PLANTE PLANTE ŞŞI ANIMALE DIN I ANIMALE DIN ROMROMÂÂNIA PE CALNIA PE CALE DE E DE

DISPARIDISPARIŢŢIEIE

ACESTE ACESTE SPECII SUNT DECLARATESPECII SUNT DECLARATE MONUMENTE ALE NATURIIMONUMENTE ALE NATURII ŞI SUNT OCROTITEŞI SUNT OCROTITE

ÎN REZERVAŢII NATURALE, UNDE SE ÎNCEARCĂ ÎN REZERVAŢII NATURALE, UNDE SE ÎNCEARCĂ ÎNMULŢIREA LOR.ÎNMULŢIREA LOR.

Şcoala Şcoala gimgimnazială nr. 1 BRUSTURInazială nr. 1 BRUSTURI

ZIMBRULZIMBRUL• Zimbrul (Bison bonasus

bonasus) este cel mai greu animal european de pe uscat. Are o lungime de 2,9 metri, o înălţime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 kg. Este mai înalt, dar mai puţin masiv decât ruda sa apropiată, bizonul american, având şi părul mai scurt decât accesta. Zimbrii trăiesc în păduri, având foarte puţini duşmani naturali.

• Zimbrul trăieşte 28 de ani în captivitate, dar în sălbăticie trăieşte mai puţin. Pot avea pui la vârste între 4 şi 20 de ani femelele şi între 6 şi 12 ani masculii.

• În România, trăieşte doar în rezervaţii naturale.

CAPRA NEAGRCAPRA NEAGRĂĂ Capra neagră (Rupicapra

rupicapra), o adevărată mândrie a ţării noastre, sălăşluieşte pe creastele alpine, greu accesibile chiar şi celor mai experimentaţi alpinişti. Mamifer ierbivor, capra neagră îşi face rareori simţită prezenţa. Trebuie să te consideri norocos dacă ai avut vreodată ocazia să-i distingi silueta pe vreunul dintre piscurile Carpaţilor. În timpul lunilor de vară, caprele negre cutreieră pajiştile alpine de la înălţimi de peste 1800 metri. Iarna, capra neagră coboară la altitudini mai mici(sub 1100 metri), unde se poate adăposti în pădurile montane, dar va rămâne aproape de pantele stâncoase ale munţilor.

RÂSULRÂSUL• Râsul, cu denumirea

ştiinţifică Lynx lynx şi denumirea secundară în limba română linx, este la ora actuală cea mai mare felină din fauna sălbatică a României. Denumit şi pantera Carpaţilor, râsul este răspândit natural din munţi până în Delta Dunării, având o mare adaptabilitate şi amplitudine ecologică. La ora actuală, însă, exemplarele din afara Carpaţilor şi Subcarpaţilor sunt foarte rare, ca urmare a vânătorii necontrolate practicate în ultimii 100 de ani.

COCOŞUL DE MUNTECOCOŞUL DE MUNTE• Cocoşul de munte (Tetrao

urogallus) este o specie de păsări din familia fazanului. Este o pasăre foarte sperioasă, care se poate vedea rar în natură.

• Arealul lui de răspândire este frecvent Europa Centrală, unde poate fi întâlnit numai în regiunile de munte împădurite, puţin circulate. Ţările unde poate fi întâlnit cocoşul de munte sunt: Austria, Elveţia, Slovenia, România şi Germania. Cocoşul de munte trăieşte mai mult în luminişurile pădurilor de foioase sau de conifere cu vegetaţie abundentă, în munţii Alpi şi Carpaţi din Europa, ca şi în taigaua din Asia de Nord. Se apreciază populaţia cocoşilor de munte între 1,5 şi 2 milioane de exemplare.

PĂSTRĂVULPĂSTRĂVUL

• Denumire ştiinţifică: Salmo trutta fario.

• Răspânire:Mai este denumit de pescari şi “indigenul”; trăieşte în râurile repezi, din Carpaţi. Este pretenţios faţă de condiţiile de mediu, având nevoie de ape limpezi şi reci a căror temperatură să nu trecă de 17- 18 grade, bogate în oxigen.

VIPERA NEAGRĂVIPERA NEAGRĂ• NăpârcaNăpârca sau sau vipera,vipera,

căreia i se mai spune căreia i se mai spune şi şi vipera neagrăvipera neagră, nu , nu este singura specie de este singura specie de la noi, dar este cea mai la noi, dar este cea mai răspândită. E şarpele răspândită. E şarpele căruia i se datorează căruia i se datorează teama poporului şi teama poporului şi pentru ceilalţi şerpi, pentru ceilalţi şerpi, mai puţini periculoşi. mai puţini periculoşi. Tot de la acest şarpe Tot de la acest şarpe vine şi vorba “Cine a vine şi vorba “Cine a fost muşcat de şarpe, fost muşcat de şarpe, se teme şi de şopârlă”.se teme şi de şopârlă”.

• Denumirea ştiinţifică:Vipera berus

VULTURUL BĂRBOSVULTURUL BĂRBOS

• Gypaetus barbatus, vulturul bărbos, este o specie de vultur mare, cu penajul negru-cenuşiu pe spate, coadă şi aripi, alb-gălbui pe cap, gât şi partea ventrală şi cu pene negre în formă de barbă sau cioc.

Din păcate, această superbă specie care popula Munţii Ciucaş a fost vânată până la dispariţie.

BROASCA ŢESTOASĂBROASCA ŢESTOASĂ

• Broasca ţestoasă cu capac (testudo greaca ibera) este răspândită în nord-vestul Africii, Bazinul Mării Mediterane, Asia Mică şi Peninsula Balcanică.

• La noi în ţară se întâlneşte îndeosebi în Dobrogea. De talie mijlocie, la vârsta de adult poate ajunge la 20- 30 cm. Capul, gâtul şi membrele se pot retrage în totalitate sub carapace.

CERBUL CARPATINCERBUL CARPATIN

Cerbul carpatin (Cervus elaphus) este, după elan, cel mai mare reprezentant al copitatelor sălbatice din fauna ţării noastre.Masculul,denumit cerb  (sau taur), ajunge pînă la 350 kg ; femela,denumită ciută (sau cerboaică), cîntăreşte, în medie, 150 kg, iar viţelulde un an, 100 kg. Din greutatea totală a cerbului, ca şi la ceilalţi reprezentanţi ai familiei, 25% o constituie viscerele. Cerbul poartă coarne care alcătuiesc „trofeul". Acestea sînt lepădate, ca la toate cervidele, în fiecare an. 

PELICANULPELICANUL CREŢCREŢ

• Pelicanul creţ (Pelecanus crispus) este specie primejduită în Deltă. Perioda de incubaţie a pelicanului este perturbată adesea de ambarcaţiunile cu turişti care doresc să îi admire cât mai îndeaproape zborul.

LEBLEBĂDA CUCUIATĂĂDA CUCUIATĂLebăda cucuiată  (Cygnus olor)

Întâlnim lebăda vara, pe cursul inferior al Dunării şi în Deltă.

În iernile calde, poate rămâne la noi. Are gâtul unduitor, foarte

mobil. Se hrăneşte cu plante acvatice şi insecte. Îşi face cuib

în stuf vechi, din plante uscate. Femela depune 5-7 ouă, pe

care le cloceşte 35 de zile. Bobocii pleacă din cuib a doua zi,

urmându-şi părinţii în şir indian. Masculul devine ameninţător

când îi însoţeşte. Lebăda se obişnuieşte uşor cu oamenii. Este

ocrotită de lege.

URSUL BRUNURSUL BRUN• Ursul brun (Ursus arctos)• În România, ursul brun se găsește din cele mai

vechi timpuri. Până în prima jumătate a sec. XIX se găsea în întreaga țară, din Delta Dunării până în Carpați. Din păcate, a fost exterminat din zonele de câmpie, pentru a nu împiedica agricultura extensivă și creșterea extensivă a vitelor, pescuitul extensiv și alte practici similare din secolul XIX.

• Cu toate că este retras în Carpați, ursul își găsește în România cel mai prielnic adăpost din Europa .Ursul brun trăiește de-a lungul lanțului carpatic, mai ales printre stânci, unde își poate crea bârlogul. Animal puternic, poate parcurge chiar și 150 de kilometri într-o singură zi și se bazează pe auz și miros .

• În decembrie 2010, în România existau 6.000 de urși bruni, adică 40% din totalul celor existenți în Uniunea Europeană.

ŞORECARUL COMUNŞORECARUL COMUN

•  Şorecarul comun ( Buteo buteo ) este printre cele mai des întâlnite păsări de pradă din Europa şi din ţara noastră. Şorecarul comun este răspândit atât în zonele împădurite cât şi în câmpiile întinse unde foloseşte orice punct mai înalt ca loc de observaţie. Sunt exemplare care s-au adaptat şi care se înmulţesc în marile oraşe care le oferă o varietate şi o concentraţie mare a prăzii. Popular mai este denumit uliu sau uliu şorecar.

DROPIADROPIA

• Otis tarda este o pasăre de stepă specifică stepelor din familia Otidae care trăiește în sud-estul Eutopei și zonelor cu climă temperată din Asia. În România s-a găsit până acum câteva decenii în Bărăgan, în prezent mai apare regulat pe teritoriul administrativ al orașului Salonta, județul Bihor respectiv al comunei Beba Veche, județul Timiș.

FLOAREA DE COLŢFLOAREA DE COLŢ

• Când se vorbeşte de floarea de colţ, toată lumea se gândeşte la ceva rar, lucru care este cât se poate de adevărat.

• Întâlnindu-se din ce în ce mai rar, floarea de colţ - Leontopodium alpinum- a fost declarată monument al naturii şi se află sub ocrotirea legii încă din 1933.

BUJORUL ROMÂNESCBUJORUL ROMÂNESC• Bujorul românesc (Paeonia

peregrina Mill. var. romanica) este o specie de bujor prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea,Muntenia și sudul Moldovei. Floarea roșie are petale mai puține decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege, nu trebuie distrusă sau colecționată. Se găsește în parcurile naționale din pădurea Comana în locurile însorite.

LALEAUA PESTRIŢĂLALEAUA PESTRIŢĂ• Laleaua pestriţă

(Fritillaria meleagris) face parte din familia Liliaceae.

• Este o plantă perenă, de 20- 40 cm.

• Arealul de răspandire a acestei specii se micşorează continuu, din cauza colectărilor masive. Este o specie introdusă în cartea Roşie şi ocrotită de stat.

SÂNGELE VOINICULUISÂNGELE VOINICULUI

• Sângele voinicului sau bobuşorul are denumirea ştiinţifică Lathyrus tuberosus.

Este o plantă perenă, rizomul fiind plin de tuberozităţi, de unde şi numele speciei. Florile sunt roşii- purpurii. Este o plantă răspândită în semănături şi fâneţe.

GHINŢURA GALBENĂGHINŢURA GALBENĂGhinţura galbenă (gentiana lutea)Este considerată plantă monument al naturii în Munţii Bucegi. Plantă erbacee, face parte din flora spontană, ajunge până la 1-2 m înălţime, aparţine familiei Gentianaceae şi creşte  în România din zonele de câmpie, până la cele subalpine, la marginea pădurilor.

GAROFIŢA PIETREI CRAIULUIGAROFIŢA PIETREI CRAIULUIGarofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) se găseşte în munşii al căror nume îl poartă - M-ţii Piatra Craiului. Este unică în ţara noastră, fiind descoperită acum mai bine de 100 de ani.

NouNouă ne pasă de eleă ne pasă de ele!!

• Peste 6000 de specii de animale au primit deja un steguleţ roşu care anunţă pericolul de dispariţie. Distrugerea teritoriului acestora, braconajul şi vânătoarea necontrolată au dus la ameninşarea unora dintre cele mai diverse specii de animale.

• De la urşi, elefanţi, tigri, balene, vulturi, maimuţe sau delfini, mii de animale aşteaptă un deznodământ pentru care nu sunt responsabile. Iar indiferenţa şi lipsa de educaţie legate de această situaţie vor transforma în realitate ipoteza unei lumi fără animale.

• Cu scopul de a lupta împotriva acestui viitor sumbru, instituţiile internaţionale au devenit şi mai dinamice în efortul de a salva speciile ameninţate. Ultima întâlnire a avut loc în decembrie 2008, la Roma, în cadrul celei de-a IX-a Conferinţe ONU – International Wildlife Conference.