percepŃii şiatitudinifaŃădefenomenuldediscriminare...2005 un sondaj de opinie pe un eşantion...

170
PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare Beneficiar Consiliul NaŃional pentru Combaterea Discriminării decembrie 2005 Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS-SA Str. Tudor Arghezi nr. 21, sector 2, Bucureşti Tel/fax: +4021-317.88.88 e-mail: [email protected] web: www.curs.ro

Upload: others

Post on 20-Jan-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminarePercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminarePercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminarePercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare

Beneficiar

Consiliul NaŃional pentru Combaterea Discriminării

decembrie 2005

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională

CURS-SA Str. Tudor Arghezi nr. 21, sector 2, Bucureşti

Tel/fax: +4021-317.88.88 e-mail: [email protected] web: www.curs.ro

2

Introducere

Cercetarea şi-a propus să releve (1) principalele dimensiuni şi caracteristici ale

fenomenului discriminării în România la nivelul anului 2005; (2) realizarea unei tipologii a

percepŃiilor, atitudinilor şi reprezentărilor legate de discriminare din perspectiva experienŃei

directe şi indirecte a populaŃiei; (3) identificarea stereotipurilor şi prejudecăŃilor asociate

intoleranŃei şi discriminării. S-a urmărit de asemenea determinarea gradului de notorietate al

instituŃiilor din România care se ocupă de problema discriminării, precum şi opŃiunile

respondenŃilor cu privire la priorităŃile instituŃionale în combaterea discriminării.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, CURS a realizat la începutul lunii decembrie

2005 un sondaj de opinie pe un eşantion reprezentativ la nivel naŃional. Culegerea datelor s-

a realizat prin interviuri faŃă în faŃă la domiciliul subiecŃilor. Întrebările din chestionar au vizat

forme specifice de discriminare (etnică, religioasă, de gen, de vârstă, faŃă de persoanele

infestate HIV şi faŃă de minorităŃi sexuale) cu referire la contexte diferite de interacŃiune

socială (familie, şcoală, loc de muncă, instituŃii ale autorităŃilor publice, justiŃie, locuri

publice).

Eşantion: Eşantionul a fost de tip stratificat, probabilist, bistadial, are un volum de 1238

persoane şi este reprezentativ pentru populaŃia de 15 ani şi peste a României cu o eroare

tolerată de ±2,8% pentru o probabilitate de 95%.

Criterii de stratificare: 7 provincii istorice plus oraşul Bucureşti, mediu rezidenŃial

(urban-rural), mărimea localităŃii urbane (4 tipuri), structura etnică apopulaŃiei României

Eşantionul a cuprins 79 loclităŃi (41 urbane şi 38 rurale) din cele 41 judeŃe şi Municipiul

Bucureşti, acoperind 93 puncte de eşantionare.

SelecŃia gospodăriilor şi a persoanelor s-a făcut prin metoda aleatoare, iar interviurile s-au

realizat la domiciliul subiecŃilor. Interviurile cu persoanele de etnie maghiară s-au realizat de

către operatori care vorbesc limba maghiară.

3

Rezultatele cercetării I. Aspecte ale contextului psiho-social din România

Starea de spirit a populaŃiei la sfârşitul anului 2005 (determinată prin indicatorii:

percepŃia calităŃii vieŃii în prezent comparativ cu anul trecut şi.percepŃia evoluŃiei calităŃii vieŃii

peste un an) este una negativă, aproape două cincimi din populaŃie considerând că în

prezent viaŃa lor este mai proastă (32%) şi mult mai proastă (7%). Un sfert din populaŃie

apreciază că viaŃa lor s-a schimbat în bine faŃă de anul trecut. În ceea ce priveşte viitorul

apropiat, datele de sondaj relevă un optimism ponderat, doar o treime dintre respondenŃi

considerând că o vor trăi mai bine peste un an.

Tabelul 1. Evaluarea situaŃiei de viaŃă (% din totalul celor care şi-au exprimat opinia )

Mai bună şi mult mai bună

La fel Mai proastă şi mult mai proastă

Comparativ cu anul trecut, cum este în

prezent...? 2005 2005 2005

viaŃa dvs. 25 36 39 viaŃa oamenilor din localitatea dvs. 13 40 47

viaŃa oamenilor din Ńară 9 31 60 Cum credeŃi că veŃi trăi peste un an? 36 31 33

Datele din 2005 – CURS SA- Sondaj de opinie în cadrul studiului “PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare din România”. Datele sondajului nostru se înscriu în parametrii altor cercetări, relevând că, în

continuare, evaluările populaŃiei privind situaŃia de viaŃă sunt într-o măsură mai mare

negative, gradul de pozitivitate/negativitate al evaluărilor râmânând relativ la acelaşi nivel ca

în anii precedenŃi.

(Graficele 1,2,3,4)

Tabelul 2. Care sunt cele mai importante probleme ale populaŃiei în acest context?

Problema

Ordinea ierarhică Media

ponderată 1.Sistemul de asigurări de sănătate 7,66 2.Taxele pentru alcool şi Ńigări 4,35 3.Creşterea economică 7,22 4.Traficul de influenŃă şi nepotismul 5,53 5.Discriminarea 5,03 6.ÎmbunătăŃirea sistemului educaŃional 6,49

4

7.Simplificarea reglementărilor privind deschiderea unei afaceri

4,68

8.Combaterea violenŃei în familie 5,54 9.Crearea de spaŃii de joacă pentru copii 4,63 10.Protejarea mediului înconjurător 5,40

Structura ierarhică a celor 10 probleme (calculată pe baza importanŃei atribuite de

respondenŃi fiecăreia dintre ele pe o scală de la 1-deloc importantă... la 10-foarte

importantă) plasează pe primele trei locuri sistemul de asigurări de sănătate, creşterea

economică şi îmbunătăŃirea sistemului educaŃional (graficul 5). Problema discriminării

ocupă locul 7 în această ierarhie, făcând parte dintr-un grup de patru probleme cu valori

foarte apropiate (“combaterea violenŃei în familie”,” traficul de influenŃă şi nepotismul”,

”protecŃia mediului înconjurător”). Este interesat de consemnat că ierarhia primelor trei

locuri înregistrată pe total eşantion este aceeaşi la bărbaŃi şi femei, tineri şi vârstnici,

persoane cu nivel scăzut şi ridicat de instrucŃie, urban şi rural.

Tabelul 3. ImportanŃa atribuită valorilor morale şi percepŃia respectării lor în România

Care sunt cele mai.. Valori morale Importante Respectate

Respectul pentru ceilalŃi oameni 26,4 8,9 ToleranŃa 3,7 11,6 Respectarea legii 20,9 11,2 Libertatea individului 8,6 11,6 CredinŃa în Dumnezeu 34,7 45,4 Egalitatea 3,9 4,5 Încrederea în oameni, indiferent de etnie 1,1 2,7

Respectul pentru cultura şi tradiŃiile altor popoare 0,8 4,1

“CredinŃa în Dumnezeu”, “respectul pentru ceilalŃi oameni” “şi respectarea legii” ocupă

primele trei locuri în raport cu importanŃa atribuită şi întrunesc 82% dintre opŃiuni (graficul 6).

Deşi valorile morale “respectul pentru ceilalŃi oameni” şi “respectarea legii” sunt percepute

ca foarte importante (locurile II şi III în cadrul ierarhiei), un procent redus din populaŃie

consideră că acestea sunt şi respectate în România .

Primele trei valori morale din ierarhia stabilită pe total eşantion se regăsesc în toate

categoriile socio-demografice analizate, dar ordinea acestora diferă la tineri şi persoanele cu

studii medii (care plasează pe locul I respectul pentru ceilalŃi oameni) şi persoanele cu studii

superioare (unde pe primul loc este respectarea legii).

5

II. PercepŃia egalităŃii de şanse între bărbaŃi şi femei

a. Evaluarea generală a situaŃiei bărbaŃilor şi a femeilor în România

Pe total eşantion, opinia majoritară referitoare la situaŃia bărbaŃilor în raport cu a

femeilor este că situaŃia bărbaŃilor este mai bună decât a femeilor - 48%. Mai exact,

25% dintre respondenŃi consideră că situaŃia este clar mai bună şi 23% este doar puŃin mai

bună. Două cincimi din populaŃie susŃin că femeile şi bărbaŃii din România sunt egali.

(grafic 8)

Tabel 4. Evaluarea generală a situaŃiei bărbaŃilor şi a femeilor în România (% din total opŃiuni)

Total Tineri Bătrâni Şcoală generală

Facul-tate

Necă-sătorit

Căsă-torit Urban Rural

SituaŃia bărbaŃilor din România este clar mult mai bună decât situaŃia femeilor

25 33 23 22 23 28 22 27 21

SituaŃia bărbaŃilor din România este doar puŃin mai bună decât situaŃia femeilor

23 19 22 20 40 23 23 28 16

Femeile din România se află într-o situaŃia evident mult mai bună decât bărbaŃii

6 8 4 5 4 10 6 5 8

SituaŃia femeilor din România este doar cu puŃin mai bună decât situaŃia bărbaŃilor

6 5 6 9 2 5 6 5 9

Femeile şi bărbaŃii din România sunt egali

40 35 45 45 31 34 43 35 46

1) PercepŃia unei situaŃii mai bune a bărbaŃilor în raport cu femeile o întâlnim în mai

mare măsură în rândul persoanelor cu studii superioare (63%), la tineri (52%), la

rezidenŃii în urban (55%). (Asocierea între variabilele respective este semnificativă

statistic).

2) PercepŃia egalităŃii între femei şi bărbaŃi o întâlnim în mai mare măsură la persoane

vârstnice (45%), la absolvenŃii cu maxim 8 ani de şcoală (45%), la persoanele căsătorite

(43%) şi la cei rezidenŃi în rural (46%).

6

3) Cei care percep într-o mai mare măsură că situaŃia femeilor este mai bună ca a bărbaŃilor

sunt persoane cu un nivel de instrucŃie scăzut (14%) şi necăsătoriŃi (15%).

De semnalat că nu există diferenŃe semnificative ale percepŃiei acestui aspect între bărbaŃi

şi femei şi între grupuri etnice. (distribuŃia opŃiunilor pe categorii socio-demografice este

prezentată în graficele de la 80 la 85.

b. PercepŃia asupra conceptului egalităŃii şanselor între bărbaŃi şi femei Datele de sondaj evidenŃiază ca definitorii pentru conceptul de egalitate a şanselor între

femei şi bărbaŃi elementele: “a avea drepturi egale”, “luarea deciziilor în comun” şi “a avea

obligaŃii familiale egale”, care întrunesc în total opŃiunea a 84% dintre respondenŃi. ReŃinem

însă că aproape 3 din 5 respondenŃi (58%) definesc egalitatea dintre bărbaŃi şi femei prin

“a avea drepturi egale”

% Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă a avea drepturi egale 58 Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă a avea acces la aceleaşi profesii 6 Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă a avea obligaŃii familiale egale 11 Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă luarea deciziilor în comun 15 Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă existenŃa înŃelegerii în cadrul cuplului 7 Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă ca ambii parteneri să aibe locuri de muncă

2

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi înseamnă ca ambii parteneri să dispună de acelaşi timp liber

1

DistribuŃia consemnată pe total eşantion este relativ aceeaşi şi pe cele 6 categorii socio-

demografice analizate (vezi graficele 13 şi 86...91)

c. Opinii privind existenŃa egalităŃii reale între bărbaŃi şi femei şi percepŃia asupra

motivelor discriminării de gen

Aproape jumătate din populaŃia investigată (48%) apreciază că în prezent, în România, nu

există o egalitate reală între femei şi bărbaŃi; o treime consideră că există egalitate reală, iar

17% nu şi-au exprimat o opinie în acest sens (graficul 15)

Ierarhia motivelor discriminării de gen (graficele 14.1 şi 14.2) relevă, pe de o parte,

percepŃia unei discriminări a femeilor pe piaŃa forŃei de muncă din România (“femeile

lucrează mai mult acasă”, opinie exprimată de aproape jumătate din respondenŃi). Pe de

altă parte, remarcăm persistenŃa unor atitudini tradiŃionaliste exprimate sub forma unor

prejudecăŃi de tipul: “femeile nu pot practica anumite profesii”(40%), “există diferenŃe

biologice între bărbaŃi şi femei”(35%), “morala creştină face diferenŃa între bărbaŃi şi femei”

(24%).

7

Din analiza profilului socio-demografic al persoanelor care consideră că motivul

inegalităŃii între bărbaŃi se datorează faptului că “femeile lucrează mai mult acasă” a rezultat

că acest motiv este susŃinut în mai mare măsură (diferenŃe semnificativ statistic) de femei,

de persoane de vârstă adultă (30-60 ani) şi de persoane din rândul divorŃaŃilor (graficul 98)

Cei care susŃin ca motiv al inegalităŃii de gen faptul că femeile “nu pot practica anumite

profesii” se distribuie în proporŃii cuprinse între 35% şi 45%, pe toate categoriile socio-

demografice analizate, iar diferenŃele între subcategorii nu sunt semnificative

statistic.(graficul 99)

Profilul socio-demografic al persoanelor care au invocat ca motiv al inegalităŃii de gen

“diferenŃele biologice dintre bărbaŃi şi femei” arată că acest motiv este susŃinut în mai mare

măsură (semnificativ statistic) în rândul persoanelor de peste 30 ani, a celor din urban şi în

rândul persoanelor văduve (graficul 100).

d. Atitudini privind rolurile bărbaŃilor şi femeilor în cadrul cuplului.

Datele de sondaj referitoare la acest aspect arată că atitudinea majorităŃii populaŃiei înclină

spre tradiŃionalism şi este marcată de stereotipurile “bărbatul este capul familiei” (76%),

“este mai mult datoria bărbaŃilor să aducă bani în casă”(67%), iar a femeilor”să se ocupe de

treburile casei” (64%).- graficul 16.

Indicele IOPD1, calculat pe baza răspunsurilor la toate cele 6 întrebări referitoare la relaŃiile

în cadrul cuplului, relevă că pe total eşantion acest tip de atitudine are valoarea –6,93 pe o

scală de la –100 (atitudine puternic tradiŃionalistă) la +100 (modernitate puternică).

În raport cu diferite categorii socio-demografice analizate, valorile IOPD arată că atitudini

tradiŃionaliste cu valori mai mari decât media eşantionului se întâlnesc:

- în Oltenia şi Crişana-Maramureş

- în mediul rural pe ansamblu

- la persoanele cu nivel de şcolaritate mai redus (şcoală generală şi profesională)

- la persoanele vârstnice

- în rândul bărbaŃilor

În zona atitudinilor caracterizate de modernitate, se situează persoanele rezidente în

Transilvania şi Banat, persoanele din mediul urban şi cele cu studii superioare. (graficul 96)

1 IOPD (Indicele Opiniei Personale Dominante) se calculează pe baza răspunsurilor unei persoane la mai multe

ăntrebări referitoare la un anumit aspect, în cazul nostru modernitate/tradiŃionalism în cadrul cuplului. Formula

sa de calcul este: [100*(p-n)*(k-ne)/k în care p=răspunsuri pozitive, n=răspunsuri negative, k=numărul de itemi şi ne=numărul răspunsurilor neutre.

8

e. ExperienŃe personale de agresiune verbală şi hărŃuire sexuală

Pe total eşantion, o cincime din respondenŃi au afirmat că în ultimul an o persoană de alt

sex le-a spus glume deocheate folosind un limbaj considerat jignitor.(graficele 9-12). Este

interesant de consemnat că dintre acestea 42% sunt bărbaŃi. Persoanele care au

considerat că s-au aflat în situaŃia de agresiune verbală sunt în mare măsură persoane

tinere, necăsătorite sau în parteneriat.

În rândul femeilor, incidenŃa fenomenului de agresiune verbală sub forma unor “remarci

dure la adresa corpului sau sexualităŃii” adresate de o persoane de alt sex este de 9%.

Acest fenomen este resimŃit în mai mare măsură de persoanelor tinere, de cele cu nivel

mediu de şcolaritate (liceu), necăsătorite, de religie ortodoxă.

7% dintre femei au afirmat că în ultimul an li s-a întâmplat ca o persoană de alt sex să le

facă “propuneri sexuale într-un context neadecvat”. Acestea sunt preponderent tinere,

persoane necăsătorite şi de religie ortodoxă. 18% dintre aceste persoane nu au dorit să

precizeze cine le-a făcut astfel de propuneri., 29% au declarat că acestea au fost făcute

adresate de necunoscuŃi, 16% de colegi, 12% de prieteni şi 8% de vecini.

III. Discriminare (etnică, de boală, orientare sexuală, de vârstă)

a. Reprezentări ale discriminării în diferite contexte sociale

Pentru a ne face o imagine a măsurii în care populaŃia percepe discriminarea anumitor

grupuri sociale, am avut în vedere în studiul nostru 6 categorii cu potenŃial ridicat de

vulnerabilitate în ceea ce priveşte expunerea la comportamente discriminatorii. Întrebările

investigaŃiei au vizat reprezentările asociate fenomenului de discriminare ale acestor

grupuri în 7 tipuri de contexte cu înalt grad de relevanŃă pentru obiectul cercetării (loc de

muncă, relaŃiile cu autorităŃile, în justiŃie, în locurile publice, familie şi şcoală).

Tabelul 5. DistribuŃia valorilor indicelui IOPD calculat pe baza răspunsurilor la întrebarea „Cât de des se întâlneşte în viaŃa de zi cu zi situaŃia ca o persoană să fie tratată diferit fiindcă este...?”

Grupul de referinŃă Valori ale IOPD *)

...maghiar +56,7

...rrom -3,0

...român +83,6

...persoană infestată HIV -14,9

...homosexual -9,5

...persoană în vârstă +30,5 *) IOPD a fost calculat pe baza răspunsurilor la 7 întrebări referitoare la frecvenŃa situaŃiilor în care o persoană este tratată diferit fiincă aparŃine unui grup în cele 7 situaŃii contextuale. IOPD poate lua valori de la –100 la +100. Cu cât valoarea IOPD este mai mare (se apropie de valoarea maximă +100) cu atât, în reprezentările populaŃiei, discriminarea faŃă de grupul respectiv este mai mică.

9

Categoriile de persoane percepute de populaŃie ca fiind cel mai adesea victime ale

discriminării sunt persoanele infestate HIV, homosexualii şi rromii.

Pe categorii socio-demografice se pot constata următoarele particularităŃi:

-existenŃa discriminării faŃă de persoanele infestate HIV este percepută în mai mare

măsură de femei, de tineri, de persoane cu studii liceale şi superioare, de persoanele

rezidente în mediul urban (graficul 94)

-existenŃa discriminării faŃă de homosexuali este percepută de toate categoriile socio-

demografice analizate şi, într-o măsură semnificativ mai mare de tineri (graficul 101).

-în ceea ce priveşte reprezentarea discriminării faŃă de rromi, aici situaŃia este percepută

foarte diferit în interiorul categoriilor analizate: astfel, percep ca existând o discriminare faŃă

de rromi în măsură mai mare (semnificativ statistic) femeile în raport cu bărbaŃii, tinerii în

raport cu adulŃii şi vârstnicii, persoanele cu studii liceale şi superioare în raport cu cei cu un

nivel de instrucŃie mai scăzut, persoanele din urban comparativ cu cele din rural. (graficul

93).

Tabelul 6. PercepŃia discriminării în raport cu locul producerii *) (%)

Contexte ale discriminării

Grupul de referinŃă La angajare

La locul de

muncă

În relaŃie cu

autorităŃile

În justiŃie

În locuri publice

În familie

La şcoală

...maghiar 15 13 10 8 10 5 10

...rrom 68 61 48 39 51 23 40

...român 9 7 7 6 5 4 4

...persoană infestată HIV 66 63 29 24 50 29 60

...homosexual 50 50 31 26 43 32 55

...persoană în vârstă 74 54 17 15 23 16 13 % mediu 47 41 24 20 30 18 30 *) Cifrele reprezintă proporŃia aprecierilor “des” şi “foarte des” la întrebarea “Cât de des credeŃi că se întâlneşte .. o situaŃie de discriminare a grupului respectiv în situaŃiile contextuale... ?” DiferenŃele până la 100% în cadrul fiecărei categorii analizate sunt reprezentate de proporŃiile celor care au aprecieri de “rar” şi “foarte rar” şi ale celor care nu au putut face aprecieri.

Analiza contextelor favorizante pentru comportamentele de discriminare configurează trei

categorii în funcŃie de frecvenŃa percepută a producerii acestora:

- prima categorie vizează accesul şi exercitarea unei ocupaŃii, considerată în

medie de 47, respectiv 41% din populaŃia eşantionului ca fiind un context în care

“foarte des” sau “des” au loc tratamente diferenŃiate; persoanele în vârstă, rromii

şi persoanele infestate HIV sunt considerate a fi cele mai discrinate în acest

context.

10

- a doua categorie de contexte este reprezentată de şcoală şi locuri publice (cu o

pondere de 30% fiecare), unde percepŃia tratamentului diferenŃiat vizează

preponderent persoanele infestate HIV , homosexualii şi rromii.

- a treia categorie este reprezentată de relaŃia cu autorităŃile publice (24%),

justiŃia (20%) şi familia (18%). În interiorul acestei categorii de context

remarcăm ponderile mai mari atribuite discriminării rromilor în “relaŃia cu

autorităŃile” şi în “justiŃie” şi “homosexualilor” şi “persoanelor infestate HIV” în

familie.

(Ierarhizarea contextelor favorizante ale discriminării, după frecvenŃa aprecierilor “des” şi

“foarte des” , pe fiecare grup, este prezentată în graficele 17-22.)

b.ToleranŃa faŃă de minorităŃile sexuale

Aşa cum am văzut, datele de sondaj arată că populaŃia percepe existenŃa unei discriminări a

homosexualilor şi lesbienelor. De asemenea, aceste date relevă o atitudine de toleranŃă

scăzută faŃă de acest grup minoritar. Astfel, 37% dintre subiecŃii investigaŃi consideră că

abrogarea legii privinr interzicerea relaŃiilor homosexuale între adulŃi este un lucru rău, în

timp ce un sfert din populaŃie consideră că este un lucru bun. 25% au declarat că le este

indiferentă această măsură, iar 12% nu şi-au exprimat o părere în acest sens (graficul 23)

Măsurată pe o scală între “tradiŃioanalism” şi “modernism” , atitudinea populaŃiei faŃă de

această minoritate sexuală se plasează în aria de tradiŃionalism (IOPD = -33,1), respectiv

de intoleranŃă. Această atitudine rezultă în sondajul nostru din atitudine de respingere

(persoanele respective se consideră deranjate „mult” şi „foarte mult”) a relaŃiilor sociale

directe cu persoanelor aparŃinând acestei minorităŃi (graficul 24). Astfel, 4 din 5 persoane

consideră că s-ar simŃi deranjate mult şi foarte mult dacă „o persoană de acelaşi sex le-ar

face avansuri” , 75% dacă ”ar afla că un membru al familiei este homosexual”, iar peste

două treimi s-ar considera deranjate dacă „ar afla că unul din profesorii copilului este

homosexual”.

Atitudini mai puternic tradiŃionaliste faŃă de acest grup minoritar sunt manifeste la

persoanele în vârstă, la persoanele cu un nivel de şcolaritate mai scăzut, la cele din mediul

rural, iar, în profil teritorial, la persoanele din regiunile Crişana-Maramureş şi Bucureşti

(graficul 95).

c. Atitudini faŃă de minorităŃile etnice – maghiari şi rromi.

Potrivit datelor prezentate în graficul 25, se poate constata că există o susŃinere

mare a unor atitudini discriminatorii faŃă de rromii din România: 81% împărtăşesc

prejudecata conform căreia „cei mai mulŃi dintre rromi încalcă legea”, 61% sunt de acord cu

11

afirmaŃia „rromii sunt o ruşine pentru România”, circa jumătate dintre persoanele investigate

sunt de acord cu afirmaŃia „Mi-e teamă când mă întâlnesc cu un grup de rromi pe stardă” şi

tot atâŃia consideră că „rromii nu ar trebui să fie lăsaŃi să căsătorească în străinătate pentru

că ne fac de râs”. O cincime din populaŃie crede „că ar ar trebui să existe localuri sau

magazine în care rromii să nu fie primiŃi”.

Românii tind să aibă atitudini diferenŃiate faŃă de anumite revendicări ale etnicilor

maghiari: o atitudine negativă faŃă de utilizarea limbii maghiare în instituŃiile publice (trei

sferturi dintre români consideră că ”maghiarii din România trebuie să folosească în instituŃiile

publice doar limba română”); şi faŃă de asigurarea de către statul român a învăŃământului

superior în limba maternă pentru copiii maghiari (34% sunt de acord, iar 54% nu sunt de

acord); o atitudine uşor pozitivă în ceea ce priveşte asigurarea de către statul român a

învăŃământului în limba maternă (clasele I-XII) pentru copiii maghiari (46% sunt de acord, iar

42% nu sunt de acord, 12% nu s-au pronunŃat). Aceste atitudini se structurează pe fondul

unor atitudini potrivit cărora „maghiarii din România au suficiente drepturi (85%), că „românii

şi maghiarii ar trăi mai bine dacă nu ar fi dezbinaŃi de politicieni”(72%), dar şi percepŃiei

potrivit căreia „interesele maghiarilor din România diferă de cele ale cetăŃenilor

români”(45%). Pe categorii socio-demografice, cei care sunt de acord într-o măsură

semnificativă statistic cu afirmaŃia că „maghiarii din România trebuie să folosească în

instituŃiile publice doar limba română” sunt preponderent persoane vârstnice, persoane cu

nivel de instrucŃie mai scăzut (învăŃământ general), cu rezidenŃa ÎN Bucureşti, Dobrogea,

Moldova, Oltenia şi Banat (toate cu proporŃii peste 80%). Cei care susŃin ideea ca „statul

român să asigure învăŃământ superior în limba maternă pentru maghiari” sunt preponderent

persoane tinere, cu rezidenŃa în Transilvania (în cadrul celorlalte categorii socio-

demografice – sex, nivel de şcolaritate, mediul rezidenŃial) diferenŃele dintre cei care susŃin

şi cei care nu susŃin ideea sunt nesemnificative statistic.

d. Imaginea unor minorităŃi etnice din perspectiva majorităŃii şi a minorităŃilor

etnice.

d1. Cum gândesc românii şi maghiarii despre rromi?

Reprezentările românilor şi maghiarilor despre rromi (grafic 26) sunt dominate de trei

caracteristici (acestea trei întrunesc acordul a peste peste 50% fiecare):

- trăsătura principală vizează domeniul infracŃionalităŃii, 91% dintre românii şi

maghiarii investigaŃi declarându-se de acord cu afirmaŃia “rromii sunt implicaŃi

mai mult în acte cu caracter penal decât celelalte persoane în general” .

- etnia rromă “abuzează de sistemul de ajutor social” – 77%

- românii şi maghiarii sunt de acord că “persoanele de etnie rromă sunt

discriminate pe piaŃa muncii” – 57%, la care se adaugă şi faptul că 30% dintre

12

români şi maghiari consideră că rromii “trăiesc în locuinŃe de calitate mai slabă,

în mare măsură datorită discriminării”.

La rândul lor, rromii consideră că românii îi privesc în primul rând ca fiind “persoane

discriminate pe piaŃa muncii” (73%), ca etnie care contribuie la tezaurul cultural al României

(68%). Ei recunosc, în proporŃie de 56%, că în reprezentarea românilor, persoanele de etnie

rromă sunt implicate mai mult în acte cu caracter penal decât celelalte persoane în general

(56%) şi că românii ştiu că ei trăiesc în locuinŃe de calitate mai slabă în mare măsură

datorită discriminării (54%). – vezi graficul 27.

d2.Cum gândesc românii şi rromii despre maghiari?

Din datele prezentate în graficul 28, rezultă că, în reprezentarea românilor şi

rromilor, maghiarii au o imagine pozitivă. Marea majoritate consideră că maghiarii nu sunt

discriminaŃi pe piaŃa muncii şi a locuinŃelor, că nu abuzează de sistemul de ajutor social ,că

ar fi trataŃi în mod preferenŃial de către autorităŃile publice sau că ar trebui să renunŃe la

cultura lor pentru a fi pe deplin acceptaŃi de către membrii societăŃii comune.

La rândul lor, maghiarii consideră că românii îi percep în primul rând prin contribuŃia lor la

cultura românească (graficul 29).

e.DistanŃa socială faŃă de minorităŃi etnice, religioase şi sexuale şi persoane

cu handicap.

Scala distanŃei sociale măsoară dispoziŃia de acceptare sau evitare a unor minorităŃi sociale

şi se exprimă prin trei indici: Indicele DistanŃei Sociale (IDS), Indicele Contactelor Sociale

(ICS) şi Indicele CalităŃii Contactelor Sociale (ICCS), calculaŃi pe baza răspunsurilor la

întrebarea „SunteŃi de acord/acceptaŃi să vă căsătoriŃi/să aveŃi prieteni/să aveŃi vecini

de locuinŃă/să fie angajat în instituŃia dvs,în profesia dvs/să aibă cetăŃenia dvs...?”

Indicii obŃinuŃi prin aplicarea scalei distanŃei sociale în eşantionul nostru au următoarele

valori:

Tabelul 7 Indici pe total eşantion Grupuri etnice,sociale,religioase faŃă de care se

solicită atitudinea de acceptare/neacceptare IDS*) ICS**) ICCS***)

D6.1. ... un român 1.22 4.78 14.01 D6.2. ...un maghiar 2.06 3.94 10.28 D6.3. ...un rrom 3.19 2.81 6.20 D6.4....homosexuali/lesbiene 3.80 2.20 4.22 D6.5 ... o persoană cu handicap fizic 2.72 3.28 7.64 D6.6 ...o persoană cu handicap psihic 3.59 2.41 4.86 D6.7 ...o persoană în vârstă (peste 65 ani) 2.44 3.57 8.48 D6.8 ... o persoană tânără (sub 30 ani) 2.19 3.81 9.61 D6.9 ...o persoană de altă cetăŃenie 2.13 3.87 10.02 D6.10...o persoană care să aibe altă credinŃă religioasă/religie 2.31 3.69 9.32

13

Notă: *) IDS – Indicele distanŃei sociale – este dat de numărul posibilităŃilor de contact social cu persoanele aparŃinând altor grupuri (etnice,sociale,religioase..) şi poate lua valori între 1 (distanŃă socială redusă – au fost refuzate mai puŃine situaŃii de contact social) şi 5 (distanŃă socială maximă – au fost refuzate mai multe situaŃii de contact). Valoarea minimă reprezintă o atitudine intens pozitivă faŃă de grupurile repective, iar valoarea 5 reprezintă o atitudine de acceptare slabă. **)ICS – Indicele contactelor sociale - poate lua valori între 5 (atitudine intens pozitivă) şi 1 (atitudine negativă). Aceast indice este intr-o relaŃie invers proporŃională cu IDS ***)ICCS – Indicele calităŃii contactelor sociale – rezultată din suma scorurilor la itamii scalei, în care 15 reprezintă acceptare foarte puternică (maximă deschidere faŃă de respectivul grup) şi 1 acceptare slabă (minimă deschidere faŃă de repectivul grup). DistribuŃia valorilor după indicii IDS şi ICS arată o distanŃă socială mai mare (au fost

refuzate mai multe situaŃii de contact) faŃă de homosexuali/lesbiene, persoane cu handicap

psihic, rromi. În raport cu valorile ICCS, se poate constata că ierarhia este

aceeaşi,respectiv un grad de acceptare scăzut faŃă de grupurile homosexuali/lesbiene,

persoane cu handicap psihic şi rromi.

DistribuŃia valorilor indicelui ICCS pe categorii socio-demografice este următoarea:

Tabelul 8 - Indicele calităŃii contactelor sociale, pe etnii, grupe de vârstă şi sexe ICCS calculat pe gupele.. Grupuri

etnice,sociale,religioase faŃă de care se solicită atitudinea de acceptare/neacceptare

Români Maghiari Rromi BărbaŃi Femei Între 15-29 ani

Între 30-59 ani

60 ani şi

peste D6.1. ... un român 13,03 12,29 13,96 14,05 14,26 13,85 14,08 D6.2. ...un maghiar 19,0 9,87 10,47 10,12 10,24 10,31 10,25 D6.3. ...un rrom 5,88 7,22 6,72 5,77 6,83 6,07 5,80 D6.4....homosexuali/lesbiene 4,20 4,48 3,51 4,27 4,17 5,04 4,23 3,22 D6.5 ... o persoană cu handicap fizic 7,49 9,27 7,82 7,62 7,66 7,53 7,91 7,21

D6.6 ...o persoană cu handicap psihic 4,75 6,33 5,23 4,92 4,82 4,80 4,93 4,80

D6.7 ...o persoană în vîrstă (peste 65 ani) 8,37 9,78 8,52 8,40 8,54 7,61 8,47 9,34

D6.8 ... o persoană tânără (sub 30 ani) 9,56 10,20 10,24 9,91 9,37 11,03 9,36 8,63

D6.9 ...o persoană de altă cetăŃenie 9,91 11,44 10,20 10,38 9,72 10,51 10,09 9,36

D6.10...o persoană care să aibă altă credinŃă religioasă/religie

9,06 12,60 9,54 9,54 9,14 9,35 9,51 8,93

În raport cu etnia, se constată că grupurile faŃă de care există un nivel l scăzut de acceptare

sunt aceleaşi atât la nivelul populaŃiei majoritare, cât şi la nivelul celor două etnii analizate.

Etnicii maghiari au o atitudine mai tolerantă atât pe ansamblu, dar mai ales faŃă de rromi,

persoanele cu handicap fizic sau psihic, persoane de o altă religie.

Tinerii, comparativ cu bătrânii sunt mai toleranŃi faŃă de rromi, homosexuali, de tineri (grupul

de care aparŃin), faŃă de persoanele de altă cetăŃenie şi de altă credinŃă religioasă.

14

(Reprezentarea grafică a distribuŃiei răspunsurilor pe scala distanŃei sociale este prezentată

în graficele 30-33, iar profilele pe categorii socio-demografice după ICCS sunt prezentate în

graficele 51- 67)

f.Diversitatea culturală a reŃelelor sociale.

Analiza diversităŃii reŃelelor sociale prin criteriile “existenŃa unor prieteni sau rude în

cercul de cunoştinŃe”, relevă că circa o treime din populaŃie are rude de altă religie, un sfert

au rude de altă etnie, o cincine are rude persoane cu handicap. Doar 1% din populaŃie a

declarat că are rude din rândul homosexualilor sau persoanelor infestate HIV. ProporŃiile

sunt mai mari atunci când ne referim la prezenŃa prietenilor în cercul de cunoştinŃe al

subiecŃilor investigaŃi., dar structura ierarhică pe grupurile mai sus prezentate este aceeaşi:

circa jumătate din poppulaŃie au prieteni persoane de altă religie sau de altă etnie, 31% au

prieteni persoane cu handicap, 2% homosexuali şi 1% au prieteni persoane infestate

HIV(vezi graficul 34)

Modul în care se distribuie diversitatea reŃelelor sociale pe categorii socio-demografice,

inclusiv în profil teritorial, este prezentat în graficele 68-79)

În ceea ce priveşte identitatea socială (apartenenŃa la grup majoritar/minoritar sau

neapartenenŃa la un grup) în societatea românească, din datele prezentate în graficul 35

rezultă că identificarea cu grupul majoritar,respectiv minoritar se structurează după criteriile

etnie şi credinŃă religioasă, potrivit structurii populaŃiei la nivel naŃional. ProporŃiile cele mai

mari de persoane care au declarat că nu aparŃin grupului majoritar sau minoritar se

înregistrează în raport cu vârsta (28%) şi veniturile (26%).

IV. ExperienŃe personale de discriminare – graficele 36-40

V.Notorietatea instituŃiilor care se ocupă de problemele discriminării

şi încrederea în CNCD– graficele 41-42, 44-45

VI.PriorităŃi instituŃionale în combaterea discriminării şi măsuri acŃionale împotriva

discriminării – graficele 43 şi 46

VII.Mass-media şi discriminarea – graficele 47-50

15

PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare

Raport metodologic

Beneficiar

Consiliul NaŃional pentru Combaterea Discriminării

decembrie 2005

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS-SA

Str. Tudor Arghezi nr. 21, sector 2, Bucureşti Tel/fax: +4021-317.88.88 e-mail: [email protected] web: www.curs.ro

16

Raport metodologic la studiul

PercepŃii şi atitudini faŃă de fenomenul de discriminare

1.Obiectivele cercetării

Cercetarea şi-a propus să releve (1) principalele dimensiuni şi caracteristici ale

fenomenului discriminării în România la nivelul anului 2005; (2) realizarea unei tipologii a

percepŃiilor, atitudinilor şi reprezentărilor legate de discriminare din perspectiva experienŃei

directe sau indirecte a populaŃiei; (3) identificarea stereotipurilor şi prejudecăŃilor asociate

intoleranŃei şi discriminării. S-a urmărit de asemenea determinarea gradului de notorietate al

instituŃiilor din România care se ocupă de problema discriminării, precum şi opŃiunile

respondenŃilor cu privire la priorităŃile instituŃionale în combaterea discriminării.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, CURS a realizat la începutul lunii decembrie

2005 un sondaj de opinie pe un eşantion reprezentativ la nivel naŃional. Culegerea datelor s-

a realizat prin interviuri faŃă în faŃă la domiciliul subiecŃilor. Întrebările din chestionar au vizat

forme specifice de discriminare (etnică, religioasă, de gen, de vârstă, faŃă de persoanele

infestate HIV şi faŃă de minorităŃi sexuale), cu referire la contexte diferite de interacŃiune

socială (familie, şcoală, loc de muncă, instituŃii ale autorităŃilor publice, justiŃie, locuri

publice).

2. Caracteristicile sondajului de opinie.

2.1.Eşantionul

♦ Volumul eşantionului: 1238 persoane de 15 ani şi peste. Pentru a asigura

posibilitatea unei analize independente a distribuŃiei răspunsurilor pe categoriilor etnice,

eşantionul a fost calculat conform criteriilor de stratificare stabilite, pentru un volum de

1100 persoane. Restul de 138 persoane au fost selectate numai din categoriile etnice

maghiară şi rromă. Analiza finală a datelor s-a realizat pe eşantionul ponderat. Criteriile

de ponderare au fost ponderea populaŃiei de etnie maghiară şi rromă în total populaŃie.

♦ Tipul eşantionului : stratificat, probabilist, bistadial

♦ Criterii de stratificare: 7 provincii istorice plus oraşul Bucureşti, mediu rezidenŃial

(urban-rural), mărimea localităŃii urbane (4 tipuri), structura etnică a populaŃiei României

♦ Eşantionare: selecŃia probabilistă a localităŃilor (41 urbane şi 38 rurale) din cele 41

judeŃe şi Municipiul Bucureşti, precum şi a persoanelor din 93 puncte de eşantionare.

17

♦ Reprezentativitate. Eşantionul ponderat este reprezentativ pentru populaŃia de15 ani

şi peste a României, cu o eroare tolerată de +/- 2,8%, la o probabilitate de 95%.

♦ Eşantionul are la bază datele din Recensământului populaŃiei 2002 şi Rapoartele

Comisiei NaŃionale de Statistică din 2005.

SelecŃia gospodăriilor şi a persoanelor s-a făcut prin metoda aleatoare, iar interviurile

s-au realizat la domiciliul subiecŃilor. Interviurile cu persoanele de etnie maghiară s-au

realizat de către operatori care vorbesc limba maghiară.

Ancheta de teren s-a desfăşurat în perioada 30 noiembrie – 9 decembrie 2005

Profilul eşantionului

Indicatori de calitate a eşantionului Date la nivel de total populaŃie

Eşantion CURS (nov.2005)

% femei de 15 ani şi peste 52% 54,8% Vârstă medie femei (ani) bărbaŃi (ani)

46,4% 44,0%

44,7% 45,6%

% absolvenŃi studii superioare în populaŃia de 15 ani şi peste

10,5% 12,9%

% persoane căsătorite în populaŃia de 15 ani şi peste 58,1% 58,2%

Structura confesională: Ortodocşi Romano-catolici Greco-catolici ProtestanŃi,neoprotestanŃi, alte religii, religii nedeclarate

86,8% 4,7% 0,9%

7,6%

88,7% 3,8% 1,1%

6,4%

2.2 Instrumentul de cercetare

Chestionarul cuprinde 14 secŃiuni ce au vizat următoarele aspecte:

1.Contextul psiho-social actual

2.Egalitatea de şanse între bărbaŃi şi femei

- agresiuni verbale şi hărŃuire sexuală

- percepŃii asupra conceptului”egalităŃii şanselor”

- percepŃii asupra motivelor discriminării de gen

- atitudini privind rolurile bărbaŃilor şi femeilor

18

3.Reprezentări ale discriminării etnice, pe bază de boală, orientări sexuale şi

vârstă

4.ToleranŃă faŃă de minorităŃile sexuale

5.ToleranŃă faŃă de minorităŃile etnice din perspectiva majorităŃii şi a minorităŃilor

etnice

6.DistanŃa socială faŃă de persoane cu handicap, minorităŃi etnice, religioase şi

sexuale

7.Diversitatea etnică şi culturală a reŃelelor sociale ale respondenŃilor

8.Identitatea socială

9.ExperienŃe personale de discriminare

10.Notorietatea instituŃiilor care se ocupă de problema discriminării

11.PriorităŃi instituŃionale în combaterea discriminării

12.Măsuri acŃionale percepute ca necesare împotriva discriminării

13.Capital şi consum cultural

14.Date socio-demografice.

Pe lângă întrebările închise (cu variante de răspuns precodificate), chestionarul

cuprinde şi 12 întrebări deschise, ale căror răspunsuri au fost codificate şi etichetate

ulterior. Ele se găsesc în baza de date, cu titulatura de variabilă “rec”.

Chestionarul cu rezultatele cercetării este prezentat în anexa I a acestui Raport

Metodologic. Rezultatele sub formă grafică sunt prezentate într-un caiet special, iar

baza de date în sormat SPSS este anexată pe suport electronic.

19

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

14.2

Per

cepŃi

i asu

pra

mo

tive

lor

dis

crim

inări

i de

gen

"Car

e cr

edeŃ

i că a

r p

ute

a fi

mo

tive

le p

entr

u c

are

nu

exi

stă e

gal

itat

e în

tre

fem

ei ş

i bărb

aŃi?

"

48%

40%

35%

31%

24%

23%

18%

3%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

Fem

eile

lucr

ează

mai

mul

t aca

săF

emei

le n

u po

tpr

actic

a an

umite

prof

esii

Exi

stă

dife

renŃ

ebi

olog

ice

într

ebă

rbaŃ

i şi f

emei

Edu

caŃia

prim

itădi

feră

într

e fe

te ş

ibă

ieŃi

Mor

ala

creş

tină

face

dife

renŃ

a în

tre

bărb

aŃi ş

i fem

ei

rbaŃ

ii lu

crea

zăm

ai m

ult l

a lo

cul

de m

uncă

Legi

lede

zava

ntaj

ează

fem

eile

Legi

lede

zava

ntaj

ează

bărb

aŃii

spu

ns

mu

ltip

lu-

pro

cen

te c

alcu

late

din

opŃi

un

ile e

xpri

mat

e p

entr

u f

ieca

re m

oti

v în

par

te

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

3%

22%

36%

32%

7%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

Mul

t mai

bună

Mai

bună

La fe

lM

ai p

roas

tăM

ult m

ai p

roas

1. C

um

est

e vi

aŃa

dvs

. în

pre

zen

t, c

om

par

ativ

cu

an

ul t

recu

t?

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

1%

11%

36%

37%

6%

9%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

Mul

t mai

bună

Mai

bună

La fe

lM

ai p

roas

tăM

ult m

ai p

roas

tăN

S,N

R

2. C

um

est

e vi

aŃa

oam

enilo

r d

in lo

calit

atea

dvs

. în

pre

zen

t, c

om

par

ativ

cu

an

ul t

recu

t?

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

1%

6%

26%

43%

8%

16%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Mul

t mai

bună

Mai

bună

La fe

lM

ai p

roas

tăM

ult m

ai p

roas

tăN

S,N

R

3. C

um

est

e vi

aŃa

oam

enilo

r d

in Ń

ară î

n p

reze

nt,

co

mp

arat

iv c

u a

nu

l tre

cut?

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

3%

29%

27%

24%

4%

13%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

Mul

t mai

bin

eM

ai b

ine

Apr

oxim

ativ

la fe

lM

ai p

rost

mul

t mai

pro

stN

S,N

R

4. C

um

cre

deŃ

i că v

eŃi t

răi p

este

un

an

?

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

5. Ie

rarh

ia p

rob

lem

elo

r co

nsi

der

ate

a fi

mai

imp

ort

ante

în a

cest

mo

men

t în

Ro

mân

ia

7,66

7,22

6,49

5,54

5,53

5,4

5,03

4,68

4,63

4,35

12345678910

Sis

tem

ul d

eas

igură

ri de

sănă

tate

Creşte

rea

econ

omică

Îmbu

nătăŃir

easi

stem

ului

educ

aŃio

nal

Com

bate

rea

viol

enŃe

i în

fam

ilie

Tra

ficul

de

influ

enŃă

şi

nepo

tism

ul

Pro

teja

rea

med

iulu

iîn

conj

ură

tor

Dis

crim

inar

eaS

impl

ifica

rea

regl

emen

tăril

orpe

ntru

desc

hide

rea

unei

afac

eri

Cre

area

spaŃii

lor

de jo

acă

pen

tru

copi

i

Tax

ele

pent

rual

cool

şi Ń

igă

ri

Med

ia a

pre

cier

ilor

pe

scal

a 1

=n

u mă

inte

rese

ază

......

10=

pro

ble

fo

arte

imp

ort

antă

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

6. Ie

rarh

ia v

alo

rilo

r m

ora

le d

upă

imp

ort

anŃa

atr

ibu

ită

şi mă

sura

res

pec

tări

i lo

r în

Ro

mân

ia

35%

26%

21%

8%

4%4%

1%1%

45%

9%11

%12

%12

%

4%3%

4%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Cre

dinŃă

înD

umne

zeu

Res

pect

pen

tru

ceila

lŃiR

espe

ct faŃă

de

lege

Libe

rtat

eain

divi

dulu

iT

oler

anŃă

Ega

litat

eÎn

cred

ere

în a

lŃioa

men

i, in

dife

rent

de o

rigin

ea lo

ret

nică

Res

pect

faŃă

de

cultu

ra ş

i tra

diŃii

leal

tor

pers

oane

More important for respondents

More respected in Romania

Iera

rhiz

are

du

pri

mu

l cri

teri

u -

imp

ort

anŃa

atr

ibu

ită

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

7. C

ât d

e d

es m

erg

eŃi l

a b

iser

ică?

1%

7%

29%

51%

12%

7%9%

28%

44%

12%

1%3%

11%

41%

44%

3%4%

12%

32%

49%

4%

60%

36%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

În fi

ecar

e zi

De

2-3

ori p

e să

ptam

ană

De

2-3

ori p

e lu

năD

e câ

teva

ori

pe a

nN

icio

dată

Să ascultaŃi slujba

Să vă rugaŃi

Să vă sfătuiŃi cu preotul

Să vă întâlniŃi cu alŃi oameni

Să vă spovediŃi

Po

nd

eri d

in t

ota

l eş

anti

on

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

8. D

acă a

r fi

să f

aceŃ

i o e

valu

are

gen

erală a

sit

uaŃ

iei bărb

aŃilo

r şi a

fem

eilo

r în

mo

men

tul d

e faŃă

în

Ro

mân

ia,c

are

din

tre

afir

maŃ

ii p

rivi

nd

sit

uaŃ

ia bărb

aŃilo

r şi f

emei

lor

vi s

e p

are

că r

efle

ctă s

itu

aŃia

ad

evăra

tă d

in R

om

ânia

?

38%

23%

22%

6%6%

5%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

Fem

eile

şi bă

rbaŃ

ii su

nteg

ali

Situ

aŃia

rbaŃ

ilor

este

clar

mai

bună

dec

ât a

fem

eilo

r

Situ

aŃia

rbaŃ

ilor

este

doar

puŃ

in m

ai b

ună

decâ

t a fe

mei

lor

Fem

eile

se

află

într

-osi

tuaŃ

ie e

vide

nt m

aibu

nă c

a bă

rbaŃ

ii

Situ

aŃia

fem

eilo

r es

tedo

ar c

u puŃin

mai

bună

decâ

t a bă

rbaŃ

ilor

NS

,NR

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

9. A

gre

siu

ni v

erb

ale şi hărŃ

uir

e se

xuală

"În

ult

imu

l an

, vi s

-a în

tâm

pla

t ca

o p

erso

ană d

e al

t se

x...?

"

20%

7%

5%

0%5%10%

15%

20%

25%

Să vă s

pună

glu

me

deoc

hiat

e,în

tr-u

n lim

baj j

igni

tor

Să fa

că r

emar

ci d

ure

la a

dres

a co

rpul

ui s

au s

exua

lităŃii

dvs.

Să vă fa

că p

ropu

neri

sexu

ale,

într

-un

cont

ext n

eade

cvat

Po

nd

eri a

le ră

spu

nsu

rilo

r af

irm

ativ

e.

Dif

erenŃe

le p

ână

la 1

00%

în c

adru

l fie

căre

i cat

ego

rii s

un

t re

pre

zen

tate

de

răsp

un

suri

le n

egat

ive

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

14.1

Per

cepŃi

i asu

pra

mo

tive

lor

dis

crim

inări

i de

gen

"Car

e cr

edeŃ

i că a

r p

ute

a fi

mo

tive

le p

entr

u c

are

nu

exi

stă e

gal

itat

e în

tre

fem

ei ş

i bărb

aŃi?

"

22%

18%

16%

14%

11%

10%

8%

1%

0%5%10%

15%

20%

25%

Fem

eile

lucr

ează

mai

mul

t aca

săF

emei

le n

u po

tpr

actic

a an

umite

prof

esii

Exi

stă

dife

renŃ

ebi

olog

ice

într

ebă

rbaŃ

i şi f

emei

Edu

caŃia

prim

itădi

feră

într

e fe

te ş

ibă

ieŃi

rbaŃ

ii lu

crea

zăm

ai m

ult l

a lo

cul

de m

uncă

Mor

ala

creş

tină

face

dife

renŃ

a în

tre

bărb

aŃi ş

i fem

ei

Legi

lede

zava

ntaj

ează

fem

eile

Legi

lede

zava

ntaj

ează

bărb

aŃii

spu

ns

mu

ltip

lu-

pro

cen

te c

alcu

late

din

to

tal m

oti

ve e

xpri

mat

e

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

16. A

titu

din

i pri

vin

d r

olu

rile

bărb

aŃilo

r şi f

emei

lor

"Măsu

ra în

car

e su

nteŃi

sau

nu

de

aco

rd c

u u

rmăto

arel

e af

irm

aŃii.

."

18%

42%

61%

64%

67%

76%

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%

Mun

cile

cas

nice

sun

t cel

e m

ai uşoa

rem

unci

rbaŃ

ii po

t creşte

cop

ii la

fel d

e bi

ne c

afe

mei

le

Fem

eia

este

stă

pâna

cas

ei

Est

e m

ai m

ult d

ator

ia fe

mei

lor

să s

eoc

upe

de tr

ebur

ile c

asei

Est

e m

ai m

ult d

ator

ia bă

rbaŃ

ilor

săad

ucă

ban

i în

casă

rbat

ul e

ste

capu

l fam

iliei

Po

nd

eri a

le ră

spu

nsu

rilo

r "a

cord

" ş

i "ac

ord

to

tal"

D

ifer

enŃe

le p

ână

la 1

00%

în c

adru

l fie

căre

i afi

rmaŃ

ii su

nt

rep

reze

nta

te d

e d

ezac

ord

şi d

ezac

ord

to

tal

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

17.C

ât d

e d

es s

e în

tâln

eşte

în v

iaŃa

de

zi c

u z

i sit

uaŃ

ia c

a o

per

soană să f

ie t

rata

tă d

ifer

it

fiin

dcă

est

e m

agh

iar?

15%

13%

10%

10%

10%

8%

5%

0%2%4%6%8%10%

12%

14%

16%

La a

ngaj

area

într

-un

loc

de m

uncă

La lo

cul d

e m

uncă

La ş

coală

În r

elaŃ

iile

cuau

torităŃil

eÎn

locu

rile

publ

ice

În ju

stiŃi

eÎn

fam

ilie

Po

nd

eri a

le a

pre

cier

ilor

"des

" ş

i "fo

arte

des

"

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

18.C

ât d

e d

es s

e în

tâln

eşte

în v

iaŃa

de

zi c

u z

i sit

uaŃ

ia c

a o

per

soană să f

ie t

rata

tă d

ifer

it

fiin

dcă

est

e rr

om

?

68%

61%

51%

48%

40%

39%

23%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

La a

ngaj

area

într

-un

loc

de m

uncă

La lo

cul d

e m

uncă

În lo

curi

publ

ice

În r

elaŃ

iile

cuau

torităŃil

eLa

şco

ală

În ju

stiŃi

eÎn

fam

ilie

Po

nd

eri a

le a

pre

cier

ilor

"des

" ş

i "fo

arte

des

"

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

19.C

ât d

e d

es c

red

eŃi că s

e în

tâln

eşte

în v

iaŃa

de

zi c

u z

i sit

uaŃ

ia c

a o

per

soană să f

ie t

rata

tă d

ifer

it

fiin

dcă

est

e ro

mân

?

9%

7%7%

6%

5%

4%4%

0%1%2%3%4%5%6%7%8%9%10%

La a

ngaj

area

într

-un

loc

de m

uncă

La lo

cul d

e m

uncă

În r

elaŃ

iile

cu a

utor

ităŃil

eÎn

just

iŃie

În lo

curil

e pu

blic

eLa

şco

ală

În fa

mili

e

Po

nd

eri a

le a

pre

cier

ilor

"des

" ş

i "fo

arte

des

"

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

23C

on

sid

eraŃ

i că a

bro

gar

ea le

gii

pri

vin

d in

terz

icer

ea r

elaŃ

iilo

r h

om

ose

xual

e în

tre

adu

lŃi

este

un

lucr

u b

un

sau

rău

?

Indi

fere

nt25

%

Bun

26%

Nu ştiu

12%

u37

%

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

24. C

ât d

e m

ult

cre

deŃ

i că v

-ar

der

anja

...? 49

%51%

57%

61%

67%

75%

81%

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%90

%

aveŃi

un c

oleg

de

mun

căho

mos

exua

l

ved

eŃi p

e st

radă

doi

rbaŃ

i tin

ându

-se

de

mână

aflaŃi

că m

edic

ul d

e fa

mili

e es

teho

mos

exua

l

aflaŃi

că u

nul d

intr

e pr

iete

nii d

vs.

este

hom

osex

ual

aflaŃi

că u

nul d

in p

rofe

sorii

cop

ilulu

idv

s. e

ste

hom

osex

ual

aflaŃi

că u

n m

embr

u al

fam

iliei

est

eho

mos

exua

l

Dacă

o p

erso

ană

de

acel

aşi s

ex c

udv

s. v

-ar

face

ava

nsur

i

Po

nd

eri a

le a

pre

cier

ilor

"mu

lt" ş

i "fo

arte

mu

lt"

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

25. T

ole

ranŃă

faŃă d

e m

ino

rităŃi

În c

e mă

sură

su

nteŃi

de

aco

rd c

u u

rmă

toar

ele

afir

maŃ

ii..?

22%

37%

43%

50%52

%

52%

61%

71%73

%

81%83

%

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%90

%

Ar

treb

ui să e

xist

e lo

calu

ri sa

u m

agaz

ine

în c

are

rrom

ii să

nu

fie p

rimiŃi

Sta

tul r

omân

treb

uie

să a

sigu

re c

opiil

or m

aghi

ari î

nvăŃă

mân

t în

limba

mat

ernă

pen

tru

învăŃă

mân

t sup

erio

r

Inte

rese

le m

aghi

arilo

r di

n R

omân

ia d

iferă

de

cele

ale

cetăŃe

nilo

r ro

mân

i

Sta

tul r

omân

treb

uie

să a

sigu

re c

opiil

or m

aghi

ari î

nvăŃă

mân

t în

limba

mat

ernă

pen

tru

clas

ele

I-X

II

Rro

mii

nu a

r tr

ebui

lăsaŃi

să călă

tore

ască

în s

trăinăta

te

Mi-e

teamă c

ând

mă în

tâln

esc

cu u

n gr

up d

e rr

omi p

e st

radă

Rro

mii

sunt

o r

uşin

e pe

ntru

Rom

ânia

Mag

hiar

ii di

n R

omân

ia tr

ebui

e să

folo

seas

că în

inst

ituŃii

le p

ublic

e do

ar li

mba

rom

ână

Rom

ânii şi m

aghi

arii

ar trăi m

ai b

ine

dacă

nu

ar fi

dez

binaŃi

de p

oliti

cien

i

Cei

mai

mulŃi

rrom

i înc

alcă

legi

le

Mag

hiar

ii di

n R

omân

ia a

u su

ficie

nte

drep

turi

Po

nd

eri a

le a

pre

cier

ilor

"aco

rd" şi "

aco

rd t

ota

l"

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

26. C

um

gân

des

c ro

mân

ii şi m

agh

iari

i des

pre

rro

mi

10%

19%

30%35

%

41%

49%

57%

77%

91%

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%90

%10

0%

ră e

i,Rom

ânia

ar

avea

rez

ulta

te m

ai s

labe

la n

ivel

ul s

port

ului

inte

rnaŃ

iona

l

Pen

tru

a fi

depl

in a

ccep

taŃi

de că

tre

mem

brii

soci

etăŃii

rom

âne,

treb

uie

săre

nunŃ

e la

cul

tura

lor

Tră

iesc

în lo

cuinŃe

de

calit

ate

mai

sla

bă, î

n m

are

sură

dat

orită

dis

crim

ină

rii

Sun

t tra

taŃi

într

-un

mod

pre

fere

nŃia

l de

cătr

e au

torităŃil

e pu

blic

e

Con

trib

uie

la c

ultu

ra r

omână

Sun

t atâ

t de

dife

riŃi î

ncât

nic

ioda

tă n

u vo

r fi

pe d

eplin

acc

eptaŃi

de că

tre

mem

brii

soci

etăŃii

rom

âne

Per

soan

ele

de e

tnie

rom

a su

nt d

iscr

imin

ate

pe p

iaŃa

mun

cii

Abu

zează

de

sist

emul

de

ajut

or s

ocia

l

Tră

iesc

în lo

cuinŃe

de

calit

ate

mai

sla

bă, î

n m

are

sură

dat

orită

dis

crim

ină

rii

Po

nd

eri a

le p

erso

anel

or

care

su

nt

de

aco

rd c

u r

esp

ecti

vele

afi

rmaŃ

iile.

..

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

27. C

um

gân

des

c rr

om

ii că

su

nt

văzuŃi

de

rom

âni

15%

31%

39%

39%42

%

54%56

%

68%

73%

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%

Pen

tru

a fi

depl

in a

ccep

taŃi

de că

tre

mem

brii

soci

etăŃii

rom

âne,

treb

uie

săre

nunŃ

e la

cul

tura

lor

ră e

i,Rom

ânia

ar

avea

rez

ulta

te m

ai s

labe

la n

ivel

ul s

port

ului

inte

rnaŃ

iona

l

Sun

t atâ

t de

dife

riŃi î

ncât

nic

ioda

tă n

u vo

r fi

pe d

eplin

acc

eptaŃi

de că

tre

mem

brii

soci

etăŃii

rom

âne

Abu

zează

de

sist

emul

de

ajut

or s

ocia

l

Sun

t tra

taŃi

într

-un

mod

pre

fere

nŃia

l de

cătr

e au

torităŃil

e pu

blic

e

Per

soan

ele

de e

tnie

rom

a su

nt d

iscr

imin

ate

pe p

iaŃa

mun

cii

Tră

iesc

în lo

cuinŃe

de

calit

ate

mai

sla

bă, î

n m

are

sură

dat

orită

dis

crim

ină

rii

Con

trib

uie

la c

ultu

ra r

omână

Pro

cen

te a

le p

erso

anel

or

care

şi-

au e

xpri

mat

aco

rdu

l cu

afi

rmaŃ

iile.

.

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

28. C

um

gân

des

c ro

mân

ii şi r

rom

ii d

esp

re m

agh

iari

5%

7%

9%

10%11

%12%

16%17

%

44%

0%5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Tră

iesc

în lo

cuinŃe

de

calit

ate

mai

sla

bă, î

n m

are

sură

dat

orită

dis

crim

ină

rii

Per

soan

ele

de e

tnie

mag

hiară

sun

t dis

crim

inat

e pe

piaŃa

mun

cii

Sun

t im

plic

aŃi m

ai m

ult î

n ac

te c

u ca

ract

er p

enal

dac

ât c

elel

alte

per

soan

e în

gene

ral

Abu

zează

de

sist

emul

de

ajut

or s

ocia

l

Pen

tru

a fi

depl

in a

ccep

taŃi

de că

tre

mem

brii

soci

etăŃii

rom

âne,

treb

uie

săre

nunŃ

e la

cul

tura

lor

ră e

i,Rom

ânia

ar

avea

rez

ulta

te m

ai s

labe

la n

ivel

ul s

port

ului

inte

rnaŃ

iona

l

Sun

t tra

taŃi

într

-un

mod

pre

fere

nŃia

l de

cătr

e au

torităŃil

e pu

blic

e

Sun

t atâ

t de

dife

riŃi î

ncât

nic

ioda

tă n

u vo

r fi

pe d

eplin

acc

eptaŃi

de că

tre

mem

brii

soci

etăŃii

rom

âne

Con

trib

uie

la c

ultu

ra r

omână

Pro

cen

te a

le p

erso

anel

or

care

îşi e

xpri

aco

rdu

l cu

afi

rmaŃ

iile.

..

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

29. C

um

gân

des

c m

agh

iari

i că s

un

t vă

zuŃi

de

rom

âni

2%2%3%3%

5%

9%10%

47%

82%

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%90

%

Sun

t im

plic

aŃi m

ai m

ult î

n ac

te c

u ca

ract

er p

enal

dac

ât c

elel

alte

per

soan

e în

gene

ral

Tră

iesc

în lo

cuinŃe

de

calit

ate

mai

sla

bă, î

n m

are

sură

dat

orită

dis

crim

ină

rii

Pen

tru

a fi

depl

in a

ccep

taŃi

de că

tre

mem

brii

soci

etăŃii

rom

âne,

treb

uie

săre

nunŃ

e la

cul

tura

lor

Abu

zează

de

sist

emul

de

ajut

or s

ocia

l

Sun

t atâ

t de

dife

riŃi î

ncât

nic

ioda

tă n

u vo

r fi

pe d

eplin

acc

eptaŃi

de că

tre

mem

brii

soci

etăŃii

rom

âne

Per

soan

ele

de e

tnie

mag

hiară

sun

t dis

crim

inat

e pe

piaŃa

mun

cii

Sun

t tra

taŃi

într

-un

mod

pre

fere

nŃia

l de

cătr

e au

torităŃil

e pu

blic

e

ră e

i,Rom

ânia

ar

avea

rez

ulta

te m

ai s

labe

la n

ivel

ul s

port

ului

inte

rnaŃ

iona

l

Con

trib

uie

la c

ultu

ra r

omână

Pro

cen

te a

le p

erso

anel

or

care

îşi e

xpri

aco

rdu

l cu

afi

rmaŃ

iile.

..

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

30. D

ista

nŃa

so

cială f

aŃă

de

min

ori

tăŃi

etn

ice

"Acc

eptaŃi

/ su

nteŃi

de

aco

rd ..

.?"

85%

9%

4%1%

1%

32%

36%

17%

5%4%

8%

23%

24%

13%

21%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

săto

riŃi c

uSă

aveŃi

prie

teni

apr

opiaŃi

aveŃi

veci

ni d

e lo

cuinŃă

fie

anga

jat î

n in

stitu

tia d

vsSă

aibă

cetăŃe

nia

dvs

un român

un maghiar

un rrom

% r

epre

zin

tă a

cord

ul;

dif

erenŃe

le p

ână

la 1

00%

în c

adru

l fie

căre

i cat

ego

rii e

tnic

e su

nt

rep

reze

nta

te d

e n

on

răsp

un

suri

sau

inac

cep

tare

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

31. D

ista

nŃa

so

cială f

aŃă

de

min

ori

tăŃi

sex

ual

e şi p

erso

ane

cu h

and

icap

Acc

eptaŃi

/ su

nteŃi

de

aco

rd ..

.?

1%

14%

20%

12%

34%

7%

43%

25%

7%

12%

1%

18%

29%

7%

32%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

săto

riŃi c

uSă

aveŃi

prie

teni

apr

opiaŃi

aveŃi

veci

ni d

e lo

cuinŃă

fie

anga

jat î

n in

stitu

tia d

vsSă

aibă

cetăŃe

nia

dvs

un homosexual

o persoană cu handicap fizic

o persoană cu handicap psihic

% r

epre

zin

tă a

cord

ul;

dif

erenŃe

le p

ână

la 1

00%

în c

adru

l fie

căre

i cat

ego

rii e

tnic

e su

nt

rep

reze

nta

te d

e n

on

răsp

un

suri

sau

inac

cep

tare

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

32. D

ista

nŃa

so

cială f

aŃă

de

vâr

stn

ici ş

i tin

eri

Acc

eptaŃi

/ su

nteŃi

de

aco

rd ..

.?

7%

50%

31%

6%

3%

22%

47%

20%

7%

2%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

Să vă căsă

toriŃ

i cu

Să a

veŃi

prie

teni

apr

opiaŃi

Să a

veŃi

veci

ni d

e lo

cuinŃă

Să fi

e an

gaja

t în

inst

itutia

dvs

Să a

ibă c

etăŃe

nia

dvs

o persoană de peste 65 ani

o persoană sub 30 ani

% r

epre

zin

tă a

cord

ul;

dif

erenŃe

le p

ână

la 1

00%

în c

adru

l fie

căre

i cat

ego

rii e

tnic

e su

nt

rep

reze

nta

te d

e n

on

răsp

un

suri

sau

inac

cep

tare

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

33. D

ista

nŃa

so

cială f

aŃă

de

per

soan

e d

e al

tă c

etăŃe

nie

sau

de

altă

cre

dinŃă

rel

igio

asă

Acc

eptaŃi

/ su

nteŃi

de

aco

rd ..

.?

33%

33%

19%

7%

5%

26%

35%

20%

8%

6%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

Să vă căsă

toriŃ

i cu

Să a

veŃi

prie

teni

apr

opiaŃi

Să a

veŃi

veci

ni d

e lo

cuinŃă

Să fi

e an

gaja

t în

inst

itutia

dvs

Să a

ibă c

etăŃe

nia

dvs

o persoană de altă cetăŃenie

o persoană cu altă credinŃă religioasă

% r

epre

zin

tă a

cord

ul;

dif

erenŃe

le p

ână

la 1

00%

în c

adru

l fie

căre

i cat

ego

rii e

tnic

e su

nt

rep

reze

nta

te d

e n

on

răsp

un

suri

sau

inac

cep

tare

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

35. I

den

tita

te s

oci

ală

"În

so

ciet

atea

ro

mân

ească, s

imŃiŃi

că a

parŃi

neŃ

i s

au n

u v

reu

nu

i gru

p (

maj

ori

tar

sau

min

ori

tar)

în c

eea

ce p

riveşte

...?

"

44%

43%

59%

70%

71%

71%75

%

15%

18%

9%

1%

8%8%

3%

28%26

%

21%19

%

16%

16%

17%

13%

13%11

%

10%

5%5%5%

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%90

%10

0%

Vâr

sta

Ven

ituril

e

Sta

tutu

l soc

ial

Orie

ntar

ea s

exua

Cre

dinŃ

a re

ligio

asă

Etn

ia

CetăŃe

nia

Grup majoritar

Grup minoritar

Nu aparŃin unui grup

Nu stiu,nu răspund

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

45%

33%

23%

3%3%

1%

26%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Rem

arci

disc

rimin

ator

iiA

men

inŃă

ri,in

timidă

riA

m fo

st d

at a

fară

din

mag

azin

Alte

man

ifestă

ri

37. "

Cu

m a

nu

me

s-a

man

ifes

tat

trat

amen

tul d

ifer

enŃi

at?

"(Î

ntr

ebar

e ad

resa

tă n

um

ai c

elo

r ca

re c

on

sid

eră că ,

în u

ltim

ul a

n,

au

fo

st t

rataŃi

dif

erit

, ch

iar

dis

crim

inat

or

)

9% c

on

sid

eră

au

fo

st t

rataŃi

dif

erit

, ch

iar

dis

crim

inat

or

Mo

tive

le p

entr

u c

are

con

sid

eră

au

fo

st t

rataŃi

dif

erit

:

răci

e 40

%

vâr

stă

28%

e

tnie

12%

s

ex 9

%

han

dic

ap 4

%

alt

e m

oti

ve 1

7%

Pro

cen

te r

ecal

cula

te d

in ră

spu

ns

mu

ltip

lu

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

38. C

ateg

ori

ile d

e p

erso

anel

e in

crim

inat

e că

şi-

au m

anif

esta

t tr

atam

entu

l dif

erenŃi

at, d

iscr

imin

ato

r

10%

3%

26%

14%

8%

10%

5%

15%

1%

7%

34%

10%

7%

40%

35%

0%5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Altă

cat

egor

ie

Cad

ru d

idac

tic

Fun

cŃio

nat p

ublic

Pol

itist

Vân

zăto

r

Med

ic

Vec

in

Col

eg

Mag

hiar

Rro

m

Rom

ân

Mai

tână

r

Mai

trân

rbat

Fem

eie

Pro

cen

te r

ecal

cula

te d

in ră

spu

nsu

rile

mu

ltip

le a

le c

elo

r ca

re a

u c

on

sid

erat

au

fo

st t

rataŃi

dif

erit

/dis

crim

inat

or

(9%

i îş

i am

inte

sc (

84%

) d

e p

erso

ana

care

s-a

co

mp

ort

at a

stfe

l

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

41.N

oto

riet

atea

inst

ituŃi

ilor

care

se

ocu

pă d

e p

rob

lem

ele

dis

crim

inări

i "D

esp

re c

are

din

următo

arel

e in

stit

uŃi

i aŃi

au

zit?

"

14%

20%

23%

38%

42%

48%

52%

61%62

%

72%

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%

Cen

trul

de

Res

urse

Jur

idic

e

Dep

arta

men

tul p

entr

u R

elaŃ

iiIn

tere

tnic

e

Age

nŃia

NaŃ

iona

lă p

entr

u E

galit

ate

deŞ

anse

într

e F

emei

şi Bă

rbaŃ

i

Con

siliu

l NaŃ

iona

l pen

tru

Com

bate

rea

Dis

crim

ină

rii

Com

itetu

l Hel

sink

i-Aso

ciaŃ

ia p

entr

uA

păra

rea

drep

turil

or O

mul

ui

Con

siliu

l NaŃ

iona

l al A

udio

vizu

alul

ui

Age

nŃia

NaŃ

iona

lă p

entr

u P

erso

ane

cuH

andi

cap

Sin

dica

tele

Avo

catu

l Pop

orul

ui

Pro

tecŃ

ia C

onsu

mat

orul

ui

spu

ns

mu

ltip

lu

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

91%

40%

27%

1%1%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

De

la T

V, R

adio

Din

pre

săD

e la

rud

e,pr

iete

niO

NG

Alte

le

42. D

e u

nd

e aŃ

i au

zit

des

pre

Co

nsi

liul N

aŃio

nal

pen

tru

Co

mb

ater

ea D

iscr

iminări

i?

Pro

cen

te c

alcu

late

din

to

talu

l ră

spu

nsu

rilo

r p

rim

ite

de

la s

ub

iecŃ

ii ca

re a

u a

uzi

t d

e C

NC

D-

38%

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

6%

45%

28%

6%

15%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Foa

rte

mul

tăM

ultă

PuŃ

ină

Del

ocN

u ştiu

44. C

âtă în

cred

ere

aveŃ

i în

tr-o

inst

ituŃi

e p

recu

m C

on

siliu

l NaŃ

ion

al p

entr

u C

om

bat

erea

Dis

crim

inări

i?

Pro

cen

te d

in t

ota

lul ră

spu

nsu

rilo

r ce

lor

care

au

au

zit

de

CN

CD

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

46. C

e cr

edeŃ

i că a

r tr

ebu

i făcu

t în

Ro

mân

ia p

entr

u a

nu

mai

exi

sta

dis

crim

inar

e?

8,29

8,75

9,049,

09

9,179,19

9,449,46

7,60

7,80

8,00

8,20

8,40

8,60

8,80

9,00

9,20

9,40

9,60

Oam

enii

care

dis

crim

inea

z ă să

fie

daŃi

în ju

deca

Impl

icar

ea m

ai a

ctivă

a s

indi

cate

lor şi

patr

onat

elor

in a

ctiv

itate

a de

com

bate

rea

disc

rimină

rii

Mas

s-m

edia

fie

sancŃio

nată

mai

aspr

u pe

ntru

mes

aje

disc

rimin

ator

ii

Impl

icar

ea m

ai a

ctivă

a r

epre

zent

anŃil

orbi

seric

ilor

pent

ru p

rom

ovar

ea id

eii d

edi

vers

itate

şi t

oler

anŃă

SusŃin

erea

org

aniz

aŃiil

or c

are

fac

posi

bilă

inte

racŃ

iune

a în

tre

gupu

rile

etni

ce

Acc

epta

rea

dive

rsităŃii

cul

tura

le ş

i ast

iluril

or d

e vi

aŃă

dife

rite

Şco

ala

să o

fere

mai

mul

te p

rogr

ame

desp

re to

lera

nŃă

şi r

espe

ct

Pro

mov

area

şi r

espe

ctar

ea p

rinci

piul

uieg

alităŃii

de şan

se în

toat

e zo

nele

vieŃii

soci

aleIe

rarh

ie d

upă

no

ta a

cord

ată

imp

ort

anŃe

i pro

ble

mei

, pe

o s

cală

în c

are

1=d

elo

c im

po

rtan

t....

10=

cel m

ai im

po

rtan

t

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

47. V

izio

nar

e T

V, a

ud

iŃie

rad

io, c

itir

e p

resă

"Cât

de

des

...?

"

83%

42%

26%

12%

17%

16%

2%

7%

12%

2%

17%

25%

1%

17%

21%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Viz

ionaŃi

TV

Asc

ultaŃi

Rad

ioC

itiŃi

ziar

e

Zilnic

De câteva ori pe săptămână

O dată pe săptămână

Mai rar

Niciodată

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

10.

Per

soan

e/ca

teg

ori

i so

cial

e c

are

au f

olo

sit

un

lim

baj

co

nsi

der

at ji

gn

ito

r (g

lum

e d

eoch

eate

)

19%

18%

17%

10%

8%

4%4%

3%

2%

1%

14%

0%2%4%6%8%10%

12%

14%

16%

18%

20%

Col

egi

Prie

teni

Nec

unos

cuŃi

Vec

ini

Cun

oscuŃi

Un

bărb

atO

fem

eie

O r

udă

Şef

ul d

ese

rvic

iuR

rom

iN

u ră

spun

d

spu

nsu

ri la

într

ebar

e d

esch

isă

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

11.

Per

soan

e/ca

teg

ori

i so

cial

e c

are

au făcu

t re

mar

ci d

ure

la a

dre

sa c

orp

ulu

i sau

sex

ual

ităŃi

i

45%

16%

14%

10%

8%

3%2%

1%1%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Nec

unos

cuŃi

Col

egi

Vec

ini

Prie

teni

Nu

răsp

und

O r

udă

Şef

ul d

ese

rvic

iuC

unos

cuŃi

Un

bărb

at

spu

nsu

ri la

într

ebar

e d

esch

isă

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

12.

Per

soan

e/ca

teg

ori

i so

cial

e c

are

au făcu

t p

rop

un

eri s

exu

ale

într

-un

co

nte

xt n

ead

ecva

t

29%

16%

12%

8%

5%4%

4%

2%2%

18%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

Nec

unos

cuŃi

Col

egi

Prie

teni

Vec

ini

O fe

mei

eU

n bă

rbat

Şef

ul d

ese

rvic

iuO

rudă

Rro

mi

Nu

răsp

und

spu

nsu

ri la

într

ebar

e d

esch

isă

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

13. P

erce

pŃi

i asu

pra

co

nce

ptu

lui "

egal

ităŃi

i şan

selo

r""C

e cr

edeŃ

i că în

seam

nă e

gal

itat

ea d

e şan

se în

tre

bărb

aŃi ş

i fem

ei?

"

58%

15%

11%

7%6%

2%1%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

A a

vea

drep

turi

egal

eLu

area

dec

iziil

or în

com

unA

ave

a ob

ligaŃ

iifa

mili

ale

egal

eE

xist

enŃa

înŃe

lege

riiîn

cad

rul c

uplu

lui

A a

vea

acce

s la

acel

eaşi p

rofe

sii

Am

bii p

arte

neri

săai

bă lo

curi

de m

uncă

Am

bii p

arte

neri

sădi

spună

de

acel

aşi

timp

liber

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

15. C

red

eŃi că e

xistă e

gal

itat

e re

ală în

tre

fem

ei ş

i bărb

aŃi î

n R

om

ânia

?

Nu ştiu

17%

Da

35%

Nu

48%

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

20. C

ât d

e d

es c

red

eŃi că s

e în

tâln

eşte

în v

iaŃa

de

zi c

u z

i sit

uaŃ

ia c

a o

per

soană să f

ie t

rata

tă d

ifer

it

fiin

dcă

est

e in

fest

at H

IV?

66%

63%

60%

50%

29%

29%

24%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

La a

ngaj

area

într

-un

loc

de m

uncă

La lo

cul d

e m

uncă

La ş

coală

În lo

curil

e pu

blic

eÎn

rel

aŃiil

e cu

auto

rităŃil

eÎn

fam

ilie

În ju

sti Ńi

e

Po

nd

eri a

le a

pre

cier

ilor

"des

" ş

i "fo

arte

des

"

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

21. C

ât d

e d

es c

red

eŃi că s

e în

tâln

eşte

în v

iaŃa

de

zi c

u z

i sit

uaŃ

ia c

a o

per

soană să f

ie t

rata

tă d

ifer

it

fiin

dcă

est

e h

om

ose

xual

?

55%

50%

50%

43%

32%

31%

26%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

La ş

coală

La a

ngaj

area

într

-un

loc

de m

uncă

La lo

cul d

e m

uncă

În lo

curil

e pu

blic

eÎn

fam

ilie

În r

elaŃ

iile

cuau

torităŃil

eÎn

just

i Ńie

Po

nd

eri a

le a

pre

cier

ilor

"des

" ş

i "fo

arte

des

"

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

22. C

ât d

e d

es c

red

eŃi că s

e în

tâln

eşte

în v

iaŃa

de

zi c

u z

i sit

uaŃ

ia c

a o

per

soană să f

ie t

rata

tă d

ifer

it

fiin

dcă

est

e o

per

soană în

vâr

stă?

74%

54%

23%

17%

16%

15%

13%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

La a

ngaj

area

într

-un

loc

de m

uncă

La lo

cul d

e m

uncă

În lo

curil

e pu

blic

eÎn

rel

aŃiil

e cu

auto

rităŃil

eÎn

fam

ilie

În ju

sti Ńi

eLa

şco

ală

Po

nd

eri a

le a

pre

cier

ilor

"des

" ş

i "fo

arte

des

"

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

34. D

iver

sita

te e

tnică ş

i cu

ltu

rală

a r

eŃel

elo

r so

cial

e"Î

n c

ercu

l dvs

. de

cun

oşti

nŃe

exi

stă r

ud

e şi p

riet

eni d

in c

ateg

ori

ile...

?"

1%

2%

7%

24%

49%

52%

1%1%

5%

15%

25%

34%

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%

Per

soan

e in

fest

ate

cu H

IV

Hom

osex

uali/

lesb

iene

Per

soan

e cu

han

dica

p ps

ihic

Per

soan

e cu

han

dica

p fiz

ic

Per

soan

e de

altă

etn

ie d

ecât

a d

vs.

Per

soan

e de

altă

rel

igie

dec

ât a

dvs.

Rude

Rude

Rude

Rude

Prieteni

Prieteni

Prieteni

Prieteni

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

36. E

xper

ienŃe

per

son

ale

de

dis

crim

inar

e "C

e d

rep

turi

şi l

iber

tăŃi

v-a

u f

ost

încă

lcat

e?"

16%

15%

1%1%1%

2%

5%5%5%

8%

11%

12%

18%

0%2%

4%6%

8%10

%12

%14

%16

%18

%20

%

Nu

răsp

und

Alte

dre

ptur

i încă

lcat

e (s

ub 1

%)

Dis

crim

inat

la a

ngaj

are

pe m

otiv

de

vârs

Dis

crim

inat

pe

mot

iv d

e ha

ndic

ap fi

zic

Îngră

dire

a lib

erei

circ

ulaŃ

ii

Dis

crim

inat

în s

iste

mul

de

învăŃă

mân

t

Dis

crim

inat

în s

iste

mul

de

sănă

tate

Ned

reptăŃit

la ju

decă

torie

Tra

tam

ent n

ecor

espu

nză

tor

din

part

ea p

oliŃi

ei

Încă

lcar

ea d

rept

ului

de

prop

rieta

te

Dis

crim

inar

e la

locu

l de

mun

Încă

lcar

ea d

rept

ului

la m

uncă

Încă

lcar

ea d

rept

ului

la u

n tr

ai d

ecen

t (să

răci

e)

spu

nsu

rile

pro

vin

de

la c

ei 1

8% d

in r

esp

on

denŃi

ca

re a

u a

firm

at că

în u

ltim

ii 2

ani

au s

imŃi

t că

dre

ptu

rile

şi l

iber

tăŃi

le le

-au

fo

st

încă

lcar

e

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

39. E

xistă lo

curi

în c

are

evit

aŃi să m

erg

eŃi p

entr

u că vă s

imŃiŃi

tra

tat

dif

erit

/dis

crim

inat

?C

are

sun

t ac

ele

locu

ri?

7%

2%2%2%

3%3%3%

5%5%

7%

9%

13%

39%

0%5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

În d

iver

se lo

curi

Pol

iŃie

În fa

mili

e,cu

anu

mite

rud

e

Mijl

oace

de

tran

spor

t

În ju

deŃe

le C

ovas

na ş

i Har

ghita

Primă

rie

În a

ltă Ńa

Şco

ală

Spi

tal

În in

stituŃii

În a

num

ite z

one

din

loca

litat

e

În a

ntur

ajul

bog

aŃilo

r

Loca

luri,

disc

otec

i

spu

nsu

rile

pro

vin

de

la c

ei 8

% c

are

au a

firm

at

că e

vită

mea

rgă

în a

nu

mit

e lo

curi

pen

tru

su

nt

trat

aŃi d

iscr

imin

ato

r

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

43. P

erce

pŃi

a p

rio

rităŃi

lor

CN

CD

du

pă im

po

rtanŃa

atr

ibu

ită.

86%

88%

90%

91%

95%

95%

96%

99%

75%

80%

85%

90%

95%

100%

Des

chid

erea

uno

r bi

rour

i reg

iona

le în

fieca

re ju

deŃ

Rep

reze

ntar

ea p

erso

anel

ordi

scrim

inat

e în

inst

anŃă

Apl

icar

ea d

e am

enzi

cel

or c

are

disc

rimin

ează

Info

rmar

ea c

etăŃe

nilo

r de

spre

activ

itate

a lo

r

Apl

icar

ea c

orec

tă a

legi

lor

care

com

bat

disc

rimin

area

Sol

uŃio

nare

a la

tim

p a

cazu

rilor

de

disc

rimin

are

Info

rmar

ea c

etăŃe

nilo

r de

spre

ce

este

disc

rimin

area

Apă

rare

a dr

eptu

rilor

om

ului

% p

erso

ane

care

co

nsi

deră

imp

ort

antă

şi f

oar

te im

po

rtan

tă p

rio

rita

tea.

..

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

45. M

oti

vele

pen

tru

car

e o

amen

ii au

încr

eder

e p

uŃi

nă s

au d

elo

c în

CN

CD

12%

5%

1%

2%

3%3%

4%4%

5%

6%

23%

32%

0%5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

Nu ştiu

,nu

răsp

und

Alte

mot

ive

(fie

care

sub

1%

)

Est

e ne

impo

rtan

tă p

entr

u R

omân

ia

Pro

blem

ele

sunt

pre

a gr

ave

Nu ştiu

cum

lucr

ează

şi n

u su

ntm

ulŃu

mit

Nu-

mi i

nspi

r ă în

cred

ere

Din

cau

za c

orupŃie

i

Nu

este

inde

pend

entă

Nu

face

ce

spun

e

Nu

inte

rese

ază

act

ivita

tea

lor

Nu

am a

cces

la in

form

aŃii

desp

reac

tivita

tea

lor

Est

e o

inst

ituŃie

pub

lică

pre

cum

cele

lalte

car

e nu

-şi f

ac tr

eaba

Într

ebar

e d

esch

isă

Au

încr

eder

e "p

uŃi

" sa

u "

del

oc"

în C

NC

D -

34%

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

48. P

ost

uri

TV

car

e p

erm

it in

vitaŃi

lor

să p

rezi

nte

op

inii

dis

crim

inat

ori

i/den

igra

toar

e la

ad

resa

alt

or

per

soan

e

3%

6%

3%

4%

5%

7%7%

13%

15%

38%

0%5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

Alte

pos

turi

Toa

te p

ostu

rile

NaŃ

iona

l TV

B1

TV

TV

R1

Rea

litat

ea

Prim

a T

V

Ant

ena

1

PR

O T

V

OT

V

% r

ecal

cula

te p

e b

aza

răsp

un

sulu

i mu

ltip

lu la

într

ebar

e d

esch

isă

Pro

cen

tele

se

refe

ră la

cei

34%

din

tre

sub

iecŃ

i au

dec

lara

t că

exi

stă

p

ost

uri

TV

car

e p

erm

it a

stfe

l de

dis

cuŃi

i

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

49. P

ost

uri

rad

io c

are

per

mit

invi

taŃi

lor

să p

rezi

nte

op

inii

dis

crim

inat

ori

i/den

igra

toar

e la

ad

resa

alt

or

per

soan

e

15%

10%

1%1%1%1%

2%

3%

4%

7%

9%

19%

25%

0%5%

10%

15%

20%

25%

30%

Alte

pos

turi

radi

o

Toa

te p

ostu

rile

Rad

io T

g.M

ureş

Rad

io T

erra

Rad

io Iaşi

Rad

io G

alax

y

Rad

io C

raio

va

Rad

io 2

1

Rad

io G

heril

a

PR

O F

M

Eur

opa

FM

Rom

ânia

Act

ualităŃi

Kis

s F

M

% r

ecal

cula

te p

e b

aza

răsp

un

sulu

i mu

ltip

lu la

într

ebar

e d

esch

isă

Pro

cen

tele

se

refe

ră la

cei

9%

din

tre

sub

iecŃ

i au

dec

lara

t că

ex

istă

po

stu

ri d

e ra

dio

car

e p

erm

it a

stfe

l de

dis

cuŃi

i

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

50. Z

iare

naŃ

ion

ale

sau

loca

le c

are

acc

eptă

art

ico

le c

u c

onŃi

nu

t d

iscr

imin

ato

ri s

au d

enig

rato

are

la a

dre

sa a

lto

r p

erso

ane

16%

9%

1%1%1%

2%2%

3%

4%4%

5%5%

6%

8%

13%

19%

0%2%

4%6%

8%10

%12

%14

%16

%18

%20

%

Alte

zia

re

Toa

te z

iarle

Impa

ct d

e G

orj

Jurn

alul

NaŃ

iona

l Bih

or

Tric

olor

ul

Deş

tept

area

Rom

ânia

Lib

eră

Aca

dem

ia C

aŃav

encu

Ziu

a

Ata

c la

per

soană

Zia

re în

lim

ba m

aghi

ară

Jurn

alul

NaŃ

iona

l Bih

or

Eve

nim

entu

l Zile

i

Ade

văru

l

Rom

ânia

Mar

e

Libe

rtat

ea

% r

ecal

cula

te p

e b

aza

răsp

un

sulu

i mu

ltip

lu la

într

ebar

e d

esch

isă

Pro

cen

tele

se

refe

ră la

cei

23%

din

tre

sub

iecŃ

i au

dec

lara

t că

ex

istă

zia

re n

aŃio

nal

e sa

u lo

cale

car

e cu

pri

nd

ast

fel d

e ar

tico

le

CU

RS

-SA

Cen

tru

l De

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

40. M

oti

vele

pen

tru

car

e se

sim

t tr

ataŃ

i dif

erit

/dis

crim

inaŃ

i în

ace

l lo

c

14%

22%

1%1%1%

2%

3%

4%

6%

8%8%

30%

0%5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

Nu

răsp

und

Alte

mot

ive

(sub

1%

fiec

are)

Din

cau

za r

elig

iei

Pen

tru

că s

unte

m r

omân

i

Pen

tru

că s

unte

m r

rom

i

Din

cau

za bă

rbaŃ

ilor

Pen

tru

că n

u cu

noaş

tem

lim

ba

Dat

orită

etn

iei

Din

cau

za h

andi

capu

lui f

izic

Din

cau

za v

ârst

ei

Din

cau

za c

ompo

rtam

entu

lui ş

ipr

ejud

ecă

tii o

amen

ilor

Pen

tru

că s

unte

m să

raci

% d

in p

erso

anel

e ca

re a

u d

ecla

rat

că e

vită

mea

rgă

în a

nu

mit

e lo

curi

pen

tru

se

sim

t tr

atat

e d

ifer

it/d

iscr

imin

ate

-8%

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

52.Profilul românilor care acceptă să se căsătorească cu o persoană de etnie maghiară

27%

32%

47%

45%

38%

10%

18%

31%

32%

30%

28%

36%

25%

26%

32%

32%

30%

32%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Bucureşti

Crişana Maramureş

Transilvania

Banat

Oltenia

Transilvania

Muntenia

Moldova

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

regi

unea

isto

rică

med

iul

rezi

denŃ

ial

nive

l de

inst

rucŃ

iegr

upa

de v

ârst

ase

xDiferenŃele până la 100% din cadrul

fiecărei subcategorii reprezintă procentul persoanelor care nu s-ar căsători cu o persoană

de etnie maghiară

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

53.A

titu

din

ea f

aŃă

de

alte

gru

pu

ri e

tnic

e

5,88

19

7,22

13,0

3

9,87

12,2

9

02468101214161820

Rro

mi

Mag

hiar

iR

rom

iR

omân

iM

aghi

ari

Rom

âni

Atitudinea românilor

Atitudinea maghiarilor

Atitudinea rromilor

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

so

cial

e

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

54.A

titu

din

ea f

aŃă

de

ho

mo

sexu

ali/l

esb

ien

e

4,2

4,48

3,51

0

0,51

1,52

2,53

3,54

4,55

Atitudinea românilor

Atitudinea maghiarilor

Atitudinea rromilor

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

so

cial

e

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

55.A

titu

din

ea f

aŃă

de

per

soan

e cu

han

dic

ap

7,49

4,75

9,27

6,33

7,82

5,23

012345678910

pers

oane

cu

hand

icap

fizi

cpe

rsoa

ne c

uha

ndic

ap p

sihi

cpe

rsoa

ne c

uha

ndic

ap fi

zic

pers

oane

cu

hand

icap

psi

hic

pers

oane

cu

hand

icap

fizi

cpe

rsoa

ne c

uha

ndic

ap p

sihi

c

Atitudinea românilor

Atitudinea maghiarilor

Atitudinea rromilor

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

so

cial

e

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

56.A

titu

din

ea f

aŃă

de

per

soan

e în

vâr

stă (

pes

te 6

5 an

i) ş

i tin

ere

(su

b 3

0 an

i)

8,37

9,56

9,78

10,2

8,52

10,2

4

024681012

pers

oane

învâ

rstă

pers

oane

tine

repe

rsoa

ne în

vârs

tăpe

rsoa

ne ti

nere

pers

oane

învâ

rstă

pers

oane

tine

re

Atitudinea românilor

Atitudinea maghiarilor

Atitudinea rromilor

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

so

cial

e

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

57.A

titu

din

ea f

aŃă

de

per

soan

e d

e al

tă c

etăŃe

nie

şi c

red

inŃă

rel

igio

asă

8,37

9,56

9,78

10,2

8,52

10,2

4

024681012

pers

oane

de

altă

cetăŃe

nie

pers

oane

cu

altă

cred

inŃă

relig

ioasă

pers

oane

de

altă

cetăŃe

nie

pers

oane

cu

altă

cred

inŃă

relig

ioasă

pers

oane

de

altă

cetăŃe

nie

pers

oane

cu

altă

cred

inŃă

relig

ioasă

Atitudinea românilor

Atitudinea maghiarilor

Atitudinea rromilor

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

so

cial

e

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

58.A

titu

din

ea bărb

aŃilo

r şi f

emei

lor

faŃă

de

gru

pu

rile

etn

ice

13,9

6

10,4

7

6,72

14,0

5

10,1

2

5,77

0246810121416

Rom

âni

Mag

hiar

iR

rom

iR

omân

iM

aghi

ari

Rro

mi

Atitudinea bărbaŃilor

Atitudinea femeilor

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

soci

ale

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

59.A

titu

din

ea bărb

aŃilo

r şi f

emei

lor

faŃă

de

ho

mo

sexu

ali/l

esb

ien

e

4,27

4,17

4,12

4,14

4,16

4,184,2

4,22

4,24

4,26

4,28

Atitudinea bărbaŃilor

Atitudinea femeilor

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

soci

ale

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

60.A

titu

din

ea bărb

aŃilo

r şi f

emei

lor

faŃă

de

per

soan

e cu

han

dic

ap

7,62

7,66

4,92

4,82

0123456789

pers

oane

cu

hand

icap

fizi

cpe

rsoa

ne c

u ha

ndic

ap p

sihi

cpe

rsoa

ne c

u ha

ndic

ap fi

zic

pers

oane

cu

hand

icap

psi

hic

Atitudinea bărbaŃilor

Atitudinea femeilor

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

soci

ale

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

61.A

titu

din

ea bărb

aŃilo

r şi f

emei

lor

faŃă

de

per

soan

e în

vâr

stă (

pes

te 6

5 an

i) ş

i tin

ere

(su

b 3

0 an

i)

8,4

9,91

5,54

9,37

024681012

pers

oane

în v

ârstă

pers

oane

tine

repe

rsoa

ne în

vâr

stă

pers

oane

tine

re

Atitudinea bărbaŃilor

Atitudinea femeilor

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

soci

ale

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

62.A

titu

din

ea bărb

aŃilo

r şi f

emei

lor

faŃă

de

per

soan

e d

e al

tă c

etăŃe

nie

şi c

red

inŃă

rel

igio

asă

10,3

8

9,54

9,72

9,14

8,4

8,6

8,89

9,2

9,4

9,6

9,810

10,2

10,4

10,6

pers

oane

de

altă

cetăŃe

nie

pers

oane

cu

altă

cre

dinŃă

relig

ioasă

pers

oane

de

altă

cetăŃe

nie

pers

oane

cu

altă

cre

dinŃă

relig

ioasă

Atitudinea bărbaŃilor

Atitudinea femeilor

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

soci

ale

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

63.A

titu

din

ea f

aŃă

de

gru

pu

rile

etn

ice,

pe

gru

pe

de

vârs

14,2

6

10,2

4

6,83

13,8

5

10,3

1

6,07

14,0

8

10,2

5

5,8

0246810121416

Rom

âni

Mag

hiar

iR

rom

iR

omân

iM

aghi

ari

Rro

mi

Rom

âni

Mag

hiar

iR

rom

i

15-29 ani

30-59 ani

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

soci

ale

60 ani şi peste

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

64.A

titu

din

ea f

aŃă

de

ho

mo

sexu

ali/l

esb

ien

e, p

e g

rup

e d

e vâ

rstă

5,04

4,23

3,22

0123456

15-29 ani

30-59 ani

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

soci

ale

60ani şi peste

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

65.A

titu

din

ea f

aŃă

de

per

soan

ele

cu h

and

icap

, pe

gru

pe

de

vârs

7,53

4,8

7,91

4,93

7,21

4,8

0123456789

pers

oane

cu

hand

icap

fizi

cpe

rsoa

ne c

uha

ndic

ap p

sihi

cpe

rsoa

ne c

uha

ndic

ap fi

zic

pers

oane

cu

hand

icap

psi

hic

pers

oane

cu

hand

icap

fizi

cpe

rsoa

ne c

uha

ndic

ap p

sihi

c

15-29 ani

30-59 ani

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

soci

ale

60 ani şi peste

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

66.A

titu

din

ea f

aŃă

de

per

soan

e ti

ner

e (p

ână în

30

ani)

şi v

âstn

ice

(pes

te 6

0 an

i), p

e g

rup

e d

e vâ

rstă

7,61

11,0

3

8,47

9,36

9,34

8,63

024681012

pers

oane

în v

ârstă

pers

oane

tine

repe

rsoa

ne în

vâr

stă

pers

oane

tine

repe

rsoa

ne în

vâr

stă

pers

oane

tine

re

15-29 ani

30-59 ani

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

soci

ale

60 ani şi peste

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

67.A

titu

din

ea f

aŃă

de

per

soan

e d

e al

tă c

etăŃe

nie

şi c

red

inŃă

rel

igio

asă, p

e g

rup

e d

e vâ

rstă

10,5

1

9,35

10,0

9

9,51

9,36

8,93

8

8,59

9,510

10,511

pers

oane

de

altă

cetăŃe

nie

pers

oane

cu

altă

cred

inŃă

rel

igio

asă

pers

oane

de

altă

cetăŃe

nie

pers

oane

cu

altă

cred

inŃă

rel

igio

asă

pers

oane

de

altă

cetăŃe

nie

pers

oane

cu

altă

cred

inŃă

rel

igio

asă

15-29 ani

30-59 ani

Du

ind

icel

e ca

lităŃi

i co

nta

ctel

or

soci

ale

60 ani şi peste

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

-0,8

5

-21,

56

-7,7

2

-17,

32

2,32

-40

-35

-30

-25

-20

-15

-10

-50

510

12345

97.V

alo

ri a

le In

dic

elu

i Op

inie

i Per

son

ale

Do

min

ante

ref

erit

or

la r

elaŃ

iile

în c

adru

l cu

plu

lui

în r

apo

rt c

u s

tare

a ci

vilă

Ind

icel

e va

riază

intr

e -1

00 [

trad

itio

nal

ism

] ş

i +10

0 [m

od

ern

itat

e]

necă

săto

riŃi

în p

arte

ner

iat

căsă

toriŃi

văd

uvi

div

orŃ

aŃi

star

ea c

ivilă

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

51.Profilul maghiarilor care acceptă să se căsătorească cu un român

50%

100%

100%

89%

55%

66%

65%

50%

65%

70%

68%

70%

63%

58%

67%

64%

0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%

Bucureşti

Moldova

Banat

Crişana-Maramureş

Transilvania

rural

urban

superior

mediu

profesional

elementar

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

Reg

iune

a is

torică

med

iul

rezi

denŃ

ial

Niv

el d

e in

stru

cŃie

grup

a de

vâr

sta

sex

DiferenŃele până la 100% din cadrul fiecărei subcategorii reprezintă procentul persoanelor care nu s-ar căsători cu un român

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

68.Profilul socio-demografic al românilor care au declarat că au prieteni de altă etnie în cercul lor de cunoştinŃe

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

85%

73%

42%

75%

45%

73%

26%

30%

39%

50%

66%

49%

46%

30%

30%

50%

48%

43%

48%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Bucureşti

Crişana Maramureş

Transilvania

Banat

Oltenia

Dobrogea

Muntenia

Moldova

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

69.Profilul socio-demografic al românilor care au declarat că au persoane de altă religie în cercul lor de cunoştinŃe

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

25%

89%

76%

70%

40%

64%

26%

44%

41%

54%

70%

52%

41%

39%

39%

51%

52%

50%

46%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Bucureşti

Crişana Maramureş

Transilvania

Banat

Oltenia

Dobrogea

Muntenia

Moldova

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

70.Profilul socio-demografic al românilor care au declarat că au rude persoane de altă etnie

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

15%

51%

47%

42%

15%

31%

8%

8%

15%

25%

30%

23%

22%

14%

16%

24%

20%

22%

20%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Bucureşti

Crişana Maramureş

Transilvania

Banat

Oltenia

Dobrogea

Muntenia

Moldova

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

71.Profilul socio-demografic al românilor care au declarat că au rude persoane de altă religie dacât a lor

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

11%

71%

61%

58%

28%

44%

12%

19%

26%

33%

40%

32%

26%

26%

26%

32%

33%

35%

25%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Bucureşti

Crişana Maramureş

Transilvania

Banat

Oltenia

Dobrogea

Muntenia

Moldova

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

72.Profilul socio-demografic al maghiarilor care au declarat că au prieteni de altă etnie în cercul lor de cunoştinŃe

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

94%

88%

82%

94%

91%

89%

90%

84%

91%

93%

73%

88%

90%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Crişana Maramureş

Transilvania

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

În celelalte regiuni, ponderile sunt sub 2%

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

73.Profilul socio-demografic al maghiarilor care au declarat că au persoane de altă religie în cercul lor de cunoştinŃe

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

100%

93%

92%

95%

100%

89%

95%

90%

96%

95%

83%

93%

94%

0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%

Crişana Maramureş

Transilvania

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

În celelalte regiuni, ponderile sunt sub 2%

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

74.Profilul socio-demografic al maghiarilor care au declarat că au rude persoane de altă etnie

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

68%

67%

61%

76%

70%

63%

70%

68%

70%

73%

45%

73%

61%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Crişana Maramureş

Transilvania

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

În celelalte regiuni, ponderile sunt sub 2%

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

75.Profilul socio-demografic al maghiarilor care au declarat că au rude persoane de altă religie dacât a lor

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

95%

79%

79%

83%

80%

78%

80%

84%

83%

83%

64%

80%

82%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Crişana Maramureş

Transilvania

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

În celelalte regiuni, ponderile sunt sub 2%

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

76.Profilul socio-demografic al rromilor care au declarat că au prieteni de altă etnie în cercul lor de cunoştinŃe

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

71%

82%

67%

75%

74%

100%

77%

73%

75%

77%

0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%

rural

urban

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

77.Profilul socio-demografic al rromilor care au declarat că au persoane de altă religie în cercul lor de cunoştinŃe

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

43%

55%

33%

33%

53%

0%

54%

45%

50%

46%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

rural

urban

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

78.Profilul socio-demografic al rromilor care au declarat că au rude persoane de altă etnie

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

43%

46%

67%

67%

42%

100%

42%

46%

46%

46%

0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%

rural

urban

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

femei

bărbaŃi

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

79.Profilul socio-demografic al rromilor care au declarat că au rude persoane de altă religie dacât a lor

(ponderi din totalul fiecărei subcategorii socio-demografice)

29%

27%

33%

33%

26%

0%

25%

27%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

rural

urban

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

31-59 ani

15-30 ani

În celelalte regiuni, ponderile sunt sub 2%

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

80.P

erce

pŃi

a si

tuaŃ

iei bărb

aŃilo

r şi a

fem

eilo

r în

mo

men

tul d

e faŃă

în R

om

ânia

. S

tru

ctu

ra o

pŃi

un

ilor

pe

sexe

23%

22%

7%6%

42%

25%

24%

6%7%

38%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Situ

aŃia

bărb

aŃilo

r es

te c

lar

mai

bună

dac

ât a

fem

eilo

rS

ituaŃ

ia bărb

aŃilo

r es

te d

oar

puŃin

mai

bună d

ecât

a fe

mei

lor

Situ

aŃia

fem

eilo

r es

te e

vide

ntm

ai b

ună d

ecât

a bărb

aŃilo

rS

ituaŃ

ia e

ste

doar

cu

puŃin

mai

bună

dec

ât a

bărb

aŃilo

rF

emei

le ş

i bărb

aŃii

sunt

ega

li

BărbaŃi

Femei

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

81.P

erce

pŃi

a si

tuaŃ

iei bărb

aŃilo

r şi a

fem

eilo

r în

mo

men

tul d

e faŃă

în R

om

ânia

. S

tru

ctu

ra o

pŃi

un

ilor

pe

gru

pe

de

vârs

33%

19%

8%

5%

35%

21%

26%

7%7%

39%

23%

22%

4%6%

45%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Situ

aŃia

bărb

aŃilo

r es

te c

lar

mai

bună

dac

ât a

fem

eilo

rS

ituaŃ

ia bărb

aŃilo

r es

te d

oar

puŃin

mai

bună d

ecât

a fe

mei

lor

Situ

aŃia

fem

eilo

r es

te e

vide

nt m

aibu

nă d

ecât

a bărb

aŃilo

rS

ituaŃ

ia e

ste

doar

cu

puŃin

mai

bună

dec

ât a

bărb

aŃilo

rF

emei

le ş

i bărb

aŃii

sunt

ega

li

15-29 ani

30-59 ani

60 ani+

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

82.P

erce

pŃi

a si

tuaŃ

iei bărb

aŃilo

r şi a

fem

eilo

r în

mo

men

tul d

e faŃă

în R

om

ânia

. S

tru

ctu

ra o

pŃi

un

ilor

pe

niv

ele

de şco

lari

tate

21%

20%

5%

9%

45%

20%

19%

7%8%

46%

29%

22%

7%6%

36%

23%

40%

4%2%

31%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Situ

aŃia

bărb

aŃilo

r es

te c

lar

mai

bună

dac

ât a

fem

eilo

rS

ituaŃ

ia bărb

aŃilo

r es

te d

oar

puŃin

mai

bună d

ecât

a fe

mei

lor

Situ

aŃia

fem

eilo

r es

te e

vide

nt m

aibu

nă d

ecât

a bărb

aŃilo

rS

ituaŃ

ia e

ste

doar

cu

puŃin

mai

bună

dec

ât a

bărb

aŃilo

rF

emei

le ş

i bărb

aŃii

sunt

ega

li

general

profesional

liceal

superior

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

83.P

erce

pŃi

a si

tuaŃ

iei bărb

aŃilo

r şi a

fem

eilo

r în

mo

men

tul d

e faŃă

în R

om

ânia

. S

tru

ctu

ra o

pŃi

un

ilor

în r

apo

rt c

u s

tare

a ci

vilă

28%

23%

10%

5%

34%

31%

24%

0%

3%

42%

22%

23%

6%6%

43%

27%

24%

2%

8%

39%

26%

19%

11%

11%

33%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Situ

aŃia

bărb

aŃilo

r es

te c

lar

mai

bună

dac

ât a

fem

eilo

rS

ituaŃ

ia bărb

aŃilo

r es

te d

oar

puŃin

mai

bună d

ecât

a fe

mei

lor

Situ

aŃia

fem

eilo

r es

te e

vide

nt m

aibu

nă d

ecât

a bărb

aŃilo

rS

ituaŃ

ia e

ste

doar

cu

puŃin

mai

bună

dec

ât a

bărb

aŃilo

rF

emei

le ş

i bărb

aŃii

sunt

ega

li

necasătorit

în parteneriat

căsătorit

văduv

divorŃat

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

84.P

erce

pŃi

a si

tuaŃ

iei bărb

aŃilo

r şi a

fem

eilo

r în

mo

men

tul d

e faŃă

în R

om

ânia

. S

tru

ctu

ra o

pŃi

un

ilor

în r

apo

rt c

u m

ediu

l rez

idenŃi

al

27%

28%

5%5%

35%

21%

16%

8%9%

46%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Situ

aŃia

bărb

aŃilo

r es

te c

lar

mai

bună

dac

ât a

fem

eilo

rS

ituaŃ

ia bărb

aŃilo

r es

te d

oar

puŃin

mai

bună d

ecât

a fe

mei

lor

Situ

aŃia

fem

eilo

r es

te e

vide

nt m

aibu

nă d

ecât

a bărb

aŃilo

rS

ituaŃ

ia e

ste

doar

cu

puŃin

mai

bună

dec

ât a

bărb

aŃilo

rF

emei

le ş

i bărb

aŃii

sunt

ega

li

urban

rural

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

85.P

erce

pŃi

a si

tuaŃ

iei bărb

aŃilo

r şi a

fem

eilo

r în

mo

men

tul d

e faŃă

în R

om

ânia

. S

tru

ctu

ra o

pŃi

un

ilor

în r

apo

rt r

elig

ia r

esp

on

denŃi

lor

26%

23%

7%6%

39%

17%

26%

3%

9%

45%

0%5%10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Situ

aŃia

bărb

aŃilo

r es

te c

lar

mai

bună

dac

ât a

fem

eilo

rS

ituaŃ

ia bărb

aŃilo

r es

te d

oar

puŃin

mai

bună d

ecât

a fe

mei

lor

Situ

aŃia

fem

eilo

r es

te e

vide

nt m

aibu

nă d

ecât

a bărb

aŃilo

rS

ituaŃ

ia e

ste

doar

cu

puŃin

mai

bună

dec

ât a

bărb

aŃilo

rF

emei

le ş

i bărb

aŃii

sunt

ega

li

ortodoxă

altă religie

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

86.P

erce

pŃi

a as

up

ra c

on

cep

tulu

i de

egal

itat

e a şan

selo

r în

tre

fem

ei ş

i bărb

aŃi

(str

uct

ura

opŃi

un

ilor

pe

sexe

)

61%

7%8%

13%

6%3%

2%

51%

6%

15%

17%

8%

2%1%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

A a

vea

drep

turi

egal

eA

ave

a ac

ces

laac

eleaşi p

rofe

sii

A a

vea

oblig

aŃii

fam

ilial

e eg

ale

Luar

ea d

eciz

iilor

înco

mun

Exi

stenŃa

îmŃe

lege

rii în

cadr

ul c

uplu

lui

Am

bii p

arte

neri

să a

ibă

locu

ri de

mun

căA

mbi

i par

tene

ri să

disp

ună d

e ac

elaş

i tim

plib

er

BărbaŃi

Femei

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

87.P

erce

pŃi

a as

up

ra c

on

cep

tulu

i de

egal

itat

e a şan

selo

r în

tre

fem

ei ş

i bărb

aŃi

(str

uct

ura

opŃi

un

ilor

pe

gru

pe

de

vârs

te)

64%

8%9%

11%

5%

1%2%

53%

7%

11%

17%

8%

2%2%

53%

5%

14%

16%

7%4%

1%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

A a

vea

drep

turi

egal

eA

ave

a ac

ces

laac

eleaşi p

rofe

sii

A a

vea

oblig

aŃii

fam

ilial

e eg

ale

Luar

ea d

eciz

iilor

înco

mun

Exi

stenŃa

îmŃe

lege

rii în

cadr

ul c

uplu

lui

Am

bii p

arte

neri

să a

ibă

locu

ri de

mun

căA

mbi

i par

tene

ri să

disp

ună d

e ac

elaş

i tim

plib

er

15-29 ani

30-59 ani

60 ani+

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

88.P

erce

pŃi

a as

up

ra c

on

cep

tulu

i de

egal

itat

e a şan

selo

r în

tre

fem

ei ş

i bărb

aŃi

(str

uct

ura

opŃi

un

ilor

pe

niv

ele

de şco

lari

tate

)

52%

5%

17%

15%

8%

2%1%

56%

6%

11%

15%

8%

3%1%

54%

8%10

%

16%

7%

3%2%

66%

9%

5%

14%

4%1%

1%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

A a

vea

drep

turi

egal

eA

ave

a ac

ces

laac

eleaşi p

rofe

sii

A a

vea

oblig

aŃii

fam

ilial

e eg

ale

Luar

ea d

eciz

iilor

înco

mun

Exi

stenŃa

îmŃe

lege

rii în

cadr

ul c

uplu

lui

Am

bii p

arte

neri

să a

ibă

locu

ri de

mun

căA

mbi

i par

tene

ri să

disp

ună d

e ac

elaş

i tim

plib

er

general

profesional

liceal

superior

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

89.P

erce

pŃi

a as

up

ra c

on

cep

tulu

i de

egal

itat

e a şan

selo

r în

tre

fem

ei ş

i bărb

aŃi

(str

uct

ura

opŃi

un

ilor

în r

apo

rt c

u s

tare

a ci

vilă

)

65%

9%7%

12%

3%2%

2%

44%

9%6%

19%

13%

6%3%

53%

6%

13%

16%

8%

3%1%

48%

5%

18%

17%

8%

2%2%

57%

5%5%

17%

11%

5%

0%0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

A a

vea

drep

turi

egal

eA

ave

a ac

ces

laac

eleaşi p

rofe

sii

A a

vea

oblig

aŃii

fam

ilial

e eg

ale

Luar

ea d

eciz

iilor

înco

mun

Exi

stenŃa

îmŃe

lege

rii în

cadr

ul c

uplu

lui

Am

bii p

arte

neri

să a

ibă

locu

ri de

mun

căA

mbi

i par

tene

ri să

disp

ună d

e ac

elaş

i tim

plib

er

necasătorit

în parteneriat

căsătorit

văduv

divorŃat

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

90.P

erce

pŃi

a as

up

ra c

on

cep

tulu

i de

egal

itat

e a şan

selo

r în

tre

fem

ei ş

i bărb

aŃi

(str

uct

ura

opŃi

un

ilor

în r

apo

rt c

u m

ediu

l rez

idenŃi

al)

57%

8%9%

16%

7%

2%1%

54%

5%

14%

15%

7%

3%2%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

A a

vea

drep

turi

egal

eA

ave

a ac

ces

laac

eleaşi p

rofe

sii

A a

vea

oblig

aŃii

fam

ilial

e eg

ale

Luar

ea d

eciz

iilor

înco

mun

Exi

stenŃa

îmŃe

lege

rii în

cadr

ul c

uplu

lui

Am

bii p

arte

neri

să a

ibă

locu

ri de

mun

căA

mbi

i par

tene

ri să

disp

ună d

e ac

elaş

i tim

plib

er

urban

rural

CU

RS

-SA

Cen

tru

l de

So

cio

log

ie U

rbană

şi R

egio

nală

Dec

emb

rie

2005

91.P

erce

pŃi

a as

up

ra c

on

cep

tulu

i de

egal

itat

e a şan

selo

r în

tre

fem

ei ş

i bărb

aŃi

(str

uct

ura

opŃi

un

ilor

în r

apo

rt c

u r

elig

ia r

esp

on

denŃi

lor)

56%

7%

12%

15%

7%

2%1%

53%

7%

10%

17%

7%

4%2%

0%10%

20%

30%

40%

50%

60%

A a

vea

drep

turi

egal

eA

ave

a ac

ces

laac

eleaşi p

rofe

sii

A a

vea

oblig

aŃii

fam

ilial

e eg

ale

Luar

ea d

eciz

iilor

înco

mun

Exi

stenŃa

îmŃe

lege

rii în

cadr

ul c

uplu

lui

Am

bii p

arte

neri

să a

ibă

locu

ri de

mun

căA

mbi

i par

tene

ri să

disp

ună d

e ac

elaş

i tim

plib

er

ortodoxă

altă religie

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

57,0

56,5

47,0

57,9

64,3

50,4

64,9

54,8

64,0

61,2

50,6

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0 100,0

bărbaŃi

femei

15-29 ani

30-59 ani

60 ani+

generale

profesionale

medii

superioare

urban

rural

92.Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante referitor la opinia dominantă privind situaŃile în care o persoană poate fi tratată diferit pentru că este maghiar

Indicele variază intre -100 (maximă discriminare) şi +100 nu există discriminare) ,

A fost calculat pe baza

răspusunrilor la 7 intrebari,solicitând

opinii privind frecvenŃa situaŃiilor legate de locul de muncă,relaŃia cu

instituŃiile,în familie şi la şcoală

sex

vârs

tăst

udii

rezi

denŃă

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

0,7

-6,1

-32,3

-0,5

21,9

9,1

3,7

-12,5

-13,6

-7,5

3,1

-60,0 -40,0 -20,0 0,0 20,0 40,0 60,0

bărbaŃi

femei

15-29 ani

30-59 ani

peste 60 ani

general

educaŃie profesională

medium

superioare

urban

rural

93.Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante referitor la opinia dominantă privind situaŃile în care o persoană poate fi tratată diferit pentru că este rrom

Indicele variază intre -100 (maximă discriminare)şi +100 (nu există discriminare),

A fost calculat pe baza

răspusunrilor la 7 intrebari,solicitând

opinii privind frecvenŃa situaŃiilor legate de locul de muncă,relaŃia cu

instituŃiile,în familie şi la şcoală

sex

vârs

tăst

udii

rezi

denŃă

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

-11,9

-17,4

-25,3

-12,5

-9,2

-13,0

-7,6

-18,7

-19,6

-18,1

-10,6

-40,0 -30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0

bărbaŃi

femei

18-29 ani

30-59 ani

60 ani+

generale

profesionale

medii

superioare

urban

rural

94.Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante referitor la opinia dominantă privind situaŃile în care o persoană poate fi tratată diferit pentru că este infestat HIV

Indicele variază intre -100 (maximă discriminare) şi +100 (nu există discriminare),

A fost calculat pe baza

răspusunrilor la 7 intrebari,solicitând

opinii privind frecvenŃa situaŃiilor legate de locul de muncă,relaŃia cu

instituŃiile,în familie şi la şcoală

sex

vârs

tăst

udii

rezi

denŃă

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

-34,7

-31,7

-9,2

-34,6

-54,4

-48,7

-48,0

-23,6

-1,3

-20,9

-49,6

-28,1

-39,3

-28,2

-38,5

-18,1

-10,8

-66,0

-54,0

-70,0 -60,0 -50,0 -40,0 -30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0

bărbaŃi

femei

18-29 ani

30-59 ani

60 ani+

generale

profesionale

medii

superioare

urban

rural

Modova

Muntenia

Dobrogea

Oltenia

Banat

Transilvania

Crişana-Maramureş

Bucureşti

95.Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante privind toleranŃa/intoleranŃa faŃă de persoanele cu altă orientare sexuală

Indicele variază intre -100 [traditionalism] şi +100 [modernitate]

A fost calculat pe baza răspusunrilor la 7 întrebari,privind măsura în care ar fi deranjaŃi de prezenŃa unei persoane cu o altă orientare sexuală,

în diferite contexte sociale cu care interacŃionează subiectul

sex

vârs

tăst

udii

rezi

denŃă

regi

une

isto

rică

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

-15,1

-0,2

-2,6

-3,7

-18,0

-19,6

-14,3

-1,6

17,9

2,2

-19,2

-8,7

-9,3

-0,4

-18,6

0,3

4,4

-14,7

-7,1

-30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0 30,0

bărbaŃi

femei

18-29 ani

30-59 ani

60 ani+

generale

profesionale

medii

superioare

urban

rural

Modova

Muntenia

Dobrogea

Oltenia

Banat

Transilvania

Crişana-Maramureş

Bucureşti

96. Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante referitor la relaŃiile în cadrul cuplului

în funcŃie de sex, vârstă şi nivel de şcolaritateIndicele variază intre -100 [traditionalism] şi +100 [modernitate]

A fost calculat pe baza raspusurilor la 6 întrebarisolicitând acordul/dezacordul cu rolul bărbaŃilor şi femeilor.

sex

vârs

tăst

udii

rezi

denŃă

regi

une

isto

rică

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

98. Profilul persoanelor care consideră că nu există egalitate între bărbaŃi şi femei deoarece femeile "lucrează mai mult acasă"

43%

49%

61%

45%

48%

49%

48%

45%

48%

48%

49%

51%

43%

51%

45%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

alte religii

ortodoxă

divorŃat

necăsătorit

căsătorit

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

30-60 ani

15-29 ani

femei

bărbaŃi

med

iul

rezi

denŃ

ial

nive

l de

inst

rucŃ

iegr

upa

de v

ârst

ase

x

DiferenŃele până la 100% din cadrul fiecărei subcategorii reprezintă procentul persoanelor

care nu au indicat acest motiv

relig

iast

are

civi

52%

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

99. Profilul persoanelor care consideră că nu există egalitate între bărbaŃi şi femei deoarece femeile "nu pot practica anumite profesii"

39%

41%

38%

39%

42%

40%

41%

42%

39%

42%

40%

42%

39%

40%

41%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

alte religii

ortodoxă

divorŃat

necăsătorit

căsătorit

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

30-60 ani

15-29 ani

femei

bărbaŃi

med

iul

rezi

denŃ

ial

nive

l de

inst

rucŃ

iegr

upa

de v

ârst

ase

x

DiferenŃele până la 100% din cadrul fiecărei subcategorii reprezintă procentul persoanelor

care nu au indicat acest motiv

relig

iast

are

civi

40%

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

100. Profilul persoanelor care consideră că nu există egalitate între bărbaŃi şi femei deoarece "există diferenŃe biologice între bărbaŃi şi femei"

34%

35%

45%

32%

35%

30%

39%

41%

33%

35%

38%

37%

30%

36%

34%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

alte religii

ortodoxă

văduv

necăsătorit

căsătorit

rural

urban

superior

mediu

profesional

general

60 ani şi peste

30-60 ani

15-29 ani

femei

bărbaŃi

med

iul

rezi

denŃ

ial

nive

l de

inst

rucŃ

iegr

upa

de v

ârst

ase

x

DiferenŃele până la 100% din cadrul fiecărei subcategorii reprezintă procentul persoanelor

care nu au indicat acest motiv

relig

iast

are

civi

34%

CURS-SA Centrul de Sociologie Urbană şi Regională Decembrie 2005

-10,0

-9,0

-18,8

-5,9

-7,1

-10,0

-3,2

-12,8

-8,5

-10,3

-8,4

-60,0 -40,0 -20,0 0,0 20,0 40,0 60,0

bărbaŃi

femei

15-29 ani

30-59 ani

60 ani+

generale

profesionale

medii

superioare

urban

rural

101.Valori ale Indicelui Opiniei Personale Dominante referitor la opinia dominantă privind situaŃile în care o persoană poate fi tratată diferit pentru că este homosexual

Indicele variază intre -100 (maximă discriminare)şi +100 (nu există discriminare),

A fost calculat pe baza

răspusunrilor la 7 intrebari,solicitând

opinii privind frecvenŃa situaŃiilor legate de locul de muncă,relaŃia cu

instituŃiile,în familie şi la şcoală

sex

vârs

tăst

udii

rezi

denŃă

I.Date de context generalQ1.1

Mult mai bună 3%Mai bună 22%La fel 36%Mai proastă 32%Mult mai proastă 7%

Q1.2Mult mai bună 1%Mai bună 11%La fel 36%Mai proastă 37%Mult mai proastă 6%NS,NR 9%

Q1.3Mult mai bună 1%Mai bună 6%La fel 26%Mai proastă 43%Mult mai proastă 8%NS,NR 16%

Q2

Mult mai bine 3%Mai bine 29%Aproximativ la fel 27%Mai prost 24%mult mai prost 4%NS,NR 13%

Q3.1TSistemul de asigur 7,66Creşterea economic 7,22ÎmbunătăŃirea sistemului educa6,49Combaterea violen 5,54Traficul de influen 5,53Protejarea mediului înconjur5,4Discriminarea 5,03Simplificarea reglement4,68Crearea spaŃiilor de joac4,63Taxele pentru alcool 4,35

Q3.2R Protejarea mediului înconjur10Crearea spaŃiilor de joac9Sistemul de asigur 8,9Traficul de influen 7ÎmbunătăŃirea sistemului educa6Combaterea violen 5

Creşterea economic 4,3Taxele pentru alcool 3,2Simplificarea reglement2,1Discriminarea 1,2

Q3.3MProtejarea mediului înconjur10Traficul de influen 9Discriminarea 8Creşterea economic 7Combaterea violen 6ÎmbunătăŃirea sistemului educa5Taxele pentru alcool 4,1Simplificarea reglement 3Sistemul de asigur 2Crearea spaŃiilor de joac1,2

Q3.4rr Discriminarea 10Protejarea mediului înconjur9Simplificarea reglement 8Sistemul de asigur 7Creşterea economic 6Combaterea violen 5Traficul de influen 4ÎmbunătăŃirea sistemului educa3Crearea spaŃiilor de joac2Taxele pentru alcool 1,3

Q4.1T More important for respondentsMore respected in RomaniaCredinŃă în Dumnezeu35% 45%Respect pentru ceilal26% 9%Respect faŃă de lege 21% 11%Libertatea individului 8% 12%ToleranŃă 4% 12%Egalitate 4% 4%Încredere în alŃ 1% 3%Respect faŃă de cultura 1% 4%

Q4.2R Mai importante în opinia respondenMai respectate în RomâniaRespectul pentru ceilal26% 1,5ToleranŃa 4% 2,1Respectarea legii 21% 2,8Libertatea individului 9% 2,2CredinŃa în Dumnezeu35% 1,5

Egalitatea 4% 1,3Încrederea în oameni,indiferent de etnie1% 2Respectul pentru cultura 2,8 1,7

Q4.2M Mai importante în opinia respondenMai respectate în RomâniaRespectul pentru ceilal1,9 1,5ToleranŃa 2 2,1Respectarea legii 2 2,8Libertatea individului 2 2,2CredinŃa în Dumnezeu2,6 1,5Egalitatea 2 1,3Încrederea în oameni,indiferent de etnie1,5 2Respectul pentru cultura 2,8 1,7

Q4.2Rr Mai importante în opinia respondenMai respectate în RomâniaRespectul pentru ceilal1,9 1,5ToleranŃa 2 2,1Respectarea legii 2 2,8Libertatea individului 2 2,2CredinŃa în Dumnezeu2,6 1,5Egalitatea 2 1,3Încrederea în oameni,indiferent de etnie1,5 2Respectul pentru cultura 2,8 1,7

Q5T În fiecare ziDe 2-3 ori pe sDe 2-3 ori pe lunDe câteva ori pe anNiciodatăSă ascultaŃi slujba 1% 7% 29% 51% 12%Să vă rugaŃi 7% 9% 28% 44% 12%Să vă sfătuiŃi cu preotul1% 3% 11% 41% 44%Să vă întâlniŃi cu al 3% 4% 12% 32% 49%Să vă spovediŃi 4% 60% 36%

Q5R În fiecare ziDe 2-3 ori pe sDe 2-3 ori pe lunDe câteva ori pe anNiciodatăSă ascultaŃi slujba 5% 7% 25% 50% 13%Să vă rugaŃi 3% 5% 30% 55% 7%Să vă sfătuiŃi cu preotul1% 3% 5% 7% 84%Să vă întâlniŃi cu al 1% 4% 7% 15% 73%Să vă spovediŃi 2% 3% 9% 10% 76%

Q5M În fiecare ziDe 2-3 ori pe sDe 2-3 ori pe lunDe câteva ori pe anNiciodatăSă ascultaŃi slujba 5% 7% 25% 50% 13%Să vă rugaŃi 3% 5% 30% 55% 7%Să vă sfătuiŃi cu preotul1% 3% 5% 7% 84%Să vă întâlniŃi cu al 1% 4% 7% 15% 73%Să vă spovediŃi 2% 3% 9% 10% 76%

Q5Rr În fiecare ziDe 2-3 ori pe sDe 2-3 ori pe lunDe câteva ori pe anNiciodatăSă ascultaŃi slujba 5% 7% 25% 50% 13%Să vă rugaŃi 3% 5% 30% 55% 7%Să vă sfătuiŃi cu preotul1% 3% 5% 7% 84%Să vă întâlniŃi cu al 1% 4% 7% 15% 73%Să vă spovediŃi 2% 3% 9% 10% 76%

III Gen, egalitate de şanse

Opinia bărbaOpinia femeilorA1 Femeile şi bărba 38% SituaŃia bărba 20% 30%

SituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun23% SituaŃia bărba 15% 25%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu22% Femeile se afl 10% 10%Femeile se află 6% SituaŃia femeilor este doar cu pu20% 10%SituaŃia femeilor este doar cu pu6% Femeile şi bă 35% 25%NS,NR 5%

A1.1A Total Opinia bărbaOpinia femeilor Opinia celor din urbanOpinia celor din ruralSă vă spună glume deochiate,într-un limbaj jignitor20% 45% 65% Să vă spună 45% 65%Să facă remarci dure la adresa corpului sau sexualit7% 30% 90% Să facă remarci dure la adresa corpului sau sexualit30% 90%Să vă facă propuneri sexuale,într-un context neadecvat5% 20% 60% Să vă facă propuneri sexuale,într-un context neadecvat20% 60%

Total Opinia bărbaOpinia Femeilor Opinia celor din urbanOpinia celor din ruralA2A A avea drepturi egale58% 35% 25% A avea drepturi egale35% 25%

Luarea deciziilor în comun15% 10% 20% A avea acces la acelea10% 20%A avea obligaŃii familiale egale11% 10% 5% A avea obliga 10% 5%ExistenŃa înŃelegerii în cadrul cuplului7% 5% 12% Luarea deciziilor în comun5% 12%A avea acces la acelea6% 30% 30% ExistenŃa înŃ 30% 30%Ambii parteneri s 2% 5% 3% Ambii parteneri s 5% 3%Ambii parteneri s 1% 5% 5% Ambii parteneri s 5% 5%

A3A Total Opinia bărbaOpinia Femeilor Opinia celor din urbanOpinia celor din ruralFemeile lucrează 22% 25% 15% Legile dezavantajeaz25% 15%Femeile nu pot practica anumite profesii18% 10% 20% Legile dezavantajeaz10% 20%Există diferenŃe biologice între b16% 10% 5% Femeile lucreaz 10% 5%EducaŃia primită 14% 5% 12% BărbaŃii lucreaz 5% 12%BărbaŃii lucrează 11% 30% 30% Femeile nu pot practica anumite profesii30% 30%Morala creştină 10% 5% 3% Există diferen 5% 3%Legile dezavantajeaz 8% 5% 5% EducaŃia primit 5% 5%Legile dezavantajeaz 1% 10% 10% Morala creş 10% 10%

DaA4 Total BărbaŃi Femei Urban Rural Nu

Da 45% 50% 40% 45% 50% Nu ştiuNu 50% 40% 45% 50% 40%Nu ştiu 5% 10% 5% 5% 10%

Femei BărbaŃi TotalA5 Muncile casnice sunt cele mai u18% 30% 20%

BărbaŃii pot creş 42% 30% 35%Femeia este stă 61% 30% 40%Este mai mult datoria femeilor s64% 45% 50%Este mai mult datoria b67% 60% 50%Bărbatul este capul familiei76% 65% 60%

IV. Stereotipuri

B1 Total eşantionAutoperceŃia maghiarilor B-urile se vor ordonaLa angajarea într-un loc de munc15% 40%La locul de munc 13% 60%La şcoală 10% 25%În relaŃiile cu autorit 10% 15%În locurile publice 10% 15%În justiŃie 8% 7%În familie 5% 1%

B2 Total eşantionAutoperceŃia rromilorLa angajarea într-un loc de munc68% 40%La locul de munc 61% 60%În locuri publice 51% 25%În relaŃiile cu autorit 48% 15%La şcoală 40% 15%În justiŃie 39% 7%În familie 23% 1%

B3 HIV AutoperceŃia românilorLa angajarea într-un loc de munc9% 40%La locul de munc 7% 60%În relaŃiile cu autorit 7% 25%În justiŃie 6% 15%În locurile publice 5% 15%La şcoală 4% 7%În familie 4% 1%

Infestat cu HIVHomosexualPersoană în vârstă HomuB4-B6 La angajarea într-un loc de munc66% 40% 30% La şcoală 55%

La locul de munc 63% 60% 25% La angajarea într-un loc de munc50%La şcoală 60% 25% 20% La locul de munc 50%În locurile publice 50% 15% 10% În locurile publice43%În relaŃiile cu autorit 29% 15% 5% În familie 32%

În familie 29% 7% 3% În relaŃiile cu autorit31%În justiŃie 24% 1% 1% În justiŃie 26%

C1 Bun 26%Indiferent 25%Rău 37%Nu ştiu 12%

Se va ordona crescătorC2 Să aveŃi un coleg de munc49%

Să vedeŃi pe strad 51%Să aflaŃi că medicul de familie este homosexual57%Să aflaŃi că unul dintre prietenii dvs. este homosexual61%Să aflaŃi că unul din profesorii copilului dvs. este homosexual67%Să aflaŃi că un membru al familiei este homosexual75%Dacă o persoană 81%

Se va ordona crescătorD1 Ar trebui să existe localuri sau magazine în care rromii s22%

Statul român trebuie s37%Interesele maghiarilor din România difer43%Statul român trebuie s50%Rromii nu ar trebui l 52%Mi-e teamă când m 52%Rromii sunt o ruş 61%Maghiarii din România trebuie s71%Românii şi maghiarii ar tr73%Cei mai mulŃi rromi încalc81%Maghiarii din România au suficiente drepturi83%Ceea ce preotul spune la slujb84%

La cap.II Interetnice

Se va ordona crescătorD2 Fără ei,România ar avea rezultate mai slabe la nivelul sportului interna10%

Pentru a fi deplin accepta19%Trăiesc în locuin 30%Sunt trataŃi într-un mod preferen35%Contribuie la cultura român41%Sunt atât de diferi 49%Persoanele de etnie roma sunt discriminate pe pia57%Abuzează de sistemul de ajutor social77%Trăiesc în locuin 91%

D3 Pentru a fi deplin accepta15%

Fără ei,România ar avea rezultate mai slabe la nivelul sportului interna31%Sunt atât de diferi 39%Abuzează de sistemul de ajutor social39%Sunt trataŃi într-un mod preferen42%Persoanele de etnie roma sunt discriminate pe pia54%Trăiesc în locuin 56%Contribuie la cultura român68%

73%

D4 Trăiesc în locuin 5%Persoanele de etnie maghiar7%Sunt implicaŃi mai mult în acte cu caracter penal dacât celelalte persoane în general9%Abuzează de sistemul de ajutor social10%Pentru a fi deplin accepta11%Fără ei,România ar avea rezultate mai slabe la nivelul sportului interna12%Sunt trataŃi într-un mod preferen16%Sunt atât de diferi 17%Contribuie la cultura român44%

D5 Sunt implicaŃi mai mult în acte cu caracter penal dacât celelalte persoane în general2%Trăiesc în locuin 2%Pentru a fi deplin accepta3%Abuzează de sistemul de ajutor social3%Sunt atât de diferi 5%Persoanele de etnie maghiar9%Sunt trataŃi într-un mod preferen10%Fără ei,România ar avea rezultate mai slabe la nivelul sportului interna47%Contribuie la cultura român82%

D6.1 Cu un român 94% Se va ordona descrescătorCu o persoană de alt70% 6.1BCu o persoană sub 30 ani60% un român un maghiarun rromCu un maghiar 20% Să vă căsători 85% 32% 8%Cu o persoană având alt20% Să aveŃi prieteni apropia9% 36% 23%Cu o persoană cu handicap fizic5% Să aveŃi vecini de locuin4% 17% 24%Cu o persoană peste 65 ani3% Să fie angajat în institutia dvs1% 5% 13%Cu un rrom 2% Să aibă cetăŃ 1% 4% 21%cu un homosexual 1%Cu o persoană cu handicap psihic1%

6.1Cun homosexualo persoană cu handicap fizico persoană cu handicap psihic

Să vă căsători 1% 7% 1%Să aveŃi prieteni apropia14% 43% 18%Să aveŃi vecini de locuin20% 25% 29%

Să fie angajat în institutia dvs12% 7% 7%Să aibă cetăŃ 34% 12% 32%

6.1Do persoană de peste 65 anio persoană sub 30 ani

Să vă căsători 7% 22%Să aveŃi prieteni apropia50% 47%Să aveŃi vecini de locuin31% 20%Să fie angajat în institutia dvs6% 7%Să aibă cetăŃ 3% 2%

6.1Eo persoană de alto persoană cu altă credinŃă religioas

Să vă căsători 33% 26%Să aveŃi prieteni apropia33% 35%Să aveŃi vecini de locuin19% 20%Să fie angajat în institutia dvs7% 8%Să aibă cetăŃ 5% 6%

D6.1 Să vă căsătoriSă aveŃi prieteni apropiaSă aveŃi vecini de locuinSă fie angajat în instituSă aibă cetăŃenia dvsCu o persoană cu alt94% 94% 94% 95% 95%Cu o persoană de alt10% 15% 20% 25% 30%Cu o persoană tân 2% 5% 7% 10% 15%Cu o persoană în vârst1% 2% 3% 4% 5%Cu o persoană cu handicap psihic7% 9% 11% 13% 15%Cu o persoană cu handical fizic1% 2% 3% 4% 5%Cu un homosexual 5% 10% 15% 20% 25%Cu un rrom 60% 65% 70% 75% 80%Cu un maghiar 65% 70% 75% 80% 85%Cu un român 10% 15% 20% 25% 30%

D7 Prieteni RudePersoane infestate cu HIV1% 1%Homosexuali/lesbiene2% 1%Persoane cu handicap psihic7% 5%Persoane cu handicap fizic24% 15%Persoane de altă 49% 25%Persoane de altă 52% 34%

D8R Grup majoritarGrup minoritarNu aparŃin unui grupNu stiu,nu răspundVârsta 44% 15% 28% 13%Veniturile 43% 18% 26% 13%

Statutul social 59% 9% 21% 11%Orientarea sexual 70% 1% 19% 10%CredinŃa religioas 71% 8% 16% 5%Etnia 71% 8% 16% 5%CetăŃenia 75% 3% 17% 5%

D8M

Grup majoritarGrup minoritarNu aparŃin unui grupNu stiu,nu răspundVârsta 55% 30% 10% 5%Veniturile 75% 20% 1% 4%Statutul social 91% 7% 1% 0%Orientarea sexual 95% 2% 1% 2%CredinŃa religioas 90% 8% 1% 1%Etnia 90% 6% 1% 3%CetăŃenia 92% 5% 2% 1%

D8Rr Grup majoritarGrup minoritarNu aparŃin unui grupNu stiu,nu răspundVârsta 55% 30% 10% 5%Veniturile 75% 20% 1% 4%Statutul social 91% 7% 1% 0%Orientarea sexual 95% 2% 1% 2%CredinŃa religioas 90% 8% 1% 1%Etnia 90% 6% 1% 3%CetăŃenia 92% 5% 2% 1%

Cap.Discriminare şi CNCDNu Da Nu Da

E1 Rromi -5% 95% E2 Rromi -5% 95%Maghiari -30% 70% Maghiari -30% 70%Români -85% 15% Români -85% 15%Total -87% 18% Total -87% 18%

Se va ordona descrescătorE1C PoliŃie 4%

Doctor 5%CNCD 65%Primărie 20%Avocat 3%ONG 2%Altei organizaŃii 1%

Se va ordona descrescătorE1D Am considerat c 3%

Timp şi efort irosit 25%Nu am vrut să acord mare aten2%

Nu am ştiut unde s 50%Nu cred că rezolvam ceva10%Nu am încredere în institu5%M-am temut de posibilele urm3%Am rezolvat singur 2%

Se va ordona descrescătorE2A Sexul 25%

Religia 1%Etnia 10%Handicapul 2%Vârsta 40%Sărăcia 9%Orientarea sexual 2%alt motiv 11%

Se va ordona descrescătorE2B Remarci discriminatorii45%

Comportament violent verbal33%AmeninŃări,intimid 23%AmeninŃare cu moartea3%Am fost dat afar 3%Comportament violent fizic1%Alte manifestări 26%

E2CAR Altă categorie 10% E2CAM Altcineva 1% E2CARrCadru didactic 3% Cadru didactic 2%FuncŃionat public 26% FuncŃionat public 3%Politist 14% Politist 4%Vânzător 8% Vânzător 5%Medic 10% Medic 6%Vecin 5% Vecin 7%Coleg 15% Coleg 8%

Maghiar 1% Evreu 9%Rrom 7% Maghiar 8%Român 34% Rrom 9%

Român 10%Mai tânăr 10%Mai bătrân 7% tânăr 9%

Mai bătrân 9%Bărbat 40%Femeie 35% Bărbat 5%

Femeie 5%

Se vor ordona crescător E3B

E5 Centrul de Resurse Juridice14%Departamentul pentru Rela20%AgenŃia NaŃional 23%Consiliul NaŃional pentru Combaterea Discrimin38%Comitetul Helsinki-Asocia42%Consiliul NaŃional al Audiovizualului48%AgenŃia NaŃional 52%Sindicatele 61%Avocatul Poporului 62%ProtecŃia Consumatorului72%

E6 De la TV, Radio 91% Se vor ordona descrescătorDin presă 40%De la rude,prieteni 27%ONG 1%Altele 1%

Important/foarte importantMai puŃin/deloc importantNu ştiuE7 Deschiderea unor birouri regionale în fiecare jude86% 30% 5%

Reprezentarea persoanelor discriminate în instan88% 20% 5%Aplicarea de amenzi celor care discrimineaz90% 63% 2%Informarea cetăŃ 91% 10% 5%Aplicarea corect 95% 50% 0%SoluŃionarea la timp a cazurilor de discriminare95% 70% 10%Informarea cetăŃ 96% 15% 25%Apărarea drepturilor omului99% 70% 20%

E8 Foarte multă 6% E9 Nu ştiu,nu ră 12%Multă 45% Alte motive (fiecare sub 1%)5%PuŃină 28% Este neimportant 1%Deloc 6% Problemele sunt prea grave2%Nu ştiu 15% Nu ştiu cum lucreaz3%

Nu-mi inspiră 3%Se va ordona crescător Din cauza corup 4%

F1 Oamenii care discrimineaz8,29 Nu este independent4%Implicarea mai activ 8,75 Nu face ce spune 5%Mass-media să 9,04 Nu mă intereseaz 6%Implicarea mai activ 9,09 Nu am acces la informa23%SusŃinerea organiza 9,17 Este o institu 32%Acceptarea diversit 9,19Şcoala să ofere mai multe programe despre toleran9,44Promovarea şi respectarea principiului egalit9,46

F2 Zilnic De câteva ori pe sO dată pe săMai rar NiciodatăVizionaŃi TV 83% 12% 2% 2% 1%AscultaŃi Radio 42% 17% 7% 17% 17%CitiŃi ziare 26% 16% 12% 25% 21%

Da Nu Nu ştiuF3 Posturi TV 10% 85% 5%

Posturi de Radio 7% 50% 43%Ziare 9% 45% 46%

F3A Alte posturi 3%Toate posturile 6%NaŃional TV 3%B1 TV 4%TVR1 5%Realitatea 7%Prima TV 7%Antena 1 13%PRO TV 15%OTV 38%

F4A Alte posturi radio 15%Toate posturile 10%Radio Tg.Mure 1%Radio Terra 1%Radio Iaşi 1%Radio Galaxy 1%Radio Craiova 2%Radio 21 3%Radio Gherila 4%PRO FM 7%Europa FM 9%România Actualit 19%Kiss FM 25%

F5A Alte ziare 16%Toate ziarle 9%Impact de Gorj 1%Jurnalul NaŃ 1%Tricolorul 1%Deşteptarea 2%România Liber 2%Academia Ca 3%Ziua 4%Atac la persoan 4%Ziare în limba maghiar5%Jurnalul NaŃ 5%Evenimentul Zilei 6%Adevărul 8%

România Mare 13%Libertatea 19%

T1 T2 T3Rromi 5,88 4,2 persoane cu handicap fizic7,49Maghiari 19 4,48 persoane cu handicap psihic4,75

3,51Rromi 7,22Români 13,03 persoane cu handicap fizic9,27

persoane cu handicap psihic6,33Maghiari 9,87Români 12,29

persoane cu handicap fizic7,82persoane cu handicap psihic5,23

T6 Români 13,96 T7 4,27 T8 persoane cu handicap fizic7,62Maghiari 10,47 4,17 persoane cu handicap psihic7,66Rromi 6,72

persoane cu handicap fizic4,92Români 14,05 persoane cu handicap psihic4,82Maghiari 10,12Rromi 5,77

T11 Români 14,26 T12 5,04 T13 persoane cu handicap fizic7,53Maghiari 10,24 4,23 persoane cu handicap psihic4,8Rromi 6,83 3,22

persoane cu handicap fizic7,91Români 13,85 persoane cu handicap psihic4,93Maghiari 10,31Rromi 6,07 persoane cu handicap fizic7,21

persoane cu handicap psihic4,8Români 14,08Maghiari 10,25Rromi 5,8

P1 P2 alte religiiBucureşti 27% ortodoxăCrişana Maramure 32%Transilvania 47% divorŃatBanat 45% Bucureşti 50% necăsătoritOltenia 38% Moldova 100% căsătoritTransilvania 10% Banat 100%Muntenia 18% Crişana-Maramure89% rural

Moldova 31% Transilvania 55% urban

rural 32% rural 66% superiorurban 30% urban 65% mediu

profesionalsuperior 40% superior 50% generalmediu 28% mediu 65%profesional 36% profesional 70% 60 ani şi pestegeneral 25% elementar 68% 30-60 ani

15-29 ani60 ani şi peste 26% 60 ani şi peste 70%31-59 ani 32% 31-59 ani 63% femei15-30 ani 32% 15-30 ani 58% bărbaŃi

femei 30% femei 67%bărbaŃi 32% bărbaŃi 64%

15-29 ani 30-59 ani 60 ani+P1 Vârsta -2,56 -3,74 -17,98

BărbaŃi FemeiSex -15,08 -0,2

ElementareProfesionaleMedii SuperioareStudii -19,59 -14,29 -1,57 17,92

Urban RuralRezidenŃă 2,15 -19,21

Moldova Muntenia Dobrogea OlteniaRegiune -8,73 -9,31 -0,38 -18,59

NecăsătoritÎn parteneriatCăsătorit VăduvStare civilă -0,85 -21,56 -7,72 -17,32

P3 P4 P5Bucureşti 85% Bucureşti 25% Bucureşti 15%Crişana Maramure 73% Crişana Maramure89% Crişana Maramure51%Transilvania 42% Transilvania 76% Transilvania 47%Banat 75% Banat 70% Banat 42%

Oltenia 45% Oltenia 40% Oltenia 15%Dobrogea 73% Dobrogea 64% Dobrogea 31%Muntenia 26% Muntenia 26% Muntenia 8%Moldova 30% Moldova 44% Moldova 8%

rural 39% rural 41% rural 15%urban 50% urban 54% urban 25%

superior 66% superior 70% superior 30%mediu 49% mediu 52% mediu 23%profesional 46% profesional 41% profesional 22%general 30% general 39% general 14%

60 ani şi peste 30% 60 ani şi peste 39% 60 ani şi peste 16%31-59 ani 50% 31-59 ani 51% 31-59 ani 24%15-30 ani 48% 15-30 ani 52% 15-30 ani 20%

femei 43% femei 50% femei 22%bărbaŃi 48% bărbaŃi 46% bărbaŃi 20%

P7 P8 P9

Crişana Maramure 94% Crişana Maramure100% Crişana Maramure68%Transilvania 88% Transilvania 93% Transilvania 67%

rural 82% rural 92% rural 61%urban 94% urban 95% urban 76%

superior 91% superior 100% superior 70%mediu 89% mediu 89% mediu 63%profesional 90% profesional 95% profesional 70%general 84% general 90% general 68%

60 ani şi peste 91% 60 ani şi peste 96% 60 ani şi peste 70%31-59 ani 93% 31-59 ani 95% 31-59 ani 73%15-30 ani 73% 15-30 ani 83% 15-30 ani 45%

femei 88% femei 93% femei 73%bărbaŃi 90% bărbaŃi 94% bărbaŃi 61%

P11 P12 P13

rural 71% rural 43% rural 43%urban 82% urban 55% urban 46%

mediu 67% mediu 33% mediu 67%profesional 75% profesional 33% profesional 67%general 74% general 53% general 42%

60 ani şi peste 100% 60 ani şi peste 0% 60 ani şi peste 100%31-59 ani 77% 31-59 ani 54% 31-59 ani 42%15-30 ani 73% 15-30 ani 45% 15-30 ani 46%

femei 75% femei 50% femei 46%bărbaŃi 77% bărbaŃi 46% bărbaŃi 46%

P15 BărbaŃi FemeiSituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun23% 25%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu22% 24%SituaŃia femeilor este evident mai bun7% 6%SituaŃia este doar cu pu6% 7%Femeile şi bărba 42% 38%

P16 15-29 ani 30-59 ani 60 ani+SituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun33% 21% 23%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu19% 26% 22%SituaŃia femeilor este evident mai bun8% 7% 4%SituaŃia este doar cu pu5% 7% 6%Femeile şi bărba 35% 39% 45%

P17 general profesional liceal superiorSituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun21% 20% 29% 23%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu20% 19% 22% 40%SituaŃia femeilor este evident mai bun5% 7% 7% 4%SituaŃia este doar cu pu9% 8% 6% 2%Femeile şi bărba 45% 46% 36% 31%

P18 necasătorit în parteneriatcăsătorit văduv divorŃatSituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun28% 31% 22% 27% 26%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu23% 24% 23% 24% 19%SituaŃia femeilor este evident mai bun10% 0% 6% 2% 11%SituaŃia este doar cu pu5% 3% 6% 8% 11%Femeile şi bărba 34% 42% 43% 39% 33%

P19 urban ruralSituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun27% 21%

SituaŃia bărbaŃilor este doar pu28% 16%SituaŃia femeilor este evident mai bun5% 8%SituaŃia este doar cu pu5% 9%Femeile şi bărba 35% 46%

P20 ortodoxă altă religieSituaŃia bărbaŃilor este clar mai bun26% 17%SituaŃia bărbaŃilor este doar pu23% 26%SituaŃia femeilor este evident mai bun7% 3%SituaŃia este doar cu pu6% 9%Femeile şi bărba 39% 45%

P21 BărbaŃi FemeiA avea drepturi egale61% 51%A avea acces la acelea7% 6%A avea obligaŃii familiale egale8% 15%Luarea deciziilor în comun13% 17%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului6% 8%Ambii parteneri s 3% 2%Ambii parteneri s 2% 1%

P22 15-29 ani 30-59 ani 60 ani+A avea drepturi egale64% 53% 53%A avea acces la acelea8% 7% 5%A avea obligaŃii familiale egale9% 11% 14%Luarea deciziilor în comun11% 17% 16%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului5% 8% 7%Ambii parteneri s 1% 2% 4%Ambii parteneri s 2% 2% 1%

P23 general profesional liceal superiorA avea drepturi egale52% 56% 54% 66%A avea acces la acelea5% 6% 8% 9%A avea obligaŃii familiale egale17% 11% 10% 5%Luarea deciziilor în comun15% 15% 16% 14%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului8% 8% 7% 4%Ambii parteneri s 2% 3% 3% 1%Ambii parteneri s 1% 1% 2% 1%

P24 necasătorit în parteneriatcăsătorit văduv divorŃatA avea drepturi egale65% 44% 53% 48% 57%A avea acces la acelea9% 9% 6% 5% 5%A avea obligaŃii familiale egale7% 6% 13% 18% 5%Luarea deciziilor în comun12% 19% 16% 17% 17%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului3% 13% 8% 8% 11%

Ambii parteneri s 2% 6% 3% 2% 5%Ambii parteneri s 2% 3% 1% 2% 0%

P25 urban ruralA avea drepturi egale57% 54%A avea acces la acelea8% 5%A avea obligaŃii familiale egale9% 14%Luarea deciziilor în comun16% 15%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului7% 7%Ambii parteneri s 2% 3%Ambii parteneri s 1% 2%

P26 ortodoxă altă religieA avea drepturi egale56% 53%A avea acces la acelea7% 7%A avea obligaŃii familiale egale12% 10%Luarea deciziilor în comun15% 17%ExistenŃa îmŃelegerii în cadrul cuplului7% 7%Ambii parteneri s 2% 4%Ambii parteneri s 1% 2%

B FBP1 PB1

PB2 bărbaŃi 0,7femei -6,1

15-29 ani -32,330-59 ani -0,5 peste 60 ani 21,9

general 9,1educaŃie profesional 3,7medium -12,5

superioare -13,6

urban -7,5rural 3,1

PB4 bărbaŃi -11,9femei -17,4

18-29 ani -25,330-59 ani -12,560 ani+ -9,2

generale -13,0profesionale -7,6medii -18,7superioare -19,6

urban -18,1rural -10,6

PC2 bărbaŃi -34,7femei -31,7

18-29 ani -9,230-59 ani -34,660 ani+ -54,4

generale -48,7profesionale -48,0medii -23,6superioare -1,3

urban -20,9rural -49,6

Modova -28,1Muntenia -39,3Dobrogea -28,2Oltenia -38,5Banat -18,1Transilvania -10,8Crişana-Maramure -66,0Bucureşti -54,0

PA5.1 bărbaŃi -15,1femei -0,2

18-29 ani -2,6

30-59 ani -3,760 ani+ -18,0

generale -19,6profesionale -14,3medii -1,6superioare 17,9

urban 2,2rural -19,2

Modova -8,7Muntenia -9,3Dobrogea -0,4Oltenia -18,6Banat 0,3Transilvania 4,4Crişana-Maramure -14,7Bucureşti -7,1

Opinia celor din urbanOpinia celor din ruralSituaŃia bărba 20% 30%SituaŃia bărba 15% 25%Femeile se afl 10% 10%SituaŃia femeilor este doar cu pu20% 10%Femeile şi bă 35% 25%

Opinia celor din rural A1.1A Colegi 19%Prieteni 18%NecunoscuŃ 17%Vecini 10%CunoscuŃi 8%Un bărbat 4%

Opinia celor din rural O femeie 4%O rudă 3%Şeful de serviciu 2%Rromi 1%Nu răspund 14%

A1.2A.rec NecunoscuŃ 45%Colegi 16%Vecini 14%Prieteni 10%

Opinia celor din rural Nu răspund 8%O rudă 3% Femeile lucreaz 48%Şeful de serviciu 2% Femeile nu pot practica anumite profesii40%CunoscuŃi 1% Există diferen 35%Un bărbat 1% EducaŃia primit 31%

Morala creş 24%BărbaŃii lucreaz 23%Legile dezavantajeaz18%

A1.3Arec NecunoscuŃ 29% Legile dezavantajeaz3%Colegi 16%Prieteni 12%

35% Vecini 8%48% O femeie 5%17% Un bărbat 4%

Şeful de serviciu 4%O rudă 2%

Rromi 2%Nu răspund 18%

Rural UrbanMuncile casnice sunt cele mai u20% 20%Este mai mult datoria femeilor s50% 30%Bărbatul este capul familiei70% 30%Este mai mult datoria b20% 35%BărbaŃii pot cre 60% 40%Femeia este st 70% 50%

VarstaLa angajarea într-un loc de munc74%La locul de munc 54%În locurile publice23%În relaŃiile cu autorit17%În familie 16%

În justiŃie 15%La şcoală 13%

cu handicap psihic

religioasă

Nu Da NuE3 Rromi -5% 95% E4 Rromi -5%

Maghiari -30% 70% Maghiari -30%Români -85% 15% Români -85%Total -87% 18% Total -87%

Altcineva 1% În diverse locuri 7%Cadru didactic 2% PoliŃie 2%FuncŃionat public 3% În familie,cu anumite rude2%Politist 4% Mijloace de transport2%Vânzător 5% În judeŃele Covasna 3%Medic 6% Primărie 3%Vecin 7% În altă Ńară 3%Coleg 8% Şcoală 5%

Spital 5%Evreu 9% În instituŃii 7%Maghiar 8% În anumite zone din localitate9%Rrom 9% În anturajul boga 13%Român 10% Localuri,discoteci39%

tânăr 9%Mai bătrân 9%

Bărbat 5%Femeie 5%

Nu răspund 14%

Alte motive (sub 1% fiecare)22%Din cauza religiei 1%Pentru că suntem români1%Pentru că suntem rromi1%Din cauza bă 2%Pentru că nu cunoa3%Datorită etniei 4%Din cauza handicapului fizic6%Din cauza vârstei 8%Din cauza comportamentului 8%Pentru că suntem s30%

T4 T5persoane în vârst8,37 persoane de alt 8,37persoane tinere 9,56 persoane cu alt 9,56

persoane în vârst9,78 persoane de alt 9,78persoane tinere 10,2 persoane cu alt 10,2

persoane în vârst8,52 persoane de alt 8,52persoane tinere 10,24 persoane cu alt 10,24

T9 persoane în vârst 8,4 T10 persoane de alt 10,38persoane tinere 9,91 persoane cu alt 9,54

persoane în vârst5,54 persoane de alt 9,72persoane tinere 9,37 persoane cu alt 9,14

T14 persoane în vârst7,61 T15 persoane de alt 10,51persoane tinere 11,03 persoane cu alt 9,35

persoane în vârst8,47 persoane de alt 10,09persoane tinere 9,36 persoane cu alt 9,51

persoane în vârst9,34 persoane de alt 9,36persoane tinere 8,63 persoane cu alt 8,93

43% alte religii 39% alte religii 34%49% ortodoxă 41% ortodoxă 35%

61% divorŃat 38% văduv 45%45% necăsătorit 39% necăsătorit 32%48% căsătorit 42% căsătorit 35%

49% rural 40% rural 30%

48% urban 41% urban 39%

45% superior 42% superior 41%48% mediu 39% mediu 33%52% profesional 40% profesional 34%48% general 42% general 35%

49% 60 ani şi peste 40% 60 ani şi peste 38%51% 30-60 ani 42% 30-60 ani 37%43% 15-29 ani 39% 15-29 ani 30%

51% femei 40% femei 36%45% bărbaŃi 41% bărbaŃi 34%

Pr1studii -19,59 -14,29 -1,57 17,92

vârsta -2,56 -3,74 -17,98

sex -15,08 -0,2

Crişana-MaramureBucureşti-14,75 -7,06

Pr2stare civilă -0,85 -21,56 -7,72 -17,32 2,32

regiunea istoric -8,73 -9,31 -0,38 -18,59 -0,27 4,36 -14,75 -7,06

mediul reziden 2,25 -19,21

P6Bucureşti 11%Crişana Maramure71%Transilvania 61%Banat 58%

Oltenia 28%Dobrogea 44%Muntenia 12%Moldova 19%

rural 26%urban 33%

superior 40%mediu 32%profesional 26%general 26%

60 ani şi peste 26%31-59 ani 32%15-30 ani 33%

femei 35%bărbaŃi 25%

P10

Crişana Maramure95%Transilvania 79%

rural 79%urban 83%

superior 80%mediu 78%profesional 80%general 84%

60 ani şi peste 83%31-59 ani 83%15-30 ani 64%

femei 80%bărbaŃi 82%

P14

rural 29%urban 27%

mediu 33%profesional 33%general 26%

60 ani şi peste 0%31-59 ani 25%15-30 ani 27%

femei 25%bărbaŃi 31%

bărbaŃi 57,0 PBH bărbaŃi -10,0femei 56,5 femei -9,0

15-29 ani 47,0 15-29 ani -18,830-59 ani 57,9 30-59 ani -5,960 ani+ 64,3 60 ani+ -7,1

generale 50,4 generale -10,0profesionale 64,9 profesionale -3,2medii 54,8 medii -12,8superioare 64,0 superioare -8,5

urban 61,2 urban -10,3rural 50,6 rural -8,4

Da95% Nu răspund 16%70% Alte drepturi înc 15%15% Discriminat la angajare pe motiv de vârst1%18% Discriminat pe motiv de handicap fizic1%

Îngrădirea liberei circula1%Discriminat în sistemul de înv2%Discriminat în sistemul de s5%NedreptăŃit la judec5%Tratament necorespunz5%Încălcarea dreptului de proprietate8%Discriminare la locul de munc11%Încălcarea dreptului la munc12%Încălcarea dreptului la un trai decent (s18%