plan sectorial ader 2020 raport faza vi/2014 · la altoirea la masă în spaţii protejate şi în...

PLAN SECTORIAL ADER 2020Raport Faza VI/2014

Contractor: Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru PomiculturăPiteşti – Mărăcineni

Obiectivul general: 1 ADESC; Numărul/codul proiectului: 16/124Contract:124/2011

Anul începerii: 01.11.2011 - Anul finalizării 10.12.2014;Durata (luni): 37,5

Denumirea proiectului: „Modernizarea tehnologiilor de înmulţire aspeciilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşun, prin micro şimacropropagare”

Denumirea fazei VI: „Realizarea variantelor experimentale privindtehnologiile de înmulțire a speciilor de pomi”.

Persoana de contact (Directorul de proiect): Dr. Ing. Mazilu CrăişorDate contact (Tel/Fax, e-mail): 0248/278066; 0248/278477;E-mail: office@icdp-piteşti.ro; [email protected]

PLAN SECTORIAL ADER 2020Raport Faza VI/2014

Parteneri:

P1 – Universitatea Craiova SCDP Vâlcea – responsabilproiect - Prof.univ.dr. Achim Gheorghe;

P2 – SCDP Bistrița – responsabil proiect – Drd.ing. Feștilă Angela;

P3 – SCDP Constanța – responsabil proiect – drd. OprițăAlexandru;

P4 – SCDP Iași – responsabil proiect – dr.ing. Corneanu Gelu

Proiect ADER nr. 16/124 /Faza VI - 2014

Obiectivele proiectului:

• Obţinerea unui material săditor pomicol prin altoire la masăconform standardelor UE;

• Comercializarea materialului săditor pomicol pe tot timpulanului prin containerizare;

• Modernizarea(îmbunătăţirea) tehnologiilor/secvenţelor deînmulţire prin micro şi macropropagare a unor specii depomi, arbuşti fructiferi şi căpşun;

• Studiul comportării unor soiuri nou omologate sauintroduse din străinătate altoite pe portaltoi româneştiînscrişi în Catalogul Oficial;


Obiectivele Fazei:

Realizarea de variante experimentale privind înmulţirea prinmacropropagre (butaşi verzi şi lemnificaţi);

Realizarea variantelor experimentale privind containerizareamaterialului săditor;

Stabilirea condiţiilor optime pentru aclimatizarea plantelor înmulţitein vitro;

Stabilirea unor metode de proiectare a coroanei în câmpul II alpepinierei pentru materialul săditor altoit la masă.

Publicarea a 2 articole ştiinţifice sau de popularizare; Raport ştiinţific


butași a unor portaltoi valoroși din sortimentul românesc în vederea îmbunătățirii randamentului deînmulțire;

Înmulțirea prin butași verziCercetările privind înmulţirea prin butaşi verzi s-au efectuat pentru portaltoii Mirobolan dwarf șiMirobolan BN4Kr (pentru prun) și Apricor (pentru cais), și au ca drept scop sporirea capacități deînrădăcinare. Plantele mamă aflate în plantații mamă producătoare de lăstari pentru butași sunt plantate ladensități mari (5000 buc/ha pentru Mirobolan dwarf și Mirobolan Bn4Kr) și 2500 buc/ha pentru Apricor.Intervalul dintre rânduri se menține înierbat cu tocarea repetată a ierbii, iar pe rândul de plante erbicidat.În această fază determinările în plantația mamă de butași s-au referit la lungimea lăstarilor, diametrullăstarilor și capacitatea de lăstărire (producția de lăstari/ha)în funcție de modul de tăiere (tăiere cu cep la 2 -3 ochi și 4 - 5 ochi pentru portaltoii Mirobolan dwarf și Mirobolan Bn 4 Kr). Pentru portaltoiul Apricor tăiereas-a efectuat în cepi de 4 - 5 ochi.La portaltoiul Mirobolan dwarf prin tăierea în cepi de 4-5 ochi se aduce un spor de 20 lăstari/plantă ceeace înseamnă la un hectar plantație mamă un spor de 100.000 lăstari.La portaltoiul BN4Kr, prin tăierea în cepi de 4-5 ochi se aduce un spor de 40 lăstari/plantă ceea ceînseamnă la un hectar plantație mamă un spor de 200.000 lăstariLa portaltoiul APRICOR la o densitate de plantare de 2500 buc/ha prezintă un număr de 130 delăstari/plantă, iar producția de lăstari/plantă este de 325.000 buc. (tabel 6.1.1).


Tabel 6.1.1 Comportarea portaltoilor Mirobolan dwarf, Mirobolan Bn4Kr și Apricor înplantația producătoare de lăstari pentru butași

Portaltoiul Vârsta

Densitatede

plantarebuc/ha

Tăiere în cep 2 – 3 ochi Tăiere în cep 4 - 5 ochi

Ølăstar– mm-

Lungimelăstar –

cm -

Nr. deLăstar/plantaBuc-

Prod. delăstari/ha –

mii buc -

Ø lăstar– mm-

Lungimelăstar– cm -

Nr. delăstar/plantaBuc-

Prod. delăstari/ha

mii buc

Mirobolandwarf

15 5000 2,9 23 170 900 2,1 21 190 950

MirobolanBn4Kr

15 5000 2,9 21 200 1000 2,2 20 240 1200

Apricor 12 2500 - - - - 3,8 28 130 325


Mirobolan dwarf (butași înrădăcinați) Mirobolan dwarf (plantatia mamă butași)


Apricor (nrădăcinați)

Apricor (butași înrădăcinați) Apricor (plantația mamă butași)


Înmulțirea prin butași lemnificațiCei cinci portaltoi nou creaţi în România și luați în studiu (Miroval, Corval, Rival,

Pinval, Oltval), alături de Oteşani 11, luat ca martor au înregistrat valori diferite în procesulde înrădăcinare a butaşilor lemnificaţi (Tabelul 6.1.2).

Cele mai mari procente de butaşi înrădăcinaţi le-au realizat portaltoii Miroval şiCorval atunci când solul a beneficiat de aport caloric la baza butaşilor. Cel mai mic procent afost realizat de portaltoiul Pinval la varianta martor (pe sol nebilonat, nemulcit, cu folieneagră şi neîncălzit la baza butaşului).

S-a constatat că portaltoii Corval şi Miroval proveniţi din specia Prunus cerasifera auînregistrat valorile medii cele mai mari, comparativ cu portaltoii proveniţi din specia Prunusinsititia (Rival, Oteşani 11, Pinval) şi chiar a portaltoiului interspecific Oltval.

Toţi portaltoii testaţi pentru capacitatea de înrădăcinare a butaşilor lemnificaţi audepăşit martorul Oteşani 11 (Oltval, Corval) cu excepţia portaltoiului Pinval care a înregistratvalori mai mici decât acelaşi martor.Analiza variantelor privind modul de plantare a butaşilor în vederea înrădăcinării scoate înevidenţă faptul că varianta martor (pe sol nebilonat, nemulcit, cu folie neagră şi neăncălzit labaza butaşului) înregistrează valorile medii cele mai mici, iar celelalte 3 înregistreazădiferenţe în plus (sol nebilonat, mulcit, cu folie neagră, sol încălzit la baza butaşului) – tabel6.1.2 La varianta cu încălzirea solului la baza butaşului se vor face pe viitor analize economicepentru a vedea daca plusul de producţie aduce şi profitul scontat


Calusarea butașilor lemnificați și emiterea primordiilor radiculare

MirovalCorval


Nrcrt

Modul deplantare a

butaşilor învederea

înrădăcinării

PROCENTUL DE ÎNRĂDĂCINARE (%)

PORTALTOIUL Diferenţa faţă demodul de plantarepe sol nebilonat şinemulcit cu folie

neagră şi neîncălzitla baza butaşului

(Mt)

MIROVAL CORVAL RIVAL PINVAL OLTVAL OTEŞANI 11

MEDIA

1 Pe bilonformat pe sol

88 91 61 47 61 49 66,2 +4,0

2 Pe solnebilonat

mulcit cu folieneagră

90 89 63 43 60 48 65,5 +3,3

3 Pe sol încălzitla baza

butaşului

96 95 70 53 71 65 75,0 +12,8

4 Pe solnebilonat şinemulcit cufolie neagră

(Mt)

84 87 58 41 56 47 62,2 Mt.

MEDIA 89,5 90,5 63,0 46,0 62,0 52,3Diferenţa

faţă deOteşani 11

(Mt.)

+37,2 +38,2 +10,7 -6,3 +9,7 Mt

Tabelul 6. 1.2 COMPORTAREA UNOR PORTALTOI NOI, DIN SORTIMENTUL ROMÂNESCLA ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ PRIN BUTAŞI LEMNIFICAŢI -


Activitatea 6.2.Tehnici și metodologii privind altoirea la masă;

Cercetările privind altoirea la masă s-au efectuat asupra materialului săditorde măr soiurile Goldrush, Idared, Romus 4, Pinova, Florina, Braeburn,Ariwa și Dalinred pe portaltoii M9T337 și M106. Cercetările s-au efectuat înCâmpul II al pepinierei pentru metodele de altoire în chipbudding șicopulație simplă. S-au determinat numărul de lăstari anticipați, numărul demuguri de rod și producția de pomi STAS/ha.În ceea ce privește dimensiunile pomilor nu există diferențe între metodelede altoire și portaltoi luați în studiu (media). De asemenea se constată unnumăr mai mare de lăstari anticipați la soiurile altoite pe portaltoiul M9(Copulație simplă).Un număr mai mare de muguri de rod se constată la soiurile altoite peportaltoiul M9 la cele două metode de altoire.În ceea ce privește producția de pomi STAS/ha se constată că nu suntdeosebiri semnificative între soiurile altoite pe cei doi portaltoi și metodelede altoire. (Tabel 6.2.1; 6.2.2)

Proiect ADER nr. 16/124 /Faza VI- 2014

Tabel 6.2.1. Comportarea materialului săditor de măr altoit la masă în pepinieră(Câmpul II – portaltoiul M9)

Nrcrt

Combinațiasoi/portaltoi

Altoit în chip budding Altoit în copulație simplă

Nr. lăstarianticipați

Nrmuguride rod

PomiSTAS/ha(mii buc)


Nrmuguride rod


1 Goldrush/M 9 2,2 4 61 3 4 62

2 Idared/M9 2,0 3 60 4 5 63

3 Romus 4/M9 3,0 5 58 5 5 62

4 Pinova /M9 4,0 2 62 2 4 61

5 Florina/M9 5,0 4 66 2 2 62

6 Braeburn/M9 3,0 3 60 3 3 60

7 Ariwa/M 9 2,0 6 62 2 4 64

8 Dalinred/M9 3,0 6 60 1 6 60

Media/M 9 3,0 4,1 61 3,1 4,1 61,7


Tabel 6.2.2 Comportarea materialului săditor de măr altoit la masă în pepinieră(Câmpul II –portaltoiul M106)

Nrcrt

Combinațiasoi/portaltoi

Altoit în chip budding Altoit în copulație simplă


Nrmuguride rod



Nrmuguride rod


1 Goldrush/M 106 2,8 5 57 6,0 6 66

2 Idared/M106 3,2 6 60 4,0 3 60

3 Romus 4/M106 2,2 4 55 3,0 0 66

4 Pinova /M106 2,0 3 56 3,0 2 60

5 Florina/m106 2,0 2 60 2,0 2 60

6 Braeburn/M106 2,0 2 60 2,0 2 60

7 Ariwa/M106 2,0 2 60 2,0 0 60

8 Dalinred/M106 3,0 0 62 2,0 0 62

Media/M106 2,4 3 61 3 1,9 61,8

Plantație măr anul I de la plantare(material săditor altoit la masă)


La specia prun în tabelul 6.2.3 se prezintă comportarea materialului săditor de prunla altoirea la masă în spaţii protejate şi în procesul de creştere în şcoala de pomi, până la 1iunie 2014.

S-au aplicat 2 metode de altoire, copulaţia perfecţionată – manual şi omega –semimecanizat.

După altoirea în spaţii protejate, materialul biologic obţinut s-a trecut la stimulareacalusării celor 2 simbionţi. Aceasta s-a realizat cu ajutorul căldurii la 26-28ºC, în camerăspecial amenajată (metoda clasică) şi în instalaţie pentru stimularea calusării numai lapunctul de altoire – automatizată. Diferenţa înregistrată la terminarea stimulării calusării afost de +9,5% în favoarea aplicării stimulării numai la punctul de altoire. Diferenţa seaccentuează datorită pierderilor suferite la plantarea în câmp întrucât aclimatizareaplantelor pornite în vegetaţie obţinute prin metoda clasică este mai dificilă şi deasemeneaplantele astfel obţinute pierd o cantitate apreciabilă de substanţe de rezervă. În schimbplantele stimulate numai la punctul de altoire rămân în stare latentă (de dormans) până laplantarea în câmp şi astfel îşi păstrează destul de bine substanţele de rezervă din portaltoi şiramura altoi şi trec uşor peste eventualele brume târzii de primăvară.

Analiza comportării portaltoilor în perioada repaosului vegetativ, în funcţie demetoda de altoire aplicată, arată că utilizarea metodei copulaţiei perfecţionate realizeazăcele mai mari procente medii de prindere față de utilizarea metodei semimecanizat – înomega. În ceea ce privește comportarea în procesul creşterii lăstarului altoi, până la 1 iuniese constată o mică diferență care este influenţată de metoda de stimulare a calusării clasicădeoarece plantele calusate cu ajutorul acestui procedeu sunt pornite în vegetație laplantarea în câmp şi au un mic avans în prima perioadă de vegetaţie (tabelul 6.2.3).


Tabelul 6.2.4 Comportarea materialului săditor de prun la altoirea la masă înspaţii protejate şi în procesul de creştere în pepinieră

Nr. crt.Metoda destimulare a

calusăriidupă altoire

METODA DE ALTOIRE Diferenţa faţă de metoda clasicăde stimulare a calusării (±)Copulaţie

perfecţionatăOmega

semimecanizatMEDIA

Procentde

prinderela altoire

(%)

Înălţimeamedie alăstaruluialtoi la 1

iunie(cm)

Procentde

prinderela altoire

(%)


iunie(cm)

Procentde

prinderela altoire

(%)


iunie(cm)

Procentde

prinderela altoire

(%)

Înălţimea medie alăstarului altoi la 1

iunie(cm)

1 Cu ajutorulcăldurii numaila punctul de

altoire latemperatura

de 26 – 28 °Cîn instalaţie

pentrustimularea

căldurii

97 37 94 33 95,5 35,0 +9,5 -7,5

2 Cu ajutorulcăldurii la

temperaturade 26-28 °C încamere special

amenajate(Metodaclasică)

90 45 82 40 86 42,5 Mt. Mt.

MEDIA 93,5 41,0 88,0 36,5 90,75 38,75Diferenţa faţă de

media metodelor dealtoire luată ca martor

(±)

2,75 +2,25 -2,75 -2,25 Mt. Mt.

Proiect ADER nr. 16/124 /Faza VI – 2014

Altoirea la masă semimecanizată


Altoirea în copulație perfecționată (manual)


Activitatea 6.3. Tehnici și metodologii privind containerizareamaterialului săditor pomicol;

La specia prun s-au utilizat doua tipuri de container (galeţi din PVC şipungi de culoare neagră din polietilenă groasă) şi doua reţete desubstrat în care vegetează materialul biologic altoit (Tabelul – 6.3.1).La sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie se remarcă diferenţe mici decreştere în lungime a lăstarilor, în funcţie de compoziţia substratului şitipul de container. Astfel lungimea medie a lăstarilor înregistreazăvalori mai mari în cazul utilizării găleţilor din PVC cu substratul a căruicompoziţie este format din 30% mraniţă + 20% turbă + 30% pământde ţelină + 20% nisip de râu spălat.Până la sfârşitul lunii mai începutul lui iunie se observă o influenţănesemnificativă a tipului de container şi a compoziţiei substratului.


Tabelul 6.3.1 influenţa compoziţiei substratului şi a tipului de containerasupra creşterii prunului containerizat

Nr

Crt

Tipul de container Lungimea medie a lăstarilor la 1 iunie

(cm)

Diferenţa faţă de

media tipului de

container luată ca

martor (±)

Compoziţia substratului MEDIAMraniţă 30% +

turbă 30% +pământ deţelină 30%+perlit 10%

Mraniţă 30% +turbă 20% +pământ de

ţelină 30% +nisip de râuspălat 20 %;

1 Găleţi din PVC 41 47 44,00 +3,50

2 Pungi de culoare

neagră din polietilenă

groasă

35 39 37,00 -3,50

MEDIA 38,00 43,00 40,50 Mt.

Diferenţa faţă de media

compoziţiei substratului

luată ca martor (±)

-2,50 +2,5 Mt.


S-au containerizat pomi altoiţi de piersic din soiurile : Filip, Florin, Liana,Costin, Purpuriu pe portaltoi Adaptabil si soiurile de cais : Cristal, Danubiu,Auras, Augustin, Orizont pe portaltoi Apricor.Asupra pomilor containerizaţi s-a aplicat tehnologia specifică pepinierei cuprivire la agrotehnica aplicată solului şi pomului.Principalele rezultate obţinute cu privire la fenofazele pomilorcontainerizaţi sunt redate în cadrul tabelului nr. 6.3.2.Din analiza tabelului, cu prire la dezmuguritul mugurilor vegetativi laspecia piersic, soiurile Filip si Florin au dezmugurit in data de 03.04 celmai tarziu fiind soiul Purpuriu in data de 07.03. La specia cais cel maitimpuriu a dezmugurit soiul Danubiu 03.04 si cel mai tarziu soiul Augustinin data de 10.04.Piersicul are o precocitate de rodire specifica speciei, astfel observammuguri de rod, la care dezmuguritul a inceput la data de 17.03 pentrusoiul Purpuriu iar cel mai tarziu la soiul Filip 20.03.Inceputul infloritului s-a declansat cel mai devreme la data de 23.03 lasoiul Purpuriu iar cel mai tarziu la data de 28.03 la soiul Filip.Sfarsitul infloritului s-a realizat cel mai devreme pentru soiul Florin la datade 08.04 iar cel mai tarziu pentru soiul Filip la data de 14.04


Tabelul 6.3.2 Desfăşurarea principalelor fenofaze vegetative si de fructificarela materialului biologic containerizat (cais, piersic)

Specia Portaltoiul Soiul Dezmuguritul

mugurilorvegetativi

Dezmuguritul

mugurilor derod

Inceputulinfloritulu

i

Sfarsitulinfloritulu

i

Începutulcreşteriilăstarilor

Durataînfloritulu

i (zile)

Intensitateainfloritului

Piersic Adaptabil Filip 03.04 20.03 28.03 14.04 02.05 18 5Florin 03.04 17.03 24.03 08.04 04.05 16 4Costin 05.04 19.03 25.03 09.04 09.05 16 5Purpuriu 07.04 17.03 23.03 10.04 08.05 18 3

Cais Apricor Cristal 09.04 10.05Danubiu 3.04 4.05Auras 6.04 29.04Augustin 10.04 10.05

Orizont 08.04 02.05


Activitatea 6.4. Studii și cercetări privind înmulțirea prinmicropropagareÎn ceea ce privește înmulțirea prin micropropagare, mediile de cultură, aufost reprezentate de mediile Murashige&S Skoog (M&S -1962), Lee &Fossard (L&F - 1977), Quoirin & Lepoivre (Q&L - 1977), (tabelul 6.4.1 și6.4.2 6.4.3),constituite pe mai multe variante:

Tabelul 6.4.1- Componența mediilor de cultură pentru înrădăcinarea portaltoiuluiMirobolan dwarf

Varianta Mediu debază

Faza de cultură

Vitamine Regulatori de creștereGA3 ( mg/l) IBA ( mg/l) ANA (mg/l)

V1 ½ MS MS 0,01 1,5 -V2 MS MS 0,01 1,5 -V3 ½ MS MS 0,01 2 1,5V4 MS MS 0,01 2 1,5


Tabelul 6.4.2- Componența mediilor de cultură pentru înrădăcinarea portaltoiului Adaptabil


Faza de cultură

Vitamine Regulatori de creștere

GA3 ( mg/l) IBA ( mg/l) ANA (mg/l)V1 ½ QL Walkey 0,01 1 -V2 QL Walkey 0,01 1 -V3 ½ QL Walkey 0,01 2 -V4 QL Walkey 0,01 2 -V5 ½ QL Walkey 0,01 3 -V6 QL Walkey 0,01 3 -V7 ½ QL Walkey 0,01 - -V8 QL Walkey 0,01 - -V9 ½ QL Walkey 0,01 - 1

V10 QL Walkey 0,01 - 1V11 ½ QL Walkey 0,01 - 2V12 QL Walkey 0,01 - 2V13 ½ QL Walkey 0,01 - 3V14 QL Walkey 0,01 - 3V15 ½ QL Walkey 0,01 - -V16 QL Walkey 0,01 - -


Tabelul 6.4.3- Componența mediilor de cultură pentru înrădăcinarea portaltoilorIP-C 4, IP-C 5, IP-C 7


Faza de cultură

Vitamine Regulatori de creștereGA3 ( mg/l) IBA ( mg/l) ANA (mg/l)

V1 LF LF 0,01 1,5 -V2 QL Walkey 0,01 1,5 -V3 MS MS 0,01 1,5 -V4 LF LF 0,01 - 1,5V5 QL Walkey 0,01 - 1,5V6 MS MS 0,01 - 1,5

Toate mediile de cultură au conţinut dextroză 40 g/l, agar 9 g/l şi Na Fe EDTA 32mg /l


Comportarea la înrădăcinare in vitro a portaltoiului Mirobolan dwarfCapacitatea de înrădăcinare a portaltoiului Mirobolan dwarf a fost

influenţată de următorii factori:-concentraţia în micro şi microelemente a mediilor de cultură. S-a constatat căprocentul de înrădăcinare a fost de 100 % la materialul biologic cultivat pe V2 faţăde V1 cu 70 %, amândouă variantele având la baza macro si microelemente M & Scu diferenţa că varianta favorabilă a avut concentraţia de minerale redusă lajumătate (fig 1). O diferenţă semnificativă a fost observată în ceea ce priveştetimpul necesar emiterii rădăcinilor (fig 2). Materialul biologic cultivat pe V 2 a începutsă emită rădăcini mai devreme cu o săptămână faţă de materialul cultivat pe V1. Nuau fost înregistrate diferenţe semnificative pe cele doua variante de mediu în ceeace priveşte media numărului de rădăcini emise şi lungimea acestora (fig. 3 și fig. 4).-balanţa hormonală. Rezultate foarte scăzute în faza de înrădăcinare 18 – 20 %plante înrădăcinate (fig. 1), au fost înregistrate şi ca urmare a efectuluifitohormonului NAA în aceleaşi formule de elemente minerale (M & S şi ½ M& S),faţă de fitohormonul IBA utilizat în V1 şi V2. Diferenţe semnificative au fostremarcate şi în ceea ce priveşte numărul de rădăcini /minibutaş (fig. 3). În cazul V3şi V4, media numărului de rădăcini a fost scăzută (1,5 rădăcini/minibutaş) cu lungimifoarte mici (0,8-1,2 cm) (fig. 4). Perioada de iniţiere a rădăcinilor la variantelecaracterizate prin prezenţa fitohormonului NAA (V3 şi V4) a fost de 4 săptămânisituaţie întâlnită şi în utilizarea fitohormonului IBA şi mediu de cultură M&S (fig. 2).


0

20

40

60

80

100

120

Procentînrădăcinare

70 100 18 20

V1 V2 V3 V4

a

b

c c

0

1

2

3

4

5

Timp deinitiere

4 3 4 4

V1 V2 V3 V4

a

b

a a

Fig. 1. Procentul de înrădăcinare (%)în funcţie de varianta mediului de cultură

Fig. 2. Perioada de iniţiere a rădăcinilorîn funcţie de varianta mediului de cultură


0

1

2

3

4

5

Nr. radacini 4 4 1,5 1,5

V1 V2 V3 V4

a a

b b

0

1

2

3

4

5

Lungimerădăcini

4,5 4,6 0,8 1,2

V1 V2 V3 V4

a a

c

b

Fig. 3. Numărul de rădăcini emise înfuncţie de varianta mediului de cultură

Fig. 4. Lungimea rădăcinilor (cm)în funcţie de varianta mediului de cultură


Comportarea la înrădăcinarea in vitro a portaltoiul AdaptabilÎn experimentele efectuate în scopul studiului înrădăcinării s-a constatat căamandouă tipurile de auxină utilizată au avut influență în evoluția rizogenezei(Tabelul 6.4.4).Înradacinarea a fost indusă în procent mai mare în cazul utilizării IBA în cantitatede 1mg/l pe mediul de bază QL, situație în care a fost obținută o medie de 5rădăcini/plantă. Creșterea cantității de IBA la 2 mg/l a dus la o alterare afenomenului de inducere a rădăcinilor. Ridicarea concentrației auxinei pana la 3mg/l a dus la apariția toxicității prin manifestarea intrării butașilor în declin fără aînrădăcina.Pentru NAA cantitatea de 1 mg/l în mediul de bază s-au înregistrat rezultatemaxime care stabilesc o medie de 2,3 rădăcini/plantă. Și în acest caz creștereacantității pana la 3 mg/l a dus la neînrădăcinarea lăstarilor. Influența creșteriicantităților de auxină IBA/ANA a fost observată de asemenea pe amandouatipurile de mediu de cultura de bază QL și ½ QL.Pe mediul de cultura martor, fără auxină nu a fost înregistrată înrădăcinare.Un alt factor de influență a fost concentrația macro și microelementelor din mediulde bază. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate pe mediul cumacroelemente și microelemente integral.


Tabelul 6.4.4 Efectul balanței hormonale și a concentrației macro și microelementelorasupra înrădăcinării portaltoiului `Adaptabil` la 25 de zile de cultură

Varinata demediu

Coeficientul deînrădăcinare (%)

Media numărului derădăcini

Media lungimiirădăcinilor (mm)

V1 80 4,2 20V2 98 5 25V3 65 3 14,9V4 50 3 14V5 - - -V6 - - -V7 - - -V8 - - -V9 70 2,3 23,5

V10 50 2 12,8V11 30 2 12,6V12 25 1,7 8,5V13 - - -V14 - - -V15 - - -V16 - - -


Comportarea la înrădăcinarea in vitro a portaltoilor IP-C 4, IP-C 5, IP-C 7După 5 subculturi în faza de multiplicare lăstarii obținuți au fost transferați pe medii cucomponent specific înrădăcinării. Datele prezentate în figura 5 arată că răspunsul a fostdiferit în funcție de componentele mediilor de cultură.Cea mai bună înrădăcinare pentru toți portaltoii a fost obținută pe mediul Lee Fossard cu 1,5mg/l IBA (V1) unde au fost înregistrate valori cuprinse între 73,33 și 46,33 planteînrădăcinate

Fig. 5. Procentul de înrădăcinare al portaltoilor IPC 4, IPC 7și IPC 5 pe diferite variante de mediu de cultură


În concluzie, o concentraţie diminuată de macro şi microelemente – mediul decultură ½ M & S cu adaos de IBA a dus la un procent de înrădăcinare de 100 % aportaltoiului Mirobolan dwarf.Studiile efectuate arată că portaltoiul `Adaptabil`prezintă o bună înrădăcinare princulturi in vitro, cu rezultate foarte bune în condiții optimizate.Pentru înrădăcinarea portaltoilor de cireș se recomandă ca mediu de bază mediulLee Fossard cu adaos de IBA 1,5 mg/l.


Activitatea 6.5 Studii și cercetării privind comportarea unor soiuri nouintroduse sau create pe portaltoii din sortimentul românesc;

La specia prun (SCDP Vâlcea) s-a urmărit comportarea soiurilorde prun Andreea şi Alutus altoite pe şase portaltoi din sortimentulromânesc, în procesul de creştere (Tabelul 6.5.1).

În procesul de creştere, până la 1 iunie, s-a analizat lungimealăstarului altoi.

Cele mai mari valori au fost înregistrate la ambele soiuri altoitepe portaltoii Corval şi Miroval.

Valorile cele mai mici, chiar mai mici decât martorul Oteşani 11,le-au înregistrat portaltoii Oltval şi Pinval. Diferenţa cea mai mare în plusfaţă de martorul Oteşani 11 a fost înregistrată la portaltoiul Corval, iar ceamai mare, în minus la portaltoiul Pinval.

Analizând cele două soiuri studiate se observă o foarte micădiferenţă medie în favoarea soiului Andreea. Diferenţele medii suntnesemnificative la momentul acesta al creşterii.


Tabelul 6.5.1.Comportarea soiurilor de prun ,,Andreea” şi ,,Alutus”, pe şase portaltoi dinsortimentul românesc, în procesul de creştere

Nr.Crt.

Portaltoiul Lungimea medie a lăstarului altoi la 1 iunie (cm)SOIUL

MEDIADiferenţa faţăde Oteşani 11

(±)Andreea Alutus

1 Miroval 66 62 64,0 +16,02 Corval 70 65 67,5 +19,53 Rival 52 46 49,0 +1,04 Pinval 40 37 38,5 -9,55 Oltval 50 43 46,5 -1,56 Oteşani 11 (Mt) 51 45 48,0 Mt

MEDIA 54,8 49,7 52,25Diferenţa faţă

de mediasoiurilor (±)

+2,55 -2,55 Mt


În ceea ce privește interacțiunea soi/portaltoi la ICDP Pitești –Mărăcineni s-au luat în studiu portaltoii Adaptabil și Mirobolan C5 pentrusoiurile de piersic Florin Purpuriu, Creola, Costin, Liana, Anemona,Monica, Catherin, NJC105, Filip, portaltoii Mirobolan dwarf și Apricorpentru soiurile de cais Euxin, Histria, Tudor, Danubiu, Orizont. Traian,Ceres, Cristal, Auras, Fortuna și portaltoii IP-C4 și IP-C5 (cireș) pentrusoiurile Kordia, Skeena, Ferovia, Ponoare, Spectral, Sublim, Tentant,Stella.S-au determinat numărul de lăstari anticipați, numărul de muguri de rod,compatibilitatea și producția de pomi STAS/ha. La toate cele trei specii,pomii au avut o dezvoltare normală, neexistând probleme decompatibiltate. (tabelele 6.5.2, 6.5.3 și 6.5.4)


Tabel 6.5.2. Comportarea unor soiuri de cais în câmpul II al pepinierei, altoite pe portaltoiiAPRICOR și MIROBOLAN dwarf

Soiul

Portaltoi APRICOR Portaltoi MIROBOLAN DWARFNr.

lăstarianticipa

ți

Nr.muguri

rod

Prod.Pomi/STA

S/mii buc

Compat

Nr.lăstari

anticipați

Nr.muguri

rod

Prod.Pomi/STA

S/mii buc

Compat

EUXIN 9 34 55,5 A 9 29 54,0 AHISTRIA 8 32 54,7 A 9 30 52,5 ATUDOR 10 33 55,1 A 9 21 50,5 ATRAIAN 9 61 54,0 A 11 32 52,0 AORIZONT 5 19 55,5 A 4 19 53,0 ACERES 5 21 54,0 A 7 20 53,0 ACRISTAL 10 23 53,0 A 9 18 51,0 AAURAS 13 41 55,5 A 9 28 54,5 AFORTUNA 12 23 54,0 A 12 37 53,5 ADANUBIU 9 31 53,5 A 9 22 51,5 A

MEDIAPORTALTOI 9,0 31,8 54,5 8,8 25,6 52,6


Tabel 6.5.3 Comportarea unor soiuri de cireș în câmpul II al pepinierei, altoite pe portaltoii IP-C4 și IP-C5

Soiul

Portaltoi IP-C4 Portaltoi IP-C5Nr.

lăstarianticipați

Nr.muguri

rod

Prod.Pomi/STAS/

mii bucCompat

Nr.lăstari

anticipați

Nr.muguri

rod

Prod.Pomi/STAS/

mii bucCompat

KORDIA 0,5 - 48,1 A 2,3 - 47,5 ASKEENA 0,2 - 46,5 A 0,8 - 45,0 AFEROVIA 0,1 - 46,0 A 0,2 - 44,5 APONOARE - - 48,5 A 1,1 - 45,4 ASPECTRAL - - 49,0 A 0,9 - 47,0 ASUBLIM - - 48,5 A 0,5 -- 48,0 ATENTANT 1,6 - 49,0 A 1,2 -- 48,0 ASTELLA 3,8 - 48,0 A 2,0 - 47,0 AMEDIAPORTALTOI

0,78 48,0 A 1,1 - 46,5 A


Tabel 6.5.4 Comportarea unor soiuri de piersic în câmpul II al pepinierei, altoite pe portaltoiiADAPTABIL și MIROBOLAN C5

Soiul

Portaltoi ADAPTABIL Portaltoi MIROBOLAN C5Nr.

lăstarianticipați

Nr.muguri

rod

Prod.Pomi/STAS/

mii bucCompat

Nr.lăstari

anticipați

Nr.muguri

rod

Prod.Pomi/STAS

mii bucCompat

FLORIN 20 48 55,5 A 16 47 53,2 APURPURIU 19 36 53,2 A 12 37 54,5 ACREOLA 26 53 54,3 A 24 61 5,0 ACOSTIN 18 70 56,0 A 19 58 53,4 ALIANA 27 67 55,2 A 25 89 51,0 A

ANEMONA 20 76 54,3 A 18 29 53,5 AMONICA 22 74 55,5 A 17 48 53,0 A

CATHERINE 17 44 53,0 A 13 37 52,5 ANJC 105 20 66 51,0 A 19 53 51,0 A

FILIP 20 67 53,0 A 15 51 51,5 AMedia portaltoi 20,9 60,1 154,4 17,8 51,0 52,4


Materialul biologic luat in studiu la SCDP Constanța a constat in 6 soiuri depiersic Mimi, Raluca, Iustin, Monica, Florin, Filip altoite pe portaltoiulgenerativ Tomis I si 6 soiuri de cais Ovidius, Sirena, Tudor, Olimp, Elmar,Neptun altoite pe portaltoiul generativ Constanta 14, soiuri si portaltoi creatila SCDP Constanta.In aceasta primavara s-a determinat pornirea ochilor altoi invegetatie(tabelul nr 6.5.5.).

Se constata ca piersicul a avut o pornire in vegetatie in primavara foartebuna, cu o medie de 97%. Pentru cais, pornirea in vegetatie a fost maislaba cu o medie de 77%. Dintre soiurile de cais, soiul Sirena a avut ceamai buna pornire in vegetatie(98%). Soiurile Tudor si Neptun au avut 53%respectiv 51% ochi porniti in vegetatie in primavara.


Tabelul 6.5.5. Comportarea unor soiuri de piersic și cais în Câmpul II al pepinierei

Specia Portaltoiul Soiul Puietialtoiti

Puietiprinsi

laaltoire

% deprinderela altoire

Puietiporniti invegetatieprimavara

% de ochiporniti in veg.

Piersic Tomis I Mimi 30 30 100 29 97Raluca 30 29 97 27 93Iustin 30 30 100 30 100Monica 30 30 100 29 97Florin 30 27 90 25 93Filip 30 30 100 30 100Media x x 98 x 97

Cais Constanta14

Ovidius 50 45 90 41 91Sirena 50 50 100 49 98Tudor 50 47 94 25 53Olimp 50 42 84 36 86Elmar 50 50 100 41 82Neptun 50 37 74 19 51Media x x 90 x 77


CONCLUZII

Au fost realizate în totalitate obiectivele și activitățile prevăzute în fazaVI de execuţie conform planului de realizare al proiectului ADER 124.

plan sectorial ader 2020 raport faza vi/2014 · la altoirea la masă în spaţii protejate şi în...

Documents