Plansee din grinzi si scanduri de lemn In ziua de azi, acest tip de planseu sunt foarte rar folosite la imobilele cu etaje multiple. In schimb il intalnim in cladirile mai vechi si ofera protectie impotriva zgomotelor nedorite.De asemenea in imobilele noi sau in casele particulare construite din materiale solide se foloseste si acest tip de acoperis.

Plansee din grinzi si scanduri de lemn Izolarea fonica a tavanelor din cladiri mai vechi Planseele traditionale din imobilele mai vechi constau in general din elemente de lemn largi cu insertii de argila, nisip sau zgura. Scandurile se ataseaza direct pe structura din grinzi de lemn. In ciuda masei pe unitate de masura de 150-250 kg/m2 acest tip de tavan nu respecta cerintele structura de lemn si lipsa materialului izolator dispus in cavitatile existente.

Renovarea acustica a unui planseu vechi din lemn utilizand dale flotante - placa din lemn - placa izolanta Isover - nisip sau zgura folosite ca si umplutura - pardoseala din argila - placa fonoabsorbanta - pardoseala din scanduri - fixare elastica - placa de gips-carton Tavan modern pe structura de lemn cu pereti partitionati, dale flotante si fixare elastica - placa de lemn - placa acustica Isover

- placa de lemn -vata minerala Isover dispusa intre grinzile de lemn -fixare elastica -placa de gips-carton

Imbunatatiri acustice aduse panseelor pe structura de lemn folosind fonoabsorbanti Isover Acest procedeu presupune atenuarea zgomotelor ce se propaga prin structurile imobilelor. Solutii : - pardoseala flotanta din asfalt, mortar, sau asfalt topit cu placi izolatoare Isover Akustic EP 1, EP 2 si EP 3 sub aceasta pardoseala.

- umplerea spatiilor dintre scandurile din lemn dispuse la partea superioara si inferioara a grinzilor cu materiale izolatoare folosite la umplerea interspatiilor - fixare elastica a tavanului cu cleme elastice

Izolarea fonica a zgomotelor generate de pasi

Izolarea fonica a unui tavan pe structura de lemn imbunatateste parametrii din punct de vedere a izolatiei cu Ln,w = 60 dB. Prin instalarea materialului izol caracterizeaza atenuarea fonica Ln,w intre 57-54 dB. Cea mai ridicata protectie impotriva zgomotelor ce se propaga prin structurile imobilului este oferita de catre dala flotanta din mortar sau asfalt topit( Ln,w aditional dispus pe diferite suprafete.

Propagarea zgomotelor dintr-o incapere in alta amplasata la alt nivel cu si fara influenta transmiterii prin pereti.

Protectia impotriva zgomotelor, ce se propag

Atenuarile undelor sonore, ce se propaga intre in adaugarea aditionala a izolatiei fonice la pereti.

fara izolarea fonica a peretilor

cu izolarea fonica a peretilor

*) se recomanda placi de lemn de grosime 25 mm(EP3) sau 28mm(EP2) din motive de tehnice.

Atenuari ale zgomotelor ce se propaga pe cai aeriene realizate de plaseul cu structura de lemn si scanduri. Descrierea stucturii 20 mm placa izolatoare de lemn dala Isover Akustic izolatoare 27.25 mm 19 mm placa izolatoare de lemn vata minerala de sticla 120 mm fixare elastica 12.5 mm tencuiala 20 mm placa izolatoare de lemn dala Isover Akustic izolatoare 27.25 mm 19 mm placa izolatoare de lemn vata minerala de sticla 2x120 mm

fixare elastica 12.5 mm tencuiala 45 mm dala de beton dala Isover Akustic izolatoare 30/25 mm 51dB 19 mm placa izolatoare de lemn vata minerala de sticla 120 mm fixare elastica 12.5 mm tencuiala 30 mm asfalt topit dala Isover Akustic izolatoare 27/25 mm 48dB 19 mm placa izolatoare de lemn vata minerala de sticla 120 mm fixare elastica 12.5 mm tencuiala *) din motive tehnice se recomanda folosirea placilor de lemn de grosime 28mm.

Izolarea fonica a tavanelor din cladiri mai vechi Planseele traditionale din imobilele mai vechi constau in general din elemente de lemn largi cu insertii de argila, nisip sau zgura. Scandurile se ataseaza direct pe structura din grinzi de lemn. In ciuda masei pe unitate de masura de 150-250 kg/m2 acest tip de tavan nu respecta cerintele moderne pentru izolare fonica. Acest fapt se datoreaza pardoselii rigide care nu atenueza zgomotele generate de pasi, conexiunilor rigide si directe intre scanduri si structura de lemn si lipsa materialului izolator dispus in cavitatile existente. Izolarea fonica a zgomotelor generate de pasi Izolarea fonica a unui tavan pe structura de lemn imbunatateste parametrii din punct de vedere a izolatiei cu Ln,w = 60 dB. Prin instalarea materialului izolant, vata de sticla si atasarea tavanului fixat elastic pe structura de lemn utilizand bolturi elastice in forma de U sau clame elastice obtinem urmatorii parametrii ce caracterizeaza atenuarea fonica Ln,w intre 57-54 dB. Cea mai ridicata protectie impotriva zgomotelor ce se propaga prin structurile imobilului este oferita de catre dala flotanta din mortar sau asfalt topit( Ln,w = 50 48 dB). Planseele pe structura de lemn nu vor indeplini cerintele generale datorita lipsei izolatorilor intre perete si tavan. In acest caz e nevoie de material izolant aditional dispus pe diferite suprafete. Protectia impotriva zgomotelor, ce se propaga pe cai aeriene, Atenuarile undelor sonore, ce se propaga intre incaperi separate de plansee pe structuri de lemn, sunt influentate de catre transmisia prin peretii comuni pe verticala. Aceste metode de atenuare pot fii imbunatatite prin adaugarea aditionala a izolatiei fonice la pereti.

PlanseeCasele construite pe structur din lemn se particularizeaz prin excepionale calitai termo i fonoizolatoare ale planeelor. Stratul izolator de vat mineral sau polistiren expandat regleaz transferurile de cldur pe vertical i amortizeaz foarte eficient chiar i zgomotele cele mai stnjenitoare (clctura unor pantofi cu toc nalt, tropitul copiilor, cderea unui obiect greu). Spre deosebire de planeele de beton, cele ce fac parte din structura orizontal de rezisten a caselor din lemn pot primi cu mai multa uurint i cheltuieli mai reduse, finisaje variate i spectaculoase. Grinzile structurii pot fi lsate la vedere, efectul estetic fiind garantat. Ele pot fi acoperite n totalitate prin placare cu lambriu sau gips - carton. Golul de aer dintre grinzi va constitui un element izolator suplimentar. Un planeu bine executat, conform detaliilor din proiectul de structur, este tot att de rezistent din acest punct de vedere ca i unul de beton armat. Pentru planee, peste panourile de perei se aeaz, de regul, dulapi orizontali de 20/5 cm, la interax de 40 50 cm, care constituie elementul de rezisten al planeelor. Peste acesta se aeaza straturile care formeaz pardoseala camerelor (n primul rnd termoizolaia). La deschideri mai mari de 6 m se pot utiliza subgrinzi avnd seciunea de 200 x 200 mm. Opional, n locul grinzilor masive se pot folosi grinzi lamelare, lipite multistrat. Planeele se pot realiza n mai multe moduri constructive: a. planee cu grinzi din lemn dispuse la distane reduse (40 60 cm) care se reazem pe scheletul portant din lemn;

b. planee cu grinzi din inim plin realizate din placaj i incleiate. Aceste tipuri de grinzi dau posibilitatea de modulare astfel nct s se poat acoperi deschideri i forme diverse n plan ale construciei; c. planeele cu ferme din lemn realizate cu zbrele metalice sau din lemn. Aceast soluie d posibilitatea unei montri simple pe antier, fr a folosi utilaje de ridicare, iar poziionarea conductelor pentru instalaii se poate face n inalimea grinzilor prin golurile existente; d. n cazul etajelor mansardate, tlpile inferioare ale fermelor de acoperi constituie grinzile de planeu peste etaj. n toate cazurile, termoizolaia i fonoizolaia la nivelul planeului se realizeaz cu saltele de vat mineral sau polistiren cu densitate mare. La partea interioara se executa finisajul tavanului alctuit din plci de gips carton sau lambriuri din lemn, montate prin intermediul unui caroiaj de ipci. La partea superioar, pentru imbunatairea comportrii structurii de rezisten a caselor din lemn la solicitri seismice sau la solicitri de vnt cu intensitate mare, grinzile planeelor se vor placa cu plci fibrolemnoase tip OSB sau cu doua rnduri de scnduri dispuse ncruciat la 45 de grade. Fixarea plcilor fibrolemnoase sau a scndurilor pe grinzile de planeu se realizeaz cu cuie si holzsuruburi, iar fixarea grinzilor de scheletul portant din lemn se face cu piese metalice speciale. Pentru o preluare cat mai eficient a eforturilor de lunecare n plan orizontal, plcile fibrolemnoase sau scndurile trebuie sa fie prelucrate pe cant n sistem lamb i uluc. Dac se dorete un montaj rapid i se dispune de utilaje de ridicare a planeelor se pot realiza module prefabricate asemeni panourilor de perei: cu termoizolaie, placare de rezisten din plci OSB sau scnduri ncruciate, finisaje.

INFORMATII PRIVIND STRUCTURA ACOPERISULUI Este responsabilitatea muncitorilor, contractorilor si al arhitectilor ca regulile instalarii sa fie respectate. Este esential ca toate instalarile sa fie executate in maniera descrisa in Manualul de Montare GERARD. Tiglele GERARD pot fi montate la acoperisuri cu pante de min. 12. Economii importante se pot face daca aria de acoperire este calculata astfel incat sa fie alcatuita din tigle intregi. Acolo unde aceasta conditie nu va putea fi indeplinita, taierea tiglelor va fi necesara. Capriorii si sarpanta acoperisului pot fi stabilite in functie de tipul constructiei si regulile locale de constructie. In majoritatea situatiilor sunt recomandate urmatoarele inclinatii. Centrul sarpantei si capriori (lungimi recomandate) Sipci (sectiuni recomandate) pana la 900 mm (3'0") 50 x 40 mm (2" x 1 ") pana la 1200 mm (4'0") 50 x 50 mm (2" x 2") pana la 1500 mm (5'0") 50 x 65 mm (la margine) (2" x 2") pana la 1800 mm (6'0") 50 x 75 mm (la margine) (2" x 3") INALTIMEA CAPRIORULUI DE COAMA

Trebuie lasat in afara 50 mm. Grosimea capriorului trebuie s fie 25 mm.

PAZIILE

Se instaleaza cu o toleranta de 40 mm deasupra capriorului. Toleranta poate varia intre 25 mm si 60 mm deasupra capriorului. Observati ca marginea tiglei este intoarsa sub pazie pentru o mai buna izolatie impotriva intemperiilor.

COAMELE OBLICE

O toleranta de 50 mm. Grosimea coamei trebuie sa fie 25 mm.

INCHIDERE STREASINA

La capetele capriorilor montati inchiderile de streasina. Daca nu se doreste o streasina la capatul acoperisului iar ultimul rand de tigla este mai lung, montati o sipca cu dimensiunile de 50X25 mm sub capatul ultimei tigle

DOLIA

Urmatoarele detalii sugereaza trei modalitati in care doliile pot fi instalate. Practica locala, regulile arhitecturale si conditiile constructiei vor dicta metoda potrivita de montare.

| Gerard Heritage | Gerard Classic | Gerard Shingle | Gerard Shake | Jgheaburi si burlane | Ferestre mansarda | Accesorii