perne de aer
TRANSCRIPT
-
8/10/2019 Perne de Aer
1/20
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Ia i
Facultatea de Mecanic
Evolu ia pernelor de aer
Profesor ndrumtor,
Conf.dr.ing. adu !"#$#CU
Masterand,
Coro%u Ion &ucian
An II #PC
Ia i
'()*
-
8/10/2019 Perne de Aer
2/20
CuprinsGeneralit i .....................................................................................................................'
Princi+iul de functionare al +erneor de aer....................................................................
Utili-area adecvata a air%agurilor............................................................................./
Ti+uri de air%aguri.......................................................................................................))
Curio-itati des+re air%aguri.....................................................................................)0
)
-
8/10/2019 Perne de Aer
3/20
Generalit i
" +erna de aer 1engle-a air%ag2 este un dis+o-itiv de siguranta +entru
autovehicule su% forma unui %alon din material fle3i%il. $ste +roiectat sa se umfle ra+id in
ca-ul unei coli-iuni, +entru a +reveni lovirea +asagerilor de o%iectele dure din interiorul
autovehiculului.
!in cau-a fa+tului ca nu este nevoie de activarea dis+o-itivului sau folosirea
sa de catre sofer sau +asager, este considerat un dis+o-itiv de siguranta +asiv. !in +unctul
acesta de vedere este diferit de centura de siguranta, care este un sistem activ datorita
necesitatii soferului de a actiona +entru a fi folosita. Confu-ia terminologica se +oate ivi din
cau-a fa+tului ca sistemele +asive de siguranta, ca si air%agul, +oate o+era intrun mod activ.
!ea lungul tim+ului, unii fa%ricanti au folosit terminologii diferite +entru
air%ag. In anii )/4(, com+ania General Motors folosea termenul de Air Cushion estraint
#5stem 1#istem de retinere +rin amorti-are cu aer2. In America de 6ord ca termeni generali
erau folositi si #u++lemental estraint #5stem 1##2 1#istem de retinere su+limentar2, sau
#u++lemental Inflata%le estraint 1#I2 1etinere su+limentara +rin umflare2.
Air%agul a fost inventat in )/04 cand Allen 7. 8reed a inventat o com+onenta
e3trem de im+ortanta9 sen-orul electromecanic si sistemul ce +ermite umflarea air%agului in
:( de milisecunde. Introducerea sistemului +e automo%ile a avut loc tre+tat. In )/4), Ford a
creat o flota de modele e3+erimentale dotate cu air%ag. General Motors a ince+ut sa teste-e
sistemul in )/4:, dar +rimele modele de serie dotate cu air%ag au fost vandute in )/4 si
)/40. In )/;), Mercedes8en- introduce air%agul ca o+tiune +entru modelul de to+ #7lasse
1
-
8/10/2019 Perne de Aer
4/20
Comform legilor fi-icii, atunci cand un autovehicul aflat in miscare este o+rit
%rusc, de e3em+lul +rin coli-iune cu un o%stacol, ocu+antii ha%itaclului tind sasi continue
de+lasarea datorita fortei de inertie +ana se lovesc fie de volan, de +anoul de %ord, sau de
+eretii metalici ai ca%inei. #+re e3em+lu, cel mai +ericulos element +entru viata soferului
intrun im+act frontal este volanul. Considerand ca-ul im+actului frontal cu %ariera de test,
forta cu care manechinul sofer se loveste de volan +oate fi e3+rimata +rin relatia9
t
vm
t
@mF ii
=
=
unde +rin m sa notat masa sa, fiind vite-a autovehiculului imediat inainte de
momentul im+actului, iar intervalul de tim+ necesar o+ririi vehiculului. 6u masa sau vite-a
re+re-inta cau-a indirecta a traumatismelor sau a mortii soferului ci valoarea foarte redusa a
tim+ului +recum si duritatea su+rafetei de care se loveste. #+re e3em+lu, +entru vite-a si o
greutate de 4 g forta de im+act cu volanul atinge 4(( 6 intrun tim+ de o+rire de )( ms,
adica o decelerare de )( g. In aceste im+re>urari traumatismul +ietului, toracelui sau ca+ului
este foarte sever datorita su+rafetei reduse de contact cu volanul.
In aceleasi conditii, cand soferul intra in contact cu +erna de aer umflata, doua
lucruri diferite se intam+la9 su+rafata de contact este mult mai mare 1+resiunea e3ercitata
asu+ra cor+ului se reduce2, iar contactul este atenuat de densitatea e3trem de redusa a
materialului sacului, res+ectiv a ga-ului de um+lere ce functionea-a ca un amorti-or de
socuri, datorita golirii sale cu o anumita vite-a 1relativ lenta2 +rin orificiile de +ur>are. In
acest ca- devine suficient de mare +entru a reduce forta de im+act la valori ne+ericuloase.
Considerand acelasi e3em+lu cu B), sec datorat amorti-arii +ernei de aer, re-ulta o reducere
de )( ori a fortei, res+ectiv a deceleratiei de contact, care a>unge la )g.
Aceste considerente fi-ice e3+lica si rolul crucial +e care il re+re-inta
asigurarea ocu+antilor cu centura de siguranta, res+ectiv numarul de vieti salvate de utili-area
acesteia com+arativ cu cel determinat de folosirea doar a dis+o-itivului air%ag.
Practic, fiecare -ona a cor+ului uman care este e3+usa actiunii unei +ortiuni
mai dure a ha%itaclului tre%uie +rote>ata +rin inter+unerea unei astfel de +erne de aer, cu
conditia asigurarii +asagerului intro +o-itie corecta si cat mai stransa in scaun sau %ancheta.
$3+erientele si numeroasele ra+oarte statistice au aratat ca neres+ectarea acestei conditii
esentiale diminuea-a considera%il eficacitatea dis+o-itivului air%ag, unele ca-uri soldandusecu ranirea grava sau chiar cu decesul +ersoanei in cau-a.
:
-
8/10/2019 Perne de Aer
5/20
Pentru a +rote>a cat mai com+let cor+ul +asagerilor au fost conce+ute
dis+o-itive air%ag +entru regiunea ca+ului si toracelui, diferite du+a ti+ul im+actului 1frontal
sau lateral2, +entru regiunea lom%ara, +entru genunchi, +entru regiunea la%ei +iciorului,
+entru regiunea cefei in ca-ul coli-iunilor din s+ate si +entru cea a scal+ului 1dis+o-itivul
fiind +lasat in +lafon2 in ca-ul rasturnarii vehiculului. Conce+tul de +rotectie com+leta 1all
around +rotection2 este astfel reali-at +rintrun numar diferit de dis+o-itive air%ag care
incon>oara +ractic ocu+antii vehiculului cu o interfata de +erne de aer a>utandul sa +arcurga
cat mai in siguranta un eveniment soldat cu im+act frontal, lateral sau rasturnarea vehiculului.
*
-
8/10/2019 Perne de Aer
6/20
Principiul de func ionare al pernelor de aer
Un sistem cu air%ag este com+us din9 sen-ori, unitate de control electronica,
dis+o-itiv +irotehnic de umflare a +ernei de aer, +erna e3+anda%ila si manta.
Atunci cand are loc o coli-iune, sen-orii informea-a unitatea de control
electronica a sistemului des+re gradul si am+litudinea im+actului +entru ca aceasta sa +oata
lua deci-ia de declansare sau nu a air%agurilor. !aca sistemul este activat, un semnal electric
este trimis la dis+o-itivul +irotehnic care umfla +erna. Toate acestea conduc la %locarea
volanului sau a mantalei.
Atunci cand +erna este umflata amorti-ea-a de+lasarea +artii su+erioare a
cor+ului +asagerului cu sco+ul de a +reveni intrarea in contact cu o%iectele din interiorul
vehiculului 1ve-i fig. :2. Aceste miscari e3ista atunci cand centurile de siguranta sunt u-ate.
&a o coli-iune frontala vehiculul se o+reste imediat du+a im+act, dar ocu+antul continua sa se
de+lase-e +rin forta inertiei +e aceeasi directie si cu aceeasi vite-a, in tim+ ce centurile de
siguranta il mentin intro +o-itie com+leta de o+rire.
Fig. 1.Perna de aer se inter+une intre ocu+ant si elementele
dure din interiorul ca%inei 1volan, %ord, stal+i, etc2.
#istemul este o+timi-at +entru a +ermite unui ocu+ant sa atinga +ernele
umflate com+let cu sco+ul de a avea cea mai %una +rotectie. $fectul +ernelor de aer in acest
moment este de eliminare a ga-ului +rin orificiile de ventilatie, in su+rafata frontala din s+ate
-
8/10/2019 Perne de Aer
7/20
sau direct +rin carcasa sa. Intrucat +erna este com+let umflata, iar +resiunea ga-ului mare,
tim+ul de de-umflare este a+roa+e la fel de ra+id, fara a +ericlita astfel starea +asagerilor.
Perioada de activare a sistemului air%ag este in >ur de )(( ms. U-ual, daca
fiecare sistem are caracteristici +ro+rii ca si functie de echi+are a vehicului, +erioada este de
circa '( ms +entru sesi-area coli-iunii si luarea unei deci-ii, *( ms +entru a umfla +erna
+lasata +e +artea soferului si 0( ms +entru a umfla +erna +lasata +e +artea +asagerului.
Umflarea air%agului se +roduce in urma reactiei chimice dintre a-ida de sodiu
16a6:2 cu nitrat de +otasiu 176":2, +entru +roducerea a-otului su% forma ga-oasa. Primele
eforturi de a ada+ta air%agurile +entru utili-area in automo%ile sau confruntat cu
constrangeri tehnice care im+lica de+o-itarea si eli%erarea de ga- com+rimat. Cercetatorii s
au intre%at daca e3ista destul s+atiu intro masina +entru un reci+ient de ga- si cum sar +utea
sacul e3tinde ra+id si fia%il la o varietate de tem+eraturi de functionare si fara sa emita sunete
de im+act su+aratoare $i aveau nevoie de o modalitate de a com+ensa o reactie chimica care
ar +roduce a-ot si care ar umfla +unga. Com%usti%ilul solid a salvat inginerii in anii )/4(.
Astfel, sistemul a+rinde un com%usti%il solid, care arde e3trem de ra+id +entru a crea un
volum mare de ga- +entru a umfla +unga. #acul, a+oi, literalmente e3+lodea-a din locul de
stocare cu +ana la :'' mh. " secunda mai tar-iu, ga-ele se disi+a ra+id +rin mici orificii ale
+ungii, +ermitand soferului sau +asagerului sa se +oate misca. Tim+ul necesar de umflare a
air%agului este de un sfert de secunda.
Praful al% care se dega>a in urma deschiderii air%agului este +udra de talc si
are doua sco+uri9 mentine +an-a air%aglui in stare %una de functionare +erioade mari de tim+
si +ermite deschidere ra+ida a acestuia. Unitatile de control ale air%agurilor sunt +rogramate
din ce in ce mai inteligent. Pentru a evita deschiderea Ddin gresealaD a unui air%ag, fa+t ce a
dus la tragedii, se monitori-ea-a in s+ecial decelerarea vehiculului, %inenteles in functie de
tim+ul de franare, si im+actul caroseriei cu diferite o%iecte 1forta2. Adica la un tim+ de
franare mare si fara e3istenta im+actului, nu se va deschide air%agul. !e asemenea, sa
studiat si momentul o+tim de deschidere, in functie de +o-itia soferului si a +asagerilor, din
cau-a fa+tului ca lovitura +ernei +oate duce chiar la deces.
Masinile si +asagerii acestora se su+un acelorlasi legi ale fi-icii si in
consecinta, forta de inertie actionea-a si asu+ra lor. In ca-ul nefericit al unui im+act care tinde
sa o+reasca %rusc masina, inertia face ca o%iectele din interiorul masinii sa se miste in
continuare cu aceeasi vite-a si +e directia de de+lasare initiala. !aca o%iectele in cau-a nu
sunt tinute in loc +rin diferite metode, acestea vor continua sa se miste cu vite-a la care rula
0
-
8/10/2019 Perne de Aer
8/20
masina in momentul im+actului, chiar daca masina sa o+rit +e loc din cau-a im+actului.
8ineinteles, aceasta a%ordare este sim+lista, dar este menita sa arate ce se intim+la in ca-ul
unei coli-iuni.
Pentru a o+ri un o%iect din miscare este nevoie de o anumita forta care sa
actione-e asu+ra o%iectului un anumit interval de tim+ cu o anumita intensitate +e o anumita
directie. In ca-ul unui im+act, forta de inertie este foarte mare deoarece vite-a masinii se
reduce %rusc in tim+ ce vite-a +asagerilor nu.
!iferitele sisteme care mentin +asagerii inauntrul masinii, cum sunt si
centurile de siguranta, incearca sa faca acest lucru cu efecte cat mai +utin +ericuloase asu+ra
acestora.
Air%agurile incearca sa reduca vite-a de miscare a +asagerilor +ina la -ero
fara a +roduce rani sau lovituri su+limentare. Totusi +entru a face aceasta, air%agurile au la
dis+o-itie o mar>a de tim+ foarte mica si o -ona de actiune la fel de mica. Practic, e3ista doar
s+atiul dintre volan si sofer, res+ectiv intre +anolul de %ord si +asagerul din drea+ta soferului,
iar intervalul de tim+ in care aceasta tre%uie sa se umfle este de ordinul fractiunilor de
secunda.
4
-
8/10/2019 Perne de Aer
9/20
Fig. 2. Schema bloc a unui sistem de protectie pasiva
) sen-or de +reim+act frontalE
' unitate electronica de comandaE
: air%ag +entru genunchiE
,4 air%ag +entru sofer si +asagerE
/,)( scaun si tetiera activaE
)' cotiera +asageri s+ateE
) ancore +entru %aga>eE
)*,)0 sistemul centurilor de siguranta. Produse +entru +rima data de Autoliv din)/0. "fera o gama vasta de com+onente de siguranta si centuri de siguranta cu noi
caracteristici, ca de e3em+lu9
)4 intin-atoareE
); limitatoare de sarcinaE
)/ regulator 1ada+tor 2automatic de inaltimeE
'( +erne de aer +entru torace. Introduse +entru +rima data de Autoliv in )//*.
#unteficiente la im+act lateral asemanator air%agurilor frontale la im+act frontal.
;
-
8/10/2019 Perne de Aer
10/20
') sen-or de im+act lateral. #istemul electronic de sesi-are care determina daca si
cand sistemul de +rotectie +entru im+act lateral tre%uie declansat.
'' IT# 1structura tu%ulara e3+anda%ila2. e+re-inta +rimul air%ag +entru +rotectie laterala.
Introdus in )//4 +e 8M@ si de com+ania americana #imula.
#en-orii sunt conce+uti cu sco+ul de a informa unitatea electronica des+re
necesitatea declansarii dis+o-itivului +irotehnic de deschidere a +ernelor si sunt +roiectati
+entru a actua numai in conditii +redefinite, si anume in ca-ul in care a+are o franare %rusca
echivalenta unui im+act cu o %ariera solida la o vite-a determinata. #istemul de franare nu
declansea-a singur air%agul. !e fa+t energia +re-enta in sistemul de franare este de
a+ro3imativ ))( din energia totala necesara declansarii air%agului.
$3ista trei ti+uri de sen-ori9 mecanici, electromecanici si electronici. #en-orii
electromecanici sunt frecvent utili-ati in multi+le sisteme de sesi-are montate in +artea
frontala a vehiculului, su% ca+ota. #en-orii electronici sunt accelerometre, u-ual folosite in
sistemele de sesi-are cu un singur +unct, integrate in unitatea electronica, sau +lasati in
e3teriorul acesteia in -onele care se deformea-a +rimele9 +artea frontala a vehiculului sau
stal+ii verticali centrali.
Unitatea de control electronica este res+onsa%ila de declansarea sistemului.
Contine un algoritm s+ecial de-voltat +entru a anali-a informatia +rimita de la sen-ori,
identificand nivelele de franare si tim+ul. !e o%icei, cand este activata +rin a+rindere
reali-ea-a autodiagno-a si in tim+ul o+eratiei anunta orice defectiune +rintro lam+a din %ord,
ca de e3em+lu inregistrarea unui cod de defectiune +entru anali-a ulterioara a unui dealer
autori-at.
Una din cele mai im+ortante caracteristici o re+re-inta a%ilitatea de a o+era
chiar in a%senta %ateriei vehicului, un efect +osi%il intrun accident. Prin condensatorii
incarcati electric 1ve-i cei doi condensatori electrolitici din fig. :42 este +osi%il sa se
declanse-e +erna in mai +utin de -ece secunde du+a +ierderea +uterii electrice, tim+ necesar
+rotectiei ocu+antilor vehiculului.
Utilizarea adecvata a airbagu-rilor
Inca de la ince+ut, utili-area air%agurilor era recomandata sa se faca im+reuna
cu utili-area centurilor de siguranta. Aceasta +entru ca in ca-ul im+actului lateral, din s+ate
sau in ca-ul coli-iunilor ulterioare im+actului initial, +asagerii nu mai sunt +rote>ati de air%ag.
!oar utili-at im+reuna cu centurile de siguranta, air%agul asigura reducerea semnificativa a
riscului de ranire.
/
-
8/10/2019 Perne de Aer
11/20
Inca de la ince+ut sa constatat ca +asagerii care stateau +rea a+roa+e de
air%agul care se umfla erau +redis+usi la raniri cau-ate de air%agul in sine. ona +ericuloasa
se afla la ; cm de ca+ccul air%agul care se umfla. ona de siguranta se afla cam la ' cm.
de air%ag. #e recomanda ca air%agul din volan sa fie indre+tat s+re -ona toracica a soferului
si nu s+re ca+ul sau gatul acestuia. Po-itia de siguranta se o%tine fie +rin modificarea +o-itiei
volanului 1atunci cand masina dis+une de un asemenea sistem de reglare a volanului2, fie +rin
modificarea +o-itiei scaunului soferului, +e inaltime sau +e directia inainteina+oi. !aca
+o-itia comoda in conducere nu +ermite atingerea unei distante minime de ' cm intre +ie+t
si air%ag, se +oate da s+atarul scaunului ina+oi cu cateva grade si tot se castiga cativa cm.
In ca-ul co+iilor, regulile se schim%a. Air%agul +oate +re-enta +ericol mortal
+entru co+ii in ca-ul in care nu se res+ecta anumite reguli de siguranta. !e e3em+lu9
Co+iii de +ina la )' ani tre%uie sa stea intrun scaun s+ecial +e %ancheta din
s+ate si sa +oarte intotdeauna centura de siguranta.
8e%elusii care stau in scaune s+eciale care se montea-a cu s+atele la directia
de mers, sau care cantaresc mai +utin de )( g nu ar tre%ui sa calatoreasca niciodata in
scaunul din fata daca masina are air%ag +entru +asagerul din drea+ta soferului.
Co+iii +este un an care tre%uie totusi sa calatoreasca +e scaunul din fata,
tre%uie sa stea cu fata la drum +rinsi cu centuri de siguranta in scaune s+eciale, iar scaunul
masinii sa fie dat in s+ate cat mai mult cu +utinta.
Ca metoda de +revenire a ranilor +roduse de air%aguri co+iilor sau
+ersoanelor care sufera de anumite afectiuni sa +ermis de-activarea com+leta a air%agurilor
sau umflarea +artiala a acestora. Aceasta se reali-ea-a cu comutatoare +ornito+rit care +ot fi
instalate ulterior in serviceuri autori-ate sau chiar de la ince+ut de catre +roducatorii
masinilor. $3ista anumite categorii de +ersoane +entru care riscul +roducerii unor le-iuni in
urma umflarii air%agului este mai mare decat daca air%agul nu sar umfla deloc, de e39
daca +o-itia soferului sau +asagerilor nu +oate fi reglata in asa fel incat
sa se afle la mai mult de ' cm. de ca+acul air%agului
daca este necesar sa se trans+orte co+ii cu s+atele la sensul de mers din
cau-a ca masina res+ectiva nu are %ancheta in s+ate sau daca aceasta este +rea mica +entru a
+ermite instalarea scaunului co+ilului sau alte cau-e medicale care necesita su+revegherea
constanta a co+ilului +e durata calatoriei
Ce se intampla daca apare o eroare in sistemul airbag?
!e multe ori, in tim+ul e3+loatarii unui autoturism +ot sa a+ara erori +e +anoul
de %ord care semnali-ea-a o defectiune in sistemul air%ag. In functie de im+lementarea
)(
-
8/10/2019 Perne de Aer
12/20
acestui sistem, este +osi%il ca atata tim+ cat eroarea este +re-enta si semnali-ata in %ord sa nu
functione-e deloc sistemul de air%aguri, chiar si in conditiile +roducerii unui accident ma>or.
In ca-ul altor modele de autoturisme sar +utea sa functione-e chiar si in conditiile unei erori,
insa in mod +utin diferit, in sensul ca se vor declansa toate air%agurile indiferent de -ona de
im+act si de gravitatea im+actului.
#en-orii de im+act sunt ase-ati in tot autoturismul, in -onele mai e3+use
im+actului frontal sau lateral. Ca orice sistem electric sau electronic, sen-orul de im+act este
+redis+us la defectiuni, la contacte electrice im+erfecte, etc. In acest ca-, sistemul de control
al air%agurilor detectea-a defectiunea si anunta acest lucru soferului +rin intermediul unui
indicator luminos in %ord si stocarea unei erori in memoria $CU. Fiind vor%a de un sistem
foarte im+ortant +entru siguranta +asagerilor, indicatorul de eroare al sistemului de air%aguri
nu va dis+area decat atunci cand defectiunea va fi remediata si eroarea va fi stearsa din
memoria $CU.
Una din cele mai des intalnite situatii in care a+ar erori la sistemul air%ag +e
%ord este cea in care scaunele din fata sunt im+inse la ma3imum in fata sau in s+ate +entru a
usura curatarea mochetei de su% scaune. In aceste situatii uneori +ot sa a+ara contacte
im+erfecte +rin mufele care conectea-a air%agul din scaun la sistemul electric si electronic al
masinii si acest lucru sa genere-e automat o eroare.
))
-
8/10/2019 Perne de Aer
13/20
-
8/10/2019 Perne de Aer
14/20
Air%agurile laterale +rote>a-a im+otriva im+actului lateral. In ca-ul in care
automo%ilul este lovit din lateral acest ti+ de air%ag se umfla +entru a +rote>a +asagerul aflat
+e +artea im+actului. Air%agurile laterale sunt locali-ate in s+atarele scaunelor.
!irbag cortina
Air%agul cortina se deschide +e toata lungimea su+rafetelor vitrate laterale si este
gandit +entru a +rote>a ca+ul +asagerilor in ca-ul unui im+act lateral.
!irbag pentru genunc"i
):
-
8/10/2019 Perne de Aer
15/20
Un air%ag s+ecial +entru genuchii celui de la volan a fost folosit +entru +rima data +e
modelul 7ia #+ortage din )//0. Acest ti+ de air%ag este am+lasat su% coloana volanului. In
$uro+a, To5ota Avensis a fost +rimul model care a venit dotat cu acest ti+ de air%ag. !in anul
'(((, acest ti+ de dotare sa ras+andit +e numeroase modele.
!irbag pentru luneta
In '((;, modelul To5ota IH a folosit in +remiera un air%ag +entru luneta. $ste de fa+t
un air%ag cortina +entru +artea din s+ate a automo%ilului. !eoarece IH este un model de oras,
iar %ancheta din s+ate este foarte a+roa+e de luneta, To5ota a de-voltat acest ti+ de air%ag
+entru a +rote>a +asagerii din s+ate in ca-ul unui im+act +osterior.
!irbag central#intre pasageri$
To5ota si GM au lucrat la o varianta a unui air%ag central. To5ota a de-voltat un
air%ag ce se deschide central intre cei doi +asageri din s+ate +entru a im+iedica o lovitura
)*
http://www.automarket.ro/stiri/toyota-a-inventat-airbag-ul-cortina-pentru-luneta-15182.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-toyota-pregateste-un-airbag-posterior-central-19107.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-toyota-pregateste-un-airbag-posterior-central-19107.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/toyota-a-inventat-airbag-ul-cortina-pentru-luneta-15182.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-toyota-pregateste-un-airbag-posterior-central-19107.html -
8/10/2019 Perne de Aer
16/20
intre ca+etele celor doi.General Motorsa avut o idee asemanatoare, dar air%agul central este
am+lasat frontal si este destinat celor doi ocu+anti aflati +e locurile din fata.
!irbag centura
!u+a cateva e3+erimente +rin '((), Ford anunta in '((/ ca va dota modelele sale cu
centuri s+eciale gonfla%ile. Acest air%ag in forma de centura ar +rote>a mai %ine toracele
+asagerului in ca-ul unei decelerari accidentale violente.
!irbag anti-alunecare
enault a de-voltat un air%ag +entru se-ut care +revine efectul de alunecare su%
centura in ca-ul unui accident. Acest efect, denumit in lim%a engle-a Dsu%mariningD, a+are in
)
http://www.automarket.ro/stiri/inovatie-in-siguranta-gm-a-lansat-airbagul-central-frontal-40846.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-in-siguranta-gm-a-lansat-airbagul-central-frontal-40846.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-in-siguranta-gm-a-lansat-airbagul-central-frontal-40846.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-ford-lanseaza-centurile-cu-airbag-26238.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-in-siguranta-gm-a-lansat-airbagul-central-frontal-40846.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-ford-lanseaza-centurile-cu-airbag-26238.html -
8/10/2019 Perne de Aer
17/20
anumite ca-uri cand decelerarea este violenta. Air%agul +entru se-ut im+iedica acestu lucru,
mentinand +asagerul %ine ancorat in centuri.
!irbag pentru pietoni
@olvo a lansat in +remiera acest ti+ de air%ag +e noul model @*(. Am+lasat la %a-a
+ar%ri-ului, air%agul +entru +ietoni +rote>a-a victima unui accident de im+actul cu +ar%ri-ul
masinii. #istemul detectea-a daca accidentul a im+licat un +ieton si actionea-a ca+sele
e3+lo-ive care inde+artea-a +rinderea ca+otei eli%erand un air%ag in forma de U care aco+era
o +arte din +ar%ri-.
!irbag moto
&umea moto a testat indelug diverse inter+retari ale air%agului +entru +rotectia
motociclistilor in ca- de accident. ?onda a introdus un air%ag frontal +e modelul Gold
-
8/10/2019 Perne de Aer
18/20
geci detectea-a cand motociclistul sia +ierdut echili%rul si un im+act cu asfaltul este iminent
si umfla o +erna +rotectoare aflata in geaca +entru a +rote>a s+atele
Curiozit i despre airbag-uri
). Primul +roducator care a gandit, +roiectat si testat air%agurile nu este Mercedes,
asa cum considera ma>oritatea iu%itorilor marcii germane. Inventatorul air%agului este
considerat americanul Allen 8reed, care a de-voltat un sistem de declansare si umflare %a-ate
+e sen-ori a unei incinte +line cu aer. !esi 8reed lea vandut celor de la Chr5sler inventia,
+rima flota de air%aguri e3+erimentale a fost construita de Ford, in )/4).
'. In acelasi an, Mercedes a inregistrat si +atentat in $uro+a un sistem a+roa+e identic.
Germanii nu au construit insa un model care dis+unea de air%aguri decat noua ani mai tar-iu,
cand #7lasse +rimea, in )/;(, un astfel de sistem de siguranta.
:. Primul model vandut in lume care dis+unea de air%aguri este "ldsmo%ile
Toronado. #e intam+la in )/4:.
*. Air%agul nu a fost va-ut ca un element de siguranta com+lementar centurii de
siguranta. Inventatorul air%agului la gandit initial in sco+ul declarat de a inlocui centurile,
considerate e3trem de +utin conforta%ile.
. Prima masina din lume care dis+unea de air%aguri frontale in dotarea standard a
fost Porsche /** Tur%o, in )/;4. In acelasi an a+area +e +iata +rima masina >a+one-a +e careau fost montate air%aguri9 ?onda &egend.
0. a+one-ii au dat insa dovada de o re+e-iciune uimitoare in ado+tarea noului sistem.
To5ota Avensis a devenit, in )//;, +rima masina vanduta in $uro+a care dis+unea de un
ma3im de noua air%aguri.
4. Audi sa miscat e3trem de greu in ado+tarea air%agurilor. Primele modele ale
germanilor dotate in standard cu acest ti+ de sistem de siguranta au a+arut a%ia in )//*.
;. Masinile de familie cu +ret a%orda%il din $uro+a 1modele ale "+el, over, Peugeot,
enault, Fiat, @olsJagen sau Ford2 au ince+ut sa fie dotate cu air%aguri doar la mi>locul
anilor K/(.
/. Air%agurile laterale 1Lascunse in scaune, destinate sa +rote>e-e -ona +elviana2 au
fost +atentate de com+ania suede-a Autoliv A8, fiind utili-ate in +remiera +e @olvo ;(, in
)//*.
)(. Air%agul cortina 1care +rote>ea-a ca+ul im+otriva unui im+act cu geamul lateral2
a a+arut in forma actuala in )//;, +e modelul To5ota Progres. Cu un an inainte, 8M