plan de acţiune al Şcolii ( p.a.s. ) 2019 - 2023 liceul ...ltin.ro/resources/documente/pas...
TRANSCRIPT
1
Avizat în ședința Consiliului Profesoral din: 19.12.2019
Aprobat în şedinţa Consiliului de Administraţie din: 11.12.2019
Plan de Acţiune al Şcolii
( P.A.S. )
2019 - 2023
Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus
Colectivul de elaborare:
- prof. Angelo Cătălin Bărbuţă – director
- prof. Florin Constantin Gheorghiţă – director adjunct
- prof. Chira Gheorghe – director adjunct
- prof. Ana Maria Muntean
- prof. Petrică Galan
- prof. Vasile Schipor
- prof. Vasile Bălici
Colaboratori:
- Primăria oraşului Vicovu de Sus
- S.C. Marelbo S.R.L. Vicovu de Sus
- S.C. Ramodel Vicovu de Sus
- S.C. Epaflex Vicovu de Sus
- S.C. Icosil SRL Vicovu de Sus
Inspector Şcolar General,
Prof. Gabriela Mihai
VICOVU DE SUS
1
CUPRINS
Partea I .............................................................................................................................................. 2
I.1. ISTORIC .................................................................................................................................. 2
I.2. MISIUNEA ŞCOLII ................................................................................................................ 6
I.3. VIZIUNEA ŞCOLII ................................................................................................................ 7
I.4. PROFILUL ŞCOLII ................................................................................................................ 7
I.5. ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN ANUL ŞCOLAR 2018– 2019 ...... 8
I.6. ACTIVITATEA DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE DIDACTICĂ ............................ 15
I.7. EVOLUŢII ............................................................................................................................. 17
PARTEA a II-a .................................................................................................................................. 1
II.1. Contextul european ................................................................................................................ 1
II. 2. Contextul naţional ................................................................................................................. 2
II.3. Contextul regional .................................................................................................................. 5
II.4. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI ............................................................................. 6
II.4.1 INDICATORI DE INTRARE ................................................................................................. 9
II.4.2 INDICATORI DE PROCES ................................................................................................. 10
II.4.3 SERVICIILE DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE. OPŢIUNILE ELEVILOR................. 12
II.4.4 INDICATORI DE IEŞIRE .................................................................................................... 12
II.5 RATA DE SUCCES .................................................................................................................. 16
II.6. INDICATORI DE IMPACT ................................................................................................... 16
II.7. OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢUL SUCEAVA ....................................................... 17
II. 8. ANALIZA MEDIULUI INTERN ....................................................................................... 26
II.8.1. RESURSE UMANE ....................................................................................................... 28
II.8.2. PARTENERIATE SI COLABORARE ........................................................................ 30
II.8.3. CALENDARUL ANUAL AL ACTIVITATILOR EDUCATIVE ŞCOLARE ŞI
EXTRAŞCOLARE ................................................................................................................... 30
II.8.4 REZULTATELE PROCESELOR DE AUTOEVALUARE ......................................... 33
III. PLANUL OPERAŢIONAL ...................................................................................................... 37
IV. ANEXE ...................................................................................................................................... 51
CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE ............................................................... 51
SPAȚIILE ȘCOLARE ................................................................................................................. 53
OFERTA EDUCAȚIONALĂ ...................................................................................................... 55
ORGANIGRAMA LICEULUI TEHNOLOGIC „ION NISTOR” ............................................. 58
2
PARTEA I
CONTEXT
I.1. ISTORIC
Informații despre începuturile școlii de la Vicovu de Sus, sunt scrise în limba germană, de
învățătorul Ion Moldovan, care relatează modul în care a fost înființată prima școală în Vicov de Sus,
sub denumirea ,,Trivialschule”,în casa particulară a zidarului Ion Romancziuk. Primul învățător al școlii
a fost Ion Talpariu, numit de la Cernăuți. Școala a fost apoi mutată în casa particulară a morarului Karl
Postotny, iar învățător era Țurcan.
În perioada 1856-1857 copiii vicovenilor învață carte în casa pădurarului Brazza, sub îndrumarea
învățătorului Gregor Grigorovici. Școala era subordonată Consistorului ortodox, iar dintr-o statistică
școlară austriacă redactată în 1865, aflăm că în Vicov de Sus erau 4268 locuitori ortodocși, iar 42 elevi
frecventau școala condusă de Grigovici până în 1881 la pensionarea sa.
Una din problemele cele mai grave era frecvența foarte slabă a școlilor triviale ortodoxe. După
cum reiese din statistica prezentată mai sus, din cele 89 școli triviale din Bucovina, numai la 21 de școli
erau mai mult de 40 de copii școlarizați, dar în majoritatea școlilor învățau mai puțin de 20 de copii.
Un exemplu, Cuciurul Mare, cel mai mare sat din Bucovina, care avea două parohii ortodoxe cu
6439 de crendicioși, aveau doar șapte copii școlarizați. Din aceste informați putem trage concluzia că
dascălii, slujitori ai educației românești au căutat și găsit cele mai potrivite strategii, să atragă copii
vicovenilor către școală.
În 1856 din fondurile comunei,este cumpărată o suprafață de 22 prăjini, de la dascălul bisericii
Constantin Nistor, pentru construcția unei noi școli. Acest teren a costat comunitatea locală 80 de
guldeni.
La 14 mai 1869 a fost promulgată ,,Legea instrucției publice imperiale” prin care școala de la
Vicovu de Sus este transformată în școala primară co o singură clasă. Articolul 2 al legii stipula ca
,,Orice școală primară, la înființarea căreia contribuie, în totalitate sau parțial statul, provincia sau
comuna, este o instituție publică, deschisă copiilor fără deosebire de confesiune”
În perioada 1856-1899 la Vicovu de Sus au predat patru învățători:Grigore Grigorovici 1869-15
iulie 1881; Ion Moldovan 1881-1883; Samuel Maghiar 1883-1890; Alexander Donik 1890-1891.
În februarie 1891, învățătorul Ion Moldovan devine directorul școli, care începând din anul 1899
devine școală primară cu patru clase. Sub conducerea directorului Ion Moldovan, a fost cumpărat locul
cârciumii din fondul bisericii cu nr.154 pe data de 20 mai 1898. Ca vânzător din partea Bisericii a fost
numit Rudolf Strobal, iar din partea comunei Vicovu de Sus în calitate de cumpărător a fost numit
primarul Gavril al lui Ilie Dănila,Toader al lui Ilie Dabîca și directorul școlii Ion Moldovan.
3
Locul cumpărat cuprindea:grădina, locul de construcție și piața de nutreț din partea de est a
cârciumei cu o suprafață de 75 prăjini, cârciuma și pivnița cârciumi, șura care se afla în mijlocul curții
cârciumii și care după cumpărare a fost dărâmată. Pe terenul cumpărat s-a clădit școala,care a fost
inaugurată la 2 decembrie 1899, când și-a început activitatea. Conform hotărârii din 31 august 1899, a
fost numit învățător al clasei I, Ion Moldovan.
În accelași an funcționa în estul comunei și o ,,filială” a școlii coordonată de către școala din
centru. La ,,filială” au predat Mihai Vicol și soția acestuia Ecaterina. La școala din centru cursurile se
țineau dimineața și după-masă, iar la filială numai după masă.
La 7 decembrie 1907, școala a primit vizita mitropolitului Bucovinei și Dalmației, Vladimir
Repta. Despre activitatea școlară propriu-zisă nu s-a consemnat nimic în cronică, decât că la sfârșitul
anilor școlari s-au organizat festivități școlare și bisericești. În anul școlar 1907-1908 localul școlii este
închis din cauza tifosului.
Începând din anul 1911, informațile din cronică sunt scrise în limba română de către învățătorul
Atanasie Dabâca care prezintă o situație asemănătoare cu informațiile din limba germană cu privire la
dezvoltarea învățământului în Vicovu de Sus.
Din cronică se desprinde grija conducerii școlii pentru educarea copiilor în spirit religios, iar
printre obiectele de studiu figurează la loc de cinste „religia”. Între anii 1914-1915 cursurile școlare sunt
întrerupte din cauza războiului, iar printr-un ordin al Consilului Școlar Distructual Rădăuți
,,învățământul public se amână pe timp nedeterminat”. În 1916 Vicovu de Sus este ocupat de ruși,
clădirea școlii este transformată în cazarmă, iar biblioteca este distrusă.
În perioada interbelică activitatea culturală a învățătorilor și elevilor este prezentată în termeni
elogioși, punându-se accent pe serbările școlare desfășurate cu ocazia sărbătorilor naționale, elevii
recitând poezii patriotice, cântă cântece frumoase și se joacă chiar două piese teatrale: ,,Unirea” și ,,Două
bilete la loterie”. Situația se agravează în timpul crizei economice 1929 când salarile învățătorilor nu se
plătesc cu lunile.
În anul școlar 1933/1934, învățătorul Toader Fedoriac este noul director al școlii, care prin
activitatea sa contribuie la dezvoltarea educației; se redeschide cursul pentru adulți (înființat în 1923)
frecventat de 133 persoane, este amenajat un parc școlar și se înființează o cooperativă școlară cu numele
,,Albine”.
Școala a pus bazele unei cantine școlare pentru ajutarea copiilor sărăci, iar din inițiativa
directorului Toader Fedoriac, se înființează o farmacie școlară dotată cu medicamente și mijloace de
prim ajutor.
Între anii 1935-1943, școala cunoaște o dezvoltare din ce în ce mai accentuată. Numărul claselor
ajunge la 9, iar colectivul cadrelor didactice este format din 12 învățători.
4
În perioada 1943-1945 Școala își întrerupe cursurile din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.
Cursurile școlii au fost reluate în 1945, iar reforma învățământului din anul 1948 aduce importante
schimbări în învățământ. Începând de acum școala se va dezvolta după principiile educației comuniste.
În perioada 1951-1962 școala a fost condusă de învățăturii Mimor Aurel, Mandache Gheorghe,
Breabăn Iancu, Grigore Petru, Breabăn Aspazia.În acest interval de timp numărul elevilor a crescut
ajungând la 370, iar numărul claselor a ajuns la 20. A fost asigurată alfabetizarea unui număr de 150 de
tineri până la vârsta de 21 ani și peste 400 de maturi care nu știau să scrie și să citească. Datorită
numărului în continuă creștere a elevilor, era necesară crearea unui spațiu corespunzător pentru buna
desfășurare a învățământului. În acest scop au fost închiriate trei case particulare unde funcționau clasele
I-IV, la Irina Calancea , Schipor Raveca din Plai, și în clădirea ocolului silvic, aflată în apropierea
Căminului cultural din Centru.
Începând din anul școlar 1962-1963, la conducerea școlii a fost promovat profesorul de geografie
Tipa Ilie. Urmează o perioadă în care se produc transformări importante în cadrul școlii de la Vicovu de
Sus.
În 1964 începe construcția primului local al Liceului din localitate, sub conducerea directorului
Ilie Tipa. Construcția liceului a fost începută la data de 3 mai 1964 și a fost încheiată la 15 noiembrie
1964. Valoarea totală a acestei construcții s-a ridicat la suma 618.533 lei conform documentelor oficiale.
Prima promoție a Liceului Teoretic din Vicovu de Sus a avut un număr de 63 de absolvenți, iar
până în 2019 s-au succedat în cadrul liceului 52 de promoții. Încercând să facem o comparație cu prima
promoție menționăm că anul școlar 2018-2019 a înregistrat 316 absolvenți.
Unii dintre absolvenții Liceului Vicovu de Sus au urmat cursuri universitare, devenind profesori,
medici, ingineri, ofițeri, etc., alții au urmat școli postliceale.
În 1976 s-a construit în curtea liceului o clădire destinată atelierelor școlare cu suma de 281.000
lei, iar în 1977 s-a încheiat construcția unei noi clădiri a liceului în valoare de 1.200.000 lei. În fața
liceului a fost amenajat un parc , unde au fost plantați arbori și flori.
În anul școlar 1977/1978 Liceul și-a schimbat profilul devenind Liceul Agroindustrial. Un
eveniment remarcabil a avut loc la 18 decembrie 1977, când s-au serbat 125 de ani de la înființarea
primei școli în comuna Vicovu de Sus.
Programul educațional al școlii, a urmărit sporirea continuă a calității învățământului prin
amenajări de laboratoare și cabinete dotate cu aparatura modernă. Elevii vor beneficia de două internate
și de cantină, având condiții corespunzătoare de cazare și masă.
La 1 septembrie 1979 Școala Generală s-a separat de Liceul Agroindustrial.Numărul cadrelor
didactice care funcționează în cadrul liceului în anul școlar 1979/1980 a fost de 24 profesori și de 7
maiștri instructori,iar cei 616 elevi erau repartizați în 20 de clase.Pentru a stimula lectura elevilor,
biblioteca școlii a fost dotată în 1984 cu cărți noi în valoare de 8.000 de lei.
5
Din anul 1992, prin unirea cu şcoala generală, liceul devine Grupul Şcolar „Ion Nistor”, cu profil
teoretic şi şcoală profesională.
În anul 1997 se va ridica o nouă şcoală cu clasele I – VIII în satul Plai.
Din anul 2012 liceul devine Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, cu profil teoretic şi tehnic. Liceul a
sărbătorit in noiembrie 2014 - 50 de ani de la înființare, prilej de întâlnire a foștilor profesori și elevi ai
liceului cu generațiile actule.
În ultimii ani liceul a intrat într-un amplu proces de modernizare. În anul 2016 s-au inaugurat:
Campusul Școlar și noile clădiri ale școlii primare și grădiniță. Investițiile au fost în valoare de
aproximativ 8.000.000 de euro, din care 2.000.000 de euro au provenit din bugetul local al orașului
Vicovu de Sus.
6
I.2. MISIUNEA ŞCOLII
Şcoala este „o organizaţie care învaţă” şi, în functie de nevoile educationale ale comunităţii din
Vicovu de Sus și din localităţile limitrofe: Ulma, Brodina, Falcău, Straja, Putna, Bilca, Vicovu de Jos şi
din alte localităţi ale judeţului, ofera sansa formarii unui om capabil sa-si continue educatia pe tot
parcursul vietii si care sa fie motivat pentru a o face.
Scoala este prima institutie care ii confrunta pe elevi cu exigentele integrarii in societate si toate
cercetarile demonstreaza ca modul in care se adapteaza un copil la scoala reprezinta principalul indicator
predictiv cu privire la calitatea conduitei sale socioprofesionale ca adult. Toate marile teorii sociologice
subliniaza importanta calitatii experientelor scolare in integrarea sociala a indivizilor, ceea ce
argumenteaza interpretarea: scoala si problemele sociale reprezinta cele doua fete ale aceleiasi monede.
Serviciile oferite de scoala au la baza calitatea, performanta, promovarea valorilor europene,
egalitatea sanselor pentru toti participantii.
Oferta educatională a unitatii scolare este individualizata in functie de nevoile educationale ale
comunitatii, pe de o parte si de conditiile concrete in care functioneaza scoala, pe de alta parte.
Scoala ofera sansa evolutiei de la cunostnte si de la formarea deprinderilor, la dezvoltarea
atitudinilor si a personalitatii in intregul ei si a competentelor sociale si profesionale, toate acestea
concurand la potentarea dezvoltarii si devenirii individuale in cadrul societatii.
Se urmareste formarea unui om capabil sa-si continue educatia pe tot parcusul vietii si care sa fie
motivat pentru a o face.
7
I.3. VIZIUNEA ŞCOLII
Liceul Tehnologic Ion Nistor are ca scop fundamental pregatirea tinerilor pentru integrarea in
societate si dezvoltarea maxima a potentialului lor precum și pregătirea lor pentru un viitor imprevizibil.
Şcoala noastră trebuie sa-i ajute pe tineri sa se cunoasca si sa se accepte, să-şi proiecteze idealuri
si sa le interiorizeze in identitatea lor, sa-i ajute sa constientizeze si sa-si asume responsabilitatea pentru
a se implica in dezvoltarea societatii.
Educatia este perceputa astazi ca o functie vitala a societatii contemporane deoarece prin aceasta
societatea isi perpetueaza existenta, transmitand din generatie in generatie tot ceea ce umanitatea a
invatat despre ea insasi si despre realitate.
De la scoala contemporana societatea asteapta astazi totul: sa transmita tinerilor o cunoastere
acumulata de-a lungul secolelor, sa-i ajute sa se adapteze la o realitatea in continua transformare.
I.4. PROFILUL ŞCOLII
Liceul Tehnologic „Ion Nistor” este situat în orasul Vicovu de Sus, în nordul judeţului Suceava.
Liceul oferă servicii educationale pentru tinerii şi adulţii din localităţile limitrofe: Ulma, Brodina, Falcău,
Straja, Putna, Bilca, Vicovu de Jos şi din alte localităţi ale judeţului.
Adesa:
str. Calea Cernauti nr. 342
Telefon / Fax: 0230/413015, 0230/413016
WEB: www.ltin.ro
E-mail: [email protected]
Filiera: teoretică şi tehnologică
Forma de învăţământ: zi şi frecvenţă redusă
La învăţământul liceal teoretic se şcolarizează elevii în urmatoarele profiluri:
• Matematică-informatică / matematică informatică intensiv informatică
• Ştiinţe ale naturii
• Ştiinţe sociale / științe sociale intensiv engleză
• Filologie
La învăţământul liceal tehnologic se şcolarizează elevii în următoarele domenii:
• Fabricarea produselor din lemn
• Industrie textilă şi pielărie
La învăţământul profesional se şcolarizează elevii în următoarele domenii:
• Industrie textilă şi pielărie, specializarea confecționer articole din piele şi înlocuitori
• Industrie textilă şi pielărie, specializarea confecționer articole textile
• Fabricarea produselor din lemn, specializarea tâmplar universal.
8
I.5. ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN ANUL ŞCOLAR
2018– 2019
S-a căutat utilizarea maximă a potentialului uman existent in vederea eficientizarii procesului de
invatamant in toate compartimentele sale:
-scolarizare - frecventa;
- continut – calitate;
- progres si succes scolar;
S-a realizat proiectarea didactica si a planificarilor calendaristice pe unitati de invatare.
S-au respectat graficele de desfasurare a unor actiuni pe baza noilor abordari conceptuale ale
curriculumului national.
În urma consultărilor din cadrul comisiilor metodice a fost restructurată oferta de opţionale
şcolare, care să vină în sprijinul elevilor în scopul pregătirii examenelor şcolare.
i) SITUAȚIA ȘCOLARĂ PE NIVELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
a) Situaţia şcolară pentru Grădiniță
Clasa Nr. elevi înscrişi la inceput de an şcolar
Nr. elevi rămaşi la sfârşitul anului
Observații
Grupa mică 25 27
Grupa mijlocie 52 53
Grupa mare 65 65
Total gradiniță 142 145
b) Situaţia şcolară pentru învăţământul primar
Clasa Elevi inscrişi la
începutul anului
şcolar
Elevi
veniţi
prin
transfer
Elevi
plecaţi
Elevi
promovaţi
Elevi
repetenţi
Pregătitoare 73 0 2 71 0
I 62 1 0 63 0
II 43 1 0 44 0
III 58 0 0 58 0
IV 33 1 0 34 0
Total 269 3 2 270 0
c) Situaţia şcolară pentru învăţământul gimnazial:
Clasa Elevi inscrişi la începutul
anului şcolar
Elevi veniţi prin transfer
Elevi plecaţi
Elevi promovaţi
Elevi repetenţi
9
V 57 0 2 55 0
VI 84 0 0 82 2
VII 52 0 1 51 0
VIII 61 0 0 61 0
Total 254 0 3 249 2
d) Situaţia şcolară pentru învăţământul liceal:
1. Profilul real:
Clasa Elevi înscrişi la
începutul anului
şcolar
Elevi veniţi
prin transfer
Elevi
plecaţi prin
transfer
Abandon
şcolar/alte
situaţii
Elevi
promovaţi
Elevi
repetenţi
IX 93 0 8 2 83 0
X 126 0 0 1 125 0
XI 112 0 4 3 105 0
XII 91 0 3 0 88 0
Total 422 0 15 6 401 0
2. Profilul umanist:
Clasa Elevi inscrişi la
începutul anului
şcolar
Elevi veniţi
prin transfer
Elevi
plecaţi
Abandon
şcolar/alte
situaţii
Elevi
promovaţi
Elevi
repetenţi
IX 145 1 2 5 138 1
X 192 3 0 1 194 0
XI 204 0 1 5 198 0
XII 186 0 1 2 183 0
XIII 63 2 0 0 65 0
Total 790 6 4 13 778 1
3. Profilul tehnic
Clasa Elevi inscrişi la
începutul anului şcolar
Elevi veniţi
prin transfer
Elevi
plecaţi
Abandon
şcolar/alte situaţii
Elevi
promovaţi
Elevi
repetenţi
IX 55 0 3 1 50 1
X - - - - - -
XI 21 0 1 0 20 0
XII 40 0 1 0 38 1
Total 116 0 5 1 108 2
4. Şcoala profesională
10
Clasa Elevi inscrişi la
începutul anului
şcolar
Elevi veniţi
prin transfer
Elevi
plecaţi
Abandon
şcolar/alte
situaţii
Elevi
promovaţi
Elevi
repetenţi
Anul I 50 2 0 3 45 5
Anul II 50 0 0 2 49 0
Anul III 28 0 0 0 28 0
Total 128 2 0 3 122 5
5 „A doua şansă”
Clasa Elevi înscrişi Promovaţi Repetenţi
Anul III 12 12 0
Anul IV 22 22 0
Total 34 34 0
ii) SITUAŢIA STATISTICĂ A FRECVENŢEI ELEVILOR ÎN ANUL ŞCOLAR 2018 – 2019
Pe parcursul anului şcolar 2018 – 2019 s-a realizat o monitorizare la nivelul fiecărei clase de
elevi şi au fost trimise rapoarte în fiecare lună către ISJ, astfel la nivelul LTIN s-au înregistrat un număr
de 65.660 de absenţe faţă de 67.438 absenţe în anul şcolar precedent, din care 39615 absenţe motivate
faţă de 36876 absenţe motivate în anul şcolar precedent, rata absenteismului este de 32,6 absente/elev.
Statistic rata absențelor nemotivate per elev la nivelul unității de învățământ a fost de 19,6 absențe
motivate per elev, la nivel liceal se înregistrează in medie 41,6 absențe per elev din care 26,2 absențe
motivate per elev, cele mai multe absențe s-au înregistrat la învățământul profesional: 65,7 absențe per
elev din care 28,5 absențe motivate per elev.
Nivelul de
învățământ
an școlar
2017 – 2018
an școlar
2018 – 2019
Total din care motivate Total din care motivate
Total primar 1085 131 1247 678
Total gimnazial
zi 850 465 5489 3487
Total liceal zi -
ruta directă 55865 32359 50515 31793
Total înv.
profesional 9638 3921 8409 3657
Total 67438 36876 65660 39615
iii) ANALIZA REZULTATELOR OBŢINUTE de către elevii LTIN la testările II, IV, VI
Începând cu anul şcolar 2013-2014 au fost introduse testări pentru elevii claselor a II-a, a IV-a şi
a VI-a. În acest an școlar testările au avut loc în lunile mai- iunie 2018 şi au implicat un număr mare de
cadre didactice. La finalul testării a fost întocmit un raport pe fiecare nivel, fară a fi făcute publice date
pentru fiecare elev şi fară date statistice generale. Prezentăm câteva date din raport .
11
EVALUAREA NAȚIONALĂ LA FINALUL CLASEI A II-a - 2018
înscriși absenți
prezenți la
”CITIT”-
LIMBA
ROMÂNĂ
prezenți la
”SCRIS”-
LIMBA
ROMÂNĂ
prezenți la
”MATEMATICĂ”
cu c.e.s. Integrați
înscriși cu teste
adaptate
44 1 59 44 43 0 0
EVALUAREA NAȚIONALĂ LA FINALUL CLASEI A IV-a - 2018
înscriși absenți prezenți la
”LIMBA ROMÂNĂ”
prezenți la
”MATEMATICĂ”
cu c.e.s. integrați
înscriși cu teste
adaptate
34 0 34 34 0 0
EVALUAREA NAȚIONALĂ LA FINALUL CLASEI A VI-a - 2018
înscriși absenți
prezenți la
”LIMBĂ și
COMUNICARE”
prezenți la
”MATEMATICĂ și
ȘTIINȚE”
cu c.e.s. integrați
înscriși cu teste
adaptate
84 4 84 80 0 0
iv) ANALIZA REZULTATELOR OBŢINUTE de către elevii LTIN la simularea examenului
de EVALUARE NAŢIONALĂ, claselea VII-a și a VIII-a
Date statistice în urma finalizării evaluării lucrărilor scrise la simularea examenului de Evaluare
Naţională:
CLASA a VII-a
Număr elevi Număr elevi
înscrişi în clasa a
VII-a
Număr elevi care au
susţinut ambele
probe
Număr elevi care au
susţinut numai proba la
LRO
Număr elevi care au
susţinut numai proba
numai la MATE
Număr total elevi 51 50 50 50
LRO
Nu
măr
însc
riş
i
Nu
măr
preze
nţi
Nu
măr
eli
min
aţi
Nu
măr
evalu
aţi
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
10
Total: 51 50 0 50 0 1 5 5 11 10 10 3 5 0
Procentul notelor peste 5 – 78%
12
MATE
Nu
măr
însc
riş
i
Nu
măr
preze
nţi
Nu
măr
eli
min
aţi
Nu
măr
evalu
aţi
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
10
Total: 51 50 0 50 4 6 16 9 9 5 0 0 1 0
Procentul notelor peste 5 – 30%
MEDII
(numai pentru elevii care au
susţinut ambele probe)
Nu
măr
însc
riş
i
Nu
măr
preze
nţi
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
10
Total: 51 50 0 3 9 13 10 10 4 0 1 0
Procentul mediilor peste 5 – 50%
CLASA a VIII-a
Simularea examenului de Evaluare Naţională pentru elevii claselor a VIII-a s-a desfăşurat în bune
condiţii, nu au existat nereguli şi nu s-au aplicat sancţiuni.
LRO
Num
ăr
însc
rişi
Num
ăr
pre
zenţi
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
10
Total: 61 61 0 4 4 5 16 7 9 15 1 0
Procentul notelor peste 5 – 78,68%
MATE
Nu
măr
însc
rişi
Nu
măr
eval
uaţ
i
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
10
Total: 61 61 0 3 12 19 18 5 2 1 1 0
Procentul notelor peste 5 – 44,26%
13
MEDII
(numai pentru elevii
care au susţinut
ambele probe)
Nu
măr
însc
rişi
Nu
măr
eval
uaţ
i
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
10
Total: 61 61 0 2 8 15 14 14 6 1 1 0
Procentul mediilor peste 5 – 59%
v) ANALIZA REZULTATELOR obţinute de către elevii LTIN la examenul EVALUARE
NAŢIONALĂ 2019
În centrul de examen au fost înscriși 61 elevi. S-au înregistrat 2 absențe la limba și literatura
română și 3 la matematică datorită îmbolnăvirii cu rujeolă. Procentul de promovabilitate pe discipline:
limba și literatura română 86,44%, matematică 51,72% iar pe medii 77,59%.
Nr.
înscriși
Nr.
prezenți
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99 10
Limba
română 61 59 1 2 3 2 7 13 8 9 14 -
Matematică 61 58 1 2 6 19 15 10 2 2 1 -
Medii 61 58 1 1 4 7 16 9 15 2 3 -
vi) ANALIZA REZULTATELOR obţinute de către elevii LTIN la examenul de BACALAUREAT.
1. Date statistice în urma simularii examenului de Bacalaureat- martie 2019
În urma evaluării realizate în unitatea şcolară s-au obţinut statistic, următoarele rezultate procentul
mediilor peste 6 la clasa a XI- a a fost de 40,2 %, iar la clasa a XII-a : 47,2%:
Rezultate obținute de elevi :
MEDII
Nu
mă
r
însc
riși
Nu
mă
r
pre
zen
ți
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99 10
Clasa a XI-a 262 224 4 16 32 45 47 40 21 14 5 0
Clasa a XII-
a FR 69 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
Clasa a XII-
a 243 212 9 15 20 44 51 34 16 15 8 0
14
Clasa a
XIII-a FR 65 4 0 1 2 0 1 0 0 0 0 0
Total: 639 441 13 32 55 89 99 74 37 29 13 0
Procent promovabilitate (medii peste 6) 34,70%
2. La examenul de bacalaureat s-au inscris un numar de 265 de absolventi dintre acștia, din
promotia curenta s-au înscris 224 absolvenți , rezultatele obtinute au fost mai slabe decat cele din anul
2018, comparativ cu rezultatele la nivel național și județean rezultatele au fost mai slabe cu câteva
procente .
NR. Profil Elevi prezenți
la examenul de
bacalaureat
Elevi prezentați
la examenul de
bacalaureat-
promoţia
curentă
Reuşiţi
(promoţia
curentă)
Procente
reuşiţi
(promoţia curentă)
Procent reuşiţi
2017
(an anterior)
1. Real 93 80 56 (52) 60,2% (65%) 63,4% (66,6%)
2. Ştiinţe sociale 148 122 95 (88) 64,18% (72,13) 67,5% (71,8%)
3. Tehnic 24 22 2 (2) 8,3% (9,09%) 0
4. Total 265 224 153 (142) 57,7% (63,4%) 63,4% (67,3%)
Pe nivele de învățământ situația este următoarea:
NR. Profilul Număr
absolvenţi
2018
Reuşiţi la
examenul de
bacalaureat
Din
promoţia
curentă
% reușiți din
absolvenţii
promoţiei
curente
% reușiți din
absolvenţii
promoţiei 2018
1. Matematică- informatică 41 32 30 73,17% 70,5 %
2. Ştiinţe ale naturii 47 24 22 46,80% 25 %
3. Ştiinţe sociale ( Zi ) 86 67 62 72,09% 73,3 %
4. Filologie 29 22 22 75,86% -
5. Ştiinţe sociale ( FR) 65 6 4 6,15% 7,5%
6. Tehnic 38 2 2 5,26% 0
7. Total 306 153 142 46,40% 47,6%
vii) Examenul pentru obţinerea CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALE NIVEL
4
Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus a fost centru de examen pentru obţinerea
certificatului de calificare profesionale nivel 4, Calificările: Tehnician în industria pielăriei și
Tehnician în prelucrarea lemnului. Au participat la examen un număr de 28 de elevi.
Nr.
crt. Unitatea de învăţământ
Nr. elevi
Calificarea 1: Tehnician în
industria
pielăriei
Nr. elevi
Calificarea 2: Tehnician în
prelucrarea
lemnului
Nr. total elevi*
1. Liceul Tehnologic „Ion Nistor”,
Vicovu de Sus 14 14 28
15
Rezultatele obținute:
Calificativ: Excelent: 7
Foarte Bine: 11
Bine: 6
Satisfăcător: 0
Absenți: 0
Învățământ profesional
Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus a fost centru de examen pentru obţinerea
certificatului de calificare profesionale nivel 3, Calificarea : Confecţioner articole din piele şi
înlocuitori. La probă au participat la examen un număr de 26 de elevi.
Nr.
crt. Unitatea de
învăţământ
Nr. elevi
Calificarea :Confecţioner articole din
piele şi înlocuitori
Admişi din care cu calificativ
Excelent Foarte
bine Bine Satisfăcător
1. Liceul Tehnologic
„Ion Nistor”, Vicovu
de Sus 26 12 12 2 0
I.6. ACTIVITATEA DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE DIDACTICĂ
În octombrie 2018 s-au înscris în vederea perfecţionării prin grade didactice şi au depus dosar un
număr de 13 cadre didactice, după cum urmează:
Pentru definitivat sesiunea 2018-2019
1) Prof. Bălici Constantin
2) Prof. Belibou Elena
3) Prof. Burlică Gheorghe-Cristin
4) Prof. Mironescu Andreea- Maria
Pentru gradul II sesiunea 2018-2020
1) Prof. înv. preșcolar Nițu Monica
2) Prof. Pîslar Alina Andreea
Pentru gradul I sesiunea 2019-2021
1) Prof. Bodnar Narcisa -Violeta
2) Prof. Buruian Nicoleta Maria
3) Prof. Cârdei Ana-Maria
4) Prof. înv. primar Juravle Valentina
5) Prof. Ionese Zamfira –Lucica
6) Prof. Puha Cristina Viorica
7) Prof. Vieru Emanuela
16
Au depus cerere de solicitare preinspecţie necesară înscrierii la examenele de grad următoarele
cadre didactice:
Gradul I
1) Prof. înv. primar Juravle Valentina
2) Prof. Puha Cristina Viorica
3) Prof. înv. primar Schipor Elena
4) Prof. Țîrlea Iuliana-Domnica
Gradul II
1) Prof. Galan Maria- Lăcrimioara
2) Prof. Ilaș Emanuela-Cosmina
3) Prof. Irimescu Marcel
4) Prof. Nejnec Daniel-Andrei
5) Prof. Nistor Adriana
6) Prof. Teleagă Mălina Manuela
În perioada noiembrie-decembrie 2018 d-na profesor Reuț Violeta și d-na profesor Negru Maria
au susținut IS și prezentarea lucrării metodico-științifice obținând gradul didactic I .
Î
n luna mai 2019 au susținut IS și au prezentat lucrările metodico-științifice pentru obținerea gradului
didactic I profesorii: Nistor Vasile, Marusac Elena-Octavia și Hasna Adrian.
În semestrul I catedra de chimie a organizat activitatea de formare la nivelul cercului pedagogic
la care au participat profesori de chimie gimnaziu și liceu din zona Rădăuți-Vicov-Siret-Solca,
inspectorul de specialitate și un profesor universitar de la USV-Facultatea de chimie și inginerie
alimentară.
În semestrul al II-lea catedra de fizică a organizat activitatea de formare la nivelul cercului
pedagogic liceu în colaborare cu fabrica de cherestea Egger Rădăuți.
La începutul semestrului prin implicarea domnilor directori și a unor cadre didactice au debutat activități
interesante de formare după cum urmează:
- coordonare proiect Erasmus –The More You Know, The More You Love- în parteneriat cu Bulgaria,
Cehia, Turcia
- participare proiect Erasmus – Muri, Ponti E Noti- parteneri Spania, Italia, Finlanda
- derulare activități în cadrul programului Școală după școală în cadrul proiectului pro-Edu
- un număr de 50 cadre didactice constituite în trei grupe participă la programul de formare e-Profi ce
cuprinde cinci cursuri de formare. Astfel cursul „Multimedia în educație” s-a derulat în semestrul I, iar
„Parteneriatul educativ școală-familie-comunitate” s-a desfășurat în semestrul al II-lea
- doamnele învățătoare au fost înscrise în programul de formare pro-Edu
- 3 cadre didactice s-au înscris în programul de formare ECDL, 15 profesori au susținut pe parcursul
anului diferite module din același program de formare
17
- responsabilii comisiilor metodice și personalul didactic auxiliar au participat la cursul de formare
organizat de ISJ prin persoana inspectorului Cornea Gheorghi cu tema „Registrul riscurilor” din
programul de dezvoltare SCIM (Sistemul de control managerial intern)
P
e tot parcursul anului cadrele didactice înscrise la diferite forme de perfecționare au susținut inspecții de
specialitate astfel încât la sfârșitul anului s-au înregistrat un număr de 26 procese-verbale de la inspecții
curente și speciale pentru grade didactice.
Î
n unitatea de învăţământ Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, cadrele didactice au manifestat
interes în formare şi perfecţionare urmărind dobândirea de competenţe în vederea îmbunătăţirii constante
a procesului instructiv-educativ participând la activităţile metodice de la nivelul comisiilor, cercurilor
pedagogice sau la cursuri de formare.
I.7. EVOLUŢII
În anul şcolar 2018-2019 activitatea curriculară şi extracurriculară desfăşurată în unitatea noastră
s-a axat pe calitate, echitate şi eficienţă prin structura standardelor educaţionale în cele trei domenii:
capacitate instituţională, eficacitatea educaţională si managementul calităţii.
Redefinirea permanentă a calităţii educaţionale şi eficientizarea procesului instructiv-educativ
sunt obiectivele pe care am dorit să le atingem în pregătirea elevilor creându-le astfel posibilitatea
dezvoltării creativităţii în orice domeniu.
Monitorizarea ritmicităţii notarii, frecventei elevilor, parcurgerea materiei, s-a realizat prin
comunicare deschisa si permanenta cu factorii educaţionali.
Şcoala a promovat un management educaţional al calităţii care sa faciliteze performantele cadrelor
didactice si elevilor precum si un parteneriat real intre şcoala si comunitatea locala.
MANAGEMENT EDUCATIONAL. PROIECTAREA MANAGERIALĂ
Activitatea instructiv educativa din anul şcolar 2018 – 2019 a avut in vedere planul managerial si
direcţiile prioritare ale programului de acţiuni urmărindu-se următoarele direcţii:
Management
1.1. Realizarea planului managerial pentru anul școlar 2018 – 2019 pornind de la diagnoza realistă
a mediului școlar intern;
1.2. Organizarea eficientă a echipelor de lucru în scopul punerii în practică a planului managerial;
1.3. Funcționarea eficientă a sistemului de management al calității educației prin organizarea și
coordonarea Comisiei de Asigurare și Evaluare a Calității;
1.4. Obținerea autorizațiilor și avizelor de funcționare;
Curriculum
2.1. Elaborarea proiectelor de curriculum şcolar şi extraşcolar
2.2. Formarea competențelor de bază
2.3. Evaluarea activității din unitatea de învățământ
Resurse umane
3.1. Monitorizarea funcționării structurilor instituționale administrative și manageriale din școală
3.2. Formarea continuă și perfecționarea personalului
3.3. Evaluarea activității din unitatea de învățământ
3.4. Asigurarea calității în unitatea de învățământ
3.5. Consilierea și facilitarea schimbului de informații
Resurse financiare și materiale
4.1. Alocarea resurselor financiare și materiale în concordanță cu necesitățile unității
18
4.2. Monitorizarea realizării lucrărilor de investiții
Dezvoltare și relații comunitare
5.1. Promovarea ofertei educaționale
5.2. Deschiderea sistemelor de educație și formare profesională spre mediul social, economic și
cultural, spre societate
5.3. Promovarea imaginii pozitive instituționale și de sistem
În organizarea muncii s-a realizat o grupare a muncii adecvata a resurselor umane existente in
comisii metodice, catedre, comisii de lucru pentru realizarea obiectivelor stabilite in planul managerial.
S-a avut in atenţie informarea si evaluarea corecta a tuturor grupurilor semnificative cu scopul
creşterii calităţii învăţământului. În acest sens directorii LTIN au realizat pe parcursul anului şcolar 2018
– 2019 inspecţii curente la lecţii si inspecţii tematice alături de inspectori ISJ sau profesori metodişti.
Au fost întocmite o serie proceduri pentru comunicarea interinstituţională, situaţii de urgenţă,
selecţia manualelor, etica şi integritatea, managementul riscurilor, inventariere, circuitul documentelor,
recrutarea personalului, organizarea concursurilor şcolare şi extraşcolare, activitatea PSI, evaluarea
cadrelor didactice, monitorizarea perfecţionării, proceduri selecție elevi și profesori în programele
Erasmus+, procedura SCIM.
Toata activitatea din şcoala a fost in atenţia consiliului profesoral, consiliului de administraţie,
comisiilor metodice, comitetelor de părinţi, care au avut cate un plan de activităţi adecvat nevoilor
unităţii noastre şcolare.
Conducerea scolii a urmărit permanent rezolvarea problemelor de documentaţie si organizare a
cadrelor: didactice, didactic auxiliar si nedidactic in vederea:
• Aplicării corecte a curriculumului şcolar
• Coordonarea şi monitorizarea sistemului de control intern managerial
• Alcătuirea şi promovarea ofertei educaţionale prin planul de şcolarizare pe anul următor.
• Organizarea concursurilor şcolare, olimpiadelor şi examenelor la nivelul unităţii de
învăţământ
• Întocmirea PAS pentru perioada 2016-2020
• Finalizarea RAEI pentru anul şcolar 2018-2019.
• Dezvoltarea relaţiilor comunitare cu alte unităţi de învăţământ, organizaţii, mediul de afaceri,
comunitatea de părinţi
• Atragerea de resurse extrabugetare, precum sponsorizări, donaţii, consultanţă
• Dezvoltarea CDŞ prin diversificarea opţionalelor propuse, precum şi elaborarea CDL-urilor
pentru învăţământul tehnic
• Asigurarea condiţiilor de studiului a elevilor
• Diminuarea abandonului şcolar si a actelor de indisciplina
• Evaluarea corecta a activităţii didactice printr-o permanenta munca de îndrumare si control
Direcţiile de acţiune au urmărit sa se realizeze antrenarea grupurilor ţinta in desfăşurarea
activităţilor organizarea activităţilor educative şcolare si extraşcolare in funcţie de nevoile educative ale
colectivelor de elevi si in concordanta cu priorităţile in educaţie la nivel local, judeţean si naţional,
dezvoltarea proiectelor cultural artistice, sportive, ecologice, de educaţie civica si de promovare a
sănătăţii, asigurarea unei mobilităţi a elevilor pentru schimburi profesionale si de idei si experienţei de
viaţa, participarea elevilor la diferite activităţi competiţionale.
S-a îmbunătăţit procesul de predare învăţare evaluare si a serviciilor educaţionale in vederea
promovării unui învăţământ centrat pe elev.
S-a realizat o conducere operaţionala prin folosirea corecta si coordonarea resurselor umane si
non-umane in scopul obţinerii rezultatelor scontate. Dintre activităţile organizate menţionăm:
• Desfăşurarea în bune condiţii a zilelor liceului în luna noiembrie.
• Organizarea Balului Bobocilor la Casa de Cultură Laura
• Programele de ajutor umanitar desfăşurate în preajma sărbătorilor de iarnă şi programele artistice
susţinute de corul şcolii.
19
• Desfăşurarea festivalului concurs interjudețean „Bucovina traditii, cultură, spiritualitate”.
• Desfășurarea concursului județean „Români și românitate în afara granițelor țării. Destin și
dăinuire”
• Concursul județean "Investigatia sociologica", ediția a II-a
• Desfășurarea activităților din proiectele Erasmus + K229: "The more you Know, the more you
love″ și "Muri, ponti e note "
• Programele de formare E-profi și programul școală după școală Pro-edu.
• Let,S Do It - activitate de ecologizare
• Activităţile organizate în programul „Săptămâna altfel”.
• Lansarea proiectului ″10 pentru folclor″.
• Desfășurarea unor activități extracurriculare cu ocazia zilei educației, simpozionul Ion Nistor,
conferința: ″Să fii român″ susținută de către Dan Puric la Casa de Cultură Laura.
• Organizarea concursului național „România pitorească“ în parteneriat cu Colegiul Național
″Eudoxiu Hurmuzachi″ Rădăuți
Echipa manageriala a LTIN a avut o colaborare foarte bună cu comunitatea locala şi s-a bucurat
de sprijinul domnului primar Gheorghe Schipor, colaborare materializată prin:
• Dotarea cu sisteme de securitate la intrare- ieșire în corpurile liceului.
• Modernizarea laboratorului de informatică Info_01 prin achiziția și instalarea unui număr de 27
calculatoare de ultimă generație (All-in-one, Intel i5, 4GB RAM);
• Achiziția de materiale pentru laboratarele și atelierele de practică de la IPT.
• Desfășurarea în bune condiții a programelor Erasmus + K229
• Dotarea gradiniței cu materiale didactice
• Investiția în cele 3 sisteme de încălzire pe gaz de la liceu și grădiniță și școala primară.
• Achiziția de mobilier școlar.
• Organizarea celei de-a doua ediții ediții a școlii de vară “ Tabăra bobocilor LTIN”
• Zilele liceului și Săptămânii altfel- luna noiembrie
• Sprijinul acordat pentru desfaşurarea festivalului concurs „Bucovina traditii, obiceiuri,
spiritualitate”
• Organizarea concursului național “ România pitorească“ în parteneriat cu Colegiul Național
″Eudoxiu Hurmuzachi″ Rădăuți
• Colaborarea cu primăria pentru activităţi curente de gospodărire
• Sprijinirea grupului folcloric pentru activităţile desfăşurate.
Analiza SWOT a activităţii desfăşurate în anul şcolar 2018 – 2019 scoate in
evidenta următoarele aspecte:
PUNCTE TARI:
• pregătire academică foarte bună a cadrelor didactice;
• Încadrarea cu personal didactic calificat în proporție de 98 % la majoritatea disciplinelor de
învățământ;
• Rezultatele la examenele naționale au fost în media rezultatelor naționale;
• atmosfera destinsa, de încredere reciprocă;
• oferta variată de programe şcolare care conduc la personalizarea procesului instructiv-educativ;
• oferta variată de opţionale şcolare;
• colaborarea foarte bună cu părinţii si comunitatea locală, agenţi economici;
• parteneriate cu primăria, poliţia, jandarmeria, pompieri, unitatea sanitară.
• parteneriate cu alte unităţi şcolare din ţară şi din străinătate;
• existenţa unui cabinet de consiliere psihopedagogică;
20
• contracte de colaborare încheiate cu agenţii economici care dau posibilitatea desfăşurării instruirii
practice la aceştia;
• Rezultate bune la unele olimpiade şcolare;
• existenţa unor laboratoare moderne de informatică, fizică, chimie, biologie, isorie, geografie.
• elevii au posibilitatea de a se informa prin tehnologia de calcul şi comunicare;
• implicarea elevilor şi profesorilor în activităţi extracurriculare;
• Realizarea în totalitate a planului de școlarizare.
• Colaborarea foarte bună cu autoritățile locale și județene în realizarea unor activități educative,
asigurarea resurselor financiare necesare, asigurarea securității în scoli ş.a.
• Organizarea învățământului cu frecvență redusă și învățământului „A doua șansă” – în scopul
integrării școlare a categoriilor defavorizate
• Existența laboratorului acreditat ECDL
PUNCTE SLABE:
• Lipsa criteriilor, standardelor, coerentei si coordonării in predare si evaluare;
• Motivaţie preponderant extrinseca pentru dezvoltarea profesionala, automulţumire, tendinţe de a
exagera rolul propriu in succesele elevilor;
• Indiferenta, pasivitatea, lipsa de atitudine in ceea ce priveşte relaţia profesor – elev;
• Formalism în desfăşurarea unor activităţi;
• Timpul nu este întotdeauna dozat corect;
• Nu se aplică o abordare diferenţiată în funcţie de nivelul elevilor;
• Nu se folosesc strategii adecvate pentru elevii cu un nivel scăzut de pregătire;
• Numărul mare de absente acumulate de către unii elevi în anul școlar trecut;
• Lipsa de comunicare reala, coordonare, cooperare intre cadrele didactice pentru amortizarea
influenţelor negative;
• Lipsa cabinetului medical;
• Prezenta personalului necalificat
• Rezultate modeste la unele olimpiade şcolare;
• Evaluarea subiectiva si inconsecventa;
• Insuficienta colaborare dintre unii diriginţi cu părinţii ;
• Dotarea necorespunzătoare atelierelor de practică .
OPORTUNITATI
• Finanţarea per elev aduce la bugetul şcolii sume important
• Finalizarea campusului şcolar a dus la îmbunătăţirea considerabilă a condiţiilor de studiu;
• Existenţa Planului de Acţiune al Scolii, conferind posibilitatea diversificării pregătirii profesionale
a elevilor, în cadrul învăţământului liceal tehnologic şi postliceal, în meserii cerute pe piaţa muncii;
• programele Erasmus + K229 pentru elevi și profesori .
• Programele de formare E-profi și programul școală după școală: Pro-edu
• Amplasarea școlii în zona centrală, în vecinătatea unor puncte de interes: Primăria, Poliția,
Biserica, Unitatea de Asistență Medico-Socială;
• Sistem de transport al elevilor în regim propriu şi privat eficient;
• Continuarea derulării Programelor guvernamentale de susţinere elevilor provenind din familii
cu venituri mici (“Bani de liceu”, Bursa profesională, “Euro200”);
• Pregătirea deosebita si profesionalismul cadrelor didactice constituie garanţia unei activităţi
instructiv – educative de cea mai buna calitate
• Cursuri de formare pentru profesori in programe convenabile.
• Posibilitatea obținerii certificatului ECDL de către elevi și cadre didactice;
• Oferta şcolară diversificată şi parteneriate de practică cu agenţi economici din zonă.
• Programe de pregatire suplimentară a elevilor pentru examene și concursuri școlare.
21
• Activităţi extracurriculare variate
FACTORI DE RISC
• Sistem legislativ instabil şi inconsecvent;
• Resurse bugetare insuficiente;
• Situaţia socio-economică precară a familiilor din care provin unii elevi;
• Mediul infracţional ridicat specific unei localităţi de frontieră;
• Număr foarte mare de elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate
• Modul în care se realizează în prezent admiterea în liceu;
• Scăderea populației școlare din zonă.
1
PARTEA a II-a
CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI REGIONAL
II.1. CONTEXTUL EUROPEAN
Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor
derivați din Strategia Europa 2020:
1. Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-
2020:
a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin
75%; b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;
c) obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%,
dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile
în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990;
d) reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii la maximum 10% și creșterea procentului
persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40% în 2020;
e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială
cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008.
2. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:
1) până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de
învățare de-a lungul vieții;
2) până în 2020, proporția până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu
competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte9, ar trebui să fie mai mic de 15 %;
3) persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar, ar trebui să fie de cel puțin
40 %;
4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii din sistemele de educație și formare, ar
trebui să fie sub 10 %;
5) până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru
înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;
6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au
finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de
referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 2010
Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate de
România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:
a) rata părăsirii timpurii a școlii în România, 17,3% în 2015, cu 5,3 puncte procentuale peste
media europeană de 12%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie sinuoasă, fără
un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;
b) ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei
naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25,6% în 2015. Cu toate
2
acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel naţional şi cele
la nivelul UE 28: media europeană de 38,7% în 2015, ţinta europeană de 40% pentru 2020.
c) impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar
contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de
către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice;
d) România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în
programul PISA. În ciuda unui progres bun înregistrat la testarea din 2015 faţă de testarea din
2012 la matematică, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, indică un procent foarte
ridicat al celor cu competențe scăzute, de 39,9%, în condițiile în care media europeană, în
același an, a fost de 22,1%. În 2015 se înregistrează o creştere a ponderii tinerilor cu competenţe
scăzute la citire şi la ştiinţe faţă de 2012. La citire, 38,7% din tinerii din România au un nivel
scăzut, faţă de numai 19,7% cât este media la nivelul celor 28 de state europene. La ştiinţe,
38,5% din tinerii din România au un nivel scăzut, faţă de numai 23,5% cât este media la nivelul
celor 28 de state europene. Ţinta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul
educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de
15% pentru toate cele 3 criterii, citire, matematică şi ştiinţe;
e) în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta
cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție
descrescătoare după anul 2009, cu o uşoară revenire în anul 2015. În cazul absolvenților de
învățământ secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2015 a fost de 59,8%, faţă de
69,1% în 2009 şi faţă de media UE 28 DE 70,9%. Cu o rată a ocupării absolvenților de 68,1%
în anul 2015, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează cu peste 8
puncte procentuale sub media europeană, de 76,9% şi departe de ținta de 82%, propusă la nivel
european pentru anul 2020;
f) în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în
România a fost, în 2015, de 66% față de media europeană de 70,1%, fără progrese semnificative
în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020;
g) rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în
2015, de 1,3 %, în scădere în ultimii 3 ani, mult sub valoarea europeană de 10,7% și departe de
ținta de 10% propusă de România pentru 2020.
3. Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3, în 2015, de 56,3%, în România, față de media UE-28 de 48,1%21, demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii din România. Cu toate acestea, în perioada 2013-2015 s-a înregistrat o scădere continuă a valorii indicatorului, de la 62,9% în 2013 la 56,3% în 2015.
II. 2. CONTEXTUL NAŢIONAL
Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită pentru
educaţia şi formarea profesională se numără:
o Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020;
o Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020;
o Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;
o Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020;
o Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;
o Strategia națională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020;
o Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;
o Strategia naţionala privind incluziunea sociala și reducerea sărăciei 2015-2020;
3
o Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035,
Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;
o Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020;
o Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând
minorităţii rome pentru perioada 2014-202
o Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;
o Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;
o Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020;
o Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung
orizont 2020- 2030;
o Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;
o Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru
perioada 2011- 2020;
o Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020
STRATEGIA EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE DIN ROMÂNIA PENTRU
PERIOADA 2014-2020 ARE URMĂTOARELE OBIECTIVELE STRATEGICE ŞI
DIRECŢIILE DE ACŢIUNE:
Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa
muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20- 34 ani,
necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2%
în 2014
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a
auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al
calificărilor, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în
educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii;
2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii,
definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în
concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi
adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii; 3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare; 4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională; 5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale;
6. Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.
Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare
profesională, având ca ținte strategice:
a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul
profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;
4
b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la
10% în 2020, de la 1,5% în 2014.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
1. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării
dobândite în context nonformal şi informal; 2. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;
3. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor
învăţării dobândite în context nonformal şi informal;
4. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ
pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;
Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:
a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul
profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;
b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la
examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45% în 2014;
c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la
10% în 2020, de la 1,5% în 2014.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
1. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale la
nivel de sistem;
2. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;
3. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de
formare profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă
și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal; 4. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue; 5. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.
Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul
formării profesionale, având ca ținte strategice:
a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltare a
spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;
b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la
4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
1. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din
cadrul programelor de formare profesională;
2. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;
Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor pentru
participarea la o piaţă a muncii europene incluzive Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi
profiluri:
a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;
5
c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.
Durata studiilor în învăţământul liceal, forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 4 ani, în conformitate
cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi
cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
Studiile învățământului liceal se finalizează cu examenul național de bacalaureat și cu examen de
certificare, pentru absolvenții filierelor tehnologică și vocațională.
Absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul postliceal și pot
obține, ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenții cu diplomă de bacalaureat pot continua studiile în
învățământul postliceal pentru obținerea nivelului 5 sau în învățământul superior, în orice program de
studii și pot obține nivelurile de calificare 6, 7 și 8.
Absolvenții învățământului liceal, filierele tehnologică și vocațională, care promovează
examenul de certificare, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al calificărilor
(tehnician) și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
Învățământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcție de nevoile pieței muncii,
identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, județene și locale,
pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învățământ, operatorul economic și
elev.
Învăţământul profesional are următoarele forme de organizare:
- învăţământ profesional, cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca
parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2014/2015, pe baza
unui contract cadru, încheiat între unitatea de învățământ şi operatorii economici implicaţi
în formarea profesională a elevilor;
- învăţământul dual cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte
a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2017/ 2018, pe baza unui
contract de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între o
asociaţie / un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea
administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, unui contract de pregătire
practică, încheiat între unitatea de învățământ – agentul economic și elev;
- stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a
X-a de liceu, formă de organizare specifică în prezent programelor de tip „A doua șansă”.
În învățământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele
de pregătire de specialitate pentru obținerea calificării profesionale. Studiile se finalizează cu examen de
certificare. Absolvenții care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc
certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor (muncitor calificat) și suplimentul
descriptiv al certificatului, conform Europass.
II.3. CONTEXTUL REGIONAL
Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul
numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de
dezvoltare.
În perioada 2005-2015 produsul intern brut regional pe cap de locuitor a avut multe fluctuații,
ceea ce a condus la o accentuare a disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni. Situația economică
6
și socială a regiunii Nord-Est a continuat să se agraveze odată cu intrarea în perioada de criză economică
și financiară - anual a avut loc o scădere reală a produsului intern brut regional. Din datele statistice
existente rezultă că indicele de disparitate a fluctuat continuu în perioada 2005- 2010, atât în condiții
macroeconomice de creștere economică cât și de recesiune, coborând de la 66,7% (2005) la 61,4%
(2010). Mai mult, în anul 2010, în raport cu media comunitară, regiunea Nord-Est figura cu un indice de
disparitate de numai 29%.
În acest context în PDR Nord-Est, Strategia Regională Nord-Est își propune ca Viziune: „În anul
2022 Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra și a locui!”
OBIECTIV GENERAL: Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică
durabilă, favorabil creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la o
diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României;
Ținta propusă pentru anul 2022: indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional,
pe cap de locuitor la nivel regional, va reprezenta 75% din valoarea indicatorului la nivel național și
37% din valoarea indicatorului la nivel comunitar. În scopul atingerii obiectivelor propuse de PDR
Nord-Est au fost elaborate, la nivelul fiecărui județ, Strategii de Dezvoltare socio-economică.
II.4. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI
CONTEXTUL DEMOGRAFIC ȘI POPULAȚIA ȘCOLARĂ
Contextul demografic din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia
populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru
orizontul de planificare 2025, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură
cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru
populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (. Reduceri semnificative sunt
prognozate pentru grupa de vârstă 0-14 ani – scădere cu 18% la nivel judeţean pentru perioada 2005-
2025.
Analiza evoluţiei populaţiei şcolarizate pe nivelurile de educaţie.
Din datele prezentate în tabelul 5.2. rezultă că în anul şcolar 2018-2019 populaţia şcolarizată
reprezintă 87,77% faţă de cea şcolarizată în anul şcolar 2010-2011, înregistrând o scădere față de anul
școlar 2017/2018 cu 0,5%.
➢ populaţia şcolarizată în preşcolar înregistrează o scădere semnificativă (20,64%) comparativ cu anul
şcolar 2010-2011;
➢ populaţia şcolarizată în primar a crescut cu 7,53% şi cea din gimnaziu a scăzut cu 19,59%;
➢ la nivel liceal populaţia şcolară a scăzut cu 28,59%, iar la învăţământul profesional a început să
crească, ca urmare a existenței școlii profesionale de 2 ani, după clasa a IX – a liceu și a școlii
profesionale de 3 ani și a învățămțântului dual, după clasa a VIII-a;
➢ învăţământul postliceal, înregistrează o creştere accentuată (de 1,44 ori) faţă de anul şcolar 2010-
2011, ca urmare a scăderii promovabilităţii la examenul de bacalaureat, absolvenţii de liceu putând urma
această formă de şcolarizare, fără diplomă de bacalaureat;
➢ pe total, se constată o scădere de 12,23% a populaţiei şcolare, faţă de anul şcolar 2010/2011.
Nr. Niveluri de An școlar Evoluţie
7
crt. educaţie 2010/
2011
2011/
2012
2012/
2013
2013/
2014
2014/
2015
2015/
2016
2016/
2017
2017/
2018
2018/
2019
2010
/2018 (%)
1 Preşcolar 25444 24693 20868 20814 20924 19947 19687 19763 20193 79.36%
2 Primar 32624 31631 35625 35316 35188 34465 34010 35159 35083 107.53%
3 Gimnazial 34153 32491 32441 32051 31344 30592 29738 27462 27157 79.51%
4 Liceal 34217 35791 31852 30328 28186 26538 25994 25744 25122 73.41%
5 Învăţământ
profesional
și dual
1929
438
1424
1820
2882
3302
3624
3967
4054
210.16%
6 Postliceal/
maiştri 1877 2411 2980 3483 3561 3434 3063 2728 2717 144.75%
Total 130244 127455 125190 123812 122085 118278 116116 114823 114326 87.77%
Analizând evoluţia acestui indicator, din figura de mai sus constatăm că există tendinţă de
scădere a populaţiei şcolarizate, ca urmare a scăderii natalităţii şi a migraţiei în ţările europene.
Dacă analizăm indicatorul pe medii de rezidenţă constatăm diferenţa dintre numărul populaţiei
şcolarizate în mediul urban, faţă de cel din mediul rural.
În mediul rural populaţia din preşcolar, primar şi gimnaziu era la nivelul anului şcolar 2018 -
2019 cu 8047 în număr mai mare decât cea existentă în mediul urban (54,88% rural și 45,12% urban).
La nivel de învăţământ liceal, profesional şi postliceal, domină mediul urban, ca urmare a
dezvoltării unităţilor şcolare în municipii şi oraşe.
Din totalul populaţiei şcolare, în anul şcolar 2018-2019, 62,31% era în mediul urban şi 37,69%
în mediu rural.
8
În privința numărului de elevi cuprinși în învățământul profesional, județul Suceava înregistrază
creșteri însemnate în anul școlar 2018-2019, în raport cu anul școlar 2011-2012. Raportat la regiunea
Nord-Est, județul Suceava a avut în anul școlar 2018-2019 cel mai mare număr de elevi cuprinși în
învățământul dual și profesional după județul Iași, pe domenii profesionale căutate pe piața muncii
(mecanică, comerț, turism, industrie textilă și pielărie etc.).
9
II.4.1 INDICATORI DE INTRARE
Numărul de elevi care revin unui cadru didactic
Acest indicator, calculat prin raportare la numărul de norme didactice, oferă un indiciu în
legătură cu eficienţa utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Reducerea sa până la o limită
rezonabilă poate să asigure creşterea eficienţei fără să afecteze calitatea demersului didactic. Indicatorul
poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev, presând
în direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile.
Din analiza evoluţiei indicatorului în perioada analizată, la învățământul gimnazial, în anul școlar
2018-2019, județul Suceava are același număr de elevi (12) ca și regiunea Nord Est, fiind mai mare
decât cel la nivel național (11), înregistrând o scădere, comparativ cu anii școlari anteriori. Pentru
învățământul secundar, se constată o scădere la 14 elevi pe norma didactică, de la 18, elevi în anul școlar
2010-2011. Acest indicator este egal cu cel existent la nivel de regiune Nord-Est și mai mare decât la
nivel național (13).
II.4.1.1 Resursele umane din ÎPT
În graficele de mai jos se observă că, ponderea cea mai ridicată o are personalul didactic calificat,
personalul didactic necalificat deţinând o pondere nesemnificativă.
Din analiza acestui indicator de intrare, rezultă faptul că există resursa umană calificată pentru
cele 15 domenii de pregătire profesională, şcolarizate în judeţul Suceava.
Ca o concluzie generală, în anul şcolar 2015-2016 gradul de acoperire cu profesori calificaţi
(98,72% la liceu), asigură desfăşurarea unui învăţământ profesional şi tehnic la cerinţele actuale, județul
Suceava având valori peste cele regionale și naționale.
Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic
şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind
dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice,
cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările
organizaţionale din mediul economic.
10
Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem este necesară, ca măsură de fond,
anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor
măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării
planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.
II.4.1.2. Resurse materiale şi condiţii de învăţare
Cu excepţia şcolilor cuprinse în programele de reabilitare prin programele finanţate de UE sau
Banca Mondială, în cele mai multe cazuri, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de
pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesitată intervenţii majore de reabilitare sau
modernizări .
Dotarea multor unităţi este învechită; multe din atelierele existente nu au beneficiat de nici o
investiţie relevantă în echipamente după 1990. În cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au
limitat la ceea ce s-a putut obţine din efortul de autofinanţare, donaţii sau sponsorizări - insuficient
cantitativ şi calitativ. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui
învăţământ eficient, centrat pe elev.
Unsprezece unităţi (40,74 % din şcolile ÎPT) au fost cuprinse în Programele Phare pentru ÎPT,
situaţia infrastructurii şi dotărilor acestora ajungând la nivelul standardelor de pregătire profesională.
Majoritatea şcolilor au amenajările minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficienţe
locomotorii
Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, se simte
nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru
dezvoltarea activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator).
Ritmul noilor achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare este extrem de redus. Este necesar ca
unităţile ÎPT să aibă în vedere şi cartea de specialitate.
Lipsa manualelor de specialitate, pentru modulele din planul de învăţământ la liceul tehnologic,
școală profesională și școală postliceală, face ca procesul de predare – învăţare – evaluare să fie o
provocare continuă pentru cadrele didactice. În acest sens cadrele didactice de specialitate din judeţul
Suceava au elaborat sub îndrumarea IŞJ auxiliare curriculare pentru clasa a IX-a liceu tehnologic la toate
domeniile de pregătire de bază existente și la clasa a X-a, la modulele pentru care nu s-au editat manuale.
Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru
publicaţii de specialitate.
II.4.2 INDICATORI DE PROCES
11
Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT
Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate,
responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către
unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.
Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a
partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie.
- Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare
profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.
- la nivel naţional sunt încheiate acorduri tripartite pentru înfiinţarea a unui număr de 23
comitete sectoriale;
- la nivel regional: Consorţiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de
Dezvoltare Regională;â
- la nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS)
- ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene;
- la nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile profesorale.
În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost
antrenate în elaborarea şi revizuirea primelor documente de planificare strategică pe termen lung la
nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost
elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).
La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei
mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS).
Cele 11 unități şcolare din Programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru
elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI, adoptarea planificării prin PAS, corelate cu PRAI şi
PLAI, s-a realizat în prezent de către toate unităţile de ÎPT, pentru buna corelare între nivelurile de
calificare şi solicitările pieţei forţei de muncă.
Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este
esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.
Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:
➢ finanţarea învăţământului preponderent centrat pe activităţile curente pe termen scurt şi
foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung;
➢ antrenarea insuficientă a operatorilor economici în efortul de planificare pe termen lung în
ÎPT;
➢ neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale
Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii.
Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este Curriculum în dezvoltare locală (CDL),
care constituie oferta curriculară specifică fiecărei unităţi de învăţământ şi este realizat în parteneriat cu
operatorii economici / instituții publice partenere ale unității de învățământ. Prin această ofertă
curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la cerinţele pieţei muncii
locale şi/sau regionale. Proiectarea și evaluarea curriculumului în dezvoltare locală asigură condiții
pentru implicarea partenerilor sociali (operatori economici, asociații/organizații locale ale angajatorilor
și/sau ale angajaților etc.) în procesul de identificare a competențelor specifice pieței forței de muncă
locale și/sau regionale, pentru a le transpune în rezultate ale învățării, și a situațiilor de învățare oferite
elevilor. Această componentă a curriculumului (CDL) răspunde nevoii de acordare a unei mai mari
12
flexibilități unităților de învățământ profesional și tehnic cu privire la planificarea și proiectarea ofertei
de pregătire profesională a elevilor în parteneriat cu operatorii economici/instituții publice partenere.
Asigurarea calităţii în ÎPT
Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare
profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor
(forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.
La nivel naţional, activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt
coordonate de către cele două agenţii nou înfiinţate – ARACIP (pentru învăţământul preuniversitar),
respectiv ARACIS (pentru învăţământul superior).
II.4.3 SERVICIILE DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE. OPŢIUNILE ELEVILOR
Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi consiliere. În
practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar
fi numărul de ore de consiliere per elev, numărul de elevi consiliaţi per consilier etc.
Totuşi, din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani,
gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, din
cauza unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care
revin unui consilier, numărul mic de elevi testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere / elev
pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere
în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.
În urma sondajului realizat în anul școlar 2018-2019 de către CJRAE Suceava, la care au
participat 6133 elevi din clasa a VIII-a (84,22% din totalul elevilor înscriși în clasa a VIII-a) s-au obținut
următoarele rezultate: 4775 elevi au optat învățământul liceal, 896 elevi au optat pentru învățământ
profesional, 35 elevi au optat pentru unități de învățământ din alte județe, 307 elevi sunt nehotărâți și
120 elevi nu doresc să continue studiile.
II.4.4 INDICATORI DE IEŞIRE
Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională
Rata netă de cuprindere școlară reprezintă numărul copiilor/elevilor/studenţilor de vârstă oficială
corespunzătoare fiecărui nivel de educaţie, cuprinşi în aceste niveluri de educaţie, calculat ca raport
procentual din populaţia rezidentă din aceeaşi grupă oficială de vârstă.
13
Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele
“standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatorului. Rata netă de cuprindereşcolară se
utilizează pentru a evidenţia gradul de participare a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelurilor
de educaţie.
Analizând rata de cuprindere în perioada 2009-2016 pe toate formele de învăţământ a populaţiei şcolare
se constată:
rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu (7-16 ani) pentru anul școlar 2016- 2017 la
nivel judeţean este (82,7%) fiind mai mare față de regiunea Nord-Est (79,0%) și față de rata la nivel
național (79.8,6%);
rata netă de cuprindere pentru grupa de vârstă 15-18 ani a cunoscut o creştere semnificativă
comparativ cu anul școlar 2009-2010, fiind în anul școlar 2016-2017 (73,2%), superioară regiunii
(68,6%) și ratei naționale (69,9%).
Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)
Gradul de cuprindere în învăţământ (rata specifică de cuprindere şcolară pe grupe de vârstă) reprezintă
numărul total al copiilor/elevilor/studenților dintr-o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de
educaţie în care sunt cuprinşi, calculat ca raport procentual din populaţia rezidentă din aceeaşi grupă de
vârstă.
14
Începând cu anul școlar 2012-2013, conform legislației în vigoare (Legea educației nr.1/2011), grupele
de vârstă pentru populația de vârstă școlară sunt: 3-5 ani, 6-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-23 ani și
peste. Începând cu anul școlar 2014-2015, în cadrul acestui indicator este inclus și numarul de copii din
creșe, formându-se o noua grupă de vârstă pentru copiii de 0-2 ani.
Acest indicator reflectă gradul de participare la educaţie a unei anumite cohorte de vârstă specifică.
Analizând evoluţia indicatorului în perioada 2009 – 2016 se constată:
- o scădere a gradului de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 0-23 ani, în anul școlar
2016/2017, comparativ cu anul școlar 2009-2010;
- o creştere semnificativă a gradului de cuprindere în învăţământ pentru grupele de vârstă 15-18 ani
în perioada 2009-2017.
Conform datelor statistice (INS), gradul de cuprindere în educaţie în judeţ este mai mare decât cel
calculat la nivel de regiune pentru majoritatea grupele de vârstă, dar încă inferior celui național.
15
Rata abandonului în învăţământul primar şi gimnazial, 2009-2017
Din analiza acestui indicator pe perioada 2007-2014, la nivel de regiune, se constată:
rata de absolvire în învăţământul liceal este în creştere de la 56% în anul şcolar 2007- 2008 la
80,7,5% în anul şcolar 2014-2015;
rata de absolvire în învăţământul profesional a înregistrat scădere, ca urmare a reformei TVET de
şcolarizare a elevilor prin liceul tehnologic, de la 34,3% în anul 2007-2008, la 7,3% în anul şcolar 2014-
2015;
rata de absolvire în învăţământul postliceal prezintă o creştere de la 2,7% la 11,6% în perioada
2007-2015.
Comparând valorile acestui indicator la nivel judeţean, în perioada analizată 2007-2015 se constată:
rata de absolvire la învăţământul liceal a crescut de la 61,6% la 85,8% în perioada 2007-2015;
rata de absolvire în învăţământul profesional a înregistrat scădere, ca urmare a reformei TVET
de şcolarizare a elevilor prin liceul tehnologic, de la 35,6% în anul școlar 2007-2008, la 9,4% în anul
şcolar 2014-2015;
16
II.5 RATA DE SUCCES
Ratele de succes la examenele naționale (bacalaureat și certificarea calificărilor
profesionale) au cunoscut fluctuații importante, mai ales la învățământul liceal. Astfel, la nivel național,
rata de succes a scăzut de la 88,1% în anul școlar 2007-2008, la 58,0% în anul școlar 2014-2015.
La nivel de județ, o scădere semnificativă a ratei de succes se înregistrează la liceu, de la 97,4%
în 2007-2008, la 60,3% în anul şcolar 2014-2015. Acelaşi lucru se observă şi la nivel regional şi naţional.
Valoarea acestui indicator, în anul școlar 2014-2015 este mai mare la nivelul judeţului (60,3), comparativ
cu valoarea națională (58,0), dar mai mic decât la nivel regional (61,3).
Și la învățământul profesional, se constată o scădere a ratei de succes, la nivel județean, regional
și național, în perioada analizată. Valoarea ratei de succes la învățământul profesional este mai mică cu
aproximativ 0,3%, la nivel județean, fată de nivelul național și regional, în anul școlar 2014-2015.
Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate trimit, pe de o parte, la asigurarea
calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire, iar pe de altă parte la
necesitatea unor programe remediale (ex. şcoala de după şcoală) pentru elevii cu dificultăţi de învăţare.
II.6. INDICATORI DE IMPACT
Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului
Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,
respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem
unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări.
Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-
şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat.
Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a
acestora în numărul total al şomerilor (21,1% în 2008 şi 21,2% la data de 31.10.2016), sugerează o
problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional.
17
Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice
disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat
pentru absolvenţii ÎPT.
Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie
Indicatorul nu este disponibil din surse statistice. Dificultăţile sunt similare cu cele menţionate mai
sus. Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni), care afectează circa 60% din
absolvenţii înregistraţi în şomaj .se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare
adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.
La nivel național s-a realizat monitorizarea absolvenților de școală profesională cu durata de 2 ani,
promoția 2014.
Învățământul profesional cu durata de 2 ani a fost organizat, ca formă de școlarizare, după clasa a
IX-a, începând cu anul școlar 2012-2013, în conformitate cu OMECTS nr. 3168 din 2012.
Aceasta formă de școlarizare a fost solicitată de agenții economici chiar din perioada în care nu s-
a mai școlarizat, pentru nivelul 2 de calificare (actualmente nivelul 3 conform HG 918/2013), prin Școala
de Arte și Meserii.
Dificultățile inerente unui început, au constat în atragerea elevilor către această formă de
învățământ și lupta cu mentalitățile adulților, realizarea unei promovări susținute în mass media și prin
intermediul site-ului „alegeți drumul” dar și în rândul agenților economici și chiar a unităților școlare
pentru a se demara cu bine învățământul profesional cu durata de 2 ani.
Solicitările din partea agenților economici și ale elevilor, centralizate la nivel național, au condus
la concluzia că au fost școlarizați doar pentru 58 de calificări din cele 131 calificări posibile a fi obținute
de către elevii care se înscriu la învățământul profesional, în conformitate cu HG 866 din 13.08.2008
respectiv HG 1555 din 2009 în vederea actualizării acesteia.
În cadrul regiunii de dezvoltare NORD–EST, au fost declarați 2.658 absolvenți în toate cele șase
județe componente. În cadrul județelor distribuția absolvenților este prezentată în tabelul:
Distribuția
absolvenților în
județele regiunii
NORD-EST
Total
absolvenți
Absolvenți ce
continuă
studiile
Total
absolvenți
angajați
Pondere
absolvenți
angajați
Absolvenți angajai la
agentul econ.
- practică
Total regiunea NORD
- EST 2.658 667 456 17,16% 152
Bacău 433 138 94 21,71% 45
Botoșani 239 56 33 13,81% 10
Iași 744 142 139 18,68% 44
Neamț 334 60 57 17,07% 15
Suceava 764 229 121 15,84% 27
Vaslui 144 42 12 8,33% 11
După cum se observă din tabel, județul Suceava are cel mai mare număr de absolvenți din
regiune, dar sunt angajați doar 15,84% dintre aceștia.
II.7. OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢUL SUCEAVA
18
Evoluţia planurilor de şcolarizare
Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează că exerciţiul de planificare
în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire. Datele sintetice
privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în perioada 2002-2019.
Scăderea generală a populaţiei şcolare s-a reflectat în scăderea la nivel judeţean a ponderii
elevilor înscrişi în clasa a IX-a liceu şi implicit la liceul tehnologic. .
Începând cu anul școlar 2014-2015 elevii de clasa a VIII-a au putul opta și pentru școala
profesională de stat
Pentru anul școlar 2019-2020 se constată o scădere a numărului de elevi de la liceul tehnologic
cu 38,52% față de anul școlar 2013-2014, ca urmare a apariției școlii profesionale de 3 ani după clasa a
VIII-a, începând cu anul școlar 2014-2015. Ca pondere a profilului din totalul liceului tehnologic, se
constată o scădere a profilul tehnic cu 58,96% în anul școlar 2019-2020 față de 2013-2014, ca urmare a
opțiunii elevilor pentru școala profesională de 3 ani pentru calificări din profilul tehnic.
Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar 2019-2020)
Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare
în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire.
Din analiza distribuției pe filiere, se constată o depășire a cifrelor planificate pentru învățământul
liceal cu 1,4% (filiera teoretică – 2,1%, filiera tehnologică – 0,2%, filiera vocațională – 3,6%) și
nerealizarea cifrelor planificate pentru învățământul dual – 11,5%, învățământul profesional
– 19% , procentele fiind calculate la numărul de elevi (total nerealizare 4,61%).
19
Din fig. se observă o nerealizare importantă a claselor propuse la domeniile: Construcții, instalații și
lucrări publice, Fabricarea produselor din lemn, Electric, Electronică automatizări deși sunt domenii
importante în economia județului Suceava.
Trebuie remarcat faptul că există pierderi importante la tranziția de la clasa a VIII-a la clasa a
IX-a, iar cifrele planificate pentru clasa a IX-a trebuie să fie egale cu numărul prognozat de absolvenți
ai clasei a VIII-a în luna iunie, conform aplicației SIIIR. Aceste pierderi au valori cuprinse între 4-9%
și se reflectă de regulă, în cifrele de școlarizare de la învățământul profesional și învățământul dual.
Evoluţia ofertei şcolare în perioada 2010-2019
Nr.
crt.
Anul școlar
Liceu - Filiera
teoretică și
vocațională
Liceu - Filiera tehnologică
Învățământ profesional și
dual
Planificat Realizat Planificat Realizat Planificat Realizat
1. 2010-2011 46,93 46,9 53,07 53,1
2. 2011-2012 46,25 48,3 53,75 51,7
3. 2012-2013 48,19 48,7 51,81 51,3
4. 2013-2014 44,81 49,7 55,19 50,3
5. 2014-2015 45,29 49,97 38,77 35,04 15,94 14,99
6. 2015-2016 44,41 47,64 37,41 36,41 18,18 15,95
7. 2016-2017 45,98 49,46 38,69 35,98 15,33 14,56
8. 2017-2018 45,17 46,73 33,21 33,79 21,62 19,48
9. 2018-2019 39,38 42,25 35,14 35,81 25,48 21,94
10. 2019-2020 39,34 42,19 29,51 30,99 31,15 26,82
Luând în considerare că 26,82% din planul realizat la clasa a IX-a este reprezentat de
învățământul profesional (22,59%) și învățământul dual (4,23%), putem aprecia că 57,81% din totalul
elevilor din clasa a IX-a se află în învățământul profesional și tehnic.
Analiza planului de şcolarizare realizat – Liceu tehnologic în anul şcolar 2019-2020
20
Învăță
mânt
liceal
filiera
tehnol
ogică
Domeniul pregătirii de bază
Existent
clasa a IX-a,
zi liceu 2018-
2019
Plan propus
pentru anul
școlar 2019-
2020
cl a IX-a ZI,
liceu
Realizat
anul școlar
2019-2020
cl a IX-a ZI,
liceu
Pondere
plan
realizat
nr.
clas
e
nr.
elev
i
nr.
clas
e
nr.
elev
i
nr.
clas
e
nr.
elev
i %
Filiera tehnologică, total, din care: 92 2405 78 2184 78 2188 100.2%
Profil tehnic, total, din care: 31.5 784 25.5 714 25.5 683 95.7%
fabricarea produselor din lemn 1 23 1 28 1 30 107.1%
electronică automatizări 5 137 3.5 98 3.5 88 89.8%
producţie media 0 0 0 0 0 0
construcţii instalaţii şi lucrări publice 3 73 3.5 98 3.5 75 76.5%
mecanică 13.5 315 10.5 294 10.5 296 100.7%
electric 3 71 3 84 3 84 100.0%
industrie textilă şi pielărie 4 109 4 112 4 110 98.2%
materiale de construcţii 0 0 0 0 0 0
electromecanică 2 56 0 0 0 0
chimie industrială 0 0 0 0 0 0
tehnici poligrafice 0 0 0 0 0 0
Profil servicii, total, din care: 40.5 1087 35.5 994 35.5 1039 104.6%
turism şi alimentaţie 21.5 580 19 532 19 556 104.5%
economic 17 454 13.5 378 13.5 395 104.5%
comerţ 2 53 3 84 3 88 104.8%
estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0 0 0 0
Profil R.N.P.M., total, din care: 20 534 17 476 17 466 97.9%
agricultură 3 74 2.5 70 2.5 62 88.6%
silvicultură 4 106 4 112 4 110 98.2%
protecţia mediului 6 156 5.5 154 5.5 152 98.7%
industrie alimentară 7 198 5 140 5 142 101.4%
Analiza planului de şcolarizare realizat – Învățământ profesional și învățământ dual în anul şcolar
2019-2020
Domeniul de pregătire /
Calificarea profesională
Plan aprobat
clasa a IX-a, zi
2019-2020
Plan realizat
clasa a IX-a, zi
2019-2020
Forma de
organizare
(înv.
profesional
/
învăţământ
dual)
Învăţământ
de masă/
Învăţământ
special
Forma de
proprietate
(de stat/
particular)
Pondere
plan
realizat Nr.
clase
Nr.
locuri
Nr.
clase
Nr.
elevi
TOTAL GENERAL, din
care, pe domenii de
pregătire şi calificări:
90
2306
80
1894
82.13%
21
TOTAL Mecanică, din
care, pe calificări: 32,84 898 31 785
87.42%
Lăcătuş mecanic prestări servicii
4 112 3 89 înv. profesional
Învăţământ de masă
de stat 79.46%
Mecanic auto 19 532 18,5 479 înv. profesional
Învăţământ de masă
de stat 90.04%
Mecanic auto 3 82 3 87 înv. dual Învăţământ de masă
de stat 106.10%
Mecanic auto 0,5 7 0,5 7 înv. profesional
Învăţământ de masă
particular 100.00%
Mecanic utilaje și instalații
în industrie 0,34 10 0,5 8 înv. dual
Învăţământ de
masă de stat 80.00%
Operator la maşini cu
comandă numerică 1 27 1 20 înv. dual
Învăţământ de
masă de stat 74.07%
Sudor 0.5 18 0 0 înv. dual Învăţământ de
masă de stat 0.00%
Tinichigiu vopsitor auto 1 12 1 9 înv. profesional
Învăţământ special
de stat 75.00%
Tinichigiu vopsitor auto 2,5 70 2,5 62 înv. profesional
Învăţământ de masă
de stat 88.57%
Tinichigiu vopsitor auto 1 28 1 24 înv. dual Învăţământ de masă
de stat 85.71%
TOTAL Electromecanică,
din care, pe calificări: 1 27 1 27
100.00%
Electromecanic utilaje şi
instalaţii industriale 1 27 1 27 înv. dual
Învăţământ de
masă de stat 100.00%
TOTAL Electronică -
automatizări, din care, pe
calificări:
1
24
0
0
0.00%
Electronist aparate şi
echipamente 0,5 14 0 0
înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 0.00%
Electronist aparate şi echipamente
0,5 10 0 0 înv. dual Învăţământ de masă
de stat 0.00%
TOTAL Electric, din care,
pe calificări: 4 109 3 74
67.89%
Electrician constructor 2 56 1 22 înv. profesional
Învăţământ de masă
de stat 39.29%
Electrician exploatare joasă
tensiune 1 28 1 27
înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 96.43%
Electrician exploatare joasă tensiune
1 25 1 25 înv. dual Învăţământ de masă
de stat 100.00%
TOTAL Construcţii
instalaţii şi lucrări
publice, din care, pe calificări:
4,33
118
3,5
53
44.92%
Instalator instalaţii tehnico -
sanitare şi de gaze 0,5 14 0,5 13 înv. dual
Învăţământ de
masă de stat 92.86%
Fierar betonist - montator
prefabricate 0,5 14 0 0
înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 0.00%
Zidar - pietrar - tencuitor 0,33 10 0 0 înv. dual Învăţământ de
masă de stat 0.00%
Dulgher -tâmplar-parchetar 0,5 14 0 0 înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 0.00%
Zugrav, ipsosar, vopsitor,
tapetar 1 12 1 14 înv. dual
Învăţământ
special de stat 116.67%
Mozaicar, montator placaje 1 12 1 9 înv.
profesional
Învăţământ
special de stat 75.00%
22
Zugrav, ipsosar, vopsitor,
tapetar 1,5 42 1 17
înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 40.48%
TOTAL Agricultură, din
care, pe calificări: 1,5 42 2 37
88.10%
Horticultor 1 28 1 23 înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 82.14%
Lucrător în agroturism 0,5 14 1 14 înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 100.00%
TOTAL Silvicultură, din
care, pe calificări: 0,5 14 0,5 10
71.43%
Pădurar 0,5 14 0,5 10 înv. dual Învăţământ de masă
de stat 71.43%
TOTAL Comerţ, din care,
pe calificări: 2 56 1,5 43
76.79%
Comerciant-vânzător 2 56 1,5 43 înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 76.79%
TOTAL Turism şi
alimentaţie, din care, pe
calificări:
21,33
529
19
429
81.10%
Bucătar 1 28 0,5 15 înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 53.57%
Bucătar 2 24 2 36 înv.
profesional
Învăţământ
special de stat 150.00%
Cofetar - patiser 1 28 1 31 înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 110.71%
Cofetar - patiser 1 12 1 8 înv.
profesional
Învăţământ
special de stat 66.67%
Lucrător hotelier 5,5 154 5,5 145 înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 94.16%
Lucrător hotelier 1 12 1 9 înv.
profesional
Învăţământ
special de stat 75.00%
Ospătar (chelner) vânzător în
unităţi de alimentaţie 1 12 1 21 înv. dual
Învăţământ
special de stat 175.00%
Ospătar (chelner) vânzător în
unităţi de alimentaţie 1,33 39 1,5 40 înv. dual
Învăţământ de
masă de stat 102.56%
Ospătar (chelner) vânzător în
unităţi de alimentaţie 7,5 210 5,5 124
înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 59.05%
TOTAL Industrie
alimentară, din care, pe
calificări:
5
129
5
134
103.88%
Brutar - patiser -preparator
produse făinoase 3,5 91 3,5 94
înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 103.30%
Preparator produse din lapte 0,5 10 0,5 10 înv. dual
Învăţământ de
masă de stat 100.00%
Preparator produse din carne
şi peşte 1 28 1 30
înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 107.14%
TOTAL Fabricarea
produselor din lemn, din care, pe calificări:
55
122
4
77
63.11%
Tâmplar universal 3,5 98 2 54 înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 55.10%
Tâmplar universal 2 24 2 23 înv.
profesional
Învăţământ
special de stat 95.83%
TOTAL Industrie textilă şi
pielărie, din care, pe calificări:
8,5
206
8
182
88.35%
Confecţioner articole din piele
şi înlocuitori 1 28 1 30
înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 107.14%
23
Confecţioner produse textile 5.5 154 5 134
înv.
profesional
Învăţământ de
masă de stat 87.01%
Confecţioner produse textile 2 24 2 18
înv.
profesional
Învăţământ
special de stat 75.00%
TOTAL Estetica şi igiena
corpului omenesc, din care,
pe calificări:
1,5
42
1,5
43
102.38%
Frizer - coafor - manichiurist
- pedichiurist 1,5 42 1,5 43
înv. profesional
Învăţământ de masă
de stat 102.38%
Concluzii din analiza ofertei TVET
Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de:
➢ acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu;
➢ ajustarea ţintelor PLAI pentru oferta educaţională, pe profiluri şi domenii profesionale în acord cu
investiţiile din ultimii ani şi aportul diferitelor ramuri ale economiei la Produsul Intern Brut;
➢ utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii
serviciilor;
➢ creşterea interesului liceelor tehnologice de a-şi diversifica oferta către nivelul 5 (şcoală postliceală
şi şcoală de maiştri) în scopul asigurării unei posibilităţi de continuare a studiilor pentru absolvenţii care
nu promovează examenul de bacalaureat;
➢ asigurarea soluţiilor celor mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor,
în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni).
Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor
Formarea pe tot parcursul vieţii, reprezintă şi pentru învăţământul românesc ca şi pentru toate
sistemele de învăţământ din Europa, un deziderat important, generat de Strategia Europa 2020.
Şcolile ÎPT, reprezintă cadrul ideal pentru derularea programelor de formare a adulţilor, mediul
propice pentru derularea atât a pregătirii teoretice, cât mai ales a pregătirii practice. Judeţul Suceava s-a
remarcat printr-un număr mare de programe autorizate de către CNFPA (16 programe autorizate) şi
derulate în şcolile ÎPT, 23% dintre acestea fiind autorizate pentru formarea adulţilor.
Din păcate, legislativul şi concurenţa, au făcut ca majoritatea cursurilor de formare să fie derulate
prin ONG-uri, SRL-uri, instituții publice etc.
În anul 2006 a fost înființată Asociația Școlară Suceveană pentru Educație și Dezvoltare
(ASSED) Suceava care este organizație nonguvernamentală cu personalitate juridică. Membrii fondatori
sunt reprezentanții din 23 de școli cu învățământ profesional și tehnic din județ. În prezent organizația
are ca membri asociați în nume colectiv elevii și cadrele didactice din 20 de unități școlare cu învățământ
profesional și tehnic.
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
24
Distribuţia unităţilor IPT în judeţul Suceava
II.13. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU
CEREREA, PENTRU JUDEŢUL SUCEAVA
Puncte tari Puncte slabe
1. Domenii cu dinamică pozitivă şi
potenţial de absorţie pe piaţa muncii:
industrie prelucrătoare, comerţ, construcţii,
turism şi alimentaţie, transporturi.
2. Investiţiile importante în
industria prelucrătoare și comerț.
3. Numărul mare de
microîntreprinderi, existente în județ,
89% din total.
4. Oferta educațională județeană pentru
formarea profesională inițială cuprinde
calificări din 15 domenii profesionale (din
18 existente la nivel național).
5. Personal didactic calificat pentru toate
domeniile profesionale din oferta
educațională.
1. Proporţie ridicată a populaţiei care trăieşte în
mediul rural (56,00% din total populaţie,
ianuarie 2019).
2. Existența unui segment semnificativ de
populaţie şcolară dezavantajată, incluzând 2 %
populaţie de etnie rromă.
3. Insuficienta dotare a atelierelor şcoală, în
concordanţă cu noile tehnologii apărute.
4. Număr mic de programe acreditate ANC
pentru formarea adulţilor, la nivelul
unităţilor ÎPTşi ale asociaţiei ASSED.
Oportunităţi Ameninţări
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
25
1. Implementarea proiectelor de infrastructură
din fondurile comunitare în perioada 2016-
2025 va determina o creştere a locurilor de
muncă în construcţii, industrie şi servicii.
2. Posibilitatea accesării fondurilor
comunitare, pe proiecte, care să dezvolte
activitatea economică ca sursă de locuri de
muncă.
3. Posibilitatea derulării unor programe de
dezvoltare a resurselor umane, conform
cererii pieţei muncii, cu susţinere din
fonduri europene.
4. Existența fondurilor europene destinate
mobilităţii internaţionale în formarea
profesională a cadrelor didactice şi a elevilor
din învăţământul profesional şi tehnic
( ERASMUS +).
1. Scăderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între
15-18 ani cu 11,1% în anul 2025, raportat la
anul 2015.
2. Accentuarea migraţiei în afara judeţului,
având ca efect reducerea populaţiei şcolare.
3. Nivelul scăzut al resurselor bugetare, mai
ales în mediul rural, combinat cu lipsa de
experienţă la nivelul consiliilor locale
privind specificul finanţării unităţilor de
învăţământ.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE
MĂSURI
1. Pentru ameliorarea efectelor punctelor slabe 1 şi 2 utilizând oportunitatea 2 este necesară
adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii contribuind la scăderea ratei şomajului în
rândul tinerilor absolvenți raportat la total şomeri indemnizați, de la 26% (2019) la 15% (2025).
2. Corelând punctele slabe 1 şi 4 cu oportunităţile 3 şi 4 se va urmări ca creşterea populaţiei cu
nivel ridicat de educaţie prin programe de formare continuă, prin autorizarea a cel puţin 15 programe
de către ASSED, până în 2025.
3. Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială şi reducerea ratei abandonului la
învăţământul liceal şi profesional de la 1,7 % în 2017 la 1,5% în 2025.
4. Corelând punctul slab 3 cu oportunitatea 4 sunt necesare măsuri de dezvoltare a resurselor
umane din sistemul IPT, în vederea asigurării calităţii în formare.
5. Pentru ameliorarea efectelor punctului slab 3 şi în corelaţie cu oportunitatea 2 se poate dezvolta
infrastructura unităţilor şcolare ipt în vederea asigurării calităţii în formare.
6. Corelând punctul slab 1 cu oportunitatea 3 este necesară dezvoltarea învăţământului rural şi
a diversificării ofertei de formare susţinută de funcţionarea în reţea a şcolilor, prin învățământ
profesional și învățământ dual.
7. Pentru a mări rata de tranziţie este necesară o mai bună orientarea şi consiliere şcolară şi
profesională din clasele de gimnaziu şi cointeresarea partenerilor sociali pentru acordarea de burse
pentru a sprijini şi motiva elevii.
8. Încurajarea partenerilor sociali şi cointeresarea în participarea la programele de formare,
informarea şi demonstrarea eficienţei sistemului de calificare bazat pe competenţe pentru asigurarea
calităţii şi eficienţei în întreprinderi.
Nr.
crt. Recomandare
Nivel de
competenţă
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
26
1. Măsuri de susţinere a activităţilor ce urmăresc adaptarea reţelei şcolare
şi a ofertei de formare profesională iniţială şi continuă, la cerinţele pieţei
muncii şi a opţiunilor elevilor. Regional/Local
2. Susţinerea activităţilor ce urmăresc formarea continuă şi creşterea
ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire /calificare. Regional/Local
3. Măsuri care să determine asigurarea egalităţii de şanse în formarea profesională iniţială. Regional/Local
4. Măsuri de formare continuă a cadrelor didactice din sistemul IPT, în vederea asigurării calităţii în formare.
Național/Regional/
Local
5. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare, în vederea asigurării calităţii în IPT. Naţional/ Local
6. Realizarea unui cadru legislativ/normativ care să încurajeze parteneriatul şcoală
– intreprindere, necesar dezvoltării învăţământului profesional dual şi
asigurării calităţii în IPT.
Naţional
7. Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare începutului traseului de formare. Naţional
II. 8. ANALIZA MEDIULUI INTERN
PREDAREA SI ÎNVĂŢAREA
Obţinerea informaţiilor privind procesul de predare învăţare a fost posibila pe baza analizei făcute
de fiecare catedra, a chestionarelor date la clase la fiecare nivel.
In urma strângerii informaţiilor, colectării si analizării datelor formulam următoarele judecăţi :
- Profesorii dovedesc o buna cunoaştere a curriculum-ului si îşi stabilesc strategiile de predare –
învăţare in funcţie de standardele de pregătire profesionala, de specificul fiecărui colectiv de elevi
(atitudini, grad de motivare, interese), de rezultatele la testele predictive, de progresul elevilor.
- A crescut numărul profesorilor care au adoptat strategii didactice in scopul învăţării centrate pe elev
- Derularea în bune condiții a celor 2 proiecte Erasmus+: K229 Nr. Ref. 2018-1-RO01-KA2049134_1
și K229: Nr.ref.2018-1-IT02-KA229-048596_4
- Derularea în bune condiții a celor 2 proiecte europene Pro-edu și E-profi.
- Prin metodele de evaluare folosite s-a urmărit promovarea egalităţii şanselor, evitarea unor atitudini
discriminatorii
- Relaţiile de lucru stabilite cu elevii sunt eficiente, prin activităţile de învăţare s-a urmărit nu numai
facilitarea comunicării profesor – elev, ci si a comunicării elev – elev si dezvoltarea capacităţii de lucru
in echipa ( aspect atestat de fisele asistentelor la ore si de proiectele unităţilor de învăţare )
- S-au găsit modalităţi adecvate de descoperire si de stimulare a elevilor performanţi
- La orele de instruire practica si la cele de specialitate s-au manifestat preocupări de a dezvolta la
elevi abilităţi practice, spirit economic
- Oferta de mijloace de învăţământ si accesorii curriculare este valorificata eficient
- Exista o mare dificultate in realizarea performantelor şcolare la disciplinele care au alocate un număr
mic de ore in planul de învăţământ
- Curriculum-ul la decizia scolii nu a reuşit totdeauna sa acopere paleta de discipline
- Nu exista o strategie coerenta la nivelul tuturor catedrelor pentru stabilirea lacunelor elevilor si
ameliorarea lor
- Exista încă deficiente in consemnarea ritmica a rezultatelor şcolare in caietele personale si in
cataloage
Pe baza constatărilor făcute s-au formulat ţintele si s-au stabilit priorităţile in ceea ce priveşte
aceste ţinte :
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
27
- Pregătirea ofertelor de discipline opţionale care sa acopere o paleta mai larga de profesii căutate pe
piaţa muncii
- Monitorizarea si desfăşurarea cu responsabilitate si rigoare a programelor de perfecţionare la nivelul
catedrelor de specialitate
- Iniţierea si derularea unor cursuri pentru personalul din unitate
- Dezvoltarea programelor de parteneriat in vederea aplicării reformei învăţământului
- Activitatea profesorului diriginte va fi centrata pe consiliere si orientare profesionala si pe stabilirea
dialogului cu familiile elevilor
- Creşterea gradului de motivare al elevilor prin implicarea lor activa in procesul didactic
MATERIALE SI RESURSE DIDACTICE
- La cabinetele si laboratoarele de informatica, fizica, biologie, chimie există dotarea cu truse,
aparatura, ustensile si substanţe conform noilor programe şcolare (fise de gestiune
- Baza materiala a cabinetelor de informatica, la care au acces toti elevii este moderna, existând un
număr 3 laboratoare informatice.
- Toate calculatoarele sunt legate la reteaua internet oferind elevilor posibilitatea unei informari
moderne si actualizate
- Biblioteca scolii este dotata cu un număr de peste 24055 de volume, iar 50 % din elevi si 30 % din
personalul didactic au fise si consulta cartile de care dispune biblioteca
- Personalul didactic, in proportie de 70% considera ca prioritate dezvoltarea bazei materiale
(chestionar)
- Personalul didactic, in proportie de 75% considera ca prioritate perfectionarea in domeniul T.I.C.
REZULTATELE ELEVILOR
Eficienta procesului de predare – învăţare este oglindita de rezultatele elevilor la concursurile
şcolare, de mediile semestriale si anuale, de rezultatele la examenele de bacalaureat si admitere in
facultate
- La examenul de bacalaureat in anul şcolar 2017–2018 promovabilitatea a fost de 63,4%
- La concursurile şcolare s-au obtinut rezultate bune şi foarte bune
- Gradul de promovabilitate al elevilor a fost de 98.2 % in anul şcolar 2017 – 2018
- Absenteismul elevilor este mare, 31absențe nemotivate per elev, in special la clasele terminale;
- Au existat cazuri de abandon şcolar, cât şi cazuri de retragere de la cursuri cu motivatii sociale
(plecare în străinătate cu familia)
CONSILIEREA SI ORIENTAREA VOCATIONALA OFERITA ELEVILOR
- S-au organizat cursuri de formare a profesorilor pe linia orientarii in cariera;
- In planul de actiuni este prevazuta organizarea de cursuri de dezvoltare la elevi a abilitatilor necesare
ocuparii unui loc de munca
- Existenţa psihologului şcoalar asigură dezvoltarea activitatii de consiliere si sprijină profesorii
diriginti in tratarea diferentiata a elevilor cu nevoi speciale
- Creșterea eficientei relatiei diriginte – parinte – Consiliu profesoral – elev pentru o mai buna
comunicare si informare
CALIFICARI SI CURRICULUM
Învățământ liceal de zi
I. Filiera teoretică
Profilul real: specializarea
– Matematica-informatica
– Științe ale naturii
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
28
Profilul umanist: specializarea
– Științe sociale
– Filologie
II. Filiera tehnologică
Profil tehnic: specializarea
– tehnician in prelucrarea lemnului
– tehnician in industria textila
– tehnician in industria pielăriei
Învățământ profesional de zi
Profil tehnic: specializarea
– confecţioner articole din piele şi înlocuitori
– confecționer articole textile
– tâmplar universal
Învățământ „A doua șansă” - tehnic
Învățământ liceal cu frecventa redusa
Filiera teoretica
Profil umanist: specializarea
– Științe sociale
Resurse materiale
In administrarea scolii exista urmatoarele cladiri: 6 corpuri cladire scoala, două săli de sport,
două terenuri de sport, două corpuri atelier tamplarie, atelier de croitorie, internat, cantină.
Scoala are 63 sali de clasa, 7 laboratoare, 2 ateliere.
Date suplimentare despre unitatea noastra scolara se gasesc pe pagina web a liceului:
www.ltin.ro.
Adresa de e-mail la care putem fi contactati este: [email protected].
II.8.1. RESURSE UMANE
Liceul Tehnologic „Ion Nistor” a avut în anul școlar 2018-2019 un numar de 126 angajați, in
care: cadre didactice 96, un consilier școlar, 10 personl didactic auxiliar, 20 persnal nedidactic. Cadrele
didactice sunt în proporţie de 98 % calificate,cu un număr mare de titulari, cu un procent mare de
profesori cu gradul didactic I : 39,5% , gradul II: 25 % şi definitivat 21,8 % şi 12 ,5 % fară grad didactic,
exista un număr mare de profesori tineri înscrişi la diferite forme de perfecţionare didactica şi pedagogică
Număr personal didactic calificat: Număr personal
didactic
Necalificat An școlar Cu
doctorat
Cu gradul
I Cu gradul
II
Cu
Definitivat
Fără
definitivat
2015-2016 2 37 21 23 12 3
2016-2017 1 40 20 27 7 3
2017-2018 1 41 24 21 10 2
2018-2019 1 44 21 24 8 2
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
29
Liceul Tehnologic
“Ion Nistor”
Numar total
cadre
didactice
Personal
didactic
auxiliar
Personal
nedidactic
Total
angajaţi
Număr
total de
elevi
Număr
de clase
2014-2015 103 9 16 128 2325 94
2015-2016 98 9 16 123 2129 83
2016-2017 98 10 17 124 2137 81
2017-2018 96 11 20 127 2171 81
2018-2019 97 11 21 129 2163 82
În anul școlar 2019/2020 situația este următoarea:
Personal didactic:
Educatoare 7
Învățătoare 13
Profesori 75
Maiștri instructori 4
Consilier școlar 1
Total 100
Personalul didactic auxiliar - număr pe categorii:
Categorie de personal
Număr de
persoane
încadrate
Număr de norme pentru fiecare
categorie de personal
SECRETAR 4 4
INFORMATICIAN 2 2
ADMINISTRATOR FINANCIAR 2 2
Nr. total
de cadre
didactic
e
Nr. total
de cadre
didactic
e
calificate
Numărul cadrelor pe nivel de calificare
Absolvent
al unei
instituţii
în
domeniul
postului
Definitivat Grad
II
Grad
I
Absolvent
cursuri
postuniversitare
Masterat în
domeniul
specializării
sau în
domeniul
educaţiei
Doctorat în
domeniul
specializării
sau în
domeniul
educaţiei
100 97 97 22 20 49 3 9 1
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
30
LABORANT 1 1
BIBLIOTECAR 1 1
ADMINISTRATOR PATRIMONIU 2 2
PEDAGOG 1 1
TOTAL 13 13
Personal nedidactic:
Muncitori 4
Îngrijitori 12
Fochiști 4
Paznici 2
Total 22
II.8.2. PARTENERIATE SI COLABORARE
• Parteneriate cu administratia publica locala care se concretizeaza intr-o serie de actiuni ce au ca
obiect educarea si formarea tinerilor
• Derularea celor 2 proiecte Erasmus+: K229 Nr. Ref. 2018-1-RO01-KA2049134_1 și
K229: Nr.ref.2018-1-IT02-KA229-048596_4
• Derularea proiectului Erasmus+Vet:Leather workshop- tradiție și inovație în prelucrarea
produselor din piele, Nr. Ref. 2019-1-RO01-KA102/116-062782
• Derularea celor 2 proiecte europene Pro-edu și E-profi.
• Parteneriate cu angajatorii din regiune in vederea efectuarii instruirii practice in domeniile : comert
si prelucrarea lemnului
• Parteneriate cu alte institutii si organizatii: Inspectoratul Scolar Judetean, Casa Corpului Didactic,
Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava
• Parteneriate sau colaborari cu alte unitati de invatamant de acelasi nivel din tara
• Programe si proiecte nationale
• Asa cum a fost mentionat si in randurile anterioare, s-a elaborat un plan de actiune pentru retelele
de colaborare interregionale
• Proiecte şi parteneriate internaţionale cu școli din Ucraina, Franța și Republica Moldova.
II.8.3. CALENDARUL ANUAL AL ACTIVITATILOR EDUCATIVE
ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
31
NR.
CRT. ACTIVITATEA RESPONSABIL TERMEN OBS.
1. Deschiderea festivă a anului şcolar
Direcţiunea şcolii
Diriginţii
Învăţătorii
09.09.2019
2. Ziua internaţională a educaţiei Diriginţii
Învăţătorii 04.10.2019
3. Să comemorăm Holocaustul Proefesorii de istorie 7.10.2019
4. Marșul cărților și al cititorilor Învăţătorii
Prof. diriginţi Octombrie 2019
5. Balul bobocilor
Prof. diriginţi de la clasele a XII-a șa
a IX-a
Consiliul elevilor
14.11. 2019
6. Ziua internaţională pentru toleranţă Învăţătorii
Prof. diriginţi 15.11.2019
7. Ziua internaţională pentru eliminarea
violenţei asupra femeii
Învăţătorii
Prof. diriginţi 25.11.2019
8.
Unirea Bucovinei cu România
- concurs istorie
- concurs port national
Prof Istorie, religie , muzică 28.11.2019
9. 1 Decembrie – ziua mondială de luptă
împotriva HIV / SIDA
Prof. diriginţi
Prof. Cardei Mihai 30.11.2019
10.
1 Decembrie – ziua naţională a
României
- prezentare istorică
- moment literar artistic
Prof Istorie, religie , muzică 27-1.12.2019
11. Ziua Internaţională a Drepturilor
Omului
Prof. Puha Cristi
Prof. Cîrdei Mihai 10.12.2019
12. Concurs cea mai curată și mai
frumoasă clasă
Învăţătorii
Diriginți Decembrie 2019
13. Datini şi obiceiuri de iarnă
Profreligie, muzică
Învăţătorii 15.12.2019
14. Concurs interjudetean Bucovina –
Traditie si spiritualitate
Conducerea scolii
Prof. Schipor Vasile
Prof. Cardei Mihai
16.12. 2019
15.
Eminescu – Luceafărul poeziei
româneşti
- expoziţie de carte
- moment artistic
Prof. de limba română, educație
muzicală 15.01.2020
16. „Unire-n cuget şi-n simţiri” – concurs
interdisciplinar istorie – literatură Prof. Pistorie și limba română 24.01.2020
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
32
NR.
CRT. ACTIVITATEA RESPONSABIL TERMEN OBS.
17. Campionatul de şah şi tenis de masă Prof. educație fizică
Consiliul elevilor Februarie 2020
18. Perechea populară LTIN de Dragobete Februarie 2020
19. Ziua francofoniei Prof. limba franceză 19-20.03.2020
20. Marșul pentru viață LTIN Prof. diriginți
Consiliul elevilor Martie 2020
21. Concurs – “spelling” Catedra de engleza Ianuarie-
Februarie 2020
22. Școala Altfel Prof. diriginți
Consiliul elevilor Aprilie 2020
23. „Să lăsăm pământul să respire” –
acţiune de igienizare a spaţiilor verzi
Prof. diriginți
Consiliul elevilor Aprilie 2020
24. Tradiții și obiceiuri laice și religioase
Învierea Domnului
Prof. religie, muzică, desen
Consiliul elevilor Aprilie 2020
25. 1 Mai- ziua muncii (drumeții) Prof. diriginți
Consiliul elevilor 1 Mai 2020
26.
Concursul județean ″Români și
românitate în afara granițelor
țării.Destin și dăruire“
Conducerea scolii
Prof. Schipor Vasile
Mai 2020
27. Ziua Europei – manifestări cultural
artistice Diriginţii, învăţătorii 9 Mai 2020
28. Ziua sportului preferat
Prof. educație fizică
Învăţătorii
Consiliul elevilor
Mai 2020
29.
1 Iunie – Ziua internaţională a
copilului
- program artistic
- expoziţie de desene
- concursuri
Învăţătorii, Diriginţii
Consiliul elevilor 1.06.2020
30. Cheia succesului
Direcţiunea şcolii
Diriginţi
Învăţătorii
Iunie 2020
31. Concursul „Cea mai bună patrulă de
circulaţie”
Prof. educație fizică
Consiliul elevilor Iunie 2020
32. Încheierea anului şcolar – serbări,
premierea elevilor
Conducerea scolii
Dirigintii
Învăţătorii
Iunie 2020
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
33
II.8.4 REZULTATELE PROCESELOR DE AUTOEVALUARE
PUNCTE TARI
• echipa manageriala competenta si responsabila, dialog eficient pe toate nivelurile
• ponderea insemnata a specialistilor in domeniu a tinerilor in total personal angajat
• schimburi de experienta intre elevi si cadrele didactice din scoala noastra cu elevi si cadre
didactice din scoli similare din tara
• existenţa unui cabinet de consiliere psihopedagogică
• Participarea elevilor lși profesorilor la proiecte Erasmus +
• existenta retelei de calculatoare conectate la Internet, ce deserveste toate sectoarele scolii
• rezultatele obtinute la olimpiade si concursuri scolare atesta nivelul de performanta in pregatirea
de specialitate a elevilor
• interesul manifestat de majoritatea cadrelor didactice pentru ridicarea nivelului de pregatire
profesionala generala si de specialitate
• existenta unor parteneriate solide cu institutii si agenti economici locali
PUNCTE SLABE
• lipsa unei baze moderne de practica necesara pregatirii de specialitate in domeniu
• conservatorismul si inertia manifestate de unele cadre didactice in fata schimbarilor inerente din
peisajul educational
• rezultate relativ modeste la examenele naţionale şi olimpiade şcolare;
• lipsa criteriilor, standardelor, coerentei si coordonării in predare si evaluare;
• motivaţie preponderant extrinseca pentru dezvoltarea profesionala, automulţumire, tendinţe de a
exagera rolul propriu in succesele elevilor
• insuficienta implicare a parintilor in demersul scolar
• calitatea necorespunzatoare a grupurilor sanitare
• rata scazuta a profesorilor care utilizeaza calculatorul in procesul instructiv – educativ
ACTIVITĂŢILE PRIVIND DEZVOLTAREA STABILITE ÎN URMA AUTOEVALUĂRII
Actualizarea bazei de practica prin:
• Atragerea si implicarea elevilor intr-o masura mai mare in procesul de invatamant prin utilizarea
unor medotde de predare si evaluare mai atractive pentru combaterea absenteismului scolar
• Stimularea interesului parintilor pentru implicarea in demersul scolar prin organizarea unor
actiuni comune la care sa participe si elevii si parinti
• Participarea profesorilor care nu sunt utilizatori ai calculatorului la cursuri de initiere
• Utilizarea softurilor educationale si a programului AEL intr-o masura mai mare si la mai multe
discipline scolare
ANALIZA SWOT
In concordanta cu cerintele economiei de piata si cu procesul de reforma al invatamantului romanesc,
colectivul de cadre didactice al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu De Sus Suceava urmareste,
prin permanenta activitate de perfectionare si autoperfectionare, formarea unui absolvent autonom
responsabil, in masura sa decida asupra propriei cariere.
PUNCTE TARI:
- pregătire academică bună a cadrelor didactice;
- Încadrarea cu personal didactic calificat în proporție
de 98 % la majoritatea disciplinelor de învățământ;
- rezultate destul de bune la examenele naţionale;
- atmosfera destinsa, de încredere reciprocă;
PUNCTE SLABE:
- Lipsa criteriilor, standardelor, coerentei si coordonării
in predare si evaluare;
- Motivaţie preponderant extrinseca pentru dezvoltarea
profesionala, automulţumire, tendinţe de a exagera
rolul propriu in succesele elevilor;
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
34
- oferta variată de programe şcolare care conduc la
personalizarea procesului instructiv-educativ;
- oferta variată de opţionale şcolare;
- colaborarea foarte bună cu părinţii si comunitatea
locală, agenţi economici;
- parteneriate cu primăria, poliţia, jandarmeria,
pompieri, unitatea sanitară. - parteneriate cu alte unităţi şcolare din ţară şi din
străinătate;
- existenţa unui cabinet de consiliere psihopedagogică;
- contracte de colaborare încheiate cu agenţii economici
care dau posibilitatea desfăşurării instruirii practice la
aceştia;
- existenţa unor laboratoare moderne de informatică,
fizică, chimie, biologie, isorie, geografie.
- elevii au posibilitatea de a se informa prin tehnologia
de calcul şi comunicare;
- implicarea elevilor şi profesorilor în activităţi extracurriculare;
- Realizarea în totalitate a planului de școlarizare.
- Colaborarea foarte bună cu autoritățile locale și
județene în realizarea unor activități educative,
asigurarea resurselor financiare necesare, asigurarea
securității în scoli ş.a.
- Organizarea învățământului cu frecvență redusă și
învățământului „A doua șansă” – în scopul integrării
școlare a categoriilor defavorizate
- Existența laboratorului acreditat ECDL
- Indiferenta, pasivitatea, lipsa de atitudine in ceea ce
priveşte relaţia profesor – elev;
- Formalism în desfăşurarea unor activităţi;
- Timpul nu este întotdeauna dozat corect;
- Nu se aplică o abordare diferenţiată în funcţie de
nivelul elevilor;
- Nu se folosesc strategii adecvate pentru elevii cu un nivel scăzut de pregătire;
- Numărul mare de absente acumulate de către unii
elevi în anul școlar trecut;
- Lipsa de comunicare reala, coordonare, cooperare
intre cadrele didactice pentru amortizarea influenţelor
negative;
- lipsa cabinetului medical;
- Prezenta personalului necalificat
- Rezultate relativ modeste la olimpiade şcolare;
- Evaluarea subiectiva si inconsecventa;
- Insuficienta colaborare dintre unii diriginţi cu părinţii - Dotarea necorespunzătoare atelierelor de practică .
OPORTUNITATI
- Derularea în bune condiții a celor 2 proiecte
Erasmus+: K229 Nr. Ref. 2018-1-RO01-
KA2049134_1 și K229: Nr.ref.2018-1-IT02-KA229-
048596_4
- Derularea proiectului Erasmus+Vet:Leather
workshop- tradiție și inovație în prelucrarea
produselor din piele, Nr. Ref. 2019-1-RO01-
KA102/116-06278
- Derularea în bune condiții a celor 2 proiecte europene
Pro-edu și E-profi
- Finanţarea per elev aduce la bugetul şcolii sume
important - Finalizarea campusului şcolar a dus la îmbunătăţirea
considerabilă a condiţiilor de studiu;
- Existenţa Planului de Acţiune al Scolii, conferind
posibilitatea diversificării pregătirii profesionale a
elevilor, în cadrul învăţământului liceal tehnologic şi
postliceal, în meserii cerute pe piaţa muncii;
- Amplasarea școlii în zona centrală, în vecinătatea unor
puncte de interes: Primăria, Poliția, Biserica, Unitatea
de Asistență Medico-Socială;
- Sistem de transport al elevilor în regim propriu şi
privat eficient; - Continuarea derulării Programelor guvernamentale
de susţinere elevilor provenind din familii cu
venituri mici (“Bani de liceu”, Bursa profesională,
“Euro200”);
- Pregătirea deosebita si profesionalismul cadrelor
didactice constituie garanţia unei activităţi instructiv –
educative de cea mai buna calitate
- Cursuri de formare pentru profesori in programe
convenabile.
FACTORI DE RISC
- Sistem legislativ instabil şi inconsecvent;
- Resurse bugetare insuficiente;
- Situaţia socio-economică precară a familiilor din care
provin unii elevi;
- Mediul infracţional ridicat specific unei localităţi de
frontieră;
- Număr foarte mare de elevi ai căror părinţi sunt
plecaţi în străinătate
- Motivaţia financiară scăzută a personalului şcolii;
- Modul în care se realizează în prezent admiterea în
liceu;
- Scăderea populației școlare.
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
35
- Posibilitatea obținerii certificatului ECDL de către
elevi și cadre didactice;
- Oferta şcolară diversificată şi parteneriate de practică
cu agenţi economici din zonă.
- Programe de pregatire suplimentară a elevilor pentru
examene și concursuri școlare.
- Activităţi extracurriculare variate, exemple: programul Zilele Liceului „Ion Nistor” - noiembrie,
festivalul concurs „Bucovina tradiţie, cultură,
spiritualitate”- decembrie, concursul de matematică:
„Compas” - aprilie, programe de culturale, sociale și
de voluntariat cu ocazia sărbătorilor .
REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE DETALII
PRIVIND DEZVOLTAREA PROFESIONALA A PERSONALULUI
Cadrele didactice din scoala noastra realizeaza o perfectionare in vederea sustinerii examenelor de
acordare a definitivarii si a gradelor didactice II si I in invatamant.
In afara de aceasta activitate, exista un interes sustinut pentru imbunatatirea calitatii actului didactic,
motiv pentru care un numar mare de cadre didactice au participat la activitati de formare la nivel judetean
si national. Astfel cursurile pe care le-au urmat au fost
• Abilitare in proiectare didactica
• Metodologia predarii-invatarii pe baza noului Curriculum national
• Proiectarea de curriculum la decizia scolii
• Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice
• Utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicatiei in educatie
• Curs intensiv de limba engleza
• Managementul proiectelor
• Principii si practici in elaborarea de proiecte
• Identificarea surselor de finantare a proiectelor
• Invatarea centrata pe elev
• Educatia pentru calitate
• Formarea continuă a profesorilor de matematică şi ştiinţe economice în societatea cunoaşterii
Valorificarea participarii la cursul de formare continua s-a efectuat prin :
• Diseminare in colectivul profesoral
• Diseminare în cadrul comisiilor metodice
• Diseminare in cadrul cercurilor pedagogice pe discipline
• Impartasirea experientei in lectoratele cu parintii
• Desfasurarea de activitati de consiliere prin Consiliul Elevilor si Comisia Dirigintilor
• Initierea de proiecte europene Erasmus+, parteneriate scolare
DEZVOLTAREA CURRICULARĂ
• Stabilirea obiectivelor pe termen mediu şi lung.
• Planificarea numărului de clase pentru fiecare specializare.
• Diversificarea planului de şcolarizare prin introducerea treptată în fiecare an de studiu, pe lângă
specializările existente, a altor specializări care au cerinţă pe piaţa muncii.
• Repartizarea numărului de ore aparţinând trunchiului comun.
• Proiectarea şi dezvoltarea disciplinelor opţionale prin adaptarea ofertei de învăţare la specificul
local, la nevoile şi interesele elevilor.
• Selectarea manualelor alternative pe baza tehnicilor de evaluare şi a criteriilor cunoscute.
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ELEVI
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
36
• Ameliorarea politicii de recrutare a viitorilor elevi, în vederea atragerii tinerilor capabili de
performanţă şcolară.
• Intensificarea activităţilor de consiliere privind orientarea şcolară şi profesională pentru elevii
claselor terminale.
• Sprijinirea activităţilor Consiliului elevilor.
CADRE DIDACTICE
• Evidenţa clară a profesorilor înscrişi la gradele didactice.
• Popularizarea activităţii de informare şi perfecţionare a Casei Corpului Didactic.
• Antrenarea profesorilor la elaborarea unor materiale utile în procesul de învăţământ.
ECHIPA MANAGERIALĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
• Stabilirea planurilor operaţionale anuale şi semestriale.
• Crearea unui climat afectiv propice desfăşurării procesului de învăţământ.
• Elaborarea tematicii şedinţelor Consiliului de administraţie, pe baza diagnozei şi prognozei.
• Informarea cadrelor didactice referitor la criteriile de acordare a salariului de merit şi a gradaţiei
de merit.
• Organizarea unor întâlniri cu sponsorii şi stabilirea unor parteneriate locale şi naţionale.
• Colaborarea cu părinţii, prin Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.
ATRAGEREA DE RESURSE FINANCIARE ŞI DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE
• Optimizarea / activităţilor de management financiar, în vederea identificării unor noi resurse
financiare, prin activităţi extrabugetare, donaţii, sponsorizări şi stabilirea unor parteneriate locale şi
naţionale.
• Dezvoltarea bazei didactico-materiale în laboratoare şi cabinete, prin dotare şi autodotare.
• Modernizarea infrastructurii unităţii şcolare.
• Achiziţionarea de materiale informative şi mijloace audio-vizuale care să completeze baza
materială a cabinetului de consiliere şi orientare.
• Modernizarea bibliotecii şcolare, prin amenajarea unei săli de lectură cu calculatoare conectate la
internet şi deschiderea unei mini-librării care va fi utilizată şi în pregătirea practică a elevilor.
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
37
III. PLANUL OPERAŢIONAL
An școlar 2019- 2020
PRIORITATEA I: Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii
Obiectiv: Cresterea ponderii calificarior în sectoarele prioritare transformând retaua scolara într-o structura flexibila, deschisa în permanenta spre
cerintele angajatorilor (piata fortei de munca) si în concordanta cu tendintele de dezvoltare socio-economica a comunitatii
Ţinta 1 : Realizarea planului de scolarizare in proportie de 90 %
Ţinta 2 : 3 premii sau mentiuni la olimpiadele scolare
Ţinta 3 : 5 parteneriate cu agenti economici pentru desfasurarea acivitatilor practice
.
Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Tendintele demografice vor
afecta fluxul de intrari în sistemul IPT, imprimând redimensionarea planului de scolarizare şi schimbari în structura economica a zonei
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului: (ce anume
trebuie să se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la care
vor fi finalizate
Persoana /
persoanele
responsabile
Indicatori de realizare Sursa de
finanţare
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
38
Evaluarea tendintei
demografice
În comunitatea locală
Cunoasterea efectivelor de
populatie scolara în vârsta de
14-19 ani
Octombrie 2019
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Psiholog şcolar
CEAC
Analiza PLAI Nu este cazul
Evaluarea schimbarilor în
structura economica a zonei
Cunoasterea tendintelor de
dezvoltare a unor ramuri
industriale în perioada 2019-
2023
Octombrie 2019
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
CEAC
Analiza PLAI Nu este cazul -
Evaluarea structurii fortei de
munca prognozate
Cunoasterea noilor meserii
(calificari profesionale) cerute,
precum si a noilor abilitati
necesare absolventilor
Octombrie 2019
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Dir.adj. Chira
Gheorghe
CEAC
Analiza PLAI Nu este cazul -
Parteneriate cu agentii
economici
Creşterea gradului de
implicare a agenţilor
economici în activitatea şcolii
Iunie 2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
CEAC
Cresterea gradului de
absorbtie la cel putin 70% Bugetul şcolii
Parteneriate cu scolile
gimnaziale Colaborare instutuţională Iunie 2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Realizarea în totalitate a
planului de scolarizare
Realizarea unei retele
scolare
Bugetul şcolii
Fundamentarea planului de
scolarizare pentru anul scolar
2020-2021
Înscrierea elevilor în clasele şi
la specializările în care
unitatea pregăteşte meseriaşi şi
tehnicieni
Februarie 2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Realizarea planului de
şcolarizare Bugetul şcolii
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
39
Elaborarea ofertei de
scolarizare pentru anul scolar
2020-2021 si tiparirea de
materiale de prezentare;
Prezentarea ofertei de
scolarizare parintilor
absolventilor claselor a VIII-a
si absolventilor claselor a X-a;
Ziua „Porţilor deschise”.
Săptămâna meseriilor
Tipărirea a aproximativ 300 de
exemplare de pliante cu oferta
de scolarizare şi creşterea
numărului de absolvenţi de
clasa a VIII-a care optează
pentru unitatea noastră;
Participarea unei delegaţii din
cadrul scolii la sedintele cu
parintii absolventilor claselor a
VIII-a.
iunie 2020
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Oferta de şcolarizare Bugetul şcolii
Prioritatea II : Dezvoltarea parteneriatului social și îmbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti
OBIECTIV 1: Formarea abilitatilor necesare pentru cresterea eficientei lucrului în parteneriat cu comunitatea locala în vederea sprijinirii
învatamântului profesional si tehnic. Dezvoltarea relatiilor de parteneriat la nivel national si international
OBIECTIV 2: Dezvoltarea competentelor profesorilor consilieri (diriginti) în utilizarea unor instrumente specifice, cunoasterea si vehicularea
informatiilor certe despre lumea ocupatiilor si valorificarea fiecarei discipline scolare în aceasta directie
Ţinta 1 : Stabilirea unei noi strategii a Liceului Tehnologic privind colaborarea cu partenerii;
2. Recunoasterea Liceului Tehnologic ca participant (partener) important în dezvoltarea comunitatii, furnizor de personal calificat;
3. Cresterea prestigiului Liceului Tehnologic si prin relatii de colaborare (parteneriat) pe plan national si international
Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Insuficienta sustinere a
procesului de învatamânt din partea unor parteneri; Implicarea redusa a angajatorilor în asigurarea bazei materiale pentru instruire practica; Implicarea
redusa a angajatorilor pentru organizarea stagiilor de practica; Slaba constientizare a rolului parintilor ca parteneri, rezultate modeste la concursurisi
olimpiade școlare
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului: (ce anume
trebuie să se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la care
vor fi finalizate
Persoana /
persoanele
responsabile
Indicatori de realizare Sursa de
finanţare
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
40
Derularea în bune condiții a
celor 2 proiecte Erasmus+:
K229 Nr. Ref. 2018-1-RO01-
KA2049134_1
2 mobilități LTT în Turcia și
Cehia și o activtate LTT
organizată în luna martie în
România în cadrul proiectului
Erasmus+ : K229 Nr. Ref.
2018-1-RO01
Septembrie 2020
Manager proiect
Dir. Cătălin Bărbuţă
Coordonator proiect
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Echipa de proiect
Raportul final ANPCDEFP
Derularea în bune condiții a
celor 2 proiecte Erasmus+
K229: Nr.ref.2018-1-IT02-
KA229-048596_4
o mobilitate LTT în Italia și o
activitate LTT organizată de
liceul nostru în luna noiembrie
în cadrul proiectului
Erasmus+ :2018-1-IT02-
KA229-048596_4
Septembrie 2020
Manager proiect
Dir. Cătălin Bărbuţă
Coordonator proiect
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Echipa de proiect
Raportul final ANPCDEFP
Derularea proiectului
Erasmus+Vet:Leather
workshop- tradiție și inovație în
prelucrarea produselor din piele,
Nr. Ref. 2019-1-RO01-
KA102/116-062782
-Selecția participanților
- desfășurarea unei mobilități
în Spania în luna martie pentru
un flux de 14 elevi de la IPT
clasa a 10-a specializarea
confecționer produse din piele
și înlocuitori
Septembrie 2020
Manager proiect
Dir. Cătălin Bărbuţă
Coordonator proiect
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Echipa de proiect
Raportul intermediar ANPCDEFP
Finalizarea programelor de
formare POCU:
E-profi și programul Școală
după școală: Pro-EDU
Derularea programelor de
formare a cadrelor din cadrul
formare programului POCU:
E-profi - programe de formare
și Școală după școală în cadrul
proiectului POCU: Pro-edu
Septembrie 2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
CCD Suceava
ISJ Suceava
Raportul final ISJ Suceava
Realizarea unor relatii de
parteneriat cu celelalte colegii
tehnice, grupuri scolare si scoli
generale din zona
Împartasirea exemplelor de
buna practica cu alte scoli,
cunoasterea de catre elevii din
gimnaziu a caracteristicilor si
beneficiilor învatamântului
profesional si tehnic
Mai 2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
CEAC
Minim trei parteneriate
realizate cu licee din
zonă
Bugetul şcolii
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
41
Realizarea de parteneriate cu
unitati scolare din tara si
strainatate
Îmbunatatirea calitatii
învatamântului teoretic,
profesional si tehnic.
Mai 2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
CEAC
Realizarea de
parteneriate cu ce putin 3
școli gimnaziale sau
licee din regiunea
Cernauti Ucraina
Bugetul şcolii
Îmbunatatirea relatiilor de
parteneriat cu parintii în
vederea antrenarii acestora în
întregul proces instructiv-
educativ din scoala
O mai buna colaborare scoala
–familie, profesor-elev –
parinte.
Elaborarea si apoi semnarea de
catre toti parintii a acordului
de educatie.
Realizarea unui forum on-line
de comunicare cu părinţii
Noiembrie 2019
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Dir. Adj. Chira
Gheorghe
Consiliul elevilor
Consiliul părinților
Procese verbale ale
şedinţelor efectuate
Site-ul școlii
Contul de facebook al
liceului
Bugetul şcolii
Pregătirea elevilor în vederea
participării la olimpiade,
concursuri şi competiţii şcolare
recunoscute la nivel local ,
judeţean, naţiona
Rezultate mai bune la
concursurile și olimpiadele
școlare
Creșterea prestigiului
școlii
Iunie 2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Dir. Adj Chira
Gheorghe
Consiliul de
Administrație
Comisii metodice
Participare la faza
judeţeană a câte unui
reprezentat pe fiecare
disciplinaă de
învățământ sau domeniu
de calificare
Resurse proprii
Realizarea unui produs/unei
lucrări în atelier, ca rezultat al
probei practice la proiectul
pentru susținerea examenului .
de competențe profesionale.
Utilarea școlii cu mobilier
școlar, crearea de obiecte
vestimentare pentru practica
Iunie 2020
Cadrele didactice de
specialitate
Responsabil comisie
metodica
Produsul realizat
individual sau în echipă
Resurse
extrabugetare
Prioritatea III Dezvoltarea infrastructurii unității școlare, în vederea asigurării calității în formare
Obiective: • Modernizarea bazei materiale și atragerea de resurse financiare
• Obținerea autorizațiilor și avizelor de funcționare;
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
42
Ţinta:
1. Modernizarea laboratoarelor și sălilor de clasă prin dotarea cu videoproiectoare.
2. Construirea casei-muzeu- tradiționale.
3. Amenajarea cabinetului medical și dotarea acestuia cu materialele necesare funcționării
4. Autorizații sanitare și avizelor de funcționare ISU și de securitatea clădirilor;
Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Modernizarea învățământului
în concordanță cu standardele europenee
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului: (ce anume
trebuie să se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la care
vor fi finalizate
Persoana /
persoanele
responsabile
Indicatori de realizare Sursa de
finanţare
Utilizarea eficientă a resurselor
și gestionarea corectă a
patrimoniului școlii
Inventarierea mijloacelor fixe și
de inventar existente Iunie 2020
Comisia de
inventariere
Administrator
patrimoniu
Contabil șef
Realizarea unei baze de
date privind inventarierea
mijloacelor fixe și de
inventar
Utilizarea
eficientă a
resurselor și
gestionarea
corectă a
patrimoniului
școlii
Întocmirea unui proiect de
buget realist si în conformitate
cu nevoile scolii
Gestionarea eficienta a
fondurilor
Noiembrie 2019
Anul şcolar
2019-2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Consiliul de
administratie
Administrator
financiar Elena
Cornea
Proiect de buget întocmit Bugetul şcolii
Atragerea de fonduri
extrabugetare din sponsorizari
si donatii
Implicarea membrilor
comunitatii (agenti economici,
diferiţi sponsori) în dotarea şi
modernizarea scolii
Anul şcolar
2019-2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Minim trei contracte/
parteneriate cu agenţi
economici/sponsori
Resurse
extrabugetare
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
43
Dotarea laboratoarelor și
sălilor de clasă cu
videoproiectoare
Achiziționare videoproiectoare 1 septembrie 2020
Director
Profesori informatică
Inginer sistem
Administrator
patrimoniu
Contabil șef
Consiliu de
administrație
Realizarea planurilor de
achiziție
Bugetul local
Bugetul școlii
Construirea casei-muzeu-
tradiționale.
Întocmirea documentație
tehnice.
Construcția clădirii
Inaugurarea clădirii
1 septembrie 2020
Director
Administrator
Contabil șef
Cosilier educativ
Recepționarea lucrării Bugetul local
Bugetul școlii
Amenajarea cabinetului medical
și dotarea acestuia cu
materialele necesare funcționării
Amenajarea cabinetului.
Dotarea cabinetului. 1 septembrie 2020
Director
Administrator
Contabil șef
Darea în funcțiune a
cabinetului, dotat și
echipat.
Bugetul local
Bugetul școlii
Obținerea autorizațiilor și
avizelor de funcționare;
Întocmirea documentației
tehnice
Autorizații sanitare și avizelor
de funcționare ISU pentru toate
spatiile LTIN;
1 septembrie 2020
Director
Consiliu de
administrație
Număr autorizații Bugetul local
Bugetul școlii
Achiziția de cărți pentru
completarea fondului de carte al
bibliotecii
Realizare plan de achiziție
pentru bibliotecă 30 ianuarie 2020
Director
Consiliu de
administrație
Comisii metodice
Raport privind necesarul
de carte
Număr cărți
achiziționate
Bugetul local
Bugetul școlii
PRIORITATEA NR. IV: Cresterea calitatii procesului educational
Obiectiv 1 : Întelegerea temeinica a conceptului de învatare centrata pe elev si de a elabora strategii de implementare a acestui concept. Impartasirea
exemplelor de buna practica între profesori si a metodelor si tehnicilor de îmbunatatire a calitatii actului de predare
Obiectiv 2: Asigurarea unui management eficient, bazat pe motivare, implicare, participare
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
44
Ţinta 1: Cresterea procentului de promovabilitate la bacalaureat cu 2 %.
Ţinta 2. Cresterea procentului de promovabilitate la Evaluare Nationala cu 2 %.
Ţinta 3. Creşterea gradului de utilizare a TIC de către profesori cu 10 %.
Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) În prezent exista o serie de
mecanisme prin care bunele practici se pot propaga. Un numar de profesori utilizeaza cu success, cu preponderenţă, învatarea centrata pe elev si îsi aleg
strategiile de predare în concordanta cu stilurile de învatare ale elevilor, iar această experienţă trebuie împărtăţită şi profesorilor debutanţi sau fără prea
îndelungată experienţă didactică.
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului: (ce anume
trebuie să se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la care
vor fi finalizate
Persoana /
persoanele
responsabile
Indicatori de realizare Sursa de
finanţare
Monitorizarea situatiei elevilor
dupa absolvire
Cunoaşterea situaţiei
absolvenţilor Septembrie 2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Raport anual privind
inserţia profesională a
elevilor
Bugetul şcolii
Monitorizarea pregatirii
elevilor pentru examenele de
absolvire si bacalaureat
Procentul de promovabilitate
la examenul de bacalaureat cel
putin 60 %.
Procentul de promovabilitate
la Evaluare Naţională cel putin
80 %
Anul şcolar
2019-2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Raport al responsabililor
comisiilor metodice
privind desfăşurarea
pregătirii suplimentare
Bugetul şcolii
Monitorizarea frecventei
elevilor atât la cursurile
teoretice cât si la instruire
practica
Frecventa medie pe scoala la
sfârsitul anului scolar va fi cel
putin 80% din totalitatea
cursurilor, iar ponderea
elevilor cu note scazute la
purtare sub 4 de 4%
iunie 2020
Diriginţii
Comisia de
monitorizare a
notării ritmice şi a
frecvenţei elevilor
Raport lunar privind
prezenţa elevilor la
cursuri
Bugetul şcolii
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
45
Programarea activitatilor de
învatare prin planificarile
calendaristice.
Elaborarea planificarilor
calendaristice
Aplicarea învatarii centrate pe
elev
Planificari (programe de
învatare planuri de lectii)
structurate pentru a promova si
încuraja învatarea individuala
centrata pe elev
Programele de învatare
raspund aspiratiilor si
potentialului elevilor
An şcolar
2019-2020
Dir.adj Chira
Gheorghe
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Psiholog şcolar
Planificări
calendaristice, proiecte
didactice care aplică
învăţarea centrată pe
elev
Resurse umane
Elaborarea la nivelul tuturor
catedrelor a unor teste de
evaluare a cunostintelor si a
progresului realizat de elevi
Elevii sunt familiarizati cu
diferite activitati (forme) de
evaluare formativa si sumativa
înainte de evaluarea finala
Responsabilizarea elevilor
pentru propriul proces de
învatare (îsi cunosc punctele
tari si slabe)
Implicarea elevilor în
evaluarea propriilor progrese
Monitorizarea progresului
elevilor
Responsabilizarea parintilor
pentru progresul elevilor
An şcolar
2019-2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Comisii metodice
Psiholog şcolar
Fişe de progres Bugetul şcolii
Elaborarea de Curriculum în
Dezvoltare Locala (CDL)
adecvate cerintelor comunitatii
Identificarea nevoilor si
intereselor angajatorilor,
organizatiilor si comunitatii
Participarea activa a agentilor
economici la procesul de
învatare
Aprilie 2020
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
CEAC
Catedra Tehnologii
CDL elaborat şi aprobat Bugetul şcolii
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
46
Organizarea de interasistenţe
sau lectii deschise urmate de
analiza în cadrul catedrelor
Valorificarea bunelor practici An şcolar
2019-2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj Chira
Gheorghe
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Responsabilii
comisiilor metodice
Număr de interasistenţe /
lecţii desfăşurate Resurse umane
Participarea personalului
didactic, în special a celor care
nu au mai aboslvit cursuri de
formare în vederea dezvoltarii
abilitatilor de utilizare a
tehnicii de calcul, a noilor
echipamente existente în
procesul de învăţământ,
precum si pentru dobândirea
cunostintelor necesare predarii
noilor tehnologii
Creşterea gradului de utilizare
a TIC de către profesori iunie 2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Membrii catedră
Informatica-TIC
10 profesori, ingineri si
maistri instructori
formati
Fonduri
extrabugetare
Participarea elevilor la
concursurile scolare, fazele pe
scoala, judetene si nationale
Obtinerea unor rezultate bune
la concursurile locale,
judetene, nationale sau
internationale.
An scolar
2019-2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Responsabilii
comisiilor metodice
Diplome / premii
obţinute Bugetul şcolii
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
47
Organizarea de diferite
activitati în cadrul şcolii şi al
fiecarei catedre pentru
conştientizarea rolului activ al
scolii în dezvoltarea personală
a tinerilor
Organizarea a diferite activitati
la nivelul şcolii şi al fiecarei
catedre în vederea atingerii
obiectivelor propuse si
indicatorilor din Legea
Calitatii.
- organizarea de referate şi
comunicări ale elevilor;
- vizite la muzee şi diferite
locaşuri de cult;
- organizarea de festivităţi CU
OCAZIA Zilelor Liceului ,
Organizarea festivalului
concurs interjudețean:
„Bucovina-traditie, cultură
spiritualitate”,
Organizarea concursului
național „România pitorească“
în parteneriat cu CN „E.
Hurmuzachi” Rădăuți
Desfășurarea concursului
județean „Români și românitate
în afara granițelor țării. Destin
și dăinuire”
Festivități dedicate zilei
naţionale, Unirii Principatelor,
proclamării Independenţei de
stat:
- organizarea de festivităţi de
tip Ziua Mărţişorului şi Balul
bobocilor;
- organizarea unui simpozion
de referate pentru profesori şi
Anul şcolar
2019-2020
Dir. Cătălin Bărbuţă
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Consilier educativ
Responsabilii
comisiilor metodice
Consiliul elevilor
Activităţi Consiliului
Școlar al Elevilor cu
elevii şcolii
Activitați ale comisiilor
metodice
Proiecte ale elevilor și
profesorilor
Bugetul şcolii
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
48
elevi.
Prioritatea V: Asigurarea egalității de șanse și promovarea educației incluzive
Obiectiv: Obiectiv: Îmbunătăţirea nivelului de educaţie, dezvoltare personală și formare profesională. Promovarea educației incluzive și asigurarea
șanselor egale
Ţinta 1: Informarea întregului personal didactic si auxiliar despre incluziune.
Ţinta 2: Reducerea abandonului şcolar cu 2% în 2018- 2019 faţă de nivelul anului 2017-2018 și reducerea absenteismului cu 2%
Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Procesul de consiliere se
asigura respectând traseul: profesori consilieri – diriginti – elevi; consilieri – parinti; consilieri – personal auxiliar.
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului: (ce anume
trebuie să se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la care
vor fi finalizate
Persoana /
persoanele
responsabile
Indicatori de realizare Sursa de
finanţare
Identificarea elevilor cu cerinţe
educative speciale
Evaluarea elevilor respectivi,
prin chestionare, de
consilierul psiholog şcolar
Octombrie 2018
Toţi profesorii
Diriginţii
Psiholog şcolar
Categorii şi număr de
elevi identificaţi Bugetul şcolii
Informarea şi consilierea
parintilor pentru a-i constientiza
asupra acceptarii si sprijinirii
elevilor cu cerinte educationale
speciale pentru a nu intelege
incluziunea ca un pas inapoi
pentru propriii copii.
Informarea şi Consilierea
părinţilor elevilor respectivi
pentru a înţelege situaţia în
care se găsesc copiii lor, care
au nevoie de sprijin special
în educaţie.
Noiembrie 2018
Permanent
Dir. Cătălin
Bărbuţă
Dir.adj Chira
Gheorghe
Diriginţii
Psiholog şcolar
Lectorate/consiliere cu
părinţii Resurse umane
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
49
Identificarea situațiilor deosebite
care conduc la absenteism și
abandon școlar
Colaborarea cu diriginții
Informarea părinților
Activități extrașcolare prin
Consiliul elevilor
Colaborarea cu poliția,
primaria , parteneri economici
Februarie 2018 Dir. Cătălin
Bărbuţă
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Dir.adj.Gheorghiță
Florin
Diriginţii
Consiliul elevilor
Psiholog şcolar
Reducerea ratei de
absenteism cu 2 %
Realizarea unei baze de
date privind rata
abandonului
Identificarea
situațiilor
deosebite care
conduc la
absenteism și
abandon școlar
Evaluarea stilurilor de învatare
ale elevilor
Cunoasterea stilurilor de
învatare ale elevilor tuturor
claselor
Octombrie 2018
Dir. adj. Chira
Gheorghe
Psiholog şcolar
Fişe psihopedagogice Bugetul şcolii
Consilierea profesorilor pentru
dezvoltarea abilitatilor de
relationare profesor-elev
Consolidarea abilităţilor
dobândite de profesori Conform graficelor
Consilier educativ
Dir. Cătălin
Bărbuţă
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Procese verbale ale
întâlnirilor Bugetul şcolii
Consilierea elevilor pentru
dezvoltarea abilitatilor de
relationare
Testarea elevilor privind
abilitatile dobândite Conform graficelor
Consilier educativ
Diriginţii
Psiholog şcolar
Teme ale activităţilor de
dirigenţie/consiiere Bugetul şcolii
Monitorizarea si evaluarea
progresului elevilor
Evaluarea cunostintelor
elevilor apreciaţi conform
punctajului
iunie 2019 Dir.adj. Chira
Gheorghe Rapoarte statistice Bugetul şcolii
Consilierea elevilor din clasele
terminale privind cariera
Consilierea tuturor elevilor
din anii terminali iunie 2019
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Consilier educativ
Psiholog şcolar
Număr absolvenţi
încadraţi pe piaţa muncii Bugetul şcolii
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
50
Elaborarea ofertei de scolarizare
pentru anul scolar 2019-2020 si
tiparirea de materiale de
prezentare;
Prezentarea ofertei de
scolarizare parintilor
absolventilor claselor a VIII-a si
absolventilor claselor a X-a;
Ziua „Porţilor deschise”.
Săptămâna meseriilor
Tipărirea a aproximativ 300
de exemplare de pliante cu
oferta de scolarizare şi
creşterea numărului de
absolvenţi de clasa a VIII-a
care optează pentru unitatea
noastră; Participarea unei
delegaţii din cadrul scolii la
sedintele cu parintii
absolventilor claselor a VIII-
a.
iunie 2019
Dir.adj. Chira
Gheorghe
Dir.adj. Florin
Gheorghiţă
Oferta de şcolarizare Bugetul şcolii
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
51
IV. ANEXE
ANEXA 1
CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE
CONSULTARE
ACŢIUNI ÎN VEDEREA ELABORĂRII PAS:
1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.
2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS
3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor,
profesorilor şcolii, inspectorilor şcolari, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri
interesaţi în formarea profesională; discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în
formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local. Aceste informaţii au fost
corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI.
4. Colaborarea cu celelalte şcoli din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea
analizei mediului extern.
5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.
6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare
personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în
cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoala
are relaţii de parteneriat.
7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea
obiectivelor priorităţilor.
8. Elaborarea planurilor operaţionale.
SURSE DE INFORMARE:
• Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor,
Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii,
oferta de şcolarizare)
• Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de
Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii –
secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)
• Documente de prezentare şi promovare a şcolii
• Site-uri de prezentare a judeţului Suceava
• PRAI Nord-Est
• PLAI Suceava
• Anuarul statistic al judeţului Suceava, ediţia 2019
• Date statistice - AJOFM Suceava
• Chestionare, discuţii, interviuri
• Rapoarte scrise ale ISJ şi MEC întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA
Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.
Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:
• întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
52
• prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de
Administraţie;
• Corectare periodică şi actualizare.
Programul activităţii de monitorizare şi evaluare
Tipul activităţii
Responsabilitatea
monitorizării şi
evaluării
Frecvenţa
monitorizării
Datele întâlnirilor de
analiză
Intocmirea seturilor de
date care să sprijine
monitorizarea ţintelor
Cătălin Bărbuţă lunar noiembrie
februarie,
Monitorizarea periodică a
implementării acţiunilor
individuale
Cătălin Bărbuţă
Florin Gheorghiţă
Gheorghe Chira
semestrial decembrie
iunie
Urmărirea progresului în
atingerea ţintelor.
Cătălin Bărbuţă
Florin Gheorghiţă
Gheorghe Chira
anual Iulie
Stabilirea impactului
asupra comunităţii
Consiliul de
administraţie al
şcolii
anual Septembrie
Evaluarea progresului în
atingerea ţintelor.
Actualizarea acţiunilor din
PAS în lumina evaluării
Consiliul de
administraţie anual Iulie
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
53
ANEXA 2
SPAȚIILE ȘCOLARE
Cod
clădire Denumire clădire
Anul
construcției
Nr.
etaje
Suprafață
construită
(mp)
Supraveghere
video
Supraveghere
audio
Autorizație
sanitară de
funcționare
Local 01 Local I 1964 1 767.69 Da Da Da
Local 02 Local II 1977 1 585.01 Da Da Da
Local 03 Local III 1984 1 523.49 Da Nu Da
Local 04 Local IV Atelier 1980 1 194.43 Da Nu Da
Local 05 Local V GRĂDINIȚA 2016 1 283.48 Da Nu În curs
Local 06 Local VI PRIMAR 2016 1 268.38 Da Nu În curs
Local 07 Local VII Sală de sport 2016 1 1300.0 Da Nu Da
Local 08 Local VIII- centrală termică
LICEU 1993 0 64.8 Da Nu Da
Local 09 Local IX -Școala 10 clase
Campus 2016 2 716.9 Da Nu Da
Local 10 Local X - Atelier campus 2016 0 305.5 Da Nu Da
Local 11 Local XI - Garsoniere profesori 2016 1 360.0 Nu Nu În curs
Local 12 Local XII - Internat elevi 2016 1 770.0 Nu Nu În curs
Local 13 Local XIII - Cantina 2016 1 390.0 Nu Nu În curs
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
54
Cod
clădire Denumire clădire
Anul
construcției
Nr.
etaje
Suprafață
construită
(mp)
Supraveghere
video
Supraveghere
audio
Autorizație
sanitară de
funcționare
Local 14 Local XIV - Centrala termica
campus 2016 0 103.0 Nu Nu În curs
Local 15 Cabina portar liceu 1999 0 9.0 Nu Nu Da
Local 16 Cabina paznici campus 2016 0 12.0 Nu Nu Da
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
55
ANEXA 3
OFERTA EDUCAȚIONALĂ An școlar 2019 / 2020
Nr.
crt.
Nivel de
învățământ Filiera Profil Domeniul Specializarea Clasa
Forma de
învățământ Nr. clase
1. Preșcolar - - - - - Zi 7
2. Primar - - - - pregătitoare Zi 2
I Zi 3
II Zi 3
III Zi 2
IV Zi 3
3. Gimnazial - - - - V Zi 2
VI Zi 2
VII Zi 3
VIII Zi 2
4. Liceal Teoretică Real - Matematică
informatică
IX Zi 0
X Zi 0
XI Zi 1
XII Zi 2
Matematică
informatică
- Intensiv
informatică
IX Zi 1
X Zi 1
XI Zi 1
XII Zi 0
Științe ale naturii IX Zi 2
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
56
Nr.
crt.
Nivel de
învățământ Filiera Profil Domeniul Specializarea Clasa
Forma de
învățământ Nr. clase
X Zi 2
XI Zi 2
XII Zi 3
Științe ale naturii
- Intensiv limba
engleză
IX Zi 0
X Zi 0
XI Zi 1
XII Zi 0
Uman - Științe sociale IX Zi 2
X Zi 2
XI Zi 2
XII Zi 4
IX Frecvență
redusă
1
X Frecvență
redusă
1
XI Frecvență
redusă
1
XII Frecvență
redusă
1
XIII Frecvență
redusă
1
Științe sociale
- Intensiv limba
engleză
IX Zi 1
X Zi 1
XI Zi 1
XII Zi 0
Filologie
IX Zi 1
X Zi 1
XI Zi 1
XII Zi 1
Tehnologică Tehnic IX Zi 1
Plan de Acţiune al Şcolii 2019- 2023
57
Nr.
crt.
Nivel de
învățământ Filiera Profil Domeniul Specializarea Clasa
Forma de
învățământ Nr. clase
Industrie textilă și
pielărie
Tehnician în
industria pielăriei
X Zi 1
XI Zi 0
XII Zi 1
Fabricarea produselor din
lemn
Tehnician în
prelucrarea
lemnului
IX Zi 1
X Zi 1
XI Zi 0
XII Zi 0
5. Școala
profesională
- - Industrie textilă și
pielărie
Confecționer
articole din piele și
înlocuitori
IX Zi 1
X Zi 1
XI Zi 1
Confecționer
produse textile
IX Zi 1
X Zi 0
XI Zi 0
Fabricarea produselor din
lemn
Tâmplar universal IX Zi 1
X Zi 1
XI Zi 1
6. Gimnazial - A
doua șansă
- - - - An I A doua
șansă
0
An II A doua
șansă
0
An III A doua
șansă
1
An IV A doua
șansă
1
DIRECTOR
Prof. Angelo Cătălin BĂRBUȚĂ