pescarusul liovingstone

8/18/2019 Pescarusul Liovingstone

1/16

RICHARD BACHO FABULA A ZBORULUI

PESCARUSUL

JONATHAN LIVINGSTONE

Dedicata adevaratului Pescarus

Jonathan care traieste in noi toti.

1

1


2/16

Partea IEra dimineaţa şi un soare proaspăt strălucea în aur peste clipocitul măriidomoale. La o milă de ţărm, o barcă de pescari legase prietenie cu apa, iar

chemarea pentru Breakfast lock scînteiase în aer, pînă cînd apăru un stol deo mie de pescăruşi care încercau, !"îcnind şi !bătîndu#se, să obţină cîte"afirmituri de hrană. $ncepea o nouă !i de muncă. %ar departe şi singur, străin deorice barcă şi ţărm, Pescăruşul &onathan Li"ingstone e'ersa. La trei sute depicioare înălţime, el îşi coborî picioarele palmate, îşi ridică ciocul străduindu#sesă#şi menţină, cu greutate, aripile într#un arc dureros. (cesta îi îngăduia să!boare nespus de încet, şi#acum el încetinise pînă ce "întul îi de"enea oşoaptă#n obra!, iar oceanul stătea neclintit sub el. $şi îngustă ochii într#oconcentrare cumplită, îşi ţinea răsuflarea, îşi încordă aripile ... încă ... încă

puţin. Penele i se !burliră, se afla în limita de "ite!ă şi că!u. Pescăruşii, dupăcum ştiţi, n#ating niciodată acest prag. ( se poticni în !bor este pentru ei ruşineşi mare ocară. %ar Pescăruşul &onathan Li"ingstone, fără a se ruşina, îşi

întinse din nou aripile în arcul acela tremurător, mai încet, şi mai încet, şi încercă poticnindu#se din nou ) nu era o pasăre ca oricare. *ei mai mulţipescăruşi nu caută să în"eţe decît elementele de ba!ă ale !borului # cum săa+ungă de pe mal la hrană şi înapoi. Pentru cei mai mulţi pescăruşi, nu !borulconte!a, ci hrana. %ar pentru acest pescăruş, însuşi !borul era o hrană. aimult decît orice pe lume, Pescăruşului &onathan Li"ingston îi plăcea să !boare.

(cest fel de a gîndi, obser"ase şi el, nu este deloc mi+locul prin care să de"inăpopular printre celelalte păsări. *hiar şi părinţii lui se îngro!iseră "ă!înd că&onathan îşi petrecea !ile întregi de unul singur, făcînd sute de planări +oase,e'ersînd. -u ştia de ce, dar cînd !bura deasupra apei, la altitudini mai +oase

2


3/16

decît +umătate din întinderea aripilor sale, putea să stea în aer mai mult, cu maimultă uşurinţă. Plutirile lui nu se mai încheiau cu obişnuita cădere în picioarecare împroşca marea, ci cu un lung sia+ ori!ontal, în care atingea suprafaţa cupicioarele strînse aerodinamic pe lîngă corp. *înd îşi începuse glisadeleateri!înd cu picioarele în sus pe pla+ă, străbătînd apoi cu pasul lungimeaglisadei sale în nisip, părinţii lui se îngro!iseră şi mai mult. %e ce, &on, de

ce / îl întrebă mama lui. %e ce#ţi "ine atît de greu să fii la fel cu ceilalţi dinstol, &on / %e ce nu laşi pelicanii sau albatroşii să !boare aşa de +os / %e cenu mănînci / iule, ai a+uns numai pene şi os0 -u#mi pasă că am a+unsnumai pene şi os, mami. 1reau să ştiu ce pot reali!a în "ă!duh şi ce nu. (tîtatot. 1reau să ştiu . (scultă &onathan , i#a spus tatăl, nu fără blîndeţe. Iarnanu e prea departe. Bărcile or să fie puţine, iar peştele de la suprafaţă "a înotamai la fund. %acă tot "rei să în"eţi, în"aţă despre hrană şi cum se obţine.Po"estea asta cu !borul e bună, nu !ic nu, dar nu poţi să te hrăneşti cuglisade, o ştii şi tu. -u uita că !bori ca să te hrăneşti. 2upus, &onathan a

încu"iinţat. 3ilele următoare, a încercat să se poarte ca ceilalţi pescăruşi) a încercat, într#ade"ăr, ţipînd şi luptînd cot la cot cu stolul, pe lîngă diguri şi bărcide pescuit, plon+înd după resturi de peşte şi pîine. %ar nu a reuşit deloc. -u arenici un rost, se gîndea el, scăpînd intenţionat un mic hering # obţinut cu multăgreutate, drept în gura unui pescăruş bătrîn şi flămînd care#l fugărea. ai binemi#aş petrece timpul ăsta în"ăţînd să !bor. 2unt atîtea lucruri de în"ăţat.-#a trecut mult şi Pescăruşul &onathan era din nou singur, departe pe mare,flămînd fericit, în"ăţînd. $l preocupa "ite!a şi după o săptămînă de e'erciţiuştia, despre "ite!ă mai multe lucruri decît cel mai rapid pescăruş în "iaţă.

La o mie de picioare, dînd din aripi cu toată puterea, s#a anga+at într#un pica+"ertical ameţitor, şi astfel şi#a dat seama de ce pescăruşii nu se lansea!ă înpica+. $n numai şase secunde atinsese şapte!eci de mile pe oră, "ite!a la caredacă îţi ridici aripile, îţi pier!i echilibrul. %e fiecare dată se intimpla la fel. %eşiera prudent, deşi se folosea de întreaga sa îndemînare, la "ite!e foarte mari îşipierdea controlul. 2e înălţa la o mie de picioare. La început, cu toată putereadrept înainte apoi îşi luă a"înt, dînd din aripi, şi#şi dădea drumul "ertical. (tunci,de fiecare dată, aripa stîngă i se blocă la ridicare, el se răsucea "iolent sprestînga, îşi oprea şi aripa dreaptă ca să se redrese!e, şi ţîşnea ca focul într#o"rilă sălbatică spre dreapta. -u putea să se concentre!e îndea+uns, cînd îşiridica aripile. %e !ece ori a încercat şi tot de !ece ori # !burînd cu şapte!eci demile pe oră # a e'plodat într#o masă în"olburată de pene, fără control,prăbuşindu#se în apă. 2ecretul, îşi spunea el apoi, ud leoarcă, este să#ţi ţiiaripile nemişcate la "ite!e mari # să dai din aripi pînă atingi cinci!eci de mile peoră, şi apoi să le ţii nemişcate. ( încercat din nou, de la două mii de picioare

înălţime, rostogolindu#se în pica+, cu ciocul drept în +os, cu aripile întinse şinemişcate din clipa în care a depăşit cinci!eci de mile pe oră. I#a trebuit o forţăteribilă, dar a i!butit. $n !ece secunde a atins peste nouă!eci de mile pe oră.&onathan stabilise recordul mondial pentru pescăruşi de "ite!ă. %ar "ictoria a

fost de scurtă durată. $n clipa în care a început redresarea, în clipa în care şi#aschimbat unghiul aripilor, a că!ut în acelaşi de!echilibru cumplit care, lanouă!eci de mile pe oră, l#a i!bit cu puterea dinamitei. Pescăruşul &onathan ae'plodat între cer şi pămînt şi s#a i!bit de apa tare ca piatra. *înd şi#a re"enit

3


4/16

era noaptea tîr!iu, iar el plutea în lumina lunii pe suprafaţa oceanului. (ripile#ierau două bare !grumturoase de plumb, dar greutatea insuccesului parcăatîrna şi mai greu pe umerii lui. $şi dorea, "lăguit, ca această greutate să#l tragă

încet la fund, să pună capăt la toate. Pe cînd se scufundă uşor, o "oce seacă,stranie se ridică din lăuntrul lui. -#am ce să fac. 2unt un pescăruş. 2untmărginit prin însăşi natura mea. %acă aş fi în"ăţat atît de multe despre !bor, aş

a"ea în cap diagrame, nu creier. %acă m#aş fi născut să !bor cu "ite!ă, aşa"ea aripi scurte ca şoimul şi m#aş hrăni cu şoareci în loc de peşti. ("eadreptate tata. 4rebuie să uit astea. 4rebuie să mă întorc acasă la stol şi să fiumulţumit cu ceea ce sunt, un biet pescăruş mărginit. 1ocea se stinse, şi&onathan aproba. -oaptea, locul pescăruşului e pe mal, şi din clipa aceea el

+ură că "a de"eni un pescăruş normal. (şa toată lumea "a fi mulţumită. 5i sedesprinse cu greu de apa întunecată şi !bură către ţărm, mulţumit de ceea ce

în"ăţase despre !borul +os care uşurea!ă munca. -u, şi#a spus. (m terminatcu ceea ce am fost, s#a terminat cu tot ce am în"ăţat. 2unt un pescăruş ca

oricare alt pescăruş, şi "oi !bura ca un pescăruş de rînd. 2#a ridicat, cu greu,pînă la o sută de picioare, şi a dat cu putere din aripi, grăbindu#se spre ţărm.6otărîrea de a se comporta ca orice alt pescăruş din stol, îl făcea fericit. -u "amai a"ea nici o legătură cu forţa care#l îndemnase să în"eţe, nu "a maicunoaşte nici ispita, nici înfrîngerea. 5i era atît de bine, să nu se mai gîndeascăla nimic şi să !boare spre ţărm. $ntuneric 0. 1ocea scrîşni alarmată. Pescăruşii nu !boară niciodată pe întuneric. &onathan nu i#a dat ascultare. Eatît de bine, îşi spunea el. Luna şi luminile care licăreau pe apă, aruncînd micirefle'e de far în noapte, iar în +ur atîta linişte, atîta nemişcare ... *oboară0

Pescăruşii nu !boară niciodată pe întuneric0 %acă ai fi fost născut să !bori pe întuneric, ai a"ea ochi de bufniţă0 (i a"ea diagrame în loc de creier. (i a"eaaripile scurte aleşoimului0 (colo, în noapte la o sută de picioare înălţime, Pescăruşul &onathanLi"ingston clipi. %ispăruseră toate, şi hotărîrile lui şi durerea. (7IPILE2*874E. (ripile scurte ale şoimului . Iată răspunsul0 *e prost am fost0 (mne"oie de nişte aripioare minuscule, trebuie să#mi îndoi aripile şi să !bor numaicu "îrful lor0 (ripi scurte 0. 2e înălţa la două mii de picioare deasupra apei

întunecate şi, fără să se mai gîndească la insucces sau la moarte, îşi strînsearipile pe lîngă corp. $şi întindea numai "îrfurile lor, pumnale înguste şi ascuţite,şi se lansă într#o cădere "erticală. 1întul îi huruia monstruos în cap. 5apte!ecide mile pe oră, nouă!eci, o sută două!eci, şi mai repede) cu o !"îcnire aaripilor uşoară, abia simţită se redresă din pica+ şi !bura pe deasupra "alurilor,o ghiulea cenuşie de tun sub lumina lunii. $nchise ochii împotri"a "întului,cuprins de fericire. 9 sută patru!eci de mile pe oră0 Iar controlul perfect0 %acăaş plon+a de la cinci mii de picioare, în loc de două mii, mă întreb oare, cît derepede... &urămîntul de mai înainte fusese uitat. Pierise odată cu "întul. 5itotuşi nu se simţea "ino"at că nu se ţinuse de cu"înt. (semenea făgăduieli suntpentru pescăruşii de rînd0 %ar cel care a atins măiestria, nu are ne"oie de

asemenea +urăminte. La răsăritul soarelui, Pescăruşul &onathan e'ersa dinnou. %e la înălţimea de cinci mii de picioare, bărcile de pescari păreau micipuncte pe suprafaţa albastră a apei. Breakfast lock era un nor difu! din fire depraf, care se roteau. Era "iu, cuprins de un tremur de plăcere abia simţit,4


5/16

mîndru că îşi stăpînea frica. (tunci, fără ceremonie, îşi strînse aripile, întin!îndu#şi numai "îrfurile scurte şi ascuţite, şi plon+ă în apă. %upă ce trecu depatru mii de picioare, atinse "ite!a ma'imă) "întul era un !id puternic de sunet.-u mai putea mări "ite!a. 3bură drept în sus, cu două sute paispre!ece milepe oră. ( înghiţit în gol, ştiind că dacă i s#ar desface aripile la o asemenea"ite!ă s#ar transforma într#un milion de fărîmituri de pescăruş. %ar "ite!a era

putere, "ite!a era bucurie, "ite!a era frumuseţe pură. $ncepu redresarea la omie de picioare, iar "îrfurile aripilor tremurau şi "uiau înăbuşit în "întul acelacumplit, barca şi mulţimea de pescăruşi se clătinau şi "eneau cu iuţeală demeteori, chiar în întîmpinarea lui. -u se putea opri) nici măcar nu ştia cum săse întoarcă la "ite!a asta. *iocnirea însemna moarte fulgerătoare. (şa că

închise ochii. $n dimineaţa aceea, îndată după răsăritul soarelui, &onathan L.P.a trecut ca o săgeată prin Breakfast lock, depăşind două sute douăspre!ecemile pe oră, cu ochii închişi, într#un uriaş ţipăt "î+îitor de "înt şi de pene.Pescăruşul -orocului i#a !îmbit de dată aceasta, nimeni nu a fost omorît. *înd

şi#a ridicat ciocul drept spre cer, încă mai gonea cu o sută şai!eci de mile peoră. *înd a coborît la două!eci de mile pe oră şi a desfăcut din nou aripile,barca părea o firimitură pe apă, la patru mii de picioare sub el. :îndul l#a dus latriumf. 1ite!a ma'imă. 8n pescăruş !burînd cu două sute paispre!ece mile peoră0 Era un record, cea mai mare clipă din istoria stolului şi în acea clipă în faţalui s#a deschis o nouă eră. 3burînd spre locul pustiu unde e'ersa, strîngîndu#şiaripile pentru un pica+ de la înălţimea de opt mii de picioare, s#a hotărît deodatăsă studie!e cum să se întoarcă. ( descoperit că o singură pînă din "îrful aripii,mişcîndu#se mai puţin de un centimetru, pro"oca la "ite!e mari o întoarcere

corectă dar fulgerătoare. $nainte de a în"ăţa această descoperise oricum ca,dacă mişcă mai multe pene la o asemenea "ite!ă, se rostogolea ca un glonte...şi astfel &onathan reali!ă primele e'erciţii de acrobatică aeriană ale unuipescăruş de pe Pămînt. $n !iua aceea, nu şi#a pierdut "remea în con"ersaţii cualţi pescăruşi, ci a !burat fără întrerupere pînă după apusul soarelui. (descoperit loopingul, tonoul lent, tonoul strîns, "ria in"ersă, buntulpescăruşului, roata.*înd Pescăruşul &oanathan s#a întors la stol, pe pla+ă era noaptea tîr!iu. 2esimţea ameţit şi gro!a" de obosit. 4otuşi, îmbătat de plăcere, mai făcu unlooping la ateri!are, însoţit de un tonou rapid chiar înainte de a lua contact cusolul. *înd "or au!i de 7ecordul meu, se gîndea el, "or înnebuni de fericire.1iaţa are o altă semnificaţie acum0 $n locul !borului nostru isto"itor pînă labărcile de pescari şi înapoi, iată ade"ărata noimă a "ieţii0 -e putem ridica noi

înşine din ignoranţă, putem de"eni noi înşine fiinţe ale perfecţiunii, inteligenţeişi talentului. Putem fi liberi0 P84E 2; E


6/16

împărtăşesc e'perienţa mea, să le arăt ori!onturile care ni se deschid nouă,pescăruşilor. Păşi în faţă. Pescăruş &onathan Li"ingston , spuse bătrînul. $n*entru pentru 9cara în "ă!ul tuturor pescăruşilor . Parcă#l pocnise cine"a#ncap cu o scîndură. I se muiaseră genunchii, i se pleoştiră aripile, urechile îiţiuiau. Pentru ocară/ -u se poate0 5i recordul/0 -ici nu#şi dau seama ce spun0-u au dreptate0 -u au dreptate0 ...pentru cumplita sa nesăbuinţă , intonă

"ocea solemnă, Pentru "iolarea demnităţii şi tradiţiilor neamului pescăruşilor.... ( fi chemat în centru pentru ocară înseamnă alungarea din obşte şi e'ilareape 2tîncile $ndepărtate. ... într#o !i, Pescăruş &onathan Li"ingston, "ei înţelegecă orice nesăbuinţă e fără rost. 1iaţa este necunoscutul şi icognoscibilul) noiam fost aduşi pe Lume ca să mîncăm şi să supra"ieţuim cît mai mult . 8npescăruş n#are dreptul să replice în faţa *onsiliului, dar "ocea lui &onathan seau!i= -esăbuinţă/ raţilor0 strigă el. 9are un pescăruş care descoperă şiurmea!ă un sens în "iaţă, un ţel mai înalt, este nesăbuit/ ii de ani ne#am!bătut să obţinem peşte) (cum, raţiunea "ieţii noastre e alta # să ne

desă"îrşim, să e'plorăm, să fim liberi0 ai daţi#mi o şansă, lăsaţi#mă să "ă arătce am descoperit .... . 2tolul era parcă de piatră. răţia noastră a încetat0 auintonat pescăruşii într#un singur glas şi astupîndu#şi solemn urechile, i#au întorsspatele.Pescăruşul &onathan şi#a petrecut restul !ilelor singur, !burînd dincolo de2tîncile $ndepărtate. 2ingura lui suferinţă nu mai era singurătatea, ci faptul căceilalţi pescăruşi nu "roiau să creadă în strălucirea !borului care#i aştepta, nu"roiau să deschidă ochii şi să "adă. $n ficare !i se desă"îrşea mai mult.%eprinsese, de pildă, ca pica+ul aerodinamic de mare iuţeală îl făcea să a+ungă

la peştele rar şi gustos care se găsea, în bancuri, la !ece picioare adîncime) numai a"ea ne"oie de pescari şi de resturile de pîine pentru a supra"ieţui.%eprinsese să doarmă în "ă!duh, plutind noaptea spre "întul care băteadinspra ţărm, acoperind o sută de mile de la apusul pînă la răsăritul soarelui.:raţie aceluiaşi control interior, !bura prin pîcla deasă a mării, şi se ridicădeasupra ei prin "ămile clare, orbitoare... în timp ce toţi ceilalţi pescăruşistăteau pe pămînt, umiliţi de ceaţă şi ploaie. %eprinsese să înainte!e multpeşte uscat, călare pe "întul puternic, şi să se hrănească acolo cu delicateinsecte. *eea ce "isase cînd"a pentru stol, cîştiga acum doar pentru el) îşidesă"îrşea !borul şi nu regreta preţul pe care#l plătise. Pescăruşul &onathandescoperea că pescăruşii trăiesc atît de puţin din cau!a plictiselii, fricii şimîniei, ca acestea, odată alungate din minte, "iaţa lui era lungă şi frumoasă.1eniră în amurg, şi#l găsiră pe &onathan plutind liniştit şi solitar pe cerul multiubit. *ei doi pescăruşi care#şi făcuseră apariţia erau curaţi ca lumina stelelor.Lumina pe care o răspîndeau în înaltul cerului de noapte era blîndă şiprietenoasă. %ar mai frumos ca orice era îndemînarea cu care !burau, bătîndaripile la aceeaşi distanţă de el. ără să le spună "reun cu"înt, &onathan i#asupus probei sale de !bor, aceea pe care nici un pescăruş n#o trecuse"reodată. 5i#a răsucit aripile, a încetinit !borul pînă la limită. *ele două păsări

luminoase au încetinit şi ele, lin, păstrîndu#şi simetric po!iţia. 3borul încet nu leera străin. 5i#a strîns aripile, a făcut un tonou, şi s#a anga+at într#un pica+, la osută nouă!eci de mile pe oră. Ei au plon+at împreună cu el, liniind cerul înformaţie perfectă. $n sfîrşit, a trecut, din "ite!ă, într#un tonou încetinit, pe6


7/16

"erticală. 3îmbind, ei s#au rostogolit odată cu el. ( re"enit la !borul ori!ontal şi,după cîte"a minute de tăcere, a "orbit. %e acord, cine sunteţi "oi/ 2untemdin stolul tău, &onathan. 2untem fraţii tăi . *u"intele lor sunau ferm şi liniştit.

(m "enit să te luăm mai sus, să te luăm acasă . -u am casă. -u am 2tol.2unt un Proscris. Iar acum !burăm peste :reat ountain >ind. %e aici, trupulăsta al meu se mai poate ridica doar cîte"a sute de picioare. Ba se poate

mai mult &onathan. Pentru că te#ai desă"îrşit. (i terminat o şcoală, acum etimpul să începi alta . $n acel moment, înţelegerea care pîlpîise în el toată"iaţa, se aprinse. ("eau dreptate. Putea să !boare mai sus şi era "remea săa+ungă acasă. (runcă o ultimă pri"ire cerului, minunata întindere argintie unde

în"ăţase atîtea lucruri. 2unt gata , spuse el, într#un sfîrşit. 5i pescăruşul&onathan Li"ingston se înălţă, împreună cu cei doi pescăruşi scînteind castelele şi dispărură cu toţii în întunericul deplin al cerului.Partea a II#aIată şi paradisul, se gîndi el şi !îmbea. -u prea se cu"ine să critici paradisul

tocmai cînd te îndrepţi spre el. Pe măsură ce se înălţa de la pămînt, pedeasupra norilor, în formaţie strînsă cu cei doi pescăruşi, "edea cum propriulsău trup, începea să strălucească. E ade"ărat, se afla acolo acelaşi tînăr&onathan Pescăruş, care trăise din totdeauna îndărătul ochilor săi aurii, numaica aspectul e'terior se schimbase. Era tot un trup de pescăruş, dar care

începea acum să !boare mult mai bine că#nainte. Ei, se gîndea el, cu +umătatede efort am să !bor de două ori mai iute şi o să#mi duble! recordul celor maibune !ile ale mele de pe Pămînt0 Penele i se făcuseră albe şi strălucitoare, iararipile#i erau netede şi fără cusur ca nişte foi de argint şlefuit. $ncepu să le pună

la încercare cu "oluptate, punînd "igoare în aripile acelea noi. La două sutecinci!eci de mile pe oră, simţi că se apropie de "ite!ă ma'imă pe ori!ontală. Ladouă sute şapte!eci şi trei de mile pe oră, i se păru că nu poate !bura mairepede şi încercă o uşoară de!amăgire. %eci, şi chiar acest trup nou îşi a"ealimita lui şi, deşi !bură mult mai iute că#nainte, e'ista totuşi o limită de "ite!ă pecare cu greu ar fi putut#o depăşi. $n paradis, se gîndea el, nu ar trebui să e'istelimite. -orii se desfăcură, cei doi însoţitori îi strigară, -oroc la coborîre,&onathan şi dispărură fără urmă. Plutea deasupra mării, spre un ţărm crestat.7ari pescăruşi aduceau peştele prins pe stînci. ai încolo spre nord, chiar laori!ont, !burau alţi cîţi"a. Pri"elişti noi, gînduri noi, întrebări noi. %e ce atîţi depuţini pescăruşi/ Paradisul ar trebui să fie înţesat de pescăruşi. 5i oare de cesunt atît de obosit, dintr#odată /0 $n paradis pascarusii n#ar trebui să se simtăobosiţi sau să să doarmă niciodată. %ar de unde ştia el toate lucrurile astea/emoria "ieţii de pe pămînt îl părăsea. Pămîntul fusese, fără îndoială, loculunde în"ăţase atîtea lucruri, dar detaliile nu#i mai erau clare # parcă luptapentru hrană, parcă era Proscris. *ei cîţi"a pescăruşi de pe acolo îl întimpinarăfără să#i adrese!e nici un cu"înt. 2imţea doar că e bine "enit şi că aici e acasă.usese o !i mare pentru el) nu#şi mai amintea cum începuse. E'ecută o

întoarcere, pentru a ateri!a pe pla+ă, bătînd puţin din aripi,în "ă!duh, după care

coborî lin pe nisip. *eilalţi pescăruşi ateri!ară şi ei, dar fără ca "reunul din ei sămişte o pană măcar. 2e legănaseră în "înt, cu aripile luminoase desfăcute,apoi îşi schimbaseră cum"a unghiul aripilor, oprindu#le chiar în clipa în careatingeau pămîntul cu picioarele. *ontrol admirabil, dar &onathan era prea

7


8/16

obosit ca să mai e'erse!e. 2tînd acolo, pe pla+ă, fără să schimbe "reun cu"înt,a adormit. $n !ilele următoare, &oanathan a "ă!ut că şi acolo a"ea de în"ăţat lafel de multe lucruri despre !bor ca şi în lumea pe care#o lăsase în urmă. *udeosebire aici, pescăruşii gîndeau ca şi el. Pentru mulţi dintre ei, cel maiimportant lucru din "iaţă era să nă!uiască şi se atingă desă"îrşirea în ceea cele plăcea mai mult, !borul. Erau nişte păsări magnifice, toţi pînă la unul, şi îşi

petreceau fiecare !i e'ersînd, testînd metode (ansate în aeronautică.&onathan uitase de mult lumea din care "enise, locul acela unde 2tolul trăia,străin de bucuria !borului, folosind aripile doar ca mi+loc pentru a obţine hrana.%ar din cînd în cînd, fie numai pentru o clipă, gîndul îl purta înapoi la ei. 5i#aamintit de ei într#o dimineaţă cînd, împreună cu instructorul lui de !bor, seodihnea pe pla+ă, după o lecţie de tonouri rapide, cu aripile strînse. 8nde suntceilalţi, 2ulli"an/ întrebă el, tăcut, pe deplin familiari!at acum cu telepatia carese stabilea între aceşti pescăruşi în loc de ţi"lit şi cîrîit. %e ce nu suntem maimulţi aici/(colo de unde am "enit, erau .. ... mii şi mii de pescăruşi. 5tiu.

2ulli"an dădu din cap. 2ingurul răspuns pe care ţi#l pot da, &onathan, este cao pasăre ca tine este una la un milion. *ei mai mulţi dintre noi au atins acestprag, foarte greu. -oi am trecut dintr#o lume într#alta şi deşi aceasta nu sedeosebea cu nimic de prima, uităm imediat de unde am "enit, ne era indiferent

încotro mergem , trăiam clipă. Bănuieşti prin cîte "ieţi am trecut pînă să ne dămseama că "iaţa înseamnă mai mult decît hrană, luptă şi putere în 2tol. 9 miede "ieţi, &on, !ece mii0 5i apoi, încă o sută de "ieţi, pînă am început să ne dămseama că e'istă perfecţiune, şi încă o sută, pînă ne#am dat seama că scopulnostru în "iaţă este să atingem acea desă"îrşire şi s#o de!"ăluim celorlalţi.

(ceeaşi lege se aplică şi acum ) ne alegem lumea următoare,în funcţie deceea ce în"ăţăm în această lume. %acă nu în"eţi nimic, lumea următoare este întocmai ca aceasta, cu aceleaşi limite şi aceleaşi supărătoare greutăţi pe caretrebuie să le birui . 5i#a întins aripile, şi#a îndreptat faţa spre "înt. %ar tu &on, spuse el, ai în"ăţat atît de multe lucruri deodată, încît n#ai a"ut ne"oie de omie de "ieţi ca să a+ungi aici . $n clipa următoare erau din nou în "ă!duh şie'ersau. 4onoul strîns, în formaţie era greu de reali!at, pentru ca în timpulrostogolirii, &onathan trebuia să gîndească cu capul în +os, in"ersînd unghiularipilor, şi anume in"ersîndu#l în armonie perfectă cu instructorul său. 2ă

încercăm din nou , repeta mereu 2ulli"an. 2ă încercăm din nou . (poi, însfîrşit. Bine . $ncepură să e'erse!e buclele in"erse. $ntr#o seară, pescăruşiicare nu făceau !boruri de noapte, stăteau pe nisip şi meditau. &onathan îşi luăinima în dinţi şi apropie de Pescăruşul 2taroste care, se spunea, urma curîndsă treacă hotarele acestei lumi. *hiang..., îi spuse el, puţin emoţionat.Bătrînul Pescăruş îl pri"ii cu bunătate. 2pune iule 0 $n loc să#l "lăguiască,bătrîneţea îl în"îrtoşase) putea să întreacă în !bor orice pescăruş şi dobîndiseo măiestrie pe care ceilalţi abia acum începeau să şi#o însuşească. *hiang,lumea asta, de fapt nu e paradisul, nu#i aşa / . Bătrînul !îmbi în lumina lunii. 4e desă"îrşeşti mereu, &onathan , spuse el. Bine, dar ce se "a întîmpla acum

/ 8nde mergem/ 9are paradisul nu e'istă nicăieri / . -u, &onathan, nue'istă. Paradisul nu este un loc sau un timp. ( fi desă"îrşit # iată paradisul.4ăcu pentru o clipă. 4u !bori foarte iute, nu#i aşa /. $mi ... îmi place "ite!a spuse &onathan surprins, dar mîndru că 2tarostele obser"ase asta. 1ei8


9/16

începe să atingi Paradisul, &onathan, în clipa în care atingi "ite!a perfectă. 5iasta nu înseamnă o mie de mile pe oră, sau un milion, sau "ite!a luminii.Pentru că orice număr este o limită, iar desă"îrşirea nu are limită. 1ite!aperfectă, fiule, este să fii acolo. ără nici#o "orbă *hiang dispăru şi apăru, într#o sclipire de o secundă, la marginea apei, la cinci!eci de picioare mai departe.

(poi dispăru din nou şi apăru, chiar în aceeaşi fracţiune de secundă, pe umărul

lui &onathan. E destul de plăcut . &onathan era uluit. 8itase să#l mai întrebedespre paradis. *um reuşeşti să faci asta / *e sen!aţie îţi dă/ *ît de departepoţi merge / Poţi merge oriunde în timp şi spaţiu spuse Bătrînul. Eu amfost oriunde mi#a trecut prin minte, oricînd . 2trăbătea marea cu pri"irea. *iudat. Pescăruşii care dispreţuiesc desă"îrşirea de dragul călătoriei nu a+ungnicăieri, chiar aşa, încet, cum !boară ei. *ei care renunţă la călătorie de draguldesă"îrşirii a+ung peste tot, imediat. -u uita, &onathan, Paradisul nu este un locsau un timp, pentru că locul şi timpul nu au înţeles. Paradisul este ... (iputea să mă în"eţi să !bor aşa / Pescăruşul &onathan tremura la gîndul că

"a în"inge din nou necunoscutul. %acă "rei, sigur că te pot în"ăţa. 1reau.*înd începem / %acă "rei, putem începe chiar acum. 1reau să în"ăţ să!bor că tine, spuse &onathan, în timp ce ochii îi străluceau ciudat. 2pune#mice trebuie să fac. *hiang "orbea încet şi#l urmărea pe tînărul pescăruş cumultă atenţie. *a să !bori repede ca gîndul, adică oriunde , spuse el, trebuie să începi prin a#ţi da seama că ai şi a+uns acolo... %upă părerea lui*hiang, secretul constă în a#l face pe &onathan să nu se mai considere ferecat

într#un trup limitat, cu o deschidere fi'ă a aripilor şi cu o putere de !bor care arputea fi înregistrată pe o diagramă. 2ecretul constă în a şti că ade"ărata ta

natură # perfectă ca un număr nescris # trăieşte oriunde simultan, în timp şispaţiu. &onathan e'ersa, cu încrîncenare, !i de !i, din !ori pînă după mie!ulnopţii. 5i cu tot efortul pe care îl depunea, nu progresa nici cît negru subunghie. Lasă la o parte credinţa 0 $i tot spunea *hiang. *a să !bori, n#aia"ut ne"oie de credinţă. ( fost ne"oie să înţelegi !borul. (cum e la fel. 6ai,

încearcă din nou ... $ntr#o !i, în timp ce stătea pe mal, cu ochii închişi, concentrat, &onathan înţelese într#o clipă, ceea ce#i spusese de atîtea ori *hiang. %a, a a"utdreptate0 28-4 un pescăruş desă"îrşit, fără limite 0 2imţi iureşul unei imensebucurii. Bra"o 0 spuse *hiang şi glasul lui răsuna de triumf. &onathandeschise ochii. 2e afla, cu Bătrînul, pe un alt ţărm. *opacii creşteau pînăaproape de malul apei, iar deasupra capului străluceau doi sori galbeni

îngemănaţi. $n sfîrşit ai înţeles, îi spuse *hiang, dar ai ne"oie de mai multcontrol... . &onathan era uluit. 8nde ne aflăm / *u totul nepăsător lapri"eliştile ciudate din +ur, Bătrînul trecu peste această întrebare. 2untem,e"ident, pe "reo planetă cu un ce "erde şi cu două astre în locul 2oarelui .&onathan scoase un strigăt ascuţit de plăcere, primul strigăt de cînd părăsisePămîntul. ( 7E85I4 0 2igur că ai reuşit, &on , spuse *hiang.

$ntotdeauna reuşeşti cînd ştii ce faci. 5i acum, să re"enim la control ... *înd s#

au întors, se întunecase. *înd ceilalţi pescăruşi se uitau la &onathan, în ochiilor aurii se citeau "eneraţie şi teamă) căci îl "ă!useră cum dispăruse din locul

în care părea ţintuit. -u i#a lăsat să#l felicite prea mult. %e abia am "enit aici02unt un începător0 Eu am de în"ăţat de la "oi 0 ă îndoiesc că aşa stau

9


10/16

lucrurile, spuse 2ulli"an, care stătea alături. $n !ece mii de ani nu am "ă!utalt pescăruş mai cura+os ca tine. 2tolul amuţise, iar &onathan nu#şi găsealocul, de stîn+enit ce era. %acă "rei, putem începe să în"ăţăm cum să

în"ingem timpul, spuse *hiang, pînă "ei a+unge să !bori în trecut şi "iitor. (tunci "ei fi în stare să în"eţi lucrul cel mai greu, cel mai serios şi cel maiplăcut. 1ei fi în stare să porneşti în sus şi să cunoşti ce înseamnă bunătatea şi

dragostea..( trecut o lună # sau ce"a ce semăna cu o lună # şi &onathan a în"ăţat într#un ritm imppresionant. $ntotdeauna prindea repede, în e'perienţaobişnuită, dar acum, cînd de"enise ele"ul fa"orit al 2tarostelui însuşi, înghiţeaidei noi, ca un computer aerodinamic cu pene. %ar a "enit şi !iua cînd *hiangdispăru. 1orbise liniştit cu ei, îndemnîndu#i să nu renunţe la în"ăţătură, lae'erciţiu, la efortul de a înţelege cît mai mult din principiul in"i!ibil, dar perfect,al "ieţii. (poi, în timp ce "orbea, penele i se făcură treptat atît de strălucitoare,ca nici#un pescăruş, nu putu să#l mai pri"ească. &onathan, acestea i#au fostultimele cu"inte, nu uita să te desă"îrşeşti în iubire. *înd au putut să "adă

din nou, *hiang nu mai era acolo. 3ilele treceau şi &onathan îşi dădea seamacă se gîndea tot mai des la locul de unde "enise, la Pămînt. %acă pe "remeacînd trăia acolo, ar fi ştiut măcar o fărîmă din cîte ştia acum, "iaţa ar fi a"ut oaltă semnificaţie. 2tătea pe nisip şi se întreba dacă e'istă "reun pescăruş,acolo,pe Pămînt care încearcă să e"ade!e din limitele sale, să "adă sensul !borului,dincolo de folosirea acestuia ca un simplu mi+loc pentru a ciuguli o fărîmiturădintr#o barcă de pescari. Ba poate că unul dintre ei a şi fost Proscris pentru căa îndră!nit să spună ade"ărul în faţa întregului 2tol. 5i cu cît îşi e'ersa mai

mult bunătatea, cu cît încerca mai mult să cunoască natura iubirii, cu atît maimult dorea să se întoarcă pe Pămînt. Pentru că, în ciuda trecutului săusinguratic, Pescăruşul &onathan era sortit să fie dascăl. $şi manifesta iubirea,

împărtăşind cunoştinţele lui, oricărui pescăruş care dorea să cunoascăade"ărul. 2ulli"an, care era acum în stare să !boare cu "ite!a gîndului şi care#ia+ută pe ceilalţi să#i pătrundă tainele, se îndoia. &on, tu ai fost Proscris odată.%e ce cre!i că unul dintre cei care te#au proscris atunci te#ar asculta acum /%oar înţelegi ade"ărul pro"erbului= *u cît !bori mai sus cu atît "e!i maideparte. Pescăruşii de la care ai "enit stau pe pămînt cîrîind şi luptîndu#se întreei. 2unt la o mie de mile de Paradis # şi tu "rei să le arăţi Paradisul de acolo, de

+os 0 &on, ei nu#şi "ăd nici măcar "îrful aripilor 0 2tai aici. (+ută#i pe noii "eniţi deaici, pe cei care sunt destul de sus ca să priceapă ce ai tu de spus. 4ăcu oclipă, apoi spuse= *e s#ar fi întîmplat dacă şi *hiang s#ar fi întors în "echealui lume / 8nde ai fi tu a!i / 8ltimul argument fu hotărîtor. 2ulli"an a"eadreptate. *u cît !bori mai sus, cu atît "e!i mai departe. &onathan rămase sălucre!e cu noii "eniţi) toţi erau inteligenţi şi în"ăţau foarte repede. %ar "echiulsentiment re"eni) nu putea să nu#şi spună că, poate şi pe Pămînt era "reunpescăruş care ar putea să în"eţe. (r fi înaintat cu mult mai repede pe caleadesă"îrşirii, dacă *hiang ar fi "enit la el, în !iua cînd fusese proscris. 2ull?,

trebuie să mă întorc spuse el, într#un tîr!iu. Ele"ii tăi merg bine. 4e pot a+utaei înşişi să ră!beşti cu noii "eniţi. 2ulli"an suspina, dar nu se împotri"ii. $ţi "oiduce lipsa, &onathan, # astea au fost singurele lui cu"inte. 7uşine, 2ull? 0 îispuse &onathan cu reproş, nu te mai purta prosteşte 0 9are ce e'ersăm în10


11/16

fiecare !i / %acă prietenia noastră depinde de timp şi spaţiu, atunci în !iua cînd"om în"inge în sfîrşit spaţiul şi timpul, ne "om fi distrus şi propria noastră frăţie.%acă în"ingem spaţiul, rămînem numai cu (I*I. %acă în"ingem timpul,rămînem numai cu (*8. 5i între (I*I şi (*8, oare nu cre!i că ne#am putea"edea din cînd în cînd / Pescăruşul 2ulli"an nu se putu împiedica să rîdă. Pasăre nebună , spuse el, cu bunătate. %acă "a fi cine"a în stare să le arate

celor de pe Pămînt cum să "adă la o înălţime de o mie de mile, acela "a fiPescăruşul &onathan Li"ingston $şi coborî pri"irea. La re"edere, &on,prietene.. La re"edere 2ull?. -e "om re"edea. 5i !icînd acestea, &onathan"ă!u, în gînd, imaginea unui stol de pescăruşi de pe ţărmul unui alt timp) ştia,

în urma unui e'erciţiu îndelungat, ca el nu era pene şi os, ci ideea desă"îrşită alibertăţii şi !borului, neîngrădită de nimic.Pescăruşul letcher L?nd, deşi era încă foarte tînăr, ştia că nici o altă pasărenu fusese mai brutal şi mai nedrept tratată de 2tolul sau, ca el. -u#mi pasă cespun , se gîndea el în"erşunat, cu ochii tulburaţi, pe cînd !bura spre 2tîncile

$ndepărtate. 3borul înseamnă mult mai mult decît să dai din aripi de colo#colo0 (sta poate să facă şi un ... ţînţar0 %oar un tonou în +urul Bătrînului Pescăruş, înglumă, şi iată#mă Proscris0 9are sunt orbi / -u#şi dau seama / -u#şi potimagina ce e'ta! este să ştii să !bori cu ade"ărat/ -u#mi pasă ce gîndesc. 9să le arăt eu ce înseamnă că !bori0 9 să fiu pur şi simplu un proscris, dacă aşa"or ei0 9 să fac eu să le pară rău.. 9 "oce răsună în el şi, deşi foarte blîndă, îlfăcu să tresară atît de puternic, încît se clătină, împiedicîndu#se în "ă!duh. -u fii prea aspru cu ei, Pescăruş letcher. I!gonindu#te ceilalţi pescăruşi şi#aufăcut rău numai lor şi, într#o bună !i, îşi "or da seama de asta. $ntr#o bună !i,

"or "edea şi ei ce "e!i tu acum. Iartă#i şi a+ută#i să înţeleagă. *hiar lîngă aripălui dreaptă, !bura cel mai strălucitor pescăruş alb din lume, plutind cu uşurinţă,fără să#şi mişte "reo pană, şi asta la "ite!ă ma'imă pe care el, letcher, oputea atinge. Pentru o clipă, tînăra pasăre fu cuprinsă de panică. *e se

întîmplă / (m înnebunit / (m murit / *e#i asta/ &oasă şi calmă, "ocea îipătrunse gîndul, cerînd un răspuns. Pescarusule letcher L?nd, "rei să!bori / %(, 17E(8 2; 3B97 0 Pescăruş letcher L?nd, doreşti asta atîtde mult încît să fii în stare să#ţi ierţi 2tolul, să te desă"îrşeşti şi, într#o !i, să te

întorci din nou la ei ca să#i a+uţi şi pe ei să se desă"îrşească / -u încăpeaminciuna în faţa unei asemenea făpturi magnifice şi măiestre, ori cît de mîndruşi +ignit s#ar fi simţit Pescăruşul letcher. %oresc, spuse el încet. (tunciletch, îi spuse făptura strălucitoare, şi "ocea era nespus de blîndă, să

începem cu 3borul 9ri!ontal...Partea a III#a&onathan se rotea încet peste stîncile îndepărtate, urmărindu#l pe letcherPescăruş. (cest tînăr neinstruit, era un ele" aproape perfect. $n "ă!duh eraputernic, uşor iute, dar cu mult mai important decît toate acestea, o dorinţăar!ătoare îl indemna să !boare. Iată#l acum "enind, o siluetă cenuşie, neclară,ţîşnind cu forţă dintr#un pica+ trecînd ca un fulger pe lîngă instructorul său, cu o

sută cinci!eci de mile pe oră. 2e anga+ă brusc într#un alt tonou lent deşaispre!ece puncte, numărînd cu glas tare = ...opt ...noua ...!ece ..."e!i,&onathan, sunt în pierdere de "ite!ă ... 8nspre!ece ..."reau să capăt siguranţă

în opriri, ca tine ...doispre!ece ...pe dracu, nu merge deloc ...treispre!ece11


12/16

...ultimele trei puncte ...fără ...paispre!ece... (88 0 Pierderea de "ite!ă fu cuatît mai nereuşită cu cît letcher era peste măsură de furios la gîndul eşecului.*ă!u pe spate, se rostogoli, se i!bi într#o "rilă in"ersă şi îşi re"eni într#un tîr!iu,gîfîind, la o sută de picioare mai +os de instructorul său. $ţi pier!i "remea cumine, &onathan0 2unt un dobitoc0 8n prost0 $ncerc şi încerc şi nu iese nimic 0.Pescăruşul &onathan se uita în +os, la el şi dădu din cap. -#o să#ţi iasă, atîta

"reme cît porneşti prea brusc. letcher, ai pierdut patru!eci de mile pe oră lapornire. 47EB8IE să porneşti mai lin0 6otărît, dar lin, nu uita 0 *oborî şi el lani"elul pescăruşului mai tînăr. 6ai să încercăm împreună, în formaţie. 5i fiiatent la pornire. 9 pornire uşoară, lină.%upă trei luni, &onathan mai a"ea şase ele"i, toţi Proscrişi, dar curioşi să aflece însemna !borul, bucuria pe care ţi#o poate oferi. Le era mai uşor săe'erse!e !borul la înălţimi mari decît să înţeleagă sensul !borului. iecaredintre noi este, în ade"ăr, o idee a arelui Pescăruş, o nesfîrşită idee delibertate, le spunea &onathan seara, pe pla+ă, şi !borul perfect este numai un

pas în direcţia e'primării ade"ăratei noastre naturi. 4rebuie să înlăturăm tot cene poate limita. %e aceea aceste e'erciţii de !bor rapid sau lent, acrobaţiaaeriană... ...dar ele"ii lui dormeau, e'tenuaţi în urma unei !ile de !bor. Leplăcea să e'erse!e, pentru că iubeau "ite!ă care le dădea sen!aţii tari şi ledomolea foamea de în"ăţătură, care creştea cu fiecare lecţie. %ar niciunuldintre ei, nici măcar Pescăruşul letcher L?nd, nu a+unsese să creadă că !borulideilor putea fi la fel de real ca şi !borul "întului şi al penelor. $ntregul "ostrutrup, de la o aripă la alta , le spunea altă dată &onathan, nu este altce"a decîtgîndul "ostru, într#o formă "i!ibilă. %acă sparge#ţi lanţurile în care "ă este

ferecat trupul.... %ar orice le spunea el, părea doar o plăcută născocire, iar eia"eau ne"oie de somn. %e#abia peste o lună, &onathan le#a spus că era timpulsă se întoarcă la 2tol. -u suntem gata 0 spuse Pescăruşul 6enr? *al"in. -u "om fi bine"eniţi 0 2untem Proscrişi. %oar nu putem să ne impunem cu forţa

într#un loc unde nimeni nu ne doreşte 0 2untem liberi să mergem unde "remşi să fim ceea ce suntem răspunse &onathan, ridicîndu#se de pe nisip şi

întorcîndu#se spre Est, către locul unde trăia stolul. Printre în"ăţăcei se simţeaoarecare nelinişte pentru ca Legea 2tolului spune că un proscris n#are "oie săse mai întoarcă acasă, şi de !ece mii de ani această lege nu fusese nicicîndcălcată. Legea spunea # 24(I0 &onathan spunea %8#4E0 şi el strabatu#se de+ao milă de drum. %acă ei mai !ăbo"eau mult, te pomeneşti că &onathan "ainfrunta de unul singur 2tolul duşmănos. %ar dacă tot nu mai facem parte din2tol, de ce să respectăm legea / spuse letcher, destul de sfios. 5i apoi,dacă se isca "reo luptă, mai bine să fim acolo, cu &onathan . Porniră în !bordinspre "est, opt pescăruşi, cîte patru aşe!aţi în romb, aripă lîngă aripă.

(+unseră pe pla+a unde se ţinea 2fatul 2tolului, cu o sută trei!eci şi cinci demile pe oră, &onathan în frunte, letcher ţinîndu#se precis în dreapta lui, 6enr?*al"in +ucăuş la stînga. (poi, întreaga formaţie făcu un tonou spre dreaptaperfect sincroni!aţi ...ori!ontal ...in"ers... iar ori!ontal, cu "întul care#i biciuia pe

toţi. 4i"liturile şi cîrîiturile obişnuite ale 2tolului fură tăiate brusc, parcă formaţiade pescăruşi ar fi fost un cuţit uriaş, şi opt mii de ochi de pescăruşi îi urmăreaufără să clipească. 8nul cîte unul, cei opt pescăruşi se a"întară cu putere în sus,

într#un looping complet, după care !burară +ur#împre+ur, ateri!înd încet, în12


13/16

picioare pe nisip. (poi, ca şi cum asta se întîmpla în fiecare !i, Pescăruşul&onathan începu să critice !borul. $n primul rînd , spuse el, !îmbind camstrîmb, a#ţi cam întîr!iat la alcătuirea formaţiei... 1orbele lui trecură ca unfulger prin 2tol. ;ştia erau Proscrişi0 5i s#au întors0 8na ca asta... nu s#a mai

întîmplat0Prorocirea lui letcher în legătură cu o e"entuală luptă se topi în confu!ia

2tolului. 9@, ştim cu toţii că sunt Proscrişi spuse un pescăruş mai tînăr, dar fir#ar să fie, unde#or fi în"ăţat să !boare atît de bine / u ne"oie de o oră întreagă pînă ce poruncă Bătrînilor pătrunse în 2tol= Ignoraţi#i0. Pescăruşulcare stă de "orbă cu un Proscris "a fi el însuşi Proscris.Pescăruşul care acordă atenţie unui Proscris încalcă Legea 2tolului. %in aceaclipă pescăruşii le întoarseră spatele. %ar &onathan nu părea prea impresionat.

$şi ţinu orele de !bor chiar deasupra pla+ei unde se întrunea 2fatul şi, pentruprima dată, începu să#şi silească ele"ii să !boare cît puteau mai bine. Pescăruş artin 0 strigă el în "ă!duh, 3ici că ştii să !bori încet. -u ştii nimic,

pînă nu#mi do"edeşti 0 3B9(7; 0. 4ăcutul pescăruş artin >illiam, surprinsde ieşirea instructorului, se depăşii pe sine de"enind un e'pert al !borului încet. $n bri!a abia simţită, el îşi îndoi penele şi se ridică, fără să dea din aripinici măcar o dată, de pe pla+ă pînă în nori şi înapoi. 4ot aşa Pescăruşul *harles7oland !bura peste :reat ountain >ind, la două !eci şi patru de mii depicioare, şi coborî albastru de aerul rece şi rar, uluit şi fericit, hotărît să !boareşi ai sus în !ilele următoare. Pescăruşul letcher, care îndrăgea acrobaţiaaeriană ca nimeni altul, reuşi să facă un tonou lent de şaispre!ece puncte, iar adoua !i doborî propriul record cu o tumbă triplă, cu penele aruncînd ra!e

strălucitoare spre pla+ă de unde era urmărit pe furiş, de mai multe perechi deochi. *lipă de clipă, &onathan se afla alături de fiecare dintre ele"ii săi,demonstrînd, îndemnîndu#i, dîndu#le sfaturi. 3bura cu ei prin întuneric, printrenori, prin furtună din pură plăcere, în timp ce stolul se înghesuia +alnic pepămînt. %upă ce#şi terminau programul de !bor, ele"ii se odihneau pe nisip şi,cu timpul, începură să dea tot mai mult ascultare celor spuse de &onathan.

("ea el tot felul de idei năstruşnice, pe care ei nu le puteau înţelege, dar maia"ea şi unele idei bune pe care le înţelegeau cu toţii. 4reptat, treptat, noaptea,

în +urul ele"ilor se formă un alt cerc de pescăruşi curioşi, care#i ascultau ore înşir, pe întuneric, ferindu#se să "adă sau să fie "ă!uţi unul de celălalt, dispărînd

înainte de re"ărsatul !orilor. La o lună după 7eîntoarcere, un prim Pescăruşdin 2tol trecu linia şi ceru să ia şi el lecţii de !bor. 2punînd acestea, Pescăruşul4errence LoAell de"eni dintr#o dată, o pasăre osîndită, un Proscris, dar înacelaşi timp, al optulea ele" al lui &onathan. -oaptea următoare, din 2tol sedesprinse Pescăruşul @irk a?nard care, împleticindu#se pe nisip, tîrîndu#şiaripa stîngă, se prăbuşi la picioarele lui &onathan. (+ută#mă, spuse el încet,cu o "oce de muribund. ai mult ca orice pe lumea asta "reau să !bor... 6ai atunci spuse &onathan, hai să ne ridicăm împreună, să începem %arnu "e!i / (ripa..., nu pot să mişc aripa Pescăruş a?nard, ai libertatea să fii

tu însuţi, cu ade"ărat, aici şi acum. -imic nu#ţi poate sta în cale. Este Legeaarelui Pescăruş. (de"ărata Lege . 1rei să spui că pot să !bor / $ţi spuncă eşti liber 5i pur şi simplu Pescăruşul @irk a?nard îşi desfăcu aripile, fărăefort, şi se ridică în "ă!duhul întunecat al nopţii. 2trigătul lui puternic, de la cinci

13


14/16

sute de picioare înălţime, tre!i 2tolul = Pot să !bor0 (scultaţi0 P94 2; 3B97 0 La răsăritul soarelui, aproape o mie de păsări se adunaseră lîngă ele"i,pri"indu#l cu curio!itate pe a?nard. (cum nu se mai temeau că sunt "ă!uţi.

(scultau, încercînd să#l înţeleagă pe Pescăruşul &onathan. El le "orbea desprelucruri foarte simple= că e drept ca un pescăruş să !boare, că libertatea estechiar natura fiinţei lor, ca tot ceea ce se opune libertăţii # ritual, superstiţie său

orice alt fel de obstacol # trebuie înlăturat. $nlăturat, se au!i o "oce din mulţime, chiar dacă este Legea 2tolului/ 2ingura lege ade"ărată este aceea care ne conduce spre libertate , spuse&onathan. (lta nu este . *um îţi închipui că noi o să putem !bura ca tine / se au!i o altă "oce. 4u eşti ales, în!estrat şi di"in, eşti deasupra celorlaltepăsări Pri"iţi#l pe letcher0 Pe *harles#7oland0 Pe &ud? Lee0 2unt oare şi eialeşi, în!estraţi şi di"ini / 2unt la fel ca "oi,la fel ca mine. 2ingura deosebire,dar chiar singura, este că ei au început să înţeleagă ceea ce sunt cu ade"ărat,şi au început să treacă la fapte. Ele"ii lui, cu e'cepţia lui letcher, se foiau

încurcaţi. -u#şi dădeau seama ce fel de drum străbătuseră. ulţimea se mărea în fiecare !i) "eneau să pună întrebări, să cadă în e'ta!, să#i bat+ocorească. $ntr#o dimineaţă, după lecţia de !bor rapid pentru a"ansaţi, îi spuse letcher lui&onathan= $n 2tol se spune că tu, dacă nu eşti iul arelui Pescăruş, eşti înorice ca! cu o mie de ani înaintea "remii tale . &onathan suspină. Iată la ceduce o înţelegere greşită, se gîndi el. Pentru ei eşti ori dia"ol, ori %umne!eu. 4u ce cre!i letch / 2untem oare înaintea "remii noastre / 4ăcere lungă. ă gîndesc că !borul, aşa cum îl înţelegem noi, a e'istat dintotdeauna, şi aaşteptat să fie descoperit de cine"a) nu are nici#o legătură cu timpul. Putem să

spunem că suntem înaintea comportamentului general. 3burăm altfel decîtceilalţi pescăruşi *am aşa ce"a , spuse &onathan, terminînd cu o planarelină. $n orice ca!, mult mai bună e'plicaţie decît aceea cu "remea noastră .

$ntîmplarea a"u loc peste o săptămînă. letcher tocmai demonstra tehnica!borului rapid unui grup de ele"i noi. 2e redresase dintr#un pica+ de la şaptesute de picioare înălţime, ţinînd ca o dungă cenuşie, foarte aproape de pla+ă,cînd un pui de pescăruş, la primul lui !bor, plana în calea lui, strigîndu#şimama. ("înd doar o !ecime de secundă pentru a#l e"ita, Pescăruşul letcherL?nd se i!bi, spre stînga, cu o "ite!ă de peste două sute de mile pe oră, de ofale!ă masi"ă de granit. 2tînca i se păru o uriaşă de piatră care ducea spre oaltă lume. 9 e'plo!ie de teamă, de durere, şi de întuneric, după care se tre!ipurtat la întîmplare, pe un cer foarte ciudat, uitînd, amintindu#şi, uitînd din nou)era înfricoşat, trist şi, mai ales îi părea rău, nespus de rău. (u!i o "oce, "oceape care o au!ise şi atunci cînd l#a întîlnit pentru prima oară pe &onathanLi"ingstone. letcher, să nu uităm că noi încercăm să ne depăşim limitele unacîte una, cu răbdare. Programul nostru pre"ede !borul prin stîncă ce"a maitîr!iu, nu acum. &onathan 0/ . *unoscut şi sub numele de iul areluiPescăruş îi spuse instructorul sec. *e faci aici / ale!a0 *um... eu... ammurit / Ei, letch, fii serios. :îndeşte#te, dacă#mi "orbeşti, înseamnă că n#ai

murit, nu / (i reuşit să faci altce"a= ţi#ai modificat cam brusc ni"elul deconştiinţă. (cum, alege. Poţi să rămîi aici, să în"eţi la acest ni"el # care de altfele mult mai înalt decît cel pe care l#ai părăsit # sau te poţi întoarce să lucre!i cu2tolul. *e#i drept, Bătrînii sperau să se întîmple o catastrofă, dar nu credeam14


15/16

că o să meargă chiar aşa uşor. 2igur că "reau să mă întorc la 2tol. %e#abiaam început lecţiile cu noul grup de ele"i 0 oarte bine letcher. ine minteceea ce spuneam, ca trupul nostru nu e altce"a decît gîndirea însăşi 0... letcher dădu din cap, îşi desfăcu aripile şi deschise ochii la poalele stîncii, înmi+locul 2tolului care se strînsese acolo. 9 larmă de ti"lituri şi cîrîituri se stîrnidin mulţime, cînd făcu prima mişcare. 4răieşte0 *el care a murit trăieşte 0

L#a atins cu "îrful aripii0 L#a adus la "iaţă0 iul arelui Pescăruş 0 -u0 Elneagă asta0 Este un dia"ol0 8- %I(19L0 ( "enit să distrugă 2tolul $n mulţimeerau patru mii de pescăruşi, îngro!iţi de ceea ce se întîmplase, iar strigătul %I(19L 0 trecu printre ei ca o furtună pe ocean. *u ochii strălucitori şi cuciocurile ascuţite se adunară în +urul lui ca să#l ucidă. 4e#ai simţi mai binedacă am pleca, letcher / îl întrebă &onathan. -u m#aş împotri"i prea mult... $n acea clipă se aflau la o +umătate de milă depărtare, iar ciocurilescînteietoare ale pescăruşilor se nimeriră în gol. %e ce oare spuse &onathannedumerit, cel mai greu lucru pe lume este să con"ingi o pasăre că e liberă şi

că cu puţin efort şi#o poate do"edi sieşi / %e ce oare o fi atît de greu / Bruscaschimbare de scenă îl făcea încă pe letcher să clipească. *e#ai mai făcut /*um am a+uns aici / %oar tu ai "rut să pleci din mi+locul mulţimii, nu / %a,dar cum ai... 2implu, letcher. Prin e'erciţiu. 2pre dimineaţă, 2tolul sepotolise) nu însă şi letcher. &onathan, îţi aminteşti că mi#ai spus, odată demult, că cine îşi iubeşte 2tolul îndea+uns se întoarce la el şi#l a+ută să sedesă"îrşească %a, sigur. -u înţeleg cum poţi iubi un cîrd de păsări caretocmai au încercat să te ucidă. %ar, letcher, nu asta iubeşti la ei0 -u iubeştiura şi răutatea. 4rebuie să te străduieşti să "e!i ade"ăratul pescăruş, partea

bună din fiecare. 4rebuie să#i a+uţi şi pe ei s#o "adă în ei înşişi. (sta înţeleg euprin dragoste. E gro!a" cînd înţelegi asta. $mi aduc aminte, de pildă, de untînăr pescăruş aprig, pe nume letcher L?nd. 4ocmai fusese Proscris. Era gatasă#şi distrugă întregul 2tol, începînd să#şi construiască propriul său iad cumplitpe 2tîncile $ndepărtate. 5i iată#l că, astă!i, îşi construieşte propriul său paradisşi conduce întregul 2tol într#acolo. letcher se întoarse spre instructor, cuteamă în ochi. Eu să conduc / (dică cum, eu să conduc / 4u eşti dascăl aici.%oar n#ai să pleci/ 3ău / -u cre!i că s#ar putea să mai e'iste şi alte 2tolurişi alţi letcher care să aibă mai multă ne"oie de un dascăl decît cel de faţăcare, oricum e pe drumul cel bun către lumină / Eu / &on, eu nu sunt decîtun pescăruş obişnuit, iar tu eşti... ...unicul iu al arelui Pescăruş, -u / &onathan suspina şi se uita în larg. -u mai ai ne"oie de mine. $n fiecare !itrebuie să descoperi cîte puţin din ade"ăratul, nemărginitul letcher Pescăruş.El îţi este dascăl. 4rebuie să#l înţelegi, trebuie să#i urme!i în"ăţătura. 9 clipămai tîr!iu, trupul lui &onathan se clătina în aer, pîlpîind şi de"eni transparent. -u le dă "oie să umble cu !"onuri prosteşti despre mine, să facă din mine un!eu. -e#am înţeles letch / 2unt numai un pescăruş. $mi place să !bor, nu !icnu... 2ărmane letch, să nu cre!i ce#ţi spun ochii. Ei oglindesc numaipiedicile. Pri"eşte cu

gîndul, descoperă ceea ce ştii de+a şi "ei "edea cum trebuie să !bori. Pîlpîirea înceta. Pescăruşul &onathan dispăruse în "ă!duh. -u peste mult timp, letcher se ridică cu greu şi dădu de un grup nou de ele"i, gata pentru prima lor lecţie. Pentru început, spuse el apăsat, trebuie să înţelegeţi că un pescăruş este

15


16/16

ideea nelimitată a libertăţii, imaginea arelui Pescăruş, iar întregul "ostru trupde la o aripă la alta, nu este decît gîndul "ostru însuşi. 4inerii pescăruşi îlpri"eau neîncre!ători. *e să spun, se gîndeau ei, oare asta e o regulăpentru un looping / letcher suspină şi o luă de la capăt. Bun...oarte bine, spuse el aruncîndu#le o pri"ire critică. 2ă începem cu 3borul 9ri!ontal. 5i!icînd acestea, înţelese dintr#o dată că prietenul său nu fusese cu nimic mai

di"in decît el însuşi. ără limite, &onathan/ se gîndea el. Ei atunci nu "a trecemultă "reme şi "oi apărea ca din senin pe pla+ă ta ca să#ţi arăt cîte ce"a dintehnica !borului 0.5i deşi încercă să pară în ochii lor se"er, aşa cum s#ar fi cu"enit, pescăruşulletcher îşi "ă!u dintr#odată ele"ii, pentru o clipă numai, aşa cum erau ei defapt) şi#i plăcu la nebunie ceea ce "ă!u. ără limite &onathan / îşi spuse îngînd şi !îmbi.Pornea pe calea lui spre desă"îrşire.

16

pescarusul liovingstone

Documents