percepŃii şiatitudinifaŃădefenomenuldediscriminare...2005 un sondaj de opinie pe un eşantion...
TRANSCRIPT
PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminarePercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminarePercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminarePercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare
Beneficiar
Consiliul NaŃional pentru Combaterea Discriminării
decembrie 2005
Centrul de Sociologie Urbană şi Regională
CURS-SA Str. Tudor Arghezi nr. 21, sector 2, Bucureşti
Tel/fax: +4021-317.88.88 e-mail: [email protected] web: www.curs.ro
2
Introducere
Cercetarea şi-a propus să releve (1) principalele dimensiuni şi caracteristici ale
fenomenului discriminării în România la nivelul anului 2005; (2) realizarea unei tipologii a
percepŃiilor, atitudinilor şi reprezentărilor legate de discriminare din perspectiva experienŃei
directe şi indirecte a populaŃiei; (3) identificarea stereotipurilor şi prejudecăŃilor asociate
intoleranŃei şi discriminării. S-a urmărit de asemenea determinarea gradului de notorietate al
instituŃiilor din România care se ocupă de problema discriminării, precum şi opŃiunile
respondenŃilor cu privire la priorităŃile instituŃionale în combaterea discriminării.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, CURS a realizat la începutul lunii decembrie
2005 un sondaj de opinie pe un eşantion reprezentativ la nivel naŃional. Culegerea datelor s-
a realizat prin interviuri faŃă în faŃă la domiciliul subiecŃilor. Întrebările din chestionar au vizat
forme specifice de discriminare (etnică, religioasă, de gen, de vârstă, faŃă de persoanele
infestate HIV şi faŃă de minorităŃi sexuale) cu referire la contexte diferite de interacŃiune
socială (familie, şcoală, loc de muncă, instituŃii ale autorităŃilor publice, justiŃie, locuri
publice).
Eşantion: Eşantionul a fost de tip stratificat, probabilist, bistadial, are un volum de 1238
persoane şi este reprezentativ pentru populaŃia de 15 ani şi peste a României cu o eroare
tolerată de ±2,8% pentru o probabilitate de 95%.
Criterii de stratificare: 7 provincii istorice plus oraşul Bucureşti, mediu rezidenŃial
(urban-rural), mărimea localităŃii urbane (4 tipuri), structura etnică apopulaŃiei României
Eşantionul a cuprins 79 loclităŃi (41 urbane şi 38 rurale) din cele 41 judeŃe şi Municipiul
Bucureşti, acoperind 93 puncte de eşantionare.
SelecŃia gospodăriilor şi a persoanelor s-a făcut prin metoda aleatoare, iar interviurile s-au
realizat la domiciliul subiecŃilor. Interviurile cu persoanele de etnie maghiară s-au realizat de
către operatori care vorbesc limba maghiară.
3
Rezultatele cercetării I. Aspecte ale contextului psiho-social din România
Starea de spirit a populaŃiei la sfârşitul anului 2005 (determinată prin indicatorii:
percepŃia calităŃii vieŃii în prezent comparativ cu anul trecut şi.percepŃia evoluŃiei calităŃii vieŃii
peste un an) este una negativă, aproape două cincimi din populaŃie considerând că în
prezent viaŃa lor este mai proastă (32%) şi mult mai proastă (7%). Un sfert din populaŃie
apreciază că viaŃa lor s-a schimbat în bine faŃă de anul trecut. În ceea ce priveşte viitorul
apropiat, datele de sondaj relevă un optimism ponderat, doar o treime dintre respondenŃi
considerând că o vor trăi mai bine peste un an.
Tabelul 1. Evaluarea situaŃiei de viaŃă (% din totalul celor care şi-au exprimat opinia )
Mai bună şi mult mai bună
La fel Mai proastă şi mult mai proastă
Comparativ cu anul trecut, cum este în
prezent...? 2005 2005 2005
viaŃa dvs. 25 36 39 viaŃa oamenilor din localitatea dvs. 13 40 47
viaŃa oamenilor din Ńară 9 31 60 Cum credeŃi că veŃi trăi peste un an? 36 31 33
Datele din 2005 – CURS SA- Sondaj de opinie în cadrul studiului “PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare din România”. Datele sondajului nostru se înscriu în parametrii altor cercetări, relevând că, în
continuare, evaluările populaŃiei privind situaŃia de viaŃă sunt într-o măsură mai mare
negative, gradul de pozitivitate/negativitate al evaluărilor râmânând relativ la acelaşi nivel ca
în anii precedenŃi.
(Graficele 1,2,3,4)
Tabelul 2. Care sunt cele mai importante probleme ale populaŃiei în acest context?
Problema
Ordinea ierarhică Media
ponderată 1.Sistemul de asigurări de sănătate 7,66 2.Taxele pentru alcool şi Ńigări 4,35 3.Creşterea economică 7,22 4.Traficul de influenŃă şi nepotismul 5,53 5.Discriminarea 5,03 6.ÎmbunătăŃirea sistemului educaŃional 6,49
4
7.Simplificarea reglementărilor privind deschiderea unei afaceri
4,68
8.Combaterea violenŃei în familie 5,54 9.Crearea de spaŃii de joacă pentru copii 4,63 10.Protejarea mediului înconjurător 5,40
Structura ierarhică a celor 10 probleme (calculată pe baza importanŃei atribuite de
respondenŃi fiecăreia dintre ele pe o scală de la 1-deloc importantă... la 10-foarte
importantă) plasează pe primele trei locuri sistemul de asigurări de sănătate, creşterea
economică şi îmbunătăŃirea sistemului educaŃional (graficul 5). Problema discriminării
ocupă locul 7 în această ierarhie, făcând parte dintr-un grup de patru probleme cu valori
foarte apropiate (“combaterea violenŃei în familie”,” traficul de influenŃă şi nepotismul”,
”protecŃia mediului înconjurător”). Este interesat de consemnat că ierarhia primelor trei
locuri înregistrată pe total eşantion este aceeaşi la bărbaŃi şi femei, tineri şi vârstnici,
persoane cu nivel scăzut şi ridicat de instrucŃie, urban şi rural.
Tabelul 3. ImportanŃa atribuită valorilor morale şi percepŃia respectării lor în România
Care sunt cele mai.. Valori morale Importante Respectate
Respectul pentru ceilalŃi oameni 26,4 8,9 ToleranŃa 3,7 11,6 Respectarea legii 20,9 11,2 Libertatea individului 8,6 11,6 CredinŃa în Dumnezeu 34,7 45,4 Egalitatea 3,9 4,5 Încrederea în oameni, indiferent de etnie 1,1 2,7
Respectul pentru cultura şi tradiŃiile altor popoare 0,8 4,1
“CredinŃa în Dumnezeu”, “respectul pentru ceilalŃi oameni” “şi respectarea legii” ocupă
primele trei locuri în raport cu importanŃa atribuită şi întrunesc 82% dintre opŃiuni (graficul 6).
Deşi valorile morale “respectul pentru ceilalŃi oameni” şi “respectarea legii” sunt percepute
ca foarte importante (locurile II şi III în cadrul ierarhiei), un procent redus din populaŃie
consideră că acestea sunt şi respectate în România .
Primele trei valori morale din ierarhia stabilită pe total eşantion se regăsesc în toate
categoriile socio-demografice analizate, dar ordinea acestora diferă la tineri şi persoanele cu
studii medii (care plasează pe locul I respectul pentru ceilalŃi oameni) şi persoanele cu studii
superioare (unde pe primul loc este respectarea legii).
5
II. PercepŃia egalităŃii de şanse între bărbaŃi şi femei
a. Evaluarea generală a situaŃiei bărbaŃilor şi a femeilor în România
Pe total eşantion, opinia majoritară referitoare la situaŃia bărbaŃilor în raport cu a
femeilor este că situaŃia bărbaŃilor este mai bună decât a femeilor - 48%. Mai exact,
25% dintre respondenŃi consideră că situaŃia este clar mai bună şi 23% este doar puŃin mai
bună. Două cincimi din populaŃie susŃin că femeile şi bărbaŃii din România sunt egali.
(grafic 8)
Tabel 4. Evaluarea generală a situaŃiei bărbaŃilor şi a femeilor în România (% din total opŃiuni)
Total Tineri Bătrâni Şcoală generală
Facul-tate
Necă-sătorit
Căsă-torit Urban Rural
SituaŃia bărbaŃilor din România este clar mult mai bună decât situaŃia femeilor
25 33 23 22 23 28 22 27 21
SituaŃia bărbaŃilor din România este doar puŃin mai bună decât situaŃia femeilor
23 19 22 20 40 23 23 28 16
Femeile din România se află într-o situaŃia evident mult mai bună decât bărbaŃii
6 8 4 5 4 10 6 5 8
SituaŃia femeilor din România este doar cu puŃin mai bună decât situaŃia bărbaŃilor
6 5 6 9 2 5 6 5 9
Femeile şi bărbaŃii din România sunt egali
40 35 45 45 31 34 43 35 46
1) PercepŃia unei situaŃii mai bune a bărbaŃilor în raport cu femeile o întâlnim în mai
mare măsură în rândul persoanelor cu studii superioare (63%), la tineri (52%), la
rezidenŃii în urban (55%). (Asocierea între variabilele respective este semnificativă
statistic).
2) PercepŃia egalităŃii între femei şi bărbaŃi o întâlnim în mai mare măsură la persoane
vârstnice (45%), la absolvenŃii cu maxim 8 ani de şcoală (45%), la persoanele căsătorite
(43%) şi la cei rezidenŃi în rural (46%).
6
3) Cei care percep într-o mai mare măsură că situaŃia femeilor este mai bună ca a bărbaŃilor
sunt persoane cu un nivel de instrucŃie scăzut (14%) şi necăsătoriŃi (15%).
De semnalat că nu există diferenŃe semnificative ale percepŃiei acestui aspect între bărbaŃi
şi femei şi între grupuri etnice. (distribuŃia opŃiunilor pe categorii socio-demografice este
prezentată în graficele de la 80 la 85.
b. PercepŃia asupra conceptului egalităŃii şanselor între bărbaŃi şi femei Datele de sondaj evidenŃiază ca definitorii pentru conceptul de egalitate a şanselor între
femei şi bărbaŃi elementele: “a avea drepturi egale”, “luarea deciziilor în comun” şi “a avea
obligaŃii familiale egale”, care întrunesc în total opŃiunea a 84% dintre respondenŃi. ReŃinem
însă că aproape 3 din 5 respondenŃi (58%) definesc egalitatea dintre bărbaŃi şi femei prin
“a avea drepturi egale”
% Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă a avea drepturi egale 58 Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă a avea acces la aceleaşi profesii 6 Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă a avea obligaŃii familiale egale 11 Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă luarea deciziilor în comun 15 Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă existenŃa înŃelegerii în cadrul cuplului 7 Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă ca ambii parteneri să aibe locuri de muncă
2
Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă ca ambii parteneri să dispună de acelaşi timp liber
1
DistribuŃia consemnată pe total eşantion este relativ aceeaşi şi pe cele 6 categorii socio-
demografice analizate (vezi graficele 13 şi 86...91)
c. Opinii privind existenŃa egalităŃii reale între bărbaŃi şi femei şi percepŃia asupra
motivelor discriminării de gen
Aproape jumătate din populaŃia investigată (48%) apreciază că în prezent, în România, nu
există o egalitate reală între femei şi bărbaŃi; o treime consideră că există egalitate reală, iar
17% nu şi-au exprimat o opinie în acest sens (graficul 15)
Ierarhia motivelor discriminării de gen (graficele 14.1 şi 14.2) relevă, pe de o parte,
percepŃia unei discriminări a femeilor pe piaŃa forŃei de muncă din România (“femeile
lucrează mai mult acasă”, opinie exprimată de aproape jumătate din respondenŃi). Pe de
altă parte, remarcăm persistenŃa unor atitudini tradiŃionaliste exprimate sub forma unor
prejudecăŃi de tipul: “femeile nu pot practica anumite profesii”(40%), “există diferenŃe
biologice între bărbaŃi şi femei”(35%), “morala creştină face diferenŃa între bărbaŃi şi femei”
(24%).
7
Din analiza profilului socio-demografic al persoanelor care consideră că motivul
inegalităŃii între bărbaŃi se datorează faptului că “femeile lucrează mai mult acasă” a rezultat
că acest motiv este susŃinut în mai mare măsură (diferenŃe semnificativ statistic) de femei,
de persoane de vârstă adultă (30-60 ani) şi de persoane din rândul divorŃaŃilor (graficul 98)
Cei care susŃin ca motiv al inegalităŃii de gen faptul că femeile “nu pot practica anumite
profesii” se distribuie în proporŃii cuprinse între 35% şi 45%, pe toate categoriile socio-
demografice analizate, iar diferenŃele între subcategorii nu sunt semnificative
statistic.(graficul 99)
Profilul socio-demografic al persoanelor care au invocat ca motiv al inegalităŃii de gen
“diferenŃele biologice dintre bărbaŃi şi femei” arată că acest motiv este susŃinut în mai mare
măsură (semnificativ statistic) în rândul persoanelor de peste 30 ani, a celor din urban şi în
rândul persoanelor văduve (graficul 100).
d. Atitudini privind rolurile bărbaŃilor şi femeilor în cadrul cuplului.
Datele de sondaj referitoare la acest aspect arată că atitudinea majorităŃii populaŃiei înclină
spre tradiŃionalism şi este marcată de stereotipurile “bărbatul este capul familiei” (76%),
“este mai mult datoria bărbaŃilor să aducă bani în casă”(67%), iar a femeilor”să se ocupe de
treburile casei” (64%).- graficul 16.
Indicele IOPD1, calculat pe baza răspunsurilor la toate cele 6 întrebări referitoare la relaŃiile
în cadrul cuplului, relevă că pe total eşantion acest tip de atitudine are valoarea –6,93 pe o
scală de la –100 (atitudine puternic tradiŃionalistă) la +100 (modernitate puternică).
În raport cu diferite categorii socio-demografice analizate, valorile IOPD arată că atitudini
tradiŃionaliste cu valori mai mari decât media eşantionului se întâlnesc:
- în Oltenia şi Crişana-Maramureş
- în mediul rural pe ansamblu
- la persoanele cu nivel de şcolaritate mai redus (şcoală generală şi profesională)
- la persoanele vârstnice
- în rândul bărbaŃilor
În zona atitudinilor caracterizate de modernitate, se situează persoanele rezidente în
Transilvania şi Banat, persoanele din mediul urban şi cele cu studii superioare. (graficul 96)
1 IOPD (Indicele Opiniei Personale Dominante) se calculează pe baza răspunsurilor unei persoane la mai multe
ăntrebări referitoare la un anumit aspect, în cazul nostru modernitate/tradiŃionalism în cadrul cuplului. Formula
sa de calcul este: [100*(p-n)*(k-ne)/k în care p=răspunsuri pozitive, n=răspunsuri negative, k=numărul de itemi şi ne=numărul răspunsurilor neutre.
8
e. ExperienŃe personale de agresiune verbală şi hărŃuire sexuală
Pe total eşantion, o cincime din respondenŃi au afirmat că în ultimul an o persoană de alt
sex le-a spus glume deocheate folosind un limbaj considerat jignitor.(graficele 9-12). Este
interesant de consemnat că dintre acestea 42% sunt bărbaŃi. Persoanele care au
considerat că s-au aflat în situaŃia de agresiune verbală sunt în mare măsură persoane
tinere, necăsătorite sau în parteneriat.
În rândul femeilor, incidenŃa fenomenului de agresiune verbală sub forma unor “remarci
dure la adresa corpului sau sexualităŃii” adresate de o persoane de alt sex este de 9%.
Acest fenomen este resimŃit în mai mare măsură de persoanelor tinere, de cele cu nivel
mediu de şcolaritate (liceu), necăsătorite, de religie ortodoxă.
7% dintre femei au afirmat că în ultimul an li s-a întâmplat ca o persoană de alt sex să le
facă “propuneri sexuale într-un context neadecvat”. Acestea sunt preponderent tinere,
persoane necăsătorite şi de religie ortodoxă. 18% dintre aceste persoane nu au dorit să
precizeze cine le-a făcut astfel de propuneri., 29% au declarat că acestea au fost făcute
adresate de necunoscuŃi, 16% de colegi, 12% de prieteni şi 8% de vecini.
III. Discriminare (etnică, de boală, orientare sexuală, de vârstă)
a. Reprezentări ale discriminării în diferite contexte sociale
Pentru a ne face o imagine a măsurii în care populaŃia percepe discriminarea anumitor
grupuri sociale, am avut în vedere în studiul nostru 6 categorii cu potenŃial ridicat de
vulnerabilitate în ceea ce priveşte expunerea la comportamente discriminatorii. Întrebările
investigaŃiei au vizat reprezentările asociate fenomenului de discriminare ale acestor
grupuri în 7 tipuri de contexte cu înalt grad de relevanŃă pentru obiectul cercetării (loc de
muncă, relaŃiile cu autorităŃile, în justiŃie, în locurile publice, familie şi şcoală).
Tabelul 5. DistribuŃia valorilor indicelui IOPD calculat pe baza răspunsurilor la întrebarea „Cât de des se întâlneşte în viaŃa de zi cu zi situaŃia ca o persoană să fie tratată diferit fiindcă este...?”
Grupul de referinŃă Valori ale IOPD *)
...maghiar +56,7
...rrom -3,0
...român +83,6
...persoană infestată HIV -14,9
...homosexual -9,5
...persoană în vârstă +30,5 *) IOPD a fost calculat pe baza răspunsurilor la 7 întrebări referitoare la frecvenŃa situaŃiilor în care o persoană este tratată diferit fiincă aparŃine unui grup în cele 7 situaŃii contextuale. IOPD poate lua valori de la –100 la +100. Cu cât valoarea IOPD este mai mare (se apropie de valoarea maximă +100) cu atât, în reprezentările populaŃiei, discriminarea faŃă de grupul respectiv este mai mică.
9
Categoriile de persoane percepute de populaŃie ca fiind cel mai adesea victime ale
discriminării sunt persoanele infestate HIV, homosexualii şi rromii.
Pe categorii socio-demografice se pot constata următoarele particularităŃi:
-existenŃa discriminării faŃă de persoanele infestate HIV este percepută în mai mare
măsură de femei, de tineri, de persoane cu studii liceale şi superioare, de persoanele
rezidente în mediul urban (graficul 94)
-existenŃa discriminării faŃă de homosexuali este percepută de toate categoriile socio-
demografice analizate şi, într-o măsură semnificativ mai mare de tineri (graficul 101).
-în ceea ce priveşte reprezentarea discriminării faŃă de rromi, aici situaŃia este percepută
foarte diferit în interiorul categoriilor analizate: astfel, percep ca existând o discriminare faŃă
de rromi în măsură mai mare (semnificativ statistic) femeile în raport cu bărbaŃii, tinerii în
raport cu adulŃii şi vârstnicii, persoanele cu studii liceale şi superioare în raport cu cei cu un
nivel de instrucŃie mai scăzut, persoanele din urban comparativ cu cele din rural. (graficul
93).
Tabelul 6. PercepŃia discriminării în raport cu locul producerii *) (%)
Contexte ale discriminării
Grupul de referinŃă La angajare
La locul de
muncă
În relaŃie cu
autorităŃile
În justiŃie
În locuri publice
În familie
La şcoală
...maghiar 15 13 10 8 10 5 10
...rrom 68 61 48 39 51 23 40
...român 9 7 7 6 5 4 4
...persoană infestată HIV 66 63 29 24 50 29 60
...homosexual 50 50 31 26 43 32 55
...persoană în vârstă 74 54 17 15 23 16 13 % mediu 47 41 24 20 30 18 30 *) Cifrele reprezintă proporŃia aprecierilor “des” şi “foarte des” la întrebarea “Cât de des credeŃi că se întâlneşte .. o situaŃie de discriminare a grupului respectiv în situaŃiile contextuale... ?” DiferenŃele până la 100% în cadrul fiecărei categorii analizate sunt reprezentate de proporŃiile celor care au aprecieri de “rar” şi “foarte rar” şi ale celor care nu au putut face aprecieri.
Analiza contextelor favorizante pentru comportamentele de discriminare configurează trei
categorii în funcŃie de frecvenŃa percepută a producerii acestora:
- prima categorie vizează accesul şi exercitarea unei ocupaŃii, considerată în
medie de 47, respectiv 41% din populaŃia eşantionului ca fiind un context în care
“foarte des” sau “des” au loc tratamente diferenŃiate; persoanele în vârstă, rromii
şi persoanele infestate HIV sunt considerate a fi cele mai discrinate în acest
context.
10
- a doua categorie de contexte este reprezentată de şcoală şi locuri publice (cu o
pondere de 30% fiecare), unde percepŃia tratamentului diferenŃiat vizează
preponderent persoanele infestate HIV , homosexualii şi rromii.
- a treia categorie este reprezentată de relaŃia cu autorităŃile publice (24%),
justiŃia (20%) şi familia (18%). În interiorul acestei categorii de context
remarcăm ponderile mai mari atribuite discriminării rromilor în “relaŃia cu
autorităŃile” şi în “justiŃie” şi “homosexualilor” şi “persoanelor infestate HIV” în
familie.
(Ierarhizarea contextelor favorizante ale discriminării, după frecvenŃa aprecierilor “des” şi
“foarte des” , pe fiecare grup, este prezentată în graficele 17-22.)
b.ToleranŃa faŃă de minorităŃile sexuale
Aşa cum am văzut, datele de sondaj arată că populaŃia percepe existenŃa unei discriminări a
homosexualilor şi lesbienelor. De asemenea, aceste date relevă o atitudine de toleranŃă
scăzută faŃă de acest grup minoritar. Astfel, 37% dintre subiecŃii investigaŃi consideră că
abrogarea legii privinr interzicerea relaŃiilor homosexuale între adulŃi este un lucru rău, în
timp ce un sfert din populaŃie consideră că este un lucru bun. 25% au declarat că le este
indiferentă această măsură, iar 12% nu şi-au exprimat o părere în acest sens (graficul 23)
Măsurată pe o scală între “tradiŃioanalism” şi “modernism” , atitudinea populaŃiei faŃă de
această minoritate sexuală se plasează în aria de tradiŃionalism (IOPD = -33,1), respectiv
de intoleranŃă. Această atitudine rezultă în sondajul nostru din atitudine de respingere
(persoanele respective se consideră deranjate „mult” şi „foarte mult”) a relaŃiilor sociale
directe cu persoanelor aparŃinând acestei minorităŃi (graficul 24). Astfel, 4 din 5 persoane
consideră că s-ar simŃi deranjate mult şi foarte mult dacă „o persoană de acelaşi sex le-ar
face avansuri” , 75% dacă ”ar afla că un membru al familiei este homosexual”, iar peste
două treimi s-ar considera deranjate dacă „ar afla că unul din profesorii copilului este
homosexual”.
Atitudini mai puternic tradiŃionaliste faŃă de acest grup minoritar sunt manifeste la
persoanele în vârstă, la persoanele cu un nivel de şcolaritate mai scăzut, la cele din mediul
rural, iar, în profil teritorial, la persoanele din regiunile Crişana-Maramureş şi Bucureşti
(graficul 95).
c. Atitudini faŃă de minorităŃile etnice – maghiari şi rromi.
Potrivit datelor prezentate în graficul 25, se poate constata că există o susŃinere
mare a unor atitudini discriminatorii faŃă de rromii din România: 81% împărtăşesc
prejudecata conform căreia „cei mai mulŃi dintre rromi încalcă legea”, 61% sunt de acord cu
11
afirmaŃia „rromii sunt o ruşine pentru România”, circa jumătate dintre persoanele investigate
sunt de acord cu afirmaŃia „Mi-e teamă când mă întâlnesc cu un grup de rromi pe stardă” şi
tot atâŃia consideră că „rromii nu ar trebui să fie lăsaŃi să căsătorească în străinătate pentru
că ne fac de râs”. O cincime din populaŃie crede „că ar ar trebui să existe localuri sau
magazine în care rromii să nu fie primiŃi”.
Românii tind să aibă atitudini diferenŃiate faŃă de anumite revendicări ale etnicilor
maghiari: o atitudine negativă faŃă de utilizarea limbii maghiare în instituŃiile publice (trei
sferturi dintre români consideră că ”maghiarii din România trebuie să folosească în instituŃiile
publice doar limba română”); şi faŃă de asigurarea de către statul român a învăŃământului
superior în limba maternă pentru copiii maghiari (34% sunt de acord, iar 54% nu sunt de
acord); o atitudine uşor pozitivă în ceea ce priveşte asigurarea de către statul român a
învăŃământului în limba maternă (clasele I-XII) pentru copiii maghiari (46% sunt de acord, iar
42% nu sunt de acord, 12% nu s-au pronunŃat). Aceste atitudini se structurează pe fondul
unor atitudini potrivit cărora „maghiarii din România au suficiente drepturi (85%), că „românii
şi maghiarii ar trăi mai bine dacă nu ar fi dezbinaŃi de politicieni”(72%), dar şi percepŃiei
potrivit căreia „interesele maghiarilor din România diferă de cele ale cetăŃenilor
români”(45%). Pe categorii socio-demografice, cei care sunt de acord într-o măsură
semnificativă statistic cu afirmaŃia că „maghiarii din România trebuie să folosească în
instituŃiile publice doar limba română” sunt preponderent persoane vârstnice, persoane cu
nivel de instrucŃie mai scăzut (învăŃământ general), cu rezidenŃa ÎN Bucureşti, Dobrogea,
Moldova, Oltenia şi Banat (toate cu proporŃii peste 80%). Cei care susŃin ideea ca „statul
român să asigure învăŃământ superior în limba maternă pentru maghiari” sunt preponderent
persoane tinere, cu rezidenŃa în Transilvania (în cadrul celorlalte categorii socio-
demografice – sex, nivel de şcolaritate, mediul rezidenŃial) diferenŃele dintre cei care susŃin
şi cei care nu susŃin ideea sunt nesemnificative statistic.
d. Imaginea unor minorităŃi etnice din perspectiva majorităŃii şi a minorităŃilor
etnice.
d1. Cum gândesc românii şi maghiarii despre rromi?
Reprezentările românilor şi maghiarilor despre rromi (grafic 26) sunt dominate de trei
caracteristici (acestea trei întrunesc acordul a peste peste 50% fiecare):
- trăsătura principală vizează domeniul infracŃionalităŃii, 91% dintre românii şi
maghiarii investigaŃi declarându-se de acord cu afirmaŃia “rromii sunt implicaŃi
mai mult în acte cu caracter penal decât celelalte persoane în general” .
- etnia rromă “abuzează de sistemul de ajutor social” – 77%
- românii şi maghiarii sunt de acord că “persoanele de etnie rromă sunt
discriminate pe piaŃa muncii” – 57%, la care se adaugă şi faptul că 30% dintre
12
români şi maghiari consideră că rromii “trăiesc în locuinŃe de calitate mai slabă,
în mare măsură datorită discriminării”.
La rândul lor, rromii consideră că românii îi privesc în primul rând ca fiind “persoane
discriminate pe piaŃa muncii” (73%), ca etnie care contribuie la tezaurul cultural al României
(68%). Ei recunosc, în proporŃie de 56%, că în reprezentarea românilor, persoanele de etnie
rromă sunt implicate mai mult în acte cu caracter penal decât celelalte persoane în general
(56%) şi că românii ştiu că ei trăiesc în locuinŃe de calitate mai slabă în mare măsură
datorită discriminării (54%). – vezi graficul 27.
d2.Cum gândesc românii şi rromii despre maghiari?
Din datele prezentate în graficul 28, rezultă că, în reprezentarea românilor şi
rromilor, maghiarii au o imagine pozitivă. Marea majoritate consideră că maghiarii nu sunt
discriminaŃi pe piaŃa muncii şi a locuinŃelor, că nu abuzează de sistemul de ajutor social ,că
ar fi trataŃi în mod preferenŃial de către autorităŃile publice sau că ar trebui să renunŃe la
cultura lor pentru a fi pe deplin acceptaŃi de către membrii societăŃii comune.
La rândul lor, maghiarii consideră că românii îi percep în primul rând prin contribuŃia lor la
cultura românească (graficul 29).
e.DistanŃa socială faŃă de minorităŃi etnice, religioase şi sexuale şi persoane
cu handicap.
Scala distanŃei sociale măsoară dispoziŃia de acceptare sau evitare a unor minorităŃi sociale
şi se exprimă prin trei indici: Indicele DistanŃei Sociale (IDS), Indicele Contactelor Sociale
(ICS) şi Indicele CalităŃii Contactelor Sociale (ICCS), calculaŃi pe baza răspunsurilor la
întrebarea „SunteŃi de acord/acceptaŃi să vă căsătoriŃi/să aveŃi prieteni/să aveŃi vecini
de locuinŃă/să fie angajat în instituŃia dvs,în profesia dvs/să aibă cetăŃenia dvs...?”
Indicii obŃinuŃi prin aplicarea scalei distanŃei sociale în eşantionul nostru au următoarele
valori:
Tabelul 7 Indici pe total eşantion Grupuri etnice,sociale,religioase faŃă de care se
solicită atitudinea de acceptare/neacceptare IDS*) ICS**) ICCS***)
D6.1. ... un român 1.22 4.78 14.01 D6.2. ...un maghiar 2.06 3.94 10.28 D6.3. ...un rrom 3.19 2.81 6.20 D6.4....homosexuali/lesbiene 3.80 2.20 4.22 D6.5 ... o persoană cu handicap fizic 2.72 3.28 7.64 D6.6 ...o persoană cu handicap psihic 3.59 2.41 4.86 D6.7 ...o persoană în vârstă (peste 65 ani) 2.44 3.57 8.48 D6.8 ... o persoană tânără (sub 30 ani) 2.19 3.81 9.61 D6.9 ...o persoană de altă cetăŃenie 2.13 3.87 10.02 D6.10...o persoană care să aibe altă credinŃă religioasă/religie 2.31 3.69 9.32
13
Notă: *) IDS – Indicele distanŃei sociale – este dat de numărul posibilităŃilor de contact social cu persoanele aparŃinând altor grupuri (etnice,sociale,religioase..) şi poate lua valori între 1 (distanŃă socială redusă – au fost refuzate mai puŃine situaŃii de contact social) şi 5 (distanŃă socială maximă – au fost refuzate mai multe situaŃii de contact). Valoarea minimă reprezintă o atitudine intens pozitivă faŃă de grupurile repective, iar valoarea 5 reprezintă o atitudine de acceptare slabă. **)ICS – Indicele contactelor sociale - poate lua valori între 5 (atitudine intens pozitivă) şi 1 (atitudine negativă). Aceast indice este intr-o relaŃie invers proporŃională cu IDS ***)ICCS – Indicele calităŃii contactelor sociale – rezultată din suma scorurilor la itamii scalei, în care 15 reprezintă acceptare foarte puternică (maximă deschidere faŃă de respectivul grup) şi 1 acceptare slabă (minimă deschidere faŃă de repectivul grup). DistribuŃia valorilor după indicii IDS şi ICS arată o distanŃă socială mai mare (au fost
refuzate mai multe situaŃii de contact) faŃă de homosexuali/lesbiene, persoane cu handicap
psihic, rromi. În raport cu valorile ICCS, se poate constata că ierarhia este
aceeaşi,respectiv un grad de acceptare scăzut faŃă de grupurile homosexuali/lesbiene,
persoane cu handicap psihic şi rromi.
DistribuŃia valorilor indicelui ICCS pe categorii socio-demografice este următoarea:
Tabelul 8 - Indicele calităŃii contactelor sociale, pe etnii, grupe de vârstă şi sexe ICCS calculat pe gupele.. Grupuri
etnice,sociale,religioase faŃă de care se solicită atitudinea de acceptare/neacceptare
Români Maghiari Rromi BărbaŃi Femei Între 15-29 ani
Între 30-59 ani
60 ani şi
peste D6.1. ... un român 13,03 12,29 13,96 14,05 14,26 13,85 14,08 D6.2. ...un maghiar 19,0 9,87 10,47 10,12 10,24 10,31 10,25 D6.3. ...un rrom 5,88 7,22 6,72 5,77 6,83 6,07 5,80 D6.4....homosexuali/lesbiene 4,20 4,48 3,51 4,27 4,17 5,04 4,23 3,22 D6.5 ... o persoană cu handicap fizic 7,49 9,27 7,82 7,62 7,66 7,53 7,91 7,21
D6.6 ...o persoană cu handicap psihic 4,75 6,33 5,23 4,92 4,82 4,80 4,93 4,80
D6.7 ...o persoană în vîrstă (peste 65 ani) 8,37 9,78 8,52 8,40 8,54 7,61 8,47 9,34
D6.8 ... o persoană tânără (sub 30 ani) 9,56 10,20 10,24 9,91 9,37 11,03 9,36 8,63
D6.9 ...o persoană de altă cetăŃenie 9,91 11,44 10,20 10,38 9,72 10,51 10,09 9,36
D6.10...o persoană care să aibă altă credinŃă religioasă/religie
9,06 12,60 9,54 9,54 9,14 9,35 9,51 8,93
În raport cu etnia, se constată că grupurile faŃă de care există un nivel l scăzut de acceptare
sunt aceleaşi atât la nivelul populaŃiei majoritare, cât şi la nivelul celor două etnii analizate.
Etnicii maghiari au o atitudine mai tolerantă atât pe ansamblu, dar mai ales faŃă de rromi,
persoanele cu handicap fizic sau psihic, persoane de o altă religie.
Tinerii, comparativ cu bătrânii sunt mai toleranŃi faŃă de rromi, homosexuali, de tineri (grupul
de care aparŃin), faŃă de persoanele de altă cetăŃenie şi de altă credinŃă religioasă.
14
(Reprezentarea grafică a distribuŃiei răspunsurilor pe scala distanŃei sociale este prezentată
în graficele 30-33, iar profilele pe categorii socio-demografice după ICCS sunt prezentate în
graficele 51- 67)
f.Diversitatea culturală a reŃelelor sociale.
Analiza diversităŃii reŃelelor sociale prin criteriile “existenŃa unor prieteni sau rude în
cercul de cunoştinŃe”, relevă că circa o treime din populaŃie are rude de altă religie, un sfert
au rude de altă etnie, o cincine are rude persoane cu handicap. Doar 1% din populaŃie a
declarat că are rude din rândul homosexualilor sau persoanelor infestate HIV. ProporŃiile
sunt mai mari atunci când ne referim la prezenŃa prietenilor în cercul de cunoştinŃe al
subiecŃilor investigaŃi., dar structura ierarhică pe grupurile mai sus prezentate este aceeaşi:
circa jumătate din poppulaŃie au prieteni persoane de altă religie sau de altă etnie, 31% au
prieteni persoane cu handicap, 2% homosexuali şi 1% au prieteni persoane infestate
HIV(vezi graficul 34)
Modul în care se distribuie diversitatea reŃelelor sociale pe categorii socio-demografice,
inclusiv în profil teritorial, este prezentat în graficele 68-79)
În ceea ce priveşte identitatea socială (apartenenŃa la grup majoritar/minoritar sau
neapartenenŃa la un grup) în societatea românească, din datele prezentate în graficul 35
rezultă că identificarea cu grupul majoritar,respectiv minoritar se structurează după criteriile
etnie şi credinŃă religioasă, potrivit structurii populaŃiei la nivel naŃional. ProporŃiile cele mai
mari de persoane care au declarat că nu aparŃin grupului majoritar sau minoritar se
înregistrează în raport cu vârsta (28%) şi veniturile (26%).
IV. ExperienŃe personale de discriminare – graficele 36-40
V.Notorietatea instituŃiilor care se ocupă de problemele discriminării
şi încrederea în CNCD– graficele 41-42, 44-45
VI.PriorităŃi instituŃionale în combaterea discriminării şi măsuri acŃionale împotriva
discriminării – graficele 43 şi 46
VII.Mass-media şi discriminarea – graficele 47-50
15
PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare
Raport metodologic
Beneficiar
Consiliul NaŃional pentru Combaterea Discriminării
decembrie 2005
Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS-SA
Str. Tudor Arghezi nr. 21, sector 2, Bucureşti Tel/fax: +4021-317.88.88 e-mail: [email protected] web: www.curs.ro
16
Raport metodologic la studiul
PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare
1.Obiectivele cercetării
Cercetarea şi-a propus să releve (1) principalele dimensiuni şi caracteristici ale
fenomenului discriminării în România la nivelul anului 2005; (2) realizarea unei tipologii a
percepŃiilor, atitudinilor şi reprezentărilor legate de discriminare din perspectiva experienŃei
directe sau indirecte a populaŃiei; (3) identificarea stereotipurilor şi prejudecăŃilor asociate
intoleranŃei şi discriminării. S-a urmărit de asemenea determinarea gradului de notorietate al
instituŃiilor din România care se ocupă de problema discriminării, precum şi opŃiunile
respondenŃilor cu privire la priorităŃile instituŃionale în combaterea discriminării.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, CURS a realizat la începutul lunii decembrie
2005 un sondaj de opinie pe un eşantion reprezentativ la nivel naŃional. Culegerea datelor s-
a realizat prin interviuri faŃă în faŃă la domiciliul subiecŃilor. Întrebările din chestionar au vizat
forme specifice de discriminare (etnică, religioasă, de gen, de vârstă, faŃă de persoanele
infestate HIV şi faŃă de minorităŃi sexuale), cu referire la contexte diferite de interacŃiune
socială (familie, şcoală, loc de muncă, instituŃii ale autorităŃilor publice, justiŃie, locuri
publice).
2. Caracteristicile sondajului de opinie.
2.1.Eşantionul
♦ Volumul eşantionului: 1238 persoane de 15 ani şi peste. Pentru a asigura
posibilitatea unei analize independente a distribuŃiei răspunsurilor pe categoriilor etnice,
eşantionul a fost calculat conform criteriilor de stratificare stabilite, pentru un volum de
1100 persoane. Restul de 138 persoane au fost selectate numai din categoriile etnice
maghiară şi rromă. Analiza finală a datelor s-a realizat pe eşantionul ponderat. Criteriile
de ponderare au fost ponderea populaŃiei de etnie maghiară şi rromă în total populaŃie.
♦ Tipul eşantionului : stratificat, probabilist, bistadial
♦ Criterii de stratificare: 7 provincii istorice plus oraşul Bucureşti, mediu rezidenŃial
(urban-rural), mărimea localităŃii urbane (4 tipuri), structura etnică a populaŃiei României
♦ Eşantionare: selecŃia probabilistă a localităŃilor (41 urbane şi 38 rurale) din cele 41
judeŃe şi Municipiul Bucureşti, precum şi a persoanelor din 93 puncte de eşantionare.
17
♦ Reprezentativitate. Eşantionul ponderat este reprezentativ pentru populaŃia de15 ani
şi peste a României, cu o eroare tolerată de +/- 2,8%, la o probabilitate de 95%.
♦ Eşantionul are la bază datele din Recensământului populaŃiei 2002 şi Rapoartele
Comisiei NaŃionale de Statistică din 2005.
SelecŃia gospodăriilor şi a persoanelor s-a făcut prin metoda aleatoare, iar interviurile
s-au realizat la domiciliul subiecŃilor. Interviurile cu persoanele de etnie maghiară s-au
realizat de către operatori care vorbesc limba maghiară.
Ancheta de teren s-a desfăşurat în perioada 30 noiembrie – 9 decembrie 2005
Profilul eşantionului
Indicatori de calitate a eşantionului Date la nivel de total populaŃie
Eşantion CURS (nov.2005)
% femei de 15 ani şi peste 52% 54,8% Vârstă medie femei (ani) bărbaŃi (ani)
46,4% 44,0%
44,7% 45,6%
% absolvenŃi studii superioare în populaŃia de 15 ani şi peste
10,5% 12,9%
% persoane căsătorite în populaŃia de 15 ani şi peste 58,1% 58,2%
Structura confesională: Ortodocşi Romano-catolici Greco-catolici ProtestanŃi,neoprotestanŃi, alte religii, religii nedeclarate
86,8% 4,7% 0,9%
7,6%
88,7% 3,8% 1,1%
6,4%
2.2 Instrumentul de cercetare
Chestionarul cuprinde 14 secŃiuni ce au vizat următoarele aspecte:
1.Contextul psiho-social actual
2.Egalitatea de şanse între bărbaŃi şi femei
- agresiuni verbale şi hărŃuire sexuală
- percepŃii asupra conceptului”egalităŃii şanselor”
- percepŃii asupra motivelor discriminării de gen
- atitudini privind rolurile bărbaŃilor şi femeilor
18
3.Reprezentări ale discriminării etnice, pe bază de boală, orientări sexuale şi
vârstă
4.ToleranŃă faŃă de minorităŃile sexuale
5.ToleranŃă faŃă de minorităŃile etnice din perspectiva majorităŃii şi a minorităŃilor
etnice
6.DistanŃa socială faŃă de persoane cu handicap, minorităŃi etnice, religioase şi
sexuale
7.Diversitatea etnică şi culturală a reŃelelor sociale ale respondenŃilor
8.Identitatea socială
9.ExperienŃe personale de discriminare
10.Notorietatea instituŃiilor care se ocupă de problema discriminării
11.PriorităŃi instituŃionale în combaterea discriminării
12.Măsuri acŃionale percepute ca necesare împotriva discriminării
13.Capital şi consum cultural
14.Date socio-demografice.
Pe lângă întrebările închise (cu variante de răspuns precodificate), chestionarul
cuprinde şi 12 întrebări deschise, ale căror răspunsuri au fost codificate şi etichetate
ulterior. Ele se găsesc în baza de date, cu titulatura de variabilă “rec”.
Chestionarul cu rezultatele cercetării este prezentat în anexa I a acestui Raport
Metodologic. Rezultatele sub formă grafică sunt prezentate într-un caiet special, iar
baza de date în sormat SPSS este anexată pe suport electronic.
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
14.2
Per
cepŃi
i asu
pra
mo
tive
lor
dis
crim
inări
i de
gen
"Car
e cr
edeŃ
i că a
r p
ute
a fi
mo
tive
le p
entr
u c
are
nu
exi
stă e
gal
itat
e în
tre
fem
ei ş
i bărb
aŃi?
"
48%
40%
35%
31%
24%
23%
18%
3%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
Fem
eile
lucr
ează
mai
mul
t aca
săF
emei
le n
u po
tpr
actic
a an
umite
prof
esii
Exi
stă
dife
renŃ
ebi
olog
ice
într
ebă
rbaŃ
i şi f
emei
Edu
caŃia
prim
itădi
feră
într
e fe
te ş
ibă
ieŃi
Mor
ala
creş
tină
face
dife
renŃ
a în
tre
bărb
aŃi ş
i fem
ei
Bă
rbaŃ
ii lu
crea
zăm
ai m
ult l
a lo
cul
de m
uncă
Legi
lede
zava
ntaj
ează
fem
eile
Legi
lede
zava
ntaj
ează
bărb
aŃii
Ră
spu
ns
mu
ltip
lu-
pro
cen
te c
alcu
late
din
opŃi
un
ile e
xpri
mat
e p
entr
u f
ieca
re m
oti
v în
par
te
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
3%
22%
36%
32%
7%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
Mul
t mai
bună
Mai
bună
La fe
lM
ai p
roas
tăM
ult m
ai p
roas
tă
1. C
um
est
e vi
aŃa
dvs
. în
pre
zen
t, c
om
par
ativ
cu
an
ul t
recu
t?
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
1%
11%
36%
37%
6%
9%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
Mul
t mai
bună
Mai
bună
La fe
lM
ai p
roas
tăM
ult m
ai p
roas
tăN
S,N
R
2. C
um
est
e vi
aŃa
oam
enilo
r d
in lo
calit
atea
dvs
. în
pre
zen
t, c
om
par
ativ
cu
an
ul t
recu
t?
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
1%
6%
26%
43%
8%
16%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
Mul
t mai
bună
Mai
bună
La fe
lM
ai p
roas
tăM
ult m
ai p
roas
tăN
S,N
R
3. C
um
est
e vi
aŃa
oam
enilo
r d
in Ń
ară î
n p
reze
nt,
co
mp
arat
iv c
u a
nu
l tre
cut?
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
3%
29%
27%
24%
4%
13%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
Mul
t mai
bin
eM
ai b
ine
Apr
oxim
ativ
la fe
lM
ai p
rost
mul
t mai
pro
stN
S,N
R
4. C
um
cre
deŃ
i că v
eŃi t
răi p
este
un
an
?
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
5. Ie
rarh
ia p
rob
lem
elo
r co
nsi
der
ate
a fi
mai
imp
ort
ante
în a
cest
mo
men
t în
Ro
mân
ia
7,66
7,22
6,49
5,54
5,53
5,4
5,03
4,68
4,63
4,35
12345678910
Sis
tem
ul d
eas
igură
ri de
sănă
tate
Creşte
rea
econ
omică
Îmbu
nătăŃir
easi
stem
ului
educ
aŃio
nal
Com
bate
rea
viol
enŃe
i în
fam
ilie
Tra
ficul
de
influ
enŃă
şi
nepo
tism
ul
Pro
teja
rea
med
iulu
iîn
conj
ură
tor
Dis
crim
inar
eaS
impl
ifica
rea
regl
emen
tăril
orpe
ntru
desc
hide
rea
unei
afac
eri
Cre
area
spaŃii
lor
de jo
acă
pen
tru
copi
i
Tax
ele
pent
rual
cool
şi Ń
igă
ri
Med
ia a
pre
cier
ilor
pe
scal
a 1
=n
u mă
inte
rese
ază
......
10=
pro
ble
mă
fo
arte
imp
ort
antă
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
6. Ie
rarh
ia v
alo
rilo
r m
ora
le d
upă
imp
ort
anŃa
atr
ibu
ită
şi mă
sura
res
pec
tări
i lo
r în
Ro
mân
ia
35%
26%
21%
8%
4%4%
1%1%
45%
9%11
%12
%12
%
4%3%
4%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Cre
dinŃă
înD
umne
zeu
Res
pect
pen
tru
ceila
lŃiR
espe
ct faŃă
de
lege
Libe
rtat
eain
divi
dulu
iT
oler
anŃă
Ega
litat
eÎn
cred
ere
în a
lŃioa
men
i, in
dife
rent
de o
rigin
ea lo
ret
nică
Res
pect
faŃă
de
cultu
ra ş
i tra
diŃii
leal
tor
pers
oane
More important for respondents
More respected in Romania
Iera
rhiz
are
du
pă
pri
mu
l cri
teri
u -
imp
ort
anŃa
atr
ibu
ită
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
7. C
ât d
e d
es m
erg
eŃi l
a b
iser
ică?
1%
7%
29%
51%
12%
7%9%
28%
44%
12%
1%3%
11%
41%
44%
3%4%
12%
32%
49%
4%
60%
36%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
În fi
ecar
e zi
De
2-3
ori p
e să
ptam
ană
De
2-3
ori p
e lu
năD
e câ
teva
ori
pe a
nN
icio
dată
Să ascultaŃi slujba
Să vă rugaŃi
Să vă sfătuiŃi cu preotul
Să vă întâlniŃi cu alŃi oameni
Să vă spovediŃi
Po
nd
eri d
in t
ota
l eş
anti
on
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
8. D
acă a
r fi
să f
aceŃ
i o e
valu
are
gen
erală a
sit
uaŃ
iei bărb
aŃilo
r şi a
fem
eilo
r în
mo
men
tul d
e faŃă
în
Ro
mân
ia,c
are
din
tre
afir
maŃ
ii p
rivi
nd
sit
uaŃ
ia bărb
aŃilo
r şi f
emei
lor
vi s
e p
are
că r
efle
ctă s
itu
aŃia
ad
evăra
tă d
in R
om
ânia
?
38%
23%
22%
6%6%
5%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
Fem
eile
şi bă
rbaŃ
ii su
nteg
ali
Situ
aŃia
bă
rbaŃ
ilor
este
clar
mai
bună
dec
ât a
fem
eilo
r
Situ
aŃia
bă
rbaŃ
ilor
este
doar
puŃ
in m
ai b
ună
decâ
t a fe
mei
lor
Fem
eile
se
află
într
-osi
tuaŃ
ie e
vide
nt m
aibu
nă c
a bă
rbaŃ
ii
Situ
aŃia
fem
eilo
r es
tedo
ar c
u puŃin
mai
bună
decâ
t a bă
rbaŃ
ilor
NS
,NR
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
9. A
gre
siu
ni v
erb
ale şi hărŃ
uir
e se
xuală
"În
ult
imu
l an
, vi s
-a în
tâm
pla
t ca
o p
erso
ană d
e al
t se
x...?
"
20%
7%
5%
0%5%10%
15%
20%
25%
Să vă s
pună
glu
me
deoc
hiat
e,în
tr-u
n lim
baj j
igni
tor
Să fa
că r
emar
ci d
ure
la a
dres
a co
rpul
ui s
au s
exua
lităŃii
dvs.
Să vă fa
că p
ropu
neri
sexu
ale,
într
-un
cont
ext n
eade
cvat
Po
nd
eri a
le ră
spu
nsu
rilo
r af
irm
ativ
e.
Dif
erenŃe
le p
ână
la 1
00%
în c
adru
l fie
căre
i cat
ego
rii s
un
t re
pre
zen
tate
de
răsp
un
suri
le n
egat
ive
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
14.1
Per
cepŃi
i asu
pra
mo
tive
lor
dis
crim
inări
i de
gen
"Car
e cr
edeŃ
i că a
r p
ute
a fi
mo
tive
le p
entr
u c
are
nu
exi
stă e
gal
itat
e în
tre
fem
ei ş
i bărb
aŃi?
"
22%
18%
16%
14%
11%
10%
8%
1%
0%5%10%
15%
20%
25%
Fem
eile
lucr
ează
mai
mul
t aca
săF
emei
le n
u po
tpr
actic
a an
umite
prof
esii
Exi
stă
dife
renŃ
ebi
olog
ice
într
ebă
rbaŃ
i şi f
emei
Edu
caŃia
prim
itădi
feră
într
e fe
te ş
ibă
ieŃi
Bă
rbaŃ
ii lu
crea
zăm
ai m
ult l
a lo
cul
de m
uncă
Mor
ala
creş
tină
face
dife
renŃ
a în
tre
bărb
aŃi ş
i fem
ei
Legi
lede
zava
ntaj
ează
fem
eile
Legi
lede
zava
ntaj
ează
bărb
aŃii
Ră
spu
ns
mu
ltip
lu-
pro
cen
te c
alcu
late
din
to
tal m
oti
ve e
xpri
mat
e
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
16. A
titu
din
i pri
vin
d r
olu
rile
bărb
aŃilo
r şi f
emei
lor
"Măsu
ra în
car
e su
nteŃi
sau
nu
de
aco
rd c
u u
rmăto
arel
e af
irm
aŃii.
."
18%
42%
61%
64%
67%
76%
0%10
%20
%30
%40
%50
%60
%70
%80
%
Mun
cile
cas
nice
sun
t cel
e m
ai uşoa
rem
unci
Bă
rbaŃ
ii po
t creşte
cop
ii la
fel d
e bi
ne c
afe
mei
le
Fem
eia
este
stă
pâna
cas
ei
Est
e m
ai m
ult d
ator
ia fe
mei
lor
să s
eoc
upe
de tr
ebur
ile c
asei
Est
e m
ai m
ult d
ator
ia bă
rbaŃ
ilor
săad
ucă
ban
i în
casă
Bă
rbat
ul e
ste
capu
l fam
iliei
Po
nd
eri a
le ră
spu
nsu
rilo
r "a
cord
" ş
i "ac
ord
to
tal"
D
ifer
enŃe
le p
ână
la 1
00%
în c
adru
l fie
căre
i afi
rmaŃ
ii su
nt
rep
reze
nta
te d
e d
ezac
ord
şi d
ezac
ord
to
tal
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
17.C
ât d
e d
es s
e în
tâln
eşte
în v
iaŃa
de
zi c
u z
i sit
uaŃ
ia c
a o
per
soană să f
ie t
rata
tă d
ifer
it
fiin
dcă
est
e m
agh
iar?
15%
13%
10%
10%
10%
8%
5%
0%2%4%6%8%10%
12%
14%
16%
La a
ngaj
area
într
-un
loc
de m
uncă
La lo
cul d
e m
uncă
La ş
coală
În r
elaŃ
iile
cuau
torităŃil
eÎn
locu
rile
publ
ice
În ju
stiŃi
eÎn
fam
ilie
Po
nd
eri a
le a
pre
cier
ilor
"des
" ş
i "fo
arte
des
"
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
18.C
ât d
e d
es s
e în
tâln
eşte
în v
iaŃa
de
zi c
u z
i sit
uaŃ
ia c
a o
per
soană să f
ie t
rata
tă d
ifer
it
fiin
dcă
est
e rr
om
?
68%
61%
51%
48%
40%
39%
23%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
La a
ngaj
area
într
-un
loc
de m
uncă
La lo
cul d
e m
uncă
În lo
curi
publ
ice
În r
elaŃ
iile
cuau
torităŃil
eLa
şco
ală
În ju
stiŃi
eÎn
fam
ilie
Po
nd
eri a
le a
pre
cier
ilor
"des
" ş
i "fo
arte
des
"
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
19.C
ât d
e d
es c
red
eŃi că s
e în
tâln
eşte
în v
iaŃa
de
zi c
u z
i sit
uaŃ
ia c
a o
per
soană să f
ie t
rata
tă d
ifer
it
fiin
dcă
est
e ro
mân
?
9%
7%7%
6%
5%
4%4%
0%1%2%3%4%5%6%7%8%9%10%
La a
ngaj
area
într
-un
loc
de m
uncă
La lo
cul d
e m
uncă
În r
elaŃ
iile
cu a
utor
ităŃil
eÎn
just
iŃie
În lo
curil
e pu
blic
eLa
şco
ală
În fa
mili
e
Po
nd
eri a
le a
pre
cier
ilor
"des
" ş
i "fo
arte
des
"
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
23C
on
sid
eraŃ
i că a
bro
gar
ea le
gii
pri
vin
d in
terz
icer
ea r
elaŃ
iilo
r h
om
ose
xual
e în
tre
adu
lŃi
este
un
lucr
u b
un
sau
rău
?
Indi
fere
nt25
%
Bun
26%
Nu ştiu
12%
Ră
u37
%
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
24. C
ât d
e m
ult
cre
deŃ
i că v
-ar
der
anja
...? 49
%51%
57%
61%
67%
75%
81%
0%10
%20
%30
%40
%50
%60
%70
%80
%90
%
Să
aveŃi
un c
oleg
de
mun
căho
mos
exua
l
Să
ved
eŃi p
e st
radă
doi
bă
rbaŃ
i tin
ându
-se
de
mână
Să
aflaŃi
că m
edic
ul d
e fa
mili
e es
teho
mos
exua
l
Să
aflaŃi
că u
nul d
intr
e pr
iete
nii d
vs.
este
hom
osex
ual
Să
aflaŃi
că u
nul d
in p
rofe
sorii
cop
ilulu
idv
s. e
ste
hom
osex
ual
Să
aflaŃi
că u
n m
embr
u al
fam
iliei
est
eho
mos
exua
l
Dacă
o p
erso
ană
de
acel
aşi s
ex c
udv
s. v
-ar
face
ava
nsur
i
Po
nd
eri a
le a
pre
cier
ilor
"mu
lt" ş
i "fo
arte
mu
lt"
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
25. T
ole
ranŃă
faŃă d
e m
ino
rităŃi
În c
e mă
sură
su
nteŃi
de
aco
rd c
u u
rmă
toar
ele
afir
maŃ
ii..?
22%
37%
43%
50%52
%
52%
61%
71%73
%
81%83
%
0%10
%20
%30
%40
%50
%60
%70
%80
%90
%
Ar
treb
ui să e
xist
e lo
calu
ri sa
u m
agaz
ine
în c
are
rrom
ii să
nu
fie p
rimiŃi
Sta
tul r
omân
treb
uie
să a
sigu
re c
opiil
or m
aghi
ari î
nvăŃă
mân
t în
limba
mat
ernă
pen
tru
învăŃă
mân
t sup
erio
r
Inte
rese
le m
aghi
arilo
r di
n R
omân
ia d
iferă
de
cele
ale
cetăŃe
nilo
r ro
mân
i
Sta
tul r
omân
treb
uie
să a
sigu
re c
opiil
or m
aghi
ari î
nvăŃă
mân
t în
limba
mat
ernă
pen
tru
clas
ele
I-X
II
Rro
mii
nu a
r tr
ebui
lăsaŃi
să călă
tore
ască
în s
trăinăta
te
Mi-e
teamă c
ând
mă în
tâln
esc
cu u
n gr
up d
e rr
omi p
e st
radă
Rro
mii
sunt
o r
uşin
e pe
ntru
Rom
ânia
Mag
hiar
ii di
n R
omân
ia tr
ebui
e să
folo
seas
că în
inst
ituŃii
le p
ublic
e do
ar li
mba
rom
ână
Rom
ânii şi m
aghi
arii
ar trăi m
ai b
ine
dacă
nu
ar fi
dez
binaŃi
de p
oliti
cien
i
Cei
mai
mulŃi
rrom
i înc
alcă
legi
le
Mag
hiar
ii di
n R
omân
ia a
u su
ficie
nte
drep
turi
Po
nd
eri a
le a
pre
cier
ilor
"aco
rd" şi "
aco
rd t
ota
l"
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
26. C
um
gân
des
c ro
mân
ii şi m
agh
iari
i des
pre
rro
mi
10%
19%
30%35
%
41%
49%
57%
77%
91%
0%10
%20
%30
%40
%50
%60
%70
%80
%90
%10
0%
Fă
ră e
i,Rom
ânia
ar
avea
rez
ulta
te m
ai s
labe
la n
ivel
ul s
port
ului
inte
rnaŃ
iona
l
Pen
tru
a fi
depl
in a
ccep
taŃi
de că
tre
mem
brii
soci
etăŃii
rom
âne,
treb
uie
săre
nunŃ
e la
cul
tura
lor
Tră
iesc
în lo
cuinŃe
de
calit
ate
mai
sla
bă, î
n m
are
mă
sură
dat
orită
dis
crim
ină
rii
Sun
t tra
taŃi
într
-un
mod
pre
fere
nŃia
l de
cătr
e au
torităŃil
e pu
blic
e
Con
trib
uie
la c
ultu
ra r
omână
Sun
t atâ
t de
dife
riŃi î
ncât
nic
ioda
tă n
u vo
r fi
pe d
eplin
acc
eptaŃi
de că
tre
mem
brii
soci
etăŃii
rom
âne
Per
soan
ele
de e
tnie
rom
a su
nt d
iscr
imin
ate
pe p
iaŃa
mun
cii
Abu
zează
de
sist
emul
de
ajut
or s
ocia
l
Tră
iesc
în lo
cuinŃe
de
calit
ate
mai
sla
bă, î
n m
are
mă
sură
dat
orită
dis
crim
ină
rii
Po
nd
eri a
le p
erso
anel
or
care
su
nt
de
aco
rd c
u r
esp
ecti
vele
afi
rmaŃ
iile.
..
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
27. C
um
gân
des
c rr
om
ii că
su
nt
văzuŃi
de
rom
âni
15%
31%
39%
39%42
%
54%56
%
68%
73%
0%10
%20
%30
%40
%50
%60
%70
%80
%
Pen
tru
a fi
depl
in a
ccep
taŃi
de că
tre
mem
brii
soci
etăŃii
rom
âne,
treb
uie
săre
nunŃ
e la
cul
tura
lor
Fă
ră e
i,Rom
ânia
ar
avea
rez
ulta
te m
ai s
labe
la n
ivel
ul s
port
ului
inte
rnaŃ
iona
l
Sun
t atâ
t de
dife
riŃi î
ncât
nic
ioda
tă n
u vo
r fi
pe d
eplin
acc
eptaŃi
de că
tre
mem
brii
soci
etăŃii
rom
âne
Abu
zează
de
sist
emul
de
ajut
or s
ocia
l
Sun
t tra
taŃi
într
-un
mod
pre
fere
nŃia
l de
cătr
e au
torităŃil
e pu
blic
e
Per
soan
ele
de e
tnie
rom
a su
nt d
iscr
imin
ate
pe p
iaŃa
mun
cii
Tră
iesc
în lo
cuinŃe
de
calit
ate
mai
sla
bă, î
n m
are
mă
sură
dat
orită
dis
crim
ină
rii
Con
trib
uie
la c
ultu
ra r
omână
Pro
cen
te a
le p
erso
anel
or
care
şi-
au e
xpri
mat
aco
rdu
l cu
afi
rmaŃ
iile.
.
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
28. C
um
gân
des
c ro
mân
ii şi r
rom
ii d
esp
re m
agh
iari
5%
7%
9%
10%11
%12%
16%17
%
44%
0%5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Tră
iesc
în lo
cuinŃe
de
calit
ate
mai
sla
bă, î
n m
are
mă
sură
dat
orită
dis
crim
ină
rii
Per
soan
ele
de e
tnie
mag
hiară
sun
t dis
crim
inat
e pe
piaŃa
mun
cii
Sun
t im
plic
aŃi m
ai m
ult î
n ac
te c
u ca
ract
er p
enal
dac
ât c
elel
alte
per
soan
e în
gene
ral
Abu
zează
de
sist
emul
de
ajut
or s
ocia
l
Pen
tru
a fi
depl
in a
ccep
taŃi
de că
tre
mem
brii
soci
etăŃii
rom
âne,
treb
uie
săre
nunŃ
e la
cul
tura
lor
Fă
ră e
i,Rom
ânia
ar
avea
rez
ulta
te m
ai s
labe
la n
ivel
ul s
port
ului
inte
rnaŃ
iona
l
Sun
t tra
taŃi
într
-un
mod
pre
fere
nŃia
l de
cătr
e au
torităŃil
e pu
blic
e
Sun
t atâ
t de
dife
riŃi î
ncât
nic
ioda
tă n
u vo
r fi
pe d
eplin
acc
eptaŃi
de că
tre
mem
brii
soci
etăŃii
rom
âne
Con
trib
uie
la c
ultu
ra r
omână
Pro
cen
te a
le p
erso
anel
or
care
îşi e
xpri
mă
aco
rdu
l cu
afi
rmaŃ
iile.
..
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
29. C
um
gân
des
c m
agh
iari
i că s
un
t vă
zuŃi
de
rom
âni
2%2%3%3%
5%
9%10%
47%
82%
0%10
%20
%30
%40
%50
%60
%70
%80
%90
%
Sun
t im
plic
aŃi m
ai m
ult î
n ac
te c
u ca
ract
er p
enal
dac
ât c
elel
alte
per
soan
e în
gene
ral
Tră
iesc
în lo
cuinŃe
de
calit
ate
mai
sla
bă, î
n m
are
mă
sură
dat
orită
dis
crim
ină
rii
Pen
tru
a fi
depl
in a
ccep
taŃi
de că
tre
mem
brii
soci
etăŃii
rom
âne,
treb
uie
săre
nunŃ
e la
cul
tura
lor
Abu
zează
de
sist
emul
de
ajut
or s
ocia
l
Sun
t atâ
t de
dife
riŃi î
ncât
nic
ioda
tă n
u vo
r fi
pe d
eplin
acc
eptaŃi
de că
tre
mem
brii
soci
etăŃii
rom
âne
Per
soan
ele
de e
tnie
mag
hiară
sun
t dis
crim
inat
e pe
piaŃa
mun
cii
Sun
t tra
taŃi
într
-un
mod
pre
fere
nŃia
l de
cătr
e au
torităŃil
e pu
blic
e
Fă
ră e
i,Rom
ânia
ar
avea
rez
ulta
te m
ai s
labe
la n
ivel
ul s
port
ului
inte
rnaŃ
iona
l
Con
trib
uie
la c
ultu
ra r
omână
Pro
cen
te a
le p
erso
anel
or
care
îşi e
xpri
mă
aco
rdu
l cu
afi
rmaŃ
iile.
..
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
30. D
ista
nŃa
so
cială f
aŃă
de
min
ori
tăŃi
etn
ice
"Acc
eptaŃi
/ su
nteŃi
de
aco
rd ..
.?"
85%
9%
4%1%
1%
32%
36%
17%
5%4%
8%
23%
24%
13%
21%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
Să
vă
că
săto
riŃi c
uSă
aveŃi
prie
teni
apr
opiaŃi
Să
aveŃi
veci
ni d
e lo
cuinŃă
Să
fie
anga
jat î
n in
stitu
tia d
vsSă
aibă
cetăŃe
nia
dvs
un român
un maghiar
un rrom
% r
epre
zin
tă a
cord
ul;
dif
erenŃe
le p
ână
la 1
00%
în c
adru
l fie
căre
i cat
ego
rii e
tnic
e su
nt
rep
reze
nta
te d
e n
on
răsp
un
suri
sau
inac
cep
tare
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
31. D
ista
nŃa
so
cială f
aŃă
de
min
ori
tăŃi
sex
ual
e şi p
erso
ane
cu h
and
icap
Acc
eptaŃi
/ su
nteŃi
de
aco
rd ..
.?
1%
14%
20%
12%
34%
7%
43%
25%
7%
12%
1%
18%
29%
7%
32%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Să
vă
că
săto
riŃi c
uSă
aveŃi
prie
teni
apr
opiaŃi
Să
aveŃi
veci
ni d
e lo
cuinŃă
Să
fie
anga
jat î
n in
stitu
tia d
vsSă
aibă
cetăŃe
nia
dvs
un homosexual
o persoană cu handicap fizic
o persoană cu handicap psihic
% r
epre
zin
tă a
cord
ul;
dif
erenŃe
le p
ână
la 1
00%
în c
adru
l fie
căre
i cat
ego
rii e
tnic
e su
nt
rep
reze
nta
te d
e n
on
răsp
un
suri
sau
inac
cep
tare
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
32. D
ista
nŃa
so
cială f
aŃă
de
vâr
stn
ici ş
i tin
eri
Acc
eptaŃi
/ su
nteŃi
de
aco
rd ..
.?
7%
50%
31%
6%
3%
22%
47%
20%
7%
2%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
Să vă căsă
toriŃ
i cu
Să a
veŃi
prie
teni
apr
opiaŃi
Să a
veŃi
veci
ni d
e lo
cuinŃă
Să fi
e an
gaja
t în
inst
itutia
dvs
Să a
ibă c
etăŃe
nia
dvs
o persoană de peste 65 ani
o persoană sub 30 ani
% r
epre
zin
tă a
cord
ul;
dif
erenŃe
le p
ână
la 1
00%
în c
adru
l fie
căre
i cat
ego
rii e
tnic
e su
nt
rep
reze
nta
te d
e n
on
răsp
un
suri
sau
inac
cep
tare
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
33. D
ista
nŃa
so
cială f
aŃă
de
per
soan
e d
e al
tă c
etăŃe
nie
sau
de
altă
cre
dinŃă
rel
igio
asă
Acc
eptaŃi
/ su
nteŃi
de
aco
rd ..
.?
33%
33%
19%
7%
5%
26%
35%
20%
8%
6%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
Să vă căsă
toriŃ
i cu
Să a
veŃi
prie
teni
apr
opiaŃi
Să a
veŃi
veci
ni d
e lo
cuinŃă
Să fi
e an
gaja
t în
inst
itutia
dvs
Să a
ibă c
etăŃe
nia
dvs
o persoană de altă cetăŃenie
o persoană cu altă credinŃă religioasă
% r
epre
zin
tă a
cord
ul;
dif
erenŃe
le p
ână
la 1
00%
în c
adru
l fie
căre
i cat
ego
rii e
tnic
e su
nt
rep
reze
nta
te d
e n
on
răsp
un
suri
sau
inac
cep
tare
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
35. I
den
tita
te s
oci
ală
"În
so
ciet
atea
ro
mân
ească, s
imŃiŃi
că a
parŃi
neŃ
i s
au n
u v
reu
nu
i gru
p (
maj
ori
tar
sau
min
ori
tar)
în c
eea
ce p
riveşte
...?
"
44%
43%
59%
70%
71%
71%75
%
15%
18%
9%
1%
8%8%
3%
28%26
%
21%19
%
16%
16%
17%
13%
13%11
%
10%
5%5%5%
0%10
%20
%30
%40
%50
%60
%70
%80
%90
%10
0%
Vâr
sta
Ven
ituril
e
Sta
tutu
l soc
ial
Orie
ntar
ea s
exua
lă
Cre
dinŃ
a re
ligio
asă
Etn
ia
CetăŃe
nia
Grup majoritar
Grup minoritar
Nu aparŃin unui grup
Nu stiu,nu răspund
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
45%
33%
23%
3%3%
1%
26%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
Rem
arci
disc
rimin
ator
iiA
men
inŃă
ri,in
timidă
riA
m fo
st d
at a
fară
din
mag
azin
Alte
man
ifestă
ri
37. "
Cu
m a
nu
me
s-a
man
ifes
tat
trat
amen
tul d
ifer
enŃi
at?
"(Î
ntr
ebar
e ad
resa
tă n
um
ai c
elo
r ca
re c
on
sid
eră că ,
în u
ltim
ul a
n,
au
fo
st t
rataŃi
dif
erit
, ch
iar
dis
crim
inat
or
)
9% c
on
sid
eră
că
au
fo
st t
rataŃi
dif
erit
, ch
iar
dis
crim
inat
or
Mo
tive
le p
entr
u c
are
con
sid
eră
că
au
fo
st t
rataŃi
dif
erit
:
să
răci
e 40
%
vâr
stă
28%
e
tnie
12%
s
ex 9
%
han
dic
ap 4
%
alt
e m
oti
ve 1
7%
Pro
cen
te r
ecal
cula
te d
in ră
spu
ns
mu
ltip
lu
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
38. C
ateg
ori
ile d
e p
erso
anel
e in
crim
inat
e că
şi-
au m
anif
esta
t tr
atam
entu
l dif
erenŃi
at, d
iscr
imin
ato
r
10%
3%
26%
14%
8%
10%
5%
15%
1%
7%
34%
10%
7%
40%
35%
0%5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
Altă
cat
egor
ie
Cad
ru d
idac
tic
Fun
cŃio
nat p
ublic
Pol
itist
Vân
zăto
r
Med
ic
Vec
in
Col
eg
Mag
hiar
Rro
m
Rom
ân
Mai
tână
r
Mai
bă
trân
Bă
rbat
Fem
eie
Pro
cen
te r
ecal
cula
te d
in ră
spu
nsu
rile
mu
ltip
le a
le c
elo
r ca
re a
u c
on
sid
erat
că
au
fo
st t
rataŃi
dif
erit
/dis
crim
inat
or
(9%
)ş
i îş
i am
inte
sc (
84%
) d
e p
erso
ana
care
s-a
co
mp
ort
at a
stfe
l
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
41.N
oto
riet
atea
inst
ituŃi
ilor
care
se
ocu
pă d
e p
rob
lem
ele
dis
crim
inări
i "D
esp
re c
are
din
următo
arel
e in
stit
uŃi
i aŃi
au
zit?
"
14%
20%
23%
38%
42%
48%
52%
61%62
%
72%
0%10
%20
%30
%40
%50
%60
%70
%80
%
Cen
trul
de
Res
urse
Jur
idic
e
Dep
arta
men
tul p
entr
u R
elaŃ
iiIn
tere
tnic
e
Age
nŃia
NaŃ
iona
lă p
entr
u E
galit
ate
deŞ
anse
într
e F
emei
şi Bă
rbaŃ
i
Con
siliu
l NaŃ
iona
l pen
tru
Com
bate
rea
Dis
crim
ină
rii
Com
itetu
l Hel
sink
i-Aso
ciaŃ
ia p
entr
uA
păra
rea
drep
turil
or O
mul
ui
Con
siliu
l NaŃ
iona
l al A
udio
vizu
alul
ui
Age
nŃia
NaŃ
iona
lă p
entr
u P
erso
ane
cuH
andi
cap
Sin
dica
tele
Avo
catu
l Pop
orul
ui
Pro
tecŃ
ia C
onsu
mat
orul
ui
Ră
spu
ns
mu
ltip
lu
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
91%
40%
27%
1%1%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
De
la T
V, R
adio
Din
pre
săD
e la
rud
e,pr
iete
niO
NG
Alte
le
42. D
e u
nd
e aŃ
i au
zit
des
pre
Co
nsi
liul N
aŃio
nal
pen
tru
Co
mb
ater
ea D
iscr
iminări
i?
Pro
cen
te c
alcu
late
din
to
talu
l ră
spu
nsu
rilo
r p
rim
ite
de
la s
ub
iecŃ
ii ca
re a
u a
uzi
t d
e C
NC
D-
38%
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
6%
45%
28%
6%
15%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
Foa
rte
mul
tăM
ultă
PuŃ
ină
Del
ocN
u ştiu
44. C
âtă în
cred
ere
aveŃ
i în
tr-o
inst
ituŃi
e p
recu
m C
on
siliu
l NaŃ
ion
al p
entr
u C
om
bat
erea
Dis
crim
inări
i?
Pro
cen
te d
in t
ota
lul ră
spu
nsu
rilo
r ce
lor
care
au
au
zit
de
CN
CD
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
46. C
e cr
edeŃ
i că a
r tr
ebu
i făcu
t în
Ro
mân
ia p
entr
u a
nu
mai
exi
sta
dis
crim
inar
e?
8,29
8,75
9,049,
09
9,179,19
9,449,46
7,60
7,80
8,00
8,20
8,40
8,60
8,80
9,00
9,20
9,40
9,60
Oam
enii
care
dis
crim
inea
z ă să
fie
daŃi
în ju
deca
tă
Impl
icar
ea m
ai a
ctivă
a s
indi
cate
lor şi
patr
onat
elor
in a
ctiv
itate
a de
com
bate
rea
disc
rimină
rii
Mas
s-m
edia
să
fie
sancŃio
nată
mai
aspr
u pe
ntru
mes
aje
disc
rimin
ator
ii
Impl
icar
ea m
ai a
ctivă
a r
epre
zent
anŃil
orbi
seric
ilor
pent
ru p
rom
ovar
ea id
eii d
edi
vers
itate
şi t
oler
anŃă
SusŃin
erea
org
aniz
aŃiil
or c
are
fac
posi
bilă
inte
racŃ
iune
a în
tre
gupu
rile
etni
ce
Acc
epta
rea
dive
rsităŃii
cul
tura
le ş
i ast
iluril
or d
e vi
aŃă
dife
rite
Şco
ala
să o
fere
mai
mul
te p
rogr
ame
desp
re to
lera
nŃă
şi r
espe
ct
Pro
mov
area
şi r
espe
ctar
ea p
rinci
piul
uieg
alităŃii
de şan
se în
toat
e zo
nele
vieŃii
soci
aleIe
rarh
ie d
upă
no
ta a
cord
ată
imp
ort
anŃe
i pro
ble
mei
, pe
o s
cală
în c
are
1=d
elo
c im
po
rtan
t....
10=
cel m
ai im
po
rtan
t
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
47. V
izio
nar
e T
V, a
ud
iŃie
rad
io, c
itir
e p
resă
"Cât
de
des
...?
"
83%
42%
26%
12%
17%
16%
2%
7%
12%
2%
17%
25%
1%
17%
21%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
Viz
ionaŃi
TV
Asc
ultaŃi
Rad
ioC
itiŃi
ziar
e
Zilnic
De câteva ori pe săptămână
O dată pe săptămână
Mai rar
Niciodată
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
10.
Per
soan
e/ca
teg
ori
i so
cial
e c
are
au f
olo
sit
un
lim
baj
co
nsi
der
at ji
gn
ito
r (g
lum
e d
eoch
eate
)
19%
18%
17%
10%
8%
4%4%
3%
2%
1%
14%
0%2%4%6%8%10%
12%
14%
16%
18%
20%
Col
egi
Prie
teni
Nec
unos
cuŃi
Vec
ini
Cun
oscuŃi
Un
bărb
atO
fem
eie
O r
udă
Şef
ul d
ese
rvic
iuR
rom
iN
u ră
spun
d
Ră
spu
nsu
ri la
într
ebar
e d
esch
isă
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
11.
Per
soan
e/ca
teg
ori
i so
cial
e c
are
au făcu
t re
mar
ci d
ure
la a
dre
sa c
orp
ulu
i sau
sex
ual
ităŃi
i
45%
16%
14%
10%
8%
3%2%
1%1%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Nec
unos
cuŃi
Col
egi
Vec
ini
Prie
teni
Nu
răsp
und
O r
udă
Şef
ul d
ese
rvic
iuC
unos
cuŃi
Un
bărb
at
Ră
spu
nsu
ri la
într
ebar
e d
esch
isă
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
12.
Per
soan
e/ca
teg
ori
i so
cial
e c
are
au făcu
t p
rop
un
eri s
exu
ale
într
-un
co
nte
xt n
ead
ecva
t
29%
16%
12%
8%
5%4%
4%
2%2%
18%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
Nec
unos
cuŃi
Col
egi
Prie
teni
Vec
ini
O fe
mei
eU
n bă
rbat
Şef
ul d
ese
rvic
iuO
rudă
Rro
mi
Nu
răsp
und
Ră
spu
nsu
ri la
într
ebar
e d
esch
isă
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
13. P
erce
pŃi
i asu
pra
co
nce
ptu
lui "
egal
ităŃi
i şan
selo
r""C
e cr
edeŃ
i că în
seam
nă e
gal
itat
ea d
e şan
se în
tre
bărb
aŃi ş
i fem
ei?
"
58%
15%
11%
7%6%
2%1%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
A a
vea
drep
turi
egal
eLu
area
dec
iziil
or în
com
unA
ave
a ob
ligaŃ
iifa
mili
ale
egal
eE
xist
enŃa
înŃe
lege
riiîn
cad
rul c
uplu
lui
A a
vea
acce
s la
acel
eaşi p
rofe
sii
Am
bii p
arte
neri
săai
bă lo
curi
de m
uncă
Am
bii p
arte
neri
sădi
spună
de
acel
aşi
timp
liber
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
15. C
red
eŃi că e
xistă e
gal
itat
e re
ală în
tre
fem
ei ş
i bărb
aŃi î
n R
om
ânia
?
Nu ştiu
17%
Da
35%
Nu
48%
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
20. C
ât d
e d
es c
red
eŃi că s
e în
tâln
eşte
în v
iaŃa
de
zi c
u z
i sit
uaŃ
ia c
a o
per
soană să f
ie t
rata
tă d
ifer
it
fiin
dcă
est
e in
fest
at H
IV?
66%
63%
60%
50%
29%
29%
24%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
La a
ngaj
area
într
-un
loc
de m
uncă
La lo
cul d
e m
uncă
La ş
coală
În lo
curil
e pu
blic
eÎn
rel
aŃiil
e cu
auto
rităŃil
eÎn
fam
ilie
În ju
sti Ńi
e
Po
nd
eri a
le a
pre
cier
ilor
"des
" ş
i "fo
arte
des
"
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
21. C
ât d
e d
es c
red
eŃi că s
e în
tâln
eşte
în v
iaŃa
de
zi c
u z
i sit
uaŃ
ia c
a o
per
soană să f
ie t
rata
tă d
ifer
it
fiin
dcă
est
e h
om
ose
xual
?
55%
50%
50%
43%
32%
31%
26%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
La ş
coală
La a
ngaj
area
într
-un
loc
de m
uncă
La lo
cul d
e m
uncă
În lo
curil
e pu
blic
eÎn
fam
ilie
În r
elaŃ
iile
cuau
torităŃil
eÎn
just
i Ńie
Po
nd
eri a
le a
pre
cier
ilor
"des
" ş
i "fo
arte
des
"
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
22. C
ât d
e d
es c
red
eŃi că s
e în
tâln
eşte
în v
iaŃa
de
zi c
u z
i sit
uaŃ
ia c
a o
per
soană să f
ie t
rata
tă d
ifer
it
fiin
dcă
est
e o
per
soană în
vâr
stă?
74%
54%
23%
17%
16%
15%
13%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
La a
ngaj
area
într
-un
loc
de m
uncă
La lo
cul d
e m
uncă
În lo
curil
e pu
blic
eÎn
rel
aŃiil
e cu
auto
rităŃil
eÎn
fam
ilie
În ju
sti Ńi
eLa
şco
ală
Po
nd
eri a
le a
pre
cier
ilor
"des
" ş
i "fo
arte
des
"
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
34. D
iver
sita
te e
tnică ş
i cu
ltu
rală
a r
eŃel
elo
r so
cial
e"Î
n c
ercu
l dvs
. de
cun
oşti
nŃe
exi
stă r
ud
e şi p
riet
eni d
in c
ateg
ori
ile...
?"
1%
2%
7%
24%
49%
52%
1%1%
5%
15%
25%
34%
0%10
%20
%30
%40
%50
%60
%
Per
soan
e in
fest
ate
cu H
IV
Hom
osex
uali/
lesb
iene
Per
soan
e cu
han
dica
p ps
ihic
Per
soan
e cu
han
dica
p fiz
ic
Per
soan
e de
altă
etn
ie d
ecât
a d
vs.
Per
soan
e de
altă
rel
igie
dec
ât a
dvs.
Rude
Rude
Rude
Rude
Prieteni
Prieteni
Prieteni
Prieteni
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
36. E
xper
ienŃe
per
son
ale
de
dis
crim
inar
e "C
e d
rep
turi
şi l
iber
tăŃi
v-a
u f
ost
încă
lcat
e?"
16%
15%
1%1%1%
2%
5%5%5%
8%
11%
12%
18%
0%2%
4%6%
8%10
%12
%14
%16
%18
%20
%
Nu
răsp
und
Alte
dre
ptur
i încă
lcat
e (s
ub 1
%)
Dis
crim
inat
la a
ngaj
are
pe m
otiv
de
vârs
tă
Dis
crim
inat
pe
mot
iv d
e ha
ndic
ap fi
zic
Îngră
dire
a lib
erei
circ
ulaŃ
ii
Dis
crim
inat
în s
iste
mul
de
învăŃă
mân
t
Dis
crim
inat
în s
iste
mul
de
sănă
tate
Ned
reptăŃit
la ju
decă
torie
Tra
tam
ent n
ecor
espu
nză
tor
din
part
ea p
oliŃi
ei
Încă
lcar
ea d
rept
ului
de
prop
rieta
te
Dis
crim
inar
e la
locu
l de
mun
că
Încă
lcar
ea d
rept
ului
la m
uncă
Încă
lcar
ea d
rept
ului
la u
n tr
ai d
ecen
t (să
răci
e)
Ră
spu
nsu
rile
pro
vin
de
la c
ei 1
8% d
in r
esp
on
denŃi
ca
re a
u a
firm
at că
în u
ltim
ii 2
ani
au s
imŃi
t că
dre
ptu
rile
şi l
iber
tăŃi
le le
-au
fo
st
încă
lcar
e
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
39. E
xistă lo
curi
în c
are
evit
aŃi să m
erg
eŃi p
entr
u că vă s
imŃiŃi
tra
tat
dif
erit
/dis
crim
inat
?C
are
sun
t ac
ele
locu
ri?
7%
2%2%2%
3%3%3%
5%5%
7%
9%
13%
39%
0%5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
În d
iver
se lo
curi
Pol
iŃie
În fa
mili
e,cu
anu
mite
rud
e
Mijl
oace
de
tran
spor
t
În ju
deŃe
le C
ovas
na ş
i Har
ghita
Primă
rie
În a
ltă Ńa
ră
Şco
ală
Spi
tal
În in
stituŃii
În a
num
ite z
one
din
loca
litat
e
În a
ntur
ajul
bog
aŃilo
r
Loca
luri,
disc
otec
i
Ră
spu
nsu
rile
pro
vin
de
la c
ei 8
% c
are
au a
firm
at
că e
vită
să
mea
rgă
în a
nu
mit
e lo
curi
pen
tru
că
su
nt
trat
aŃi d
iscr
imin
ato
r
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
43. P
erce
pŃi
a p
rio
rităŃi
lor
CN
CD
du
pă im
po
rtanŃa
atr
ibu
ită.
86%
88%
90%
91%
95%
95%
96%
99%
75%
80%
85%
90%
95%
100%
Des
chid
erea
uno
r bi
rour
i reg
iona
le în
fieca
re ju
deŃ
Rep
reze
ntar
ea p
erso
anel
ordi
scrim
inat
e în
inst
anŃă
Apl
icar
ea d
e am
enzi
cel
or c
are
disc
rimin
ează
Info
rmar
ea c
etăŃe
nilo
r de
spre
activ
itate
a lo
r
Apl
icar
ea c
orec
tă a
legi
lor
care
com
bat
disc
rimin
area
Sol
uŃio
nare
a la
tim
p a
cazu
rilor
de
disc
rimin
are
Info
rmar
ea c
etăŃe
nilo
r de
spre
ce
este
disc
rimin
area
Apă
rare
a dr
eptu
rilor
om
ului
% p
erso
ane
care
co
nsi
deră
imp
ort
antă
şi f
oar
te im
po
rtan
tă p
rio
rita
tea.
..
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
45. M
oti
vele
pen
tru
car
e o
amen
ii au
încr
eder
e p
uŃi
nă s
au d
elo
c în
CN
CD
12%
5%
1%
2%
3%3%
4%4%
5%
6%
23%
32%
0%5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
Nu ştiu
,nu
răsp
und
Alte
mot
ive
(fie
care
sub
1%
)
Est
e ne
impo
rtan
tă p
entr
u R
omân
ia
Pro
blem
ele
sunt
pre
a gr
ave
Nu ştiu
cum
lucr
ează
şi n
u su
ntm
ulŃu
mit
Nu-
mi i
nspi
r ă în
cred
ere
Din
cau
za c
orupŃie
i
Nu
este
inde
pend
entă
Nu
face
ce
spun
e
Nu
mă
inte
rese
ază
act
ivita
tea
lor
Nu
am a
cces
la in
form
aŃii
desp
reac
tivita
tea
lor
Est
e o
inst
ituŃie
pub
lică
pre
cum
cele
lalte
car
e nu
-şi f
ac tr
eaba
Într
ebar
e d
esch
isă
Au
încr
eder
e "p
uŃi
nă
" sa
u "
del
oc"
în C
NC
D -
34%
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
48. P
ost
uri
TV
car
e p
erm
it in
vitaŃi
lor
să p
rezi
nte
op
inii
dis
crim
inat
ori
i/den
igra
toar
e la
ad
resa
alt
or
per
soan
e
3%
6%
3%
4%
5%
7%7%
13%
15%
38%
0%5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
Alte
pos
turi
Toa
te p
ostu
rile
NaŃ
iona
l TV
B1
TV
TV
R1
Rea
litat
ea
Prim
a T
V
Ant
ena
1
PR
O T
V
OT
V
% r
ecal
cula
te p
e b
aza
răsp
un
sulu
i mu
ltip
lu la
într
ebar
e d
esch
isă
Pro
cen
tele
se
refe
ră la
cei
34%
din
tre
sub
iecŃ
i au
dec
lara
t că
exi
stă
p
ost
uri
TV
car
e p
erm
it a
stfe
l de
dis
cuŃi
i
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
49. P
ost
uri
rad
io c
are
per
mit
invi
taŃi
lor
să p
rezi
nte
op
inii
dis
crim
inat
ori
i/den
igra
toar
e la
ad
resa
alt
or
per
soan
e
15%
10%
1%1%1%1%
2%
3%
4%
7%
9%
19%
25%
0%5%
10%
15%
20%
25%
30%
Alte
pos
turi
radi
o
Toa
te p
ostu
rile
Rad
io T
g.M
ureş
Rad
io T
erra
Rad
io Iaşi
Rad
io G
alax
y
Rad
io C
raio
va
Rad
io 2
1
Rad
io G
heril
a
PR
O F
M
Eur
opa
FM
Rom
ânia
Act
ualităŃi
Kis
s F
M
% r
ecal
cula
te p
e b
aza
răsp
un
sulu
i mu
ltip
lu la
într
ebar
e d
esch
isă
Pro
cen
tele
se
refe
ră la
cei
9%
din
tre
sub
iecŃ
i au
dec
lara
t că
ex
istă
po
stu
ri d
e ra
dio
car
e p
erm
it a
stfe
l de
dis
cuŃi
i
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
50. Z
iare
naŃ
ion
ale
sau
loca
le c
are
acc
eptă
art
ico
le c
u c
onŃi
nu
t d
iscr
imin
ato
ri s
au d
enig
rato
are
la a
dre
sa a
lto
r p
erso
ane
16%
9%
1%1%1%
2%2%
3%
4%4%
5%5%
6%
8%
13%
19%
0%2%
4%6%
8%10
%12
%14
%16
%18
%20
%
Alte
zia
re
Toa
te z
iarle
Impa
ct d
e G
orj
Jurn
alul
NaŃ
iona
l Bih
or
Tric
olor
ul
Deş
tept
area
Rom
ânia
Lib
eră
Aca
dem
ia C
aŃav
encu
Ziu
a
Ata
c la
per
soană
Zia
re în
lim
ba m
aghi
ară
Jurn
alul
NaŃ
iona
l Bih
or
Eve
nim
entu
l Zile
i
Ade
văru
l
Rom
ânia
Mar
e
Libe
rtat
ea
% r
ecal
cula
te p
e b
aza
răsp
un
sulu
i mu
ltip
lu la
într
ebar
e d
esch
isă
Pro
cen
tele
se
refe
ră la
cei
23%
din
tre
sub
iecŃ
i au
dec
lara
t că
ex
istă
zia
re n
aŃio
nal
e sa
u lo
cale
car
e cu
pri
nd
ast
fel d
e ar
tico
le
CU
RS
-SA
Cen
tru
l De
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
40. M
oti
vele
pen
tru
car
e se
sim
t tr
ataŃ
i dif
erit
/dis
crim
inaŃ
i în
ace
l lo
c
14%
22%
1%1%1%
2%
3%
4%
6%
8%8%
30%
0%5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
Nu
răsp
und
Alte
mot
ive
(sub
1%
fiec
are)
Din
cau
za r
elig
iei
Pen
tru
că s
unte
m r
omân
i
Pen
tru
că s
unte
m r
rom
i
Din
cau
za bă
rbaŃ
ilor
Pen
tru
că n
u cu
noaş
tem
lim
ba
Dat
orită
etn
iei
Din
cau
za h
andi
capu
lui f
izic
Din
cau
za v
ârst
ei
Din
cau
za c
ompo
rtam
entu
lui ş
ipr
ejud
ecă
tii o
amen
ilor
Pen
tru
că s
unte
m să
raci
% d
in p
erso
anel
e ca
re a
u d
ecla
rat
că e
vită
să
mea
rgă
în a
nu
mit
e lo
curi
pen
tru
că
se
sim
t tr
atat
e d
ifer
it/d
iscr
imin
ate
-8%
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
52.Profilul românilor care acceptă să se căsătorească cu o persoană de etnie maghiară
27%
32%
47%
45%
38%
10%
18%
31%
32%
30%
28%
36%
25%
26%
32%
32%
30%
32%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
Bucureşti
Crişana Maramureş
Transilvania
Banat
Oltenia
Transilvania
Muntenia
Moldova
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
regi
unea
isto
rică
med
iul
rezi
denŃ
ial
nive
l de
inst
rucŃ
iegr
upa
de v
ârst
ase
xDiferenŃele până la 100% din cadrul
fiecărei subcategorii reprezintă procentul persoanelor care nu s-ar căsători cu o persoană
de etnie maghiară
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
53.A
titu
din
ea f
aŃă
de
alte
gru
pu
ri e
tnic
e
5,88
19
7,22
13,0
3
9,87
12,2
9
02468101214161820
Rro
mi
Mag
hiar
iR
rom
iR
omân
iM
aghi
ari
Rom
âni
Atitudinea românilor
Atitudinea maghiarilor
Atitudinea rromilor
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
so
cial
e
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
54.A
titu
din
ea f
aŃă
de
ho
mo
sexu
ali/l
esb
ien
e
4,2
4,48
3,51
0
0,51
1,52
2,53
3,54
4,55
Atitudinea românilor
Atitudinea maghiarilor
Atitudinea rromilor
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
so
cial
e
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
55.A
titu
din
ea f
aŃă
de
per
soan
e cu
han
dic
ap
7,49
4,75
9,27
6,33
7,82
5,23
012345678910
pers
oane
cu
hand
icap
fizi
cpe
rsoa
ne c
uha
ndic
ap p
sihi
cpe
rsoa
ne c
uha
ndic
ap fi
zic
pers
oane
cu
hand
icap
psi
hic
pers
oane
cu
hand
icap
fizi
cpe
rsoa
ne c
uha
ndic
ap p
sihi
c
Atitudinea românilor
Atitudinea maghiarilor
Atitudinea rromilor
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
so
cial
e
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
56.A
titu
din
ea f
aŃă
de
per
soan
e în
vâr
stă (
pes
te 6
5 an
i) ş
i tin
ere
(su
b 3
0 an
i)
8,37
9,56
9,78
10,2
8,52
10,2
4
024681012
pers
oane
învâ
rstă
pers
oane
tine
repe
rsoa
ne în
vârs
tăpe
rsoa
ne ti
nere
pers
oane
învâ
rstă
pers
oane
tine
re
Atitudinea românilor
Atitudinea maghiarilor
Atitudinea rromilor
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
so
cial
e
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
57.A
titu
din
ea f
aŃă
de
per
soan
e d
e al
tă c
etăŃe
nie
şi c
red
inŃă
rel
igio
asă
8,37
9,56
9,78
10,2
8,52
10,2
4
024681012
pers
oane
de
altă
cetăŃe
nie
pers
oane
cu
altă
cred
inŃă
relig
ioasă
pers
oane
de
altă
cetăŃe
nie
pers
oane
cu
altă
cred
inŃă
relig
ioasă
pers
oane
de
altă
cetăŃe
nie
pers
oane
cu
altă
cred
inŃă
relig
ioasă
Atitudinea românilor
Atitudinea maghiarilor
Atitudinea rromilor
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
so
cial
e
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
58.A
titu
din
ea bărb
aŃilo
r şi f
emei
lor
faŃă
de
gru
pu
rile
etn
ice
13,9
6
10,4
7
6,72
14,0
5
10,1
2
5,77
0246810121416
Rom
âni
Mag
hiar
iR
rom
iR
omân
iM
aghi
ari
Rro
mi
Atitudinea bărbaŃilor
Atitudinea femeilor
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
soci
ale
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
59.A
titu
din
ea bărb
aŃilo
r şi f
emei
lor
faŃă
de
ho
mo
sexu
ali/l
esb
ien
e
4,27
4,17
4,12
4,14
4,16
4,184,2
4,22
4,24
4,26
4,28
Atitudinea bărbaŃilor
Atitudinea femeilor
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
soci
ale
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
60.A
titu
din
ea bărb
aŃilo
r şi f
emei
lor
faŃă
de
per
soan
e cu
han
dic
ap
7,62
7,66
4,92
4,82
0123456789
pers
oane
cu
hand
icap
fizi
cpe
rsoa
ne c
u ha
ndic
ap p
sihi
cpe
rsoa
ne c
u ha
ndic
ap fi
zic
pers
oane
cu
hand
icap
psi
hic
Atitudinea bărbaŃilor
Atitudinea femeilor
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
soci
ale
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
61.A
titu
din
ea bărb
aŃilo
r şi f
emei
lor
faŃă
de
per
soan
e în
vâr
stă (
pes
te 6
5 an
i) ş
i tin
ere
(su
b 3
0 an
i)
8,4
9,91
5,54
9,37
024681012
pers
oane
în v
ârstă
pers
oane
tine
repe
rsoa
ne în
vâr
stă
pers
oane
tine
re
Atitudinea bărbaŃilor
Atitudinea femeilor
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
soci
ale
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
62.A
titu
din
ea bărb
aŃilo
r şi f
emei
lor
faŃă
de
per
soan
e d
e al
tă c
etăŃe
nie
şi c
red
inŃă
rel
igio
asă
10,3
8
9,54
9,72
9,14
8,4
8,6
8,89
9,2
9,4
9,6
9,810
10,2
10,4
10,6
pers
oane
de
altă
cetăŃe
nie
pers
oane
cu
altă
cre
dinŃă
relig
ioasă
pers
oane
de
altă
cetăŃe
nie
pers
oane
cu
altă
cre
dinŃă
relig
ioasă
Atitudinea bărbaŃilor
Atitudinea femeilor
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
soci
ale
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
63.A
titu
din
ea f
aŃă
de
gru
pu
rile
etn
ice,
pe
gru
pe
de
vârs
tă
14,2
6
10,2
4
6,83
13,8
5
10,3
1
6,07
14,0
8
10,2
5
5,8
0246810121416
Rom
âni
Mag
hiar
iR
rom
iR
omân
iM
aghi
ari
Rro
mi
Rom
âni
Mag
hiar
iR
rom
i
15-29 ani
30-59 ani
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
soci
ale
60 ani şi peste
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
64.A
titu
din
ea f
aŃă
de
ho
mo
sexu
ali/l
esb
ien
e, p
e g
rup
e d
e vâ
rstă
5,04
4,23
3,22
0123456
15-29 ani
30-59 ani
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
soci
ale
60ani şi peste
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
65.A
titu
din
ea f
aŃă
de
per
soan
ele
cu h
and
icap
, pe
gru
pe
de
vârs
tă
7,53
4,8
7,91
4,93
7,21
4,8
0123456789
pers
oane
cu
hand
icap
fizi
cpe
rsoa
ne c
uha
ndic
ap p
sihi
cpe
rsoa
ne c
uha
ndic
ap fi
zic
pers
oane
cu
hand
icap
psi
hic
pers
oane
cu
hand
icap
fizi
cpe
rsoa
ne c
uha
ndic
ap p
sihi
c
15-29 ani
30-59 ani
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
soci
ale
60 ani şi peste
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
66.A
titu
din
ea f
aŃă
de
per
soan
e ti
ner
e (p
ână în
30
ani)
şi v
âstn
ice
(pes
te 6
0 an
i), p
e g
rup
e d
e vâ
rstă
7,61
11,0
3
8,47
9,36
9,34
8,63
024681012
pers
oane
în v
ârstă
pers
oane
tine
repe
rsoa
ne în
vâr
stă
pers
oane
tine
repe
rsoa
ne în
vâr
stă
pers
oane
tine
re
15-29 ani
30-59 ani
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
soci
ale
60 ani şi peste
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
67.A
titu
din
ea f
aŃă
de
per
soan
e d
e al
tă c
etăŃe
nie
şi c
red
inŃă
rel
igio
asă, p
e g
rup
e d
e vâ
rstă
10,5
1
9,35
10,0
9
9,51
9,36
8,93
8
8,59
9,510
10,511
pers
oane
de
altă
cetăŃe
nie
pers
oane
cu
altă
cred
inŃă
rel
igio
asă
pers
oane
de
altă
cetăŃe
nie
pers
oane
cu
altă
cred
inŃă
rel
igio
asă
pers
oane
de
altă
cetăŃe
nie
pers
oane
cu
altă
cred
inŃă
rel
igio
asă
15-29 ani
30-59 ani
Du
pă
ind
icel
e ca
lităŃi
i co
nta
ctel
or
soci
ale
60 ani şi peste
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
-0,8
5
-21,
56
-7,7
2
-17,
32
2,32
-40
-35
-30
-25
-20
-15
-10
-50
510
12345
97.V
alo
ri a
le In
dic
elu
i Op
inie
i Per
son
ale
Do
min
ante
ref
erit
or
la r
elaŃ
iile
în c
adru
l cu
plu
lui
în r
apo
rt c
u s
tare
a ci
vilă
Ind
icel
e va
riază
intr
e -1
00 [
trad
itio
nal
ism
] ş
i +10
0 [m
od
ern
itat
e]
necă
săto
riŃi
în p
arte
ner
iat
căsă
toriŃi
văd
uvi
div
orŃ
aŃi
star
ea c
ivilă
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
51.Profilul maghiarilor care acceptă să se căsătorească cu un român
50%
100%
100%
89%
55%
66%
65%
50%
65%
70%
68%
70%
63%
58%
67%
64%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
Bucureşti
Moldova
Banat
Crişana-Maramureş
Transilvania
rural
urban
superior
mediu
profesional
elementar
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
Reg
iune
a is
torică
med
iul
rezi
denŃ
ial
Niv
el d
e in
stru
cŃie
grup
a de
vâr
sta
sex
DiferenŃele până la 100% din cadrul fiecărei subcategorii reprezintă procentul persoanelor care nu s-ar căsători cu un român
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
68.Profilul socio-demografic al românilor care au declarat că au prieteni de altă etnie în cercul lor de cunoştinŃe
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
85%
73%
42%
75%
45%
73%
26%
30%
39%
50%
66%
49%
46%
30%
30%
50%
48%
43%
48%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
Bucureşti
Crişana Maramureş
Transilvania
Banat
Oltenia
Dobrogea
Muntenia
Moldova
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
69.Profilul socio-demografic al românilor care au declarat că au persoane de altă religie în cercul lor de cunoştinŃe
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
25%
89%
76%
70%
40%
64%
26%
44%
41%
54%
70%
52%
41%
39%
39%
51%
52%
50%
46%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Bucureşti
Crişana Maramureş
Transilvania
Banat
Oltenia
Dobrogea
Muntenia
Moldova
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
70.Profilul socio-demografic al românilor care au declarat că au rude persoane de altă etnie
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
15%
51%
47%
42%
15%
31%
8%
8%
15%
25%
30%
23%
22%
14%
16%
24%
20%
22%
20%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Bucureşti
Crişana Maramureş
Transilvania
Banat
Oltenia
Dobrogea
Muntenia
Moldova
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
71.Profilul socio-demografic al românilor care au declarat că au rude persoane de altă religie dacât a lor
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
11%
71%
61%
58%
28%
44%
12%
19%
26%
33%
40%
32%
26%
26%
26%
32%
33%
35%
25%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
Bucureşti
Crişana Maramureş
Transilvania
Banat
Oltenia
Dobrogea
Muntenia
Moldova
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
72.Profilul socio-demografic al maghiarilor care au declarat că au prieteni de altă etnie în cercul lor de cunoştinŃe
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
94%
88%
82%
94%
91%
89%
90%
84%
91%
93%
73%
88%
90%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Crişana Maramureş
Transilvania
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
În celelalte regiuni, ponderile sunt sub 2%
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
73.Profilul socio-demografic al maghiarilor care au declarat că au persoane de altă religie în cercul lor de cunoştinŃe
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
100%
93%
92%
95%
100%
89%
95%
90%
96%
95%
83%
93%
94%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
Crişana Maramureş
Transilvania
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
În celelalte regiuni, ponderile sunt sub 2%
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
74.Profilul socio-demografic al maghiarilor care au declarat că au rude persoane de altă etnie
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
68%
67%
61%
76%
70%
63%
70%
68%
70%
73%
45%
73%
61%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
Crişana Maramureş
Transilvania
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
În celelalte regiuni, ponderile sunt sub 2%
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
75.Profilul socio-demografic al maghiarilor care au declarat că au rude persoane de altă religie dacât a lor
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
95%
79%
79%
83%
80%
78%
80%
84%
83%
83%
64%
80%
82%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Crişana Maramureş
Transilvania
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
În celelalte regiuni, ponderile sunt sub 2%
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
76.Profilul socio-demografic al rromilor care au declarat că au prieteni de altă etnie în cercul lor de cunoştinŃe
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
71%
82%
67%
75%
74%
100%
77%
73%
75%
77%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
rural
urban
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
77.Profilul socio-demografic al rromilor care au declarat că au persoane de altă religie în cercul lor de cunoştinŃe
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
43%
55%
33%
33%
53%
0%
54%
45%
50%
46%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
rural
urban
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
78.Profilul socio-demografic al rromilor care au declarat că au rude persoane de altă etnie
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
43%
46%
67%
67%
42%
100%
42%
46%
46%
46%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
rural
urban
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
femei
bărbaŃi
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
79.Profilul socio-demografic al rromilor care au declarat că au rude persoane de altă religie dacât a lor
(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)
29%
27%
33%
33%
26%
0%
25%
27%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
rural
urban
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
31-59 ani
15-30 ani
În celelalte regiuni, ponderile sunt sub 2%
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
80.P
erce
pŃi
a si
tuaŃ
iei bărb
aŃilo
r şi a
fem
eilo
r în
mo
men
tul d
e faŃă
în R
om
ânia
. S
tru
ctu
ra o
pŃi
un
ilor
pe
sexe
23%
22%
7%6%
42%
25%
24%
6%7%
38%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
Situ
aŃia
bărb
aŃilo
r es
te c
lar
mai
bună
dac
ât a
fem
eilo
rS
ituaŃ
ia bărb
aŃilo
r es
te d
oar
puŃin
mai
bună d
ecât
a fe
mei
lor
Situ
aŃia
fem
eilo
r es
te e
vide
ntm
ai b
ună d
ecât
a bărb
aŃilo
rS
ituaŃ
ia e
ste
doar
cu
puŃin
mai
bună
dec
ât a
bărb
aŃilo
rF
emei
le ş
i bărb
aŃii
sunt
ega
li
BărbaŃi
Femei
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
81.P
erce
pŃi
a si
tuaŃ
iei bărb
aŃilo
r şi a
fem
eilo
r în
mo
men
tul d
e faŃă
în R
om
ânia
. S
tru
ctu
ra o
pŃi
un
ilor
pe
gru
pe
de
vârs
tă
33%
19%
8%
5%
35%
21%
26%
7%7%
39%
23%
22%
4%6%
45%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Situ
aŃia
bărb
aŃilo
r es
te c
lar
mai
bună
dac
ât a
fem
eilo
rS
ituaŃ
ia bărb
aŃilo
r es
te d
oar
puŃin
mai
bună d
ecât
a fe
mei
lor
Situ
aŃia
fem
eilo
r es
te e
vide
nt m
aibu
nă d
ecât
a bărb
aŃilo
rS
ituaŃ
ia e
ste
doar
cu
puŃin
mai
bună
dec
ât a
bărb
aŃilo
rF
emei
le ş
i bărb
aŃii
sunt
ega
li
15-29 ani
30-59 ani
60 ani+
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
82.P
erce
pŃi
a si
tuaŃ
iei bărb
aŃilo
r şi a
fem
eilo
r în
mo
men
tul d
e faŃă
în R
om
ânia
. S
tru
ctu
ra o
pŃi
un
ilor
pe
niv
ele
de şco
lari
tate
21%
20%
5%
9%
45%
20%
19%
7%8%
46%
29%
22%
7%6%
36%
23%
40%
4%2%
31%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Situ
aŃia
bărb
aŃilo
r es
te c
lar
mai
bună
dac
ât a
fem
eilo
rS
ituaŃ
ia bărb
aŃilo
r es
te d
oar
puŃin
mai
bună d
ecât
a fe
mei
lor
Situ
aŃia
fem
eilo
r es
te e
vide
nt m
aibu
nă d
ecât
a bărb
aŃilo
rS
ituaŃ
ia e
ste
doar
cu
puŃin
mai
bună
dec
ât a
bărb
aŃilo
rF
emei
le ş
i bărb
aŃii
sunt
ega
li
general
profesional
liceal
superior
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
83.P
erce
pŃi
a si
tuaŃ
iei bărb
aŃilo
r şi a
fem
eilo
r în
mo
men
tul d
e faŃă
în R
om
ânia
. S
tru
ctu
ra o
pŃi
un
ilor
în r
apo
rt c
u s
tare
a ci
vilă
28%
23%
10%
5%
34%
31%
24%
0%
3%
42%
22%
23%
6%6%
43%
27%
24%
2%
8%
39%
26%
19%
11%
11%
33%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Situ
aŃia
bărb
aŃilo
r es
te c
lar
mai
bună
dac
ât a
fem
eilo
rS
ituaŃ
ia bărb
aŃilo
r es
te d
oar
puŃin
mai
bună d
ecât
a fe
mei
lor
Situ
aŃia
fem
eilo
r es
te e
vide
nt m
aibu
nă d
ecât
a bărb
aŃilo
rS
ituaŃ
ia e
ste
doar
cu
puŃin
mai
bună
dec
ât a
bărb
aŃilo
rF
emei
le ş
i bărb
aŃii
sunt
ega
li
necasătorit
în parteneriat
căsătorit
văduv
divorŃat
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
84.P
erce
pŃi
a si
tuaŃ
iei bărb
aŃilo
r şi a
fem
eilo
r în
mo
men
tul d
e faŃă
în R
om
ânia
. S
tru
ctu
ra o
pŃi
un
ilor
în r
apo
rt c
u m
ediu
l rez
idenŃi
al
27%
28%
5%5%
35%
21%
16%
8%9%
46%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Situ
aŃia
bărb
aŃilo
r es
te c
lar
mai
bună
dac
ât a
fem
eilo
rS
ituaŃ
ia bărb
aŃilo
r es
te d
oar
puŃin
mai
bună d
ecât
a fe
mei
lor
Situ
aŃia
fem
eilo
r es
te e
vide
nt m
aibu
nă d
ecât
a bărb
aŃilo
rS
ituaŃ
ia e
ste
doar
cu
puŃin
mai
bună
dec
ât a
bărb
aŃilo
rF
emei
le ş
i bărb
aŃii
sunt
ega
li
urban
rural
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
85.P
erce
pŃi
a si
tuaŃ
iei bărb
aŃilo
r şi a
fem
eilo
r în
mo
men
tul d
e faŃă
în R
om
ânia
. S
tru
ctu
ra o
pŃi
un
ilor
în r
apo
rt r
elig
ia r
esp
on
denŃi
lor
26%
23%
7%6%
39%
17%
26%
3%
9%
45%
0%5%10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Situ
aŃia
bărb
aŃilo
r es
te c
lar
mai
bună
dac
ât a
fem
eilo
rS
ituaŃ
ia bărb
aŃilo
r es
te d
oar
puŃin
mai
bună d
ecât
a fe
mei
lor
Situ
aŃia
fem
eilo
r es
te e
vide
nt m
aibu
nă d
ecât
a bărb
aŃilo
rS
ituaŃ
ia e
ste
doar
cu
puŃin
mai
bună
dec
ât a
bărb
aŃilo
rF
emei
le ş
i bărb
aŃii
sunt
ega
li
ortodoxă
altă religie
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
86.P
erce
pŃi
a as
up
ra c
on
cep
tulu
i de
egal
itat
e a şan
selo
r în
tre
fem
ei ş
i bărb
aŃi
(str
uct
ura
opŃi
un
ilor
pe
sexe
)
61%
7%8%
13%
6%3%
2%
51%
6%
15%
17%
8%
2%1%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
A a
vea
drep
turi
egal
eA
ave
a ac
ces
laac
eleaşi p
rofe
sii
A a
vea
oblig
aŃii
fam
ilial
e eg
ale
Luar
ea d
eciz
iilor
înco
mun
Exi
stenŃa
îmŃe
lege
rii în
cadr
ul c
uplu
lui
Am
bii p
arte
neri
să a
ibă
locu
ri de
mun
căA
mbi
i par
tene
ri să
disp
ună d
e ac
elaş
i tim
plib
er
BărbaŃi
Femei
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
87.P
erce
pŃi
a as
up
ra c
on
cep
tulu
i de
egal
itat
e a şan
selo
r în
tre
fem
ei ş
i bărb
aŃi
(str
uct
ura
opŃi
un
ilor
pe
gru
pe
de
vârs
te)
64%
8%9%
11%
5%
1%2%
53%
7%
11%
17%
8%
2%2%
53%
5%
14%
16%
7%4%
1%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
A a
vea
drep
turi
egal
eA
ave
a ac
ces
laac
eleaşi p
rofe
sii
A a
vea
oblig
aŃii
fam
ilial
e eg
ale
Luar
ea d
eciz
iilor
înco
mun
Exi
stenŃa
îmŃe
lege
rii în
cadr
ul c
uplu
lui
Am
bii p
arte
neri
să a
ibă
locu
ri de
mun
căA
mbi
i par
tene
ri să
disp
ună d
e ac
elaş
i tim
plib
er
15-29 ani
30-59 ani
60 ani+
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
88.P
erce
pŃi
a as
up
ra c
on
cep
tulu
i de
egal
itat
e a şan
selo
r în
tre
fem
ei ş
i bărb
aŃi
(str
uct
ura
opŃi
un
ilor
pe
niv
ele
de şco
lari
tate
)
52%
5%
17%
15%
8%
2%1%
56%
6%
11%
15%
8%
3%1%
54%
8%10
%
16%
7%
3%2%
66%
9%
5%
14%
4%1%
1%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
A a
vea
drep
turi
egal
eA
ave
a ac
ces
laac
eleaşi p
rofe
sii
A a
vea
oblig
aŃii
fam
ilial
e eg
ale
Luar
ea d
eciz
iilor
înco
mun
Exi
stenŃa
îmŃe
lege
rii în
cadr
ul c
uplu
lui
Am
bii p
arte
neri
să a
ibă
locu
ri de
mun
căA
mbi
i par
tene
ri să
disp
ună d
e ac
elaş
i tim
plib
er
general
profesional
liceal
superior
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
89.P
erce
pŃi
a as
up
ra c
on
cep
tulu
i de
egal
itat
e a şan
selo
r în
tre
fem
ei ş
i bărb
aŃi
(str
uct
ura
opŃi
un
ilor
în r
apo
rt c
u s
tare
a ci
vilă
)
65%
9%7%
12%
3%2%
2%
44%
9%6%
19%
13%
6%3%
53%
6%
13%
16%
8%
3%1%
48%
5%
18%
17%
8%
2%2%
57%
5%5%
17%
11%
5%
0%0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
A a
vea
drep
turi
egal
eA
ave
a ac
ces
laac
eleaşi p
rofe
sii
A a
vea
oblig
aŃii
fam
ilial
e eg
ale
Luar
ea d
eciz
iilor
înco
mun
Exi
stenŃa
îmŃe
lege
rii în
cadr
ul c
uplu
lui
Am
bii p
arte
neri
să a
ibă
locu
ri de
mun
căA
mbi
i par
tene
ri să
disp
ună d
e ac
elaş
i tim
plib
er
necasătorit
în parteneriat
căsătorit
văduv
divorŃat
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
90.P
erce
pŃi
a as
up
ra c
on
cep
tulu
i de
egal
itat
e a şan
selo
r în
tre
fem
ei ş
i bărb
aŃi
(str
uct
ura
opŃi
un
ilor
în r
apo
rt c
u m
ediu
l rez
idenŃi
al)
57%
8%9%
16%
7%
2%1%
54%
5%
14%
15%
7%
3%2%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
A a
vea
drep
turi
egal
eA
ave
a ac
ces
laac
eleaşi p
rofe
sii
A a
vea
oblig
aŃii
fam
ilial
e eg
ale
Luar
ea d
eciz
iilor
înco
mun
Exi
stenŃa
îmŃe
lege
rii în
cadr
ul c
uplu
lui
Am
bii p
arte
neri
să a
ibă
locu
ri de
mun
căA
mbi
i par
tene
ri să
disp
ună d
e ac
elaş
i tim
plib
er
urban
rural
CU
RS
-SA
Cen
tru
l de
So
cio
log
ie U
rbană
şi R
egio
nală
Dec
emb
rie
2005
91.P
erce
pŃi
a as
up
ra c
on
cep
tulu
i de
egal
itat
e a şan
selo
r în
tre
fem
ei ş
i bărb
aŃi
(str
uct
ura
opŃi
un
ilor
în r
apo
rt c
u r
elig
ia r
esp
on
denŃi
lor)
56%
7%
12%
15%
7%
2%1%
53%
7%
10%
17%
7%
4%2%
0%10%
20%
30%
40%
50%
60%
A a
vea
drep
turi
egal
eA
ave
a ac
ces
laac
eleaşi p
rofe
sii
A a
vea
oblig
aŃii
fam
ilial
e eg
ale
Luar
ea d
eciz
iilor
înco
mun
Exi
stenŃa
îmŃe
lege
rii în
cadr
ul c
uplu
lui
Am
bii p
arte
neri
să a
ibă
locu
ri de
mun
căA
mbi
i par
tene
ri să
disp
ună d
e ac
elaş
i tim
plib
er
ortodoxă
altă religie
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
57,0
56,5
47,0
57,9
64,3
50,4
64,9
54,8
64,0
61,2
50,6
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0 100,0
bărbaŃi
femei
15-29 ani
30-59 ani
60 ani+
generale
profesionale
medii
superioare
urban
rural
92.Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante referitor la opinia dominantă privind situaŃile în care o persoană poate fi tratată diferit pentru că este maghiar
Indicele variază intre -100 (maximă discriminare) şi +100 nu există discriminare) ,
A fost calculat pe baza
răspusunrilor la 7 intrebari,solicitând
opinii privind frecvenŃa situaŃiilor legate de locul de muncă,relaŃia cu
instituŃiile,în familie şi la şcoală
sex
vârs
tăst
udii
rezi
denŃă
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
0,7
-6,1
-32,3
-0,5
21,9
9,1
3,7
-12,5
-13,6
-7,5
3,1
-60,0 -40,0 -20,0 0,0 20,0 40,0 60,0
bărbaŃi
femei
15-29 ani
30-59 ani
peste 60 ani
general
educaŃie profesională
medium
superioare
urban
rural
93.Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante referitor la opinia dominantă privind situaŃile în care o persoană poate fi tratată diferit pentru că este rrom
Indicele variază intre -100 (maximă discriminare)şi +100 (nu există discriminare),
A fost calculat pe baza
răspusunrilor la 7 intrebari,solicitând
opinii privind frecvenŃa situaŃiilor legate de locul de muncă,relaŃia cu
instituŃiile,în familie şi la şcoală
sex
vârs
tăst
udii
rezi
denŃă
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
-11,9
-17,4
-25,3
-12,5
-9,2
-13,0
-7,6
-18,7
-19,6
-18,1
-10,6
-40,0 -30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0
bărbaŃi
femei
18-29 ani
30-59 ani
60 ani+
generale
profesionale
medii
superioare
urban
rural
94.Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante referitor la opinia dominantă privind situaŃile în care o persoană poate fi tratată diferit pentru că este infestat HIV
Indicele variază intre -100 (maximă discriminare) şi +100 (nu există discriminare),
A fost calculat pe baza
răspusunrilor la 7 intrebari,solicitând
opinii privind frecvenŃa situaŃiilor legate de locul de muncă,relaŃia cu
instituŃiile,în familie şi la şcoală
sex
vârs
tăst
udii
rezi
denŃă
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
-34,7
-31,7
-9,2
-34,6
-54,4
-48,7
-48,0
-23,6
-1,3
-20,9
-49,6
-28,1
-39,3
-28,2
-38,5
-18,1
-10,8
-66,0
-54,0
-70,0 -60,0 -50,0 -40,0 -30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0
bărbaŃi
femei
18-29 ani
30-59 ani
60 ani+
generale
profesionale
medii
superioare
urban
rural
Modova
Muntenia
Dobrogea
Oltenia
Banat
Transilvania
Crişana-Maramureş
Bucureşti
95.Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante privind toleranŃa/intoleranŃa faŃă de persoanele cu altă orientare sexuală
Indicele variază intre -100 [traditionalism] şi +100 [modernitate]
A fost calculat pe baza răspusunrilor la 7 întrebari,privind măsura în care ar fi deranjaŃi de prezenŃa unei persoane cu o altă orientare sexuală,
în diferite contexte sociale cu care interacŃionează subiectul
sex
vârs
tăst
udii
rezi
denŃă
regi
une
isto
rică
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
-15,1
-0,2
-2,6
-3,7
-18,0
-19,6
-14,3
-1,6
17,9
2,2
-19,2
-8,7
-9,3
-0,4
-18,6
0,3
4,4
-14,7
-7,1
-30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0 30,0
bărbaŃi
femei
18-29 ani
30-59 ani
60 ani+
generale
profesionale
medii
superioare
urban
rural
Modova
Muntenia
Dobrogea
Oltenia
Banat
Transilvania
Crişana-Maramureş
Bucureşti
96. Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante referitor la relaŃiile în cadrul cuplului
în funcŃie de sex, vârstă şi nivel de şcolaritateIndicele variază intre -100 [traditionalism] şi +100 [modernitate]
A fost calculat pe baza raspusurilor la 6 întrebarisolicitând acordul/dezacordul cu rolul bărbaŃilor şi femeilor.
sex
vârs
tăst
udii
rezi
denŃă
regi
une
isto
rică
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
98. Profilul persoanelor care consideră că nu există egalitate între bărbaŃi şi femei deoarece femeile "lucrează mai mult acasă"
43%
49%
61%
45%
48%
49%
48%
45%
48%
48%
49%
51%
43%
51%
45%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
alte religii
ortodoxă
divorŃat
necăsătorit
căsătorit
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
30-60 ani
15-29 ani
femei
bărbaŃi
med
iul
rezi
denŃ
ial
nive
l de
inst
rucŃ
iegr
upa
de v
ârst
ase
x
DiferenŃele până la 100% din cadrul fiecărei subcategorii reprezintă procentul persoanelor
care nu au indicat acest motiv
relig
iast
are
civi
lă
52%
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
99. Profilul persoanelor care consideră că nu există egalitate între bărbaŃi şi femei deoarece femeile "nu pot practica anumite profesii"
39%
41%
38%
39%
42%
40%
41%
42%
39%
42%
40%
42%
39%
40%
41%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
alte religii
ortodoxă
divorŃat
necăsătorit
căsătorit
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
30-60 ani
15-29 ani
femei
bărbaŃi
med
iul
rezi
denŃ
ial
nive
l de
inst
rucŃ
iegr
upa
de v
ârst
ase
x
DiferenŃele până la 100% din cadrul fiecărei subcategorii reprezintă procentul persoanelor
care nu au indicat acest motiv
relig
iast
are
civi
lă
40%
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
100. Profilul persoanelor care consideră că nu există egalitate între bărbaŃi şi femei deoarece "există diferenŃe biologice între bărbaŃi şi femei"
34%
35%
45%
32%
35%
30%
39%
41%
33%
35%
38%
37%
30%
36%
34%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
alte religii
ortodoxă
văduv
necăsătorit
căsătorit
rural
urban
superior
mediu
profesional
general
60 ani şi peste
30-60 ani
15-29 ani
femei
bărbaŃi
med
iul
rezi
denŃ
ial
nive
l de
inst
rucŃ
iegr
upa
de v
ârst
ase
x
DiferenŃele până la 100% din cadrul fiecărei subcategorii reprezintă procentul persoanelor
care nu au indicat acest motiv
relig
iast
are
civi
lă
34%
CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005
-10,0
-9,0
-18,8
-5,9
-7,1
-10,0
-3,2
-12,8
-8,5
-10,3
-8,4
-60,0 -40,0 -20,0 0,0 20,0 40,0 60,0
bărbaŃi
femei
15-29 ani
30-59 ani
60 ani+
generale
profesionale
medii
superioare
urban
rural
101.Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante referitor la opinia dominantă privind situaŃile în care o persoană poate fi tratată diferit pentru că este homosexual
Indicele variază intre -100 (maximă discriminare)şi +100 (nu există discriminare),
A fost calculat pe baza
răspusunrilor la 7 intrebari,solicitând
opinii privind frecvenŃa situaŃiilor legate de locul de muncă,relaŃia cu
instituŃiile,în familie şi la şcoală
sex
vârs
tăst
udii
rezi
denŃă
I.Date de context generalQ1.1
Mult mai bună 3%Mai bună 22%La fel 36%Mai proastă 32%Mult mai proastă 7%
Q1.2Mult mai bună 1%Mai bună 11%La fel 36%Mai proastă 37%Mult mai proastă 6%NS,NR 9%
Q1.3Mult mai bună 1%Mai bună 6%La fel 26%Mai proastă 43%Mult mai proastă 8%NS,NR 16%
Q2
Mult mai bine 3%Mai bine 29%Aproximativ la fel 27%Mai prost 24%mult mai prost 4%NS,NR 13%
Q3.1TSistemul de asigur 7,66Creşterea economic 7,22ÎmbunătăŃirea sistemului educa6,49Combaterea violen 5,54Traficul de influen 5,53Protejarea mediului înconjur5,4Discriminarea 5,03Simplificarea reglement4,68Crearea spaŃiilor de joac4,63Taxele pentru alcool 4,35
Q3.2R Protejarea mediului înconjur10Crearea spaŃiilor de joac9Sistemul de asigur 8,9Traficul de influen 7ÎmbunătăŃirea sistemului educa6Combaterea violen 5
Creşterea economic 4,3Taxele pentru alcool 3,2Simplificarea reglement2,1Discriminarea 1,2
Q3.3MProtejarea mediului înconjur10Traficul de influen 9Discriminarea 8Creşterea economic 7Combaterea violen 6ÎmbunătăŃirea sistemului educa5Taxele pentru alcool 4,1Simplificarea reglement 3Sistemul de asigur 2Crearea spaŃiilor de joac1,2
Q3.4rr Discriminarea 10Protejarea mediului înconjur9Simplificarea reglement 8Sistemul de asigur 7Creşterea economic 6Combaterea violen 5Traficul de influen 4ÎmbunătăŃirea sistemului educa3Crearea spaŃiilor de joac2Taxele pentru alcool 1,3
Q4.1T More important for respondentsMore respected in RomaniaCredinŃă în Dumnezeu35% 45%Respect pentru ceilal26% 9%Respect faŃă de lege 21% 11%Libertatea individului 8% 12%ToleranŃă 4% 12%Egalitate 4% 4%Încredere în alŃ 1% 3%Respect faŃă de cultura 1% 4%
Q4.2R Mai importante în opinia respondenMai respectate în RomâniaRespectul pentru ceilal26% 1,5ToleranŃa 4% 2,1Respectarea legii 21% 2,8Libertatea individului 9% 2,2CredinŃa în Dumnezeu35% 1,5
Egalitatea 4% 1,3Încrederea în oameni,indiferent de etnie1% 2Respectul pentru cultura 2,8 1,7
Q4.2M Mai importante în opinia respondenMai respectate în RomâniaRespectul pentru ceilal1,9 1,5ToleranŃa 2 2,1Respectarea legii 2 2,8Libertatea individului 2 2,2CredinŃa în Dumnezeu2,6 1,5Egalitatea 2 1,3Încrederea în oameni,indiferent de etnie1,5 2Respectul pentru cultura 2,8 1,7
Q4.2Rr Mai importante în opinia respondenMai respectate în RomâniaRespectul pentru ceilal1,9 1,5ToleranŃa 2 2,1Respectarea legii 2 2,8Libertatea individului 2 2,2CredinŃa în Dumnezeu2,6 1,5Egalitatea 2 1,3Încrederea în oameni,indiferent de etnie1,5 2Respectul pentru cultura 2,8 1,7
Q5T În fiecare ziDe 2-3 ori pe sDe 2-3 ori pe lunDe câteva ori pe anNiciodatăSă ascultaŃi slujba 1% 7% 29% 51% 12%Să vă rugaŃi 7% 9% 28% 44% 12%Să vă sfătuiŃi cu preotul1% 3% 11% 41% 44%Să vă întâlniŃi cu al 3% 4% 12% 32% 49%Să vă spovediŃi 4% 60% 36%
Q5R În fiecare ziDe 2-3 ori pe sDe 2-3 ori pe lunDe câteva ori pe anNiciodatăSă ascultaŃi slujba 5% 7% 25% 50% 13%Să vă rugaŃi 3% 5% 30% 55% 7%Să vă sfătuiŃi cu preotul1% 3% 5% 7% 84%Să vă întâlniŃi cu al 1% 4% 7% 15% 73%Să vă spovediŃi 2% 3% 9% 10% 76%
Q5M În fiecare ziDe 2-3 ori pe sDe 2-3 ori pe lunDe câteva ori pe anNiciodatăSă ascultaŃi slujba 5% 7% 25% 50% 13%Să vă rugaŃi 3% 5% 30% 55% 7%Să vă sfătuiŃi cu preotul1% 3% 5% 7% 84%Să vă întâlniŃi cu al 1% 4% 7% 15% 73%Să vă spovediŃi 2% 3% 9% 10% 76%
Q5Rr În fiecare ziDe 2-3 ori pe sDe 2-3 ori pe lunDe câteva ori pe anNiciodatăSă ascultaŃi slujba 5% 7% 25% 50% 13%Să vă rugaŃi 3% 5% 30% 55% 7%Să vă sfătuiŃi cu preotul1% 3% 5% 7% 84%Să vă întâlniŃi cu al 1% 4% 7% 15% 73%Să vă spovediŃi 2% 3% 9% 10% 76%
III Gen, egalitate de şanse
Opinia bărbaOpinia femeilorA1 Femeile şi bărba 38% SituaŃia bărba 20% 30%
SituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun23% SituaŃia bărba 15% 25%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu22% Femeile se afl 10% 10%Femeile se află 6% SituaŃia femeilor este doar cu pu20% 10%SituaŃia femeilor este doar cu pu6% Femeile şi bă 35% 25%NS,NR 5%
A1.1A Total Opinia bărbaOpinia femeilor Opinia celor din urbanOpinia celor din ruralSă vă spună glume deochiate,într-un limbaj jignitor20% 45% 65% Să vă spună 45% 65%Să facă remarci dure la adresa corpului sau sexualit7% 30% 90% Să facă remarci dure la adresa corpului sau sexualit30% 90%Să vă facă propuneri sexuale,într-un context neadecvat5% 20% 60% Să vă facă propuneri sexuale,într-un context neadecvat20% 60%
Total Opinia bărbaOpinia Femeilor Opinia celor din urbanOpinia celor din ruralA2A A avea drepturi egale58% 35% 25% A avea drepturi egale35% 25%
Luarea deciziilor în comun15% 10% 20% A avea acces la acelea10% 20%A avea obligaŃii familiale egale11% 10% 5% A avea obliga 10% 5%ExistenŃa înŃelegerii în cadrul cuplului7% 5% 12% Luarea deciziilor în comun5% 12%A avea acces la acelea6% 30% 30% ExistenŃa înŃ 30% 30%Ambii parteneri s 2% 5% 3% Ambii parteneri s 5% 3%Ambii parteneri s 1% 5% 5% Ambii parteneri s 5% 5%
A3A Total Opinia bărbaOpinia Femeilor Opinia celor din urbanOpinia celor din ruralFemeile lucrează 22% 25% 15% Legile dezavantajeaz25% 15%Femeile nu pot practica anumite profesii18% 10% 20% Legile dezavantajeaz10% 20%Există diferenŃe biologice între b16% 10% 5% Femeile lucreaz 10% 5%EducaŃia primită 14% 5% 12% BărbaŃii lucreaz 5% 12%BărbaŃii lucrează 11% 30% 30% Femeile nu pot practica anumite profesii30% 30%Morala creştină 10% 5% 3% Există diferen 5% 3%Legile dezavantajeaz 8% 5% 5% EducaŃia primit 5% 5%Legile dezavantajeaz 1% 10% 10% Morala creş 10% 10%
DaA4 Total BărbaŃi Femei Urban Rural Nu
Da 45% 50% 40% 45% 50% Nu ştiuNu 50% 40% 45% 50% 40%Nu ştiu 5% 10% 5% 5% 10%
Femei BărbaŃi TotalA5 Muncile casnice sunt cele mai u18% 30% 20%
BărbaŃii pot creş 42% 30% 35%Femeia este stă 61% 30% 40%Este mai mult datoria femeilor s64% 45% 50%Este mai mult datoria b67% 60% 50%Bărbatul este capul familiei76% 65% 60%
IV. Stereotipuri
B1 Total eşantionAutoperceŃia maghiarilor B-urile se vor ordonaLa angajarea într-un loc de munc15% 40%La locul de munc 13% 60%La şcoală 10% 25%În relaŃiile cu autorit 10% 15%În locurile publice 10% 15%În justiŃie 8% 7%În familie 5% 1%
B2 Total eşantionAutoperceŃia rromilorLa angajarea într-un loc de munc68% 40%La locul de munc 61% 60%În locuri publice 51% 25%În relaŃiile cu autorit 48% 15%La şcoală 40% 15%În justiŃie 39% 7%În familie 23% 1%
B3 HIV AutoperceŃia românilorLa angajarea într-un loc de munc9% 40%La locul de munc 7% 60%În relaŃiile cu autorit 7% 25%În justiŃie 6% 15%În locurile publice 5% 15%La şcoală 4% 7%În familie 4% 1%
Infestat cu HIVHomosexualPersoană în vârstă HomuB4-B6 La angajarea într-un loc de munc66% 40% 30% La şcoală 55%
La locul de munc 63% 60% 25% La angajarea într-un loc de munc50%La şcoală 60% 25% 20% La locul de munc 50%În locurile publice 50% 15% 10% În locurile publice43%În relaŃiile cu autorit 29% 15% 5% În familie 32%
În familie 29% 7% 3% În relaŃiile cu autorit31%În justiŃie 24% 1% 1% În justiŃie 26%
C1 Bun 26%Indiferent 25%Rău 37%Nu ştiu 12%
Se va ordona crescătorC2 Să aveŃi un coleg de munc49%
Să vedeŃi pe strad 51%Să aflaŃi că medicul de familie este homosexual57%Să aflaŃi că unul dintre prietenii dvs. este homosexual61%Să aflaŃi că unul din profesorii copilului dvs. este homosexual67%Să aflaŃi că un membru al familiei este homosexual75%Dacă o persoană 81%
Se va ordona crescătorD1 Ar trebui să existe localuri sau magazine în care rromii s22%
Statul român trebuie s37%Interesele maghiarilor din România difer43%Statul român trebuie s50%Rromii nu ar trebui l 52%Mi-e teamă când m 52%Rromii sunt o ruş 61%Maghiarii din România trebuie s71%Românii şi maghiarii ar tr73%Cei mai mulŃi rromi încalc81%Maghiarii din România au suficiente drepturi83%Ceea ce preotul spune la slujb84%
La cap.II Interetnice
Se va ordona crescătorD2 Fără ei,România ar avea rezultate mai slabe la nivelul sportului interna10%
Pentru a fi deplin accepta19%Trăiesc în locuin 30%Sunt trataŃi într-un mod preferen35%Contribuie la cultura român41%Sunt atât de diferi 49%Persoanele de etnie roma sunt discriminate pe pia57%Abuzează de sistemul de ajutor social77%Trăiesc în locuin 91%
D3 Pentru a fi deplin accepta15%
Fără ei,România ar avea rezultate mai slabe la nivelul sportului interna31%Sunt atât de diferi 39%Abuzează de sistemul de ajutor social39%Sunt trataŃi într-un mod preferen42%Persoanele de etnie roma sunt discriminate pe pia54%Trăiesc în locuin 56%Contribuie la cultura român68%
73%
D4 Trăiesc în locuin 5%Persoanele de etnie maghiar7%Sunt implicaŃi mai mult în acte cu caracter penal dacât celelalte persoane în general9%Abuzează de sistemul de ajutor social10%Pentru a fi deplin accepta11%Fără ei,România ar avea rezultate mai slabe la nivelul sportului interna12%Sunt trataŃi într-un mod preferen16%Sunt atât de diferi 17%Contribuie la cultura român44%
D5 Sunt implicaŃi mai mult în acte cu caracter penal dacât celelalte persoane în general2%Trăiesc în locuin 2%Pentru a fi deplin accepta3%Abuzează de sistemul de ajutor social3%Sunt atât de diferi 5%Persoanele de etnie maghiar9%Sunt trataŃi într-un mod preferen10%Fără ei,România ar avea rezultate mai slabe la nivelul sportului interna47%Contribuie la cultura român82%
D6.1 Cu un român 94% Se va ordona descrescătorCu o persoană de alt70% 6.1BCu o persoană sub 30 ani60% un român un maghiarun rromCu un maghiar 20% Să vă căsători 85% 32% 8%Cu o persoană având alt20% Să aveŃi prieteni apropia9% 36% 23%Cu o persoană cu handicap fizic5% Să aveŃi vecini de locuin4% 17% 24%Cu o persoană peste 65 ani3% Să fie angajat în institutia dvs1% 5% 13%Cu un rrom 2% Să aibă cetăŃ 1% 4% 21%cu un homosexual 1%Cu o persoană cu handicap psihic1%
6.1Cun homosexualo persoană cu handicap fizico persoană cu handicap psihic
Să vă căsători 1% 7% 1%Să aveŃi prieteni apropia14% 43% 18%Să aveŃi vecini de locuin20% 25% 29%
Să fie angajat în institutia dvs12% 7% 7%Să aibă cetăŃ 34% 12% 32%
6.1Do persoană de peste 65 anio persoană sub 30 ani
Să vă căsători 7% 22%Să aveŃi prieteni apropia50% 47%Să aveŃi vecini de locuin31% 20%Să fie angajat în institutia dvs6% 7%Să aibă cetăŃ 3% 2%
6.1Eo persoană de alto persoană cu altă credinŃă religioas
Să vă căsători 33% 26%Să aveŃi prieteni apropia33% 35%Să aveŃi vecini de locuin19% 20%Să fie angajat în institutia dvs7% 8%Să aibă cetăŃ 5% 6%
D6.1 Să vă căsătoriSă aveŃi prieteni apropiaSă aveŃi vecini de locuinSă fie angajat în instituSă aibă cetăŃenia dvsCu o persoană cu alt94% 94% 94% 95% 95%Cu o persoană de alt10% 15% 20% 25% 30%Cu o persoană tân 2% 5% 7% 10% 15%Cu o persoană în vârst1% 2% 3% 4% 5%Cu o persoană cu handicap psihic7% 9% 11% 13% 15%Cu o persoană cu handical fizic1% 2% 3% 4% 5%Cu un homosexual 5% 10% 15% 20% 25%Cu un rrom 60% 65% 70% 75% 80%Cu un maghiar 65% 70% 75% 80% 85%Cu un român 10% 15% 20% 25% 30%
D7 Prieteni RudePersoane infestate cu HIV1% 1%Homosexuali/lesbiene2% 1%Persoane cu handicap psihic7% 5%Persoane cu handicap fizic24% 15%Persoane de altă 49% 25%Persoane de altă 52% 34%
D8R Grup majoritarGrup minoritarNu aparŃin unui grupNu stiu,nu răspundVârsta 44% 15% 28% 13%Veniturile 43% 18% 26% 13%
Statutul social 59% 9% 21% 11%Orientarea sexual 70% 1% 19% 10%CredinŃa religioas 71% 8% 16% 5%Etnia 71% 8% 16% 5%CetăŃenia 75% 3% 17% 5%
D8M
Grup majoritarGrup minoritarNu aparŃin unui grupNu stiu,nu răspundVârsta 55% 30% 10% 5%Veniturile 75% 20% 1% 4%Statutul social 91% 7% 1% 0%Orientarea sexual 95% 2% 1% 2%CredinŃa religioas 90% 8% 1% 1%Etnia 90% 6% 1% 3%CetăŃenia 92% 5% 2% 1%
D8Rr Grup majoritarGrup minoritarNu aparŃin unui grupNu stiu,nu răspundVârsta 55% 30% 10% 5%Veniturile 75% 20% 1% 4%Statutul social 91% 7% 1% 0%Orientarea sexual 95% 2% 1% 2%CredinŃa religioas 90% 8% 1% 1%Etnia 90% 6% 1% 3%CetăŃenia 92% 5% 2% 1%
Cap.Discriminare şi CNCDNu Da Nu Da
E1 Rromi -5% 95% E2 Rromi -5% 95%Maghiari -30% 70% Maghiari -30% 70%Români -85% 15% Români -85% 15%Total -87% 18% Total -87% 18%
Se va ordona descrescătorE1C PoliŃie 4%
Doctor 5%CNCD 65%Primărie 20%Avocat 3%ONG 2%Altei organizaŃii 1%
Se va ordona descrescătorE1D Am considerat c 3%
Timp şi efort irosit 25%Nu am vrut să acord mare aten2%
Nu am ştiut unde s 50%Nu cred că rezolvam ceva10%Nu am încredere în institu5%M-am temut de posibilele urm3%Am rezolvat singur 2%
Se va ordona descrescătorE2A Sexul 25%
Religia 1%Etnia 10%Handicapul 2%Vârsta 40%Sărăcia 9%Orientarea sexual 2%alt motiv 11%
Se va ordona descrescătorE2B Remarci discriminatorii45%
Comportament violent verbal33%AmeninŃări,intimid 23%AmeninŃare cu moartea3%Am fost dat afar 3%Comportament violent fizic1%Alte manifestări 26%
E2CAR Altă categorie 10% E2CAM Altcineva 1% E2CARrCadru didactic 3% Cadru didactic 2%FuncŃionat public 26% FuncŃionat public 3%Politist 14% Politist 4%Vânzător 8% Vânzător 5%Medic 10% Medic 6%Vecin 5% Vecin 7%Coleg 15% Coleg 8%
Maghiar 1% Evreu 9%Rrom 7% Maghiar 8%Român 34% Rrom 9%
Român 10%Mai tânăr 10%Mai bătrân 7% tânăr 9%
Mai bătrân 9%Bărbat 40%Femeie 35% Bărbat 5%
Femeie 5%
Se vor ordona crescător E3B
E5 Centrul de Resurse Juridice14%Departamentul pentru Rela20%AgenŃia NaŃional 23%Consiliul NaŃional pentru Combaterea Discrimin38%Comitetul Helsinki-Asocia42%Consiliul NaŃional al Audiovizualului48%AgenŃia NaŃional 52%Sindicatele 61%Avocatul Poporului 62%ProtecŃia Consumatorului72%
E6 De la TV, Radio 91% Se vor ordona descrescătorDin presă 40%De la rude,prieteni 27%ONG 1%Altele 1%
Important/foarte importantMai puŃin/deloc importantNu ştiuE7 Deschiderea unor birouri regionale în fiecare jude86% 30% 5%
Reprezentarea persoanelor discriminate în instan88% 20% 5%Aplicarea de amenzi celor care discrimineaz90% 63% 2%Informarea cetăŃ 91% 10% 5%Aplicarea corect 95% 50% 0%SoluŃionarea la timp a cazurilor de discriminare95% 70% 10%Informarea cetăŃ 96% 15% 25%Apărarea drepturilor omului99% 70% 20%
E8 Foarte multă 6% E9 Nu ştiu,nu ră 12%Multă 45% Alte motive (fiecare sub 1%)5%PuŃină 28% Este neimportant 1%Deloc 6% Problemele sunt prea grave2%Nu ştiu 15% Nu ştiu cum lucreaz3%
Nu-mi inspiră 3%Se va ordona crescător Din cauza corup 4%
F1 Oamenii care discrimineaz8,29 Nu este independent4%Implicarea mai activ 8,75 Nu face ce spune 5%Mass-media să 9,04 Nu mă intereseaz 6%Implicarea mai activ 9,09 Nu am acces la informa23%SusŃinerea organiza 9,17 Este o institu 32%Acceptarea diversit 9,19Şcoala să ofere mai multe programe despre toleran9,44Promovarea şi respectarea principiului egalit9,46
F2 Zilnic De câteva ori pe sO dată pe săMai rar NiciodatăVizionaŃi TV 83% 12% 2% 2% 1%AscultaŃi Radio 42% 17% 7% 17% 17%CitiŃi ziare 26% 16% 12% 25% 21%
Da Nu Nu ştiuF3 Posturi TV 10% 85% 5%
Posturi de Radio 7% 50% 43%Ziare 9% 45% 46%
F3A Alte posturi 3%Toate posturile 6%NaŃional TV 3%B1 TV 4%TVR1 5%Realitatea 7%Prima TV 7%Antena 1 13%PRO TV 15%OTV 38%
F4A Alte posturi radio 15%Toate posturile 10%Radio Tg.Mure 1%Radio Terra 1%Radio Iaşi 1%Radio Galaxy 1%Radio Craiova 2%Radio 21 3%Radio Gherila 4%PRO FM 7%Europa FM 9%România Actualit 19%Kiss FM 25%
F5A Alte ziare 16%Toate ziarle 9%Impact de Gorj 1%Jurnalul NaŃ 1%Tricolorul 1%Deşteptarea 2%România Liber 2%Academia Ca 3%Ziua 4%Atac la persoan 4%Ziare în limba maghiar5%Jurnalul NaŃ 5%Evenimentul Zilei 6%Adevărul 8%
România Mare 13%Libertatea 19%
T1 T2 T3Rromi 5,88 4,2 persoane cu handicap fizic7,49Maghiari 19 4,48 persoane cu handicap psihic4,75
3,51Rromi 7,22Români 13,03 persoane cu handicap fizic9,27
persoane cu handicap psihic6,33Maghiari 9,87Români 12,29
persoane cu handicap fizic7,82persoane cu handicap psihic5,23
T6 Români 13,96 T7 4,27 T8 persoane cu handicap fizic7,62Maghiari 10,47 4,17 persoane cu handicap psihic7,66Rromi 6,72
persoane cu handicap fizic4,92Români 14,05 persoane cu handicap psihic4,82Maghiari 10,12Rromi 5,77
T11 Români 14,26 T12 5,04 T13 persoane cu handicap fizic7,53Maghiari 10,24 4,23 persoane cu handicap psihic4,8Rromi 6,83 3,22
persoane cu handicap fizic7,91Români 13,85 persoane cu handicap psihic4,93Maghiari 10,31Rromi 6,07 persoane cu handicap fizic7,21
persoane cu handicap psihic4,8Români 14,08Maghiari 10,25Rromi 5,8
P1 P2 alte religiiBucureşti 27% ortodoxăCrişana Maramure 32%Transilvania 47% divorŃatBanat 45% Bucureşti 50% necăsătoritOltenia 38% Moldova 100% căsătoritTransilvania 10% Banat 100%Muntenia 18% Crişana-Maramure89% rural
Moldova 31% Transilvania 55% urban
rural 32% rural 66% superiorurban 30% urban 65% mediu
profesionalsuperior 40% superior 50% generalmediu 28% mediu 65%profesional 36% profesional 70% 60 ani şi pestegeneral 25% elementar 68% 30-60 ani
15-29 ani60 ani şi peste 26% 60 ani şi peste 70%31-59 ani 32% 31-59 ani 63% femei15-30 ani 32% 15-30 ani 58% bărbaŃi
femei 30% femei 67%bărbaŃi 32% bărbaŃi 64%
15-29 ani 30-59 ani 60 ani+P1 Vârsta -2,56 -3,74 -17,98
BărbaŃi FemeiSex -15,08 -0,2
ElementareProfesionaleMedii SuperioareStudii -19,59 -14,29 -1,57 17,92
Urban RuralRezidenŃă 2,15 -19,21
Moldova Muntenia Dobrogea OlteniaRegiune -8,73 -9,31 -0,38 -18,59
NecăsătoritÎn parteneriatCăsătorit VăduvStare civilă -0,85 -21,56 -7,72 -17,32
P3 P4 P5Bucureşti 85% Bucureşti 25% Bucureşti 15%Crişana Maramure 73% Crişana Maramure89% Crişana Maramure51%Transilvania 42% Transilvania 76% Transilvania 47%Banat 75% Banat 70% Banat 42%
Oltenia 45% Oltenia 40% Oltenia 15%Dobrogea 73% Dobrogea 64% Dobrogea 31%Muntenia 26% Muntenia 26% Muntenia 8%Moldova 30% Moldova 44% Moldova 8%
rural 39% rural 41% rural 15%urban 50% urban 54% urban 25%
superior 66% superior 70% superior 30%mediu 49% mediu 52% mediu 23%profesional 46% profesional 41% profesional 22%general 30% general 39% general 14%
60 ani şi peste 30% 60 ani şi peste 39% 60 ani şi peste 16%31-59 ani 50% 31-59 ani 51% 31-59 ani 24%15-30 ani 48% 15-30 ani 52% 15-30 ani 20%
femei 43% femei 50% femei 22%bărbaŃi 48% bărbaŃi 46% bărbaŃi 20%
P7 P8 P9
Crişana Maramure 94% Crişana Maramure100% Crişana Maramure68%Transilvania 88% Transilvania 93% Transilvania 67%
rural 82% rural 92% rural 61%urban 94% urban 95% urban 76%
superior 91% superior 100% superior 70%mediu 89% mediu 89% mediu 63%profesional 90% profesional 95% profesional 70%general 84% general 90% general 68%
60 ani şi peste 91% 60 ani şi peste 96% 60 ani şi peste 70%31-59 ani 93% 31-59 ani 95% 31-59 ani 73%15-30 ani 73% 15-30 ani 83% 15-30 ani 45%
femei 88% femei 93% femei 73%bărbaŃi 90% bărbaŃi 94% bărbaŃi 61%
P11 P12 P13
rural 71% rural 43% rural 43%urban 82% urban 55% urban 46%
mediu 67% mediu 33% mediu 67%profesional 75% profesional 33% profesional 67%general 74% general 53% general 42%
60 ani şi peste 100% 60 ani şi peste 0% 60 ani şi peste 100%31-59 ani 77% 31-59 ani 54% 31-59 ani 42%15-30 ani 73% 15-30 ani 45% 15-30 ani 46%
femei 75% femei 50% femei 46%bărbaŃi 77% bărbaŃi 46% bărbaŃi 46%
P15 BărbaŃi FemeiSituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun23% 25%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu22% 24%SituaŃia femeilor este evident mai bun7% 6%SituaŃia este doar cu pu6% 7%Femeile şi bărba 42% 38%
P16 15-29 ani 30-59 ani 60 ani+SituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun33% 21% 23%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu19% 26% 22%SituaŃia femeilor este evident mai bun8% 7% 4%SituaŃia este doar cu pu5% 7% 6%Femeile şi bărba 35% 39% 45%
P17 general profesional liceal superiorSituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun21% 20% 29% 23%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu20% 19% 22% 40%SituaŃia femeilor este evident mai bun5% 7% 7% 4%SituaŃia este doar cu pu9% 8% 6% 2%Femeile şi bărba 45% 46% 36% 31%
P18 necasătorit în parteneriatcăsătorit văduv divorŃatSituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun28% 31% 22% 27% 26%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu23% 24% 23% 24% 19%SituaŃia femeilor este evident mai bun10% 0% 6% 2% 11%SituaŃia este doar cu pu5% 3% 6% 8% 11%Femeile şi bărba 34% 42% 43% 39% 33%
P19 urban ruralSituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun27% 21%
SituaŃia bărbaŃilor este doar pu28% 16%SituaŃia femeilor este evident mai bun5% 8%SituaŃia este doar cu pu5% 9%Femeile şi bărba 35% 46%
P20 ortodoxă altă religieSituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun26% 17%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu23% 26%SituaŃia femeilor este evident mai bun7% 3%SituaŃia este doar cu pu6% 9%Femeile şi bărba 39% 45%
P21 BărbaŃi FemeiA avea drepturi egale61% 51%A avea acces la acelea7% 6%A avea obligaŃii familiale egale8% 15%Luarea deciziilor în comun13% 17%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului6% 8%Ambii parteneri s 3% 2%Ambii parteneri s 2% 1%
P22 15-29 ani 30-59 ani 60 ani+A avea drepturi egale64% 53% 53%A avea acces la acelea8% 7% 5%A avea obligaŃii familiale egale9% 11% 14%Luarea deciziilor în comun11% 17% 16%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului5% 8% 7%Ambii parteneri s 1% 2% 4%Ambii parteneri s 2% 2% 1%
P23 general profesional liceal superiorA avea drepturi egale52% 56% 54% 66%A avea acces la acelea5% 6% 8% 9%A avea obligaŃii familiale egale17% 11% 10% 5%Luarea deciziilor în comun15% 15% 16% 14%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului8% 8% 7% 4%Ambii parteneri s 2% 3% 3% 1%Ambii parteneri s 1% 1% 2% 1%
P24 necasătorit în parteneriatcăsătorit văduv divorŃatA avea drepturi egale65% 44% 53% 48% 57%A avea acces la acelea9% 9% 6% 5% 5%A avea obligaŃii familiale egale7% 6% 13% 18% 5%Luarea deciziilor în comun12% 19% 16% 17% 17%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului3% 13% 8% 8% 11%
Ambii parteneri s 2% 6% 3% 2% 5%Ambii parteneri s 2% 3% 1% 2% 0%
P25 urban ruralA avea drepturi egale57% 54%A avea acces la acelea8% 5%A avea obligaŃii familiale egale9% 14%Luarea deciziilor în comun16% 15%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului7% 7%Ambii parteneri s 2% 3%Ambii parteneri s 1% 2%
P26 ortodoxă altă religieA avea drepturi egale56% 53%A avea acces la acelea7% 7%A avea obligaŃii familiale egale12% 10%Luarea deciziilor în comun15% 17%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului7% 7%Ambii parteneri s 2% 4%Ambii parteneri s 1% 2%
B FBP1 PB1
PB2 bărbaŃi 0,7femei -6,1
15-29 ani -32,330-59 ani -0,5 peste 60 ani 21,9
general 9,1educaŃie profesional 3,7medium -12,5
superioare -13,6
urban -7,5rural 3,1
PB4 bărbaŃi -11,9femei -17,4
18-29 ani -25,330-59 ani -12,560 ani+ -9,2
generale -13,0profesionale -7,6medii -18,7superioare -19,6
urban -18,1rural -10,6
PC2 bărbaŃi -34,7femei -31,7
18-29 ani -9,230-59 ani -34,660 ani+ -54,4
generale -48,7profesionale -48,0medii -23,6superioare -1,3
urban -20,9rural -49,6
Modova -28,1Muntenia -39,3Dobrogea -28,2Oltenia -38,5Banat -18,1Transilvania -10,8Crişana-Maramure -66,0Bucureşti -54,0
PA5.1 bărbaŃi -15,1femei -0,2
18-29 ani -2,6
30-59 ani -3,760 ani+ -18,0
generale -19,6profesionale -14,3medii -1,6superioare 17,9
urban 2,2rural -19,2
Modova -8,7Muntenia -9,3Dobrogea -0,4Oltenia -18,6Banat 0,3Transilvania 4,4Crişana-Maramure -14,7Bucureşti -7,1
Opinia celor din urbanOpinia celor din ruralSituaŃia bărba 20% 30%SituaŃia bărba 15% 25%Femeile se afl 10% 10%SituaŃia femeilor este doar cu pu20% 10%Femeile şi bă 35% 25%
Opinia celor din rural A1.1A Colegi 19%Prieteni 18%NecunoscuŃ 17%Vecini 10%CunoscuŃi 8%Un bărbat 4%
Opinia celor din rural O femeie 4%O rudă 3%Şeful de serviciu 2%Rromi 1%Nu răspund 14%
A1.2A.rec NecunoscuŃ 45%Colegi 16%Vecini 14%Prieteni 10%
Opinia celor din rural Nu răspund 8%O rudă 3% Femeile lucreaz 48%Şeful de serviciu 2% Femeile nu pot practica anumite profesii40%CunoscuŃi 1% Există diferen 35%Un bărbat 1% EducaŃia primit 31%
Morala creş 24%BărbaŃii lucreaz 23%Legile dezavantajeaz18%
A1.3Arec NecunoscuŃ 29% Legile dezavantajeaz3%Colegi 16%Prieteni 12%
35% Vecini 8%48% O femeie 5%17% Un bărbat 4%
Şeful de serviciu 4%O rudă 2%
Rromi 2%Nu răspund 18%
Rural UrbanMuncile casnice sunt cele mai u20% 20%Este mai mult datoria femeilor s50% 30%Bărbatul este capul familiei70% 30%Este mai mult datoria b20% 35%BărbaŃii pot cre 60% 40%Femeia este st 70% 50%
VarstaLa angajarea într-un loc de munc74%La locul de munc 54%În locurile publice23%În relaŃiile cu autorit17%În familie 16%
Nu Da NuE3 Rromi -5% 95% E4 Rromi -5%
Maghiari -30% 70% Maghiari -30%Români -85% 15% Români -85%Total -87% 18% Total -87%
Altcineva 1% În diverse locuri 7%Cadru didactic 2% PoliŃie 2%FuncŃionat public 3% În familie,cu anumite rude2%Politist 4% Mijloace de transport2%Vânzător 5% În judeŃele Covasna 3%Medic 6% Primărie 3%Vecin 7% În altă Ńară 3%Coleg 8% Şcoală 5%
Spital 5%Evreu 9% În instituŃii 7%Maghiar 8% În anumite zone din localitate9%Rrom 9% În anturajul boga 13%Român 10% Localuri,discoteci39%
tânăr 9%Mai bătrân 9%
Bărbat 5%Femeie 5%
Nu răspund 14%
Alte motive (sub 1% fiecare)22%Din cauza religiei 1%Pentru că suntem români1%Pentru că suntem rromi1%Din cauza bă 2%Pentru că nu cunoa3%Datorită etniei 4%Din cauza handicapului fizic6%Din cauza vârstei 8%Din cauza comportamentului 8%Pentru că suntem s30%
T4 T5persoane în vârst8,37 persoane de alt 8,37persoane tinere 9,56 persoane cu alt 9,56
persoane în vârst9,78 persoane de alt 9,78persoane tinere 10,2 persoane cu alt 10,2
persoane în vârst8,52 persoane de alt 8,52persoane tinere 10,24 persoane cu alt 10,24
T9 persoane în vârst 8,4 T10 persoane de alt 10,38persoane tinere 9,91 persoane cu alt 9,54
persoane în vârst5,54 persoane de alt 9,72persoane tinere 9,37 persoane cu alt 9,14
T14 persoane în vârst7,61 T15 persoane de alt 10,51persoane tinere 11,03 persoane cu alt 9,35
persoane în vârst8,47 persoane de alt 10,09persoane tinere 9,36 persoane cu alt 9,51
persoane în vârst9,34 persoane de alt 9,36persoane tinere 8,63 persoane cu alt 8,93
43% alte religii 39% alte religii 34%49% ortodoxă 41% ortodoxă 35%
61% divorŃat 38% văduv 45%45% necăsătorit 39% necăsătorit 32%48% căsătorit 42% căsătorit 35%
49% rural 40% rural 30%
48% urban 41% urban 39%
45% superior 42% superior 41%48% mediu 39% mediu 33%52% profesional 40% profesional 34%48% general 42% general 35%
49% 60 ani şi peste 40% 60 ani şi peste 38%51% 30-60 ani 42% 30-60 ani 37%43% 15-29 ani 39% 15-29 ani 30%
51% femei 40% femei 36%45% bărbaŃi 41% bărbaŃi 34%
Pr1studii -19,59 -14,29 -1,57 17,92
vârsta -2,56 -3,74 -17,98
sex -15,08 -0,2
Crişana-MaramureBucureşti-14,75 -7,06
Pr2stare civilă -0,85 -21,56 -7,72 -17,32 2,32
regiunea istoric -8,73 -9,31 -0,38 -18,59 -0,27 4,36 -14,75 -7,06
mediul reziden 2,25 -19,21
P6Bucureşti 11%Crişana Maramure71%Transilvania 61%Banat 58%
Oltenia 28%Dobrogea 44%Muntenia 12%Moldova 19%
rural 26%urban 33%
superior 40%mediu 32%profesional 26%general 26%
60 ani şi peste 26%31-59 ani 32%15-30 ani 33%
femei 35%bărbaŃi 25%
P10
Crişana Maramure95%Transilvania 79%
rural 79%urban 83%
superior 80%mediu 78%profesional 80%general 84%
60 ani şi peste 83%31-59 ani 83%15-30 ani 64%
femei 80%bărbaŃi 82%
P14
rural 29%urban 27%
mediu 33%profesional 33%general 26%
60 ani şi peste 0%31-59 ani 25%15-30 ani 27%
femei 25%bărbaŃi 31%
bărbaŃi 57,0 PBH bărbaŃi -10,0femei 56,5 femei -9,0
15-29 ani 47,0 15-29 ani -18,830-59 ani 57,9 30-59 ani -5,960 ani+ 64,3 60 ani+ -7,1
generale 50,4 generale -10,0profesionale 64,9 profesionale -3,2medii 54,8 medii -12,8superioare 64,0 superioare -8,5
urban 61,2 urban -10,3rural 50,6 rural -8,4
Da95% Nu răspund 16%70% Alte drepturi înc 15%15% Discriminat la angajare pe motiv de vârst1%18% Discriminat pe motiv de handicap fizic1%
Îngrădirea liberei circula1%Discriminat în sistemul de înv2%Discriminat în sistemul de s5%NedreptăŃit la judec5%Tratament necorespunz5%Încălcarea dreptului de proprietate8%Discriminare la locul de munc11%Încălcarea dreptului la munc12%Încălcarea dreptului la un trai decent (s18%