piata de capital in romania
DESCRIPTION
Piata de capitalTRANSCRIPT
3
Introducere
Piața de capital reprezintă mulţimea de relaţii şi mecanisme prin care se atrag şi se
plasează fondurile disponibile din economie către agenţii economici sau entităţi publice şi
private (solicitoare de fonduri), pe termen mediu şi lung. Aceste plasamente sunt posibile prin
intermediul brokerilor, dealerilor şi al societăţilor de intermediere şi cu ajutorul emisiunii şi
tranzacţionării valorii mobiliare. Existenţa acestei pieţi este strans legată de necesităţ ile curente
de trezorerie și investiții.
Piața de capital leagă emitenții valorilor mobiliare și ai altor instrumente financiare de
investitori individuali și instituționali prin intermediul societăților de servicii financiare.
Fluxurile de capital dintre emitenți și investitori sunt puse în evidență de emisiunea ți
tranzacționarea unor instrumente specifice, de tipul valorilor mobiliare. Ca orice piață, piața de
capital poate fi definită formal ca „loc de întâlinre” a vânzătorilor și cumpărătorilor de
instrumente financiare.
Conceptul de piață de capital are însă conotații mult mai profunde, ce decurg din relațiile
de alocare a resurselor disponibile în scopul fructificării acestora și al satisfacerii cererii de
capital dintr-o economie.
Din punctul de vedere al sferei sale de cuprindere, în literatura de specialitate s-au
structurat două concepții referitoare la piața de capital: concepția anglo-saxonă și concepția
continental-europeană. În concepția anglo-saxonă, piața de capital formează împreună cu piața
monetară și cu piața asigurărilor ccea ce se numește, cu un termen atotcupinzător, piața
financiară.În acest context, piața de capital este sinonimă cu piața instrumentelor financiare care
asigură investirea capitalurilor pe termen mediu și lung. Spre deosebire de aceasta, piața
monetară realizează atragerea și plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pieței
interbancare, al pieței scontului, al pieței efectelor de comerț, al pieței certificatelor de depozit, al
pieței eurovlutelor etc.
În concepția clasică continental-europeană, piața de capital are o structură complexă, care
cuprinde piața monetară, piața ipotecară și piața financiară.
Piața monetară este piața capitalurilor pe termen scur și mediu, fiind reprezentată de piața
inetrbancară și de piața titlurilor de creanță negociabile.
4
Caracteristicile formării și dezvoltării peței de capital a României
Premisele apariției pieței de capital în România au fost create odată cu promulgarea Legii
nr.31/1990 privind societățile comerciale, care a asigurat cadrul legal necesar nașterii și
dezvoltării societăților pe acțiuni și totodată, a instituit un cadru clar pentru principalele produse
utilizate pe piața de capital: acțiunile și obligațiunile. Potrivit acestei legi, societățile comerciale
pe acțiuni au putut face apel la economiile publicului pentru înființare sau pentru majorarea
capitalului social. Astfel putem defini anul 1990 drept momentul apariției pieței primare de
capital.
Un moment important l-a constituit adoptarea Legii nr. 58/1991 a privatizării societăților
comerciale, care a relevat o dată în plus nevoia existenței unei piețe secundare. Aceasta deoarece
a introdus pe piața financiară , într-o cantitate masivă hârtii de valoare la purtător(certificate de
proprietate), care, deși nu au fost considerate valori mobiliare, au avut rolul de a familiariza
publicul cu titlurile de valoare și, nu în ultimul rând, de a demonstra necesitatea creării unui
cadru organizat pentru vânzarea-cumpărarea acestora. Mai mult decât atât a instituit primii
investitori instituționali- cele cinci fonduri ale proprietății private- care, deși hibrizi, au avut de
asemenea rolul de a familiariza populația cu instituția “investitorului de portofoliu”.1
Anul 1992 a reprezentat momentul derulării primei oferte publice de acțiuni contra
numerar din cadrul procesului de privatizare, ofertă care a fost efectuată de Agenția Națională
pentru Privatizare și Banca Română pentru Dezvoltare cu sprijinul unei societăți de consultanță
din Marea Britanie și care a avut o rezonanță deosebit de mare.
Către sfârșitul anului 1992 s-a înființat Agenția Națională pentru Tituluri de Valoare, ca
direcție în Ministerul Finanțelor. Paralel, în Banca Națională a României s-a creat Centrul de
Proiectare și Implementare a Piețelor de Capital, “embrionul” viitoarei Burse de Valori
București.
Odată cu apariția Ordonanței nr.18/1993 privind reglementarea tranzacțiilor nebursiere cu
valori mobiliare și organizarea unor instituții de intermediere, a fost înființată Agenția Valorilor
Mobiliare (AVM) pin transformarea Agenției Nașionale pentru Titluri de Valoare(ANTV).
1 Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009.
5
Această entitate constituită la vremea respectivă ca direcție generală în Ministerul de Finanțe, a
elaborat cadrul de reglementare minim necesar pentru crearea pieței de capital în România, prin
elaborarea Regulamentului privind oferta publică de vânzare de valori mobiliare și a
Regulamentului privind autorizarea societăților de intermediere de valori mobiliare și a agenților
de valori mobliare, aprobate prin Hotărârea Guvernuluinr. 788/1993. Aceasta a permis
clarificarea și completarea procedurii prevăzute de Legea nr 31/1990 de majorare a capitalului
social și mai mult decât atât a dus la creșterea numârului societăților comerciale care au făcut
ofertă publică.
În acest context a apărut o categorie importantă de operatori- intermediari autorizați ca
participanți direcți și exclusivi la incheierea operațiunilor de vânzare-cumpărare de valori
mobiliare, fapt ce a creat premisele nașterii Bursei de Valori București și mai târziu a pieței
RASDAQ.
În anul 1994 a fost adoptată Legea nr.52 privind valorile mobiliare și bursele de valori,
care a creat condiții pentru apariția de noi instituții pe piață: Comisia Națională a Valorilor
Mobiliare (CNVM), ca autoritate administrativă autonomă care raportează Parlamentului
României cu privire la activitatea de reglementare și supraveghere a pieței de capital , Bursa de
Valori București, societăți de depozitare, societăți de registru, asociații profesionale cu statut de
organisme de autoreglementare care au dus la apariția de noi piețe secundare de
tranzacționare(RASDAQ), altele decât cele bursiere etc.
Bursa de Valori București2 se reînființează, pe 1 aprilie, în baza unei decizii a Comisiei
Naționale a Valorilor mobiliare ca instituție de interes public cu personalitate juridică ce își
desfășoară activitatea pe principiul autofinanțării. Această zi va rămâne ca un moment de
referință pentru dezvoltarea pieței de capital din România, inaugurarea oficială a Bursei de
Valori București având loc pe 23 iunie 1995.
2 Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009.
6
Primul an real de activitate al Bursei de Valori București a fost, de fapt, anul 1996. Tot în
acest an se înființează piața extrabursieră RASDAQ, care a creat un cadru organizat, transparent
și accesibil pentru tranzacționarea acțiunilor celor aproximativ 5700 de societăți privatizate.
RASDAQ este rezultatul direct al cooperării româno-americane pentru orientarea către sectorul
privat a instituțiilor pieței de capital. În anul 1997 a fost înființată la Sibiu Bursa Monetar-
Financiară de Mărfuri(BMFMS), specializată în tranzacționarea instrumentelor financiare
derivate
Anul 1997 a reprezentat un an al performanței pieței de capital, Bursa de Valori București
cunoscând un salt semnificativ în dezvoltarea ei. În septembrie 1997 a fost lansat primul indice,
BET, care a funcționat ca un „barometru” al activității pe piața bursieră, indicele apărând ca
urmare a necesității unui instrument sintetic de cuantificare a performanțelor activității pieței
bursiere. Luna aprilie a anului 1998 este marcată de lansarea celui de-al doilea indice al Bursei
de Valori București, BET-C, indice care urmărește evoluția prețului tuturor valorilor mobiliare
înscrise la cota Bursei de Valori București și care, alături de indicele BET, conturează o imagine
completă asupra evoluției de ansamblu a pieței.
Momentul crucial al anului 1999 este reprezentat de implementarea noului sistem de
tranzacționare al Bursei, HORIZON. Bursa de Valori București încheie acorduri de cooperare cu
Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange și London Stock Exchange, acestea deschizând
noi posibilități de încadrare a pieței românești în tendințele de globalizare și cooperare regională.
Tot în acest an, Bursa a devenit membru al Asociației Depozitarelor și Caselor de Compensare3
din Centrul și Estul Europei și a participat activ la Proiectul de Cooperare Regională din Zona
Sud-Est Europeană.
La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori București a lansat primul indice sectorial, BET-FI,
care reflectă tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate în cadrul
Bursei. În anul 2001 au fost listate la Bursă acțiunile a două mari societăți, Banca Română pentru
Dezvoltare – Groupe Societe Generale și Societatea Națională a Petrolului Petrom, lucru ce a dus
la creșteri spectaculoase ale capitalizării și volumului tranzacțiilor la Bursă. Capitalizarea
bursieră a depășit pragul de un miliard de dolari, reprezentând 3,34% din PIB-ul anului 2001, iar
indicii bursieri au urmat tendința generală de creștere, indicele BET apreciindu-se cu peste
38,6% pe parcursul anului.
3 Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009
7
Cei trei indici calculați de Bursa de Valori București au atins niveluri maxime istorice în
anul 2002, considerat unul dintre cei mai performanți ani din istoria sa. Bursa a înregistrat în
acest an cea mai mare creștere dintre primele 57 de burse de valori din lume. În luna octombrie
2002, s-a semnat Acordul de Cooperare cu Borsa Italiana, iar în noiembrie a devenit membru
corespondent al Adunării Generale a Federației Europene a Burselor de Valori.
În 2003, Bursa de Valori București a devenit membru al Federației Euro-Asiatice a
Burselor de Valori. Tot în acest an, s-a listat și tranzacționat prima emisiune de obligațiuni
corporatiste. Capitalizarea totală a Bursei de Valori București s-a apropiat, la sfârșitul anului
2004, de pragul de 12 miliarde de dolari, care reprezenta peste 17% din PIB, diminuându-se
decalajul față de piețele bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale și de Est. Aceasta s-a
datorat faptului că tot mai multe companii au ales să-și finanțeze proiectele dezvoltare prin noi
emisiuni de valori mobiliare4.
Începând cu anul 2005, investitorii au avut posibilitatea să tranzacționeze la Bursa de
Valori București drepturile de preferință atașate acțiunilor nou emise cu prilejul majorărilor de
capital social, ca urmare a fuziunii prin absorbție a Bursei Electronice RASDAQ de către Bursa
de Valori București la data de 30 noiembrie 2005. Acest an a însemnat, totodată, o nouă
recunoaștere internațională a Bursei, prin lansarea, în comun cu Bursa din Viena, a indicelui
ROTX, construit în conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrală.
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a autorizat, în prima parte a anului 2006, Bursa
de Valori București ca operator de piață cu scopul de a crește încrederea investitorilor și a
companiilor emitente în mecanismele pieței de capital. Tot în acest an, Bursa de Valori București
a fost admisă ca membru cu drepturi depline al Federation of European Securities Exchanges,
reprezentând o recunoaștere a progreselor înregistrate în ultimii ani de piața de capital din
România. Pentru Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu, anul 2006 a reprezentat un
maxim istoric, caracterizat de o mare lichiditate, cu un volum ascendent al tranzacțiilor.
În condițiile aderării României la Uniunea Europeană în 2007, investitorii străini au
devenit mult mai prezenți pe piața bursieră românească și și-au crescut semnificativ ponderea pe
care o dețineau în rulajul total al pieței din anii trecuți. Bursa de Valori București a reușit să-și
diversifice gama de instrumente financiare oferite, astfel că, în septembrie 2007, a fost lansată
piața la termen cu primele instrumente derivate: contractele futures pe indicii BET și BET-FI.
4 Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009
8
Anul 2008 a fost unul dintre cei mai dificili ani pe piața de capital din România5.
Capitalizarea bursieră a scăzut semnificativ față de anul anterior, valoarea tranzacțiilor a fost
extrem de redusă pe parcursul anului. Indicele de referință al pieței, BET, a scăzut cu 70% sub
valoarea de start a lunii ianuarie. La 1 iulie 2008, Bursa de Valori București a lansat doi noi
indici, BET-XT și BET-NG, scopul acestora fiind de a reflecta mișcarea în piață a prețurilor
celor mai lichide 25 de companii, respectiv a prețurilor companiilor al căror domeniu de
activitate principal este asociat sectorului economic, de energie și utilitățile aferente acestuia.6
Anul bursier 2009 ar putea fi numit „anul instrumentelor financiare cu venit fix”.
Sursa: www.bvb.ro
Valoarea totală a tranzacțiilor cu obligațiuni în 2009 a fost de aproape cinci ori mai mare
decât valoarea tranzacțiilor cu obligațiuni din anul 2008, situându-se chiar și peste nivelul maxim
de lichiditate care fusese atins în anul 2006. Acest fapt este o consecință a riscurilor de investire
pe piața de capital care rămân mai ridicate decât în anii trecuți, continuând tendința de
reorientare a investitorilor spre active mai sigure.
5 www.bvb.ro 6 www.bvb.ro
9
Numãrul total al tranzacțiilor cu obligațiuni s-a apropiat în anul 2009 de pragul de 1.000
de operațiuni, în condițiile în care rulajul pe piața obligatarã a înregistrat la BVB un record
absolut: peste 300 milioane EUR. Acest nivel este de aproape cinci ori mai mare decât valoarea
tranzacțiilor cu obligațiuni din anul anterior și se situeazã chiar și peste nivelul maxim de
lichiditate care fusese atins în anul 2006. Structura tranzacțiilor cu obligațiuni diferã însã
semnificativ fațã de cea din anul 2006, atunci când preponderente au fost tranzacțiile rezultate în
urma ofertelor publice primare de vânzare.
În anul 2009, tranzacțiile bursiere secundare cu obligațiuni au dominat piața și au avut ca
principal motor tranzacțiile cu titluri de stat. În 2010, s-a păstrat tendința de creștere a pieței
instrumentelor financiare cu venit fix.
În anul 2011, piața românească de capital a fost marcată de evoluția piețelor financiare europene și
internaționale, astfel că indicele BET a închis anul 2011 cu 18% sub valoarea de start, indicele sectorial
BET-NG a scăzut cu 21%, în timp ce BET-FI a închis anul cu 12% sub valoarea de la finalul anului
2010. Un eveniment important l-a constituit listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori București,
la 25 ianuarie 2011. Piața de capital a înregistrat un an de scădere în 2011, după stagnarea din 2010 și
revenirile parțiale din 2009. Evoluția indicelui principal al Bursei de Valori București (BET) in ultimii
cinci ani este prezentată în continuare:7
Evolutia BET in anul 2011
Sursa: Puls Capital
7 www.capital.ro
10
Astfel, indicele BET (calculat pe baza celor mai importante zece acţiuni listate pe piaţa reglementată a
BVB) a încheiat anul 2011 cu o scădere de 17,7%, acesta fiind cel de-al treilea an complet de scădere din istoria
indicelui (după -50,2% in 1998 şi -70,5% în 2008).
Evoluţia acţiunilor listate pe piaţa reglementată a BVB a înregistrat două etape distincte în 2011. La fel
ca în anul precedent, primul trimestru a adus creşteri uşoare pentru indice, acesta acumulând +12,5% între 31
decembrie 2010 şi 31 martie 2011. Ulterior, însă, indicele a demarat o etapă de scădere, care a continuat până la
sfarşit de an.Randamentul cumulat al indicelui BET în ultimii patru ani (2008- 2010), de la momentul începerii
crizei, rămane -55,9.
Și în anul 2012 piața de capital din România a continuat perioada de stagnare demarată în 2010.
Evoluția indicelui principal al Bursei de Valori București, BET, este prezentată în următorul grafic:
Evoluția indicelui BET în perioada 2007-2012
Sursa: Rapoarte anuale ale Bursei de Valori București
Indicele BET, calculat pe baza celor mai importante zece acțiuni listate pe piața
reglementată a Bursei de Valori București, a încheiat anul 2012 cu o creștere moderată de 18,7%,
cel mai bun randament anual din 2009.8
8 www.bvb.ro
11
La fel ca în ultimii doi ani, acțiunile listate pe piața reglementată a Bursei de Valori
București au înregistrat mai multe etape distincte în 2012. Primul trimestru a adus creșteri pentru
BET, acesta acumulând +23,9% între 31.12.2011 și 31.03.2012. În trimestrul II, indicele a
pierdut aproape întreaga creștere, randamentul pe primele șase luni fiind de +4,4%. A doua
jumătate a anului a adus creșteri ușoare, care s-au accelerat în luna decembrie.
12
Bursa de Valori București
1.ISTORIC
Bursa de Valori Bucureşti este principalul operator bursier care funcționează în România,
fiind înființată în anul 1995 și continuând tradiția Bursei bucureștene care și-a început activitatea
la 1 decembrie 1882.
Înființarea Bursei românești a avut loc în anul 1881, prin decret regal, în urma adoptării
"Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb și mijlocitorilor de mărfuri". Activitatea
instituției a debutat însa abia peste un an, în decembrie 1882, în clădirea Camerei de Comerț.9
Evoluția pieței de capital românești a urmărit fidel evoluția economiei în ansamblul său,
cunoscând perioade de dezvoltare susținută înainte de criza economică din 1929-1933 și în
perioada dintre criză și cel de-al doilea Război Mondial. Instaurarea comunismului a însemnat și
dispariția, pentru circa cincizeci de ani, a Bursei de Valori București, reînființată de-abia în anul
1995, printr-o decizie a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, după ce anterior fusese
concepută Legea Nr. 5/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori. Reînceperea
activității bursiere în România a avut loc pe data de 20 noiembrie 1995.
2. EVOLUȚII ÎN ACTIVITATEA BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI
De la reînființare și până în prezent, activitatea bursei de valori a înregistrat progrese
importante în direcția convergenței către standardele europene și international. Dacă initial,
bursa a reprezentat o piață a acțiunilor, în prezent se tranzacționează și obligațiuni emise atât
de autorități publice locale, cât și de societăți comerciale, titluri de stat, precum și contracte la
termen.
9 Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009
13
Bursa de Valori, la înființare, a avut statut de instituție de interes public și a funcționat sub
forma unei piețe de licitație, care respectă principiul unicității prețului, ca punct de echilibru
între cererea și oferta cumulată, la un moment dat, pe baza ordinelor înregistrate pe acceași
valoare mobiliară înscrisă la cota bursei. În baza Legii nr.297/2004 privind piața de capital,
bursa și-a modificat statutul juridic prin transformare în societate pe acțiuni. 10
În prezent, Bursa de Valori București este o piață reglementată în accepția directivelor
Uniunii Europene, fiind administrate de operatorul de piață SC BVB SA. Piața reglementată
reprezintă acel sistem de tranzacționare a instrumentelor financiare care funcționează in mod
regulat și operează în mod ordonat, la care accesul este dechis instrumentelor financiare
aparținând emitenților care îndeplinesc cel puțin următoarele cerințe: societatea emitentă să
fie înființată, să aibă o capitalizare anticipată de cel puțin echivalentul în lei a un milion de
euro, să fi funcționat în ultimii trei ani anteriorii solicitării de admitere la tranzacționare și să
fi întocmit situații financiare pentru aceeași perioadă, în conformitate cu prevederile legale.
De asemenea, pentru ca acțiunile unei societăți comerciale să fie admise la tranzacționare pe
o piață reglementată, trebuie să existe un număr suficient de acțiuni distribuit publicului(cel
puțin 25%) din capitalul subscris. Referitor la această cerință, autoritatea pieței poate acorda
derogări dacă funcționarea pieței poate fi asigurată și cu un număr mai redus de acțiuni.
Bursa de Valori București dispune de un sistem de tranzacționare performant și
compatibil cu cel al burselor din țările dezvoltate, ceea ce a permis creșterea numărului de
investitori, diversificarea instrumentelor tranzacționate și a tipurilor de operațiuni, precum și
atragerea unor noi emitenți cu potențial de dezvoltare pe termen mediu și lung.
10
Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009
14
În figura următoare este ilustrată evoluția capitalizării bursiere care, în anul 2007 a
înregistrat cea mai mare creștere pe fondul creșterii cursului acțiunilor și al sporirii volumului
de tranzacționare :
Sursa: www. intercapital.ro
Valoarea tranzacţiilor pe pieţele la vedere administrate de B.V.B., la finele anului 2011,
a fost de 9,93 miliarde lei, respectiv 2,34 miliarde euro, faţă de 6,21 milarde lei, respectiv 1,48
miliarde euro înregistrate la sfârşitul anului precedent.11
De asemenea, valoarea instrumentelor financiare derivate tranzacţionate la B.V.B. în anul
2011 a fost de 103,01 milioane lei, în uşoară scădere cu 3,78% faţă de valoarea tranzacţionată în
2010. Pe fondul creşterii aversiunii faţă de risc a investitorilor, investiţiile în plasamentele
colective care au la bază principiul diversificării şi reducerii riscului, au înregistrat o evoluţie
pozitivă în ultimii trei ani, anul 2011 consemnând ceea mai mare valoare a activelor nete aflate
în administrarea organismelor de plasament colectiv. Comparativ cu anul precedent, valoarea
activului net aflat în administrarea organismelor de plasament colectiv a crescut de la 5,48
miliarde lei în 2010 la 6,78 miliarde lei în anul 2011.
11 www. kmarket.ro
15
Pe fondul creşterii aversiunii faţă de risc a investitorilor, investiţiile în plasamentele
colective care au la bază principiul diversificării şi reducerii riscului, au înregistrat o evoluţie
pozitivă în ultimii trei ani, anul 2011 consemnând ceea mai mare valoare a activelor nete aflate
în administrarea organismelor de plasament colectiv. Comparativ cu anul precedent, valoarea
activului net aflat în administrarea organismelor de plasament colectiv a crescut de la 5,48
miliarde lei în 2010 la 6,78 miliarde lei în anul 2011.
3.INDICII BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI
Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)
Indicele BET a fost creat, în primul rând, în scopul reflectǎrii tendinţei de ansamblu a
preţurilor corespunzǎtoare celor mai lichide şi active 10 societǎţi tranzacţionate în cadrul BVB.
Aceste societǎti sunt selectate exclusiv din cadrul societǎţilor listate la Categoria I a Bursei de
Valori Bucureşti, aplicându-se totodatǎ şi criteriul diversificǎrii activitǎții societǎţilor respective.
Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate
pentru tranzacţionarea instrumentelor derivate pe indici (index opus şi contracte futures) pentru a
asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori. Proiectul BVB de creare a indicelui
BET a beneficiat de asistenţa acordatǎ de Institutul Austriac de Studii Avansate. Indicele BET
este calculat ca o medie ponderată cu capitalizarea preţurilor celor mai 10 lichide acţ iuni cotate
la Bursa de Valori Bucureşti. Mărimea indicelui din fiecare zi este raportată la mărimea indicelui
corespunzătoare din data de referinţă.12
Indicele BET - C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICE COMPOZIT)
Indicele compozit BET-C, lansat în mai 1998, s-a născut ca un răspuns dat necesităţii
unei reprezentări complete a evoluţiei preţurilor tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.
Necesitatea creǎrii acestui indice compozit a fost impusǎ şi de creşterea numǎrului de societǎţi
listate la BVB.
BET-C, un indice din generaţia a doua, foloseşte formula mediei preţurilor medii ale
acţiunilor, ponderată cu capitalizarea bursieră. Portofoliul indicelui conţine toate titlurile listate,
iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi după formarea preţului de piaţă. Continuitatea şi
comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corecţie, care este însăşi
valoarea indicelui în ziua anterioară modificării compoziţiei costului indicelui.
12 www.kmarket.ro
16
Indicele BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICE SECTORIAL
PENTRU FONDURI DE INVESTIŢII)
Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000. BET-FI
reflectǎ tendinţa de ansamblu a preţurilor fondurilor de investiţii tranzacţ ionate în cadrul Bursei
de Valori Bucureşti.Metoda de calcul este identicǎ cu cea aplicatǎ pentru indicii BET şi BET-C.
Factorul de ponderare pentru un simbol inclus în indicele BET-FI este numǎrul de acţiuni al
simbolului respectiv.Singura regulǎ privind includerea unui fond de investiţii în indicele BET-FI
este ca acesta sǎ fie listat la BVB. Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea
factorilor de ponderare şi modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecţie
(regulǎ similarǎ cu cea utilizatǎ pentru indicii BET şi BET-C).13
Evoluția indicilor BET, BET-C și BET-FI în anul 2012
Sursa: Raport anual al Bursei de Valori București, 2012
După cum se observă la jumătatra anului 2012 toți cei trei indici înregistrează o scădere de până la -5 %, urmînd ca
la finele anului să înregistreze o creștere de pînă la 30 %.14
13 www.kmarket.ro 14 www.bvb.ro
18
Piața RASDAQ
Apărută pe 26 octombrie 1996, bursa electronică de valori mobiliare de la Bucureşti purta
numele de RASDAQ - Romanian Association of Securities Dealers Automated Quoatation
(system), o adaptare după numele bursei din New York, NASDAQ -National Association of
Securities Dealers Automated Quotation (system).
Piața RASDAQ reprezintă un sistem electronic de tranzacționare a valorilor mobiliare,
reglementat și controlat de A.N.S.V.M.(Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare) ,
bazat pe concurenţa dintre diverşi formatori de piaţă RASDAQ (piaţă organizată extrabursieră)
asigură tranzacţionarea acţiunilor distribuite în urma Programului de Privatizare în Masă,
neînscrise la cota Bursei de Valori Bucureşti. Pe RASDAQ (Romanian Association of Securities
Dealers Automated Quotations), sunt tranzacţionate valorile mobiliare neincluse la Cota Bursei
de Valori. Prima zi de tranzacţionare pe piaţa Rasdaq a fost 1 noiembrie 1996, când s-au
tranzacţionat acţiunile a 3 societăţi.15
Acţiunile listate pe această piaţă sunt rezultate în urma procesului de privatizare în
masă, ce a dus la o creştere explozivă a numărului de societăţi tranzacţionate (în prezent în jur de
câteva mii). Desigur, datorită condiţiilor specifice pieţei româneşti, numai un numar redus al
acestora (de ordinul sutelor) se tranzacţionează regulat şi au o piaţă ordonată a valorilor
mobiliare. În ultimii ani au existat şi începuturi timide de listare pe Rasdaq a unor societăţi
private înfiinţate după 1989.
După ce a funcţionat ca entitate singulară timp de aproape 10 ani, pe 1 decembrie 2005 s-
a consemnat fuziunea cu Bursa De Valori Bucuresti, ceea ce a determinat o evoluţie pozitivă a
pieţei de capital din România. În
august 1998, Rasdaq a lansat un sistem propriu de indici cu caracteristică bursieră care avea
următoarele componente:
Indicele RASDAQ Compozit, care include în calculaţie toate societăţile listate pe piaţa
RASDAQ;
Indicele RASDAQ 50, prin intermediul căruia se reflectă activitatea societăţilor cu o
pondere majoră în trendul pieţei;
Un subsistem de indici cu ajutorul cărora se delimitează evoluţiile societăţilor grupate în
funcţie de apartenenţa la un anumit sector de activitate economică principală;
Un subsistem de indici care grupează societăţile listate în funcţie de capitalul social;
Un subsistem de indici care grupează societăţile listate din punct de vedere al localizării
geografice.
15
Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009
19
În 2002, Rasdaq s-a reorganizat sub forma unei societăţi pe acţiuni ce purta numele
de Bursa Electronică Rasdaq (B.E.R.). În acel moment, clienţii săi au fost clasificaţi în trei
categorii: categoria I, categoria II, şi categoria de bază. Datorită introducerii unui Regulament de
Transparenţă şi Integritate, aproximativ 200 de societăţi ce nu îndeplineau standardele de acces
au fost delistate. Totodată, au fost introduşi şi indicii RAQ-I şi RAQ-II ce reflectă evoluţia
preţurilor pentru titlurile negociate la cele două categorii.
Anul 2008 a consemnat transformarea pieţei Rasdaq într-un sistem alternativ de
tranzacţionare, în vederea alinierii la cerinţele Uniunii Europene. În acest sens, a fost
constituit Sistemul Alternativ de Tranzacţionare (A.T.S.). Acesta pune la dispoziţia investitorilor
un cadru organizat şi transparent pentru tranzacţionarea acţiunilor care aparţin emitenţilor listati
pe piaţa Rasdaq.16
Evoluția indicelui RASDAQ și a capitalizării pieței
Sursa: www.kmarket.ro
După cum se obervă în perioada 2000-2012 indicele RASDAQ a înregistrat o creștere în
anul 2007 de 1.27 miliarde euro, urmând ca în anul 2012 să înregistreze o scădere, ajungand la
0.05 mld euro.
16
www.kmarket.ro
20
Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu
Bursa Monetar – Financiară şi de Mărfuri Sibiu este singura instituţie din România
unde se pot tranzacţiona instrumente financiare derivate şi anume contractele futures pe
acţiuni şi opţiunile pe contractele futures.17
Cu o experienţă de 9 ani în domeniu, BMFMS a
ajuns la ora actuală o instituţie de forţă în cadrul pieţei de capital, ascensiunea sa dând măsura
reuşitei misiunii pe care bursa sibiană şi-a propus-o înca din prima zi de activitate în acest
domeniu. Aducând în prim planul mediului de afaceri o noutate absolută pentru România,
BMFMS şi-a trasat ca obiectiv major dezvoltarea acestuia şi ridicarea lui la standardele
occidentale, modelul preferat fiind cel american. Implicit, odată cu stabilirea acestei misiuni,
au fost determinate alte obiective de maximă importanţă, printre care implementarea în
peisajul bursier a unor noi modalităţi de investiţii care să diversifice şansele de câştig,
strategiile, şi de ce nu, să ducă la înmulţirea “jucătorilor” din ringurile bursiere. Treptat, aceste
obiective s-au transformat în certitudini, în reuşite. Prin urmare, de la an la an, bursa sibiană s-a
“cățărat” în topul instituțiilor financiare de renume, ajungând în vârf. Acestea sunt coordonatele
pe care se înscrie și acum activitatea bursieră de la Sibiu, celor două calități alăturându-li-se și
experiența acumulată. În prezent BMFMS își orientează eforturile spre păstrarea climatului de
performanță spre creșterea impactului a tot ceea ce înseamnă futures și options în rândul unor
categorii diverse, de la companii mari, până la firme de dimensiuni medii sau mici, dar și în
rândul populației, indifferent de mediul de proveniență.
17
www.cciasb.ro
21
Volumul de contracte futures tranzacţionate în perioada 2011-2012
Ponderile de tipuri de contracte tranzacţionate în anul 2012
Sursa: www.sibex.ro
22
Comparativ cu anul precedent se observă o scădere a numărului de instrumente
tranzacţionate - de la 22 la 20.
De asemenea, se observă o scădere consistentă a rulajelor pe contracte având ca
active suport produse locale de tipul acţiunilor sau perechea Eur/Ron, acestea ajungând
să deţină în 2012 o cotă de piaţă de doar 4.8% comparativ cu 32% în anul 2011.
23
Concluzii
Însemnătatea pieţei de capital într-o economie de piaţă este demnă de luat în vedere
aceasta reprezentând o componentă importantă a economiei moderne, existenţa sa exprimând
gradul de dezvoltare şi mai ales, de libertate a acesteia menită să asigure întâlnirea cererii cu
oferta de instrumente financiare.
Buna funcţionare a pieţei de capital este esenţială în economia contemporană pentru a se
realiza un transfer eficient de resurse băneşti de la cei ce dispun de capital către cei ce au nevoie
de capital şi care reuşesc plasarea profitabilă a acestuia. De aici rezultă că piaţa de capital este un
factor decisiv de influenţă în ceea ce priveşte calitatea deciziilor de investiţii, fondurile de acţiuni
fiind atrase de către emitenţii de acţiuni/obligaţiuni, în vederea unor proiecte de investiţii.
Piaţa de capital prezintă interes şi datorită faptului că poate exercita control asupra unor societăţi
prin achiziţii semnificative de acţiuni sau obţinerea unor câştiguri pe termen scurt prin specularea
modificărilor de curs ale valorilor mobiliare. Colectarea capitalurilor temporare disponibile la
nivelul economiei, alături de realocarea celor insuficient sau ineficient utilizate la un moment dat
şi chiar favorizarea unor restructurări sectoriale, scot în evidenţă locul ocupat de piaţa de capital
în contextul economiei multor ţări, fie acestea dezvoltate sau în curs de dezvoltare.
24
Bibliografie
Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009
www.bvb.ro
www.capital.ro
www.cciasb.ro
www.kmarket.ro
www.sibex.ro