forman).

2

Intoducere

Datorită dezvoltării permanente a temei studierii orașelor, în condițiile expansiunii spația-le a acestora, se ridică în prezent subiecte esențiale pentru managementul spațial al zone-lor de ecoton, caracteristice trecerii de la mediul urban către acela al teritoriului înconju-rător

Obiectivul lucrăriiTema propusă își dorește să introducă pe baza criteriilor urbanistice selectate, dezvolta-rea elementelor multicriteriale de analiză rezultând definirea spațiului zonei peisajului de tranziție. După definirea acestui peisaj, apărut la congruența dintre oraș și teritoriul înconjurător, urmează etapa de introducerea a conceptul de pesisaj de tranziție dezvoltat pe baza formulei matematice prin care se stabilește existența acestui concept.

Spațiul zonei peisajului de tranziție este reprezentat de o multitudine de zone concentrice precum:

• zona centurii de fortificații – caracter istoric

• zona centurii verzi – caracter peisager, ecologic și agricol

• zona manifestărilor climatice și posibilelor hazarde – caracter geografic

• zona elementelor chimice și radioactivității naturale – caracter geochimic

• zona diverselor funcțiuni economice și sociale – caracter funcțional

• zona centurii de circulații, tehnico-edilitare și logistice – caracter de mobilitate

Propunerea subiectului pleacă de la ideea că orașul, în raportul său cu teritoriul înconjurător, se află într-o continuă evoluție dinamică în perioade de timp lungi. Practic, este un „organism” care se adaptează și se regenerează continuu, se reinven-tează, însă care este predispus la devieri și posibile „accidente” dacă nu este mo-nitorizat și ghidat. Pentru a fi evitate astfel de derapaje este necesară identificarea legăturii dintre oraș și peisajul zonei de tranziție, formulând conceptului: peisajului de tranziție.

În literatura de specialitate există abordări ale peisajului de periferie, agricol, natural, al peisajului urban, însă termenul de pesisaj de tranziție nu este specificat ca atare; există denumiri precum: „peisaj liniar”, însă acesta are o abordare macroteritorială, urmărind cel mai adesea linii de transport. „Spațiul interval” face referire la însușirea psihologică a spațiului reprezentat de om în context temporal și acțiunea acestuia (Crăciun, 2008). „Ur-

3

Intoducere

ban sprawl4”, „peri-urbanizarea5” sau „expansiunea6” descriu mobilitatea populației față de zonele urbane centrale. Peisajul zonei de tranziție este similar cu zonele de tip „buffer zone” și „buffer stripe” la care se adaugă alte categorii de peisaj. Primele două elemente de tip „buffer” descriu zone cu vegetație cu caracter neutru între două zone cu potențial ostil una față de cealaltă, spațiul respectiv având rol de prevenire a eventualelor agresiuni între cele două spații. Aceste spații intervin în climatul spațiilor deservite prin vegetația constantă prezentă, avand în general funcțiuni agricole, funcțiuni de protecție în fața dez-astrelor, de despărțire a diverselor teritorii, însă pot avea și rol politic atunci când despart limite de graniță între diferite țări, când lipsesc elemente naturale de limită7.

Aşadar, obiectivul central al lucrării este introducerea conceptului peisajului de tranziție. O importantă precizare privind obiectul cercetării este înţelegerea acestui peisaj ca un teritoriu circular8, dezvoltat de-a lungul unui spațiu definit ca o sumă de centuri cu caractere diferite. Peisajul de tranziție este o posibilă abordare a centurii strict într-o serie de vederi transversale ale diferitelor sectoare spaţiale radiale dis-puse de-a lungul artelelor de penetraţie în oraş. Această înţelegere complementară este preponderentă mai ales în atingerea unor obiective care pot viza cu precădere impactele psihologice ale imaginilor care se derulează rapid la intrarea/iesirea spre/dinspre oraş, pe căile de comunicaţie ale acestuia cu teritoriul înconjurător.

Zona propusă a fi cercetată este cunoscută prin sintagma „zona Șoselei de Centură a Bu-cureștiului” care denumește sintetic teritoriul coroanei circulare din jurul capitalei. Aceas-ta coagulează de-a lungul ei elemente care pot defini peisajul de tranziție dintre urban și extraurban.

Zona de centură a Bucureștiului este formată dintr-o multitudine de subsecțiuni tipologi-ce, întărind caracterul multifuncțional al acesteia. Subsecțiunile tipologice nefiind gesti-onate într-un mod integrat, nu formează un sistem unitar, având caracterul problematic din prezent. Multitudinea de subsecțiuni tipologice îi conferă zonei șoselei de centură o competență distinctivă ce poate fi analizată prin anunțarea unei idei de concept precum peisajul de tranziție. Introducerea conceptului propus asupra spațiilor cu caracter incert în momentul de față sau spații cu mai multe determinante (funcționale, istorice, etc) va genera un spațiu asimilat de conștiința utilizatorilor ca unul integrant în peisajul zonei de

tranziție.

4 termenul “sprawl” întâlnit preponderent la zonele vorbitoare de limba engleză5 termenul “peri-urbanizare” asociat zonei Europa Continentală6 termenul “expansiune” asociat în România7 mări, fluvii, râuri, dealuri, munți, etc8 Studiul se limiteză la zona circular definită în jurul orașelor

4

Intoducere

Metodologia cercetăriiAm urmărit identificarea unui model de structurare spațial-funcțională multicriterială a terenurilor antropizate, naturale și seminaturale (preponderent agricole) - prin corelarea diferitelor tipuri de rețele existente și viitoare. Studiul general al rețelelor care structu-rează un teritoriu (rețele antropice funcționale – exprimate material, social și instituțional – rețele ecologice, rețele ale peisajelor și componente ale acestora) oferă argumentele necesare pentru definirea peisajului de tranziție.

Peisajul a fost evaluat și analizat pe diferite paliere multicriteriale, pornind de la macro - mezzo - micro spațial și clasificat în funcție de rolul său funcțional și de potențialul de dezvoltare.

Lucrarea de față se adresează specialiștilor în domeniu și specializărilor care abordează studiul sistemelor teritoriale, urbane și evolutive ale acestora.

Ipoteza spațiului peisajului de tranziție pornește de la existența unui teritoriu cu ca-racteristici speciale care necesită metode aparte de management. Acest spațiu se află într-o continuă modificare, aceste modificări fiind vizibile pe perioade mai mici sau mai mari de timp. Cercetarea teoretică a subiectelor care alcătuiesc problematica marcată de peisajului de tranziție, va fi baza cercetării aplicate.

Capitolul 19 analizează problematica centurilor urbane prin referiri multicriteriale. În a doua parte a primului capitol se regăsesc concluziile studiilor de caz analizate, acestea fiind prezentate în varianta completă în Anexa 1.

Capitolul 210 urmărește evoluția teritoriului studiat, zona de centură a Bucureștiului, prin prisma geografică, istorică și legislativă a acestuia.

Capitolul 38 introduce elementele care stau la baza analizării conceptului de peisaj de tranziție și aplicarea acestuia pe studiul de caz al zonei de Centură a Bucreștiului prin abordări multiscalare.

Capitolul 48 dezvoltă posibilitatea de utilizare a conceptului de peisaj de tranziție în organizarea și managementul ocolitoarelor, cu aplicare pe Centura Bucureștiului.

Concluziile capitolelor, alături de premisele unor viitoare cercetări al căror fundament stă conceptul de peisaj de tranziție se regăsesc în ultima parte a lucrării. În Anexele 4 și 7 se regăsesc propuneri de implementare ale conceptului peisajului de tranziție, acestea făcând parte din viitoare teme de cercetare, în lucrarea de față fiind expuse principalele ghidaje.

9 Face parte din cercetarea teoretică a lucrării10 Face parte din cercetarea aplicată a lucrării

5

Intoducere

Ilustrarea cercetării a fost realizată prin schițe conceptuale, schițe logice, reprezentări gra-fice ale conceptelor, diferite analize ce stau la baza concluziilor, având ca scop ilustrarea informațiilor transmise textual.

Unificarea analizelor a fost soluționată prin reprezentări grafice asupra cărora s-a aplicat o grilă de 1 x 1km. Grila urmărește să sugereze elementul de scară spațială a tranziției de la micro la mezzopeisaj asupra teritoriului analizat. Preluarea elementului de tip grilă din documentațiile de urbanism și geografie a avut ca scop intoducerea unui element controla-bil și ușor de cuantificat. Grila urmărește conceptul prin care o celulă relaționează cu veci-nătatea imediată. Trama evidențiază limitele fluctuante ale teritoriului și mișcarea acestu-ia. Dinamica spațiilor analizate face ca limitele să fie variate. Datorită acestor modificări este necesar ca interpretarea peisajului să se facă în funcție de scară, prin aplicarea celor două legi ale geografiei formulate de Waldo Tobler: „toate lucrurile sunt interconectate totuși elementele apropiate între ele se află într-o legătură mai strânsă”11 și „fenomenul extern afectează zona de interes în interiorul său”12 (Tobler, 1970). Acest caroiaj apropi-at ca scară de micropieisaj13 ajută la evidențierea diferențelor specifice identificate cât și caracterul variabil în timp, o componentă caracteristică a zonei fiind dinamica peisajului studiat. Timpul de traversare al spațiului analizat este de aprox. 1km/min, un timp care oferă posibilitatea de percepție al stării de osmoză a teritoriului analizat. Osmoza terito-riului se referă la conceptul de densitate și delimitarea acestui tip de peisaj de tranziție, el reprezintă o trecere între spații cu densități diferite.

Bibliografia specifică pentru toate capitolele se găsește înaintea anexelor, fiind alcătuită din lucrările ale căror informații se regăsesc în teză. Anexele care stau la baza concluziilor din teză sunt numerotate în funcție de introducerea în teză, iar lista abrevierilor, glosarul de termeni, lista ilustrațiilor și a tabelelor se regăsesc la finalul tezei.

11 „Everything is related to everything else, but near things are more related than distant things”12 „The phenomenon external to (a geographic) area of interest affects what goes on in the inside”13 Trecere a scării de la micropeisaj spre mezzopeisaj

6

Intoducere

Figura 2: Schema logică a lucrării Autor: Ioana Pînzaru, 2013 - 2016.

7

Intoducere

Ipoteza de cercetarePropunerea dezvoltării conceptului de peisaj de tranziție va nuanța relația între zonele semi-naturale cu cele antropice. Conceptul peisaj de tranziție apare la congruența dintre oraș și teritoriul înconjurător. Acesta va utiliza în transpunerea sa zonele verzi de protecție ale rețeleor existente, precum: linii de înaltă tensiune (linii electrice aeriene - LEA sau linii electrice subterane - LES), conducte de gaz, linii de cale ferată, linii de circulație auto, zonele aferente culoarelor de zbor, zone de protecție ape.

Această lucrare este începutul unei cercetări continue, pe o lungă perioadă, însă această primă etapă dorește să conștientizeze conceptul de pesisaj de tranziție și să lanseze prin-cipii specifice de structurare a zonelor centurii Bucureștiului, într-un model dezira-bil de evoluție și pentru spații asemănătoare.

Definirea principalelor concepte de operare pe parcursul studiuluiConceptele principale de operare pe parcursul cercetării au fost impuse în mare măsură de dinamica spațială continuă a peisajului zonei.

Zona de centură, în situația actuală, este percepută ca o limită a creșterii urbane. Această limită adesea stabilește extinderea urbană în interior, rezultând o densitate mare, în zona exterioară limitei existând dezvoltări cu densități scăzute. Creșterile urbane neplanificate duc la ocuparea terenurilor agricole, rurale sau periferice cu funcțiuni și servicii urbane (James, et al, 2013).

Zona de centură a capitalei are ca suport structural inelul de transport care poate fi su-portul mobilității urbane la nivel local, regional, național și internațional. Aceast tip de ocolitoare cuprinde majoritatea tipurilor de transport prezente într-un anumit spațiu.

Centura multifuncțională este zonă de tranziție în care diferitele funcțiuni urbane sau rura-le (funcțiuni economice, de transport, etc) se întâlnesc, conducând spre un posibil conflict. Aceste zone de tranziență pot fi privite ca un tip de peisaj generator de interacțiune diferi-telor utilizari ale terenurilor (Griffiths, 2010).

Centură verde este un spațiu plantat masiv sau dispersat, cu funcțiune de protecție care se regăsește în jurul orașelor (în special la limita primei coroane de creștere). Altă amplasare a centurilor verzi este în jurul unor obiective speciale care necesită condiții de microcli-mat, protecție sanitară și o limitare de creștere urbană (Sârbu, 2005, Stan, 2009).

8

Intoducere

Peisajul este conceptul interdisciplinar care exprimă procesul dinamic prin care un teri-toriu dobândește trăsături particulare rezultate din acțiunea și interacțiunea inter-relațiilor dintre componentele naturale și activitățile umane, acestea fiind sesizabile în mod obiectiv și pe baza percepției subiective (Stan, 2009, Popa, 2013).

Semnificația științifică a cercetării Peisajul, determinat de un sistem complex de ecosisteme (naturale, antropizate) și siste-mele antropice care caracterizează o așezare umană, este continu integrat și modificat prin utilizarea și controlarea sa de către om.

Este necesar să existe un echilibrul ecologic între aglomerările urbane și multitudinea de ecosisteme regionale prezente în spațiul de studiu. Pentru managementul dinamicii social-economic al așezărilor umane aflate într-o continuă dinamică de ocupare a spațiilor învecinate este necesară o mai bună organizare a metodelor de definire, delimitare și uti-lizare a spațiilor.

Teritoriul zonei de centură a fost determinat ca aflânduse într-o stare de covarianță (DEX, 1998) 14 a componentelor care îl alcătuiesc în sistem. Relația de covarianță evidențiază modificările unui element în raport cu un alt element, iar prin modificarea unuia dintre ele va fi atrasă modificarea următorului, generând o schimbare de ansamblu în sistemul general.

14 COVARIÁȚIE, covariații, s. f. Variație simultană, reciproc condiționată; covarianță. COVARIÁȚIE, În raport cu conceptul de sistem evidențiază modificarea unui element din sistem va atrage după sine modifi-carea altor elemente ale sistemului. (Sandu, 2007).

Figura 3: Sistem modificat prin introducerea unui nou element într-un sistem rezultând starea de covarian-ță. Autor: Ioana Pînzaru, 2016.

9

Intoducere

Prin introducerea conceptului de peisaj de tranziție se va obține o modificare generală a înțelegerii și gestiunii zonei spațiului de centură a Bucureștiului.

Urmând relația de covarianță existentă, coroborată cu elementele de tranziență rezultă următoarele direcții de cercetare:

• Definirea și caracterizarea spațiul de tranziție.

• Evidențierea elementelor de management specifice care pot sta la organizarea acestei zone de tranziție.

Scenariul cercetăriiIpoteza teoretică ce stă la baza lucrării pornește de la prima lege a geografiei introdusă de Waldo Tobler amintită anterior (Tobler, 1970). Diferențele notabile apărute într-un terito-riu depind și de scara la care este analizat respectivul spațiu.

O concluzie preliminară asupra diferențierii peisajului de tranziție de cele două spații pe care le separă poate fi anliza în ansamblu asupra diverselor scări, pentru a delimita ele-mentele interconectate.

Scenariul de cercetare va dezvolta definirea peisajului de tranziție și catalogarea elemen-telor de management specifice care pot organiza acest concept.

Importanța studiului și relevanța acestuiaConștientizarea conceptului de peisaj de tranziție ca fiind un element complex, dinamic în timp și spațiu, determinat multicriterial și ca o parte importantă a impactelor asupra caracteristicilor sociale, poate genera procesul de înțelegere a necesităților și potențialului acestuia asupra dezvoltării urbane.

Relaţiile dintre unităţile teritorial administrative pe al căror teritoriu se află spaţiile care compun peisajul de tranziţie bucureştean trebuie să fie coordonate decizional şi proce-dural pentru a deveni operaţionale. Prin coordonare decizională și procedurală apare nec sitatea modificărilor/completărilor legislative care vizează managementul teritoriul de tranziţie.

Nu în ultimul rând, evoluţia mentalităţilor tuturor comunităţilor implicate în deschiderea către cooperare nu poate fi atins prin mijloace autoritariste, contrare principiilor demo-cratice. Deschiderea către cooperare este un obiectiv care presupune un proces delicat şi relativ lung de educaţie, în lipsa căruia este dificilă atingerea concretă a obiectivelor

10

Introducere

de dezvoltare integrată a peisajelor de tranziţie. În final, zona de centură și peisajul de tranziție asociat acesteia poate genera beneficii socio-economice, devenind o resursă în utilizarea implementării strategiilor de dezvoltare urbană cu impacte favorabile în ceea ce

privește evoluția comunităților.

11

Glosari termeni

Glosari termeni utilizați cu referire la zonei de tranziție dintre oraș și teri-toriul înconjurătorTermenii utilizați în glosar sunt o parte din definirea acstora și înțelesul utilizat în lucrarea de față. Sursele utilizate au fost dicționare15, termeni definiți în diverse l crări de referință. În glosar se regăsesc termeni din diverse domenii ce s-au utilizat ca referințe în lucrare.

Covarianță În raport cu conceptul de sistem evidențiază modificarea unui element din sistem va atrage după sine modificarea altor elemente ale sistemului.

Ecoton Zonă de întrerepătrundere a două ecosisteme (Neacșu, Apostola-che-Stoicescu, 1982). Referire la zona de întrepătrundere dintre oraș, privit ca un complex funcțional de tip ecosistemic și ecosistemele aflate în vecinătatea sa (Sârbu, 2005)

Hinterland Teritoriu care graviteză spre centru economic, un spațiu liber învecinat cu un teritoriu ocupat, în care au loc acțiuni expansionite.

Limită Stabilită prin prisma unei realități existente, a unei necesități dis-tincte, a unei prevederi caracterisice sau ca o inter-relaționare polarizatoare (Sandu, 2007)

Peisaj urban Expresie spațială a unui geosistem cu o structură dominantă de elemente artificale și deci, cu parametri specifici ai fluxului de materie și energie

Potențial biotic Consecință a unui organism restricționat de rezistența mediului ce inhibă creșterea numărului populației.

Sisteme antropizate Sisteme care se structurează şi evoluează utilizând energia solară şi energia antropică (indusă de către sistemul socio-economic) ecoagrosistemele (terenurile agricole)

15 Dicționare generale, de specialitate

12

Glosari termeni

Sisteme ecologice naturale Sisteme care se structurează şi evoluează utilizând exclusiv energia solară.

Sisteme ecologice seminaturale Sisteme care se structurează şi evoluează utilizând energia solară şi energia antropică (indusă de către sistemul socio-economic).

Sistemul urban şi suprasistemul reţelei de localităţi Sisteme care utilizează exclu-siv energia antropică (indusă de către sistemul socio-economic) pentru crearea structurilor spaţiale şi tehnologice, dar care utilizează resursele produse de sistemele ecologice din primele trei categorii.

Tranziență Caracter a ceea ce este trecător; devenire continuă a realității ce impune o permanentă adaptare a omului la mutațiile intervenite.

Tranzitoriu Face trecerea de la o stare la alta; de tranziție; intermediar; Caracterizat prin variația în timp a cel puțin unei mărimi (despre funcționarea unui sistem)

13

Referințe bibliografice

Referințe bibliograficeReferințele bibliografice reflectă toate documentele ce se regăsesc citate în lucrarea de cercetare, nu au fost introduse referințele consultate și analizate pentru dezvoltarea lu-crării. Bibliografia a fost structurată în următoarele subsecțiuni: cărți, articole și reviste, studii, proiecte, manuale de proceduri și cercetări, publicații electronice (cuprinde și articolele și revistele online) și parte legislativa online. Organizarea subsecțiiunilor fiind alfabetică după autor pentru prima parte și cronologică doar pentru partea legislativă.

Cărți de autorABRAHAM, Dorel, 1991, Introducere în sociologie urbană, Bucureşti, Editura Științifică

BENEVOLO, Leonardo, trad. de LASCU, Mădălina, 2003, Orașul în istoria Europei, Bucureşti, Editura Polirom

Coord. HANSEN, J. Andrew, Di CASTRI, Francesco, 1992, Landscape Boundaries Con-sequences for biotic diversity and ecological flows, New York, Editura Springer Verlag

Coord. BALOG, Iosif Marin, GRAF, Rudolf, LUMPERDEAN, Ioan, 2010, Relația ru-ral-urban: ipostaze ale tradiției și modernizării, Cluj Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană

COSTEA, Margareta, 2000, Introducere în administrația publică, București, Editura Eco-nomică

CRĂCIUN, Cerasella, 2008, Metabolismul urban. O abordare neconvențională a organis-mului urban, București, Editura Universitară Ion Mincu

CRISTEA, Ioan, 1937, Studiul cadastrului elvețian și propuneri pentru cadastrarea Muni-cipiului București, București, Institutul urbanistic al României

14

Listă abrevieri

DERER, Peter, 1985, Locuirea urbană. Schiță pentru o abordare evolutivă, București, Editura Tehnică

DOBRESCU, Demetru Ion, 1934, Viitorul Bucureștilor, București, Editura ziarului Tribu-na edilitară

DOLFUS O, 1971: L’analyse geographique, Paris, Editura Press Universitaires de France

DRĂGUȚ, Lucian 2000: Geografia peisajului. Cluj Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană

DZEWONSKI, Kazimierz, 1985, The suburban zone a theoretical approach, Brno

EFTENIE, Mariana, 2006, Psihologia spațiului construit urban, București, Editura Uni-versitară Ion Mincu

FAYE, Paul, FAYE, Bernard, TOURNAIRE, Michel, GODARD, Alain, 1974, Sites et sitologie: comment construire sans casser le peysage, Paris, Editura JJ Pauvert

ENNEN, Edith, 1979: The Medieval Town, Amsterdam, Editura North-Holland pub-lishing co.

FORMAN, Richard T.T., GODRON, Michel, 1986, Landscape ecology, Editura Univer-sity of Minnesota

FORMAN, Richard T.T., WILSON, Edward O., 1995, Land Mosaics: The ecology of landscapes and regions, Editura Cambridge University Press

FORMAN, Richard T.T., 2008, Urban regions Ecology and Planning beyond the city, Editura Cambridge University Press

GEORGESCU, Florian, CEBUC, Alexandru, DAICHE, Petre, 1966, Probleme edilitare Bucureștene, București, Editura Muzeului de istorie a orașului București

GIURESCU, C. Constantin, 1996, Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, Bucureşti, Editura pentru Literatură

HOWARD, Ebenezer, 1902, Garden Cities of to-morrow, Editura Kessinger

IANOȘ, Ioan, 2000, Sisteme teritoriale - O abordare geografică, Editura Tehnică

15


IOANIȚESCU, D.R., 1926, Discursul la legea pentru organizarea Municipiului București, București, Imprimeria Statului

IOJĂ, Ioan-Cristian, 2009, Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria me-tropolitană a municipiului București, București, Editura Universității din București

IONESCU-GION, George I., 1899, Istoria Bucurescilor, București, Stabilimentul grafic I. V. Socecu

KALAORA, Bernard, 1993: „Le muse vert: radiographie du loisir en fornet”, Paris, Edi-tura L’Harmattan

LĂCĂTUȘU, Radu, ANASTASIU, Nicolae, POPESCU, Mihai, ENCIU, Petru, 2008, Geo-Atlasul Municipiului București, București, Editura București

LEDRUT, Raymond, 1973, Sociologie urbaine, Editura Universitaires de France

LYNCH, Kevin, 1972: What Time is this Place?, Cambridge MA, Editura MIT Press

MACHEDON, Florin, 2006, Metode de analiză morfologică a țesuturilor urbane, Bucu-rești, Editura Universitară Ion Mincu

MANUILĂ, Sabin, 1931, Recensământul general al populației României, București, Mo-nitorul oficial imprimeria națională, Biblioteca Metropolitană București.

MIHĂILESCU, M. Vintilă, 1975, Gândirea geografică românească în secolul nostru, București, Editura Academiei

MIHĂILESCU, M. Vintilă, 2003, Evoluția geografică a unui oraș - București, București, Editura Paideia

MINTZBERG, Henry, trad. NISTOR, Smaranda, 2008, Ascensiunea și declinul planifică-rii strategice, Bucureşti, Editura Publica

MULLER, Pierre, 2000, Une introduction a l’etude des politiques, Editura Presse Univer-sitaire Francaise

NEACȘU, Petre, APOSTOLACHE-STOICESCU, Zoe, 1982, Dicționar de ecologie, Bu-curești, Editura Științifică și enciclopedică

16


NICOLAE, Ion, 2002, Suburbanismul ca fenomen geografic în România, Bucureşti, Edi-tura Meronia

PANERAI, Philippe, DEMORGON, Marcelle, DEPAULE, Jean-Charles, 1999, Analyse urbaine, Editura Parentheses

PASCU, Iuliu, 1935, Dreptul urbanistic și sistematizarea Bucureștilor, Bucureşti, Editura Revistei Parlamentul Românesc, Biblioteca Metropolitană București.

PLATON, Alexandru, RĂDVAN, Laureniu, MALEON, Bogdan, 2010: O istorie a Euro-pei de apus în evul mediu - de la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (secolele V-XVI), Bucureşti, Editura Polirom

POPA, Andreea, 2013, Peisajul agricol: subiect pentru conservare și valorificare, Bucu-rești, Editura Universitară Ion Mincu

POPESCU, Dan Ion, coord. 2004, România calitatea solurilor și rețeaua electrică de transport, atlas geografic, București, Editura Academiei Române

PROFIROIU, Alina, POPESCU, Irina, 2005, Bazele administrației publice, București, Editura Economică

RĂDULESCU, T.A. 1929, Planul de sistematizare al capitalei, Bucureşti, Tipografia Ion C. Văcărescu, Extras din Monitorul Uniunei Orașelor din România nr. 1 Ianuarie și nr. 2 Februarie 1929, Biblioteca Metropolitană București.

RĂDVAN Laurențiu, 2013: Curs special de istorie medievală a românilor, Iași, (s.n.)

SANDU, Alexandru, 2007, Sâmburele care face să crescă, Bucureşti, Editura Arhitext

SÂRBU, Cătălin, 2005, Habitatul urban în expansiune periurbană, Bucureşti, Editura Universitară Ion Mincu

SCAFEȘ, Cornel și Ioan, 2008: Cetatea București, București, Editura Alpha MDN

SFINȚESCU, Cincinat I., 1916, Studiu asupra planului general de sistematizare al Capi-talei urmat de un anteproiect de lege asupra stabilirea, construirei, desvoltărei și sistemati-zări comunelor, Bucureşti, Tipografia Jockey-Club

SFINȚESCU, Cincinat I., 1921, Transformarea constructivă a capitalei, Bucureşti, Tipo-

17


grafia Gutenberg, societate anonimă, Biblioteca Metropolitană București.

SFINȚESCU, Cincinat I., 1929, Cum să sistematizăm Bucureștiul, Bucureşti, Cultura națională, Biblioteca Metropolitană București.

SFINȚESCU, Cincinat I., s.a Plusvalutei terenurilor urbane, Bucureşti, Tipografia Coope-rativa

SFINȚESCU, Cincinat, 1930, Delimitări în regiunea Municipiului București (zone de construcții și zone de verdeață), Bucureşti, Tipografia Curții Regale F. Gobl Fii, Bibliote-ca Metropolitană București.

SFINȚESCU, Cincinat, 1932, Estetica Bucureștiului, Bucureşti, Tipografia Bucovina, Biblioteca Metropolitană București.

SIMONDS, Ormsbee Jhon, 1967, Arhitectura peisajului, Bucureşti, Editura Tehnică

STAN, Angelica, 2009, Peisajul periferiilor urbane revitalizarea peisageră a zonelor peri-ferice, Bucureşti, Editura Universitară Ion Mincu

STANCIU, Erika, FLORESCU, Florentina, 2009, Ariile protejate din România noțiuni introductive, Brașov Editura Green Steps

STANCU, Stelian, MIHAIL, Nora, 2005, Decizii economice în condiții de incertitudine: aplicații pe piața financiară, București, Editura Economică

STROESCU, Marin I., 1906: Proiect pentru sistematizarea planului orașului București, Biblioteca Metropolitană București.

TOFFLER, Alvin, 1983, Al treilea val, Bucureşti, Editura Politică

TUFESCU, Victor, 1981, Ecologia şi activitatea umană, București, Editura Albatros

VELICU, Cristian, ȘTEFĂNESCU, Dan, VEREȘ, Alexandru, 1997, Elemente de siste-matizare şi urbanism, Iaşi, Editura Experţilor tehnici

VÎRTOSU, Gheorghe, 1936, Un vechi proect pentru sistematizarea Bucureștilor, Bucu-rești, Tipografia Bucovina I. E. Torouțiu, Biblioteca Metropolitană București.

VODĂ, Viorel, WAGNER, Pavel, ISAIC-MANIU, Alexandru, PECICAN, Eugen, ȘTE-FĂNESCU, Daniela, 2003, Dicționar de statistică generală, București, Editura Economică

WIEBER, Jean Claude, 2006, Landscape as information supply for studies about con-nections between Nature and Societies, Varșovia, Editura Warsaw University and polish association for landscape ecology

18


Articole și revisteBERTRAND, G., 1968, Paysage et géographie physique globale, Paris, în Revista Geor Des Pyénées et du Sud-Ouest, no. 39, pp 5-26

BERTRAND, Georges, 1978, Le paysage entre la nature et la société, în Géosysteme et aménagement-Revue géographique des Pyénées et du Sud-Ouest, vol. 49 nr 2, pp 239-258

ENACHE, Cristina, 2013, Intervenții în peisaj – de la eveniment la experiment, Argument nr 5, pp 291-304

PECHANEC, Vilem, KILIANOVA, Helena, 2011, Analysis of spatial dependences of ecotons in the basin of Trkmanka river, Resarch Gate, Olomouc

SÂRBU, Cătalin, 2012, Peisajul urban în evoluția Bucureștiului – Orașul șantier, Simpo-zion Peisaj cultural, arhitectură, tendințe, București

TOBLER, Waldo, 1970, A computer movie simulating urban growth in the Detroit region, Economic Geography, vol. 46, pp 234-240

Sudii, proiecte, manuale de procedură și cerce-tăriBĂNUȚĂ (IOJĂ), Annemarie-Daniela, 2009, Calitatea mediului în spațiile rezidențiale din municipiul București, Bucureşti

BRAY, Malcolm, CARTER, David, HOOKE, Janet, 1996, Littoral Cell definition and budgets for Central Southern England, Florida, Journal of Costal Research, vol. 11, nr. 2, pp 381-400

BRUNSDEN, Denys, 1996, Geomorphological events and landform change, Berlin, The Centenary Lecture to the Department of Geography University of Heidelberg

COMISIA EUROPEANĂ – CONSILIUL INFORMAL AL MINIȘTRILOR RESPON-SABILI DE AMENAJAREA TERITORIULUI, mai 1999, SDSC Schema de dezvoltare a spațiului comunitar, spre o dezvoltare spațială echilibrată și durabilă a teritoriului Uniunii Europene, Postdam, Comisia Euriopeană

COMISIA INTERIMARĂ A CAPITALEI, 1924, Dare de seamă asupra activității admi-nistrative a comisiei interimare pe exercițiul 1 aprilie – 31 decembrie 1923, București, Institutul de arte grafice „Tiparul românesc”

19


COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN RO-MÂNIA, 2010, Recensământul general de circulație rutieră – anul 2010, București, Anexă la nota nr. 9130/09.08.2012

CONSILIUL JUDEȚEAN ILFOV, 2013, Strategia de dezvoltare a județului ilfov Orizont 2020, GEA strategy&consulting, București

CAMPAIGN TO PROTECT RURAL ENGLAND, NATURAL ENGLAND, 2010, Green belts: a greener future

ENACHE, Constantin, șef proiect, octombrie 2010-iunie 2012, Concept strategic Bucu-rești 2035, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting UAUIM, IHS Româ-nia srl, EMI Invest srl.

ESPON Proiect 3.4.1., 2007, Europe in the World, Teritorial evidence and vision, Paris, University Paris 1 Panthéon-Sorbonne, University Paris Diderot

INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICĂ, 1948, Populația și clădirile Municipiului București în 1948, București – împărțirea administrativă a municipiului pana la centura conform recensământ 25 ianuarie 1948

Articole, reviste și publicații electroniceASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNALĂ BUCUREȘTI-ILFOV [Online] http://www.adibi.ro/ [Accesat la data de 22.11.2015]

ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNALĂ BUCUREȘTI-ILFOV [Online] http://www.mhtc.ro/asociatia-de-dezvoltare-intercomunitara-bucuresti-ilfov-adibi/ [Acce-sat la data de 22.11.2015]

ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNALĂ APA ADIA ILFOV [Online] http://www.adiailfov.ro/ [Accesat la data de 22.11.2015]

ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ EURO–APA – ADI EURO-A-PA [Online] http://euroapa.ro/ [Accesat la data de 22.11.2015 și 04.12.2015]

AREA DE GOBIERNO DE URBANISMO Y VIVENDA, Plan General [Online] http://www.madrid.es/UnidadesDescentralizadas/UrbanismoyVivienda/Urbanismo/PGOUM/Publicaciones/DocTexto/AV_ISA_I.pdf [Accesat la data de 20.03.2016]

20


CABANIS, Andre, Procesul de descentralizare în Franța: modernizarea împărțirii admi-nistrativ-teritoriale și autonomia colectivităților locale, [Online] http://ramp.ase.ro/_data/files/articole/5_08.pdf [Accesat la data de 20.03.2016]

CITY OF MADRID [Online] http://www.madrid.es/portales/munima-drid/en/Home/City-of-Madrid?vgnextoid=e5a8dfd258681510VgnVCM-1000000b205a0aRCRD&vgnextchannel=29367421ee261510VgnVCM-2000000c205a0aRCRD [Accesat la data de 04.06.2016]

CLAUSEN, Geo, GIDS, Willem și alții 2003, Ventilation, good indoor air quality and rational use of energy, Bruxelles, Commission of European Communities [Online] http://www.buildingecology.com/publications/ECA_Report23.pdf [Accesat la data de 20.11.2015]

COMUNIDAD DE MADRID [Online] http://www.madrid.org/cs/Satellite?pagename=-ComunidadMadrid/Home [Accesat la data de 04.06.2016]

CUCIUMEANU, ROxana, 2010, Geografia populației, [Online] http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2013/noi/23_12_49_064_Geografia_populatiei_An_II_Hurezeanu.pdf [Accesat la data de 22.11.2015]

GRIFFITHS, Michael, 2010, Lamb Buddha’s Migrant Workers: Self-Assertion on China’s Urban Fringe, Journal of Current Chinese Affairs, no 39, pp 3-37, [Online] http://journals.sub.uni-hamburg.de/giga/jcca/article/view/253/253 [Accesat la data de 04.06.2016]

GRUPURI DE ACȚIUNE LOCALĂ GAL [Online] http://www.finantare.ro/calendar-fi-nantari-gal#gal_ilfov și http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/Axa_LEADER/gal-ro-mania-update-16.07.2013.pdf [Accesat la data de 22.11.2015 și 04.12.2015]

GRUPURI DE ACȚIUNE LOCALĂ GAL SELECTATE MADR - 2013 [Online] http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/Axa_LEADER/harta-gal-romania-update-2013.pdf [Accesat la data de 22.11.2015 și 04.12.2015]

GRUPUL DE LUCRU NATURA 2000, Natura 2000 – Lacul și Pădurea Cernica (ROSCI0308) [Online] http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0308 [Accesat la data de 29.04.2016]

GRUPUL DE LUCRU NATURA 2000, Natura 2000 – Lacul și Pădurea Cernica (ROS-PA0122) [Online] http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROS-PA0122 [Accesat la data de 29.04.2016]

INFO BERLIN [Online] http://www.berlin.de/berlin-im-ueberblick/politik/verwaltung.en.html [Accesat la data de 22.11.2015 și 20.03.2016]

21


INFO VIENA [Online] https://www.wien.info/en/vienna-for/smart-city-vienna/smart-in-frastructure [Accesat la data de 05.01.2016 și 28.03.2016]

INFO VIENA [Online] http://www.sustainablecities.eu/local-stories/vienna/ [Accesat la data de 05.01.2016 și 28.03.2016]

INFO VIENA [Online] https://www.wien.gv.at/stadtentwicklung/shop/broschueren/pdf/flugfeldaspern-kurzfassung-englisch.pdf[ Accesat la data de 05.01.2016 și 28.03.2016]

JAMES, Paul, HOLDEN, Meg, LEWIN, Mary, NEILSON, Lyndsay, OAKLEY Christine, TRUTER, Art, WILNOH, David, 2013, Managing metropolieses by negotiating mega-ur-ban growth, în Harald Mieg and Klaus Topfer, Routledge, Institutional and Social Inno-vation for Sustainable Urban Development [Online] http://www.academia.edu/7207756/Managing_Metropolises_by_Negotiating_Mega-Urban_Growth [Accesat la data de 05.01.2016 și 28.03.2016]

RAD, Marcela, s.a., Drept internațional public, Cluj Napoca, [Online] http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MarcelaRad/doc.htm [Accesat la data de 27.10.2015]

RIVERA, Enrique, Pozo, 2011, Evolución reciente y pautas de distribución espacial de las migraciones internas de extranjeros: el caso de la comunidad de madrid (1997-2008), Madrid, [Online] http://www.ub.edu/geocrit/sn/sn-384.htm [Accesat la data de 28.03.2016]

WATKINS, Michael, 27.martie.2007, From SWOT to TOWS: Answering a reader’s strategy questions, în Harvard Business Review, [Online] https://hbr.org/2007/03/from-swot-to-tows-answering-a-readers-strategy-question [Accesat la data de 20.11.2015]

VIENNA URBAN DEVELOPMENT – seestadt aspern as urban future lab [Online] http://www.academia-danubiana.net/documents/12.09.17.Schremmer_SUME_Vienna.pdf [Accesat la data de 05.01.2016 și 28.04.2016]

Publicații electronice internet-legislație**Constituția României, MoF 233/21 noiembrie 1991 [Online] http://www.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1 [Accesat la data de 03.07.2015]

**Monitorul Oficial al României nr. 33 din 14 mai 1895, [Online] http://digitool.dc.b-mms.ro:1801/view/action/singleViewer.do?dvs=1428941035707~29&locale=en_US&-VIEWER_URL=/view/action/singleViewer.do?&DELIVERY_RULE_ID=10&appli-cation=DIGITOOL-3&forebear_coll=1574&frameId=1&usePid1=true&usePid2=true [Accesat la data de 18.05.2015]

**Legea 02 din 16 februarie 1986 privind organizarea administrativă a teritoriului Repu-blicii Socialiste România, Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România nr 163-165

22


din 20 februarie 1968 [Online] http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-fe-bruarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republi-cii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html [Accesat la data de 09.05.2015, 03.07.2015]

**Legea 02 din 18 aprilie 1989 privind îmbunătățirea organizării administrative a terito-riului Republicii Socialiste România, Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 25 aprilie 1989 [Online] http://lege5.ro/Gratuit/heydanbq/legea-nr-2-1989-privind-im-bunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania [Accesat la data de 09.05.2015, 03.07.2015]

**Lege 05 din 06 martie 2000 privind abordarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secținea a III-a – zone protejate, MoF 152/12.aprilie.2000 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22636 [Accesat la data de 09.05.2015, 03.07.2015]

**Legea 20 din 13 martie 2014 pentru modificarea legii administrației publice locale nr. 215/2001, MoF 191/18.martie.2014, [Online] http://lege5.ro/Gratuit/gm4teobwga/legea-nr-20-2014-pentru-modificarea-legii-administratiei-publice-locale-nr-215-2001 [Accesat la data de 08.09.2015]

**Legea 51 din 08 martie 2006 pentru modificarea și completarea legii administrației publice locale nr. 215/2001, MoF 621/18.iulie.2006, [Online] http://www.pmb.ro/servicii/alte_informatii/l286_2006/docs/L286_2006.pdf [Accesat la data de 10.09.2015]

**Legea 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparența decizională în administrația publi-că, MoF 70/03.februarie.2003 [Online] http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Legea%20nr_52.pdf [Accesat la data de 13.09.2015]

**Legea 90 din 26 martie 2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, MoF 164/02.aprilie.2001 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=26855 [Accesat la data de 03.07.2015, 08.09.2015]

**Legea 150 din 24 iulie 1997 privind oratificarea Convenției europene pentru protec-ția patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992, MoF 175/29.iulie.1997 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=2553 [Accesat la data de 09.05.2015, 03.07.2015]

**Lege 154 din 28 septembrie 2012 privind regimul infrastructurii rețelelor de comuni-cații electrice, MoF 680/01.octombrie.2012 partea I, [Online] http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_154_2012_regimul_infrastructurii_retelelor_comunicatii_electronice.php [Accesat la data de 09.03.2015, 20.06.2015]

**Legea 199 din 17 noiembrie 1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei lo-cale, adoptată la Starsbourg pe 15 octombrie 1985, MoF 331/26.noiembrie.1997 [Online]

23


http://serviciiconsultanta.com/2012/02/01/legea-nr-1991997-pentru-ratificarea-cartei-eu-ropene-a-autonomiei-locale/ [Accesat la data de 09.05.2015, 03.07.2015]

**Legea 215 din 23 aprilie 2001 legea administrației publice locale, MoF 204/23.apri-lie.2001, republicată MoF 123/20.februarie.2007 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=28647 [Accesat la data de 08.09.2015]

**Legea 286 din 06 iulie 2006 pentru serviciilor comunitare de utilități publice, MoF 254/21.martie.2006, [Online] http://www.legex.ro/Legea-51-2006-70085.aspx [Accesat la data de 10.09.2015]

**Legea 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România, MoF 577/29.iunie.2004 [Online] http://www.inforegionordest.ro/admin/user/repository/documen-t/65eef87e34046780.pdf [Accesat la data de 10.09.2015]

**Legea 326 din 28 iunie 2001 legea serviciilor publice de gospodărie comunală, MoF 359/04.iulie.2001 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30126 [Accesat la data de 10.09.2015]

**Legea 339 din 03 decembrie 2007 privind promovarea aplicării strategiilor de mana-gement de proiect la nivelul unităților administrativ-teritoriale județene și locale, MoF 839/07.decembrie.2007 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?n-r=339&an=2007 [Accesat la data de 19.02.2014, 09.09.2015]

**Legea 340 din 12 iulie 2004 privind instituția prefectului, MoF 658/21.iulie.2004 și MoF 225/24.martie.2008 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?i-da=50858 [Accesat la data de 03.07.2015, 13.09.2015]

**Legea 345 din 19 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, MoF 650/27.iulie.2006 [Online] http://www.legex.ro/Legea-345-2006-72460.aspx [Accesat la data de 28.04.2016]

**Legea 350 din 06 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și a urbanismului, MoF 373/10.iulie.2001 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=28561 Accesat la data de 09.05.2015, 03.07.2015]

**Legea 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleșilor locali, MoF 912/27.octom-bie.2004 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=52357 [Accesat la data de 28.12.2014, 13.09.2015]

24


**Lege 451 din 08 iulie 2002 privind ratificarea Convenției europene a peisajului, MoF 536/23.iulie.2002 partea I, [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?n-r=451&an=2002 [Accesat la data de 09.05.2015, 03.07.2015]

**Legea 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, MoF 433/02.august.2001 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=29000 [Accesat la data de 28.04.2016]

**Legea 429 din 18 octombrie 2003 de revizuire a Constituției României, MoF 767/31.octombrie.2003 [Online] http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=340 [Accesat la data de 03.07.2015]

**Decret 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităților cu activitate de producție indus-trială din subordinea consiilior populare județene și al municipiului București în subordi-nea unor întreprinderi, centrale industriale și unități asimilate acestora, de sub îndrumarea și controlul unor ministere și altor organe centrale de stat, Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România nr 73 din 19 iulie 1977 [Online]

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52413 [Accesat la data de 09.05.2015, 03.07.2015]

**Ordonanță 37 din 30 ianuarie 2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului 26/2000 cu privire la asociații și fundații, MoF 62/01.februarie.2003, [On-line] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=41491 [Accesat la data de 25.06.2015, 09.09.2015]

** Ordonanța de Guvern 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, MoF 442/29.iuniee.20007 [Online] http://www.cimec.ro/Legislatie/OUG-57-din-20-06-2007.pdf [Accesat la data de 09.05.2015, 28.04.2016]

**Ordonanță de urgență 96 din 22 decembrie 2012 privind stabilirea unor măsuri de reor-ganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte norma-tive, MoF 884/22.decembrie.2012, rectificare MoF 34/15.ianuarie.2013 [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=114905 [Accesat la data de 25.06.2015, 13.09.2015]

** Ordonanța de Guvern 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor naturale pro-tejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, MoF 625/04.decem-

25


brie.2000 [Online] http://www.legex.ro/OUG-236-2000-21937.aspx [Accesat la data de 09.05.2015, 28.04.2016]

** Ordinul Ministrului Transporturilor 43 din 27 ianuarie1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea in categorii a drumurilor naţionale, MoF 138bis/06.aprilie.1998 [Online] http://www.legex.ro/Ordin-43-1998-14617.aspx

** Ordinul Ministrului Transporturilor 46 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Norme-lor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, MoF 138bis/06.apri-lie.1998 [Online] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/14691

**Hotărâre 618 din 23 iunie 2005 privind constituirea Colegiului pentru Consultarea So-cietății Civile, MoF 583/06.iulie.2005, [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=57690 [Accesat la data de 28.06.2015, 09.09.2015]

**Hotărâre 1354 din 03 noiembrie 2005 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului 618/2005 privind constituirea Colegiului pentru Consultarea Societății Civile, MoF 1009/15.noiembrie.2005, [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?i-da=60200 [Accesat la data de 28.06.2015, 09.09.2015]

**Hotărâre 1460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă Orizonturi 2013-2020-2030, MoF 824/08.decembrie.2008, [Online] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/100019 [Accesat la data de 20.06.2015]

** Ordin 2701 din 30 decembrie 2010 al ministrului dezvoltării regionale și turismului pentru aprobarea Metodologiei de informare și consultare a publicului cu privire la elabo-rarea sau revizuirea planurilor de amenajre a teritoriului și de urbanism, MoF 47/19.ianu-arie.2011, [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=101309 [Accesat la data de 09.03.2015, 03.07.2015]

** Carta Europeana a Amenajării Teritoriului – CEMAT din 20 mai 1983, Torremolinos Spania, [Online] http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teri-toriului/Carta_Torremolinos.pdf [Accesat la data de 09.03.2015, 03.07.2015, 30.04.2016]

** Carta europeană a autonomiei locale din 15 octombrie 1985, Strasbourg, [Online] http://www.acor.ro/files/acor/rel_internat/CPLRE/carta_europeana_autoritati_locale.pdf [Accesat la data de 11.03.2015, 30.04.2016]

** Convenția culturală europeană încheiată sub egida Consiliului Europel din 19 decem-brie 1954, Paris, [Online] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=27992 [Accesat la data de 04.07.2015, 30.04.2016]

26


** Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic (revizuită) din 16 ianuarie 1992, La Valetta, [Online] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/90969 [Accesat la data de 11.03.2015, 04.07.2015, 30.04.2016]

** Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei din 03 oc-tombrie 1985, Granada, [Online] http://www.cimec.ro/Arheologie/arh-preventiva/10-Ane-xa3Granada1985pat.pdf [Accesat la data de 09.03.2015, 03.07.2015, 30.04.2016]

** Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu din 25 iunie 1998, Aarhus, [Online] http://www.inj.md/files/u1/Conventia_Aarhus.pdf [Accesat la data de 12.03.2015, 30.04.2016]

** Convenția privind diversitatea biologică din 05 iunie 1992, Rio de Janeiro, [Onli-ne] http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14463 [Accesat la data de 12.03.2015, 03.07.2015, 30.04.2016]

** Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural din 23 noiembrie 1972, Paris, [Online] http://lege5.ro/Gratuit/gyydinby/conventia-privind-protectia-pa-trimoniului-mondial-cultural-si-natural-din-23111972- [Accesat la data de 11.03.2015, 04.07.2015, 30.04.2016]

** Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european – CEMAT din 07-08 septembrie 2000, Hanovra, [Online] http://www.coe.int/t/dgap/localdemocracy/cemat/VersionPrincipes/Roumain.pdf [Accesat la data de 11.03.2015, 04.07.2015, 30.04.2016]

peisajul zonei de tranziție - uauim

Documents