pentru planulpentru planul reactualizare plan …8.1 masuri de prevenire si reducere a poluarii...
TRANSCRIPT
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
1
RAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIU
PENTRU PLANULPENTRU PLANULPENTRU PLANULPENTRU PLANUL
REACTUALIZARE PLANREACTUALIZARE PLANREACTUALIZARE PLANREACTUALIZARE PLAN URBANISTIC URBANISTIC URBANISTIC URBANISTIC
GENERAL COMUNA GENERAL COMUNA GENERAL COMUNA GENERAL COMUNA COSTESTICOSTESTICOSTESTICOSTESTI,,,,
JUDETUL BUZAU JUDETUL BUZAU JUDETUL BUZAU JUDETUL BUZAU
BENEFICIAR: BENEFICIAR: BENEFICIAR: BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEICONSILIUL LOCAL AL COMUNEICONSILIUL LOCAL AL COMUNEICONSILIUL LOCAL AL COMUNEI COSTESTICOSTESTICOSTESTICOSTESTI,,,,
JUDETUL BUZAUJUDETUL BUZAUJUDETUL BUZAUJUDETUL BUZAU
INTOCMIT: ECOLOGINTOCMIT: ECOLOGINTOCMIT: ECOLOGINTOCMIT: ECOLOG,,,, ARSENE SIMONAARSENE SIMONAARSENE SIMONAARSENE SIMONA STANICA STANICA STANICA STANICA
SEPTEMBRIESEPTEMBRIESEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2015 2015 2015 2015
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
3
CUPRINS INTRODUCERE INFORMATII GENERALE CAPITOLUL 1
CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Propuneri de organizare urbanistica 1.3 Relatia cu alte planuri si programe
CAPITOLUL 2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1 Descrierea zonei de amplasament a comunei 2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei 2.1.2. Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului 2.1.3. Clima 2.1.4. Aer 2.1.5. Apa 2.1.6. Solurile 2.1.7. Flora si fauna 2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport 2.1.9. Factorul antropic 2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG CAPITOLUL 3
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA 3.1 Aer 3.2 Apa 3.3 Solurile 3.4. Flora si fauna 3.5 Patrimoniul cultural CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
4
MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI
5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international
5.2 Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului CAPITOLUL 6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 7
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA CAPITOLUL 8
MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI, REDUCE, COMPENSA EFECTELE NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI
8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului
8.4. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii 8.5. Patrimoniul cultural CAPITOLUL 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10
DIFICULTATI INTAMPINATE CAPITOLUL 11
DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE CAPITOLUL 12
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
5
INTRODUCERE
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in
vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.
Conform HG 1076/2004 , raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueze
potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau
programului, precum si alternativele acestuia, luand in considerare obiectivele si aria
geografica ale planului sau programului.
S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Primarieie comunei
Costesti - judetul Buzau, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru Reactualizare PUG –
Comuna Costesti, judetul Buzau.
Continutul Raportului de mediu pentru planul urbanistic zonal propus a fost stabilit in
conformitate cu prevederile Anexei 2 la HG 1076/2004 si cu recomandarile Manualului
pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe
elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala
pentru Protectia Mediului.
Urmatoarele aspecte au fost abordate in cadrul Raportului de mediu pentru Planul
Urbanistic General comuna Costesti :
− Informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe;
− Continutul si obiectivele principale ale Planului Urbanistic General propus (continutul si
obiectivele principale ale planului, corelatii cu alte planuri sau programe existente);
− Starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General;
− Obiectivele de protectie a mediului relevante pentru planul urbanistic propus;
− Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate punerii in aplicare a
planului;
− Masuri de diminuare a efectelor adverse asupra mediului;
− Analiza alternativelor;
− Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului;
Documentatia PUG a fost elaborata de S.C. PROIECT BUZAU S.A.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
6
Planul urbanistic general, contine strategia, prioritatile, reglementarile si servitutile de
urbanism, aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din cadrul localitatii, in continutul
documentatiei regasindu-se astfel tratarea urmatoarelor categorii de probleme:
- determinarea (urmare analizei situatiei existente), a principalelor disfunctionalitati si
prioritati de interventie urbanistica, atat in teritoriu (extravilan), cat si in cadrul localitatii
(intravilan);
- zonificarea functionala a suprafetelor de teren din localitate si stabilirea regimului juridic al
acestora printr-un sistem de reglementari si servituti adecvate;
- determinarea volumului si a structurii potentialului uman, a resurselor de munca care sunt
caracteristice localitatii;
- evidentierea potentialului economic al localitatii;
- organizarea circulatiei si a transporturilor;
- echiparea tehnico-edilitara;
- reabilitarea, protectia si conservarea mediului;
- conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica.
Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potentiale asupra mediului
a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:
- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati
viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de functionare,
fie in privinta alocarii resurselor;
- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele
in care se integreaza sau care deriva din ele;
- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai ales
din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;
- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;
- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si
comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea
deseurilor sau de gospodarirea apelor).
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
7
b. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:
- natura cumulativa a efectelor ;
- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu ;
- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de caracteristicile naturale
speciale sau patrimoniul cultural;
- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe
plan national, comunitar sau international ;
- caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;
- depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;
- folosirea terenului in mod intensiv ;
- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan
national, comunitar sau international.
INFORMATII GENERALE
1. Denumire proiect: Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Costesti, judetul
Buzau;
2. Beneficiarul proiectului: Consiliul Local al Comunei Costesti, judetul Buzau.
3. Autorul atestat al raportului: Arsene Simona – Stanica, inregistrata in Registrul
National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 163.
4. Proiectant general PUG: S.C. PROIECT BUZAU S.A.
CAPITOLUL 1
CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG
1.1 . Scopul si obiectivele principale ale PUG
Proiectul de REACTUALIZARE A PLANULUI URBANISTIC GENERAL al Comunei
Costesti a fost realizat de S.C. PROIECT BUZAU S.A. si cuprinde un numar de 4
capitole cu numeroase subpuncte in care sunt tratate atat aspectele actuale cat si cele
viitoare din toate domeniile de dezvoltare a comunei.
PUG-ul debuteaza cu o INTRODUCERE in care se prezinta:
• Date de recunoastere a documentatiei;
• Obiectul P.U.G.;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
8
• Sursele de documentare ;
In capitolul 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII se prezinta:
• Istorie,evolutie ;
• Elemente ale cadrului natural ;
• Relatii in teritoriu ;
• Activitati economice ;
• Potentialul demografic ;
• Reteaua rutiera Circulatia si transportul ;
• Intravilan existent Zone functionale Bilant teritorial ;
• Zone cu riscuri naturale ;
• Echiparea tehnico - edilitara a teritoriului;
• Protectia mediului;
• Disfunctionalitati;
• Necesitati si oportunitati ale populatiei;
Capitolul 3 cuprinde PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA fiind prezentate:
• Studii de fundamentare;
• Evolutie posibila, prioritati;
• Optimizarea relatiilor in teritoriu;
• Dezvoltarea activitatilor economice si sociale;
• Evolutia populatiei;
• Organizarea circulatiei;
• Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial;
• Masuri in zonele cu riscuri naturale ;
• Dezvoltarea echiparii edilitare;
• Protectia mediului;
• Reglementari urbanistice ;
• Obiective de utilitate publica ;
Capitolul 4 –Concluzii Masuri in continuare.
La toate capitolele si subcapitole este tratata situatia existenta si viitoare precum si
disfunctionalitatile existente.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
9
Sunt dezvoltate aspecte legate de populatie si evolutia acesteia in raport cu
dezvoltarea viitoare a zonei din punct de vedere economic. Sunt prezentate retelele si
dezvoltarea acestora in urma implementarii PUG din punct de vedere al locuirii, dotarilor
tehnico edilitare si social culturale, transport, al serviciilor atat cele existente cat si cele ce
urmeaza a fi realizate din diferite surse de finantare.
Sunt prezentate masuri pe termen scurt, mediu si lung, ce decurg din PATN si PATJ,
in ce priveste echiparea tehnico -edilitara, a protectiei a mediului, masuri ce vor conduce la
o crestere considerabila a calitatii vietii a locuitorilor din comuna.
PUG a fost elaborat in scopul:
1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si
dezvoltare urbanistica a localitatilor;
2. Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;
3. Precizarii zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati
geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent);
4. Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia in folosul
localitatii;
5. Cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii, dotarilor aferente locuirii si
serviciilor;
6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;
7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de
urbanism si autorizatiilor de construire;
8. Corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului.
Obiectivele lucrarii constau in:
• reasezarea localitatii, in vatra ei fireasca, prin includerea in intravilanul existent a
tuturor suprafetelor construite situate pe teritoriul administrativ al localitatii;
• asigurarea in cadrul intravilanului propus a suprafetelor necesare dezvoltarii
functiunilor localitatii;
• materializarea programului de dezvoltare a localitatii in P.U.G.;
• propuneri de perspectiva privind dezvoltarea activitatilor economice si evolutia
populatiei;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
10
• armonizarea interesului public cu cel privat;
• propuneri pentru obiective de utilitate publica si asigurarea amplasarii acestora;
• obiectivele propuse vor fi realizate respectand dreptul de proprietate;
• respectarea masurilor de protectia mediului;
• instituirea de masuri speciale de protectie si reglementari specifice pentru zonele
de rezervatii naturale.
Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si
se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea
implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.
Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei urmareste, prin introducerea in
cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice
generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor
constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si
sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea vor fi accentuate
implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura
edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii.
PUG comuna Costesti stabileste directiile evolutiei comunei in concordanta cu alte
planuri si programe astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:
1.Organizarea arhitectural urbanistica a teritoriului:
• stabilirea, delimitarea teritoriului si stabilirea bilantului teritorial aferent;
stabilirea si delimitarea zonelor construibile, extinderea suprafetelor
perimetrului construibil prin introducerea in intravilan;
• stabilirea si delimitarea zonelor cu interventie temporara si definitiva de
construire;
• stabilirea modului de utilizare a terenului in intravilan ;
• formele de proprietate si circulatia juridica a terenului;
2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare:
• Cai de comunicatii si transport;
• Dotari hidroedilitare;
• Infrastructura tehnico-edilitara;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
11
3. Extinderea zonei de institutii publice si servicii:
4. Stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice;
5.Protectia mediului si sanatatii populatiei;
• Se va asigura o suprafata de 26 mp spatiu verde/cap de locuitor.
• Se va asigura un management corespunzator al deseurilor.
Planul Urbanistic General avizat si aprobat conform legii, devine instrument de lucru
al Consiliului Local in eliberarea certificatelor de urbanism, autorizatiilor de construire, la
fundamentarea unor investitii de la bugetul statului, in alte activitati ale compartimentului
tehnic de resort.
Situatia existenta. Localizare geografica si administrativa.
Localitatile comunei Costesti sunt asezate din punct de vedere geografic la sud-vest
de municipiul Buzau la intersectia paraului Calmatui cu DN 2 - Buzau - Urziceni.
Comuna Costesti cu suprafata de 6082 ha, este amplasata in vecinatatea municipiul
Buzau si are urmatorii vecini:
- la nord – municipiul Buzau si comuna Tintesti;
- la est – comuna Gheraseni;
- la vest – comuna Stalpu;
- la sud – comuna Movila Banului;
Resedinta de comuna este localitatea Costesti ce se afla de o parte si de alta a DN
2 Buzau - Urziceni, intr-o zona de ses, delimitat la nord de albia paraului Calmatui. Satul
are o forma complexa, cu doua nuclee legate intre ele.
Localitatea Pietrosu, a doua ca marime pe comuna in ceea ce priveste numarul
populatiei, este asezata la DJ 203G - Costesti - Stalpu. Forma satului este de tip compact,
delimitat la nord de albia paraului Calmatui. Este una din localitatile vechi ale comunei.
Localitatea Spataru - a treia localitate ca marime din punct de vedere al populatiei,
este asezata in zona de nord a comunei, la intersectia drumurilor nationale DN 2 si DN 2B.
Limita de nord a intravilanului este Padurea Spataru.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
12
Localitatea Budisteni - asezata in partea estica a satului Costesti de o parte si de
alta a drumului comunal DC 156, ce face leagatura cu comuna Gheraseni. Vatra satului are
o forma compacta.
Localitatea Grosani amplasata la DJ 203G este situata la nord de intravilanul
satului Pietrosu, formand un singur corp cu acesta.
Localitatea Gomoesti - este situata la sud-vest de localitatea Spataru, de o parte si
de alta a drumului comunal DC 37.
Comuna Costesti
SITUATIA EXISTENTA:
� CAI DE COMUNICATIE SI DE TRANSPORT
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
13
Circulatia rutiera
Situata in campia Buzau-Calmatui, comuna Costesti se afla la 10 km de orasul
Buzau de care este legat prin artera principala de circulatie DN2 Buzau - Urziceni -
Bucuresti, la care sunt amplasate satele Spataru si Costesti. Din Drumul National, pe raza
satului Spataru, se desprinde DC 37 ce face legatura cu satul Gomoesti.
In apropierea zonei centrale a satului Costesti, pe un traseu aproape paralel cu albia
raului Calmatui este Drumul Judetean 203G ce face legatura cu satele Pietrosu si Grosani
spre comuna Stilpu.
Drumul National, cu Drumurile Judetene si Comunale asigura o foarte buna legatura
cu comunele invecinate si cu municipiul Buzau. De asemenea, la limita de sud a satului
Costesti, in Drumul National 2 debuteaza Drumul National DN 2C ce asigura legatura
comunei Costesti cu comuna Gheraseni.
Drumul National DN2 este modernizat si este in stare buna.
• In profil transversal Drumul National 2 (E 85) are lãtimea partii carosabile de
12,00 m compusa din doua benzi de circulatie a cate 3,50 m latime de o parte si alta a
axului drumului si doua acostamente ramforsate a cate 2,50 m latime fiecare, care au rol de
benzi de oprire de urgenta. Pe marginea partii carosabile sunt doua acostamente de 0,50 m
latime din pamant.
Drumul judetean DJ 203G, are urmatorul traseu: Costesti (DN 2) – Pietrosu –
Stalpu – Merei – Sarata Monteoru – Leiculesti – Hales – Magura (DN 10).
In apropierea zonei centrale a satului Costesti, pe un traseu aproape paralele cu
albia raului Calmatui, Drumul Judetean se intersecteaza cu DN 2.
• In profil transversal Drumul Judetean 203G are o latime a partii carosabile de
8,00 m compusa din doua benzi de circulatie a cate 3,00 m latime de o parte si alta a
axului drumului si doua acostamente ramforsate a cate 1,00 m latime fiecare, care au rol de
benzi de oprire de urgenta.
Drumul Judetean 203 G trebuie modernizat si reabilitat, imbracamintea lui necesita
reparatii sau chiar o ramforsare cu straturi asfaltice.
Pe teritoriul administrativ al comunei Costesti, mai sunt si urmatoarele drumuri
comunale:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
14
• DC 156 care are urmatorul traseu: Costesti (DN 2) – Budisteni - Gheraseni (DC
241). Drumul are in profil transversal latimea partii carosabile de 5,00 m latime si este
asfaltat. Imbracamintea este intr-o stare mediocra.
• DC37 care are urmatorul traseu: Spataru (DN 2) – Gomoiesti. ). Drumul are in
profil transversal latimea partii carosabile de 6,00 m latime si este pietruit.
• DC 155 care are urmatorul traseu: Spataru (DN 2) – Padurea Spataru. Drumul
are in profil transversal latimea partii carosabile de 5,00 m latime si este asfaltat.
Imbracamintea este intr-o stare foarte proasta, necesitand repararea si reasfaltarea sa.
Drumurile comunale au imbracamintea intr-o stare foarte proasta, necesitand
repararea si reasfaltarea lor. Se propune realizarea de rigole carosabile acoperite pentru
colectarea si evacuarea apelor pluviale si de trotuare pentru circulatia pietonilor in deplina
siguranta;
Circulatia feroviara
Teritoriul comunei Costesti nu este strabatut de cale ferata. aceasta aflandu-se la o
distanta de cca. 3 km de calea ferata Buzau – Bucuresti. Cea mai apropiata statie CFR
este in municipiul Buzau. Locuitorii pot folosii si statia CFR din satul Stalpu.
ECHIPARE EDILITARA
Gospodarirea apelor
Pe teritoriul comunei Costesti sunt lucrari de hidroamelioratii executate in anii
anteriori in cadrul amenajarii bazinului raului Calmatui. Aceste lucrari sunt executate in
afara perimetrului construibil al localitatii. Lucrari hidrotehnice (lacuri de acumulare,
indiguiri) nu sunt executate pe teritoriul comunei Costesti.
Resursa de apa potabila este apa din subteran utilizata in prezent din puturi sapate
in gospodariile cetatenilor si din forajul existent situat in vecinatatea dispensarului veterinar.
Date tehnice pentru acest foraj nu se gasesc la Consiliul Local Costesti.
� Alimentare cu apa si canalizare
Alimentarea cu apa
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
15
Pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat a localitatilor Costesti si Pietrosu,
s-a intocmit proiectul tehnic de S.C.” INFRAPROIECT ” S.R.L Buzau. In prezent sistemul
de alimentare cu apa se afla in executie. Acesta cuprinde urmatoarele obiecte:
- sursa de apa formata din doua foraje cu adincimea de 100 m (amplasat in afara
gospodariei de apa);
- conducta de aductiune;
- gospodarie de apa compusa din: rezervor de apa cu capacitatea de 300mc, cuplat
cu camera vanelor, statie de clorinare si statie de pompare;
- retele de distributie;
Pe conductele de distributie, se vor monta camine de vane si hidranti subterani de
incendiu. Alimentarea cu apa a locuitorilor, se va face prin bransamente individuale.
Forajul si gospodaria de apa, se vor imprejmui pe toate laturile, pentru asigurarea
zonei de protectie sanitara.
Pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat a localitatii Spataru s-a elaborat de
S.C.” INFRAPROIECT ” S.R.L Buzau studiul de fezabilitate. Studiul propune un sistem
centralizat de alimentare cu apa format din:
- sursa de apa formata din 2 foraje cu adincimea de cca. 75m ( amplasate in incinta
gospodariei de apa)
- conducta de aductiune
- gospodarie de apa compusa din: rezervor de apa cu capacitatea de 150mc, cuplat
cu camera vanelor, statie de clorinare si statie de pompare
- retele de distributie
Pe conductele de distributie, se vor monta camine de vane si hidranti subterani de
incendiu. Alimentarea cu apa a locuitorilor, se va face prin bransamente individuale.
Gospodaria de apa, se va imprejmui pe toate laturile, pentru asigurarea zonei de
protectie sanitara.
In prezent acest proiect se afla in faza de executie.
Canalizare
In prezent, in satele componente ale comunei Costesti, nu exista sisteme
centralizate de canalizare. Locuitorii evacueaza apele uzate in bazine vidanjabile, puturi
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
16
absorbante sau w.c.-uri uscate, care nu sunt eficiente, permitand infiltrarea apelor uzate in
sol si implicit poluarea cu detergenti, grasimi, fenoli, etc. a panzei freatice.
Gestiunea deseurilor
Pe raza comunei Costesti au existat doua platforme de gunoi (una in satul Costesti
si una in satul Spataru):
Platformele de deseuri menajere din comuna au fost inchise, urmand a fi
inscrise in registrul de cadastru, conform HG nr. 1274/2005 si ecologizate prin
inierbare cu plante graminee rezistente la factori poluanti, in vederea refacerii
structurii solului si a biocenozei. Aceste zone se vor urmari post inchidere pe o
perioada de 30 de ani, perioada in care se impune interdictie de construire.
Se recomanda realizarea de perdele de vegetatie perimetral fiecarui depozit
inchis, prin plantarea de arbori cu dezvoltare rapida.
Activitatea de salubrizare
La nivelul comunei Costesti, problema gestiunii deseurilor de tip menajer este
rezolvata prin infiintarea "Serviciului de Salubrizare" al localitatii Costesti in cadrul Primariei
comunei Costesti aprobat prin Hotarare de Coansiliu Local.
Primaria a obtinut Licenta nr. 3367/25.08.2015 - clasa III, emisa de Autoritatea
Nationala de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice.
Deseurile de tip menajer sunt colectate in incintele proprii ale persoanelor fizice
sau juridice si ridicate ritmic de catre operatorul autorizat, astfel, acestea sunt ridicate din
poarta in poarta, pe baza unui program stabilit prin contract si transportate conform
legislatiei in vigoare la un depozit de deseuri conform.
Colectarea la locul de producere, in fiecare gospodarie, a reziduurilor menajere se
face in recipiente acoperite, dimensionate corespunzator. Reziduurile nu se colecteaza
direct in recipient, ci intr-o punga de polietilena aflata in recipient, care are un volum putin
mai mare decat volumul recipientului.
In privinta deseurilor valorificabile, in comuna sunt 9 puncte de colectare selectiva
temporara a deseurilor valorificabile in pubele din material plastic amplasate pe platforme
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
17
betonate. Acestea sunt ridicate in vederea valorificarii de catre SERVICIUL DE
SALUBRITATE COSTESTI.
Cele 9 puncte de colectare selectiva sunt amplasate pe platforme betonate, in
satele:
- Sat Costesti: 2 puncte de colectare - unul la primarie si unul la scoala
- Sat Spataru: 2 puncte de colectare - unul la scoala si unul in extindere intravilan
partea sudica;
- Sat Pietrosu: 3 puncte de colectare - unul la scoala, unul la gradinita si unul la limita
intravilan spre sat Grosani;
- Sat Gomoesti: 1 punct de colectare la scoala;
- Sat Budisteni: 1 punct de colectare la scoala;
In privinta deseurilor agrozootehnice, compostarea si depozitarea si valorificarea
acestora se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile proprii
pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale, pe o platforma
speciala. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasata la minim 10,00 m distanta de locuinta
proprie si din vecinatati si de sursele de apa.
Gestionarea namolului provenit de la statia de epurare
Namolul provenit de la statia de epurare a apelor uzate va fi uscat si deshidratat in
modulul statiei si depozitat in saci pe o platforma betonata in vederea folosirii lui ca
ingrasamant agricol.
Deasemeni, se va avea in vedere amenajarea unui spatiu frigorific pentru
depozitarea temporara a animalelor moarte, pana la preluarea acestora de catre
societatea autorizata pentru neutralizare. In acest sens s-a incheiat un contract de ecasiraj
cu firma autorizata SC COMAGRAPROD SRL.
Pentru implementarea prevederilor art. 5 din HG 1037/2010 privind deseurile de
echipamente electrice si electronice, primaria participa periodic la actiuni de colectare
cu firme autorizate.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
18
Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetele medicale, considerate periculoase
(infectioase si intepatoare) vor fi colectate in containere speciale ce vor fi puse la dispozitie
de catre unitatile specializate de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in
conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat .
In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria va lua
masuri pentru controlul acestui flux de deseuri, prin Regulamentele locale de salubrizare
(masuri pentru control fluxului de deseuri in scopul mentinerii unei evidente a cantitatilor
generate, reutilizate, reciclate si eliminate), prin conditiile de autorizare a lucrarilor de
constructii (clauze legate de spatiile de depozitare specifice acestui tip de deseuri).
Gestionarea deseurilor biodegradabile
Conform prevederilor Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.
951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de
gestionare a deseurilor, de care s-a tinut cont la elaborarea Planului Regional /Judetean de
Gestionare a deseurilor, pe langa compostarea centralizata, in instalatii tehnologizate si
autorizate, este permisa si chiar trebuie incurajata compostarea individuala a
deseurilor biodegradabile in gospodariile din mediul rural, insa cu respectarea
anumitor conditii, pe care le prezentam in continuare.
- Compostarea individuala
Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica in
curtea proprie, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting). In
acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri
biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume,
etc).
In cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile mentionate
mai sus la care se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc). In
toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care emana un miros fetid si in plus atrag
sobolani si alte rozatoare.
Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la animale
in cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
19
Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatirea
structurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si composteze deseurile
organice proprii local.
Alimentare cu energie electrica
In prezent localitatile comunei Costesti sunt racordate la Sistemul Energetic National
prin linii electrice de medie tensiune de 20 KV de tip aerian, montate pe stalpi de beton si
avand traseul atat in afara, cat si in interiorul zonelor construite, avand in vedere specificul
natural al terenului.
Prin intermediul posturilor de transformare aeriene se alimenteaza retelele electrice
de joasa tensiune care deservesc toata gama de consumatori din localitate. Puterea
instalata in posturile de transformare este de cca. 1.060 KVA. Mentionam ca in zona
limitrofa a comunei Costesti exista traseul a doua linii aeriene LEA 110 KV, montate pe
aceiasi stalpi metalici cu profil patratic.
Retelele de joasa tensiune sunt de tip aerian, pe stalpi din beton cat si pe stalpi din
lemn.
Retelele de joasa tensiune sunt realizate in sistem clasic cu conductoare
independente, precum si cu conductoare torsadate pentru prelungirile de retea sau pentru
cele care au fost modernizate.
In ambele cazuri conductoarele sunt realizate din aluminiu.
Bransamentele sunt realizate preponderent aerian, cele vechi in sistem clasic, cele
noi cu conductoare torsadate.
Bransamentele in cablu subteran deservesc indeosebi dotarile si sunt amplasate in
incintele acestora.
Toate strazile din localitatile comunei Costesti sunt prevazute cu iluminat artificial
stradal, gradul de acoperire fiind de 90%.
Telefonie
In prezent localitatile comunei Costesti sunt racordate la reteaua telefonica
nationala, prin intermediul unei centrale telefonice existente in localitatea Costesti (in
perimetrul primariei) care deserveste abonatii particulari si agentii comerciali.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
20
Echipamentele, centrala si retelele telefonice sunt proprietatea operatorului national
ROMTELECOM.
Liniile telefonice sunt de tip aerian, montate atat pe stalpi de lemn, cat si pe stalpi
de beton ai retelelor electrice, in functie de conditiile locale.
Toate racordurile la abonati sunt de tip aerian.
In zona scolii generale din Costesti exista echipamente de receptie si retransmisie
de semnal de televiziune prin cablu, catre localitatile Costesti si Pietrosu. Reteaua cablu-TV
este de tip aerian si este montata pe stalpii de sustinere ai liniei electrice de joasa tensiune,
existenta pe strazile din cele doua localitati. Localitatea Spataru are operator privat,
separat, care furnizeaza servicii de televiziune prin cablu.
Alimentarea cu energie termica
Pe teritoriul comunei se mai afla si obiective social culturale: scoli, gradinite, sediul
primariei magazine, dispensare medicale, post politie, etc.
Atat pentru gospodariile populatiei cat si pentru celelalte obiective social culturale
incalzirea se realizeaza cu sobe care folosesc drept combustibil lemnele si carbunii.
Prepararea hranei se realizeaza la masini de gatit tip aragaz, folosind drept combustibil
gazele lichefiate imbuteliate, si la sobele cu plita folosind combustibilul solid.
Este de mentionat greutatea in aprovizionarea cu butelii precum si combustibilul
solid, stiut fiind faptul ca disponibilul de lemne de foc este in continua scadere.
Alimentarea cu gaze naturale
Pe teritoriul administrativ al comunei nu exista un sistem centralizat de alimentare cu
gaze naturale. Prepararea hranei se realizeaza prin sobe de tip aragaz cu butelii de gaz
lichefiat.
Relatia localitatii cu zona de influenta
Comuna Costesti asezata in vecinatatea municipiului Buzau, la numai 12 km, este o
comuna suburbana, avand stranse relatii cu municipiul. Traversata de drumuri importante,
ea poate avea relatii cu comunele vecine Gheraseni, Stalpu, Merei si cu localitati mai
indepartate, de exemplu Urziceni.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
21
Potentialul economic al comunei
Economia
Sectorul economic a cunoscut din 1990 un declin continuu, favorizat de prabusirea
sectorului de stat cu o serie de activitati economice de traditie, cum ar fi: mecanizarea
agriculturii, prelucrarea produselor specifice zonei, activitati de mica industrie. Desi se
manifesta o usoara revigorare a sectorului economic, demonstrata de aparitia unor agenti
economici privati, totusi, este insuficient dezvoltat, cresterea acestuia fiind strict legata de
realizarea investitiilor publice, in special a celor de infrastructura;
Fiind amplasata in zona de campie, principala activitate economica in cadrul
comunei Costesti este agricultura prin cultura cerealelor si cresterea animalelor.
In comuna Costesti sunt 21 de agenti economici care isi desfasoara activitatea. Din
acestia, 3 agenti economici au activitati agricole, 6 agenti economici au activitati industriale
si 12 agenti economici au activitati comerciale si prestari servicii.
Activitati agricole
Asezarea geografica a determinat dezvoltarea agriculturii, viticultura, cresterea
animalelor si legumicultura.
Unitati agricole:
1. S.C. IOHANA AGRO COMPANY S.R.L.
2. S.C. ECOPOINT MANAGEMENT S.R.L.
3. S.C. IRUIM COM S.R.L.
Productia vegetala, pomicultura, legumicultura, viticultura
Incepand cu anul 1991 agricultura si-a pierdut treptat caracterul centralizat,
activitatea desfasurandu-se mai mult in sector privat. Cu toate acestea, agricultura este
principala ramura a economiei comunei Costesti.
Datorita ponderei ridicate pe care o ocupa terenul agricol din suprafata totala de
4899,0850 ha reprezentand 80,55% din teritoriului administrativ al comunei, terenul arabil in
suprafata de 3472,1473 ha reprezinta 57,09% pe care se cultiva in special: culturi
preponderente cu porumb, grau, floarea-soarelui, soia, rapita, pepeni si legume. Clima
permite cultivarea legumelor, insa este nevoie de investitii in sisteme de irigatii.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
22
Cultura legumelor se practica la nivel de gospodarii individuale.
Pentru dezvoltarea agriculturii sunt necesare investitii pentru amenajarea unor
parcuri de masini si utilaje.
Nu s-a dezvoltat sectorul pomicol, livezile si pepinierele fiind aproape inexistente si
fara insemnatate economica.
Viticultura:
In prezent sunt cultivate 116 ha de vita de vie. Viile sunt proprietate particulara si
sunt reprezentate de soiurile hibride. Productia de vin obtinuta este destinata consumului
din cadrul gospodariilor inividuale.
Zootehnia
Dezvoltarea zootehniei a fost favorizata de suprafata mare de pasune existenta de
1301 ha. Efectivul de animale al comunei insumeaza cca. 1400 bovine, cca 500
porcine, cca 3700 ovine, cca 420 caprine, cca 510 cabaline, cca 300 familii de albine si cca
18700 pasari (gaini gaste, rate si curci)
Fermele zootehnice sunt in satele Costesti si Pietrosu.
Silvicultura
La limita de nord a intravilanului satului Spataru este o padure ce ocupa o suprafata
de 371 ha, din care numai 19 ha sunt proprietatea Ocolului Silvic, restul de 352 ha au fost
retrocedate proprietarilor.
Padurea Spataru, ce a facut parte din codrul Vlasiei, pe o suprafata de cca 165 ha
este declarata rezervatie naturala forestiera. Padurea este formata din: frasin pufos,stejar
peduncular, frasin de lunca, ulm, artar, jugastru, stejar brumariu.
Padurea Spataru este situata la 7 km sud de Buzau.
Activitatea de silvicultura din zona cuprinde: paza, conservarea si protectia padurilor,
lucrari de impaduriri, ingrijirea arborilor, exploatarea si valorificarea produselor lemnoase.
Activitati industriale
In ultimii ani, s-au dezvoltat activitati industriale, datorita initiativei unor agenti
economici privati. Unitatile economice industriale sunt in satele Costesti si Spataru.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
23
Principalii agenti economici industriali sunt:
1. S.C. HORECO GRUP S.R.L. - depozit instalatii frigotehnice;
2. S.C. ROMSELF S.R.L. - instalatii frigotehnice;
3. S.C. EUROEDIL NORD S.R.L. - depozit materiale constructii;
4. S.C. CYNDY S.R.L. - depozit cu vanzare materiale de constructii;
5. S.C. ELMACO S.R.L. - atelier tamplarie lemn si termopan;
6. MOARA DE MALAI SI MOARA DE GRAU in satul Costesti.
Mentionam ca nu sunt ateliere mestesugaresti traditionale la nivelul comunei.
Domeniul serviciilor, comert
Comert, prestari servicii
Unitatile mici comerciale sau prestari servicii sunt proprietate privata si asigura
aprovizionarea zilnica a populatiei din zona. Mentionam ca sectorul de prestari servicii
pentru populatie, este deficitar, acoperind o gama restransa de servicii.
In satul de resedinta sunt principalele spatii comerciale si de prestari servicii.
In satul Spataru s-au dezvoltat doua nuclee cu spatii de prestari servicii: vulcanizare,
parc auto, peco si alimentatie publica, amplasate la drumul DN 2 (E 85).
La nivelul comunei functioneaza un Oficiu Postal si sunt asigurate de operatori
specializati servicii de telefonie fixa si de televiziune prin cablu.
Principalii agenti economici, la data intocmirii prezentei documentatii, sunt urmatorii:
Prestari servicii:
1. S.C. AUTOLUX EUROPA S.R.L. - vulcanizare si spalatorie masini;
2. GERMANFILE S.R.L. - parc auto si autovehicule usoare;
3. S.C. LUKOIL S.R.L. - peko si alimentatie publica;
Unitati comerciale:
4. S.C. ANA ADAL - comert;
5. S.C. PANOSOL POWER - comert panouri solare;
6. ANA LIZING MARKET DATE - comerț;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
24
7. S.C. GEOMAG CHIC MAG S.R.L. - comert;
8. VH SECURY S.R.L. - comert si alimentatie publica;
9. S.C. STOIAN GEROTEX S.R.L. - Alimentatie publica (restaurant);
10. S.C. BREBEANU - alimentatie publica (autogril);
11. S.C. AUTOVIP PRESTIGE S.R.L. - alimentatie publica;
12. S.C. COMERCIAL VIO S.R.L. - alimentatie publica (magazin);
Nu exista nici un targ amenajat care sa aiba o activitate cu caracter regulat, spatiul
destinat pietei, amplasat in satul de resedinta este folosit ocazional de o parte foarte mica a
locuitorilor pentru vanzarea legumelor si fructelor.
Turism
In comuna nu s-au construit unitati turistice sau agroturistice. Exista doua zone: una
in satul Costesti la intersectia DN 2 (E 85) cu DN 2C si una la iesire din satul Spataru spre
Buzau, pe DN 2B, zone in care s-au construit cladiri ce pot fi amenajate cu spatii de cazare
si alimentatie publica pentru turism si pentru turismul de tranzit.
Potentialul turistic al padurii Spataru nu a fost valorificat, un impediment fiind si
retrocedarea unei zone importante a padurii proprietatii private.
La liziera padurii Spataru s-au construit case de vacanta, care insa nu sunt prinse in
circuitul turistic. De asemenea, retrocedarea unei suprafete majore a padurii Spataru catre
persoane fizice, face dificila amenajarea unei zone de agrement si de picnic.
Populatia
Elemente demografice si sociale, numarul si evolutia populatiei
Ca numar de locuitori comuna este o comuna mijlocie cu 4.817 locuitori in anul 2011
pe o suprafata administrativa de 6.082 ha.
Grupe de varsta Populatia
pe sexe Populatia totala 0-14 % 15-40 % 40 - 59 % 60-84 % 85 și
peste %
TOTAL 4817 828 17,19 1516 31,47 1256 26,07 1132 23,50 85 1,77 Masculina 2393 427 17,84 800 33,43 668 27,92 474 19,81 24 1,00 % din total 49,68 51,57 52,77 53,18 41,87 28,24 Feminina 2424 401 16,54 716 28,53 588 24,26 658 27,15 61 2,52 % din total 50,32 48,43 47,23 46,82 58,13 71,76
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
25
Pe sate, numarul de locuitori se prezinta astfel:
DENUMIRE SAT
Populație
1995
Populatie
2011
Nr.
Gospodarii
2011
Costesti 1.427 1594 569
Pietrosu 1.436 1130 412
Grosani 89 65 27
Spataru 914 1290 466
Gomoesti 308 245 105
Budisteni 614 493 201
Total 4.788 4.817 1780
Populatia tanara este mai numeroasa in satul resedinta de comuna si satele Spataru
si Pietrosu. In celelalte sate este predominanta populatia mai in varsta - cum ar fi satul
Grosani si Gomoesti.
Populatia stabila inregistreaza o usoara crestere. Pentru satul Spataru se observa
tendinta de a deveni un ”sat dormitor” al municipiului Buzau. Multi locuitori ai municipiului si-
au construit aici case de vacanta si locuinte permanente, datorita accesului facil la Drumul
National si distantei mici fata de municipiu.
Populatia stabila de 10 ani si peste pe sexe, dupa nivelul de educatie:
Superior Secundar Fara scoala absolvita
Superior Din care
Populatia pe sexe
Populatia stabila de 10 ani și peste
Total Universitar de licenta
Postliceal si de maiștri
Total
Liceal
Profesional si ucenici
Inferior (gimnazial)
Primar %
Total
Persoane analfabete
TOTAL 4273 179 175 75 2802 700 877 1225 972 245 117
Masculina 2119 83 82 47 1511 640 562 609 407 71 26
Feminina 2154 96 93 28 1291 360 315 616 565 174 91
Diferenta de 544 de locuitori, pana la 4817 locuitori este populatie nestabila
(navetisti, flotanti) in ultimii 10 ani.
Populatia dupa religie
TOTAL Ortodocsi Penticostali Adventiști ziua a 7-a
musulmani Fara informatii
4817 4562 9 9 5 232
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
26
Populatia dupa etnie:
TOTAL Romani Romi Turci Fara informatii
4817 4248 334 3 232
RISCURI NATURALE
Comuna este traversata de paraul Calmatui, si influenteaza regiunea din punct de
vedere hidrogeologic.
Din studiul geotehnic efectuat pentru comuna Costesti, zonele cu riscuri naturale
apar datorita paraului Calmatui care, in zonele neregularizate ale cursului produce
fenomene de eroziune, inundatii si baltiri in perioadele cu precipitatii abundente. De
asemenea fenomene de baltire apar si datorita faptului ca nivelul terenului este mai coborat
decat nivelul drumurilor DN 2, DC 156.
Din punct de vedere al zonelor de risc mentionam ca pe suprafata cercetata, se
intalnesc zone de baltire, inundatii, care se datoreaza prezentei stratului de argila
contractila, astfel incat in perioadele de precipitatii abundente apa ramane la suprafata,
datorita impermeabilitatii acestui strat. Nivelul apei subterane se afla situat la adancimea de
3,00 - 9,00 m fata de T.N., are caracter ascensional, astfel incat in perioadele de precipitatii
abundente apa ajunge la suprafata in special in satele Costesti, Spataru, Pietrosu si
Budisteni.
Alunecari de teren.
Pe teritoriul care face obiectul PUG nu exista cladiri afectate de alunecari de teren
primare.
Seismele reprezinta riscuri naturale. Teritoriul judetului Buzau, si implicit si al
comunei Costesti este amplasat sub influenta celei mai active zone seismice din tara
noastra. Raspandirea focarelor de cutremure pune in evidenta doua zone:
- prima: trunchiul Vrancioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la adancimi intre 80-
160 km, legat de curbura arcului carpatic
- a doua: in regiunea de campie, intre Ramnicu Sarat, Marasesti si Tecuci.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
27
Seismele cu epicentru in Vrancea au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile
blocurilor scoartei sau altor parti superioare ale invelisului, in lungul unor falii formate
anterior sau in lungul unora foarte adanci.
Riscul major in caz de cutremure de pamant este accentuat de existenta unei situatii
economice care nu permite luarea unor masuri eficiente de consolidare a cladirilor cu
probleme structurale.
Seismele reprezentand un factor de risc natural, atentionam ca este necesara
cercetarea geotehnica pentru fiecare amplasament in parte, in zona activa a fundatiilor, in
vederea evitarii pierderii stabilitatii generale sau partiale, atat a constructiilor cat si a
terenului.
ZONE FUNCTIONALE
Intravilanul existent s-a stabilit conform Legii fondului funciar, situatie luata de la
O.C.P.I. Buzau si din lucrarea intocmita de ing. Stratone Lucian Ion.
Intravilanul existent si zonele de extindere s-au materializat in plansele din
SITUATIA EXISTENTA SI DISFUNCTIONALITATI, conform ghidului metodologic de
elaborari P.U.G., elaborat de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului din
martie 1999.
Localitatea de resedinta a comunei Costesti este localitatea cu acelasi nume.
Comuna cuprinde urmatoarele sate: Costesti, Spataru, Gomoesti, Pietrosu, Grosani si
Budisteni.
Bilantul suprafetelor zonelor functionale din intravilanul existent
BILANT TERITORIAL: TOTAL COMUNA EXISTENT
ZONE FUNCTIONALE ha %
ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 357,744 82,41 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice
1,8762 15,8538
0,43 3,65
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 7,4814 1,73 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE
41,72 9,61
ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 3,5720 0,82 ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)
0,02 0,01
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
28
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 4,3754 1,01 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE 1,45 0,33 TOTAL INTRAVILAN 434,0928 100,00
BILANT TERITORIAL: SATUL COSTESTI
EXISTENT ZONE FUNCTIONALE
ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 90,0463 74,33 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agro-zootehnice
0,3725
12,2065
0,31
10,08 ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 2,6946 2,22 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE
13,0500
10,77
ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 1,9684 1,62 ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)
0,0050 0,01
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,8051 0,66 TERENURI NEPRODUCTIVE - CANALE APE - - TOTAL INTRAVILAN 121,1484 100,00
Prin Planuri Urbanistice Zonale aprobate anterior prezentei documentatii, s-au
introdus in intravilan, urmatoarele suprafete: 34,83ha + 1ha = 35,83ha.
Precizam ca PUZ - urile aprobate au avize obtinute de la CNADNR Bucuresti pentru
accesele din drumul national DN 2.
BILANT TERITORIAL: SATUL PIETROSU EXISTENT
ZONE FUNCTIONALE ha %
ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 63,7139 82,38 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice
-
3,6473
-
4,72 ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,7578 0,98 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE
7,5300
9,74
ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 0,2600 0,34 ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desenare)
- -
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 1,4310 1,84 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE - - TOTAL INTRAVILAN 77,3400 100,00
BILANT TERITORIAL: SATUL BUDISTENI
EXISTENT ZONE FUNCTIONALE
ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 41,8026 85,25
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
29
ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice
- -
- -
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,2770 0,56 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE
4,8000
9,79
ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT (0,2150) – PROTECTIE SANITARA (0,4985)
0,7135 1,45
ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare )
0,0050 0,01
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,3422 0,70 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE 1,1000 2,24 TOTAL INTRAVILAN 49,0403 100,00
BILANT TERITORIAL: SATUL SPATARU
EXISTENT ZONE FUNCTIONALE
ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 110,3260 85,22 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice
1,5037
-
1,16
- ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 3,5732 2,76 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE
12,1800
9,41
ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 0,5600 0,43 ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)
0,0100 0,01
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 1,3128 1,01 TERENURI NEPRODUCTIVE - - TOTAL INTRAVILAN 129,4657 100,00
Prin Planuri Urbanistice Zonale aprobate anterior prezentei documentatii, s-au
introdus in intravilan, urmatoarele suprafete:55,32ha (DN2)+0,54ha (DN2B)+0,40 ha
(Padure) =56,26ha
Precizam ca PUZ - urile aprobate au avize obtinute de la CNADNR Bucuresti pentru
accesele din drumurile nationale DN 2, respectiv DN2B.
BILANT TERITORIAL: SATUL GOMOIESTI
EXISTENT ZONE FUNCTIONALE
ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 43,0759 90,19 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitatti industriale + depozitare - UnitaTi agrozootehnice
- -
- -
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,1788 0,37 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE 3,6000 7,55 ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT, PROTECTIE CIMITIR SI CANAL
0,0700 0,15
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
30
ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)
- -
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,4843 1,01 TERENURI NEPRODUCTIVE – CANALE APE 0,3500 0,73 TOTAL INTRAVILAN 47,7590 100,00
BILANT TERITORIAL: SATUL GROSANI EXISTENT
ZONE FUNCTIONALE ha %
ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 8,7794 94,01 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice
- -
- -
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC - - CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE 0,5600 5,99 ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT - - ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)
- -
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE - - TERENURI NEPRODUCTIVE - PADURI - - TOTAL INTRAVILAN 9,3394 100,00
ZONE FUNCTIONALE
Principalele zone functionale sunt:
a) ZONA DE LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE
b) ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES GENERAL
c) ZONE DOTARI DE CULT
d) ZONA SPATIILOR VERZI SI DE AGREMENT
e) ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA
f) ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE
g) ZONA UNITATI AGRO - ZOOTEHNICE
h) ZONA DESTINATA CIRCULATIEI RUTIERE SI PIETONALE
i) ALTE TERENURI, APE
Aspecte caracteristice ale principalelor zone functionale:
Teritoriul localitatilor poate fi impartit in zone functionale tinand cont de functiunea de
baza a zonei. Intre zone sunt legaturi functionale, ele determinandu-se reciproc.
a) ZONA DE LOCUIT a evoluat in perioade istorice prin impartirea pamantului in
loturi foarte mari, aceste loturi avand dubla utilizare: o parte aferenta locuintei si cealalta
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
31
folosita ca lot agricol. Dezvoltarea zonei de locuit s-a facut atat prin indesire construindu-se
pe terenurile libere, cat si prin extinderea teritoriului construibil al localitatilor. Fondul locuibil
construit este in stare mediocra necesitand reabilitarea lui.
Locuintele ce au vechime peste 50 de ani, de conditie mediocra sau rea, sunt
amplasate de regula la trama stradala, au structura de rezistenta zidarie, paianta, lemn,
plansee lemn, finisaje de medie si proasta calitate.
In ultimii 20 de ani s-au construit locuinte ce sunt in stare buna si mediocra cu o
structura durabila si semidurabila cu regim de inaltime P- P + 1E si accente de P + 2E.
Noile investitii, reprezentate de locuinte cu functiuni complementare, regim de
inaltime P+M, P+1, au de asemenea structura durabila, finisaje interioare si exterioare de
buna calitate.
Disfunctionalitatile privind fondul construit si utilizarea terenurilor sunt urmatoarele:
- structura de rezistenta semidurabila cu sisteme traditionale de construire: paianta, lemn,
plansee lemn, finisaje de calitate indoielnica, pentru cladirile mai vechi de 50 de ani;
- in unele cazuri nu sunt respectate distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si
posterioare ale parcelei conform Codului Civil ;
- insuficienta extindere / lipsa de utilitati: canalizare menajera si pluviala – functionare
deficitara a retelelor edilitare existente;
- parcelele pentru constructii disproportionate dimensional;
Solicitarea de terenuri pentru construirea de locuinte a creat urmatoarele probleme:
- extinderea localitatilor Spataru si Costesti pe terenuri improprii acestui scop, terenuri unde
nivelul panzei freatice este ridicat, salinitatea mare si exista pericol de inundatii si baltire.
- in aceste zone sunt executate lucrari specifice de imbunatatiri funciare (canale de
desecare, foraje verticale, antene de irigatii), prost intretinute si care trebuiesc protejate prin
interdictii de construire reglementate si de PUZ-urile aprobate.
b) ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES GENERAL
Localitatea Costesti, resedinta de comuna, beneficiaza de dotari cu caracter zonal:
sediu primarie, doua scoli generale, gradinita, camin cultural cu biblioteca comunala,
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
32
dispensar uman si veterinar, politie, oficiu postal, magazine, biserica, cimitir, punct
farmaceutic.
Caracteristic pentru satul Costesti este dezvoltarea a doua nuclee de dotari, unul cu
rol administrativ si unul cu dotari sociale, culturale si comerciale amplasate la drumul
national DN 2 (E 85).
Repartizarea dotarilor pe satele componente se prezinta astfel:
- satul Spataru – unitati de prestari servicii (PECO, alimentatie publica – han,
Butan gaz), depozite, comert, punct sanitar, biserica, scoala;
- satul Gomoesti – biserica, si scoala
- satul Budisteni - biserica, scoala, comert
- satul Pietrosu – biserica, gradinita si comert
In satul Grosani nu sunt dotari, locuitorii fiind deserviti de cele existente in satele
Pietrosu si Costesti.
c) ZONE DOTARI DE CULT
In satele Costesti, Pietrosu, Budisteni si Gomoiesti sunt construite cate o biserica.
Mentionam ca in satul Costesti a existat o biserica din lemn: Sfintii Imparati (1841 -
1842), daramata in perioada interbelica si inlocuita cu cea din caramida cu acelasi hram si
Biserica Sfintii Voievozi 1835 - 1836, in satul Pietrosu, care a ars in 1848 si a fost inlocuita
cu una de caramida.
Bisericile mentionate necesita investitii mari, in special pentru refacerea picturii.
d) ZONA SPATIILOR VERZI SI DE AGREMENT
Spatiile verzi amenajate in teritoriu, conform Inventarului efectuat de primaria
comunei Costesti, sunt urmatoarele:
I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE
II. BAZE SPORTIVE
III. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE
CIRCULATIE
IV. ZONA CIMITIRE
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
33
Sat Costesti S= 27 735mp:
I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 5 000 mp:
- Primarie - 1 000 mp
- Dispensar uman - 800 mp
- Dispensar veterinar - 1 000 mp
- Politie - 200 mp
- Camin Cultural - 300 mp
- Scoala - 900 mp
- Gradinita - 800 mp
II. BAZE SPORTIVE S = 7 724 mp
III. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE CIRCULATIE
Stotal = 6960 mp
S = 4170 mp (la DN)
S = 900mp (la DJ)
S = 1890mp (la DC)
IV. ZONA CIMITIRE S = 8 051 mp
Sat Pietrosu S = 16 910mp
I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 1 000 mp
Scoala - 400 mp
Gradinita - 600 mp
III. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE CIRCULATIE
S = 1600mp (la DJ)
IV. ZONA CIMITIRE S= 14 310mp
Sat Spataru S = 20 068mp
I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 1 800 mp
Dispensar uman - 800mp
Scoala si gradinita - 1000mp
III. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE CIRCULATIE
Stotal = 5140mp
S = 3800 mp (la DN)
S = 1340mp (la DC)
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
34
IV. ZONA CIMITIRE S = 13 128 mp
Sat Budisteni S = 5 572mp
I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE
Scoala - 300mp
III. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE CIRCULATIE
S = 1850mp (la DC)
IV. ZONA CIMITIRE S = 3 422mp
Sat Gomoiesti S = 5 343 mp
I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE
Scoala - 500mp
IV. ZONA CIMITIRE S = 4 843mp
SUPRAFATA TOTALA SPATII VERZI = 75 628 mp (din care 43 754 mp cimitir).
In bilanturile pe localitati suprafata de 43 754 mp se regaseste la zona de
gospodarie comunala – cimitire.
In prezent, la o populatie de 4817 de locuitori (an recensamant 2011), zona verde
amenajata este de 15,70mp / locuitor.
e) ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA
Cimitire
Zona de gospodarie comunala cuprinde si cimitirele situate in intravilanul localitatilor,
amplasate in apropierea dotarilor de cult astfel:
In satul Costesti este un cimitir amplasat in incinta bisericii. Se propune un nou
cimitir in suprafata de 300mp ce va apartine primariei.
In satul Pietrosu sunt 2 cimitire in locatii independente de biserica, gestionate de
aceasta.
In satu Gomoesti, cimitirul este de asemenea amplasat in incinta bisericii, apartinand
de aceasta.
In satul Budisteni, cimitirul apartine de biserica dar este in locatie independenta.
In satul Spataru, cimitirul apartine de primarie si este in locatie independenta de
incinta bisericii.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
35
Gestiunea deseurilor
Pe raza comunei Costesti au existat doua platforme de gunoi (una in satul Costesti
si una in satul Spataru):
Platformele de deseuri menajere din comuna au fost inchise, urmand a fi
inscrise in registrul de cadastru, conform HG nr. 1274/2005 si ecologizate prin
inierbare cu plante graminee rezistente la factori poluanti, in vederea refacerii
structurii solului si a biocenozei. Aceste zone se vor urmari post inchidere pe o
perioada de 30 de ani, perioada in care se impune interdictie de construire.
Se recomanda realizarea de perdele de vegetatie perimetral fiecarui depozit
inchis, prin plantarea de arbori cu dezvoltare rapida.
Activitatea de salubrizare
La nivelul comunei Costesti, problema gestiunii deseurilor de tip menajer a fost
rezolvata prin infiintarea "Serviciului de Salubrizare" al localitatii Costesti in cadrul Primariei
comunei Costesti aprobat prin Hotarare de Coansiliu Local.
Primaria a obtinut Licenta nr. 3367/25.08.2015 - clasa III, emisa de Autoritatea
Nationala de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice.
Deseurile de tip menajer sunt colectate in incintele proprii ale persoanelor fizice
sau juridice si ridicate ritmic de catre operatorul autorizat, astfel, acestea sunt ridicate din
poarta in poarta, pe baza unui program stabilit prin contract si transportate conform
legislatiei in vigoare la un depozit de deseuri conform.
Colectarea la locul de producere, in fiecare gospodarie, a reziduurilor menajere se
face in recipiente acoperite, dimensionate corespunzator. Reziduurile nu se colecteaza
direct in recipient, ci intr-o punga de polietilena aflata in recipient, care are un volum putin
mai mare decat volumul recipientului.
In privinta deseurilor valorificabile, in comuna sunt 9 puncte de colectare selectiva
temporara a deseurilor valorificabile in pubele din material plastic amplasate pe platforme
betonate. Acestea sunt ridicate in vederea valorificarii de catre SERVICIUL DE
SALUBRITATE COSTESTI.
Cele 9 puncte de colectare selectiva sunt amplasate pe platforme betonate, in
satele:
- Sat Costesti: 2 puncte de colectare - unul la primarie si unul la scoala
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
36
- Sat Spataru: 2 puncte de colectare - unul la scoala si unul in extindere intravilan
partea sudica;
- Sat Pietrosu: 3 puncte de colectare - unul la scoala, unul la gradinita si unul la limita
intravilan spre sat Grosani;
- Sat Gomoesti: 1 punct de colectare la scoala;
- Sat Budisteni: 1 punct de colectare la scoala;
In privinta deseurilor agrozootehnice, compostarea si depozitarea si valorificarea
acestora se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile proprii
pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale, pe o platforma
speciala. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasata la minim 10,00 m distanta de locuinta
proprie si din vecinatati si de sursele de apa.
Gestionarea namolului provenit de la statia de epurare
Namolul provenit de la statia de epurare a apelor uzate va fi uscat si deshidratat in
modulul statiei si depozitat in saci pe o platforma betonata in vederea folosirii lui ca
ingrasamant agricol.
Deasemeni, se va avea in vedere amenajarea unui spatiu frigorific pentru
depozitarea temporara a animalelor moarte, pana la preluarea acestora de catre
societatea autorizata pentru neutralizare. In acest sens s-a incheiat un contract de ecasiraj
cu firma autorizata SC COMAGRAPROD SRL.
Pentru implementarea prevederilor art. 5 din HG 1037/2010 privind deseurile de
echipamente electrice si electronice, primaria participa periodic la actiuni de colectare
cu firme autorizate.
Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetele medicale, considerate periculoase
(infectioase si intepatoare) vor fi colectate in containere speciale ce vor fi puse la dispozitie
de catre unitatile specializate de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in
conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat .
In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria va lua
masuri pentru controlul acestui flux de deseuri, prin Regulamentele locale de salubrizare
(masuri pentru control fluxului de deseuri in scopul mentinerii unei evidente a cantitatilor
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
37
generate, reutilizate, reciclate si eliminate), prin conditiile de autorizare a lucrarilor de
constructii (clauze legate de spatiile de depozitare specifice acestui tip de deseuri).
Gestionarea deseurilor biodegradabile
Conform prevederilor Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.
951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de
gestionare a deseurilor, de care s-a tinut cont la elaborarea Planului Regional /Judetean de
Gestionare a deseurilor, pe langa compostarea centralizata, in instalatii tehnologizate si
autorizate, este permisa si chiar trebuie incurajata compostarea individuala a
deseurilor biodegradabile in gospodariile din mediul rural, insa cu respectarea
anumitor conditii, pe care le prezentam in continuare.
- Compostarea individuala
Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica in
curtea proprie, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting). In
acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri
biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume,
etc).
In cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile mentionate
mai sus la care se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc). In
toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care emana un miros fetid si in plus atrag
sobolani si alte rozatoare.
Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la animale
in cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute.
Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatirea
structurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si composteze deseurile
organice proprii local.
g) ZONA UNITATI AGRO - ZOOTEHNICE
Zona unitatilor agro-zootehnice este reprezentata in satele Costesti si Pietrosu. Se
impune organizarea, reabilitarea si dezvoltarea acestei zone functionale.
f) ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
38
Aceasta zona este reprezentata in comuna in satele Spataru si Costesti.
In satul Costesti sunt doua mori, una functionala si una ce necesita a fi reabilitata.
h) ZONA DESTINATA CIRCULATIEI RUTIERE SI PIETONALE
Teritoriul administrativ al comunei Costesti este stabatut de drumul national DN
2(E85) Buzau - Bucuresti, de la nord la sud, care impreuna cu Drumul Judetean si
drumurile comunale ce debuteaza toate in drumul national, asigura o legatura foarte buna
atat intre satele comunei cat si cu satele comunelor invecinate si minicipiul Buzau.
In intravilanul satelor sunt drumuri satesti partial pietruite care asigura accesul
carosabil si pietonal la loturile caselor si dotarilor.
Principalele disfunctionalitati existente sunt:
- platformã carosabilã si sistem rutier neconforme cu normativele in vigoare.
- drumuri satesti nemodernizate, unele subdimensionate, din pamant sau balast
asternut fara respectarea unei tehnologii.
- lipsa trotuarelor si a rigolelor pe unele portiuni de drum.
In zonele in care s-a extins zona de locuinte cu functiuni complementare ce apartin
satelor Costesti si Spataru pe teren s-a materializat numai trama stradala stabilita prin PUZ-
urile aprobate, imbracamintea drumurilor este din pamant, fara a fi executata o modernizare
a lor cu parte carosabila asfaltata, rigole, trotuare, conform normelor in vigoare. In aceste
zone primaria va trebui sa legalizeze situația juridica a noii trame stradale pentru a putea
face investitiile de modernizare a drumurilor noi create si realizarea sistemului centralizat
de alimentare cu apa si canalizare.
i) ALTE TERENURI, APE
Pe teritoriul comunei Costesti principalul curs de apa este paraul Calmatui, partial
regularizat, cu lunca extinsa ce se dezvolta intre satul Costesti si satul Spataru si zone
inundabile, saraturi in lungul vaii paraului.
Nivelul ridicat al apelor subterane provoaca baltiri. Reteaua de canale de desecare
existenta, prost intretinuta, nu mai are eficienta scontata. Avizele A.N.I.F. (ex.: nr.
2670/28.06.2006 si 2671/28.06.2006) date pentru PUZ-urile aprobate, stipuleaza pastrarea,
protejarea si reabilitarea canalelor de desecare.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
39
Aceste fenomene negative necesita lucrari de protectie si conservare care sa
cuprinda terasele superioare dar si lunca paraului Calmatui.
Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati, care
reclama solutii de eliminare sau diminuare, astfel:
DOMENII DISFUNCTIONALITATI
CIRCULATIE - Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;
- Drumuri in stare proasta care necesita rebilitare;
- Imbracaminti rutiere degradate;
- Strazi si drumuri de interes local in stare proasta;
FOND
CONSTRUIT SI
UTILIZAREA
TERENURILOR
- Necesitatea reconstituirii intravilanului existent, prin introducerea unor
suprafete pretabile pentru constructii si scoaterea suprafetelor improprii
construirii;
- Necesitatea introducerii in intravilanul proupus, conform legislatiei in
vigoare, a suprafetelor de teren pe care au fost aprobate PUZ-uri;
- structura de rezistenta semidurabila cu sisteme traditionale de construire:
paianta, lemn, plansee lemn, finisaje de calitate indoielnica, pentru cladirile
mai vechi de 50 de ani;
- In unele cazuri nu sunt respectate distantele minime obligatorii fata de
limitele laterale si posterioare ale parcelei conform Codului Civil ;
- parcelele pentru constructii disproportionate dimensional;
- Solicitarea de terenuri pentru construirea de locuinte a creat urmatoarele
probleme:
- Extinderea localitatilor Spataru si Costesti pe terenuri improprii acestui
scop, terenuri unde nivelul panzei freatice este ridicat, salinitatea mare si
exista pericol de inundatii si baltire;
- In aceste zone sunt executate lucrari specifice de imbunatatiri funciare
(canale de desecare, foraje verticale, antene de irigatii), prost intretinute si
care trebuiesc protejate prin interdictii de construire reglementate si de
PUZ-urile aprobate.
ECHIAPAREA
EDILITARA
- Necesitatea punerii in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu
apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu);
- Necesitatea extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de
marire a intravilanului;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
40
- Necesitatea executarii sistemului de canalizare ape uzate, dodat cu statie
de epurare;
- Necesitatea executarii sistemului de alimentare cu gaze naturale;
- Necesitatea realizarii unui spatiu frigorific pentru depozitarea temporara a
cadavrelor de animale, pana la preluarea acestora de catre firma
specializata pentru eliminarea acestora;
- Necesitatea extinderii retelei de alimentare cu energie electrica si a
retelelor de telefonizare, in zonele de marire a intravilanului;
SPATII
PLANTATE,
AGREMENT,
SPORT
- Absenta unor zone de picnic amenajate corespunzator, spatii de joaca;
- Necesitatea amenajarii unei suprafete de 84946 mp spatiu verde, pentru
asigurarea celor 26 mp spatiu verde /locuitor, conform legislatiei in vigoare.
PROBLEME
DE MEDIU
- Deversarea necontrolata a apelor uzate menajere
- Absenta unui sistem de scurgere controlata a apelor pluviale
ZONE
PROTEJATE,
ZONE DE
PROTECTIE
- situri/monumentele istorice din localitate nu au instituite perimetre de
protectie.
- necesitatea efectuarii de lucrari pentru scaderea nivelului apelor
subterane si prevenirea efectelor provocate de inundatii;
- Necesitatea respectaii masurilor propuse in studiul de Evaluare adecvata
pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar pentru care
au fost desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului;-
Necesitatea respectarii masurilor de protectie propuse pentru speciile
protejate in cadrul ariei de interes judetean Padurea Spataru.
1.2 Propuneri de organizare urbanistica
Pe baza analizei situatiei existente si consultand factorii interesati s-au stabilit
prioritatile in domeniul activitatii de amenajare urbanistica pentru toate localitatile.
Analiza resurselor si a problemelor cu care comuna Costesti se confrunta,
necesitatile si prioritatile de dezvoltare, conduc la identificarea unor directii de dezvoltare
menite sa constituie cadrul necesar dinamizarii si directionarii evolutiei economico-sociale
in urmatorii 10 ani.
Intravilanul existent s-a marit de la 434,0928 ha la 598,5735 ha prin propunerile din
prezenta documentatie.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
41
Extinderea propusa pentru intravilanul existent este de 164,4807 ha distribuita pe
satele componente asa cum rezulta din bilanturile teritoriale.
Pe raza satului Pietrosu s-a intocmit si avizat un PUZ pentru realizarea unui parc
fotovoltaic in suprafata de 9,9377 ha, trup pentru dezvoltare de noi capacitati energetice.
Prioritati de dezvoltare si organizare urbanistica
Propunerile de organizare urbanistica au avut ca punct de pornire valorificarea
potentialului existent, relevat prin analiza din capitolele precedente.
Din analiza multicriteriala a situatiei existente, rezulta necesitatea reabilitari si
extinderii activitatilor din unitatile economice, prestari servicii, turism, care pot asigura
conditii de dezvoltare a comunei Costesti.
Prioritati de dezvoltare:
• asigurarea in cadrul intravilanului propus a suprafetelor necesare dezvoltarii
functiunilor localitatilor;
• materializarea programului de dezvoltare a localitatilor in P.U.G.;
• propuneri de perspectiva privind dezvoltarea activitatilor economice si evolutia
populatiei;
• armonizarea interesului public cu cel privat;
• propuneri pentru obiective de utilitate publica si asigurarea amplasarii acestora;
• obiectivele propuse vor fi realizate respectand dreptul de proprietate;
• respectarea masurilor de protectia mediului;
Organizarea arhitectural urbanistica a teritoriului
• stabilirea, delimitarea teritoriului si stabilirea bilantului teritorial aferent;
• stabilirea si delimitarea zonelor construibile;
• stabilirea si delimitarea zonelor cu interventie temporara si definitiva de
construire;
• stabilirea modului de utilizare a terenului in intravilan;
• formele de proprietate si circulatia juridica a terenului.
Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare:
• Cai de comunicatii si transport
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
42
• Lucrari hidroedilitare, reabilitare canale de desecare ce strabate intravilanul
localitatii
• Infrastructura tehnico-edilitara
Extinderea zonei de institutii publice si servicii;
Stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice;
Protectia mediului si sanatatii populatiei;
• Amenajarea spatiilor verzi si spatii de joaca;
• Se va asigura un management corespunzator al deseurilor;
Strategia Nationala de Dezvoltare Rurala implementata prin Programul National
pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) si sprijinit prin FEADR printr-o serie de programe
nationale complementare, au urmatoarele obiective principale generale pentru dezvoltarea
rurala:
-cresterea dinamismului economic al comunei, inclusiv dezvoltarea durabila a sectorului
agricol
-conservarea si imbunatatirea mediului natural
-cresterea dinamismului social si a calitatii vietii in comuna Costesti.
Se urmareste cresterea capacitatii institutionale prin realizarea urmatoarelor
obiective:
- valorificarea potentialului uman la nivelul administratiei locale;
- cresterea eficientei managementului sectorului public;
- cresterea calitatii serviciilor furnizate de administratia publica locala in relatia cu
cetateanul;
- dezvoltarea sistemului informational la nivelul autoritatilor locale;
- imbunatatirea accesului populatiei la serviciile publice prin utilizarea tehnologiei informatiei
si a comunicarii.
Proiecte propuse:
- Proiectele care privesc infrastructura de mediu (alimentare cu apa potabila,
canalizare, epurare, gestionarea deseurilor), infrastructura de sanatate si cea sociala,
infrastructura de transport, precum si infrastructura economica.
Se propun urmatoarele obiective:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
43
- Finalizarea propunerilor din PUZ-urile aprobate pentru extinderile zonei de
locuit cu functiuni complementare cu respectarea regulamentelor de urbanism
aferente;
- Este necesar construirea de spatii destinate comertului si prestarilor de
servicii in toate satele comunei. Reabilitarea si modernizarea retelei de dotari
existente.
- Amenajare azil de batrani in cladirea scolii vechi din satul Costesti.
- Reabilitarea spatiilor verzi existente;
- Amenajarea unei baze sportive ce include terenurilor de sport existente in
satele Spataru si Costesti;
- Crearea de locuri de joaca pentru copii la gradinite si scoli;
- Stabilirea unui amplasament pentru Picnic
- realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa
- realizare sistem centralizat de evacuare ape uzate menajere
- extindere retele alimentare energie electrica si reabilitarea retelei existente.
- dezvoltare retele iluminat public
- realizarea alimentarii cu gaze a satelor
- Este necesar, de asemeni, modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea
rigolelor si trotuarelor. Trasare si construire de noi strazi in zonele de extindere.
Realizarea unui sens giratoriu la intersectie DN 2B cu DN 2 (E 85).
Pentru dezvoltarea economica a comunei se va urmari:
- Stimularea agentilor economici, priviti ca o modalitate de stabilizare a populatiei
prin asigurarea de locuri de munca;
- Dezvoltarea unui sistem informatic de circulatie a documentelor interne si externe
intre autoritatea publica si cetateni si autoritatea publica si diferitele niveluri decizionale;
DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE
Obiective strategice
Pentru dezvoltarea activitatilor economice, primaria comunei Costesti va sprijini:
- Infiintarea de ferme si exploatatii agricole eficiente, aplicarea unor tehnologii
performante care sa conduca la realizarea de produse si culturi specifice
zonei, capabile sa reziste concurentei pe piata europeana.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
44
- Creerea de IMM-uri si dezvoltarea de mici unitati economice nepoluante,
diversificarea activitatilor de colectare, prelucrare si productie a materiilor
prime si a produselor locale animaliere, agricole (fructe, lapte, carne) si de
comercializarea acestora.
- Dezvoltarea de activitati economice care sa conduca la scaderea gradului de
dependenta a populatiei fata de agricultura si la crearea de surse de venituri
aditionale din activitati non-agricole
Proiecte propuse:
- Infiintarea de ferme agricole si zootehnice;
- Infiintarea de pepiniere si plantatii pomicole;
- Organizarea fermierilor, producatorilor agricoli si a crescatorilor de animale in
asociatii care sa permita un management mai bun al activitatilor desfasurate;
- Infiintare piata agro-alimentara pentru comercializarea produselor proprii;
Agricultura
In satele Pietrosu si Budisteni se vor infiinta unitati agro-zootehnice.
Studiindu-se resursele naturale ale solului, a fortei de munca din teritoriu s-au stabilit
directiile de dezvoltare a activitatilor din comuna Costesti si anume:
- activitatea in agricultura se va dezvolta in domeniul legumiculturii, culturii
cerealelor, porumbului, floarea soarelui si vita de vie, precum si cresterea animalelor.
Agricultura se face in gospodariile individuale.
Activitati industriale, depozitare, constructii, prestari servicii, comert
Cu exceptia existentei a doua mori in satul Costesti nu sunt alte activitati industriale,
dar sunt unitati de prestari servicii si depozite en-gros in satele Spataru si Costesti.
Se recomanda:
- dezvoltarea mestesugurilor din zona (tamplari, dulgheri, tabacari, cojocari,
confectii si textile) vor conduce la ocuparea fortei de munca si la asigurarea
unor prestari de servicii catre populatie, ridicand astfel nivelul de trai;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
45
- se propune un nucleu cu prestari servicii, comert si alimentatie publica in
nordul satului Spataru, o zona cu depozite pentru agricultura. In zona de sud
a satului Costesti se propune dezvoltarea unei zone de comert, activitati
prestari de servicii si activitati industriale.
Resurse umane
Obiective strategice:
- Mentinerea si integrarea tinerilor in viata social-economica a comunei prin crearea
de scoli profesionale (de arte si meserii), care sa dispuna de ateliere si de
personal calificat adecvat, care saconduca la o absorbtie a tinerilor pe piata
muncii si sa raspunda oportunitatilor de dezvoltare locala (activitati
mestesugaresti, agroturism, agricultura, cresterea animalelor, etc.)
- Dezvoltarea de activitati formative (educationale, culturale, sanitare, sociale)
pentru asigurarea implementarii Strategiei de dezvoltare locala
- Cresterea gradului de implicare a tinerilor in viata comunitatii prin dezvoltarea de
parteneriate si schimburi de experienta cu ONG-uri de tineret din tara si din
strainatate, active in domenii ca: social, cultural, sportive, protectia mediului,
educatie civica, turism etc.
- Servicii sociale pentru grupurile tinta bazate pe analizarea si identificarea corecta
a nevoilor specifice (persoane varstnice, copii aflati in dificultate, femei victime ale
violentei domestice)
Proiecte propuse:
- Oferirea de programe de calificare in meseriile solicitate pe piata muncii locale
(mestesuguri, agroturism, agricultura, cresterea animalelor, etc.);
- Descoperirea, sustinerea si fructificarea talentelor individuale in comuna;
- Actiuni de promovare a spiritului asociativ;
- Organizarea de activitati de consiliere profesionala si plasare a fortei de munca;
- Organizarea de cursuri de recalificare/reconversie profesionala;
- Acordarea de terenuri pentru locuinte si gospodarii de catre autoritatea publica
locala;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
46
- Organizarea de campanii, dezbateri in institutii de invatamant si institutii publice,
schimburi de experienta, vizite si intalniri de lucru;
- Organizarea de cursuri de formare continua in domeniile educational, cultural,
sanitar, social
- Infiintare serviciu public de asistenta sociala;
- Fundatie umanitara pentru ocrotirea persoanelor aflate in dificultate;
- Servicii de ingrijire la domiciliu a persoanelor varstnice;
Dezvoltarea activitatilor turistice si de agrement
Promovarea potentialului turistic va aduce beneficii atat industriei turistice in sine, cat
si mediului economic si de afaceri per ansamblu.
Investitiile in turism si cultura vor permite regiunilor sa foloseasca avantajele oferite
de turism si de patrimoniul cultural pentru a-si spori avantajul competitiv in sectoare
performante, de nivel calitativ si cognitiv ridicat, atat pe pietele traditionale, cat si pe cele in
curs de formare.
Se propune:
- Elaborare strategie de promovare a imaginii comunei Costesti cu focalizare pe
elementele de identitate trasate in profilul localitatii.
- Conservarea patrimoniului natural;
- Identificarea traditiilor locale si promovarea lor;
- Promovarea produselor traditionale din zona cu accent pe “produsele unicat”;
- Participarea la targuri cu produse locale;
- Dezvoltarea agroturismului, turismului de agrement si de tranzit, a structurilor de
primire turistica la scara mica prin infiintarea de hanuri/ popasuri turistice in
punctele de legatura cu celelalte localitati din zona.
- Exploatarea potentialului turistic al padurii Spataru cu amenajarea unei zone tip
Aventura Parc si o zona de picnic si alimentatie publica. Investitiile pot fi facute
atat de investitorii privati in zona forestiera retrocedata, cat si de primarie in zona
proprietate a Ocolului Silvic.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
47
CONCLUZIONANAD, OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE PROPUSE DE
ADMINISTRATIA LOCALA, SUNT:
DOMENII OBIECTIVE PROPUSE
CIRCULATIE - Executarea lucrarilor de reabilitare ale traseului drumului national DN 2,
modernizarea drumului judetean DJ 203G si ale drumurilor comunale
DC 37 si DC 156.
- Modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea rigolelor si trotuarelor.
-Trasare si construire de noi strazi in zonele de extindere. Traseul DN 2B
se intersecteaza in zona de nord, limitrofa a intravilanului satului Spataru
cu DN 2 (E 85) si pentru fluidizarea circulației, in aceasta intersectie exista
propunerea de realizare a unui sens giratoriu.
- Reabilitarea statiilor de calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de
asteptare si imbarcare/debarcare in comuna.
- Imbunatatirea mijloacelor de transport in comun prin marirea numarului
de curse intre Buzau si comuna Costesti.
FOND
CONSTRUIT SI
UTILIZAREA
TERENURILOR
- Intravilanul existent s-a marit de la 434,0929ha la 598,5735ha prin
propunerile din prezenta documentatie.
- Extinderea propusa pentru intravilanul existent este de 164,4807ha.
- S-a reconsiderat intravilanul localitatilor, care include atat suprafetele de
teren ocupate de constructii, cat si suprafete care pot fi construite. Pentru
satele Spataru si Costesti s-au elaborat si avizat PUZ-uri, ale caror
reglementari si propuneri au fost peluate garfic in planurile cu Situatia
existenta si disfunctionalitati. Terenurile pe care s-au intocmit PUZ-uri, au
fost concesionate de primarie, pentru constructii de locuinte si functiuni
complementare si introduse conform legislatiei in vigoare in intravilanul
satelor Costesti si Spataru, odata cu avizarea PUZ-urilor.
- In satul Budisteni s-a introdus in intravilan o suprafata de 25,5754 ha de
teren pentru organizarea unei unitati agro-zootehnice.
- Pe raza satului Pietrosu s-a intocmit si avizat un PUZ pentru realizarea
unui parc fotovoltaic trup in suprafata de 9,9377ha.
ECHIAPAREA
EDILITARA
- Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul
pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu);
- Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
48
intravilanului;
- Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de
epurare;
- Realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale;
- Realizarea unui spatiu frigorific pentru depozitarea temporara a
cadavrelor de animale, pana la preluarea acestora de catre firma
specializata pentru eliminarea acestora;
- Extinderii retelei de alimentare cu energie electrica si a retelelor de
telefonizare, in zonele de marire a intravilanului;
SPATII
PLANTATE,
AGREMENT,
SPORT
- se propune amenajarea unei zone destinate activitatilor de picnic, in zona
padurii Spataru, precum si amenajarea unei zone tip Aventura Parc;
- Se propune o crestere a suprafetei de spatii verzi amenajate de 53
590mp spatii verzi si 3 000mp cimitir:
- In satul Costesti se va amenaja o baza sportiva in suprafata de
16800 mp si un teren de sport la scoala de 1270mp
Se propune un nou cimitir in suprafata de 3000 mp
- In satul Spataru se vor realiza zonde de spatii verzi in zonele
extinse prin PUZ-uri astfel: complex sportiv S = 19 500mp, scuaruri S = 1
860 mp, parc S = 7 030mp
- In satul Budisteni : scuar S = 7 130mp
Toate spatiile verzi vor fi dotate cu mobilier urban si se vor amenaja, unde
este posibil, spatii de joaca pentru copii.
PROBLEME
DE MEDIU
Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de
epurare;
- Executarea de santuri (rigole), acolo unde nu existã, sau curatarea si
reprofilarea celor existente si intretinerea lor pe tot timpul anului, pentru
evacuarea apelor pluviale de pe carosabil.
- Atat in zonele de extindere a intravilanului, cat si in zonele neconstruite,
au fost prevazute artere colectoare a cite 6,00 m -7,00m latime, precum si
santuri pentru preluarea apelor pluviale precum si trotuare pentru circulatia
pietonala.
ZONE
PROTEJATE,
ZONE DE
- Instituirea zonelor de protectie pentru siturile/monumentele istorice din
localitate.
- Realizarea de lucrari pentru scaderea nivelului apelor subterane si
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
49
PROTECTIE prevenirea efectelor provocate de inundatii;
- Respectarea masurilor propuse in studiul de Evaluare adecvata pentru
conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar pentru care au fost
desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului;
- Respectarii masurilor de protectie a speciilor protejate in cadrul ariei de
interes judetean Padurea Spataru, propuse.
EVOLUTIA POPULATIEI, ELEMENTELE DEMOGRAFICE SI SOCIALE
Estimarea evolutiei populatiei
In cadrul studiului efectuat asupra zonei de campie ce cuprinde si comuna Costesti,
evolutia populatiei se face intr-un ritm moderat, bazat atat pe factorul natalitate - populatia
fertila - precum si printr-un spor migratoriu pozitiv. Pozitia sa geografica, in imediata
apropiere a Municipiului Buzau, poate atrage populatie din municipiu care doreste sa
construiasca locuinte permanente sau case de vacanta, in special in satele Spataru si
Costesti.
Se estimeaza o populatie de 4 950 locuitori in anul 2024.
Estimarea resurselor de munca
Rezolvarea locurilor de munca este in stransa legatura cu dezvoltarea si
modernizarea sectoarelor de activitate, industrie mica, agricultura, zootehnice si vegetale,
precum si serviciile din zona.
La aceasta se adauga fenomenul de naveta spre municipiul Buzau care atrage forta
de munca specializata si pentru care satele comunei vor fi ca un "dormitor".
Evolutia locurilor de munca se va face gradat odata cu aparitia societatilor de
industrie mica bazate pe materia prima agricola si aparitia societatilor de prestari servicii
catre populatie: constructii, intretinere, comert, finante, sanatate, invatamant.
Procentul in servicii se ridica proportional cu dezvoltarea cerintelor populatiei care
simte nevoia unei locuiri moderne.
ORGANIZAREA CIRCULATIEI
In viitor pentru dezvoltarea unei circulatii moderne si sigure, atat a pietonilor, cat
si autovehiculelor se propune:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
50
1. Imbunatatirea intersectiilor dintre drumurile Judetene, Comunale, si DN 2,in limita
spatiului disponibil;
2. Realizarea de trotuare acolo unde nu existã pentru asigurarea unei circulatiii
pietonale in afara partii carosabile a drumului;
3. Executarea de santuri (rigole), acolo unde nu existã, sau curãtarea si reprofilarea
celor existente si intretinerea lor pe tot timpul anului, pentru evacuarea apelor pluviale de
pe carosabil.
4. Atat in zonele de extindere a intravilanului, cat si in zonele neconstruite, au fost
prevazute artere colectoare a cite 6,00 m -7,00m latime, precum si santuri pentru preluarea
apelor pluviale precum si trotuare pentru circulatia pietonala.
5. Atat pentru descongestionarea traficului din carosabil cat si pentru protectia
biciclistilor, vor fi prevazute piste de biciclete acolo unde exista spatiul necesar.
6. Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumului public in traversarea
localitatilor rurale, in zonele neconstruite unde se propune extinderea intravilanului, conform
aceleiasi legislatii mentionate mai sus, distanta intre garduri sau constructiile definitive
situate de o parte si de alta a Drumului National nr.2, 2B si 2C va fi de minim 26,0
m.
7. Deasemenea trebuie mentionat ca in conformitate cu art. 47 din O.G.43/1997,
republicata in 1998 cu toate completarile si modificarile ulterioare:
Pentru evitarea congestionarii traficului in afara localitatilor se interzice
amplasarea oricaror constructii care genereaza un trafic suplimentar la o distanta
mai mica de 50,00 m de marginea imbracamintei asfaltice in cazul autostrazilor, al
drumurilor expres si al drumurilor nationale europene, respectiv de 30,00 m pentru
celelalte drumuri de interes national si judetean. Prin constructii care genereaza trafic
suplimentar se au in vedere unitati productive, complexe comerciale, depozite angro, unitati
tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidentiale, parcuri industriale, precum si orice
alte obiective si/sau constructii asemanatoare in care se desfasoara activitati economice.
Conform Legii nr. 82 din aprilie 1998 (respectiv Ordonanta nr. 43 din august 1997
privind regimul juridic al drumurilor, republicata si cu toate modificarile si completarile
ulterioare) zonele de protectie ale Drumurilor Nationale sunt fasii de teren intre limita
exterioara a zonei de siguranta si panã la 22 m din ax,
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
51
Amplasarea constructiilor la drumul national din intravilan va respecta distanta
minima de 26m, din ax DN, si la 30 m de la marginea imbracamintii asfaltice la drumul
national extravilan.
Amplasarea constructiilor la drumul judetean din intravilan va respecta distanta
minima de 24 m din ax DJ, si la 30 m de la marginea imbracamintii asfaltice la drumul
judetean extravilan.
Amplasarea constructiilor la drumul comunale din intravilan va respecta
distanta minima de 20 m din ax drum.
Aceste propuneri au fost facute in conformitate cu Ordonanta Guvernului
Romaniei nr. 43 din 28 august 1997, "privind regimul juridic al drumurilor" si cu Ordinul
comun A.N.D.- I.G.P. nr. S.C.A. 93/1404/1998 - 153.149/1998
Urmatoarele drumuri satesti vor fi modernizate:
- DS 55 – intre Grigore Vasile si Nastase Dumitru, drum din piatra, cu lungimea de
0,140 Km si latimea de 8,50 m
- DS 56 – intre Vulpe Ancuta si Constantin Anton, drum din pamant, cu lungimea de
0,258 Km si latimea de 8,50 m
- DS 57/188 – intre Constantin Anton si Iordache Neculai, drum din pamant, cu
lungimea de 0,158 Km si latimea de 7,00 m
- DS 58/300 – intre Odica C. Vasile si Pasol Dumitru, drum din piatra, cu lungimea
de 0,500 Km si latimea de 8,00 m
- DS 59/170 – intre Ionita Gh. Gheorghe si Ionita Gh. Gheorghe, drum din pamant,
cu lungimea de 0,119 Km si latimea de 7,00 m
- DS 52 – intre Ionita Manoil si Radu Calita, drum din pamant, cu lungimea de 0,126
Km si latimea de 6,50 m
- DS 53 – intre Nastase Mihai si Radulescu Nicu, drum din piatra, cu lungimea de
0,438 Km si latimea de 7,50 m
- DS 54 – intre Marcosanu Iulian si scoala, drum din piatra, cu lungimea de 0,106
Km si latimea de 7,50 m.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
52
ZONIFICARE FUNCTIONALA, STABILIREA INTRAVILANULUI
In cadrul Planului Urbanistic General s-a reconsiderat intravilanul localitatilor,
care include atat suprafetele de teren ocupate de constructii, cat si suprafete care pot fi
construite. Pentru satele Spataru si Costesti s-au elaborat si avizat PUZ-uri, ale caror
reglementari si propuneri au fost peluate garfic in planurile cu Situatia existenta si
disfunctionalitati. Terenurile pe care s-au intocmit PUZ-uri, au fost concesionate de
primarie, pentru constructii de locuinte si functiuni complementare si introduse conform
legislatiei in vigoare in intravilanul satelor Costesti si Spataru, odata cu avizarea PUZ-urilor.
In satul Budisteni s-a introdus in intravilan o suprafata de 25,5754 ha de teren pentru
organizarea unei unitati agro-zootehnice.
Pe raza satului Pietrosu s-a intocmit si avizat un PUZ pentru realizarea unui parc
fotovoltaic trup in suprafata de 9,9377ha.
Intravilanul existent s-a marit de la 434,0929ha la 598,5735ha prin propunerile din
prezenta documentatie.
Extinderea propusa pentru intravilanul existent este de 164,4807ha distribuita pe
sate asa cum rezulta din bilanturile de mai jos.
BILANT TERITORIAL: TOTAL COMUNA EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCTIONALE ha % ha %
ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 357,744 82,41 468,0211 78,20 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice
1,8762
15,8538
0,43 3,65
13,4868 41,2041
2,25 6,88
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 7,4814 1,72 7,6524 1,28 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE
41,7200
9,61
53,1300
8,87
ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 3,5720 0,82 8,6009 1,43 ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)
0,0200 0,01 0,0300 0,01
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 4,3754 1,01 4,4232 0,74 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE 1,4500 0,34 2,0250 0,34 TOTAL INTRAVILAN 434,0928 100,0
0 598.5735 100,0
0
Extinderea propusa pentru intravilan pe total comuna S=164,4807ha. Trup in teritoriu parc fotovoltaic S=9,9377ha.
BILANT TERITORIAL: SATUL COSTESTI
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
53
EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE
ha % ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 90,0463 74,33 139,7888 79,23 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agro-zootehnice
0,3725
12,2065
0,31
10,08
0,3725
12,2065
0,21 6,92
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 2,6946 2,22 2,6946 1,53 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE
13,0500
10,77
16,2000
9,18
ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 1,9684 1,62 3,7754 2,14 ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)
0,0050 0,01 0,0100 0,01
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,8051 0,66 0,8051 0,45 TERENURI NEPRODUCTIVE - CANALE APE - - 0,5750 0,33 TOTAL INTRAVILAN 121,1484 100,0
0 176,4279 100,0
0 S-a propus o extindere a intravilanului existent de 56,4847ha (din care 53,1160ha teren agricol) si o scoatere din intravilan de 1,2052ha, rezultand o diferenta intre intravilanul existent si cel propus de 55,2795ha.
BILANT TERITORIAL: SATUL PIETROSU
EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE
ha % ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 63,7139 82,38 60,3009 80,98 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice
-
3,6473
-
4,72
0,2251 3,4222
0,30 4,60
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,7578 0,98 0,7578 1,02 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE
7,5300
9,74
8,3300
11,18
ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 0,2600 0,34 - - ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desenare)
- - - -
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 1,4310 1,84 1,4310 1,92 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE - - - - TOTAL INTRAVILAN 77,3400 100,0
0 74,4670 100,0
0 S-a propus o extindere a intravilanului existent de 1,2402ha (din care 0,1975ha teren agricol) si o scoatere din intravilan de 4,1132ha, rezultand o diferenta intre intravilanul propus sic el existent de - 2,8730ha. In teritoriul administrativ pe raza satului Pietrosu s-a propus suprafata de 9,9377ha pentru parc fotovoltaic-unitate de noi capacitati energetice.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
54
BILANT TERITORIAL: SATUL BUDISTENI
EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE
ha % ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 41,8026 85,25 44,0828 56,47 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice
- -
- -
- 25,5754
- 32,77
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,2770 0,56 0,2770 0,35 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE
4,8000
9,79
5,2000
6,66
ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT – PROTECTIE SANITARA
0,7135 1,45 1,4265 1,83
ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare )
0,0050 0,01 0,0050 0,01
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,3422 0,70 0,3900 0,50 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE 1,1000 2,24 1,1000 1,41 TOTAL INTRAVILAN 49,0403 100,0
0 78,0567 100,0
0 S-a propus o extindere a intravilanului existent de 29,3610ha (din care 29,3608ha teren agricol) si o scoatere din intravilan in suprafata de 0,3446ha, rezultand o diferenta intre intravilanul propus si cel existent de 29,0164ha.
BILANT TERITORIAL: SATUL SPATARU
EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE
ha % ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 110,3260 85,19 168,9945 80,85 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice
1,5037 -
1,15 -
12,8892 -
6,16 -
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 3,5732 2,75 3,5732 1,71 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE
12,1800
9,40
18,8300
9,01
ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 0,5600 0,43 3,399 1,63 ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)
0,0100 0,01 0,0150 0,01
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 1,3128 1,07 1,3128 0,63 TERENURI NEPRODUCTIVE - - - - TOTAL INTRAVILAN
129,4657 100,00
209,0137 100,00
S-a propus o extindere a intravilanului existent de 79,7110ha (din care 78,9818ha teren agricol) si o scoatere din intravilan de 0,1630ha, rezultand o diferenta intre intravilanul existent sic el propus de 79,5480ha.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
55
BILANT TERITORIAL: SATUL GOMOIESTI
EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE
ha % ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 43,0759 90,19 44,6465 90,55 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitatti industriale + depozitare - UnitaTi agrozootehnice
- -
- -
- -
- -
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,1788 0,37 0,1788 0,36 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE 3,6000 7,55 3,6500 7,40 ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT, PROTECTIE CIMITIR SI CANAL
0,0700 0,15 - -
ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)
- - - -
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,4843 1,01 0,4843 0,98 TERENURI NEPRODUCTIVE – CANALE APE 0,3500 0,73 0,3500 0,71 TOTAL INTRAVILAN
47,7590 100,0
0 49,3096
100,00
S-a propus o extindere a intravilanului existent de 1,5506ha din care 1,5471ha teren agricol.
BILANT TERITORIAL: SATUL GROSANI
EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE
ha % ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 8,7794 94,01 10,2076 90,34 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice
- -
- -
- -
- -
ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC - - 0,1710 1,51 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE 0,5600 5,99 0,9200 8,15 ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT - - - - ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)
- - - -
ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE - - - - TERENURI NEPRODUCTIVE - PADURI - - - - TOTAL INTRAVILAN 9,3394 100,00 11,2986 100,00
S-a propus o extindere a intravilanului existent de 1,9592ha din care 1,516ha teren agricol.
ASPECTE CARACTERISTICE ALE PRINCIPALELOR ZONE FUNCTIONALE
Se pastreaza in general zonificarea existenta, extinderile propuse fiind mai ales
pentru zona de locuit cu functiuni complementare de dotari comerciale si prestari servicii,
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
56
zone cu spatii verzi si de agrement, dar si pentru zone destinate unitatilor economice,
industriale, agricole si a unor zone de noi capacitati energetice - parc fotovoltaic.
Suprafetele de teren cuprinse in extinderea intravilanului propus sunt in prezent
terenuri agricole si prin introducerea lor in intravilan trebuiesc scoase etapizat in functie
de cerinte din circuitul agricol si trecute la teren curti constructii.
a) ZONA DE LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE
Un accent deosebit s-a acordat zonelor de locuinte individuale si locuinte cu functiuni
complementare care ocupa cea mai mare parte a suprafetelor de teren din intravilanul
localitatilor. Extinderile propuse sunt in special pentru zona de locuinte pe terenuri
proprietate personala a populatiei si pe terenurile proprietate privata a primariei comunei
Costesti propuse a fi concesionate persoanelor fizice sau juridice.
Propunerile au mentinut in intravilan toate constructiile existente in prezent pe raza
comunei.
Pentru construirea de noi locuinte au fost elaborate P.U.Z.-uri ce au permis, conform
legislatiei in vigoare extinderea intravilanului existent anterior elaboririi prezentului PUG
pentru localitatile Costesti si Spataru. Suprafetele acestor zone sunt introduse in
intravilanul existent.
De o deosebita importanta se afla procesul de restaurare a locuintelor vechi si
totodata modernizarea acestora cu un confort sporit atat al suprafetei de locuit, cat si al
echiparii edilitare. Aceasta va conduce la o imbunatatire a indicatorilor specifici de locuire,
cresterea ariei locuibile/locuitor. In functie de zona de locuit, masurile pentru imbunatatirea
nivelului de confort sunt diferite. Sunt permise indesirile, renovarile si extinderile spatiilor
existente in stare bunã.
Extinderile zonei de locuit s-au propus in special cu locuinte individuale in regim de
inaltime P, P+1+M, ce se pot realiza pe terenuri libere sau prin inlocuirea fondului existent
degradat, constructii cu structuri durabile sau structura traditionala din lemn putand prelua
elemente valoroase din arhitectura traditionala locala.
Zona de locuinte individuale P, pe terenuri proprietate privata, se caracterizeaza
printr-un fond construit mediocru spre bun, cu case ce au arhitectura traditionala de zona
de campie.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
57
Zona de locuit:
Pentru zona destinata locuintelor s-au stabilit urmatoarele subzone:
- M zona mixta de locuinte individuale cu functiuni complementare P - P+1+M
Zona mixta este formata din locuinte cu functiuni complementare sau care permite
conversia locuintelor individuale in alte functiuni, conditionata de mentinerea ponderii zonei
de locuit de cel putin 30% din ADC.
- L1 zona de locuinte individuale parter P si P+1+M, pe terenuri proprietate privata,
in care curtile pentru constructii se impletesc cu livezi, vii sau alte terenuri.
Constructiile realizate in ultimii 20 de ani sunt in stare buna, cu materiale durabile si
finisaje de buna calitate.
Pentru unele din zonele din intravilanul propus vor fi necesare Planuri Urbanistice
Zonale pentru stabilirea parcelarii, a acceselor la fiecare incinta si a retelei de drumuri noi,
precum si rezolvarea utilitatilor.
b) ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES GENERAL
Se propune dezvoltarea nucleelor existent prin realizarea de noi dotari de interes
local necesare populatiei si reabilitarea celor existente, creandu-se centre civice, zone
centrale in fiecare sat, cu exceptia satului Grosani. In aceasta zona centrala trebuie sa se
dea o atentie mai mare aspectului exterior al constructiilor, structurii lor, regimului de
inaltime cerut, etc.
Pentru localitatea Costesti, resedinta de comuna, sunt principalele dotari ce asigura
servicii intregii populatii a comunei. S-au stabilit doua nuclee cu dotari, o zona centrala ce
cuprinde nucleul existent de dotari si servicii, sediu administrativ - primarie, camin cultural,
dispensar uman si veterinar, spatii comerciale, si un al doilea nucleu ce cuprinde sediu
politie, scoala, gradinita, spatii comerciale si amenajarea unui azil de batrani. Zonele
centrale au ca ax compozitional, de la nord la sud drumul national DN 2 (E 85).
Se propune reabilitarea si modernizarea Caminului Cultural si a bibliotecii comunale.
Se propune completarea zonelor centrale din localitatile Costesti si Spataru cu dotari
pentru prestari de servici, comert. Cladirea scolii vechi din Costesti va fi reamenajata si
refunctionalizata devenind azil de batrani.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
58
c) ZONE DOTARI DE CULT
Se propune reabilitarea bisericilor existente, lucrari de consolidare si refacere a
picturii interioare acolo unde este cazul.
Se vor executa lucrari de intretinere a incintelor, a cimitirelor situate in incinta
bisericilor.
Nu s-au propus amplasamente noi pentru noi dotari de cult. Daca va fi oportun, se
vor executa Planuri Urbanistice de Detaliu pentru stabilirea conditiilor de implementare a
noilor investitii.
d) ZONA SPATIILOR VERZI SI DE AGREMENT
In elaborarea documentatiilor urbanistice se va respecta Legea nr. 24/2007 privind
reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane.
Este interzisa schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau
prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori
stramutarea lor, indiferent de regimul juridic, conform prevederilor Legii nr. 265/2006 privind
protectia mediului.
Nu se permite micsorarea suprafetelor spatiilor verzi, luate in evidenta de
Administratia publica locala, in registrele locale ale spatiilor verzi cu respectarea
reglementarilor Legii nr.24/2007, completata de Ordonanta de Urgenta nr.114/2007 si
nr.1549 din 4. dec.2008.
Administratia locala are obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de
spatiu verde de min. 26 mp/locuitor pana la 31 dec.2013.
Pentru imbunatatirea standardelor de viata una din prioritatile Consiliului Local in
actiunea de urbanizare este amenajarea si reabilitarea spatiilor verzi si a zonelor de
agrement existente in comuna Costești, luate in evidenta de Consiliul Local, precum si
crearea unor zone noi de agrement si sport.
In comuna Costești s-a propus amenajarea o baza sportiva ce va include terenul de
sport.
De asemenea se vor amenaja doua parcuri si niste scuaruri in zonele cu terenurile
concesionate de primarie, pentru construire de locuinte.
Tot la Costesti, in curtea scolii, se va amenaja un teren de sport.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
59
La Spataru se propune amenajarea unui Complex Sportiv de 2,05 ha.
De asemenea se propune punerea in valoare a vaii paraului Calmatui prin plantatii
spre zona de locuit.
Se va urmari ca zona verde din incintele locuintelor si a unitatilor economice,
gradinile din gospodariile proprii sa fie bine organizate si intretinute, astfel incat sa
contribuie la crearea unui ambient urban. In vecinatatea acestei zone, primaria comunei
Costești va amenaja un spatiu pentru picnic, conform legislatiei in vigoare - legea 54/2012.
Se vor executa lucrari de protejare, intretinere, cu scopul imbunatatirii aspectului
calitativ si functional al zonei pentru spatiile verzi existente. De asemenea se va amplasa
mobilier urban si se vor amenaja spatii de agrement si de picnic in zona dotari sport.
Spatiile verzi in intravilanul propus al comunei Costești respecta prevederile
OUG114/2008 avand peste 26mp /locuitor si anume:
Situația existenta a spațiilor verzi se prezinta astfel pentru intreaga comuna:
I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 8600 mp
II. BAZE SPORTIVE S = 7 724 mp
III. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE
CIRCULATIE S = 15 550 mp
IV. ZONA CIMITIRE S = 43 754mp
SUPRAFATA TOTALA SPATII VERZI existenta = 75 628mp (din care 43 754mp
cimitir)
In bilanturile pe localitati suprafata de 43 754mp mp se regaseste la zona de
gospodarie comunala – cimitire.
In prezent, la o populatie de 4817 de locuitori (an recensamant 2011), zona verde
amenajata este de 15,70mp / locuitor
La o populatie estimata de 4 950 de locuitori rezulta un necesar suprafata de spatii
verzi conform normelor de 128 700 mp. (26 mp/locuitor).
Se propune o crestere a suprafetei de spatii verzi amenajate de 53 590mp spatii
verzi si 3 000mp cimitir, pentru a ajunge la suprafata de 132 218mp, realizate astfel:
- In satul Costesti se va amenaja o baza sportiva in suprafata de 16800 mp si un
teren de sport la scoala de 1270mp
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
60
Se propune un nou cimitir in suprafata de 3000 mp
- In satul Spataru se vor realiza zonde de spatii verzi in zonele extinse prin PUZ-uri
astfel: complex sportiv S = 19 500mp, scuaruri S = 1 860 mp, parc S = 7 030mp
- In satul Budisteni : scuar S = 7 130mp
Toate spatiile verzi vor fi dotate cu mobilier urban si se vor amenaja, unde este
posibil, spatii de joaca pentru copii.
Situatia propusa a spatiilor verzi se prezinta astfel pentru intreaga comuna:
I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 9870 mp
II. SPATII VERZI SI BAZE SPORTIVE S = 60 044 mp
III. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE
CIRCULATIE S = 15 550 mp
IV. ZONA CIMITIRE S = 46 754mp
SUPRAFATA TOTALA SPATII VERZI propusa = 132218 628mp (din care
46754mp cimitir)
Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele
obligatii:
a) sa nu arunce nici un fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;
b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;
c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale
aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de
pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale
existente pe spatiile verzi;
d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca spatii verzi.
Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii:
a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;
b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren,
combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a eroziunii
solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia mediului si
gospodarirea apelor;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
61
c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale
autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice
locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru
imbunatatirea amenajarii acestora;
d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi
Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective:
a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;
b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul,
schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei
mediului si asigurarii calitatii vietii;
c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;
d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si mentinerea spatiilor
verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;
e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea suprafetelor
acoperite cu vegetatie;
f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria spatiilor verzi
publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.
f) ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE
In teritoriul administrativ s-a dezvoltat zona unitatilor economice in sistem privat.
Zona unitatilor industriale si depozitare va trebui sa cunoasca o dezvoltare care sa
asigure locuri de munca catre populatie si sa contribuie la dezvoltarea localitatilor comunei.
Se propune reabilitarea cladirilor existente si extinderi in cadrul incintelor actuale.
Se propune reabilitarea celor doua mori existente, pentru a asigura serviciile pentru
populatie.
In conditiile in care vor aparea noi investitori, legislatia actuala permite intocmirea de
Planuri Urbanistice Zonale prin care se defineste oportunitatea si necesitatea maririi
intravilanului propus prin prezenta documentatie, sau schimbarea zonei functionale
propuse.
g) ZONA UNITATI AGRO - ZOOTEHNICE
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
62
Zona unitatilor agro-zootehnice este mai bine reprezentata in satele Costesti si
Pietrosu. Se impune organizarea, reabilitarea si dezvoltarea acestei zone functionale.
In conditiile in care vor aparea noi investitori, legislatia actuala permite intocmirea de
Planuri Urbanistice Zonale prin care se defineste oportunitatea si necesitatea maririi
intravilanului propus prin prezenta documentatie, sau schimbarea zonei functionale
propuse.
i) ALTE TERENURI, APE
Se propune continuarea lucrarilor de regularizare a cursului de apa al paraul
Calmatui (partial regularizat), cu luarea de masuri mai ales in zona adiacenta intravilanelor
satelor pentru a preveni eventualele inundatii si eroziuni.
Se vor executa lucrari de curatare, reabilitare a retelei de canale existente pentru a
scadea nivelul apelor subterane si a preveni fenomenul de baltire
Se vor efectua lucrari de protectie si conservare care sa cuprinda terasele
superioare dar si lunca paraului Calmatui.
DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE
ALIMENTAREA CU APA
Pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat a localitatilor Costesti si Pietrosu,
s-a intocmit proiectul tehnic de S.C.” INFRAPROIECT ” S.R.L Buzau. In prezent se afla in
executie sistemul de alimentare cu apa. In prezent sistemul de alimentare cu apa se
afla in executie. Acesta cuprinde urmatoarele obiecte:
- sursa de apa formata din doua foraje cu adincimea de 100 m (amplasat in afara
gospodariei de apa);
- conducta de aductiune ;
- gospodarie de apa compusa din: rezervor de apa cu capacitatea de 300mc, cuplat
cu camera vanelor, statie de clorinare si statie de pompare;
- retele de distributie;
Pe conductele de distributie, se vor monta camine de vane si hidranti subterani de
incendiu. Alimentarea cu apa a locuitorilor, se va face prin bransamente individuale.
Forajul si gospodaria de apa, se vor imprejmui pe toate laturile, pentru asigurarea
zonei de protectie sanitara.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
63
Pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat a localitatii Spataru s-a elaborat de
S.C.” INFRAPROIECT ” S.R.L Buzau studiul de fezabilitate. Studiul propune un sistem
centralizat de alimentare cu apa format din:
- sursa de apa formata din 2 foraje cu adincimea de cca. 75m ( amplasate in incinta
gospodariei de apa)
- conducta de aductiune
- gospodarie de apa compusa din: rezervor de apa cu capacitatea de 150mc, cuplat
cu camera vanelor, statie de clorinare si statie de pompare
- retele de distributie
Pe conductele de distributie, se vor monta camine de vane si hidranti subterani de
incendiu. Alimentarea cu apa a locuitorilor, se va face prin bransamente individuale.
Gospodaria de apa, se va imprejmui pe toate laturile, pentru asigurarea zonei de
protectie sanitara.
Mentionam ca, in prezent sistemul de elimentare cu apa pentru satul Spataru este in
curs de executie.
Pentru localitatile Budisteni, Grosani si Gomoesti, se mentine situatia existenta
(fantani individuale).
CANALIZARE
Pentru evacuarea apelor uzate menajere in sistem centralizat de la locuinte si
dotarile aferente, din localitatile Costesti si Pietrosu, s – a elaborat un studiu de fezabilite
de S.C.”INFRAPROIECT ” S.R.L.Buzau .
Sistemul este comun pentru cele doua localitati si va fi format din retele de
canalizare si o statie de epurare.
Pentru evacuarea apelor uzate menajere de la locuintele aferente satului Spataru, se
propune un sistem centralizat format din retele de canalizare si o statie de epurare.
Statia de epurare trebuie sa realizeze o reducere a suspensiilor si substantelor
organice pana la nivelul admis de normativele NTPA 001.
In aceste conditii epurarea apelor uzate menajere, se va face in statia compacta de
epurare mecano – biologica, construita din materiale anticorozive, care trateaza automat
apele uzate menajere. Amplasarea statiei se va face pe o platforma betonata care se va
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
64
executa la o cota neinundabila. Apa epurata, din statia de epurare va fi evacuata in paraul
Calmatui (emisar natural).
Statie de epurare mecano – biologica, va avea in componenta urmãtoarele:
- camin de admisie by – pass si preaplin;
- statie de pompare ape uzate si bazin omogenizare;
- modul epurare mecano – biologica;
- camin de masura debite si prelevare probe;
- bazin namol;
- instalatie de deshidratare namol;
- platforma depozitare saci namol;
- container personal intretinere ;
- colector de evacuare ape epurate in emisar;
Retelele de canalizare se vor executa din tuburi din PVC. Evacuarea apelor uzate de
la consumatori se va face prin racorduri individuale.Pe conductele de canalizare se vor
execuata camine de vizitare. Statiile de epurare, se vor imprejmui pe toate laturile, pentru
asigurarea zonei de protectie sanitara.
Pentru localitatile Budisteni, Grosani si Gomoesti, se mentine situatia existenta.
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Racordarea de noi consumatori la reteaua de alimentare cu energie electrica se va
face prin bransamente la retelele actuale sau la retelele noi construite in acest scop, mai
ales in zonele compacte in care s-au executat lotizari pentru noi locuinte. In aceste zone s-
a propus si instalarea de posturi de transformare.
In localitatea Costesti s-a propus o statie de epurare ape uzate.
Alimentarea cu energie electrica se va face de la un post de transformare propus si
care va fi pozitionat in apropierea statiei de epurare.
Deasemenea, se propune extinderea retelelor de joasa tensiune in zonele ce vor fi
lotizate pentru construirea de noi case.
Pentru surplusul de putere si retelele de joasa tensiune ce vor apare din propunerile
de sistematizare se va realiza prin proiect de specialitate de catre S.C. ELECTRICA S.A.
Buzau.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
65
Deoarece in localitatile Costesti, Grosani, Budisteni, Spataru si Pietrosu traseele
liniilor de medie tensiune traverseaza terenuri avand destinatie de locuinte si functiuni
complementare, se va avea in vedere ca viitoarele constructii ce se vor ridica sa nu fie
amplasate in zona de protectie a retelei.
Zona de protectie se constituie pe o fasie avand latimea coronamentului stalpului + 3
m de la pozitia limita a conductoarelor extreme la sageata maxima deviate de vant.
Prin avizul de amplasament se va indica, pornind de la situatia concreta din teren,
distanta limita de amplasare a constructiei.
Se propune ca proprietarul de retele si instalatii electrice sa analizeze frecventa si
cauzele defectelor datorate incarcarii capacitatilor normale ale posturilor de transformare,
deoarece puterea electrica instalata pe fiecare gospodarie a crescut prin procurarea de noi
consumatori electro-casnici. Noile proprietati gospodaristi care sunt stabilite prin actualul
P.U.G. se vor racorda la retelele electrice existente acolo unde constructiile vor fi in
intravilanul existent si la noile retele in zonele compacte propuse pentru lotizari.
In cazurile care se impun, institutiile abilitate vor elabora studii si vor executa lucrarile
necesare.
INSTALATII DE TELEFONIZARE
Pentru racordarea de noi abonati la reteaua telefonica va fi necesar a se mari
capacitatea actualei centrale telefonice, precum si extinderea retelelor functie de
solicitarea noilor abonati. Se are in vedere mutarea centralei telefonice in cladirea noua,
alipita de primarie, precum si inlocuirea pe unele portiuni atat a liniei telefonice aeriene
existente cat si a stalpilor de lemn care au fost rupti si reparati provizoriu.
Se propune ca proprietarul de retele si instalatii telefonice sa analizeze frecventa si
cauzele defectelor datorate incarcarii capacitatilor normale, sau conditiilor meteo
nefavorabile. Noile proprietati gospodaresti care sunt stabilite prin actualul P.U.G. se vor
racorda la retelele telefonice existente acolo unde constructiile vor fi in intravilanul existent
si la noile retele, executate prin extindere, in zonele compacte propuse pentru lotizari.
In cazurile care se impun, institutiile abilitate vor elebora studii si vor executa lucrarile
necesare.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
66
ALIMENTARE CU CALDURA
Imbunatatirea asigurarii incalzirii locuintelor se va realiza odata cu introducerea
instalatiilor de distributie si utilizare a gazelor naturale. Incalzirea se va realiza individual
pentru fiecare locuinta, fie prin montarea centralelor termice, fie prin prevederea de
arzatoare de gaze naturale la sobele de incalzire din teracota.
ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE
Alimentarea cu gaze naturale a comunei Costesti se va realiza din S.R.M.P.
existenta in prezent in zona industriala a municipiului Buzau.
Prin P.U.G. Buzau acesta S.R.M.P. (statie de reglare-masurare-predare) se propune
a fi reamplasata la aproximativ 1,5 km de localitatea Spataru pe partea dreapta a drumului
DN 1 Spataru-Buzau. Din aceasta statie de predare se va executa o retea de repartitie de
medie presiune si doua statii de sector, una amplasata in localitatea Spataru si una
amplasata in localitatea Costesti. Din aceste doua statii se vor executa conducte de redusa
presiune care vor fi amplasate pe toate strazile din localitatile aferente comunei Costesti.
Din conductele de redusa presiune vor fi alimentati toti consumatorii prin intermediul
bransamentelor si a posturilor de reglare masurare.
RISCURI NATURALE
Comuna este traversata de paraul Calmatui, si influenteaza regiunea din punct de
vedere hidrogeologic.
Din studiul geotehnic efectuat pentru comuna Costesti, zonele cu riscuri naturale
apar datorita paraului Calmatui care, in zonele neregularizate ale cursului produce
fenomene de eroziune, inundatii si baltiri in perioadele cu precipitatii abundente. De
asemenea fenomene de baltire apar si datorita faptului ca nivelul terenului este mai coborat
decat nivelul drumurilor DN 2, DC 156.
Din punct de vedere al zonelor de risc mentionam ca pe suprafata cercetata, se
intalnesc zone de baltire, inundatii, care se datoreaza prezentei stratului de argila
contractila, astfel incat in perioadele de precipitatii abundente apa ramane la suprafata,
datorita impermeabilitatii acestui strat. Nivelul apei subterane se afla situat la adancimea de
3,00 - 9,00 m fata de T.N., are caracter ascensional, astfel incat in perioadele de precipitatii
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
67
abundente apa ajunge la suprafata in special in satele Costesti, Spataru, Pietrosu si
Budisteni.
Au fost luate masuri creandu-se o retea de canale de desecare pentru scaderea
nivelului apelor subterane si prevenirea impactului si a efectelor dezastrelor naturale
provocate de inundatii. Canalele de desecare neintretinute, colmatate ca urmare a lucrarilor
de drenare sporadic efectuate, nu fac fata oscilatiilor mari de nivel hidrostatic, avand ca
efect mentinerea perioadei lungi de baltire a apelor.
1.3 Relatia cu alte planuri si programe
H.G. 1706/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru
planuri si programe, impune ca in Raportul de mediu sa fie incluse informatii cu privire la
alte planuri relevante pentru planul evaluat, pentru a verifica masura in care s-a tinut cont
de obiectivele de protectie a mediului la nivel national, dar si a modului in care aceste
obiective au fost luate in considerare la elaborarea planului de urbanism.
Prezentul PUG comuna Costesti evidentiaza situatia actuala, problemele si
propunerile de dezvoltare urbanistica a comunei Costesti si a localitatilor componente, din
punct de vedere al amenajarii teritoriului, in corelare cu prevederile Planului de Amenajare
a Teritoriului Judetului Buzau (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a
Teritoriului National (PATN) .
Pentru abordarea problemelor de mediu ale comunei relevante au fost luate in
considerare:
- Strategia de dezvoltare a comunei Costesti 2014-2020 :
Obiectivul general al acestei strategii este transformarea din punct de vedere
economic a Uniunii Europene intr-o economie inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii,
pentru a oferi un nivel ridicat al ocuparii fortei de munca, al productivitatii si pentru a asigura
coeziunea economica, sociala si teritoriala. Cele trei prioritati stabilite in cadrul acestei
strategii sunt:
1. Crestere inteligenta;
2. Crestere durabila;
3. Crestere favorabila incluziunii sociale.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
68
- Strategia de dezvoltare regionala sud-est 2014-2020; Unul dintre obiectivele specifice
ale acestei strategii este: Crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de
crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental si promovarea
politicii de mediu;astfel se va avea in vedere crearea sistemului de gestiune si control a
factorilor de mediu, (inclusiv inlaturarea efectelor negative asupra mediului, imbunatatirea
generala a factorilor de mediu prin protejarea factorilor de mediu a biodiversitatii, pastrarea
si extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si zonelor verzi) Obiectivele planului urbanistic
propus se inscrie pe deplin printre prioritatile de dezvoltare la nivel regional.
- Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) judetul Buzau. PLAM este un document
strategic oficial, fiind complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor
administratiei publice locale. Acest document reprezinta opinia comunitatii in ceea ce
priveste problemele prioritare de mediu, precum si actiunile identificate ca fiind prioritare
pentru solutionarea acestora. Scopul acestui document este dezvoltarea unei viziuni a
comunitatii asupra mediului, evaluarea problemelor si aspectelor de mediu din judet,
stabilirea prioritatilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea
problemelor si aspectelor principale de mediu precum si implementarea actiunilor care sa
conduca la o identificare reala a mediului si a sanatatii publice. Planul Local de Actiune
pentru Mediu Buzau are ca obiective majore:
•identificarea, evaluarea si ierarhizarea problemelor de mediu,
•imbunatatirea conditiilor locale de mediu,
•promovarea constientizarii publicului si implicarea acestuia in elaborarea si
implementarea programului,
•promovarea parteneriatului intre autoritatile locale si alte sectoare ale comunitatii,
•intarirea capacitatii institutiilor locale in administrarea si implementarea programelor
pentru protectia mediului,
•implementarea mai eficienta a legislatiei.
Procesul de elaborare si de implementare a Planului Local de Actiune pentru Mediu
asigura un excelent inceput pentru dezvoltarea durabila la nivel local-judetean.
O mare parte dintre prevederile PLAM - judetul Buzau si anume actiunile preconizate
in cadrul categoriilor de probleme PM-01 Calitatea si cantitatea apei potabile; PM-02
Calitatea apelor de suprafata; PM-03 Pericole generate de catastrofe/fenomene
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
69
naturale/antropice; PM- 04 ape menajere si industriale; PM-05 Poluarea atmosferei;
PM-06 Poluare sol si apa subterana; PM-07 Urbanizarea mediului; PM-08 Gestionarea
deseurilor; PM-10, Degradarea mediului; PM-11 Educatia ecologica; PM-12
Transporturile se regasesc analizate in PUG-ul comunei Costesti.
- Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor –judetul Buzau ;
- Strategia Nationala de gestionare a deseurilor ;
- Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E;
Obiectivele stabilite in cadrul PJGD , indeplinesc urmatoarele criterii:
• urmaresc principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul Plateste,
Principiul Prevenirii, Principiul Proximitatii, Principiul Eficientei Economice, Principiul
Subsidiaritatii, Principiul Aplicabilitatii, Principiul BATNEEC etc.;
• se bazeaza pe urmatoarele prioritati: prevenirea generarii deșeurilor la sursa, reutilizarea
si reciclarea acestora, utilizarea deșeurilor ca sursa de energie, eliminarea finala a
deșeurilor prin incinerare sau depozitare;
• urmaresc transformarea problemelor identificate in teritoriu in obiective de rezolvat;
• iau in considerare observatiile si comentariile relevante primite din partea publicului si in
special a segmentului care urmeaza sa participe la realizarea obiectivelor propuse
(generatori de deșeuri, prestatori de servicii, investitori potentiali, organe de control etc.);
• sunt in concordanta cu obiectivele stabilite la nivel national (Strategia Nationala de
Gestionare a Deșeurilor si Planul National de Gestionare a Deșeurilor), la nivel regional
(Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 2 Sud-Est) si cu legislatia
europeana si nationala.
Tintele propuse indeplinesc urmatoarele criterii:
• exprima fiecare obiectiv stabilit intr-o forma cuantificabila (cantitate si timp);
• sunt egale cu tintele stabilite la nivel regional si national;
In alegerea alternativelor pentru colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor municipale
trebuie sa se tina cont de specificul judetului.
La introducerea colectarii deșeurilor in mediul rural trebuie sa se tina seama de
caracteristicile locale, de infrastructura de drumuri existenta, de amplasarea localitatilor
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
70
unele fata de altele si respectiv fata de statiile de transfer si de depozitele zonale existente
sau cele proiectate. Prin implementarea PUG problema gestiunii deseurilor va fi rezolvata
tinand cont de obiectivele si tintele prevazute in PJGD Buzau, astfel:
Activitatea de salubrizare
La nivelul comunei Costesti, problema gestiunii deseurilor de tip menajer a fost
rezolvata prin infiintarea "Serviciului de Salubrizare" al localitatii Costesti in cadrul Primariei
comunei Costesti aprobat prin Hotarare de Coansiliu Local.
Primaria a obtinut Licenta nr. 3367/25.08.2015 - clasa III, emisa de Autoritatea
Nationala de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice.
Deseurile de tip menajer sunt colectate in incintele proprii ale persoanelor fizice
sau juridice si ridicate ritmic de catre operatorul autorizat, astfel, acestea sunt ridicate din
poarta in poarta, pe baza unui program stabilit prin contract si transportate conform
legislatiei in vigoare la un depozit de deseuri conform.
Colectarea la locul de producere, in fiecare gospodarie, a reziduurilor menajere se
face in recipiente acoperite, dimensionate corespunzator. Reziduurile nu se colecteaza
direct in recipient, ci intr-o punga de polietilena aflata in recipient, care are un volum putin
mai mare decat volumul recipientului.
In privinta deseurilor valorificabile, in comuna sunt 9 puncte de colectare selectiva
temporara a deseurilor valorificabile in pubele din material plastic amplasate pe platforme
betonate. Acestea sunt ridicate in vederea valorificarii de catre SERVICIUL DE
SALUBRITATE COSTESTI.
Cele 9 puncte de colectare selectiva sunt amplasate pe platforme betonate, in
satele:
- Sat Costesti: 2 puncte de colectare - unul la primarie si unul la scoala
- Sat Spataru: 2 puncte de colectare - unul la scoala si unul in extindere intravilan
partea sudica;
- Sat Pietrosu: 3 puncte de colectare - unul la scoala, unul la gradinita si unul la limita
intravilan spre sat Grosani;
- Sat Gomoesti: 1 punct de colectare la scoala;
- Sat Budisteni: 1 punct de colectare la scoala;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
71
In privinta deseurilor agrozootehnice, compostarea si depozitarea si valorificarea
acestora se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile proprii
pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale, pe o platforma
speciala. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasata la minim 10,00 m distanta de locuinta
proprie si din vecinatati si de sursele de apa.
Gestionarea namolului provenit de la statia de epurare
Namolul provenit de la statia de epurare a apelor uzate va fi uscat si deshidratat in
modulul statiei si depozitat in saci pe o platforma betonata in vederea folosirii lui ca
ingrasamant agricol.
Deasemeni, se va avea in vedere amenajarea unui spatiu frigorific pentru
depozitarea temporara a animalelor moarte, pana la preluarea acestora de catre
societatea autorizata pentru neutralizare. In acest sens s-a incheiat un contract de ecasiraj
cu firma autorizata SC COMAGRAPROD SRL.
Pentru implementarea prevederilor art. 5 din HG 1037/2010 privind deseurile de
echipamente electrice si electronice, primaria participa periodic la actiuni de colectare
cu firme autorizate.
Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetele medicale, considerate periculoase
(infectioase si intepatoare) vor fi colectate in containere speciale ce vor fi puse la dispozitie
de catre unitatile specializate de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in
conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat .
In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria va lua
masuri pentru controlul acestui flux de deseuri, prin Regulamentele locale de salubrizare
(masuri pentru control fluxului de deseuri in scopul mentinerii unei evidente a cantitatilor
generate, reutilizate, reciclate si eliminate), prin conditiile de autorizare a lucrarilor de
constructii (clauze legate de spatiile de depozitare specifice acestui tip de deseuri).
Gestionarea deseurilor biodegradabile
Conform prevederilor Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.
951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de
gestionare a deseurilor, de care s-a tinut cont la elaborarea Planului Regional /Judetean de
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
72
Gestionare a deseurilor, pe langa compostarea centralizata, in instalatii tehnologizate si
autorizate, este permisa si chiar trebuie incurajata compostarea individuala a
deseurilor biodegradabile in gospodariile din mediul rural, insa cu respectarea
anumitor conditii, pe care le prezentam in continuare.
- Compostarea individuala
Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica in
curtea proprie, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting). In
acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri
biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume,
etc).
In cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile mentionate
mai sus la care se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc). In
toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care emana un miros fetid si in plus atrag
sobolani si alte rozatoare.
Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la animale
in cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute.
Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatirea
structurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si composteze deseurile
organice proprii local.
CAPITOLUL 2
ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI
SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Descrierea zonei de amplasament a comunei
2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei
Localitatile comunei Costesti sunt asezate din punct de vedere geografic la sud-vest
de municipiul Buzau la intersectia paraului Calmatui cu DN 2 - Buzau - Urziceni.
Comuna Costesti cu suprafata de 6082 ha, este amplasata in vecinatatea mun.
Buzau si are urmatorii vecini:
- la nord – municipiul Buzau si comuna Tintesti
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
73
- la est – comuna Gheraseni
- la vest – comuna Stalpu
- la sud – comuna Movila Banului
Resedinta de comna este localitatea Costesti ce se afla de o parte si de alta a DN 2
Buzau - Urziceni, intr-o zona de ses, delimitat la nord de albia paraului Calmatui. Satul are
o forma complexa, cu doua nuclee legate intre ele.
Localitatea Pietrosu, a doua ca marime pe comuna in ceea ce priveste numarul
populatiei, este asezata la DJ 203G - Costesti - Stalpu. Forma satului este de tip compact,
delimitat la nord de albia paraului Calmatui. Este una din localitatile vechi ale comunei.
Localitatea Spataru - a treia localitate ca marime din punct de vedere al populatiei,
este asezata in zona de nord a comunei, la intersectia drumurilor nationale DN 2 si DN 2B.
Limita de nord a intravilanului este Padurea Spataru.
Localitatea Budisteni - asezata in partea estica a satului Costesti de o parte si de
alta a drumului comunal DC 156, ce face leagatura cu comuna Gheraseni. Vatra satului are
o forma compacta.
Localitatea Grosani amplasata la DJ 203G este situata la nord de intravilanul satului
Pietrosu, formand un singur corp cu acesta.
Localitatea Gomoesti - este situata la sud-vest de localitatea Spataru, de o parte si
de alta a drumului comunal DC 37.
2.1.2. Relieful amplasamentului
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Costesti face parte din
unitatea geomorfologica a Campiei Romane, prin extremitatea nord-estica cunoscuta sub
numele de Campia Buzaului, caracterizata printr-o suprafata relativ plana, cu zone largi,
ridicate sau coborate provocate de depunerile eoliene caracteristice zonelor de campie.
Figura 2.1.2.1. Unitatile de relief ale Romaniei
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
74
2.1.3. Clima
Clima este caracterizata zonei de stepa, cu verile foarte calduroase.
Temperaturile sunt direct influentate de evolutia anotimpurilor si de plasarea
bazinului in mijlocul Campiei Baraganului.
Astfel, vara temperatura aerului si a apei, la sectiunile de pe Calmatui sunt ridicate
ajungand la 35-45 grade Celsius in aer si 25-28 grade Celsius in apa.
Iarna, temperaturile sunt influentate de prezenta fenomenelor de ger, viscol
ajungand frecvent sub 0 grade Celsius in aer si usor peste 0 grade in apa.
Predomina crivatul, in perioada sezonului rece, din nord-est si sud-vest, dar si
austrul, de la sud-vest, aducand uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate iarna.
Viteza medie anuala a vantului este de 3-4 m/s. Se constata ca vanturile de nord
urmate de cele din nord-est si vest au frecventa cea mai mare. Vanturile neregulate si cu
frecvente reduse bat din toate directiile.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
75
Numarul mediu anual al zilelor cu vant tare (peste 11 m/s) este in zona de campie de
circa 70. Vitezele maxime se inregistreaza in timpul iernii, cand acestea pot depasi 100
Km/ora.
Sarcini climatice
- sarcina data de vant Qref = 0,50 KN/mp – calculata la inaltimea de 10 m
deasupra terenului conform NP-082-2005
- sarcina data de zapada Gv = 2,00 KN/mp – conform CR-1-3-2005.
In conformitate cu STAS 6054-77: „Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
Zonarea teritoriului Romaniei", zona studiata are adancimea de inghet de 0,85 m.
Figura 2.1.3.1. Unitatile climatice si topoclimatice din Romania
Precipitatii
Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 512 mm. Cea mai mare cantitate de
precipitatii cade in sezonul cald (aprilie – iunie). Vara, ploile au caracter de aversa, iar din
cauza temperaturilor ridicate o cantitate insemnata de apa se pierde prin evapotranspiratie.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
76
Primele ninsori apar in prima decada a lunii decembrie, grosimea medie a stratului
de zapada fiind de 5 cm. Cantitatea de precipitatii cazute in zona studiata este mai redusa
decat in zonele invecinate, iar stratul de zapada este de cele mai multe ori efemer.
Fenomene de uscaciune si seceta sunt tipice pentru climatul temperat-continental.
Bazinul hidrografic al raului Calmatui este caracterizat prin precipitatii mai ridicate in
zona de izvoare, elementele bilantului scad treptat spre Dunare.
Bazinul Calmatuiului, prin pozitia sa in mijlocul Campiei Baraganului, prezinta
cantitati medii anuale sub 500mm (520 mm la Moisica, 467 mm la Ciresu si 350 mm la
Spiru Haret).
CURGEREA MEDIE ANUALA - Scurgerea medie este considerata, pe buna
dreptate, indicele general al resurselor de apa de pe un bazin, preocuparea pentru
cunoasterea ei manifestandu-se din secolul trecut (stimulata si de preocuparile pentru
cunoastearea potentialului hidro-energetic si folosirea apei in acest scop).
Raul Calmatui este caracterizat printr-o scurgere mai ridicata in zona de izvoare.
Scurgerea solida nu este abundenta , dar nu este nici prea scazuta ceea ce se explica prin
frecventa mare a ploilor torentile cu intensitate mare.
Scurgerea se situiaza sub 1.0 l/s/km2, insemnand debite medii multianuale sub 0.9
mc/s. Scurgerea maxima este dependenta de prezenta sau lipsa precipitatiilor, viiturile
formate sunt sub 100 mc/s.
Scurgerea minima este dependenta de gradul de uscaciune al Campiei Baraganului,
avand valori mici, sub 0.1 mc/s. De mentionat, ca raul Calmatui nu seaca, fiind influentat de
infiltratiile subterane, (aportul subteran al raurilor Buzaului sub conul sau aluvionar), ajung
insa la valori extreme in perioadele secetoase (sub 0.05 mc/s).
2.1.4. Aer
Pe teritoriul comunei Costesti nu au fost semnalate obiective industriale care prin
procesele de ardere sau de productie sa afecteze semnificativ calitatea aerului.
Printre alte surse fixe mentionam:
- sistemele de incalzire locale;
- activitatile agrozootehnice desfasurate pe teritoriul comunei;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
77
Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale (autovehicule
de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun).
2.1.5. Apa
Principalul curs de apa din zona este paraul Calmatui, care in prezent, desi este
partial regularizat, inca are influente importante in regimul hidrogeologic prin lunca extinsa
ce se dezvolta intre satele Costesti si Spataru.
Raul Calmatui (S=1668 km2, L=152km) isi are originea la sud de orasul Buzau, in
apropierea Baltii Plopului, unde s-a produs de fapt difluenta si apoi despartirea definitiva
dintre Calmatui si Buzau. Toti afluentii se varsa in Calmatuiul principal din stanga, dinspre
Buzau, indicand diferitele etape de legatura intre cele doua sisteme. Cei mai vechi dintre ei
sunt Rusavatul (S=81 km2, L=16 km) si Negreasca (S=73 km2, L=20 km), care se
alinieaza paralel cu Calmatuiul pe conul de dejectie al Buzaului. Cursurile lor au fost
parasite in prima etapa, in zona aluvionarii maxime; in prezent ele dreneaza unele cantitati
mai mici de ape freatice dinspre Buzau spre Calmatui, dupa cum reiese din hidroizohipsele
regiunii.
In partea inferioara a vaii largi a Calmatuiului, se mai intalnesc si alte cursuri
parasite, dar de data aceasta abandonate de rau datorita aluvionarii in timpul revarsarilor,
ca : Strambul (S=143 km2, L=55 km) sau Batogul (S=95 km2, L=24 km). Ultimele legaturi
au fost pastrate de Buzoelul, care este singurul curs perpendicular pe Calmatui, venind
direct dinspre satele Horia si Surdila Gaiseanca, zona de conexiune a luncii Buzaului cu
valea Buzoelului. Pe acest sector, Buzaul are inca tendinta de abatere spre nord, atacand
mai ales malurile din stanga.
Abaterea spre nord se observa si pe Calmatui, dar numai in aval de Rubla, unde
aluvionarile holocene ale Buzaului nu s-au mai resimtit, deci, Calmatuiul s-a putut adapta
miscarilor neotectonice. Pe acest sector, albia lui se despleteste, in dreapta ramanand
suspendat Puturosul, care insa revine in rau la Spiru Haret; aici pantele longitudinale ale
Calmatuiului cresc in incinta terasei Dunarii, pe care o ferestruieste inainte de varsare.
Panta longitudinala medie a raului este de 0.7 m/km.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
78
Reprezentand un vechi traseu al Buzaului, Calmatuiul are un bazin hidrografic nu
foarte dezvoltat (1668 km2), acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri
laterale parasite. Albia Calmatuiulu, ingusta, este adancita cu 2-3 m in aluviunile din lunca.
Apele subterane. Sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care sunt
cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului. Apele freatice
se gasesc cantonate in aluviunile fluviatile din lunca Calmatuiului cu adancimea variind intre
0 in luncile joase pana la peste 20 m pe campiile acoperite cu nisipuri.
Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice se incadreaza in tipul bicarbonat
calcic si sodic, in mai mica masura si in sulfatate si clorurate clacice si sodice, in cea mai
mare masura.
Apele de adancime se gasesc cantonate in pietrisurile de Fratesti (cursul inferior al
raului) si in depozitele nisipoase cu o granulatie mijlocie si fina de varsta cuternara (Campia
Calmatuiului).
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
79
Apele de adancime din depozitele cuaternare apar in 2-3 orizonturi pana la
adancimea de 200 m. In pietrisurile de Fratesti, apele de adancime se gasesc intre 20-50 m
si 50-100 m. Din punct de vedere hidrochimic, apele de adancime din depozitele nisipoase
cu granulatie fina sunt in general nepotabile, cu mineralizari intre 3-8 g/l. Cele din
pietrisurile de Fratesti prezinta calitati potabile mai bine.
Resursele de apa. Resursele utilizabile potrivit gradului de amanajare a bazinului
hidrografic sunt 51.630 mii mc, din care cele de suprafata 3.630 mii mc si cele subterane
48.000 mii mc.
Delimitarea administrativa. Adminstrativ-teritorial, cursurile de apa din bazinul
hidrografic Calmatui strabat judetele Buzau si Braila.
Din punct de vedere adminstrativ, bazinul hidrografic Calmatui cuprinde teritorii din
judetele: Buzau (suprafata 917.4 km2) si Braila (suprafata 750.6 km2), insumand 1668
km2.
Regularizarea Calmatuiului
Daca in anii 1970 se consemnau inundatii in perimetrul Padurii Spataru si a Padurii
Frasinul, prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 123/1979 se faceau primele regularizari
ale bazinului Calmatuiului. Se pot consemna regularizari recente efectuate in bazinul
Calmatuiului, confirmate prin: Hotararea nr. 237 din 07/05/1992 (Publicata in Monitorul
Oficial nr. 105 din 25/05/1992) privind aprobarea componentei Comisiei de receptie pentru
obiectivul de investitii "Regularizarea raului Calmatui, etapa I si etapa a II-a", judetul Buzau
si judetul Braila.
Lucrarile de captare a freaticului pentru alimentarea cu apa a Municipiul Buzau si
regularizarile raului Calmatui pentru prevenirea si controlul inundatiilor, au afectat
necesitatile hidrice ale arborilor din Padurea Spataru care sufera in prezent un intens
fenomen de uscare.
2.1.6. Solurile
In anii 1960-1970, solul prezent in valea superioara a Calmatuiului era considerat de
tip lacoviste, cu un continut ridicat de humus, fiind considerat un relict din stadiul anterior,
de faneatamlastina.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
80
Prin drenare si evapotranspiratie puternica aceasta s-a salinizat, formandu-se un
mozaic de lacovisti salinizate, soloneturi si solonceacuri. In zona studiata, saraturarea nu
este accentuata, astfel ca este prezent numai solul de tip lacoviste saraturata, asemanator
celui din Padurea Frasinu.
Substratul este de origine fluvio-lacustra, orizontul superior fiind brun, cenusiu la
uscare, cu un continut de humus de 3-8% si textura mijlocie fina. Aceste soluri se formeaza
in zona de stepa si silvostepa sub influenta apei freatice situate la mica adancime.
Obarsia raului Calmatui se gaseste in conul de dejectie al raului in partea nordica a
Campiei Romane. Se considera ca raul Calmatui reprezinta o paleoalbie a raului Buzau.
Fundamentul acestui teritoriu apartine Paltformei Moesice, cu formatiuni ale
Paleozoicului, Mezozoicului si Neozoicului. Partea estica, cu cuvertura neozoica de
grosime mai redusa, reprezinta platforma propriu-zisa, iar partea de nord-vest, unde
cuvertura neozoica se ingroasa rapid spre teritoriul carpatic, apartine de flancul extern al
avantfosei carpatice.
Formatiunile cuaternare evidentiate sunt:
Pleistocen inferior:
-strate de Candesti (in zona de curbura a Carpatilor ) reprezentate prin pietrisuri si nisipuri
cu intercalatii de argile si marne, trec lateral spre est in depozite din ce in ce mai fine la
nisipuri si nisipuri argiloase, argile cu lentile de nisipuri mai grosiere;
-strate de Fratesti – nisipuri si pietrisuri – in zona confluentei cu Dunarea Grosimea
depozitelor pleistocen inferior este apreciata a varia intre 50-200m.
Pleistocen mediu :
-o alternanta de marne, argile si nisipuri constituind „complexul marnos” gros de 10-80m.
Pleistocen superior :
-depozite loessoide, nisipuri si nisipuri argiloase in grosime de 10-40m
Holocen :
-depozite loessoide ale terasei joase, acumularile aluvionare ale luncii precum si nisipuri
eoliene, in grosime de 5-15m.
Aluviunile grosiene puse in evidenta la partea inferioara a depozitelor de lunca a
Calmatuiului reprezinta de fapt aluviunile vechiului curs al Buzaului.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
81
CARACTERIZAREA GEOTEHNICA A TERENULUI
Din datele obtinute in studii anterioare efectuate in zona, rezulta urmatoarea succesiune
litologica:
- de la suprafata s-a intalnit un strat de sol vegetal si argila prafoasa cafenie
negricioasa contractila cu grosimea de 0,70 - 1,00 m;
- urmeaza o intercalatie de prafuri argiloase si nisipoase, pe alocuri cu foarte mult
calcar in masa sau argile prafoase nisipoase cu grosimi cuprinse intre 0,60 - 3,40 m;
- acestea stau peste orizontul aluvionar grosier constitut din nisip fin si mediu si
pietris cu nisip intalnit la adancimi de pana la adancimea de 2,00 - 4,00 m de la TN, unde
forajele au fost oprite.
Astfel, se poate concluziona ca zona activa a fundatiilor este alcatuita din doua
orizonturi litologice si anume:
- orizontul fin, constituit din argile prafoase negricioase, cu proprietati contractile,
prafuri argiloase nisipoase, argile prafoase nisipoase si nisipuri prafoase cu
grosimi de peste 2,00 m.
- orizontul aluvionar grosier, intalnit la adancimea de 1,30 - 3,40 m, in zona
Spataru si mai mari se 5,00m in zona Costesti reprezentat prin nisipuri grosiere
cu elemente de pietris.
CONCLUZII
Litologic terenul este constituit la partea superioara din depozite deluviale si eoliene
constituite din argile prafoase negricioase, contractile, prafuri argiloase cu calcar, argile
prafoase nisipoase si nisipuri prafoase cu grosimi de 0,60 si mai mari de 5,00m, care stau
peste orizontul de pietris cu nisip.
Paraul Calmatui care traverseaza comuna, desi este regularizat influenteaza
regiunea din punct de vedere hidrogeologic.
Nivelul apei subterane se afla situat la adancimea de 3,00 - 9,00 m fata de T.N., are
caracter ascensional, astfel incat in perioadele de precipitatii abundente apa ajunge la
suprafata. Lucrarile de drenare, neintretinute, nu fac fata oscilatiilor mari de nivel
hidrostatic, avand ca efect mentinerea perioadei lungi de baltire a apelor.
Din punct de vedere al zonelor de risc mentionam ca pe suprafata cercetata, se
intalnesc zone de baltire, care se datoreaza prezentei stratului de argila contractila, astfel
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
82
incat in perioadele de precipitatii abundente apa ramane la suprafata, datorita
impermeabilitatii acestui strat.
RECOMANDARI
In urma cercetarilor efectuate si a rezultatelor obtinute, se recomanda urmatoarele:
- realizarea de canale de desecare sau santuri de garda care vor prelua apele
provenite din precipitatii si le vor dirija spre un canal colector, evitandu-se astfel fenomenul
de baltire.
- calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta in regim
seismic, pentru constructii ce transmit sarcini mai mari de 1kg/cm2;
Tinand cont de caracteristicile contractile ale terenului, de nivelul hidrostatic cat si de
gradul seismic ridicat al zonei, este necesara cercetarea geotehnica a fiecarui
amplasament in parte, in zona activa a fundatiilor, in scopul evitarii pierderii stabilitatii
generale sau partiale a constructiilor.
Este cunoscut de asemeni faptul ca intreaga lunca a Calmatuiului in aceasta zona
este puternic mineralizata originea acestora fiind in zona subcarpatica, ce se
caracterizeaza prin prezenta saramurii la suprafata, ce emana saruri transportate de acest
parau.
In aceste conditii recomandam urmatoarele:
1. Fiind situat in zona de campie, terenul este stabil, neexistand zone de risc din
acest punct de vedere. Zonele de risc apar datorita paraului Calmatui in zonele in care nu
este regularizat care produce fenomene de eroziune, inundatii si baltiri in perioadele cu
precipitatii abundente. De asemenea fenomene de baltire apar si datorita faptului ca nivelul
terenului este mai coborat decat nivelul drumurilor DN 2, DC 156.
Zonele de risc pe localitati sunt prezentate in planurile de situatie anexate. Se
recomanda, pe cat posibil, a se evita amplasarea unor constructii in zona de lunca, sau
daca este necesar acest lucru se vor lua masuri de protectie a acestora fata de cresterile
posibile de nivel si fata de agresivitatea apei si a solurilor din zona. Pastrarea unei distante
de minim 50 m de o parte si de alta a paraului libera de constructii. De asemenea se vor
decolmata canalele de desecare existente pe toata suprafata comunei pentru a putea
prelua surplusul de apa si a se evita fenomenul de baltire.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
83
2. Din punct de vedere geotehnic recomandam pentru fundarea pe orizontul
löessoid cat si pe cel de argila contractila negricioasa masuri speciale la proiectarea
fundatiilor. La dimensionarea fundatiilor pe nisipuri afanate sau cu indesare medie se va
tine seama ca acestea pot fi supuse fenomenului de lichefiere, datorita nivelului hidrostatic
variabil. De asemenea se recomanda la proiectarea constructiilor sa se tina cont de
diferenta de nivel dintre cota drumului si cota terenului natural pentru a preveni fenomenele
de baltire.
3. Cota +0,00 a locuintelor propuse va fi ridicata cat mai mult de la nivelul terenului
natural.
4. Nu se vor construi cladiri decat dupa realizarea de studii geotehnice pentru fiecare
amplasament.
5. Se vor respecta cu strictete regulamentele PUZ-urilor aprobate care stabilesc
conditii tehnice pentru zonele de extindere ale localitatilor.
2.1.7. Flora si fauna
Pe teritoriul administrativ al comunei Costesti, judetul Buzau, exista doua arii
naturale protejate inscrise in Reteaua Ecologica Natura 2000, respectiv situl de interes
comunitar ROSCI0259 Valea Calmatuiului si aria de protectie speciala avifaunistica
ROSPA0145 Valea Calmatuiului.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
84
� ROSCI0259 Valea Calmatuiului
- Suprafata sitului - 17.923ha si o altitudine cuprinsa antre 10 si 84m.
- Regiunile administrative:
NUTS % Numele judetului
RO022 52 Buzau;
RO021 48 Braila;
- Conform Formularului Standard Natura 2000 ROSCI 0259 regiunea biogeografica a sitului
Natura 2000 este continentala - stepica.
TIPURI DE HABITATE SI SPECII CONFORM FORMULARULUI STANDARD
Habitate de importanta comunitara prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le
priveste conform Ordinului nr. 2387/2011.
COD DENUMIRE HABITAT
PROCENT (%)
REPREZ. SUPRAFATA
RELATIVA CONSERVARE GLOBAL
1530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
90 A A B A
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculionfluitantis si Callitricho-Batrachion
1 B C B B
Legenda:
Cod = codul tipurilor de habitate din Anexa I a Directivei 92/43/CEE
* = habitat prioritar
% = ponderea din suprafata sitului care este acoperita cu tipul respectiv de habitat
Reprez. = Reprezentativitate = masura pentru cat de „tipic”este un habitat din situl respectiv:
A = reprezentativitate excelenta, B = reprezentativitate buna, C = reprezentativitate semnificativa, D = prezenta nesemnificativa
Suprafata relativa = suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural an cadrul teritoriului national:
� A: 100 ≥ p > 15% � B: 15 ≥ p > 2% � C: 2 ≥ p > 0%
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
85
Starea de conservare = Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat natural an cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie:
A = conservare excelenta, B = conservare buna, C = conservare medie sau redusa
Global = Evaluarea globala = Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii tipului de habitat natural respectiv:
A = valoare excelenta, B = valoare buna, C = valoare considerabila
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie Rezidenta Repro
ducere Iernat Pasaj Sit
Pop. Con
serv. Izolare Global
1335 Spermophilus citellus
P C B C B
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie Rezidenta Repro
ducere Iernat Pasaj Sit
Pop. Con
serv. Izolare Global
1188 Bombina bombina
P C B C B
1220 Emys orbicularis
P C B C B
Specii de nevertebrate enumerate an anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie Rezidenta Repro
ducere Iernat Pasaj Sit
Pop. Con
serv. Izolare Global
1060 Lycaena dispar
P D
Specii de pesti enumerate an anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie Rezidenta Repro
ducere Iernat Pasaj Sit
Pop. Con
serv. Izolare Global
1149 Cobitis taenia
P P C C C C
Legenda: Cod = codul secvential de patru caractere Specie = denumirea stiintifica a speciilor ce se gasesc an acel sit * = specie prioritara P = specie prezenta an sit
Situatia populatiei = marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit an raport cu populatiile prezente pe teritoriul national
� A: 100 ≥ p > 15% � B: 15 ≥ p > 2% � C: 2 ≥ p > 0% � D: populatie nesemnificativa
Conservare = gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
86
A = conservare excelenta, B = conservare buna, C = conservare medie sau redusa
Izolare = marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit an raport cu populatiile prezente pe teritoriul national:
� A: populatie (aproape) izolata � B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie � C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa
Global = evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective:
A = valoare excelenta, B = valoare buna, C = valoare considerabila
Alte specii importante de flora si fauna Cat. Specia Populatie / Motiv P Artemisia santonicum P C P Camphorosma annua P C P Juncus gerardi P C P Scorzonera parviflora P A P Suaeda maritima P A P Triglochin maritima P C P Aster tripolium C C P Cyperus pannonicus P A P Puccinellia distans P C P Spergularia marina C A P Trifolium fragiferum C A P Triglochin palustris P A Categoria:; P = plante Motivul pentru care s-a inclus in lista fiecare specie: A.-Lista rosie de date nationale, B- Endemic, C.-Conventii internationale (inclusiv cele de la Berna, Bonn si cea privind biodiversitatea ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR AN SIT SI AN VECINATATE Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata - Activitati si consecinte an interiorul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Pasunatul B 10 – 423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) B 5 - 952 Eutrofizare A 10 – 180 Incendiere A 20 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 15 - - Activitati antropice si efectele lor desfasurate an vecinatatea sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 101 Modificarea practicilor de cultivare B 20 –
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
87
110 Utilizarea pesticidelor A 10 - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 20 - Intensitate: influenta activitatilor l asupra sitului folosind urmatoarele categorii: A: influenta mare B: influenta medie C: influenta scazuta. Managementul sitului Situl nu este atribuit an custodie. Planuri de management ale sitului: Nu exista plan de management. APM Ilfov a depus an 2013 un proiect pentru realizarea planurilor de management pentru mai multe situri din Campia Romana dar, din informatii recente, se pare ca pentru Planul integrat al celor doua situri, ROSCI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului, nu a reusit nici sa liciteze activitatile pentru realizarea acestuia. � ROSPA0145-Valea Calmatuiului Suprafata sitului - 20.515ha Regiunea biogeografica - stepica Regiunile administrative - 48% Buzau si 52% Braila Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitat
N06 3 511,512 Rauri, lacuri
N12 75 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 17 2 31 Pasuni
N15 5 242, 243 Alte terenuri arabile
Specii de pasari enumerate in anexa Ia Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populat
ie Rezidenta
Cuibarit
Iernat
Pasaj
Sit. po
p
Con- servar
e
Izol.
Global
A133
Burhinus oedicnemus
15-20 p
B B C B
A031
Ciconia ciconia
1500-2000 i
C B C B
A135
Glareola pratincola
40-50 p
B B C B
A131
Himantopus
>30 p B B C B
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
88
himantopus
A132
Recurvirostra avosetta
60-80 p
B B C B
A151
Philomachus pugnax
800-1000 i
C B C B
Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populati
e Rezident
a Cuibar
it Ierna
t Pas
aj Sit. po
p
Con- servar
e
Izol.
Global
A435
Oenanthe isabellina
>3 p C B B B
A056
Anas clypeata
800-1000 i
C B C B
A160
Numenius arquata
80- 100 i
C B C B
A156
Limosa limosa
150-200 i
C B C B
A048
Tadorna tadorna
100- 120 p
A B B B
Vulnerabilitate:
Zonele de saratura, baltile si zonele mlastinoase din perimetrul sitului trebuie
mentinute ca atare deoarece acestea reprezinta habitate importante pentru majoritatea
speciilor calificante ale acestui sit.
� Pe langa aceste doua situri de interes comunitar Natura 2000, pe
teritoriul administrativ al comunei Costesti exista si rezervatia naturala de interes
judetean Padurea Spataru.
Padurea Spataru este situata geografic in nord-estul Campiei Romane, la 7km sud
de Municipiul Buzau, judetul Buzau, la o altitudine de 90m, coordonate geografice:
latitudine(N) = 45005/13//, respectiv logitudine(E)= 26 0 45/28//
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
89
Statutul juridic al terenurilor: proprietate privata, administratorul padurii OS Buzau,
UPIII.
Situatia cadastrala: UP III, OS Buzau, unitatile de amenajare: ua 29,
30,31,33,34,35,36,37,38,39,40 ; 71si 73.
Localizarea administrativ teritoriala : comuna Costesti, judetul Buzau.
Cai de acces: In partea de vest (cca 200-300m) a intersectiei drumului national
DN2B cu drumul european E85, la o distanta de 6km (pe DN2B) fata de municipiul Buzau.
Padurea Spataru, conform amenajamentelor in vigoare, are o suprafata de 344,7 ha,
din care 165 ha, au fost declarate prin Hotararea Consiliului Judetean Buzau nr. 13/1995,
ca arie de interes judetean. Pe harta anexata la documentatia de declarare a ariei protejate
nu sunt figurate cele 165 ha din totalul suprafetei impadurite, insa din Fisa de evidenta a
Hotararii Consiliului Judetean Buzau nr. 13/1995, rezulta ca aria protejata este amplasata la
“Izvoarele Calmatuiului”, tot la documentatia de declarare a ariei protejate din 1995 este
atasat un regulament de administrare pentru rezervatia naturala de interes judetean.
Tipuri de habitate:
In stratul arborescent predomina Fraxinus pallisae (frasinul pufos) cu Fraxinus
angustifolia (frasinul de camp), specii caracteristice Padurii Spataru. In anii 1970 a fost
consemnata prezenta speciei Quercus robur (stejarul pedunculat).
Fraxinus pallisiae – frasin pufos
Specia figureaza in anexa 4 a Hotararii Consiliului Județean Buzau nr. 13/1995
privind speciile de plante rare, ocrotite pe raza județului Buzau.
Stratul arbustiv este format din: corn (Cornus sanguinea), artar tataresc (Acer
tataricum), paducel (Crataegus monogyna), Viburnum opulus, Ulmus foliacea, Rhamnus
frangula, Euonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Rubus caesius, etc.
Statul ierbos ajunge pana la 30-50 cm inaltime, cu o acoperire cuprinsa intre 40-
60%. Stratul ierbos este caracterizat prin prezenta speciilor Serratula tinctoria si
Peucedanum latifolium, frecvente pe solurile semi-saraturate si umede, mai ales la
marginea padurii spre canalele de desecare si Calmatui.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
90
Speciile hidrofile de flora se afla pe suprafete din ce in ce mai reduse din cauza
coborarii nivelului apei freatice. In prezent mai exista: Pharagmites australis, Lythrum
salicaria, Leucojum aestivum, Gladiolus imbricatus, Lycopus europaeus, Galium palustre,
Carex riparia, Caltha laeta, Iris pseudacorus, Oenanthe aquatica, etc.
Alte specii care se adapteaza la perioade cu umiditate mai scazuta: Anemone
ranunculoides, Galantuhus nivalis(ghiocel), Scilla bifolia, Galium mollugo, Galim rubioides,
Brachypodium silvaticum, Asparagus officinalis, Melica uniflora, Dactylis glomerata,
Stellaria media, Geum urbanum, Glecoma hirsute, Prunella vulgaris, Ranunculus
ophioglossifolius,etc
Specii din stratul ierbos: Pulmonaria officinalis, Gynanchum vincetoxicum,
Peucedanum latifolium, Colchicum autumnale, Poa trivialis, Lithosspermum purpureo-
coeruleum, Valeriana officinalis, Veronica chamaedrys, Ajuga reptans, Laminium
maculatum, Fragaria vesca, Urtica dioica, Conium maculatum, etc.
De-a lungul timpului au fost consemnate aici specii de flora rare: Serratula caput-
najae, Centaurea glastifolia, Dianthus guttatus.
Dintre speciile rare de flora au fost consemnate doua specii de lalea pestrita, astfel:
Fritillaria meleagris f. unicolor, localizata in poienitele din partea sud-estica a padurii, unde
crestea in palcuri, iar in jumatatea nord-vestica a padurii au fost consemnate exemplare de
Fritillaria montana.
Specia care da farmec deosebit padurii este Tulipa biebersteiniana (laleaua de
crang), situata in mijlocul padurii.
Ciuperci
In Padurea Spataru au fost identificate 56 specii de fungi care apartin la 17 familii
incadrate la Basidiomycetes si Ascomycetes. Mai frecvent sunt prezente speciile:
Polyporus igniarius, Polyporus alveolarius, Inonotus hispidus, Gonoderma lucidum,
Stereum hirsutum, Abortiporus biennis, Hypholoma fasciculare(pe frasin), Coriolus
versicolor(pe stejar), Agaricus silvicola, Agaricus arvensis, Agaricus haemoroidarius,
Amanita pantherina, Calocibe gambosa, Lycoperdon perlatum.
Mamifere
Speciile caracteristice sunt: Capreolus capreolus (caprioare), Lepus europaea
(iepurele), Sus scrofa (mistretul), Vulpes vulpes(vulpea).
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
91
Speciile de pasari salbatice
Se intalnesc specii care populeaza stratul arborescent dar sunt prezente si
numeroase specii la nivelul tufarisurilor. Dintre acestea enumeram speciile: Picus viridis
romaniae (ciocanitoarea verde), Falco subbuteo (soimul randunelelor), Glaucidium
passerinum (cucuveaua pitica sau ciuvica), Columbo oenas (porumbelul de scorbura),
Luscinia megarhynchos (privighetoarea), Falco tinunculus (vanturelul rosu), Parus major
(pitigoiul mare), etc.
Amfibieni
Speciile de amfibienii pot fi prezente limitrof padurii, in malurile insorite ale digului din
sudul padurii, spre localitatea Spataru. In padure poate fi intalnita specia Hyla arborea
(brotacelul sau broasca de copac).
Gasteropode
Au fost identificate specii de melci din familia Helicidae, respectiv specii ale genului
Helix pomatia si Cepea sp.
Insecte
Gandaci: Crioceris quinquepunctata, Crioceris duodecimpunctata, Crioceris
quatuaordecimpunctata, Crioceris quinquepunctata, Chrysolina fastuosa, Chrysolina
Rossia, Chrysolina sturmi, Galeruca tanaceti, Spaeroderma testaceum, Carabus
cancellatus, Harpalus rufescens, etc.
Alte insecte: Apis melifera (albina), Bombus terrestris(bondarii), Formica rufa( furnica
rosie de padure).
Protectie deosebita se impune pentru speciile de flora de interes conservativ: Tulipa
biebersteiniana , Fritillaria montana , Leucojum aestivum si Ranunculus ophioglossifolius.
Management
Scopul declararii zonei ca arie protejata este acela de a conserva habitatele
forestiere, speciile de flora existente precum si a mentine un cadru cat mai natural pentru
valoarea peisagistica deosebita.
Pentru mentinerea intr-o stare favorabila de conservare a habitatelor si speciilor sunt
interzise activitatile care pot sa genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor
salbatice si habitatelor forestiere pentru care aria a fost instituita.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
92
Aproape integral padurea este proprietate privata (mai putin 15 ha) fiind administrata
pe baza de contract de OS Buzau, UP III Buzau.
In amenajamentele silvice se propun masuri pentru pastrarea compozitiei de specii
de copaci caracteristice habitatului prin: plantari de completare cu vegetatie lemnoasa
tipica, ingrijirea efectivelor tinere, rarirea padurii si ingrijirea rezervelor, taierea si scoaterea
calculata a lemnului. Biotopurile cheie ale padurii ca de exemplu surse de apa, zone
umede, trebuie protejate si, daca este cazul, refacute in cazul in care au fost degradate de
practicile forestiere. Recoltarea produselor, atat lemnoase cat si nelemnoase, (flori, fructe
de padure, ciuperci etc.) nu trebuie sa depaseasca un nivel durabil pe termen lung, iar
produsele recoltate trebuie utilizate in mod optim, urmarindu-se rata de reciclare a
nutrientilor.
2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport
Pentru imbunatatirea standardelor de viata una din prioritatile Consiliului Local in
actiunea de urbanizare este amenajarea si reabilitarea spatiilor verzi si a zonelor de
agrement existente in comuna Costești, luate in evidenta de Consiliul Local, precum si
crearea unor zone noi de agrement si sport.
In comuna Costești s-a propus amenajarea o baza sportiva ce va include terenul de
sport.
De asemenea se vor amenaja doua parcuri si niste scuaruri in zonele cu terenurile
concesionate de primarie, pentru construire de locuinte.
Tot la Costesti, in curtea scolii, se va amenaja un teren de sport.
La Spataru se propune amenajarea unui Complex Sportiv de 2,05 ha.
De asemenea se propune punerea in valoare a vaii paraului Calmatui prin plantatii
spre zona de locuit.
Se va urmari ca zona verde din incintele locuintelor si a unitatilor economice,
gradinile din gospodariile proprii sa fie bine organizate si intretinute, astfel incat sa
contribuie la crearea unui ambient urban. In vecinatatea acestei zone, primaria comunei
Costești va amenaja un spatiu pentru picnic, conform legislatiei in vigoare - legea 54/2012.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
93
Se vor executa lucrari de protejare, intretinere, cu scopul imbunatatirii aspectului
calitativ si functional al zonei pentru spatiile verzi existente. De asemenea se va amplasa
mobilier urban si se vor amenaja spatii de agrement si de picnic in zona dotari sport.
Spatiile verzi in intravilanul propus al comunei Costești respecta prevederile
OUG114/2008 avand peste 26mp /locuitor si anume:
Situația existenta a spațiilor verzi se prezinta astfel pentru intreaga comuna:
V. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 8600 mp
VI. BAZE SPORTIVE S = 7 724 mp
VII. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE
CIRCULATIE S = 15 550 mp
VIII. ZONA CIMITIRE S = 43 754mp
SUPRAFATA TOTALA SPATII VERZI existenta = 75 628mp (din care 43 754mp
cimitir)
In bilanturile pe localitati suprafata de 43 754mp mp se regaseste la zona de
gospodarie comunala – cimitire.
In prezent, la o populatie de 4817 de locuitori (an recensamant 2011), zona verde
amenajata este de 15,70mp / locuitor
La o populatie estimata de 4 950 de locuitori rezulta un necesar suprafata de spatii
verzi conform normelor de 128 700 mp. (26 mp/locuitor).
Se propune o crestere a suprafetei de spatii verzi amenajate de 53 590mp spatii
verzi si 3 000mp cimitir, pentru a ajunge la suprafata de 132 218mp, realizate astfel:
- In satul Costesti se va amenaja o baza sportiva in suprafata de 16800 mp si un
teren de sport la scoala de 1270mp
Se propune un nou cimitir in suprafata de 3000 mp
- In satul Spataru se vor realiza zonde de spatii verzi in zonele extinse prin PUZ-uri
astfel: complex sportiv S = 19 500mp, scuaruri S = 1 860 mp, parc S = 7 030mp
- In satul Budisteni : scuar S = 7 130mp
Toate spatiile verzi vor fi dotate cu mobilier urban si se vor amenaja, unde este
posibil, spatii de joaca pentru copii
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
94
Situatia propusa a spatiilor verzi se prezinta astfel pentru intreaga comuna:
V. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 9870 mp
VI. SPATII VERZI SI BAZE SPORTIVE S = 60 044 mp
VII. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE
CIRCULATIE S = 15 550 mp
VIII. ZONA CIMITIRE S = 46 754mp
SUPRAFATA TOTALA SPATII VERZI propusa = 132218 628mp (din care
46754mp cimitir).
Conform OUG 114/2007 schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi
si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora
ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.
Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele obligatii:
a) sa nu arunce niciun fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;
b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;
c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale
aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de
pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale
existente pe spatiile verzi;
d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca spatii verzi.
Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii:
a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;
b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren,
combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a eroziunii
solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia mediului si
gospodarirea apelor;
c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale
autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice
locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru
imbunatatirea amenajarii acestora;
d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
95
Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective:
a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;
b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul,
schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei
mediului si asigurarii calitatii vietii;
c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;
d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si mentinerea spatiilor
verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;
e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea suprafetelor
acoperite cu vegetatie;
f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria spatiilor verzi
publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.
Trebuie avut in vedere ca persoanele juridice care concesioneaza terenuri pentru
constructia si amplasarea in spatiile verzi a obiectivelor pentru activitati economice si
socioculturale sunt obligate sa obtina avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de
legislatia in vigoare. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor si conditiile de
desfasurare a activitatii ulterioare se determina in baza unor proiecte de specialitate, de
amenajare a teritoriului si urbanism, avizate si aprobate conform legii, cu obligativitatea ca
suprafetele cumulate ale acestor constructii sa nu ocupe mai mult de 10% din suprafata
spatiului verde respectiv.
PROPUNERI PENTRU RESPECTAREA LEGII 54/2012 privind desfasurarea
activitatilor de picnic.
S-a propus o zona pentru picnic, zona cu un microclimat favorabil functiunii propuse.
In satul Budisteni, in vecinatatea zonei verzi propuse, primaria comunei Costești va
amenaja un spatiu pentru picnic, conform legislatiei in vigoare - legea 54/2012.
Amenajarea locului pentru picnic, conform noilor norme Legea 54/2012, se face in
urmatoarele conditii:
- Stabilirea punctului (punctelor) de picnic se va face numai cu avizul Consiliului Local;
- Locurile propuse nu vor afecta vegetatia valoroasa din zona;
- Amenajarea unor zone cu mobilier si dotari specifice activitatii de picnic
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
96
- Luare de masuri drastice pentru cei ce degradeaza calitatile cadrului natural, prevederea
de containere pentru colectarea deseurilor de tip menajer;
- Stabilirea unor locuri de parcare si asigurarea accesului fara afectarea circulatiei
principale;
- Luarea de masuri pentru prevenirea si evitarea unor eventuale incendii;
- Asigurarea unei echipari edilitare: puncte de apa tip cismea, cabine WC ecologice.
2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG
Prin analiza situatiei existente privind starea mediului, situatia socio-economica s-au
identificat o serie de aspecte privind evolutia probabila a componentelor de mediu (apa,
aer, sol, biodiversitate) in situatia neimplementarii obiectivelor propuse prin PUG. S-a avut
in vedere faptul ca un P.U.G. creeaza un cadru pentru modernizarea si dezvoltarea zonei
prin mijloace specifice. Un astfel de plan poate genera presiuni asupra unor componente de
mediu, iar pe de alta parte poate solutiona prin mijloace urbanistice anumite probleme de
mediu existente.
In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu :apa,
aer, sol, biodiversitate , sanatatea populatiei, peisaj, mediu social si economic , in situatia
neimplementarii PUG al comunei Costesti, judetul Buzau.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
97
Factor de
mediu
Aspect identificat
Propuneri PUG
Efecte in cazul neimplementarii
Apa Inexistenta unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie tratate in cadrul unei statii de epurare. - Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;
- Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu); - Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; - Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare; - Modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea rigolelor si trotuarelor.
Neimplementarea PUG al comunei va conduce la degradarea calitatii apelor de suprafata si subterana datorita - lipsei sistemului centralizat de evacuare si tratare a apelor uzate. - Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;
Aer Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ.
- Executarea lucrarilor de reabilitare ale traseului drumului national DN 2, modernizarea drumului judetean DJ 203G si ale drumurilor comunale DC 37 si DC 156. - Modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea rigolelor si trotuarelor. -Trasare si construire de noi strazi in zonele de extindere. Traseul DN 2B se intersecteaza in zona de nord, limitrofa a intravilanului satului Spataru cu DN 2 (E 85) si pentru fluidizarea circulației, in aceasta intersectie exista propunerea de realizare a unui sens giratoriu.
In situatia neimplementarii prevederilor PUG evolutia calitatii aerului va fi normala,nu vor aparea modificari; prin lucrarile de reabilitare a drumurilor va scade consumul de combustibil implicit emisiile poluanti in atmosfera.
Sol Inexistenta unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie tratate in cadrul unei statii de epurare.
- Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare; - Modernizarea drumurilor, asfaltarea,
Neimplementarea PUG va conduce la degradarea solului datorita deversarii necontrolate de ape uzate menajere;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
98
- Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;
repararea rigolelor si trotuarelor. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor;
datorita managementui defectuos al deseurilor , exploatarii necorespunzatoare a foselor existente.
Sanatatea populatiei
- Necesitatea punerii in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu); - Necesitatea extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; - Necesitatea executarii sistemului de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare;
- Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu); - Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; - Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare; - Modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea rigolelor si trotuarelor.
Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra starii de sanatate si confort a populatiei, posibilitatea aparitiei unor boli specifice datorita lipsei dotarilor corespunzatoare de utilitate publica.
Riscuri naturale Din studiul geotehnic efectuat pentru comuna Costesti, zonele cu riscuri naturale apar datorita paraului Calmatui care, in zonele neregularizate ale cursului produce fenomene de eroziune, inundatii si baltiri in perioadele cu precipitatii abundente. De asemenea fenomene de baltire apar si datorita faptului ca nivelul terenului este mai coborat decat nivelul drumurilor DN 2, DC 156.
Delimitarea zonei cu riscuri naturale, Instituirea interdictiei de construire in zonele cu risc. Realizarea de lucrari pentru scaderea nivelului apelor subterane si prevenirea efectelor provocate de inundatii;
Neadoptarea de masuri preventive in cadrul amenajarii teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale in zonele cele mai expuse va conduce la mentinerea sau inrautatirea situatiei in aceste zone (inundatii, eroziuni).
Biodiversitate Pe teritoriul administrav al comunei Costesti, exista doua situri Natura 2000 si o rezervatie natural protejata.
Planul Urbanistic General al Comunei Costesti implica introducerea in intravilan a unor suprafete care fac parte din situl de importanta comunitara ROSCI si ROSPA Valea Calmatuiului.
Neadoptarea de masuri de protectie a speciilor si habitatelor pentru care au fost desemnate cele doua situri ar putea conduce la perturbari ale speciilor respective, degradarea starii de sanatate a ecosistemelor din interiorul sitului , afectarea populatiilor de pasari in perioadele de pasaj si cuibarire.
Patrimoniu arhitectonic , arheologic si
Pe teritoriul comunei Costesti, pe lista monumentelor istorice din anul 2010 sunt inscrise monumente si situri istorice.
Va fi intituita zona de protectie necesara care sa asigure conservarea integrata a acestora.
Neimplementarea PUG si a masurilor propuse pentru instituirea zonelor de protectie va conduce la degradarea starii de
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
99
cultural conservare si la distrugerea siturilor arheologice .
Peisaj Introducerea in intravilan a unei suprafete de 164,4807ha repartizata in cea mai mare parte zonei pentru locuinte; se vor mentine spatiile verzi existente si vor fi amenajate noi suprafete plantate.
Suprafata introdusa in intravilan va ramane in continuare in circuitul agricol pana la emiterea autorizatiilor de construire pe amplasamentele respective; Se va asigura suprafata minima de 26 mp spatiu verde pe cap de locuitor.
In cazul neimplementarii PUG spatiile verzi vor fi in continuare neamenajate sau chiar inexistente , se va construi fara a respecta regulamentul de urbanism local.
Mediu social si economic
Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ; Neacoperirea cu servicii de utilitate publica; Introducerea in intravilan a unei suprafete de 164,4807 ha.
Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere; Realizarea sistemului centralizat de canalizare prevazute cu o statie de epuare.
Neimplementarea PUG ar putea conduce la diminuarea standardului de viata al cetatenilor din comuna.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
100
CAPITOLUL 3
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL
A FI AFECTATA
In capitolul anterior au fost prezentate conditiile naturale cu rol de fond in evaluarea
impactului in arealul analizat, urmand ca in acest capitol sa identifice principalele surse de
impact cu scopul determinarii gradului de afectare a componentelor naturale in functie de
activitatile ce se vor desfasura pe teritoriul analizat.
Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Comunei Costesti
se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale
(sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu
aduc atingere acestuia. Se apreciaza ca impactul asupra mediului se va resimti numai la
nivel local si in imediata vecinatate a acestuia datorita lucrarilor de constructii ce se vor
efectua si care implica amenajarea unor organizari de santier, realizarii constructiilor.
Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura
baza dezvoltarii durabile a comunei.
Inexistenta unor sisteme de canalizare stradala pentru apele uzate menajere,
folosirea fertilizantilor in agricultura, surse de apa (fantani) incorect construite si amplasate,
lipsite de protectie sanitara, ce pot determina prin spalari, scurgeri neorganizate si infiltratii
de ape meteorice, impurificari ale apelor de suprafata si mai ales a celor subterane cu
substante chimice si bacteriologice peste limite admise, reprezinta o serie de factori care
prin problemele ce le ridica, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea calitatii factorilor
de mediu.
3.1 Aer
Calitatea aerului
La nivelul judetului Buzau, principalele surse de emisie de poluanti atmosferici sunt
activitatile antropice legate de producerea energiei, procesele industriale, transporturile si
agricultura.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
101
Cele mai semnificative emisii de poluanti, cu efecte importante asupra sanatatii mediului si
populatiei sunt:
a) emisiile de substante acidifiante;
b) emisiile de precursori ai ozonului;
c) emisiile de particule primare si precursori secundari de particule;
d) emisiile de metale grele;
e) emisiile de poluanti organici persistenti.
La nivelul judetului Buzau, exista ca parte a RNMCA, statia BZ-1 de tip fond urban,
situata in municipiul Buzau si statia BZ-2, de tip trafic, situata in municipiul Rimnicu Sarat,
care nu este pusa in functiune.
Pentru poluantii SO2, NO2, CO, O3, Benzen monitorizati de Statia BZ-1,
neinregistrandu-se depasiri ale valorilor limita, obiectivul pentru viitor este de a pastra
nivelele atinse in 2014 pentru acesti poluanti.
Analizand datele pentru indicatorul PM10 inregistrate in anul 2014 la statia automata
de monitorizare a calitatii aerului BZ-1 si cele obtinute din masuratorile efectuate in zona
Rimnicu Sarat, se poate trage concluzia ca, in continuare, se inregistreaza depasiri ale
valorilor limita pentru concentratiile medii zilnice in aerul inconjurator, dar numarul lor este
in scadere si mai mic decat numarul impus prin lege a nu fi depasit pentru valoarea limita (a
nu se depasi de mai mult de 35 de ori intr-un an calendaristic). Mentionam ca aceste
depasiri s-au inregistrat doar in perioadele reci ale anului (cand sunt in functiune insta-latiile
de incalzire rezidentiale) si in conditii de calm atmosferic, expunerea populatiei fiind una de
scurta durata.
Evolutia concentratiilor medii ale tuturor indicatorilor monitorizati de statia de fond
urban BZ-1, in perioada 2008-2014 este:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
102
Figura I.1.1.2.7.1. Concentratiile medii
Din analiza datelor din diagrama de mai sus se poate trage concluzia ca evolutia
calitatii aerului in perioada 2008-2014 a fost buna manifestandu-se tendita de scadere a
valorilor medii pentru majoritatea indicatorilor monitorizati.
- Extras din raportul privind Starea Mediului in judetul Buzau 2014 -
La nivelul comunei Costesti, nu sunt surse majore de poluare a aerului. Avand in
vedere specificul localitatilor, capacitatile productive industriale si ocupatia majoritatii
populatiei, in principal in sectorul agricol si prestari servicii, principalele surse antropice de
poluare a aerului care pot fi luate in consideratie sunt:
• arderea combustibililor solizi in surse stationare, respectiv in locuintele si dotarile
edilitare, este raspunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti
gazosi si solizi (SO2, NO, CO, CO2, pulberi).
• surse mobile circulatia auto generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf si oxizi de
azot;
• activitatile de crestere a pasarilor si animalelor in gospodariile populatiei, de la care
se emana amoniac si metan prin fermentarea dejectiilor.
• depozitarile necontrolate de deseuri, generatoare de oxizi de carbon si metan;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
103
Din punct de vedere al protectiei mediului activitatile cu impact asupra mediului sunt
reglementate prin autorizatii de mediu conform Ordinului 1798/2007 pentru aprobarea
procedurii de emitere a autorizatiei de mediu.
Conform autorizatiilor de mediu emise, poluantii principali asociati acestor surse
trebuie sa se incadreaza in limitele impuse de STAS 12574/1998 – Aer din zonele protejate
si Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare.
Amploarea mica a activitatilor desfasurate in comuna a determinat ca in Ordinul nr.
1269/2008 privind incadrarea localitatilor in cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului
ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor urbane
si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania, comuna
Costesti din judetul Buzau sa fie incadrata in lista 3 – unde nivelurile concentratiilor unuia
sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita:
-pentru pulberi in suspensie PM10 se incadreaza in sublista 3.1 – Zonele unde nivelurile
concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar se
situeaza intre aceasta si pragul superior de evaluare.
- pentru poluantii SO2,NO si NOx, Pb, CO , benzen se incadreaza in sublista 3.3. in zonele
unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea
limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare. Evaluarea calitatii aerului s-a realizat pe
baza inventarelor de emisii locale, a informatiilor furnizate pentru anul 2006 si a datelor
meteorologice, utilizandu-se modele matematice pentru dispersia poluantilor emisi in
atmosfera.
3.2.Apa
Principalul curs de apa din zona este paraul Calmatui, care in prezent, desi este
partial regularizat, inca are influente importante in regimul hidrogeologic prin lunca extinsa
ce se dezvolta intre satele Costesti si Spataru.
Nivelul apei freatice este ascensional si este situat la adancimea de 3,00 - 9,00 m de
la T.N., acest nivel fiind controlat de cantitatea de precipitatii anuale, precum si de
principalul curs de apa din zona (paraul Calmatui).
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
104
In aceasta zona de lunca, apele Calmatuiului sunt puternic mineralizate, originea
acestora fiind in zona subcarpatica, ce se caracterizeaza prin prezenta saramurii la
suprafata, ce emana suficiente saruri pentru a fi transportate de acest parau.
In bazinul hidrografic Calmatui, conform Raportului privind starea mediului in judetul
Buzau 2014, nu s-au inregistrat evenimente extreme produse de cursul de apa.
Conform Raportului annual privind starea mediului in judetul Buzau 2014, pe
parcusul anului 2014 cursurile de apa urmarite de ABA Buzau Ialomita, au fost
supravegheate din punct de vedere al calitatii apei printr-o retea de sectiuni de control.
Pe raul Calmatui exsita o singura sectiune de monitorizare la Grosani/Pietrosu.
Evolutia calitatii apelor a fost studiata pe grupe de indicatori:
-RO( regimul de oxigen): Oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr-Nutrienti: NH4, NO3,
NO2, ortofosfati, Ptotal-Salinitate
-reziduu fix, cloruri, sulfati, calciu, sodiu, duritate totala.
-Poluanti toxici specifici de origine naturala: Fe, Mn, Cu.
In tabelul II.2.1.1.9. sunt redate lungimile principalelor cursuri de apa cantitativ si calitativ, din judetul Buzau, in anul 2014, functie de programele de monitorizare ale administratiilor bazinale de apa.
Repartitia lungimilor conform evaluarii starii ecologice
Repartitia lungimilor conform evaluarii starii chimice
FB B M S P B P
Nr. crt
B.H. Denu-mire rau
Lungimea totala bazin judet Buzau (km)
Lungi- me monito- rizata (km)
Km Km Km Km Km Km Km
1. Buzau Buzau 673,5 455,5 - 211 244,5 - - - -
2. Ialomi ta Sarata 40 40 - - 40 - - - -
3. Dunare Calmatui 180 69 - - 69 - - - -
4 Siret Ramnicu Sarat
51 51 - - 51 - - 51 -
Tabel II.2.1.1.8. Lungimea cursurilor de apa din punct de vedere calitativ, in judetul Buzau, in anul 2014 Legenda: FB - foarte buna, B - buna, M - moderata, S - slaba, P - proasta Sursa datelor: ABA Buzau-Ialomita si SGA Vrancea
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
105
Conform tabelului de mai sus rezulta ca starea ecologica a raului Calmatui pe
lungimea de 69 km monitorizata este “moderata”.
Intre apele uzate neepurate si mediul inconjurator in care acestea sunt deversate se
stabileste o relatie bilaterala: prin impuritatile pe care le contin, apele uzate actioneaza
asupra receptorului, de cele mai multe ori in sens negativ, iar acesta la randul sau,
contribuie la inlaturarea poluantilor, prin procese de autoepurare.
Apele uzate actioneaza asupra receptorului prin urmatoarele actiuni:
- modificarea calitatilor fizice, prin schimbarea culorii, temperaturii, conductibilitatii electrice,
radioactivitatii, prin formarea depunerilor de fund, de spuma sau de pelicule plutitoare;
- modificarea calitatilor organoleptice;
- modificarea calitatilor chimice prin schimbarea reactiei apei (pH-ului), cresterea
continutului de substante toxice, schimbarea duritatii, reducerea cantitatii de oxigen datorita
substantelor organice din apele uzate;
Factorii de mediu, apa, aerul, solul au capacitatea de autoepurare, insa numai pentru
o incarcare limitata cu poluanti. Pentru pastrarea calitatii apelor si implicit a sanatatii
populatiei si vietuitoarelor se impune ca inainte de deversarea in sursele de apa a apelor
uzate aceste sa fie epurate astfel incat sa se incadreze in limitele impuse prin norme.
Calitatea apelor de suprafata, freatice si de adancime, de pe raza comunei este
afectata de poluantii proveniti de la apele uzate menajere ,de la fose si de la puturile
absorbante.
Desi fenomenul de autoepurare al apelor de suprafata este prezent prin efectul
direct al radiatiei ultraviolete si prin filtrele naturale, pentru eliminarea acestei situatii, se
impune executarea canalizarii in localitatea Costesti si epurarea ape reziduale menajere.
Restituirea apelor uzate incarcate cu impuritati (suspensii solide, substante organice
biodegradabile de origine animala sau vegetala, substante organice de sinteza, pesticide,
etc.) constituie o grava agresiune asupra mediului in general si asupra apelor de suprafata
si subterane in special.
Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a studierii situatiei existente intra in
categoriile:
� ape uzate menajere care prezinta incarcari:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
106
- din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante extractibile in eter
de petrol, substate organice;
- din activitatile desfasurate la cabinetul medical rezulta poluanti specifici: cloruri, azot total,
fosfor total, potasiu, substante organice, suspensii, metale, microorganisme, detergenti,
virusuri;
� ape meteorice:
- apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si substante organice
(CBO5, CCOCr);
- apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona carosabila si de pe
acoperisuri, ce pot fi incarcate cu substante organice, COT, suspensii, extractibile cu
solventi organici, nitriti, nitrati, produse petroliere;
Surse aleatorii cu caracter intermitent sunt tributare mai ales activitatii de aplicare a
ingrasamintelor chimice pe terenurile agricole.
Deasemena , calitatea apelor subterane , poate fi afectata prin infiltratii de substante
organice sau chimice provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si
dejectii zootehnice , din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in
agricultura, din fosele septice ale populatiei in sate. La aceste cauze se mai adauga
existenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare, fantani) necorespunzatoare igienico-
sanitar (fara perimetre de protectie, inadecvat construite). Apele uzate menajere incarcate
cu substante organice si chimice, infiltratiile provenite de la closete si grajduri pot ajunge in
stratul acvifer, ceea ce poate influenta negativ calitatea surselor cu apa potabila.
ALIMENTAREA CU APA
Pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat a localitatilor Costesti si Pietrosu,
s-a intocmit proiectul tehnic de S.C.” INFRAPROIECT ” S.R.L Buzau. In prezent se afla in
executie sistemul de alimentare cu apa. In prezent sistemul de alimentare cu apa se
afla in executie. Acesta cuprinde urmatoarele obiecte:
- sursa de apa formata din doua foraje cu adincimea de 100 m (amplasat in afara
gospodariei de apa);
- conducta de aductiune ;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
107
- gospodarie de apa compusa din: rezervor de apa cu capacitatea de 300mc, cuplat
cu camera vanelor, statie de clorinare si statie de pompare;
- retele de distributie;
Pe conductele de distributie, se vor monta camine de vane si hidranti subterani de
incendiu. Alimentarea cu apa a locuitorilor, se va face prin bransamente individuale.
Forajul si gospodaria de apa, se vor imprejmui pe toate laturile, pentru asigurarea
zonei de protectie sanitara.
Pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat a localitatii Spataru s-a elaborat de
S.C.” INFRAPROIECT ” S.R.L Buzau studiul de fezabilitate. Studiul propune un sistem
centralizat de alimentare cu apa format din:
- sursa de apa formata din 2 foraje cu adincimea de cca. 75m ( amplasate in incinta
gospodariei de apa)
- conducta de aductiune
- gospodarie de apa compusa din: rezervor de apa cu capacitatea de 150mc, cuplat
cu camera vanelor, statie de clorinare si statie de pompare
- retele de distributie
Pe conductele de distributie, se vor monta camine de vane si hidranti subterani de
incendiu. Alimentarea cu apa a locuitorilor, se va face prin bransamente individuale.
Gospodaria de apa, se va imprejmui pe toate laturile, pentru asigurarea zonei de
protectie sanitara.
Mentionam ca, in prezent sistemul de elimentare cu apa pentru satul Spataru este in
curs de executie.
Pentru localitatile Budisteni, Grosani si Gomoesti, se mentine situatia existenta
(fantani individuale).
CANALIZARE
Pentru evacuarea apelor uzate menajere in sistem centralizat de la locuinte si
dotarile aferente, din localitatile Costesti si Pietrosu, s – a elaborat un studiu de fezabilite
de S.C.”INFRAPROIECT ” S.R.L.Buzau .
Sistemul este comun pentru cele doua localitati si va fi format din retele de
canalizare si o statie de epurare.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
108
Pentru evacuarea apelor uzate menajere de la locuintele aferente satului Spataru, se
propune un sistem centralizat format din retele de canalizare si o statie de epurare.
Statia de epurare trebuie sa realizeze o reducere a suspensiilor si substantelor
organice pana la nivelul admis de normativele NTPA 001.
In aceste conditii epurarea apelor uzate menajere, se va face in statia compacta de
epurare mecano – biologica, construita din materiale anticorozive, care trateaza automat
apele uzate menajere. Amplasarea statiei se va face pe o platforma betonata care se va
executa la o cota neinundabila. Apa epurata, din statia de epurare va fi evacuata in paraul
Calmatui (emisar natural).
Statie de epurare mecano – biologica, va avea in componenta urmãtoarele:
- camin de admisie by – pass si preaplin;
- statie de pompare ape uzate si bazin omogenizare;
- modul epurare mecano – biologica;
- camin de masura debite si prelevare probe;
- bazin namol;
- instalatie de deshidratare namol;
- platforma depozitare saci namol;
- container personal intretinere ;
- colector de evacuare ape epurate in emisar;
Retelele de canalizare se vor executa din tuburi din PVC. Evacuarea apelor uzate de
la consumatori se va face prin racorduri individuale.Pe conductele de canalizare se vor
execuata camine de vizitare. Statiile de epurare, se vor imprejmui pe toate laturile, pentru
asigurarea zonei de protectie sanitara.
Pentru localitatile Budisteni, Grosani si Gomoesti, se mentine situatia existenta.
Masurile prevazute prin PUG cu privire la canalizarea si epurarea apelor uzate:
Executia retelei de canalizare si a statiei de epurare a apelor menajere necesare
pentru protectia calitatii apelor de suprafatã si subterane impun urmãtoarele masuri:
� instituirea zonelor de protectie ale apelor de suprafatã, interzicerea oricãror
deversãri necontrolate de ape uzate, reziduri si depuneri de deseuri in cursurile
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
109
de apã si pe malurile acestora o atentie deosebitã acordandu-se obiectivelor cu
posibile riscuri accidentale de poluare;
� realizarea si functionarea la capacitate maxima si exploatarea corespunzãtoare
a statiilor de epurare a apelor uzate;
� monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate
epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sã se incadreze in limitele
impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate orasenesti si industriale la evacuarea in receptori naturali;
� se va implementa un sistem de verificare periodica a integritãtii sistemelor de
canalizare;
� in timpul executarii lucrãrilor de constructii, indiferent de natura lor sau a
proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apã
sau in albiile acestora;
� deseurile rezultate in timpul lucrãrilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea
legislatiei in vigoare.
Pentru asigurarea infrastructurilor minimale, se sprijina, de asemenea, activitatile
comerciale incipiente, dezvoltarea micilor exploatatii agricole ecologice, ateliere de
prelucrare superioara a produselor agricole proprii, precum si ameliorarea, in conformitate
cu standardele in vigoare, a conditiilor igienico-sanitare ale locuitorilor si activitatilor
productive desfasurate. De asemenea, promovarea acestui tip de obiectiv de investitie
duce la ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare.
Ca urmare a tendintei de crestere a gradului de confort, pe de o parte, iar pe de alta
parte, datorita puternicei impurificari a panzei de apa freatica, datorita bazinelor septice, tip
hazna, din gospodariile populatiei este absolut necesara realizarea unei statii de epurare, a
unei retele colectoare de canalizare, atat pentru asigurarea conditiilor minimale de viata,
mentinerea populatiei in mediul rural cat si pentru sprijinirea activitatilor incipiente prin
crearea unei infrastructuri minimale.
Pentru gospodariile individuale pentru care nu sunt conditii de rezolvare pe termen
scurt sau mediu a sistemelor centralizate de apa si canalizare se preconizeaza sa se
realizeze sisteme locale de canalizare (individuale sau colective) de bazine betonate
etanse cu biofiltru.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
110
3.3. Solurile
Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii
activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca
urmare a unor fenomene naturale. Principalele activitati si fenomene care pot influenta
negativ calitatea solului sunt reprezentate prin:
- depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia comunei,
- administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea
daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor in sol;
Conform Ordinului 1552/2008 , comuna Costesti judetul Buzau se incadreaza in
lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, astfel planul urbanistic
propune cai de reducere a aportului de poluanti prin :
-promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli, a aplicarii Codului de
bune practici agricole, actiune obligatorie in zonele declarate vulnerabile;
-stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si respectarea perioadelor de
interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in colaborare cu autoritatile publice
competente in domeniu : Directia Agricola Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie;
3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale
Cele doua situri Natura 2000, sunt partial suprapuse iar UAT Costesti include
aproximativ 2,5% din suprafetele integrale ale siturilor. UAT Costesti include 529,42ha din
ROSCI0259 Valea Calmatuiului:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
111
Majoritatea suprafetelor fiind in extravilanul comunei,dar, exista suprafete de
intravilan (1,31ha la Gomoesti si 0,0067ha la Budisteni) incluse in sit la modificarile si
completarile Retelei Natura 2000 din 2011, prin Ord.2387, conform figurilor de mai jos:
Prin PUG se propune introducerea de noi suprafete din situl de importanta
comunitara in intravilan, acestea fiind amplasate in zona satului Spataru, cca 9,98ha,
conform incasrarii de mai jos:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
112
UAT Costesti include 419,10ha din ROSPA0145 Valea Calmatuiului, conform incadrarii de mai jos:
Concluzii la evaluarea impactului:
Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate specii si habitate da interes comunitar.
Habitatele identificate nu sunt de interes comunitar. Terenurile propuse pentru intravilan
sunt suprafeŃe arabile care cel mult pot fi utilizate de anumite specii de păsări sălbatice
pentru hrană. Dar nici una din speciile de interes comunitar determinante pentru sit nu
folosesc aceste suprafeŃe pentru hrană. Animalele pot ajunge pe aceste suprafeŃe doar
întâmplător, în tranzit (popândăi, berze).
In vecinatatea suprafetei de 9,98 ha, propuse a se introduce in intravilan (sat
Spataru), in zona canalului existent, au fost observate galerii ale popandailor, ceea ce
indica prezenta acestora in vecinatatea amplasamentului.
In vecinatatea suprafetei de 9,98 ha, propuse a se introduce in intravilan (sat
Spataru), in zona canalului existent, au fost observate plantele din genul Rumex, ceea ce
indica prezenta speciei in vecinatatea amplasamentului.
Pe suprafetele de 1.31 ha – sat Gomoiesti si 0.0067 ha sat Budisteni, sunt existente
locuinte, nu au fost identificare specii si habitate protejate in cadrul ROSCI 0259 Valea
Calmatuiului.
Reglementarile functionale ale terenurilor si extinderea retelei de infrastructura an
cadrul PUG-ului comunei Costesti, judetul Buzau:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
113
• nu distrug populatii de plante sau animale de interes conservativ ridicat, nu altereaza
semnificativ habitatele utilizate de speciile de pasari, mamifere, amfibieni, reptile si
nevertebrate;
• nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariilor naturale protejate
de interes comunitar,
• nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de
conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar,
• nu produc modificari ale dinamicii relatiilor dintre sol si apa sau flora si fauna, care
definesc structura și/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar,
Planul urbanistic general ampreuna cu RLU aferent devine dupa aprobare ”act de
autoritate al administratiei publice locale” pe baza caruia se elibereaza certificate de
urbanism si autorizatii de construire pe teritoriul localitatii, pentru viitoarele proiecte, PUZ-uri
si PUD-uri.
Conform evaluarii de mediu (pe procedura SEA) a PUG- Comuna Costesti , realizata
in cadrul Raportului de Mediu, se constata:
- Implementarea masurilor propuse an cadrul PUG-ului nu va duce la cresterea
semnificativa a nivelului zgomotului de fond din zona, la cresteri semnificative a emisiilor de
gaze de esapament si de ardere; exceptie fac perioadele de implementare a proiectelor,
cand se pot manifesta efecte negative temporare, indirect si reversibile. Acestea nu vor fi
de lunga durata.
- Implementarea masurilor propuse an PUG, ca reabilitarea/extinderea infrastructurii
rutiere,de apa si canalizare, nu face decat sa duca la remedierea unor situatii de poluare a
apei desuprafata si a solului, an zonele de impact, si implicit la ambunatatirea conditiilor de
mediu.
De asemenea, regimul redus de analtime al constructiilor nu va afecta speciile de
pasari din zona.
- Din analiza posibilelor impacturi pe care le poate induce planul asupra obiectivelor de
conservare pentru care a fost desemnate siturile Natura 2000 se poate trage concluzia ca
implementarea PUG - Costesti nu va afecta an mod semnificativ nici o specie sau habitat
pentru care au fost instituite siturile comunitare din zona.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
114
Masuri pentru reducerea impactului generat de implementarea obiectivelor
propuse prin Palnului Urbanistic General (conform Studiului de Evaluare Adecvata
elaborat pentru PUG):
Masuri avand caracter general:
� Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin
Legea 49/20011.
� Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru
managementul ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta an mod
semnificativ aria, singur sau an combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus
unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariilor naturale de interes
comunitar din teritoriul PUG-ului, avand an vedere obiectivele de conservare ale
acestora;
� Dupa avizarea planurilor de management, este obligatorie respectarea prevederilor
acestora si a regulamentelor ce le ansotesc atat pentru custodele ariilor naturale
protejate ce va fi desemnat, precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin
sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati an
perimetrul si an vecinatatea ariilor naturale protejate ( an cazul de fata cele doua
situri comunitare);
� Se vor realiza infrastructurile care vizeaza alimentarea cu apa, canalizarea integrala
a localitatilor si epurarea apelor uzate;
Set minim de masuri pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes
comunitar pentru care au fost desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea
Calmatuiului:
Caracterizarea sitului
Masuri de conservare
Tipuri de habitate (anexa 1 Directiva 92/43)
1530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
• interzicerea supra pasunatului si mentinerea unui pasunat traditional (cu speciile, efectivele si an perioadele utilizate pe parcursul ultimelor decenii);
• evitarea tarlirii, care determina anlocuirea comunitatilor de pajisti
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
115
cu alte tipuri de comunitati vegetale;
• interzicerea arderii miristilor;
• limitarea suprafetelor introduse an intravilanul localitatilor;
• renuntarea la tratamentele pentru ambunatatirea continutului furajer al pajistilor;
• monitorizarea impactului asupra vegetatiei an perioada de implementare a unor proiecte si ulterior an perioada de desfasurare a activitatilor din aria protejata;
• interzicerea/ limitarea interventiilor asupra habitatelor umede, desecare, drenare;
• interzicerea accesului motorizat an arie, an afara cailor de acces;
• adoptarea unor solutii conforme cu obiectivele de conservare pentru refacerea terenurilor degradate care prezinta grade de eroziune avansate, care prin fenomenele prin care se manifesta, alunecari de teren, producerea de viituri torentiale pe albiile paraielor din zona, pot pune an pericol viata populatiei din zona;
• interzicerea /limitarea folosirii erbicidelor, sau a altor tratamente chimice pe pajisti si terenurile arabile din vecinatatea habitatului
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho -Batrachion
• mentinerea nivelului natural de apa prin interzicerea drenajelor prin canale de desecare si interzicerea andiguirilor care pot duce la cresterea nivelului apei;
• reglementarea si controlul evacuarii apelor uzate an Raul Calmatui;
• prevenirea eroziunii malurilor Raului Calmatui prin mentinerea vegetatiei speciilor lemnoase si interzicerea exploatarii depunerilor de nisip si pietrisuri.
Specii de mamifere enumerate an anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1335 Spermophilus citellus
• evitarea fragmentarii habitatelor prin constructia de drumuri sau alte bariere;
• interzicerea tratamentelor fitosanitare de eradicare a speciei pe terenurile agricole;
• mentinerea pasunatului traditional pentru reducerea suprafetelor cu iarba analta si tufarisuri;
• interzicerea inundarii galeriilor cu ocazia implementarii anumitor proiecte an zona;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
116
• interzicerea arderii vegetatiei.
1188 Bombina bombina
1220 Emys orbicularis
• interzicerea/ limitarea interventiilor asupra habitatelor umede, desecare, drenare;
• mentinerea baltilor temporare sau permanente, precum si a cursurilor de apa sezoniere;
• constientizarea populatiei asupra importantei speciilor si eliminarea pericolului uman;
• evitarea activitatilor care distrug sau degradeaza habitatul speciilor.
1149 Cobitis taenia • reglementarea si controlul evacuarii apelor uzate an Raul Calmatui;
• asigurarea bunei functionari a cursurilor de apa si a circulatiei speciilor acvatice;
• interzicerea/limitarea exploatarii depunerilor de nisip si pietris din albia raului;
controlul poluarii apei prin interzicerea ambaierii animalelor sau spalarii unor utilaje an albia raului.
1060 Lycaena dispar • mentinerea vegetatiei naturale an lungul cursurilor de apa, an special a plantelor din genul Rumex( macris);
• limitarea activitatilor agricole pe malul apelor;
• interzicerea/ limitarea interventiilor asupra habitatelor umede, desecare, drenare;
• interzicerea arderii vegetatiei
Specii de pasari enumerate an anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Masuri de conservare
A133 Burhinus oedicnemus
A031 Ciconia ciconia
A135 Glareola pratincola
• interzicerea transformarii baltilor naturale an bazine piscicole cu exploatare intensiva;
• interzicerea/ limitarea interventiilor asupra habitatelor umede, desecare, drenare;
• interzicerea/limitarea exploatarii stufarisului si a vegetatiei adiacente suprafetelor acvatice utilizate
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
117
A131 Himantopus himantopus
A132 Recurvirostra avosetta
A151 Philomachus pugnax
Specii de pasari cu migratie regulata nementionate an anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A435 Oenanthe isabellina
A056 Anas clypeata
A160 Numenius arquata
A156 Limosa limosa
A048 Tadorna tadorna
pentru cuibarit de catre pasarile acvatice;
• mentinerea culturilor agricole traditionale an detrimentul culturilor energetice (rapita, salcie energetica, etc);
• mentinerea/antretinerea pajistilor prin pasunat si cosit pentru asigurarea conditiilor optime de hranire/cuibarit a speciilor specifice acestor ecosisteme;
• combaterea braconajului si a utilizarii otravurilor, electrocutarii sau a altor metode ilegale de interventie asupra pasarilor salbatice;
• interzicerea folosirii momelilor, capcanelor: arme, custi, pasari artificiale, plase, spray-uri, orbirea animalelor cu lumina pe timp de noapte si altele;
• educarea populatiei pentru evitarea omorarii pasarilor si culegerii/distrugerii cuiburilor și oualor acestora;
• gestionarea corespunzatoare de catre localnici, conform normelor an vigoare, a substantelor si deseurilor periculoase;
• limitarea traficului prin sit la drumurile de acces
Masuri specifice ce vor fi incluse an Regulamentul PUG-ului
� Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin
Legea 49/20011.
� Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru
managementul ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta an mod
semnificativ aria, singur sau an combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus
unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariilor naturale de interes
comunitar din teritoriul PUG-ului, avand an vedere obiectivele de conservare ale
acestora;
� Dupa avizarea planurilor de management, este obligatorie respectarea prevederilor
acestora si a regulamentelor ce le ansotesc atat pentru custodele ariilor naturale
protejate ce va fi desemnat, precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
118
sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati an
perimetrul si an vecinatatea ariilor naturale protejate ( an cazul de fata cele doua
situri comunitare);
� Se va realiza cu prioritate infrastructura care vizeaza alimentarea cu apa,
canalizarea integrala a localitatilor si epurarea apelor uzate care vor avea un impact
pozitiv si asupra integritatii ariei;
� Evitarea planificarii oricaror planuri si proiecte an zonele umede de pe raza siturilor
comunitare;
� Colaborarea cu gestionarul fondului de vanatoare si luarea unor masuri la nivelul
administratiei locale pentru eliminarea fenomenelor de braconaj;
� Mentinerea unui pasunat traditional (cu speciile, efectivele si an perioadele utilizate
pe parcursul ultimelor decenii), animale apartinand comunitatilor locale (
concesionarea pasunilor trebuie conditionata de interzicerea arderii vegetatiei
uscate);
� Administrarea pasunilor se va realiza conform codului de bune practici agricole;
� Se interzice an zonele protejate utilizarea de fertilizatori pentru sporirea cantitatii de
masa furajera,
� Gestionarea corespunzatoare de catre comunitatile locale, conform normelor an
vigoare, a substantelor si deseurilor periculoase precum si a tuturor tipurilor de
deseuri,
� Reducerea numarului de caini hoinari ce pot afecta direct populatiile de popandai,
� Mentinerea arborilor razleti de pe terenurile agricole din extravilan;
� Constientizarea comunitatii locale cu privire la protectia pasarilor salbatice.
Măsuri pentru reducerea impactului la construirea de locuinŃe şi
funcŃionalităŃile complementare
• Se vor utiliza drumurile de acces existente;
• Toate lucrările de construcŃie se vor desfăşura în spaŃiul autorizat; se interzice
desfăşurarea unor activităŃi de şantier (inclusiv depozitarea de materiale de
construcŃii) în extravilanul învecinat;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
119
• Deşeurile tehnologice nu vor fi depozitate în afara spaŃiului autorizat şi vor fi
eliminate conform normelor în vigoare;
• Se interzice deversarea apelor reziduale în canalul de desecare amplasat în
vecinătatea terenului alocat pentru construcŃii;
• Se interzice uciderea speciilor de animale care frecventează zona (popândăi, reptile,
fluturi sau alte nevertebrate care îşi au rolul lor la integritatea ariei);
• Nu se vor utiliza în gospodăriile amenajate substanŃe care să pună în pericol fauna
sălbatică din zonă;
• Se interzice lăsarea liberă a câinilor de pază locali în extravilanul protejat, pentru a
nu pune în pericol cuiburile păsărilor sălbatice sau viaŃa exemplarelor de popândăi.
Anterior elaborarii documentatiei PUG, a fost aprobat PUZ-ul “PARC EOLIAN”
constituit din 15 centrale eoliene pe o suprafata de 350 ha, in extravilanul comunei
COSTESTI, judetul Buzau:
Amplasamentul pe care se vor amplasa turbinele eoliene se afla pe teritoriul
administrativ al comunei COSTESTI.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
120
- 0,04% din suprafata parcului eolian este situata in interiorul sitului Natura 2000 ROSCI
0259 Valea Calmatuiului, iar cealalta parte in afara acestuia.
- 0,04% din suprafata parcului eolian este situata in interiorul sitului Natura 2000
ROSPA0145 – Valea Calmațuiului.
Masurile de reducere a impactului, conform Studiului de evaluare adecvata,
elaborat de SC MEDIU RESEARCH SRL:
Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu
exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 3 (specii de interes
comunitar) si 4 B (specii de interes national) din OUG 57/2007, precum si speciile incluse in
lista rosie nationala si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt
interzise:
> orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor
aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
> perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare
si de migrate;
> deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din
natura;
> deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;
> se interzice depozitare necontrolata a deseurilor menajere si din activitatile specifice.
Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deseurilor si se va asigura transports
acestor cat mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru pasarile din zona.
Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:
> uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
> deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din
natura;
> culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;
> perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si
de migrate;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
121
> detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea;
> comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare
vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de
identificat.
> Se interzice deranjarea pasarilor prin deplasari cu zgomote de orice natura
> Alte masuri de conservare speciala:
Speciile de pasari prevazute in anexa nr. 5 C sunt acceptate la vanatoare, in afara
perioadelor de reproducere si crestere a puilor si pe parcursul rutei de intoarcere spre
zonele de cuibarit.
Zona propusa amplasarii parcului eolian comuna COSTESTI nu afecteaza
integritatea sitului Natura 2000 Valea Calmatuiului - Cod NATURA 2000 -ROSCI 0259,
ROSPA0145 Valea Calmatui:
> nu reduce semnificativ suprafata habitatelor si numarul speciilor de importanta
comunitara;
> nu conduce semnificativ la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanta
comunitara;
> nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de
interes comunitar;
> nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de
conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
> nu produce modificari ale dinamicii relatiilor dintre sol si apa sau flora si fauna, care
definesc structura si/sau func|ia ariei naturale protejate de interes comunitar.
> Masurile care se preconizeaza sa fi luate in perioada de constructie a parcului eolian si
in timpul functionarii acestuia, in conformitate cu normele tehnologice si ale legislatiei de
mediu in vigoare, si in mod special respectarea cu strictete a acestora, ne determina sa
consideram ca factorii de mediu din incinta Parcului si din vecinatatea acesteia, vor fi
afecta|i negativ intr-o masura destul de mica astfel incat impactul sa nu aiba un caracter
semnificativ. Se poate afirma ca daca impactul asupra avifaunei nu se va manifesta
semnificativ, asfel incat sa afecteze semnificativ biodiversitatea, parcul eolian va
constitui un beneficiu pentru mediu inconjurator, cel social si economic.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
122
Anterior elaborarii documentatiei PUG, a fost aprobat PUZ-ul: Construire
locuinte P+1, Padurea Spataru, 12 parcele.
Masuri pentru reducerea impactului generat de proiect asupra biodiversitatii,
conform Studiului de evaluare a impactului asupra mediului, elaborat de SC Eco
Simplex Nova SRL:
Implementarea proiectului propus impune o serie de masuri de protectie a mediului,
respectiv de protectie a ecosistemului padurii, masuri care sa fie adaptate inca din faza de
proiectare si care vor consta in:
- Pentru fiecare lot in parte se va fixa zona de amplasament a constructiei principale si a
anexelor, functie de prezenta speciilor de arbori caracteristici (stejar si frasin).
- Nu se vor defrisa arbori din specia stejar brumariu (Quercus robur) si frasin pufos
(Fraxinus pallisae); in situatia existentei acestora in perimetrul propus pentru constructie se
va adopta o solutie tehnica ce va permite supravietuirea lor.
- De preferat ca proiectarea constructiilor sa se faca spre limita exterioara a loturilor pentru
a minimiza impactul asupra ecosistemului padurii, produs de constuirea infrastructurii de
acces si cea utilitara.
- Organizarea de santier se va realiza inafara perimetrului impadurit si va ocupa temporar
suprafetele de teren strict necesare, astfel incat prejudiciile aduse mediului natural sa fie
minime.
- Nu se vor efectua lucrari speciale de defrisare pentru a crea alte cai de acces pentru
transportul materialelor si persoanelor.
- Traficul de santier si functionarea utilajelor se vor limita la traseele existente si la un
program de lucru care sa nu creeze disconfort persoanelor din zona cu functiune de locuire.
- Organizarea lucrarilor de executie sa se faca in lunile calendaristice in care speciile
animale nu se afla in perioada de reproducere, sau nu sunt in migratie (in speta pasarile).
Acest grafic sa aibe ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie.
- Se va realiza un management corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica, fara a
folosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate.
- Pentru fiecare lot vor fi prevazute fonduri necesare refacerii ecologice a suprafetelor de
teren ocupate temporar si redarea acestora folosintei anterioare.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
123
- Sistemul de monitorizare in refacerea terenurilor deteriorate trebuie sa includa un control
permanent inca din perioada de executie a fiecarui obiectiv. Receptionarea lucrarilor de
refacere ecologica sa se faca in prezenta unor specialisti in conservarea naturii si timp de 3
ani sa se verifice la inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie, stadiul de refacere al
zonelor afectate. Daca se constata deficiente, beneficiarii vor fi obligati sa intervina cu
lucrari concrete de corectare.
Dupa implementarea proiectului, in faza de exploatare se impun de asemenea o
serie de masuri de protectie dintre care mentionam:
- lucrarile de gestionare a padurii se vor face prin respectarea regimului silvic. Se vor aplica
masurile silvice corespunzatoare pentru a favoriza regenerarea speciilor de arbori
caracteristici padurii, respectiv stejarul si frasinul.
- Nu se vor indeparta specii de flora sau fauna din afara perimetrului construit, chiar daca
se afla pe suprafata lotului din proprietate.
- Nu se vor delimita proprietatile (loturile) prin mijloace care sa genereze bariere ecologice
artificiale pentru speciile de flora sau fauna (plasa metalica, garduri, etc). Se vor adopta
solutii care sa permita gestionarea unitara a fondului forestier, implicit a covorului care
asigura existenta speciilor arbustive si arboricole.
- Proprietarii loturilor construite, impreuna cu cei ai loturilor retrocedate (total 40 ha) au
obligatia sa asigure paza fondului forestier si un management adecvat al deseurilor.
Prin implementarea proiectului propus se vor realiza schimbari in peisaj prin aparitia
unor componente antropice noi care vin in completarea celor deja existente.
Se apreciaza ca aplicarea unui sistem de monitorizare in refacerea terenurilor si a
masurilor de protectie, vor conduce in timp scurt la asanarea zonei de depunerile
necontrolate de deseuri, de furtul materialului lemnos, de culegerea haotica pentru
comercializare a florilor de primavara, dintre care Tulipa biebersteiniana, Fritillaria montana
si Leucojum aestivum. O atentie deosebita trebuie a fi acordata protectiei speciei Fritillaria
meleagris, care reprezinta o raritate pentru aceasta padure si care prin protectie ar putea
reapare si in alte zone.
Se apreciaza ca in ansamblu prin aplicarea practica a masurilor de protectie,
impactul asupra ecosistemului forestier din zona de sud-est a padurii Spataru va fi redus.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
124
Anterior elaborarii documentatiei PUG, a fost aprobat proiectul: SCOATERE
DEFINITIVA DIN FONDUL FORESTIER NATIONAL A SUPRAFETEI DE 144 mp din UP
III Buzau, U.A. 80, Ocolul Silvic Buzau, extravilan, tarlaua 20, parcela 190, lotul 4, sat
Spataru, comuna Costești, județul Buzau
Pentru mentinerea starii de conservare a speciilor din zona se recomanda
respectarea urmatoarelor masuri, propuse de elaboratorii RIM, Ecolog, Arsene Simona si
dr. biolog Zaharia Lacramioara:
In perioada de defrișare:
- Suprafata defrisata sa fie amplasata cat mai aproape de drumul de acces de la
marginea padurii astfel incat scoaterea materialului lemnos sa produca un deranj cat
mai mic la nivelul ecosistemulu forestier din zona;
- Resturile tehnologice lemnoase (crengi, rumegus, etc) nu vor fi depozitate in interiorul
padurii; astuparea unor zone umede cu acestea poate reduce numarul unor vietuitoare
caracteristice;
- Defrisarea se va face numai in limitele prevazute in acord; pentru restul suprafetei de
padure se vor executa numai lucrarile cuprinse in amenajamentul silvic;
- Toate utilajele folosite pentru defrisare si transport vor respecta normativele de emisii;
- Se vor evita, pe cat posibil, zgomotele suplimentare pentru a reduce disconfortul
speciilor de fauna salbatica;
- Personalul va fi instruit cu privire la interzicerea uciderii sau capturarii prin orice
metoda a speciilor de fauna existente(pasari salbatice, reptile, iepuri, batracieni, etc);
- Se va asigura igienizarea zonei afectate cu respectarea modului de gestionare a
deseurilor de orice tip.
In perioada de construcție:
- Santierul de lucru nu va afecta alte zone din interiorul padurii;
- Deseurile nu vor fi depozitate in interiorul ecosistemelor forestiere in scopul nivelarii
unor suprafete;
- Substantele periculoase vor fi gestionate corespunzator astfel incat sa se elimine
poluarile accidentale;
- Sa se dimensioneze consumul de apa la un nivel minim in conditiile in care aceasta
provine din panza freatica;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
125
- Nu este permisa realizarea altor amenajari in afara limitelor de defrisare din acordul de
mediu;
- Imprejmuirea cu gard compact se admite doar la limita cu drumul de acces de la
marginea padurii; in rest pentru delimitarea proprietatii se va gasi o solutie care sa
permita circulatia libera a speciilor din fauna zonei;
In perioada de fucnționare:
- Se va evita iluminatul puternic pe timpul noptii pentru micsorarea disconfortului
vietuitoarelor salbatice;
- Nu vor fi aduse specii alohtone si invazive in interiorul padurii;
- Se interzice capturarea sau omorarea speciilor de fauna prin orice mijloace si
metode;
- In actiunea de eliminare a tantarilor se va consulta Directia Sanitar Veterinara pentru
a nu pune in pericol si viata altor vietuitoare;
- Se va asigura o supraveghere permanenta a locuintei pentru a elimina pericolul unor
incendii accidentale;
- Gospodarirea deseurilor si a apelor uzate se va face conform normelor in vigoare.
3.5. Patrimoniul cultural
Pe teritoriul comunei Costesti, pe lista monumentelor istorice din anul 2010 sunt
inscrise urmatoarele monumente si situri:
BZ-I-s-B-02220 – 01 – Asezare sec. XVI-XVIII
02 – Necropola sec. XII-V-a. Chr. Hallstatt
BZ-I-s-B-02219 – 01 – Asezare sec. IV p. Chr. Epoca migratiilor
02 – Asezare mil. III-II Epoca bronzului
03 – Asezare mil. V-IV – Neolitic tarziu
Monumente nu sunt puse in valoare si nu au avut o contributie la dezvoltarea
turismului in zona si la influentarea arhitecturii locale (case cu elemente de arhitectura
traditionala).
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
126
CAPITOLUL 4
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG
Calitatea globala a factorilor de mediu din comuna Costesti, este apreciata ca fiind
buna, pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu.
Conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,
factorii/aspectele de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru
planuri si programe, sunt:
• biodiversitatea;
• populatia;
• sanatatea umana;
• fauna;
• flora;
• solul/utilizarea terenului;
• apa;
• aerul;
• factorii climatici;
• valorile materiale;
• patrimoniul cultural;
• patrimoniul arhitectonic si arheologic;
• peisajul.
Problemele de mediu actuale relevante pentru PUG-ul analizat au fost identificate
pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost adoptat
acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitara a tuturor elementelor pe care le
presupune evaluarea de mediu. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de
mediu actuale pentru PUG comuna Costesti, judetul Buzau sunt prezentate in tabelul de
mai jos .
Aspect de
mediu
Probleme de mediu relevante pentru PUG
Apa Inexistenta lipsa unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie
tratate in cadrul unei statii de epurare poate conduce la contaminarea apelor de
suprafata si freatice cu poluanti :azot amoniacal, sulfati, detergenti , nitrati, nitriti.
Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
127
Aer Principalele surse de poluanti atmosferici din zona studiata sunt reprezentate de
incalzirea rezidentiala (aproape exclusiv cu lemne si cu carbuni) , de traficul
rutier din interiorul si din exteriorul localitatilor.
Nivelurile concentratiilor in aerul ambiental al poluantilor principali (NOx,NH3,
SO2, particule, CO) se afla, in general, sub valorile limita legale.
Suprafetele neamenajate ale terenurilor agricole sunt supuse eroziunii eoliene,
constituind surse de praf ale caror rate de emisie pot deveni importante in
conditii de vant moderat sau puternic si in lipsa precipitatiilor.
Sol/utilizarea
terenului
Platformele de deseuri menajere din comuna au fost inchise, conform HG nr.
1274/2005, urmandu-se o procedura simplificata, spatiile de depozitare s-au
ecologizat.
Activitatea de salubrizare se realizeaza prin "Serviciul de Salubrizare" al
localitatii Costesti.
Conform Ordinului 1552/2008, comuna Costesti, judetul Buzau se incadreaza in
lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, astfel planul
urbanistic propune cai de reducere a aportului de poluanti prin :
-promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli, a aplicarii
Codului de bune practici agricole, actiune obligatorie in zonele declarate
vulnerabile;
-stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si respectarea
perioadelor de interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in colaborare cu
autoritatile publice competente in domeniu : Directia Agricola Judeteana, Oficiul
de Pedologie si Agrochimie;
Populatia Populatia comunei Costesti este de 4.817 locuitori.
Populatia tanara este mai numeroasa in satul resedinta de comuna si satele
Spataru si Pietrosu. In celelalte sate este predominanta populatia mai in varsta -
cum ar fi satul Grosani si Gomoesti.
Populatia stabila inregistreaza o usoara crestere. Pentru satul Spataru se
observa tendinta de a deveni un ”sat dormitor” al municipiului Buzau. Multi
locuitori ai municipiului si-au construit aici case de vacanta si locuinte
permanente, datorita accesului facil la Drumul National si distantei mici fata de
municipiu.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
128
Patrimoniul
cultural,
arhitectonic si
arheologic
Conform Listei Nationale a Monumetelor Istorice aprobata in 2004, pe teritoriul
comunei Costesti se regasesc doua monumete istorice.
Sanatatea
umana
Nu exista studii privind conditii de referinta pentru starea de sanatate a populatiei
din comuna, care sa releve starea de sanatate a locuitorilor.
Peisajul MODUL DE FOLOSINTA AL TERENULUI
CATEGORII DE FOLOSINTA NEAGRICOL
TERITORIUL ADMINISTRA
TIV AL UNITATII DE BAZA
AGRICOL Paduri Ape
Drumuri
Curti, construct
ii Neproductiv
TOTAL
Intravilan - - 2,0250
53,13
00
543,4185 - 598,5735
Noi capacitati energetice
9,9377 - - - - - 9,9377
Extravilan 4889,1473 Din care:
arabil-3472,1473 ha vii-116ha pasune= 1301ha
371 121,3450 53,8700
- 38,1265 5473,4888
Total 4899,0850
371
123,3700
107,0000
543,4185
38,1265
6082,00
% din Total 80,55 6,10 2,03 1,76 9,10 0,46 100,00 Factorii
climatici
Clima este caracterizata zonei de stepa, cu verile foarte calduroase.
Temperaturile sunt direct influentate de evolutia anotimpurilor si de plasarea
bazinului in mijlocul Campiei Baraganului.
Astfel, vara temperatura aerului si a apei, la sectiunile de pe Calmatui sunt
ridicate ajungand la 35-45 grade Celsius in aer si 25-28 grade Celsius in apa.
Iarna, temperaturile sunt influentate de prezenta fenomenelor de ger, viscol
ajungand frecvent sub 0 grade Celsius in aer si usor peste 0 grade in apa.
Predomina crivatul, in perioada sezonului rece, din nord-est si sud-vest, dar si
austrul, de la sud-vest, aducand uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate
iarna.
Viteza medie anuala a vantului este de 3-4 m/s. Se constata ca vanturile de nord
urmate de cele din nord-est si vest au frecventa cea mai mare. Vanturile
neregulate si cu frecvente reduse bat din toate directiile.
Valorile
materiale
Resursele materiale ale zonei constau in productia agricola .
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
129
Biodiversitatea Planul Urbanistic General al Comunei Costesti, implica introducerea in intravilan
a unor suprafete care fac parte din siturile de importanta comunitara
ROSCI/ROSPA Valea Calmatuiului.
Neadoptarea de masuri de protectie a speciilor si habitatelor pentru care au fost
desemnate cele doua situri ar putea conduce la perturbari ale speciilor
respective, degradarea starii de sanatate a ecosistemelor din interiorul sitului ,
afectarea populatiilor de pasari in perioadele de pasaj si cuibarire.
CAPITOLUL 5
OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL,
COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI
MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE DE MEDIU IN TIMPUL
PREGATIRII PLANULUI
5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel
national, comunitar sau international
Aderarea Romaniei la UE a impus transpunerea in legislatia romana a aquis–ului
comunitar, implementarea si controlul implementarii legislatiei specifice. Politica Uniunii
Europene si actiunea sa asupra mediului pot fi schitate prin programele sale de actiune
asupra mediului incepute in 1973.
Planul National pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana In conformitate cu Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana
si a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regionala, a fost elaborat in luna
octombrie 1999 Planul National de Dezvoltare al Romaniei, care a fost revizuit la jumatatea
anului 2000.
Acest document coreleaza si integreaza urmatoarele documente:
- Planul Regional de Dezvoltare;
- Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;
- Planul National pentru Transport;
- Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
130
- Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.
Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a Romaniei va tine seama de
considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusa s-a axat pe
urmatoarele domenii importante: imbunatatirea calitatii apei, reducerea emisiilor in aer (in
special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor
municipale in conditii ecologice.
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat in
1995 si a fost actualizat in concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului
Comunitar, in scopul furnizarii unui instrument cheie pentru stabilirea masurilor in cadrul
procesului de integrare europeana, plan ce necesita integrarea politicilor de mediu in cadrul
celorlalte sectoare (industrie, agricultura, transporturi, amenajarea teritoriului si sanatate).
PNAPM trebuie considerat un instrument de planificare care abordeaza cele mai
importante probleme – identificate conform criteriilor aplicate de tara respectiva –
specificate de conventiile internationale la care Romania este parte. Solutiile trebuie sa se
bazeze pe o impletire de strategii si de capacitati institutionale si investitionale, astfel incat
resursele financiare nationale disponibile sa fie cat mai bine utilizate.
Obiectivele PNAPM pentru Romania
PNAPM trebuie sa se concentreze asupra initiativelor care duc la reducerea emisiilor
poluatoare si poate fi caracterizat astfel :
� Defineste problemele de mediu si de ierarhizare in functie de prioritati;
� Stabileste obiectivele specifice de protectie a mediului care trebuie indeplinite intr-o
perioada limitata de timp;
� Stabileste ierarhizarea de prioritati pentru activitatile din diferite sectoare
economice;
� Stabileste o lista de prioritati pentru investitiile urgente necesare.
In contextul de mai sus, se pot enunta urmatoarele obiective ale PNAPM in
Romania:
� Stabilirea actiunilor prioritare care includ obligatiile si angajamentele Romaniei fata
de problemele de mediu la nivel national si global;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
131
� Stabilirea unei liste de actiuni prioritare ce urmeaza a fi incluse in bugetele nationale,
locale si cele ale agentilor economici;
� Prezentarea unei liste de coordonare si ierarhizare in functie de prioritati, care sa
contina proiectele pentru a caror indeplinire donatorii ar putea sa ofere asistenta;
� Informarea donatorilor asupra celor mai urgente probleme, pentru acordarea de
asistenta tehnica si financiara.
Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) va
efectua revizuiri cuprinzatoare ale proiectelor din PNAPM, iar ANPM va actualiza anual
lista proiectelor si bugetelor aferente in fiecare an.
Politica de mediu este parte integranta a tuturor strategiilor de dezvoltare economica la
nivel national si regional. Pentru a asigura o dezvoltare durabila eficienta a societatii
romanesti, trebuie sa avem in vedere o abordare integrata a obiectivelor economice,
politice, sociale si de mediu, la nivel national/regional/local.
PNAPM reprezinta un instrument de planificare care abordeaza cele mai importante
probleme, identificate conform unor criterii bine stabilite. Solutiile pentru rezolvarea
problemelor trebuie sa se bazeze pe o impletire de strategii si capacitati institutionale si
investitionale, in asa fel incat resursele financiare nationale disponibile sa fie utilizate cat
mai eficient.
PNAPM este un proces dinamic cu o continua evolutie, datorata dezvoltarii in timp a
factorilor economico-sociali, motiv pentru care acesta necesita o permanenta actualizare si
monitorizare.
Actualizarea PNAPM se face in concordanta cu obiectivele dezvoltarii durabile, masurile
prioritare si actiunile la nivel national rezultate din analiza evolutiei si tendintelor manifestate
in domeniul protectiei mediului.
Revizuirea PNAPM se realizeaza din 3 in 3 ani, pe baza Raportului final privind stadiul
de implementare al proiectelor din PNAPM si a modificarilor aparute in starea mediului la
nivel national.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
132
Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor 2014-2020 Strategia nationala de gestionare a deseurilor (SNGD) a aparut din necesitatea
identificarii obiectivelor si politicilor de actiune, pe care Romania trebuie sa le urmeze in
domeniul gestionarii deseurilor in vederea atingerii statutului de societate a reciclarii.
Problematica privind impactul negativ asupra mediului si sanatatii umane, ca urmare
a eliminarii deseurilor prin utilizarea unor metode si tehnologii nepotrivite, ramane de
actualitate mai ales in contextul tendintei sustinute de crestere a cantitatilor de deseuri
generate. Devine astfel necesara includerea in prioritatile strategice a unor aspecte la fel de
importante, precum declinul resurselor naturale si oportunitatea utilizarii deseurilor ca
materie prima pentru sustinerea unor activitati economice.
SNGD este promovata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC),
conform atributiilor si responsabilitatilor care ii revin in baza Legii nr. 211/2011 privind
regimul deseurilor, si urmareste sa creeze cadrul necesar pentru dezvoltarea si
implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel national, eficient din
punct de vedere ecologic si economic.
SNGD stabileste politica si obiectivele strategice ale Romaniei in domeniul
gestionarii deseurilor pe termen scurt (anul 2015) si mediu (anul 2020). Pentru
implementarea pe termen scurt a strategiei se elaboreaza Planul national de gestionare a
deseurilor(PNGD), ce contine detalii referitoare la actiunile care trebuie intreprinse pentru
indeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfasurare a acestor actiuni, cuprinzand
tinte, termene si responsabilitati pentru implementare.
Aceasta noua strategie este elaborata luand in considerare progresul inregistrat, noile
concepte internationale, precum si provocarile viitoare carora Romania trebuie sa le
raspunda.
SNGD trebuie sa se alinieze la noile cerinte legislative, la noile evolutii tehnologice
din domeniu si sa imbunatateasca participarea publicului la luarea deciziei de mediu prin
programe de instruire si educare a populatiei in domeniul gestionarii deseurilor.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
133
Planul National de Gestionare a Deseurilor
Elaborarea Planului National de Gestionare a Deseurilor are ca scop crearea
cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a
deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic.
Conform cerintelor legislatiei UE, documentele strategice nationale de gestionare a
deseurilor cuprind doua componente principale, si anume:
- strategia de gestionare a deseurilor – este cadrul care stabileste obiectivele
Romaniei in domeniul gestionarii deseurilor;
- planul national de gestionare a deseurilor reprezinta planul de implementare a
strategiei – contine detalii referitoare la actiunile ce trebuie intreprinse pentru
indeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfasurare a acestor actiuni,
inclusiv termene si responsabilitati.
Conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 (MO
283/22.06.2000) privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001
(MO 411/25.07.2001), Planul National de Gestionare a Deseurilor se aplica pentru toate
tipurile de deseuri solide si lichide, dupa cum urmeaza:
• deseuri municipale (menajere si asimilabile din comert, institutii si servicii),
• namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti,
• deseuri din constructii si demolari,
• deseuri de productie nepericuloase si periculoase.
Planul National de Gestionare a Deseurilor se aproba prin Hotarare de Guvern si se
revizuieste o data la cinci ani.
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul
Judetean de Gestionare a Deseurilor
Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani in baza prevederilor
Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a
Deseurilor, a legislatiei europene si nationale in domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului
necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a
deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
134
Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea
legislatiei de mediu
Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea
formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. In cadrul prezentului
raport, acest lucru s-a realizat prin evaluarea performantelor proiectului de dezvoltare in
raport cu o serie de obiective de protectia mediului. Trebuie mentionat ca un obiectiv
reprezinta un angajament definit mai mult sau mai putin general a ceea ce se doreste a se
obtine. In vederea realizarii unui obiectiv, sunt necesare actiuni concrete, care, in
conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite tinte. Pentru a surprinde si
cuantifica progresele in implementarea actiunilor, in realizarea tintelor si, in final, in
atingerea obiectivelor, se utilizeaza anumiti indicatori. Indicatorii sunt de fapt acele
elemente care permit monitorizarea rezultatelor unui plan. In capitolul de fata sunt
prezentate obiectivele de mediu, tintele si indicatorii pentru planul urbanistic analizat.
Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE,
precum si obiectivele de mediu stabilite la nivel local si regional in cadrul Planului Local de
Actiune pentru Mediu al judetului Buzau si al Planului Regional de Actiune pentru Mediu al
Regiunii Sud-Est.
Obiectivele sunt focalizate pe factorii sau aspectele de mediu asupra carora proiectul
de dezvoltare propus poate exercita un impact semnificativ.
In ceea ce priveste tintele, acestea constituie de fapt prevederile planului privind
reducerea impactului asupra mediului. Deoarece in cazul planului supus evaluarii de mediu,
masurile privind reducerea impactului asupra fiecarui factor/aspect de mediu, constituind
tintele pentru atingerea obiectivelor de mediu propuse sunt numeroase, s-a optat ca
obiectivele sa fie clasificate in doua categorii:
− Obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel national,
comunitar sau international;
− Obiective specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru plan, derivate din
obiectivele strategice, precum si obiectivele stabilite la nivel local si regional.
Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a
impactului asupra mediului prevazute in cadrul planului de amenajare.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
135
Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind
monitorizarea efectelor implementarii planului.
Tintele si indicatorii s-au stabilit pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru
fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. Acestea, impreuna cu obiectivele
caracteristice, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
5.2 Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului
Factor de mediu Obiective specifice de
mediu
Obiective PUG Tinte Indicatori
APA � Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman 98/83/CE, avand ca principal obiectiv protejarea sanatatii populatiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;
� Directiva privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/CEE, cu privire la protejarea mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate;
� Directiva privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse
� Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu); � Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; -Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare;
Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate in statiile de epurare vor trebui sa respecte limitele impuse in NTPA 001/2002;
pH, CBO5, CCOCr, materii in suspensie, detergenti sintetici, etc.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
136
agricole 91/676/CEE;
AER � Directiva 96/62/CEE, privind evaluarea si managementul calitatii aerului, avand ca scop evaluarea calitatii aerului inconjurator;
� Respectarea prevederilor OUG 114/2008, respectiv alocarea a 26mp spatiu verde/cap de locuitor.
• Mentinerea si intretinerea spatiilor verzi . • Imbunatatirea legaturilor carosabile in localitate – se propune modernizarea circulatiei prin crearea unui profil transversal corespunzator. Aceste profiluri vor avea rigole pentru scurgerea apelor pluviale , spatii verzi si trotuare de circulatie pentru persoane.
In toate etapele de implementare a obiectivelor planului se vor respecta prevederile In toate etapele de implementare a obiectivelor planului se vor respecta prevederile STAS12574/87,
Emisii de poluanti specifici: Nox, NO2, pulberi, CO, etc.
SOL/UTILIZAREA TERENURILOR
Directiva cadru 75/442/CEE, privind deseurile; Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea deseurilor;
� Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor;
Pe perioada de implementarea a obiectivelor PUG se vor limita suprafetele decopertate; Respectarea prevederilor de gospodarire a apelor si control al eroziunii; Implementarea prevederilor
Indicatori specifici pentru calitatea solului si starea terenurilor.
POPULATIA Cresterea numarului locurilor de numca ; Creearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a zonei.
• Dezvoltarea activitatilor economice;
Masuri si initiative pentru crestrea economica a zonei prin stimularea implementarii anumitor proiecte.
Numarul de locuri de munca create; Numarul de unitati economice/comerciale aparute recent in zona.
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si eliminarea deseurilor.
� Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor;
Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare al deseurilor, precum si reducerea/eliminarea efectelor acestora asupra mediului.
Tipuri de deseuri conform HG 856/2002. Cantitati de deseuri.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
137
ZGOMOT SI VIBRATII
Respectarea limitelor admise pentru zgomote si vibratii, STAS 10099-88. Protejarea receptorilor sensibili la vibratii.
� Modernizarea infrastructurii rutiere;
Reducerea zgomotelor si vibratiilor in zonele sensibile
Nivel de zgomot : Limita incintei:< 56 dB Zone de locuit: < 50 dB
BIODIVERSITATEA, FLORA SI FAUNA
Respectarea legislatiei cu privire la ariile protejate
� Extinderea intravilanului se va suprapune peste Situl Natura 2000.
Protejarea florei si faunei din ariile protejate. Minimizarea efectelor asupra biodiversitatii in perioada de implementare a obiectivelor planului.
Modificari ale suprafetelor habitatelor si speciilor.
PATRIMONIU CULTURAL, ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC
Legea 5/2000 – sectiunea a III a – zone protejate; OUG 195 /2005 – mentinerea si protejarea monumentelor istorice
Pe teritoriul
administrav al
comunei Costesti
exista monumente
istorice.
Va fi intituita zona de protectie necesara care sa asigure conservarea integrata a monumentelor istorice;
Conservarea, protecția și valorificarea durabila a patrimoniului cultural
SANATATEA UMANA
Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei
� Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor.
� Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu);
� Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; -Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare; � Extinderea zonei
de locuit;
Implementarea prevederilor planului de management social si de mediu;
Numarul de vizite la serviciile medicale; Indicatorii specifici pentru calitatea factorilor de mediu.
PEISAJ Respectarea OUG 195/2005 cu modificarile si completarile
Prezentul PUG contine actiuni care vor fi intreprinse respectand
Minimizarea impactului asupra peisajului
-
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
138
ulterioare, respectiv mentinerea fondului peisagistic, refacearea peisagistica a zonelor de interes turistic.
regulamentele Generale si Locale de Urbanism, care contin elemente pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor.
VALORI MATERIALE
Utilizarea in mare parte a materialelor locale (lemn, agregate minerale), pentru reducerea costurilor si impactului generat de transport. Protejarea propietatii.
• Extinderea retelei de energie electrica; • Extinderea retelei de telefonie si cablu TV; • Dezvoltarea activitatilor economice; • Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu); • Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; -Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare;
� Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale.
Implementarea obiectivelor planului utilizind pe cat posibil reseursele locale existente.
Tipuri si cantitati de materiale locale utilizate.
FACTORI CLIMATICI
Reducerea emisiilor de CO2 de la sursele stationare si mobile
Modernizarea infrastructurii rutiere
Implemntarea obiectivelor planului se va realiza folosind masini/utilaje dotate cu motoare cu emisii reduse de poluanti.
Raportarea inventarul anual privind emisiile de poluanti in atmosfera la solicitarea autoritatilor competente conform Ordinului nr. 3299/28.08.2012
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
139
CAPITOLUL 6
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL
IMPLEMENTARII PUG
Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie
evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea acestuia.
Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea efectelor
generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau program.
6.1. Metodologia de evaluare utilizata
Evaluarea a fost efectuata tinand cont de criteriile recomandate prin HG 1076/2004
anexa 1 , pentru cuantificarea nivelului prognozat al efectelor s-au avut in vedere atat
efectele directe cat si secundare, cumulative sau sinergice. S-a tinut cont si de durata
prognozata a acestora-pe termen scut, mediu sau lung.
Principiul de baza luat in considerare in determinarea potentialelor efecte asupra
factorilor/aspectelor de mediu a constat in evaluarea propunerilor planului in raport cu
obiectivele de mediu.
Cat priveste evaluarea efectului asupra mediului datorat implementarii obiectivelor
prevazute de prezentul PUG, nu s-a analizat evaluarea efectelor datorate fazelor de
executie.
Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice tuturor
santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate
redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.
Posibilele efecte negative asupra factorilor de mediu sunt reversibile, se manifesta
pe perioada lucrarilor si pot fi diminuate sau chiar eliminate prin adoptarea unor masuri
corespunzatoare. Posibilele efecte vor fi analizate detaliat in cadrul studiilor de impact pe
fiecare lucrare in parte conform legislatiei de mediu in vigoare.
Se considera ca geosistemele posibil afectate (in special apa, aer, sol, componenta
vie, populatia din zona) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
140
lucrarilor de executie. Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza
aparitia unor dezechilibre sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a
activitatilor de santier.
Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de efect
pozitiv sau negativ , identificata, utilizand urmatoarea scara:
+2 efect pozitiv semnificativ
+1 efect pozitiv nesemnificativ
0 – efect neutru
-1 efect negativ minor
-2 impact negativ semnificativ
6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG
Principalele obiective propuse prin PUG comuna Costesti ce ar putea genera un
potential efect asupra mediului sunt:
• O1 – Extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 164,4807ha.
• O2 – Imbunatatiri ale retelei stradale si asfaltari ale drumurilor comunale;
• O3 - Realizarea unui sistem centralizat de canalizare dotat cu statie de epurare.
• O4 – Punerea in functiune/Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu
apa pentru zonele care vor fi incluse in intravilan;
• O5 - Extinderea retelei de energie electrica;
• O6- Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale;
Obiective de referinta
� OR1 Imbunatatirea calitatii aerului;
� OR2 Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane;
� OR3 Imbunatatirea calitatii solului;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
141
� OR4 Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestra si
acvatice impotriva degradarii, fragmentarii si defrisarii;
� OR5 Imbunatatirea calitatii vietii;
� OR6 Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati;
Obiectivul O1 Extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 164,4807ha
Factor de
mediu
Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii
Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un efect
Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor
de suprafata si subterane
0 Nici un efect
Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului -1 Efcet negativ minor datorita
schimbarii tipului de folosinta a
terenului
Biodiversitatea OR4 Protejarea si imbunatatirea
conditiilor si functiilor ecosistemelor
terestra si acvatice
0 Nici un efect
Sanatatea
populatiei
OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Cresterea gradului de confort
prin marirea spatiului de locuit
pe cap de locuitor.
Mediu social si
economic
OR6 Dezvoltarea sistemului de
infrastructura rutiera si utilitati
+1 Efect pozitiv-prin extinderea
intravilanului se extinde si
infrastructura rutiera si
utilitatile
TOTAL +1
Obiectivul O2 – Modernizari ale retelei stradale si asfaltari ale drumurilor comunale
Factor de
mediu
Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
142
Aer OR1 Imbunatatirea calitatii
aerului
+1 Efect pozitiv datorat
reducerii emisiilor de gaze si
pulberi
Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor
de suprafata si subterane
+1 Efect pozitiv datorat
realizarii sistemelor de rigole
pentru colectarea apelor
pluviale
Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 Nici un efect
Biodiversitatea OR4 Protejarea si imbunatatirea
conditiilor si functiilor
ecosistemelor terestra si acvatice
impotriva degradarii, fragmentarii
si defrisarii
0 Nici un efect.
Sanatatea
populatiei
OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Efect pozitiv datorat
confortului deplasarilor si
posibiltate mai facila de
comunicare
Mediu social si
economic
OR6 Dezvoltarea sistemului de
infrastructura rutiera si utilitati
+1 Efect pozitiv datorat
posibilitatilor de dezvoltare
ale comunei, accesibilitatii
rapide in zona.
TOTAL 4
Obiectivul O3 –Realizarea sistemului centralizat de canalizare a apelor uzate si a unei
statii de epurare ape uzate
Factor de
mediu
Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii
Aer OR1 Imbunatatirea calitatii
aerului
0 Nici un efect
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
143
Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor
de suprafata si subterane
+2 Efect pozitiv datorita
realizarii unor conditii de
igiena si confort
corespunzator;desfiintarea
puturilor absorbante ;
interzicerea oricaror
deversari necontrolate de
ape uzate;respectarea
legislatiei in vigoare privind
evacuarea in emisar
Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului +1 Efect pozitiv datorita
desfiintarii puturilor
absorbante ; interzicerea
oricaror deversari
necontrolate de ape uzate,
reziduuri sau depuneri de
deseuri in cursurile de apa si
pe malurile acestora;
Biodiversitatea OR4 Protejarea si imbunatatirea
conditiilor si functiilor
ecosistemelor terestra si acvatice
impotriva degradarii, fragmentarii
si defrisarii
0 Nici un efect
Sanatatea
populatiei
OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +2 Efect pozitiv datorita
imbunatatirii confortului si
igienei
Mediu social si
economic
OR6 Dezvoltarea sistemului de
infrastructura rutiera si utilitati
+1 Efect pozitiv datorat
posibilitatilor de dezvoltare
ale comunei,
TOTAL 6
Obiectivul O4- Punerea in functiune/Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu
apa a localitatii:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
144
Factor de
mediu
Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii
Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un efect
Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor
de suprafata si subterane
+2 Efect pozitiv datorita
gestionarii
corespunzatoare a
resurselor naturale
Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 . Nici un efect
Biodiversitatea OR4 Protejarea si imbunatatirea
conditiilor si functiilor ecosistemelor
terestra si acvatice impotriva
degradarii, fragmentarii si defrisarii
0 Nici un efect
,implementarea
obiectivului nu presupune
modificarea unor
suprafete impadurite, sau
modificarea compozitiei
speciilor In zona nu au
fost identificate specii si
habitate ale speciilor
incluse in Cartea Rosie
Sanatatea
populatiei
OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +2 Efect pozitiv datorita
imbunatatirii confortului si
igienei
Mediu social si
economic
OR6 Dezvoltarea sistemului de
infrastructura rutiera si utilitati
0 Nici un efect
TOTAL 4
Obiectivul O5- Extinderea retelei de energie electrica
Factor de
mediu
Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii
Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un efect
Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor 0 Nici un efect
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
145
de suprafata si subterane
Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului +1 Efect pozitiv prin
inlocuirea retelelor de
electricitate care au
tranformatori vechi.
Biodiversitatea OR4 Protejarea si imbunatatirea
conditiilor si functiilor ecosistemelor
terestra si acvatice impotriva
degradarii, fragmentarii si defrisarii
0 Nici un efect
Sanatatea
populatiei
OR5 Imbunatatirea calitatii vietii 0 Nici un efect
Mediu social si
economic
OR6 Dezvoltarea sistemului de
infrastructura rutiera si utilitati
0 Nici un efect
TOTAL 1
Obiectivul 6- Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale
Factor de
mediu
Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii
Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului +1 Efect pozitiv,calitatea
aerului in zona se va
imbunatatii
Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor
de suprafata si subterane
0 Nici un efect
Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 Nici un efect
Biodiversitatea OR4 Protejarea si imbunatatirea
conditiilor si functiilor ecosistemelor
terestra si acvatice impotriva
degradarii, fragmentarii si defrisarii
0 Nici un efect
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
146
Sanatatea
populatiei
OR5 Imbunatatirea calitatii vietii 0 Nici un efect
Mediu social si
economic
OR6 Dezvoltarea sistemului de
infrastructura rutiera si utilitati
+1 Efect pozitiv, datorita
posibilitatii de dezvoltare
economica si sociala pe
viitor a comunei
TOTAL +2
6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse asupra
obiectivelor de mediu relevante
Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG Costesti, s-a realizat pe baza
insumarii punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.
OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 TOTAL
O1 0 0 -1 0 1 1 1
O2 1 1 0 0 1 1 4
O3 0 2 1 0 2 1 6
O4 0 2 0 0 2 0 4
O5 0 0 1 0 0 0 1
O6 1 0 0 0 0 1 2
TOTAL 2 5 1 0 6 4
Din evaluarea cumulativa reiese un efect pozitiv asupra factorilor de mediu,ceea ce
va asigura respectarea standardelor de mediu. Imaginea de ansamblu a efectului generat
de acest plan este prezentata in figura de mai jos:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
147
Evaluarea globala a efectelor generate de implementarea PUG
Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului
genereaza un efect preponderent pozitiv.
Implementarea obiectivelor propuse prin PUG va contribui in principal la limitarea
poluarii factorilor de mediu datorita realizarii retelelor de canalizare si a statiei de epurare,
prin implementarea unui management corespunzator al deseurilor.
Extinderea intravilanului nu are impact asupra aerului, apei, solului sau al
biodiversitatii. Nu va fi afectata calitatea acestor factori. Extinderea intravilanului va avea in
schimb efecte benefice pentru mediul socio-economic prin crearea de spatii pentru noi
locuinte.
Realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare are un efect negativ
nesemnificativ in timpul realizarii lucrarilor de constructie asupra aerului din cauza
particulelor de praf ce se pot ridica la saparea santurilor, asupra solului prin modificarea
asezarii acestuia si asupra. Dupa finalizarea lucrarilor acest impact negativ va disparea si
va ramane doar impactul pozitiv: se va imbunati calitatea apelor si a solului deoarece apele
uzate nu mai ajung direct in mediu. Impactul asupra sanatatii este indirect, dar pozitiv:
apele uzate nu mai ajung in panza freatica. Impactul asupra mediului socio-economic este
pozitiv: se imbunatatesc conditiile de trai ale locuitorilor comunei Costesti.
0 1 2 3 4 5 6 7
imbunatatirea calitatii aerului
imbunatatirea calitatii apelor
imbunatatirea calitatii solului
protejarea ecosistemelor terestre si acvatice
imbunatatirea calitatii vietii
dezvoltarea infrastructurii
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
148
Impactul extinderii sistemului de alimentare cu apa si gaze naturale, este similar
celui al realizarii sistemului de canalizare si epurare. In perioada lucrarilor pot exista emisii
de praf care pot afecta calitatea aerului, dar acesta nu este rezidual, dispare imediat dupa
finalizarea lucrarilor. Impactul asupra peisajului se manifesta prin aspectul inestetic al zonei
in care se desfasoara lucrarile, dar dupa pozarea conductelor in santurile aferente, acest
aspect va fi inlaturat. Impactul asupra mediului socio-economic este pozitiv prin
imbunatatirea conditiilor de trai ale locuitorilor comunei Costesti.
In zona nu exista habitate protejate care sa fie afectate. Majoritatea
amplasamentelor se desfasoara in interiorul localitatilor unde exista foarte putine specii
salbatice. Efectul asupra acestor specii va fi resimtit numai pe perioada de desfasurare a
lucrarilor de constructie. Dupa finalizarea acestora mediul va reveni la conditiile initiale.
Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic si valorile materiale nu vor fi afectate
de realizarea lucrarilor propuse in cadrul PUG-ului.
Nu va exista efect rezidual. Dupa terminarea lucrarilor de constructie mediul va
reveni la starea initiala.
Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al Comunei Costesti pe termen
mediu si lung se va concretiza in respectarea tintelor propuse in politicile de mediu
adoptate de legislatie pe factori de mediu.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
149
EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE
Factor de mediu Efecte cumulate ale obiectivelor planului Factor de mediu/aspect de mediu cu care interactioneaza
Comentarii privind interactiunile potentiale
POPULATIA Efectul cumulat al implementarii obiectivelor planului va fi unul pozitiv semnificativ, datorita imbunatatirii conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si lung.
Solul/Utilizarea terenului, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Valorile materiale
Implementarea planului va determina modificari in utilizarea terenului din zona.
APA Calitatea apelor freatice si de adancime, de pe raza comunei este afectata de poluantii proveniti de la apele uzate menajere ,de la fose si de la puturile absorbante. In conditiile implementarii obiectivelor planului se va imbunatati calitatea apei de suprafata si subterane iar efectul va fi unul pozitiv semnificativ datorita realizarii unor conditii de igiena si confort corespunzator; desfiintarea puturilor absorbante; interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate; respectarea legislatiei in vigoare privind evacuarea in emisar.
Biodiversitatea, flora si fauna, Sanatatea umana
Implementarea prevederilor privind gospodarirea apelor , inclusiv managementul apelor uzate va determina imbunatatirea semnificativa a calitatii apelor de suprafata si subterane fata de situatia actuala.
AER Efectul cumulativ va fi unul negativ nesemnificativ in timpul perioadei de implementarea (constructie) a obilectivelor. Dupa finalizarea lucrarilor acest impact negativ va disparea .
Biodiversitatea, flora si fauna, Sanatatea umana, Peisajul, Solul/Utilizarea terenului, Infrastructura rutiera/Transportul, Factorii climatici
Emisiile de poluanti atmosferici, respectiv, calitatea aerului reprezinta elemente importante atat la nivel local, in ceea ce priveste protectia sanatatii umane, a vegetatiei si a ecosistemelor, cat si la nivel global, in ceea ce priveste schimbarile climatice. Emisiile de praf si
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
150
de alti poluanti, pot influenta calitatea aerului, precum si a solului . Totusi, avand in vedere perioada scurta in care se vor realiza lucrarile, acestea nu vor determina un impact semnificativ asupra calitatii aerului.
SOL/UTILIZAREA TERENURILOR
Principalele forme de efecte sunt asociate modificarii utilizarii terenurilor, poluarii potentiale a apelor (inclusiv transfrontiera) si a solului. Modificarea utilizarii terenurilor din zona va genera un impact negativ in etapele de constructie si de operare, care va fi atenuat semnificativ in etapa post-inchidere ca urmare a reabilitarii mediului si reintroducerii terenurilor in circuitul natural.
Populatia, Biodiversitatea, flora si fauna, Peisajul, Valorile materiale
Impactul asupra calitatii solului si modificarile privind folosintele terenului pot determina diferite forme de impact asupra comunitatilor si a valorilor materiale (afectarea proprietatilor), precum si asupra biodiversitatii (modificari si pierderi de habitate). Masurile de reabilitare a mediului dupa terminarea perioadei de constructie vor determina reintroducerea unor forme asemanatoare de folosinte.
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Implementarea si respectarea managementului corespunzator al deseurilor va determina un impact cumulat pozitiv asupra calitatii apelor si solului. Modificarea utilizarii terenurilor din zona va genera un impact negativ in etapele de constructie si de operare, care va fi atenuat semnificativ in etapa post-inchidere ca urmare a reabilitarii mediului si reintroducerii terenurilor in circuitul natural.
Solul/Utilizarea terenului, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Valorile materiale
Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare al deseurilor, conduce la reducerea/eliminarea efectelor depozitarii necontrolate a acestora asupra mediului.
ZGOMOT SI VIBRATII In perioada de implementare (constructie) efectul cumulat va fi unul negativ nesemnificativ, deoarece se va aduce un aport la nivelurile de zgomot si vibratii din perimetre cu receptori
Sanatatea umana, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic,
Nivelurile de zgomot si de vibratii pot afecta sanatatea umana si/sau starea constructiilor atunci cand se
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
151
sensibili din vecinatatea zonei industriale. Infrastructura rutiera/Transportul
depasesc anumite limite. Nivelurile de zgomot si de vibratii generate de traficul rutier sunt dependente de starea tehnica a Infrastructurii, care se va imbunatati.
BIODIVERSITATEA, FLORA SI FAUNA
Planul Urbanistic General al Comunei Costesti implica introducerea in intravilan a unor suprafete care fac parte din situl de importanta comunitara ROSCI/ROSPA Valea Calmatuiului. Din analiza posibilelor tipuri de impact pe care le poate induce planul asupra obiectivelor de conservare pentru care a fost desemnate siturile Natura 2000 rezulta ca implementarea PUG - nu va afecta in mod semnificativ nici o specie sau habitat pentru care au fost instituite siturile comunitare din zona.
Peisajul, Solul/Utilizarea terenului
Modificarea si pierderea de habitate influenteaza peisajul si utilizarea terenului pentru etapele de constructie si de operare. Aplicarea masurilor de renaturare a zonei dupa inchiderea perioadei de implementare va determina refacerea suprafetelor afectate temporar.
PATRIMONIU ULTURAL,
ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC
Pe teritoriul comunei Costesti exista monumente istorice si situri arheologice. Va fi intituita zona de protectie necesara care sa asigure conservarea integrata a acestora.
Populatia, Peisajul Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic poate avea influente cu efecte economice asupra comunitatii. De asemenea, acest patrimoniu are semnificatie pentru caracteristicile peisajului din zona si din imprejurimi.
SANATATEA UMANA Impactul cumulat este considerat pozitiv semnificativ, datorita imbunatatirii conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si lung.
Populatia, Apa, Aerul, Zgomotul si vibratiile
Sanatatea umana este influentata de conditiile de viata, de calitatea apei, a aerului, a nivelurilor de zgomot si vibratii.
PEISAJ Prezentul PUG contine actiuni care vor fi intreprinse respectand regulamentele Generale si Locale de Urbanism, care contin elemente pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor, de eceea consideram un efect cumulativ pozitv semnificativ asupra
Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Biodiversitatea, flora si fauna,
Peisajul unei zone include si patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic de care dispune aceasta. Biodiversitatea, flora si fauna
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau
152
peisajului. Solul/Utilizarea terenului, Populatia
sunt influentate direct de elementele naturale ale peisajului, acestea fiind componente esentiale ale habitatelor. Intre utilizarea terenurilor si peisaj exista o relatie stransa de interdependenta.
VALORI MATERIALE Impactul cumulat privind valorile materiale este apreciat ca pozitiv.
Populatia, Solul/Utilizarea terenului
Impactul asupra valorilor materiale poate genera forme de impact asupra comunitatilor si asupra utilizarii terenului. Implementarea obiectivelor planului se va face utilizind pe cat posibil reseursele locale existente.
FACTORI CLIMATICI Impactul cumulat asupra climei este determinat de emisiile de gaze cu efect de sera generate de surse de ardere stationare si mobile care, dupa terminarea perioadei de implementare vor disparea. Impactul este apreciat negativ nesemnificativ.
Aerul, Infrastructura rutiera/Transportul
Factorii care influenteaza clima interactioneaza cu aerul si cu transportul datorita emisiilor asociate surselor stationare de ardere de la cosurile de evacuarea si transportului intensificat in perioada de implementare a obiectivelor.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
153
CAPITOLUL 7
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT
TRANSFRONTIERA
Nu este cazul.
CAPITOLUL 8
MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE
A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG-ULUI
Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG comuna Costesti, rezulta un efect
pozitiv asupra factorilor de mediu ceea ce inseamna respectarea tintelor propuse in
politicile de mediu adoptate de legislatie pe factori de mediu, este necesar sa se
stabileasca masuri pentru intarirea efectelor pozitive si prevenirea efectelor adverse asupra
factorilor de mediu: aer, apa, sol.
In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa
cum a fost indicat in plan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii destinatiei
terenurilor, mai ales in problemele privitoare la interdictiile de construire temporare si
permanente, a culoarelor si terenurilor destinate dezvoltarii infrastructurii de servicii de
gospodarie comunala, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protectie sanitara cu regim
sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local in problemele dezvoltarii
urbane este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare
de activitatile economice. Administratia publica locala trebuie sa respecte destinatia zonei
iar la eliberarea Certificatelor de urbanism sa specifice regimul juridic si tehnic al terenurilor.
De asemenea, se va solicita, in scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economica
sa se elibereze acord de mediu de institutiile abilitate prin lege.
In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG comuna Costesti se
recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
154
8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului
Obiectivele prevazute in PUG, necesare dezvoltarii localitatii, ar putea afecta
calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii
, extinderea retelei de alimentare apa potabila, realizarea retelei de canalizare si a statiei
de epurare, realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale. Ca masuri de protejare a
calitatii aerului se prevad:
• Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de noi
obiective se vor lua masuri pentru a diminua, pana la eliminare a emisiilor de
pulberi, zgomot sau vibratii; materialele de constructii pulverulente se vor manipula
in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de
curentii atmosferici; se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale
de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.
• Platformele si containerele de depozitare temporara a deseurilor trebuie mentinute in
stare buna, in conditii de curatenie si ordine;
• Trebuie respectat programul prevazut in contractul cu operatorul de salubritate, de
ridicare a deseurilor menajere si a celor valorificabile;
• In timpul iernii vor fi luate masuri speciale pentru a mentine drumurile de acces la
containere.
Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele prevazute
de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind
protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de
poluanti atmosferici produsi de surse stationare.
8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei
Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor
fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora.
Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii
surselor de apa :
• instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila, conform
Legii apelor cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
155
apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 – Norme speciale privind caracterul
si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica;
• interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de
apa ;
• interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de
deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora;
• in timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea
materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora;
• deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu
respectarea legislatiei in vigoare;
• exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare in momentul punerii in
functiune;
• monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate
evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de
NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate orasenesti si industriale la evacuarea in receptori naturali;
• se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de
canalizare;
8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului
Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile
necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.
Pe perioada efectuarii lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale
ale profilului de sol ca urmare a sapaturilor si excavatiilor, insa proiectele ulterioare de
implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru
protectia solului si subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:
- utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea
conditionarilor pentru drumurile noi de acces,
- utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
156
- lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu
mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol;
- se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor existente prin vidanjarea lor
periodica, acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor gospodariilor la
sistemul centralizat de canalizare;
- refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de
santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice
habitatelor acolo unde va fi cazul;
- constructorul are obligatia sa mentina evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii,
tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. O parte a acestor
deseuri, respectiv cele provenite din excavatii, vor fi reciclate in umpluturi si nivelari ca
material inert, tinand cont de calitatea solului;
8.4. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii
Masuri avand caracter general:
� Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin
Legea 49/20011.
� Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru
managementul ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta an mod
semnificativ aria, singur sau an combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus
unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariilor naturale de interes
comunitar din teritoriul PUG-ului, avand an vedere obiectivele de conservare ale
acestora;
� Dupa avizarea planurilor de management, este obligatorie respectarea prevederilor
acestora si a regulamentelor ce le ansotesc atat pentru custodele ariilor naturale
protejate ce va fi desemnat, precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin
sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati an
perimetrul si an vecinatatea ariilor naturale protejate ( an cazul de fata cele doua
situri comunitare);
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
157
� Se vor realiza infrastructurile care vizeaza alimentarea cu apa, canalizarea integrala
a localitatilor si epurarea apelor uzate;
Set minim de masuri pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar
pentru care au fost desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului:
Caracterizarea sitului
Masuri de conservare
Tipuri de habitate (anexa 1 Directiva 92/43)
1530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
• interzicerea supra pasunatului si mentinerea unui pasunat traditional (cu speciile, efectivele si an perioadele utilizate pe parcursul ultimelor decenii);
• evitarea tarlirii, care determina anlocuirea comunitatilor de pajisti cu alte tipuri de comunitati vegetale;
• interzicerea arderii miristilor;
• limitarea suprafetelor introduse an intravilanul localitatilor;
• renuntarea la tratamentele pentru ambunatatirea continutului furajer al pajistilor;
• monitorizarea impactului asupra vegetatiei an perioada de implementare a unor proiecte si ulterior an perioada de desfasurare a activitatilor din aria protejata;
• interzicerea/ limitarea interventiilor asupra habitatelor umede, desecare, drenare;
• interzicerea accesului motorizat an arie, an afara cailor de acces;
• adoptarea unor solutii conforme cu obiectivele de conservare pentru refacerea terenurilor degradate care prezinta grade de eroziune avansate, care prin fenomenele prin care se manifesta, alunecari de teren, producerea de viituri torentiale pe albiile paraielor din zona, pot pune an pericol viata populatiei din zona;
• interzicerea /limitarea folosirii erbicidelor, sau a altor tratamente chimice pe pajisti si terenurile arabile din vecinatatea habitatului
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din
• mentinerea nivelului natural de apa prin interzicerea drenajelor prin canale de desecare si interzicerea andiguirilor care pot duce la cresterea nivelului apei;
• reglementarea si controlul evacuarii apelor uzate an Raul
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
158
Ranunculion fluitantis si Callitricho -Batrachion
Calmatui;
• prevenirea eroziunii malurilor Raului Calmatui prin mentinerea vegetatiei speciilor lemnoase si interzicerea exploatarii depunerilor de nisip si pietrisuri.
Specii de mamifere enumerate an anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1335 Spermophilus citellus
• evitarea fragmentarii habitatelor prin constructia de drumuri sau alte bariere;
• interzicerea tratamentelor fitosanitare de eradicare a speciei pe terenurile agricole;
• mentinerea pasunatului traditional pentru reducerea suprafetelor cu iarba analta si tufarisuri;
• interzicerea inundarii galeriilor cu ocazia implementarii anumitor proiecte an zona;
• interzicerea arderii vegetatiei.
1188 Bombina bombina
1220 Emys orbicularis
• interzicerea/ limitarea interventiilor asupra habitatelor umede, desecare, drenare;
• mentinerea baltilor temporare sau permanente, precum si a cursurilor de apa sezoniere;
• constientizarea populatiei asupra importantei speciilor si eliminarea pericolului uman;
• evitarea activitatilor care distrug sau degradeaza habitatul speciilor.
1149 Cobitis taenia • reglementarea si controlul evacuarii apelor uzate an Raul Calmatui;
• asigurarea bunei functionari a cursurilor de apa si a circulatiei speciilor acvatice;
• interzicerea/limitarea exploatarii depunerilor de nisip si pietris din albia raului;
controlul poluarii apei prin interzicerea ambaierii animalelor sau spalarii unor utilaje an albia raului.
1060 Lycaena dispar • mentinerea vegetatiei naturale an lungul cursurilor de apa, an special a plantelor din genul Rumex( macris);
• limitarea activitatilor agricole pe malul apelor;
• interzicerea/ limitarea interventiilor asupra habitatelor umede,
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
159
desecare, drenare;
• interzicerea arderii vegetatiei
Specii de pasari enumerate an anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Masuri de conservare
A133 Burhinus oedicnemus
A031 Ciconia ciconia
A135 Glareola pratincola
A131 Himantopus himantopus
A132 Recurvirostra avosetta
A151 Philomachus pugnax
Specii de pasari cu migratie regulata nementionate an anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A435 Oenanthe isabellina
A056 Anas clypeata
A160 Numenius arquata
A156 Limosa limosa
A048 Tadorna tadorna
• interzicerea transformarii baltilor naturale an bazine piscicole cu exploatare intensiva;
• interzicerea/ limitarea interventiilor asupra habitatelor umede, desecare, drenare;
• interzicerea/limitarea exploatarii stufarisului si a vegetatiei adiacente suprafetelor acvatice utilizate pentru cuibarit de catre pasarile acvatice;
• mentinerea culturilor agricole traditionale an detrimentul culturilor energetice (rapita, salcie energetica, etc);
• mentinerea/antretinerea pajistilor prin pasunat si cosit pentru asigurarea conditiilor optime de hranire/cuibarit a speciilor specifice acestor ecosisteme;
• combaterea braconajului si a utilizarii otravurilor, electrocutarii sau a altor metode ilegale de interventie asupra pasarilor salbatice;
• interzicerea folosirii momelilor, capcanelor: arme, custi, pasari artificiale, plase, spray-uri, orbirea animalelor cu lumina pe timp de noapte si altele;
• educarea populatiei pentru evitarea omorarii pasarilor si culegerii/distrugerii cuiburilor și oualor acestora;
• gestionarea corespunzatoare de catre localnici, conform normelor an vigoare, a substantelor si deseurilor periculoase;
• limitarea traficului prin sit la drumurile de acces
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
160
Masuri specifice ce vor fi incluse an Regulamentul PUG-ului
� Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin
Legea 49/20011.
� Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru
managementul ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta an mod
semnificativ aria, singur sau an combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus
unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariilor naturale de interes
comunitar din teritoriul PUG-ului, avand an vedere obiectivele de conservare ale
acestora;
� Dupa avizarea planurilor de management, este obligatorie respectarea prevederilor
acestora si a regulamentelor ce le ansotesc atat pentru custodele ariilor naturale
protejate ce va fi desemnat, precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin
sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati an
perimetrul si an vecinatatea ariilor naturale protejate ( an cazul de fata cele doua
situri comunitare);
� Se va realiza cu prioritate infrastructura care vizeaza alimentarea cu apa,
canalizarea integrala a localitatilor si epurarea apelor uzate care vor avea un impact
pozitiv si asupra integritatii ariei;
� Evitarea planificarii oricaror planuri si proiecte an zonele umede de pe raza siturilor
comunitare;
� Colaborarea cu gestionarul fondului de vanatoare si luarea unor masuri la nivelul
administratiei locale pentru eliminarea fenomenelor de braconaj;
� Mentinerea unui pasunat traditional (cu speciile, efectivele si an perioadele utilizate
pe parcursul ultimelor decenii), animale apartinand comunitatilor locale (
concesionarea pasunilor trebuie conditionata de interzicerea arderii vegetatiei
uscate);
� Administrarea pasunilor se va realiza conform codului de bune practici agricole;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
161
� Se interzice an zonele protejate utilizarea de fertilizatori pentru sporirea cantitatii de
masa furajera,
� Gestionarea corespunzatoare de catre comunitatile locale, conform normelor an
vigoare, a substantelor si deseurilor periculoase precum si a tuturor tipurilor de
deseuri,
� Reducerea numarului de caini hoinari ce pot afecta direct populatiile de popandai,
� Mentinerea arborilor razleti de pe terenurile agricole din extravilan;
� Constientizarea comunitatii locale cu privire la protectia pasarilor salbatice.
8.5. Patrimoniul cultural
Masuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza
in:
- interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai dupa aprobarea Directiei
Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se
compromite valoarea istorica si arhitecturala;
- elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor individuale, cel
putin in zonele adiacente monumentelor pentru a pune in evidenta valoarea acestora;
- constientizarea in randul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea
pastrarii nealterate a starii fizice a monumentelor.
Zonele de protectie a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studilor de
specialitate intocmite prin grija Directei monumentelor istorice in colaborare cu organele
specializate ale MLPAT, MAPPN si ale autoritatilor publice locale (Legea 41 / 1995).
Pana la efectuarea acestor studii, se impune zona de protectie fata de monumente,
astfel:
- intravilan pe o raza de 200,00 m;
- extravilan pe o raza de 500 m.
In conformitate cu prevederile Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor
istorice, cu modificarile si completarile ulterioare, protejarea, administrarea, evidenta si
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
162
clasarea, cat si interventia asupra monumentul istoric, intra in atributiile administratiilor
locale.
CAPITOLUL 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA
SELECTAREA VARIANTEI OPTIME
Alternativa „zero” este luata in considerare ca element de referinta fata de care se
compara celelalte alternative.
Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:
- pierderea oportunitatilor privind valorificarea urbana a unor terenuri disponibile
ce pot fi introduse in intravilan;
- pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;
- pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor;
- pastrarea aspectului zonei fara o sistematizare urbanistica adecvata;
-lipsa interventiilor asupra infrastructurii rutiere, mentinerea valorilor de trafic,
cresterea timpilor de stationare in trafic, cantitate ridicate de gaze rezultate din combustia
motoarelor;
-lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri.
In tabelul de mai jos se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra mediului
corespunzatoare alternativei „zero”sau „nici o actiune”cu cele ale implementarii obiectivelor
PUG-ului .
Optiuni Factor/aspect
de mediu Alternativa zero Implementarea proiectului
Comentarii
Calitatea apei Conditiile actuale persista pe
termen lung.
Impact pozitiv semnificativ pe
termen lung ca urmare a
planurilor de gospodarire a
apelor.
PUG-ul ofera beneficii
semnificative pe termen lung
comparativ cu alternativa zero,
prin lucrarile de echipare tehnico-
edilitara .
Calitatea
aerului
Conditiile actuale persista pe
termen lung.
Impact pozitiv asupra calitatii
aerului generat de
amenajarea spatiilor verzi,
modernizari ale retelelor
PUG-ul ofera beneficii
semnificative pe termen lung
comparativ cu alternativa zero.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
163
stradale,
Sol/utilizarea
terenului
Mentinerea pe termen lung a
conditiilor actuale de utilizare
agricola a solului.
Impact negativ nesemnificativ
datorita schimbarii tipului de
folosinta a terenului introdus
in intravilan.
Implementarea obiectivelor PUG
conduce la schimbarea tipului de
folosinta a terenului ,dar tinand
cont ca, extinderea intravilanului si
constructia de noi locuinte va
conduce la marirea spatiului de
locuit pe cap de locuitor,la marirea
suprafatei de spatiului verde pe
cap de locuitor, acestea conduc
implicit la cresterea gradului de
confort a populatiei, astfel ca
implementarea acestui obiectiv
este considerata o necesitate .
Proiectul ofera beneficii pe termen
lung comparativ cu alternativa
zero si prin aplicarea unui sistem
eficient in gestionarea deseurilor.
Aspecte
social-
economice
In prezent se resimte un
impact negativ asupra
locurilor de munca si a
investitiilor.
Proiectul propune investitii
locale semnificative, crearea
de locuri de munca,
determinand imbunatatirea
conditiilor social economice
pe termen lung.
Implementarea obiectivelor PUG
va aduce avantaje social
economice semnificative pe
termen lung.
Proiectul ofera beneficii pe termen
lung comparativ cu varianta
“zero”.
Infrastructura
rutiera
Situatia actuala se va mentine
pe termen lung cu o
infrastructura
necorespunzatoare din punct
de vedere tehnic si a
aspectelor de mediu.
Implementarea obiectivelor
PUG prevede:
Modernizarea si extinderea
infrastructurii rutiere;
Asfaltarea sau pietruirea
drumurilor din localitate.
Imbunatatirea infrastructurii rutiere
va creste siguranta circulatiei in
zona si va diminua poluarea
atmosferica existenta.
PUG-ul ofera beneficii pe termen
mediu si lung comparativ cu
varianta “zero”.
Zgomot si
vibratii
Sursele principale care
influenteaza ambianta
acustica in diferite sectoare
ale ariei analizate sunt:
-traficul rutier corespunzator
Peste intensitatea nivelului de
zgomot existent se va
suprapune intensitatea
nivelului de zgomot generat
de extinderea intravilanului.
In PUG sunt prevazute masuri
tehnice si de management pentru
a nu se depasi nivelul admis
conform legislatiei in vigoare.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
164
zonei;
-activitati specifice asezarilor
umane din zona.
Datorita masurilor prevazute
prin plan,impactul generat de
zgomotul aferent activitatilor
propuse va fi mentinut sub
limitele legale.
Sol/Utilizarea
terenului
Conditiile de interventie
asupra terenurilor se vor
mentine pe termen lung iar
zona va continua sa se
dezvolte fara o sistematizare
Urbanistica.
Se valorifica oportunitatile
privind valorificarea urbana a
unui teren disponibil in
intravilan.
Se va schimba aspectul zonei
prin sistematizare urbanistica
ce da un aspect placut
peisajului.
Se vor asigura masurile
necesare pentru protejarea
ariilor naturale.
Prin implementarea proiectului
intreaga zona se va dezvolta
conform destinatiei din PUG.
Planul ofera beneficii pe termen
lung comparativ cu varianta
“zero”.
Biodiversitate Mentinerea situatiei actuale. Planul Urbanistic General al
Comunei Costesti implica
introducerea in intravilan a
unor suprafete care fac parte
din siturile Natura 2000.
Din analiza posibilelor tipuri de
impact pe care le poate induce
planul asupra obiectivelor de
conservare pentru care a fost
desemnate siturile Natura 2000
rezulta ca implementarea PUG -
Costesti nu va afecta in mod
semnificativ nici o specie sau
habitat pentru care au fost
instituite siturile comunitare din
zona.
Peisaj In situatia actuala exista zone
in care peisajul nu este in
concordanta cu incadrarea in
teritoriul administrativ al
localitatii.
Aceste conditii vor persista
pe termen lung iar
constructiile din incinta vor
continua sa se deterioreze,
conducand la o imagine
Sistematizarea urbana preva-
zuta in PUG va da zonei
aspectul corespunzator, cu o
infrastructura tehnico-edilitara
corespunzatoare.
Implementarea proiectului va
avea un impact pozitiv asupra
peisajului.
Planul ofera beneficii pe termen
lung comparativ cu varianta
“zero”.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
165
necorespunzatore.
Sanatatea
populatiei
In urma analizarii situatiei
existente se impune:
Necesitatea realizarii
sistemelor centralizate de
alimentare cu apa si
canalizare ape uzate;
Infrastructura rutiera
necorespunzatoare calitativ.
PUG-ul prevede:
Punerea in
funstiune/extinderea
sistemelor de alimentare cu
apa.
Realizarea sistemului
centralizat de canalizare ape
uzate, dotat cu statie de
epuare.
Modernizarea si extinderea
infrastructurii rutiere;
Asfaltarea sau pietruirea
drumurilor din localitate.
Implementarea planului va avea
un impact pozitiv asupra sanatatii
populatiei.
Planul ofera beneficii pe termen
lung comparativ cu varianta “zero”
Varianta implementarii PUG conduce la urmatoarele avantaje:
-cresterea economica locala si regionala;
-se vor crea noi locuri de munca;
-furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si cresterea competitivitatii
regiunii;
-contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea
conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;
-modernizarea, reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa;
- modernizarea, reabilitarea si extinderea sistemului de colectare, tratare si evacuare a
apelor uzate si a celor pluviale;
-reglementarea interventiilor asupra imobilelor din centrul istoric;
-implementarea masurilor referitoare la gestionarea deseurilor;
-crearea si asigurarea unor spatii de buna calitate, orientate spre utilizator, care joaca un rol
important in conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor economice,
tehnologice, sociale si ecologice;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
166
CAPITOLUL 10
DIFICULTATI INTAMPINATE
Pe parcursul evaluarii de mediu pentru PUG comuna Costesti, judetul Buzau, nu au
fost intampinate dificultati.
CAPITOLUL 11
MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PUG-ULUI
Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor
art. 27, din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului,
respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevazute sau neprevazute.
Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci si cele indirecte, sinergice si
cumulative.
Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificata si utila
daca se are in vedere cuantificarea efectelor globale ale implementarii obiectivelor PUG.
Programul de monitorizare a implementarii PUG trebuie sa permita atat obtinerea si
inregistrarea informatiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale
implementarii, cat si identificarea eventualelor efecte adverse neprevazute (de ex. actiuni
de remediere ce pot fi intreprinse).
Programul de monitorizare a implementarii obiectivelor PUG are ca scop:
-urmarirea implementarii, a modului in care obiectivele specifice ale PUG sunt indeplinite;
-validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca, corespunde probabilitatea si
marimea efectelor produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport ;
-de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efectelor
adverse si intarirea efectelor pozitive, specificate in prezentul raport de mediu;
-identifica daca sunt necesare modificari ale planului in vederea reducerii efectelor asupra
mediului sau a optimizarii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.
Programul de monitorizare a implementarii obiectivelor PUG trebuie sa urmareasca:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
167
-Planul de monitorizare privind implementarea obiectivelor PUG;
-Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea obictivelor
PUG.
Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare
a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului.
Pentru a monitoriza masura in care efectele pe care le are implementarea
obiectivelor PUG asupra mediului, am propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de
mediu relevant.
Avand in vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului
Raport de Mediu, tinand cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru
PUG si de rezultatele evaluarii potentialelor efecte asupra mediului datorate
implementarii acestuia, recomanda urmatoarele masuri de monitorizare:
Obiectivul relevant
pentru mediu
Indicator Frecventa Responsabilitate
1. Monitorizarea implementarii obiectivelor PUG
Crearea si asigurarea
unor spatii de buna
calitate,orientate spre
utilizator, care joaca un
rol important in conditiile
de trai ale populatiei ca
suma a tuturor spectelor
economice, tehnologice,
sociale si ecologice:
-Respectarea POT, CUT;
-Respectarea
aliniamentului;
-Respectarea regimului
de inaltime;
-Amenajarea de spatii
verzi;
-Modul de utilizare
a suprafetelor de teren,
(ha, %);
-Numar de cazuri de
POT si CUT
schimbat fata de
prevederile PUZ (nr.);
-Numar de derogari
de la regulament
pentru schimbari in
functiuni (Nr);
-Distante, inaltimi (m);
Anual; Autoritatea administratiei
publice locale.
Imbunatatirea - Realizarea alimentarii Anual; Autoritatea administratiei
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
168
infrastructurii tehnice:
Realizarea sistemeor
centralizate de
alimentare cu apa si de
canalizare ape uzate;
-Racordarea
constructiilor la reteua
publica de distributie a
apei potabile;
-Racordarea
constructiilor
la reteua de
canalizare ape menajere;
-Asigurarea scurgerii
apelor pluviale la
reteaua colectoare a
acestora;
-Imbunatatirea
infrastructurii de drumuri
cu apa si evacuarii
apelor uzate la toti
consumatorii din zona
(instalatii si grad de
acoperire sau numar
consumatori)
-Numar de drumuri nou
construite sau
modernizate
(numar sau Km),
accesul la proprietati
publice locale.
II. Monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementarii obiectivelor PUG
APA/ Asigurarea calitatii
apelor uzate evacuate
in sistemul de
canalizare si in emisar.
Indicatori de
calitate specifici
apelor uzate
evacuate in
sistemul de canalizare
conform HG
188/2002 cu
completarile si
modificarile ulterioare
prin HG 352/2005
(NTPA 002/2002,
NTPA 001/2002).
-Monitorizarea se va realiza prin Sistemul National de
Supraveghere a calitatii Apelor ABA Buzau Ialomita -
Administratorul retelei de evacuare centralizata din
zona.
Emisiile in apa trebuie monitorizate la nivel de
operator conform cerintelor din autorizatia de mediu si
raportate ABA Buzau Ialomita.
APA/
Asigurarea calitatii apei
potabile
Indicatori de calitate
conform Legii nr.
458/2002
modificata si
completata cu
DSP Buzau
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
169
Legea 311/2004
AER/Mentinerea calitatii
aerului inconjurator sub
valorile limita prevazute
de normele in vigoare.
Programul de
monitorizare a calitatii
factorului de mediu AER
va include urmatoarele
actiuni:
-Monitorizarea calitatii
aerului in zona locuita
potential afectata de
investitia analizata/
concentratii de poluanti in
aerul ambiental in zonele
populate.
-Indicatori de calitate
privind niveluri de
emisii conform
Ordinului 462/1993,
-Verificarea
implementarii
masurilor de protectie
a factorului de mediu
aer.
Inventarul emisiilor in cadrul Sistemului National de
evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului.
-Emisiile in aer si nivelul trebuie monitorizate la nivel
de operator conform cerintelor din autorizatia
de mediu.
ZGOMOT/
Reducerea impactului
produs de zgomot
si vibratii asupra
receptorilor sensibili
Monitorizarea nivelului
de zgomot in
zona cu receptori
sensibili
Indicatori privind
nivelul de
zgomot stabiliti prin
STAS 10009-88 si
Ordinul MS 119/2014
Verificarea
implementarii masurilor
de protectie
impotriva zgomotului
Nivelul de zgomot trebuie monitorizat la nivel de
operator conform cerintelor din autorizatia de mediu.
SANATATE /
Ameliorarea starii de
sanatate a populatiei prin
implementarea de masuri
care sa vizeze asigurarea
dotarilor edilitare si
prevenirea poluarii
datorita noxelor, inclusiv
a poluarii fonice
Indicatori de calitate
prevazuti in Ord. MS
119/2014.
-Indicatori de calitate
pentru emisii si imisii
aer prevazuti
in Ord. 462/1993,
-Indicatori de calitate
privind nivelul de
zgomot sabiliti prin
STAS 10009-88
Structuri teritoriale ale Institutului National de tatistica,
Ministerul Sanatatii Publice, Garda Nationala de
Mediu, ABA Buzau Ialomita.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
170
-Indicatori de calitate
privind apa potabila
stabiliti prin Legea
458/2002 modificata si
completata cu legea
311/2004
-Indicatori de calitate
privind starea apelor
de suprafata stabiliti
prin Ord. 161/2003.
CAPITOLUL 12 REZUMAT NETEHNIC
INFORMATII GENERALE
Denumire proiect: Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Costesti, judetul
Buzau;
Beneficiarul proiectului: Consiliul Local al Comunei Costesti, judetul Buzau.
Autorul atestat al raportului: Arsene Simona – Stanica, inregistrata in Registrul
National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 163.
Proiectant general PUG: S.C. PROIECT BUZAU S.A.
Situatia existenta. Localizare geografica si administrativa.
Localitatile comunei Costesti sunt asezate din punct de vedere geografic la sud-vest
de municipiul Buzau la intersectia paraului Calmatui cu DN 2 - Buzau - Urziceni.
Comuna Costesti cu suprafata de 6082 ha, este amplasata in vecinatatea municipiul
Buzau si are urmatorii vecini:
- la nord – municipiul Buzau si comuna Tintesti;
- la est – comuna Gheraseni;
- la vest – comuna Stalpu;
- la sud – comuna Movila Banului;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
171
Resedinta de comuna este localitatea Costesti ce se afla de o parte si de alta a DN
2 Buzau - Urziceni, intr-o zona de ses, delimitat la nord de albia paraului Calmatui. Satul
are o forma complexa, cu doua nuclee legate intre ele.
Localitatea Pietrosu, a doua ca marime pe comuna in ceea ce priveste numarul
populatiei, este asezata la DJ 203G - Costesti - Stalpu. Forma satului este de tip compact,
delimitat la nord de albia paraului Calmatui. Este una din localitatile vechi ale comunei.
Localitatea Spataru - a treia localitate ca marime din punct de vedere al populatiei,
este asezata in zona de nord a comunei, la intersectia drumurilor nationale DN 2 si DN 2B.
Limita de nord a intravilanului este Padurea Spataru.
Localitatea Budisteni - asezata in partea estica a satului Costesti de o parte si de
alta a drumului comunal DC 156, ce face leagatura cu comuna Gheraseni. Vatra satului are
o forma compacta.
Localitatea Grosani amplasata la DJ 203G este situata la nord de intravilanul
satului Pietrosu, formand un singur corp cu acesta.
Localitatea Gomoesti - este situata la sud-vest de localitatea Spataru, de o parte si
de alta a drumului comunal DC 37.
Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati, care
reclama solutii de eliminare sau diminuare, astfel:
DOMENII DISFUNCTIONALITATI
CIRCULATIE - Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;
- Drumuri in stare proasta care necesita rebilitare;
- Imbracaminti rutiere degradate;
- Strazi si drumuri de interes local in stare proasta;
FOND
CONSTRUIT SI
UTILIZAREA
TERENURILOR
- Necesitatea reconstituirii intravilanului existent, prin introducerea unor
suprafete pretabile pentru constructii si scoaterea suprafetelor improprii
construirii;
- Necesitatea introducerii in intravilanul proupus, conform legislatiei in
vigoare, a suprafetelor de teren pe care au fost aprobate PUZ-uri;
- structura de rezistenta semidurabila cu sisteme traditionale de construire:
paianta, lemn, plansee lemn, finisaje de calitate indoielnica, pentru cladirile
mai vechi de 50 de ani;
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
172
- In unele cazuri nu sunt respectate distantele minime obligatorii fata de
limitele laterale si posterioare ale parcelei conform Codului Civil ;
- parcelele pentru constructii disproportionate dimensional;
- Solicitarea de terenuri pentru construirea de locuinte a creat urmatoarele
probleme:
- Extinderea localitatilor Spataru si Costesti pe terenuri improprii acestui
scop, terenuri unde nivelul panzei freatice este ridicat, salinitatea mare si
exista pericol de inundatii si baltire;
- In aceste zone sunt executate lucrari specifice de imbunatatiri funciare
(canale de desecare, foraje verticale, antene de irigatii), prost intretinute si
care trebuiesc protejate prin interdictii de construire reglementate si de
PUZ-urile aprobate.
ECHIAPAREA
EDILITARA
- Necesitatea punerii in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu
apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu);
- Necesitatea extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de
marire a intravilanului;
- Necesitatea executarii sistemului de canalizare ape uzate, dodat cu statie
de epurare;
- Necesitatea executarii sistemului de alimentare cu gaze naturale;
- Necesitatea realizarii unui spatiu frigorific pentru depozitarea temporara a
cadavrelor de animale, pana la preluarea acestora de catre firma
specializata pentru eliminarea acestora;
- Necesitatea extinderii retelei de alimentare cu energie electrica si a
retelelor de telefonizare, in zonele de marire a intravilanului;
SPATII
PLANTATE,
AGREMENT,
SPORT
- Absenta unor zone de picnic amenajate corespunzator, spatii de joaca;
- Necesitatea amenajarii unei suprafete de 84946 mp spatiu verde, pentru
asigurarea celor 26 mp spatiu verde /locuitor, conform legislatiei in vigoare.
PROBLEME
DE MEDIU
- Deversarea necontrolata a apelor uzate menajere
- Absenta unui sistem de scurgere controlata a apelor pluviale
ZONE
PROTEJATE,
ZONE DE
- situri/monumentele istorice din localitate nu au instituite perimetre de
protectie.
- necesitatea efectuarii de lucrari pentru scaderea nivelului apelor
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
173
PROTECTIE subterane si prevenirea efectelor provocate de inundatii;
- Necesitatea respectaii masurilor propuse in studiul de Evaluare adecvata
pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar pentru care
au fost desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului;-
Necesitatea respectarii masurilor de protectie propuse pentru speciile
protejate in cadrul ariei de interes judetean Padurea Spataru.
OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE PROPUSE DE ADMINISTRATIA LOCALA,
SUNT:
DOMENII OBIECTIVE PROPUSE
CIRCULATIE - Executarea lucrarilor de reabilitare ale traseului drumului national DN 2,
modernizarea drumului judetean DJ 203G si ale drumurilor comunale
DC 37 si DC 156.
- Modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea rigolelor si trotuarelor.
-Trasare si construire de noi strazi in zonele de extindere. Traseul DN 2B
se intersecteaza in zona de nord, limitrofa a intravilanului satului Spataru
cu DN 2 (E 85) si pentru fluidizarea circulației, in aceasta intersectie exista
propunerea de realizare a unui sens giratoriu.
- Reabilitarea statiilor de calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de
asteptare si imbarcare/debarcare in comuna.
- Imbunatatirea mijloacelor de transport in comun prin marirea numarului
de curse intre Buzau si comuna Costesti.
FOND
CONSTRUIT SI
UTILIZAREA
TERENURILOR
- Intravilanul existent s-a marit de la 434,0929ha la 598,5735ha prin
propunerile din prezenta documentatie.
- Extinderea propusa pentru intravilanul existent este de 164,4807ha.
- S-a reconsiderat intravilanul localitatilor, care include atat suprafetele de
teren ocupate de constructii, cat si suprafete care pot fi construite. Pentru
satele Spataru si Costesti s-au elaborat si avizat PUZ-uri, ale caror
reglementari si propuneri au fost peluate garfic in planurile cu Situatia
existenta si disfunctionalitati. Terenurile pe care s-au intocmit PUZ-uri, au
fost concesionate de primarie, pentru constructii de locuinte si functiuni
complementare si introduse conform legislatiei in vigoare in intravilanul
satelor Costesti si Spataru, odata cu avizarea PUZ-urilor.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
174
- In satul Budisteni s-a introdus in intravilan o suprafata de 25,5754 ha de
teren pentru organizarea unei unitati agro-zootehnice.
- Pe raza satului Pietrosu s-a intocmit si avizat un PUZ pentru realizarea
unui parc fotovoltaic trup in suprafata de 9,9377ha.
ECHIAPAREA
EDILITARA
- Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul
pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu);
- Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a
intravilanului;
- Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de
epurare;
- Realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale;
- Realizarea unui spatiu frigorific pentru depozitarea temporara a
cadavrelor de animale, pana la preluarea acestora de catre firma
specializata pentru eliminarea acestora;
- Extinderii retelei de alimentare cu energie electrica si a retelelor de
telefonizare, in zonele de marire a intravilanului;
SPATII
PLANTATE,
AGREMENT,
SPORT
- se propune amenajarea unei zone destinate activitatilor de picnic, in zona
padurii Spataru, precum si amenajarea unei zone tip Aventura Parc;
- Se propune o crestere a suprafetei de spatii verzi amenajate de 53
590mp spatii verzi si 3 000mp cimitir:
- In satul Costesti se va amenaja o baza sportiva in suprafata de
16800 mp si un teren de sport la scoala de 1270mp
Se propune un nou cimitir in suprafata de 3000 mp
- In satul Spataru se vor realiza zonde de spatii verzi in zonele
extinse prin PUZ-uri astfel: complex sportiv S = 19 500mp, scuaruri S = 1
860 mp, parc S = 7 030mp
- In satul Budisteni : scuar S = 7 130mp
Toate spatiile verzi vor fi dotate cu mobilier urban si se vor amenaja, unde
este posibil, spatii de joaca pentru copii.
PROBLEME
DE MEDIU
Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de
epurare;
- Executarea de santuri (rigole), acolo unde nu existã, sau curatarea si
reprofilarea celor existente si intretinerea lor pe tot timpul anului, pentru
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
175
evacuarea apelor pluviale de pe carosabil.
- Atat in zonele de extindere a intravilanului, cat si in zonele neconstruite,
au fost prevazute artere colectoare a cite 6,00 m -7,00m latime, precum si
santuri pentru preluarea apelor pluviale precum si trotuare pentru circulatia
pietonala.
ZONE
PROTEJATE,
ZONE DE
PROTECTIE
- Instituirea zonelor de protectie pentru siturile/monumentele istorice din
localitate.
- Realizarea de lucrari pentru scaderea nivelului apelor subterane si
prevenirea efectelor provocate de inundatii;
- Respectarea masurilor propuse in studiul de Evaluare adecvata pentru
conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar pentru care au fost
desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului;
- Respectarii masurilor de protectie a speciilor protejate in cadrul ariei de
interes judetean Padurea Spataru, propuse.
Evaluarea globala a efectelor generate de implementarea PUG
Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului
genereaza un efect preponderent pozitiv.
Implementarea obiectivelor propuse prin PUG va contribui in principal la limitarea
poluarii factorilor de mediu datorita realizarii sistemelor de canalizare si a statiilor de
epurare, prin implementarea unui management corespunzator al deseurilor.
Extinderea intravilanului nu are impact asupra aerului, apei, solului sau al
biodiversitatii. Nu va fi afectata calitatea acestor factori. Extinderea intravilanului va avea in
schimb efecte benefice pentru mediul socio-economic prin crearea de spatii pentru noi
locuinte.
Realizarea sistemului de canalizare dotat cu statie de epurare are un efect
negativ nesemnificativ in timpul realizarii lucrarilor de constructie asupra aerului din cauza
particulelor de praf ce se pot ridica la saparea santurilor, asupra solului prin modificarea
asezarii acestuia si asupra. Dupa finalizarea lucrarilor acest impact negativ va disparea si
va ramane doar impactul pozitiv: se va imbunati calitatea apelor si a solului deoarece apele
uzate nu mai ajung direct in mediu. Impactul asupra sanatatii este indirect, dar pozitiv:
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
176
apele uzate nu mai ajung in panza freatica. Impactul asupra mediului socio-economic este
pozitiv: se imbunatatesc conditiile de trai ale locuitorilor comunei Balta Alba.
Impactul extinderii sistemelor de alimentare cu apa si gaze naturale, este
similar celui al realizarii sistemului de canalizare si epurare. In perioada lucrarilor pot exista
emisii de praf care pot afecta calitatea aerului, dar acesta nu este rezidual, dispare imediat
dupa finalizarea lucrarilor. Impactul asupra peisajului se manifesta prin aspectul inestetic al
zonei in care se desfasoara lucrarile, dar dupa pozarea conductelor in santurile aferente,
acest aspect va fi inlaturat. Impactul asupra mediului socio-economic este pozitiv prin
imbunatatirea conditiilor de trai ale locuitorilor comunei Balta Alba.
Pe teritoriul administrativ al comunei, exista specii si habitate protejate in cadruluio
retelei ecologice Natura 2000, care pot fi afectate de implementarea obiectivelor propuse in
plan, insa, majoritatea amplasamentelor se desfasoara in interiorul localitatilor unde exista
foarte putine specii salbatice. Efectul asupra acestor specii va fi resimtit numai pe perioada
de desfasurare a lucrarilor de constructie. Dupa finalizarea acestora mediul va reveni la
conditiile initiale.
Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic si valorile materiale nu vor fi afectate
de realizarea lucrarilor propuse in cadrul PUG-ului.
Nu va exista efect rezidual. Dupa terminarea lucrarilor de constructie mediul va
reveni la starea initiala.
Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al Comunei Costesti pe termen
mediu si lung se va concretiza in respectarea tintelor propuse in politicile de mediu
adoptate de legislatie pe factori de mediu.
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU
177
Bibliografie
• Raport privind starea mediului judetul Buzau 2014; • Memoriu general PUG – Comuna Costesti; • Strategia de dezvoltare locala pentru perioada 2014-2020 a comunei Costesti; • Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice- Plan National de Gestionare a
Deseurilor; • Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protectia si ingineria mediului, Editura
Economica, Bucuresti, 1997; • M. Negulescu si colectivul – Protectia mediului inconjurator, Manual general, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1995; • S. Manescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitara a mediului, Editura
Medicala, Bucuresti, 1978; • V. Rojanschi, Mediul inconjurator – Abordari sistematice, Institutul de Cercetari si
Ingineria mediului, Bucuresti 1991. • Regulament de administrare si Fisa de evidenta pentru ariile neturale protejate -
Rezervatia Naturala Balta Alba, comuna Balta Alba; • Regulament de administrare si Fisa de evidenta pentru ariile neturale protejate -
Rezervatia Naturala Balta Amara, comuna Balta Alba; • *** surse de documentare internet
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul protectiei mediului: • OUG 195/ 2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/29.06.2006, cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea 211/2011, privind regimul deseurilor; • H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; • Legea Apelor nr. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004; • Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei; • Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului; • STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate; • STAS 10009/1988 – Acustica urbana; • Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS 1028/2004; • Legea 426/2001 privind regimul deseurilor ; • H.G. 349/2002 privind gestiunea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificata si completata prin H.G. 899/2004; • H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica