1. Prezentarea generala a Centrului de Promovare Turistica Covasna

2. Cercetare de marketing3. Prezentarea zonei4. Etapele programului de

promovare4.1. Misiunea Centrului de

Promovare Turistica Covasna4.2. Obiectivele generale de

marketing4.3. Auditul de marketing4.4. Analiza SWOT4.5. Ipoteze4.6. Obiectivul de marketing4.7. Strategii de marketing4.8. Programul de marketing4.9. Bugetul de Marketing4.10. Evaluarea programului

de marketing

1. Prezentarea generala a Centrului de Informare Turistica

Covasna

In urma unui proiect international derulat de Confederatia Elvetiana in judetul Prahova, au aparut primele centre de informare turistica judetene. Exemplu judetului Prahova a fost preluat si de judetul Covasna.

In perioada 1997-1998, PHARE, prin intermediul Fundatiei FIMAN, a creat circa 20 de Centre in diferite orase din tara printre care se numara si judetul Covasna. Acesta a primit timp de 6 luni cofinantare prin programul PHARE, dupa care se autofinantau pe principiul Centrelor din Elvetia. Judetul Covasna beneficiaza si in prezent de sprijin din partea comunitatilor locale. Datorita faptului ca au derulat o activitate plina de succes, Covasna a mai primit finantare prin PHARE.

Centrul de Informare Turistica Covasna are drept scop promovarea turistica a zonei atat din punct de vedere al potentialului natural/antropic, cat si al infrastructurii turistice. Acesta este in subordinea Consiliului local Covasna si isi are activitatea in cadrul primarie.

Centrul este alcatuit din Adunarea Generala a Membrilor (Consiliul general). Membrii sunt persoane fizice sau juridice, reprezentanti ai tuturor tipurilor de structuri de cazare, ai transportatorilor, comercianti, Consiliul Local, asociatii – spre exemplu asociatia comerciantilor. Principalul rol este acela al stabilirii politicii generale de dezvoltare centrului, dar si de stabilire a principalelor activitati derulate de Centru. Structura centrului de informare include asistent director, directorul de marketing, compartimentul de promovare, compartimentul de organizare manifestari turistice, departamentul de animatie, si cel administrativ.

Principalele surse de finantare sunt: fondurile guvernamentale, fondurile de la autoritatile publice locale si autofinantare. Exemple de surse proprii de finantare a activitatii: taxele de sejur, comisioane percepute de la agentii economici, care beneficiaza de turisti trimisi de catre Centru; sponsorizari; donatii; vanzarea unor materiale promotionale; fonduri provenite din organizarea unor manifestari turistice.

Printre programele derulate de Centrul de Informare Turistica Covasna se numara: Atragerea fondurilor straine pentru dezvoltarea turistica; Infiinatarea site-ului www.kovaszna.ro; Organizarea targului de turism in vara anului 2005; etc.

Pentru 2008, este realizat un program ce are drept scop promovarea statiunii Baile Covasna ca statiune balneoclimaterica, atat la nivel national cat si international (Germania de unde provin majoritatea turistilor straini).

2. Cercetare de marketing In vederea lansarii unei campanii de promovarea a statiunii

balneoclimaterice Baile Covasna, Centrul de Informare Turistica al zonei a dispus realizarea unei cercetari de marketing, avand drept obiectiv evaluarea imaginii statiunii.

Obiectivele principale ale acestei cercetari sunt: stabilirea caracterului formal sau informal al imaginii, stabilirea caracterului favorabil sau nefavorabil al imaginii, studierea intensitatii imaginii; identificarea surselor de informare a turistilor.

Ipotezele cercetarii de marketing nu sunt favorabile in ceea ce priveste imaginea statiunii Baile Covasna. Astfel imaginea statiunii Baile Covasna este una informala. Peste 50% din persoanele intervievate au drept sursa de informare mass-media, iar sursa secunda este new-media si anume internetul. Majoritatea turistilor sunt indrumati in aceasta statiune de medici.

Variabilele cercetate sunt: sursa de informare a turistilor, informatiile pe care le au in legatura cu statiunea; varsta celor intervievati; frecventa sejururilor in aceasta statiune; sursa de procurare a pachetului turistic.

Cercetarea are loc in zonele aglomerate ale statiunii Baile Covasna intre orele 16-18 in prima saptamana a lunii iunie (luna care inregistreaza cel mai mare numar de sosiri turisti). Cei intervievati sunt atat turisti straini cat si cei rezidenti. Esantionul acestei cercetari este de 350 de persoane.

Metoda de evaluare a imaginii statiunii Baile Covasna este chestionarul, instrument de cercetare obiectiv.

CHESTIONAR

1. Unde locuiti?Tara/judetul

2. Categoria de varsta in care va incadrati:a. 18-30 de ani b. 31-50 de ani c. Peste 51 de ani

3. Scopul vacantei:a. Loisir b. Agrement c. Tratament

4. Durata sejurului:a. 1-7 zile b. 8-15 zile c. Peste 16 zile

5. De unde ati aflat de Baile Covasna?a. Mass-media b. Internet c. Institutii publice (care)

d. Targuri si Expozitii

6. Cum ati dori sa aflati informatii despre Baile Covasna?a. Prin intermediul TV b. Internetului c. Presa d. Altele

7. Cum apreciati nivelul tarifelor practicate in statiune?a. Foarte ridicat b. Ridicat c. Nici-nici d. Scazut e. Foarte scazut

8. Aveti suficiente informatii despre statiunea Baile Covasna?a. Da b. Nu

9. Ati intalnit/observat postere,bannere, materiale publicitare cu/despre Baile Covasna?

a. Da b. Nu

10. Este suficienta promovata imaginea statiunii? a. Da b. Nu

11. Ati participat anul acesta la targuri de turism?a. Da b. Nu

12. Cum apreciati oferta prezentata a statiunii in cadrul targurilor de turism?

a. Foarte buna b. Buna c. Nici una d. Slaba e. Foarte slaba

13. Care sunt statiunile balneoclimaterice preferate? Enumerati in ordinea preferintelor

1. 2. 3.

14. Care este venitul lunar?a. Sub 500Ron b. 500-1000Ron c. Peste 1000 Ron

15. Intetionati in viitor sa mai veniti in statiune?a. Da b. Nu

In urma centralizarii rezultatelor ipotezele s-au confirmat. Majoritatea turistilor care au fost intervievati au o varsta de peste 50 de ani urmati apoi de cei cu varsta intre 31 si 50 de ani. Peste 80% dintre turisti sunt prezenti

in statiune pentru tratament. Iar o parte dintre acestia au fost indrumati de catre institutiile publice (spitale)la tratament in statiune. Oferta prezentata la targuri este foarte slaba. In ceea ce priveste modul in care vor sa primeasca informatii, Televizorul, Internetul, dar si presa au procente egale in ordinea preferintelor celor intervievati. Tarifele practicate in statiune sunt apreciate ca avand un nivel scazut. Turisti sunt incantati de statiune si conform raspunsurilor acestia doresc sa revina in statiune.

Avand in vedere rezultatul cercetarii de marketing este evidenta imaginea informala, nefavorabila a statiunii. Un plan de promovare este oportun pentru cresterea popularitatii statiunii in randul celor balneoclimaterice.

3. Prezentarea zonei

Judetul Covasna are un potential turistic valoros, datorita peisajului sau pitoresc, bogatiilor de ape minerale, mofetelor, precum si existenta unor monumente istorice de arta si arhitectura.

Prima atestare documentara a orasului Covasna dateaza din anul 1548. In lista localitatilor intocmita in anul 1567 Covasna este prezenta ca avand 61 de case (porti). Suprafata sa este de 15.800 hectare, din care 796 hectare teren intravilan. Teritoriului orasului se intinde de la raul Negru din ses pana la varful Lacauti (1.777 m).

Facand o delimitare fizico-geografica a teritoriului judetului Covasna, se desprind principalele zone turistice, fiecare cu un patrimoniu turistic specific si de o valoare inedita. Cele mai valoroase zone sunt cele montane, care in general adapostesc si statiuni balneoclimaterice din judet. Astfel, sunt masivele muntoase ale muntilor Baraolt, Bodoc, Nemira, Intorsura Buzaului.

Muntii Baraolt, cu valori peisagistice, specifice, ofera turistului o ampla retea de poteci turistice marcate, zonele bogate in ape carbogazoase si sulfuroase, cu numeroase emergente de bioxid de carbon (vaile paraielor Batani, Aita, Arcus, Araci) precum si o serie de statiuni balneoclimaterice: Baile Malnas, Ozunca, Valcele, Baile Sugas si Biborteni.

Muntii Bodoc, datorita specificului reliefului, prezinta importante rezerve turistice. Abundenta de tezaure hidrominerale si gaze mofetice se concentreaza in jurul zonei Balvanyos.

Munti Nemira si Bretcului – prezinta o serie de valori peisagistice ca: zona Sandru Mare cu un bogat fond vanatoresc, punctul turistic de pe trecatoarea Oituz, nodul turistic Covasna - Comandau. Muntii Intorsurii – se imbina armonios in ambianta turistica Covasneana. Apele medicinale (Valea Mare - Zagon) si punctele pitoresti fac posibila introducerea acestui masiv muntos in circuitul turistic.

De o importanta deosebita in peisajul turistic al judetului este rezervatia naturala de la Reci care adaposteste unele specii rare de plante ale naturii declarate monumente ale naturii.

Denumita si “Statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate” si-a castigat celebritatea si datorita factorilor terapeutici naturali, descoperiti de peste 150 de ani. Varietatea apelor minerale, mofetele, microclimatul, aeroionizarea puternic negativa, dar si un bogat patrimoniu

turistic cultural au sporit faima statiunii, conferindu-i o binemeritata functie balneoturistica. Anual, peste 30.000 de turisti beneficiaza de terapie complexa, asigurata in bazele de tratament dotate cu aparatura moderna si personal medical specializat, dar si de posibilitatea de repunere in forma si odihna, intr-un cadru natural placut, lipsit de poluare. Desi in prezent este intr-o usoara scadere, in ton cu tendinta generala inregistrata la scara nationala, gradul de ocupare al structurilor de primire turistica se mentine la valori apreciabile, peste 57 %, fapt ce arata ca aceasta statiune se situeaza intre destinatiile turistice preferentiale

Centrul turismului de sanatate din Covasna, aflata in comitatul Trei Scaune, prin apele sale minerale si emanatiile de dioxid de carbon este foarte potrivit pentru tratamentul tuturor bolilor cardiovasculare, dar si pentru alte boli.

Tratamentele recomandate de medici pot fi efectuate la spitalul de cardiologie amplasat intr-o padure de pini, dar si in oricare dintre centrele de tratament ale hotelurilor din Covasna. Oraselul este vizitat de multi oaspeti din toate colturile tarii, trimisi de medici cardiologi pe baza recomandarii medicului de familie.

Orasul este vestit in primul rand datorita tratamentului bolilor cardiovasculare. Spitalul construit in Valea Zanelor – de altfel prima institutie de acest gen din Romania – sarbatoreste in acest an a 45-a aniversare a existentei sale.

Fondatorul – medicul Benedek Géza, directorul spitalului timp de un sfert de veac – a elaborat metoda Covasna, mult apreciat de catre savanti francezi si portughezi. Esenta metodei: combinarea tratamentului obisnuit cu caracteristicile existente la Covasna.

Fiul intemeietorului spitalului, el insusi medic, cardiologul dr. Benedek Csaba a aratat: in timpul tratamentului efectuat la Covasna se considera a fi foarte importanta formarea unui stil de viata de catre pacient, care sa-l ajute chiar si la domiciliu in oprirea partiala sau totala a agravarii bolii. Exercitiile de gimnastica terapeutica, tratamentul medicamentos, respectiv regimul dietetic sunt completate de tratamentul in mofete, bai cu bioxid de carbon, la care se adauga si efectul benefic al aerului bogat in oxigen si ioni negativi. “Efectul mofetelor nu este nici azi pe deplin explicat din punct de vedere stiintific, insa este sigur ca i-a ajutat pe multi dintre bolnavi” – afirma dr. Benedek Csaba. Gazul emanat din solul covasnean contine in urme hidrogen sulfurat si radon. Spitalul functioneaza de obicei la capacitate maxima, se intampla foarte rar sa-i primeasca si pe acei bolnavi care nu sunt trimisi de medicul specialist competent din judetul respectiv. Actualmente tratamentele sunt efectuate de 12 medici, desi candva lucrau aici peste 30 de specialisti. Dr. Benedek, desi este constient si de partile mai putin pozitive, este optimist in ceea ce priveste posibilitatile din Covasna: nici gazul, nici apele minerale nu dispar. Apare din cand in cand si cate un pacient mai instarit, dispus sa reinnoiasca cate un salon.

La parterul bazei de tratament s-a deschis de curand o expozitie cu desene de copii, in sala de mese alaturata pacientii primesc mese grupate pe regimuri dietetice. “Este sigur: cel care incepe aici un tratament, este pe un drum bun, cu conditia sa respecte intocmai indicatiile primite” – opineaza dr. Benedek.

Tot aici exista si posibilitatea de avea o vacanta de relaxare, si recreere si datorita practicarii unor sporturi ca pescuitul sau vanatoarea, aceste bai satisfacand pasiunile celor impatimiti, padurile, baltile si paraurile Carpatilor de Curbura sunt pline cu provocari pentru pescari sau vanatori.

Cele mai preferate locuri de pescuit sunt lacurile: Surcea, Reci, respectiv paraurile Ghelinta si Covasna, in care traiesc crapi, stiuci, carasi, pastravi. Pentru a pescui in zonele de ses si montane se pot obtine permise anuale de 650 000 lei (65 lei grei), iar Asociatia Pescarilor si a Vanatorilor Sportivi ofera membrilor sai dreptul de pescuit prin plata cotizatiei anuale. La lacurile din Surcea si Reci se pot scoate chiar si bilete zilnice contra sumei de 200 000 lei (20 lei grei).

Participati la concursurile de pescuit!

Concursul de pescuit al judetului Covasna (in zilele de 11-12 iunie 2005, la Reci)- Concursul pe pescuit interjudetean (in zilele de 2-3 iulie 2005, la Reci)

In padurile din jurul orasului Covasna se pot vana:cerbi (intre 15. 09. – 15. 11.) caprioare (intre 15. 05. – 1. 09.)mistreti (intre 1. 08. – 31. 01.)Speciile de mai sus pot fi vanate doar de vanatorii domiciliati in judetul Covasna, cei din strainatate pot vana numai pe baza listei de preturi eliberata de Ministerul Agriculturii.

Drumetiile montane fac parte din surprizele placute pe care acest loc ni le ofera, printre cele mai cunoscute trase putem numara:

Pe culmea inalta a padurii Miske, la o distanta de 3 kilometri de centrul orasului se gaseste cetatea cunoscuta de localnici ca cetatea lui Miske sau a Zanei Ileana Cosanzeana. Nu avem date despre timpul contructiei, si nici despre locuitorii sai din acea vreme. Legendele populare ne spun ca in cetate a locuit Ileana Cosanzeana, a carei avere imensa era ascunsa in beciurile cladirii. Intrarea secreta in pivnita este pazita conform legendei de un cocos care in sapte ani adoarme doar o singura data. Ocazie cu care portile sercete se deschid, iar cel care ghiceste momentul potrivit, poate aduce cu el din pivnita flori de diamante, dintre cei cu care peretii sunt impodobiti. O alta varianta a legendei spune ca averea pazita de balauri poate fi descoperita in noaptea zilei Sfintului Gheorghe de catre al saptelea copil al unei familii, dar numai daca este luna plina, si daca in noaptea precedenta un stramos i s-a aratat in vis spunandu-i cum sa ajunga la comoara. Mai spun legendele ca cetatea lui Miske era legata de Balvanyos cu o punte de aur, pe care se plimba Zana dintr-o cetate in alta, singura sau impreuna cu suita ei. Dupa ce Zana a parasit tara oamenilor, cetatea a intrat in paragina. Pomii fructiferi si tufe de rozmarin salbaticit sunt marturiile existentei in acest loc a gradinii Zanei. Se crede ca zanele isi stropesc chiar si azi florile in noptile cu clar de luna.

Poteci turistice marcate

- Centru – Muntele Plesuv (Kopac-hegy) – Pusta lui Kokorja si Garadics, punct rosu (timp de mers: 2 ore)Hotel-centru de tratamente Montana – Dambul cu Mesteceni – pusta lui Kokorja, triunghi galben (timp de mers: 1,5 ore).Valea Zanelor – Cetatea Zanelor – Pusta lui Garadics si Szemerke – Ocol – Calea ferata pe plan inclinat – Valea Zanelor, triunghi rosu, drum in circuit (durata de mers: o jumatate de zi). De la pusta lui Szemerke porneste o poteca marcata cu punct rosu catre crestetul Kőrösi-köz, aici fiind cumpana principala a apelor din Carpatii Orientali, si poteca de-a lungul acesteia este marcata cu banda rosie (timp de mers: 1 ora). - Valea Pescarilor – Stejar Curat, cruce albastra (timp de mers: 2,5 ore), de aici pe poteca marcata cu punct albastru spre locul numit Kóró-bérc, aflat pe creasta principala a muntelui (timp de mers: 6 ore).- Valea Zanelor – Pilis-Covasna – Basca Mare – Varful Lacauti (1777 m.), punct albastru (timpul de mers: 1 zi).

Atractii turistice

Cea mai cunoscuta atractie a satului Cernat este Muzeul Zonal intemeiat in anul 1974. Colectia muzeului ne prezinta cele mai frumoase piese ale artei populare din zona superioara a comitatului Trei-Scaune: mobila secuiasca, cahle, tesaturi. Cladirea muzeului este in mijlocul

unei expozitii in aer liber, care cuprinde monumentale porti secuiesti, cladiri si mori restaurate. In curte mai poate fi vazuta o colectie de monumente funerare din piatra si lemn sculptat, precum si o expozitie bogata de masini si unelte agricole. Timpul de vizitare nu este limitat: fratii Haszmann, proprietarii muzeului locuiesc in conac. Pretul biletului de intrare: 20.000 lei pt. adulti, 10.000 pentru copii. Pentru fotografierea obiectelor se incaseaza 100.000 lei, iar pentru inregistrare video 200.000 lei.Ghelinta – frescele legendei Sf. Ladislau

Cladirea veche construita in stil roman a bisericii romano-catolice din satul Ghelinta a fost extinsa in secolul al XV-lea. In interiorul cladirii au fost pastrate frescele executate la inceputul secolului al XIV-lea. Tavanul cu casete in stil renascentist a fost executat in anul 1628. O bogatie aparte a bisericii o constituie frescele de pe peretii cladirii, infatisand diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, care se afla pe trei dintre peretii bisericii (cel nordic, cel vestic si cel sudic). Data executarii se estimeaza a fi intre anii 1330-1340. Pe partea de sub sirul frescelor Sf. Ladislau se afla un alt sir de fresce care contin elemente din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria. Biserica a fost declarata de catre UNESCO parte a mostenirii culturale globale. Bretcu – Casa Memoriala Gábor Áron

Vestitul fiu al satului este erou al revolutiei din 1848 – Gábor Áron. Pe cladirea (cu nr. 103 de pe strada Principala) care se afla in locul casei in care s-a nascut acesta, azi se afla o placa comemorativa. Tot pe strada Principala (cu nr. 89) se afla Casa Memoriala Gábor Áron, in care se afla o colectie care ne prezinta drumul vietii maiorului artilerist si o multime de piese importante din timpul revolutiei. (Cheia casei se afla la casele cu nr. 99 sau 121, la Khell Ödön sau Bodó Csaba.) In piateta din spatele casei comemoratice din este amplasata anul 1992 statuia lui Gábor Áron. Pe strada Principala, langa primarie se afla casa Memoriala Bem-Petőfi, unde s-a intalnit poetul Petőfi Sándor cu generalul Bem la data de 25. iulie 1849.

4. Etapele programului de promovare

4.1 Misiunea Centrului de Informare turistica Covasna

Misiunea Centrului este de a promova Baile Covasna ca statiune balneoclimaterica ideala pentru rezolvarea numeroaselor probleme de sanatate, atat pentru turistii straini (nemti) cat si pentru cei rezidenti.

4.2 Obiectivele generale de marketing

Principalul obiectiv este transformarea statiunii balneoclimaterice Baile Covasna intr-un brand de renume atat la nivel national cat si international, in domeniul centrelor balneoclimaterice.

Ca si obiective secundare ca duc la infaptuirea principalului obiectiv avem: diversificarea si dezvoltarea produselor si serviciilor oferite si cresterea calitatii acestora; atragerea investitorilor straini in statiune; imbunatatirea continua a serviilor prestate; largirea

canalelor de distributie si dotarea lor cu materiale promotionale prin incheierea de noi contracte cu agentii de turism nationale si internationale; realizarea unei campanii publicitare pe plan national si international; participarea la targuri de turism; desfasurarea unor manifestari promotionale.

4.3 Auditul de marketingMediul Extern

PiataPe plan national

Romania reprezinta principalul emitator de turisti in centrele de tratament de la Baile Covasna. Tocmai din acest motiv acest program de promovare se deruleaza in majoritatea oraselor mari din tara.

Romania este una dintre tarile europene cu cea mai mare frecventa a bolilor cardiovasculare, iar colesterolul si tensiunea arteriala crescute sunt principalii factori de risc. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, din 2005, la peste 400 de milioane de persoane acesti factori apar impreuna. In tara noastra, rata mortalitatii cauzata de afectiuni cardiovasculare este de 61% din numarul total al deceselor, fata de 37% in Uniunea Europeana si 53% in statele care au aderat recent la UE, precizeaza aceeasi sursa.

Astfel se explica de ce toti mai multi romani apeleaza la tratamentele oferite de centrele balneoclimaterice din tara. Turistii care sosesc in aceste statiuni se trateaza de: afectiuni cardiovasculare; boli dermatologice boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe; boli endocrine; boli ginecologice; afectiuni ale aparatului locomotor; boli de nutritie si in special boli asociate procesului de imbatranire.

La nivelul clientelei intervin mutatii, astfel incat alaturi de populatia de varsta a treia (70% din totalul turistilor in statiuni balenoclimaterice) caracterizata prin faptul ca dispune de venituri mai mici si solicita produse traditionale (tratament si recuperare medicala), apare si un segment din ce in ce mai important de clientela format din adulti si tineri sanatosi aflati in cautarea unei forme fizice si psihice cat mai bune sau a unor activitati de loisir legate de apa (termo si talaludism).

Lungimea sejurului este in general de 18-21 de zile ceea ce cuprinde un tratament complet. Apoi acest sejur este urmat de cel mediu de 7 zile, si de cel scurt adresat oamenilor de afaceri, ocupati sau angajati, de 3-5 zile. Cele mai cautate pachete sunt cele all inclusive.

Cheltuielile realizate in astfel de statiuni sunt modeste avand in vedere ca majoritatea turistilor sunt pensionari cu venituri reduse. Peste 50% dintre pensionari cheltuiesc aproximativ 150 Euro in 18 zile, restul pana la 200 de Euro. Tinerii sunt mai permisivi astfel ei cheltuie pana la 400 Euro in 18 zile.

Principala motivatie de vacanta este in prezent accea de a-si regasi, conserva sanatatea, a se odihni, pentru majoritatea vacantierilor cuvintele de ordine sunt sine, sanatate, bien etre. Este vorba de detasarea de carul obisnuit, aceasta ruptura implica un loc cu totul nou sau deja cunoscut, familiar.

Pe plan internationalTuristii straini care sosesc in Romania in statiunile balneoclimaterice reprezinta un

procent de 7% restul fiind romani. Dintre acesti turisti straini fac parte cei din: Germania, Israel, Austria, Franta; Ungaria. Turistii nemti sunt cei mai des intalniti in Judetul Covasna.

Germania reprezinta principalul emitator de turisti al lumii, aceasta piata este una foarte profitabila oferind numeroase posibilitati de comercializare si promovare a diverselor produse turistice elaborate in Baile Covasna.

Sub aspectul varstei, vorbim de turisti nemti de varsta a treia, care beneficiaza de mult timp liber si pot fi atrasi in diferite perioade ale anului. Durata mediu a sejurului acestora este

de 10 zile, iar cheltuielile in aceasta perioada se ridica la 760 Euro. Acestia prefera de obicei hotelurile superioare si pachetele organizate all inclusive.

Concurenta

Statiunea balenara (Spa) clasic Europeana este o statiune cu izvoare termale - minerale, unde turistii sunt supusi unei cure sub supraveghere medicala.

Romania are o treime din izvoarele termale si minerale din Europa. Efectul vindecator al acestor izvoare a fost dovedit si acest lucru face aceste statiuni asa de populare.

Concurenta in pentru statiunea balneoclimaterica Covasna, este reprezentata de spaurile din tara cat si cele din starinatate care ofera aceleasi produse turistice sau substitute ale lor consumatorilor de pe piata la preturi comparabile.

Baile Covasna este o statiune ce detine numerosi factori naturali de cura precum ape minerale clorosodice, carbogazoase, bicarbonate. Aici se pot trata afectiuni diverse precum Afectiuni cardiovasculare boli dermatologice boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe boli endocrine boli ginecologice boli ale aparatului locomotor boli de nutritie precum si afectiuni asociate procesului de imbatrânire.

Prezenta mofetelor asigura statiunii caracterul de unicat pe plan european.Principalele statiuni balneoclimaterice din tara noastra sunt: Baile Felix (Felix Spa) (statiune situata langa Oradea); Baile Herculane (Hhercules Spa a primit numele de la legenda romana a lui

Hercule. Hercule si-a vindecat ranile provocate de Hydra prin bai in ape minerale;

Sovata (la 60 km de Târgu-Mures altitudinea 500m, langa muntele vulcanic Gurghiu. Binecunoscuta pentru apele heliotermale ale lacului Ursu, unic in Europa datorita temperaturilor mai ridicate ale apei din adancuri decat la suprafata.);

Sinaia (Aerul curat, bogat in ozon si presiunea aerului relativ mai mica sunt principalii factori de cura recomandati in tratamentul nevrozelor asterice, conditie fizica slabita, epuizare fizica si intelectuala, anumite afectiuni endocrine;

Calimenesti-Caciulata a fost sursa preferata de ape minerale a lui Napoleon III.; Baile Tusnad (32 km fata de Miercurea Ciuc);

Geoagiu Bai, foarte apreciate de anticii romani (200 I.C.) sub numele de Germisara, se intinde peste dealurile impadurite la 46 km de Deva;

Eforie Nord, Eforie Sud si Techirghiol- statiuni pe malul Marii Negre - sunt binecunoscute pentru propietatile namolului negru, sapropelic - extras din vecinatatea lacului Techirghiol;

Neptun si Mangalia, tot pe malul marii. Au facilitati pentru tratamentul bolilor reumatice degenative, si pentru afectiunile articulatiilor si inflamatiilor;

Baile Olanesti si Baile Govora

Pe plan international, principalii concurenti ai statiunii sunt centrele Spa din tarile invecinate (Bulgaria si Ungaria) si Turcia. In Bulgaria gasim statiunile de pe litoral care au importante resurse de izvoare minerale (Albena, Nisipurile de aur etc).

Turcia este de asemenea o destinatie spa preferata de turisti, in Antalya gasindu-se numeroase centre de acest fel.

Cu peste 1.300 de izvoare termale, Ungaria se detaseaza net de restul plutonului de statiuni Spa, in conditiile in care peste 130 dintre acestea au efect terapeutic demonstrat stiintific. Cele mai importante centre sunt Budapesta, Balaton (cel mai mare lac cu apa calda din Europa Centrala si de Est) , Hevis . Totodata, printre statiunile cu traditie spa ale Ungariei se mai numara Sarvar, Szechenyi, Bukfurdo, Debrecen, Gyula, Hajduszoboszlo si Harkany.

Analiza PEST

Mediul Politic

Vorbind despre mediul politic trebuie mentionate, in primul rand legile care reglementeaza activitatea Centrului de Informare Turistica Covasna, iar apoi de actele juridice referitoare la turism:

Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romani;

Ordonanta de urgenta nr. 152 din 07/11/2002 – privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare.

Hotararea nr.33 din 19/01/2000 – privind aprobarea Metodologiei de inscriere, atestare si a criterilor de evidentiere a patrimoniului turistic

Hotararea nr. 928 din 20/09/2001 – privind aprobarea structurii, a indicatorilor si a fondurilor alocate din bugetul Ministerului Turismului pe anul 2001, aferente -Programului de marketing si promovare turistica precum si Programului de dezvoltare a produselor turistice

Hotararea nr. 246 din 15/02/2001 – privind aprobarea realizarii de catre Ministerul Turismului, in anul 2001 a unor materiale promotionale cu oferta turistica a Romaniei

Ordinul 500 din 15/08/2001 – privind unele masuri de reducere a poluarii fonice in statiunile turistice din zona litoralului Marii Negre si in celelalte statiuni balneoclimaterice

Hotararea nr 1122 din 10/10/2002 – pentru aprobarea conditiilor si procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local;

Mediul Economic

Domeniul serviciilor sunt sectoarele aflate in plina dezvoltare, avand un ritm foarte accelarat, aceasta datorita numeroaselor investitii ce se realizeaza in acest domeniu. Analiza distributiei populatiei ocupate pe principalele sectoare de activitate semnaleaza faptul ca 40,9% din populatie este ocupata in sectorul primar, din care ponderea cea mai ridicata o detin femeile (51,7%), 27,2% in sectorul secundar, unde domina populatia masculina (65,5%) si 31,8% in tertiar, sector in care populatia feminina detine 51,6%.

Mediul economic al Romaniei tinde sa atinga stadiul celor din tari europene membre ale Uniunii Europene. Venitul mediu anual pe cap de locuitor in Romania este de 5.500 Euro. Conform Ministerului Economiei si Finantelor acesta va creste in 2008 cu pana la 18 procente, acest ritm fiind favorabil desfasurarii activitatii turistice. De asemenea Roamania a inregistrat un ritm de crestere a PIB pe cap de locuitor de 6,25 %. Luam in considerare si faptul ca

valoarea punctului de pensie va ajunge la 581 lei, incepand de la 1 ianuarie 2008, fata de 396,2 lei, la 1 ianuarie 2007.

Romania se afla pe pozitia a sasea in Uniunea Europeana in functie de rata inflatiei anuale, care a atins in decembrie 2007 nivelul de 6,7% potrivit Eurostat. Somajul in Romania continua sa scada. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, in trimestrul al doilea al anului 2007, rata somajului aatins 6,5% cu 0,5% mai putin decat in primul trimestru al anului 2006.

In ceea ce priveste Germania, aceasta este a treia mare putere economica in lume si principala forta economica din UE. Serviciile si industria sunt cele mai bine dezvoltate sectoare ale economiei nationale. Rata de crestere economica este de 1,5%. Structura populatiei ocupate pe ramuri ale economiei este 33,7% in industrie, 2,7% in agricultura si 63,6% in servicii. Infrastructura economica se afla intr-o stare buna, nivelul tehnic este ridicat in productie. Rata somajului este de 10,5% iar cea a inflatiei de 1%. PIB pe cap de locuitor are o valoare de 22.700 $, iar venitul mediu disponibil este de 15.000 Euro pe persoana.

Mediul Socio-Cultural

In Baile Covasna, majoritatea populatiei este de etnie maghiara (93,46%), existând totodata o importanta minoritate româna (6,13%). Pe lânga maghiari si români, in oras locuieste si o comunitate de romi (0,40%).

Din ultimul recensamant se constata ca numarul populatiei este intr-o continua scadere. In acelasi timp se poate observa un proces de imbatrânire accentuat (grupa de vârsta 0-18 ani reprezinta sub 30 % din total populatie) si o rata somajului crescuta.

Sub aspectul elementelor de cultura materiala si spirituala, Covasna dispune de o serie de obiective, care prin continutul lor artistic si istoric sporesc valoarea turistica a acestui teritoriu, permitând o mai larga diversificare a ofertei sale turistice. Trecutul istoric al acestor meleaguri este evocat prin vestigii arheologice, monumente de arhitectura si monumente sau case memoriale. Se remarca ponderea mare a bisericilor, prezente aproape in toate localitatile din judetul Covasna, precum si frecventa cetatilor satesti si a castelelor.

Elementele etnografice si folclorice au o veche traditie si completeaza valoarea turistica a zonei. De asemenea, sunt recunoscute si apreciate tesaturile din zona etnografica de o deosebita bogatie ornamentala, sculpturile in lemn, precum si manifestarile folclorice locale, manifestari ce pot fi valorificate in cadrul unor programe turistice.

In Baile Cvasna au loc an de an manifestari culturale precum “Zilele Covasnei”, eveniment organizat de regula de Primaria Orasului Covasna si Caminul Cultural Covasna si care se desfasoara la mijlocul lunii septembrie.

Alte manifestari ce au loc in statiune sunt Nedeia Mocaneasca si intalnirea Trabantistilor organizata de asociatia Autocrono.

Ca specialitati gastronomice, avem Supa de chimen, papricas, gulas, musaca, pogaci, supa de varza alba cu smântâna, ciuperci umplute si nelipsitii kurtocscolacs.

Mediul Tehnologic

Covasna, sau cum mai este denumita in sens metaforic “statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate”, se afla pozitionata in zona cu cele mai multe zacaminte de ape minerale din tara. Pe baza acestor resurse s-a dezvoltat de-a lungul timpului o intensa activitate turistica, sustinuta si de construirea unor structuri de cazare (2.340 locuri), alimentatie (1841 locuri), tratament.

In prezent, capacitatea de cazare, desi satisfacatoare in ceea ce priveste numarul de locuri (gradul de ocupare in ultimii trei ani s-a situat in intervalul de valori de 57,5 – 59,4 %), are o slaba diversitate a tipurilor de unitati si a gradelor de confort. Astfel, hotelurile reprezinta ca pondere 95,5 %, restul de 4,5 % reprezentând pensiuni si casute; dupa gradul de confort, 5,5 % din locuri (130) se incadreaza la o stea, restul de 94,5 % (2.210 locuri) se incadreaza la 2 stele.

In structurile de alimentatie ponderea este detinuta de restaurante - 75,06 % (1382 locuri, respectiv 9 unitati din totalul de 17), dar fara a oferi o diversitate in ce priveste originalitatea si specificul meniurilor.

Tratamentul balnear beneficiaza in cea mai mare parte de baze modernizate, dotate cu aparatura moderna sau in curs de modernizare.

4.4 Analiza SWOTPuncte Tari Puncte slabe

- potential turistic deosebit, bazat pe forme de relief diverse;

- rata schimb valutar in avantajul turistilor straini;

- produs turistic corespunzator preferintelor turistilor straini;

- prezenta mofetelor asigura statiunii caracterul de unicat pe plan european;

- accesibilitatea in zona, cu iesire la importante artere rutiere si magistrale feroviare;

- nivelul redus de poluare in aer, apa si sol;

- posibilitatea practicarii a numerose forme de turism;

- infrastructura insficient dezvolatata- lipsa de profesionalism in prestarea

anumitor servicii turistice;- lipsa creativitatii in elaborarea unor

programe turistice corespunzatoare dorintelor turistilor traini;

- baza materiala specific turistica dotata insuficient in raport cu exigentele turistilor straini;

- situatia drumurilor, retea de indicatoare deficitara

oportunintati Amenintari- dezvoltarea de programe de promovare

a imaginii Romaniei;- perspectivele intrarii Romaniei in UE;- forta de munca excedentara;

- imagine nefavorabila a Romaniei pe plan extern;

- dezvoltare ecnomica slaba a zonei;- spa-uri alte tari;

4.5 IpotezeIn conditiile in care se preconizeaza o crestere a numarului de sosiri turisti romani si

nemti in Baile Covasna, intrarea pe piata a operatorilor internationali TUI, ITS si Thomas Cook

Neckerman, se previzioneaza atingerea obiectivului, transformarea statiunii Baile Covasna intr-un Brand national.

4.6 Obiectivele de marketingObiective de marketing sunt:

Cresterea numarului de turisti rezidenti si nonrezidenti in Covasna Cresterea incasarilor / vanzarilor de pachete turistice in Covasna Cresterea veniturilor provenite din taxele locale sau de stat din turism Cresterea numarului de angajati in industria ospitalitatii din Covasna Transformarea statiunii balneoclimaterice Covasna intr-un brand national si

international

4.7 Strategii de marketing

Pentru un rezultat cat mai pozitiv se urmaresc strategiile de marketing de baza, si anume: strategia de piata, de produs, de pret si de distributie.

Strategia de produs este diferentiata, segmentul tinta fiind in pricipal persoanele de varsta a treia ce au nevoie de tratamentele puse la dispozitie in centrele de sanatate din Baile Covasna. Strategia va fi activa in functie de schimbarile pietei, Centrul de Informare Turistica fiin in permanenta preocupat de imbunatatirea ofertei.

Pentru stimularea cererii turistice interne este abordata o combinare a strategiilor Push & Pull. Strategia Push are in vedere promovarea Statiunii Covasna catre urmatorul participant la procesul de distributie si anume: tour operatori, agentii de turism, sindicate, spitale, etc. Strategia Pull are in vedere promovarea statiunii Covasna catre consumatorul final si anume turistul.

Totodata pentru intensificarea consumului turistic este aplicata strategia rabaturilor si bonificatiilor. Aceste facilitati vor fi in functie de: pret pentru un sejur prelungit (se acorda o gratuitate pentru o persoana din doua in cazul unui sejur de cel putin 12 zile); pret in extrasezon (reduceri de pret de 40% in lunile februarie, martie si aprilie); varsta, pentru copii (cei pana in 7 ani beneficiaza de gratuitate).

Pentru cresterea vanzarilor de pachete turistice se va aborda strategia produselor optionale si anume: oferta de tip pachage (informare, asigurare, transport, cazare, restaurare) sau oferta de servicii la cererea turistului ( ghid, excursii, auxiliare). Având ca punct de plecare statiunea balneara Covasna se pot organiza: programe culturale (excursie la Cetatea dacica Valea Zanelor; excursii la bisericile reformate din satele Chirus, Papauti, Zagon si la biserica fortificata si cetatea saseasca din comuna Zabala; traseul monumentelor comemorative: casa memoriala Justian Teculescu, Korosi Csoma Sandor, Mikes Kelemen; tehnica populara – mori de apa in Voinesti); excursii cu mocanita pe calea ferata ingusta Covasna – Comandau (care include si Planul Inclinat).

Pentru transformarea Covasnei intr-un brand national si international este nevoie de strategia de promovare prin distributie intensiva. Aceasta se va realiza atat prin canale traditionale (radio, televiziune, presa scrisa) dar si canale neconventionale (targuri, internet, relatii publice).

Se urmareste si strategia de parteneriate. Astfel prin imbunatatirea relatiilor cu partenerii de pe piata germana si incheierea de contracte cu noi agentii de turism de acolo, se va crea o mai buna distributie a produsului turistic statiunea Baile Covasna.

4.8 Programul de Marketing

1. Campania Publicitara Explore Covasna SpaIn scopul realizarii obiectivelor se va lansa o campanie publicitara de promovare a

statiunii balneoclimaterice Covasna. Aceasta are ca target principal persoanele cu varste cuprinse intre 30 - 60 de ani cu venituri medii, iar pe plan secund persoanele 24-30 de ani. Acestia au diferite afectiuni si au nevoie de tratament, in marea majoritate sau vin pur si simplu cu scopul de recreere.Aceasta campania va dura 12 luni. Campania va utiliza ca mediu de desfasurare presa scrisa si televiziunea.

In ceea ce priveste presa scrisa, vor exista inseratii publicitare in cadrul ziarelor (activitate zilnica), iar pentru revistele specializate vor exista pagini informative cu privire la Baile Covasna. Inseratiile publicitare (casete) este utilizata in special pentru Romania. Orasele vizate sunt Bucuresti, Brasov, Iasi, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca. Pentru acest mediu de publicitate se vor incheia contracte cu ziarele: Jurnalul National, Capitalul, Ziarul Financiar (toate acestea au sectiuni de stiri dedicate turismului); revistele: Business Magazin, Travel Magazine, Vacante si Calatorii, Ce se intampla doctore?.

De asemenea Baile Covasna va fi introdusa in brosurile editate de Autoritatea Nationala a Agentiilor de Turism.

Se vor crea printuri, brosuri, postere care vor fi amplasate in spitalele, in agentiile de turism din orasele mai sus mentionate. In ceea ce priveste televiziunea, aceasta va promova un spot publicitar de 25 de secunde realizat de agentia Leo Burnett (cei mai buni in domeniu). Va fi un spot publicitar creat in limba engleza care se adreseaza turistilor straini din Europa. Sloganul va fi Explore CovasnaSpa. Acesta va rula pe posturi precum Discovery Channel, CNN – Europe.

Pentru o eficienta maxima se apeleaza la publicitatea exterioara. In acest scop sunt folosite:

Panouri de afisaj statice si dinamice, euro billboards (5,04 x 2,38 m) instalate de-a lungul arterelor intens circulate, pe peretii cladirilor, in spatiile publice.

Casete ( din aluminiu, iluminate interior/ exterior) montate pe tuburi spectrale Banere cu doua fete, tiparite direct montate intre stalpi de sustinere. Postere, autocolante, afise, turnuri publicitare. Efecte postale: plicuri, ilustrate, timbre

2. New MediaConceperea site-ului www.covasnaspa.com

Acest site va avea o interfata moderna si prietenoasa. Acesta va cuprinde doua trei variante de prezentare romana, engleza si germana. Vor fi mentionate unitatile de cazare avute in evidenta ANAT (cele omologate); programele turistice in aceasta zona; informatii medicale

cu privire la tratamentele ce pot fi urmate aici; programul evenimentelor din statiune; poze si filmulete despre atractiile acestei statiuni; progonoza meteo; pagina cu impresii ale turistilor, etc. Da vizitatorului posibilitatea de a-si crea un cont pentru a putea primi newsletter.

In prezent Baile Covasna au un site www.kovaszna.ro . Acesta insa este va avea redirectionare catre noul site.

Pentru realizarea acestui site este nevoie de: contractarea firmei ProWeb Design in vederea conceperii site-ului; contractarea firmei Smart Photo pentru realizarea unor fotografii si video profesionale cu statiunea Covasna; contactarea Primariei Judetului Covasna pentru a pune la dispozitie lista evenimentelor din judet; contactarea unor vizitatori pentru a impartasi impresii despre Covasna etc.

Dupa o perioada de 6 luni de la lansarea site-ului va fi aplicata strategia de marketing interactiv care presupune implicarea vizitatorilor in discutii pe blog, forum. Atfel vor fi impartasite informatii, impresii cu privire la statiunea Covasna si nu numai.

CD-ROM – statiunea balneara COVASNA si imprejurimile sale – pe suport magnetic, distribuit prin agentii de turism, receptiile hotelurilor, punctele de informare turistica, reteaua de librarii). CD-ROM-ul va include detalii despre obiectivele turistice naturale si antropice, forme de turism practicabile in aceasta zona, obiceiuri si traditii, cazare si alimentatie.

3. Marketing DirectAcesta presupune participarea la diferite expozitii si targuri nationale si internationale

de turism. Astfel Statiunea Baile Covasna va fi prezenta cu un stand in cadrul manifestarilor promotionale pe plan national precum: Targul de Turism al Romaniei din primavara si toamna – desfasurat la Bucuresti; Transylvania Tourism Fair – TTF din Brasov; Targul de Turism Bucuresti, desfasurat In Parcul Izvor; Targul de Turism Timisoara; Bursa Nationala de Turism Balnear Sovata; dar si pe plan international precum: International Tourism Fair Berlin; si alte targuri de specialitate mai ales in Germania de unde provin cei mai multi turisti straini.

4. Realizarea unei retele informaticeAceasta presupune infiintarea unei linii telefonice care prin intermediul unor angajati

competenti si vorbitori de limbi straine, sa ofere raspunsuri cu privire la Statiunea Baile Covasna din partea turistilor existenti sau celor potentiali. Numarul de telefon este usor de retinut si nu are tarif special. Acesta este 0722 682 762 sau 072 COVASNA. Pentru acest dispecerat vor fi angajate in prima faza 4 dispecere. In urma unei evaluari ulterioare se va stabili daca vor fi angajate dispecere in plus sau nu.

4.9 Bugetul de MarketingOdata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, s-a instalat usurinta accesari

fondurilor structurale PHARE, mai ales in domeniul turismului. Bugetul total de 10 milioane de euro provine din fondurile structurale europene nerambursabil alocat statiunii Covasna. Bugetul de marketing este structurat in functie de aspectele urmarite in planul de marketing si de importanta data fiecaruia.

Pentru campania publicitara EXPLORE COVASNA SPA:Spot publicitar: 200.000Euro

Publicitatea pe TV: 2.000.000 Euro pentru 12 luni Publicitatea in presa scrisa: 1.000.000 Euro

Printuri, brosuri: 50.000 EuroPublicitate exterioara: 2.500.000 Euro

Marketing Direct: Participarea la targuri si expozitii nationale: 500.000 Euro

Participarea la targuri internationale: 1.200.000 EuroNew Media - Realizarea site-ului www.covasnaspa.ro

Conceptul site-ului: 100.000 EuroUpdate-ul: 10.000 EuroDiverse: 50.000 Euro

Infiintarea retelei informativeChiria locatiei: 12:000 EuroEchipament: 50.000 EuroSalarii: 20.000 EuroDiverse: 10.000 Euro

4.9 Control si Evaluare

Pentru a masura eficienta campaniei de promovare este necesar controlul si evaluarea rezultatelor.

Aceasta evaluare se va realiza urmarind aspectele: Numarul de tur operatori nationali si internationali care au inclus in programele lor

produsul Baile Covasna. Numarul de articole turistice despre Baile Covasna aparute. Numarul de agenti de turism care au vizitat statiunea pentru a se familiariza. Numarul de participari la conferinte, targuri de profil, expozitii, manifestari

promotionale. Pozitionarea in motoarele de cautare online pe prima pagina la termenul “Covasna

Turism” (Google, Yahoo, Ask.com). Cresterea venitului de pe urma site-ului (cumpararea de spatiu publicitar de catre unitati

de cazare). Statisticile privitoare la site sa fie in crestere (numarul de accesari, numarul de persoane

care si-a creat cont etc.). Numarul de locuri in care sunt distribuite brosurile, printurile. Numarul de apeluri telefonice primite la dispecerat.