planul de acţiune de la madrid pentru rezervaţiile …ddbra.ro/rel-internationale/madrid action...
TRANSCRIPT
Planul de Acţiune de la Madrid pentru Rezervaţiile
Biosferei (2008–2013)
PLANUL DE STRUCTURĂ
Condiţii/Situaţia existentă............................................................................... .......................................................................... ..........3
A. Noile provocări - potenţialul
şi rolul rezervaţiilor biosferei în abordarea acestor provocări ......................................................................4
A.1 Schimbările climatice ................ ................................................................................................................................................6 A.2 Furnizarea de servicii ecosistemice.............................................................................. .............. ........................................7
A.3 Urbanizarea ca principal motor al presiunii asupra întregului ecosistem..........................................7
B. Declaraţie asupra viziunii referitoare la Reţeaua Mondială a Rezervaţiilor Biosferei (WNBR)
din cadrul Programului Omul şi Biosfera (MAB)........... .............. .............. ......................................8
C. Declaraţie asupra misiunii Reţelei Mondiale a Rezervaţiilor Biosferei (WNBR)
din cadrul Programului Omul şi Biosfera (MAB) ....................................... ...............................................................8
D. Progrese de la Sevilia................................................................................................................................ ............. ............. .............9
E. Acţunile din Madrid – Reţeaua Mondială a Rezervaţiilor Biosferei........... .................................10
E.1 Cooperare, management şi comunicare ................................................................. .............. ....................................10 E.2 Zonare – conectarea funcţiilor la spaţiu ....................................................................................................................16
E.3 Ştiinţă şi sporirea capacităţii...................................................................................... .............. ....................... ....................19
E.4 Parteneriate ...................................................................................................................... ...... ................... .......................................25
F. Aprobare, implementare şi evaluare .............................................. ............................................... .............................. ....29
G. Acronime......................................................................................................... ...............................................................................................30
Condiţii/ Situaţia existentă
În 1995,o conferinţă internaţională din Sevilia, Spania a început o nouă eră pentru Reţeaua
Mondială a Rezervaţiilor Biosferei(WNBR). Acţiunile decise la acea întâlnire au fost
incorporate în Strategia de la Sevilia şi în Proiectul Cadru al Reţelei Mondiale a Rezervaţiilor
Biosferei, ambele aprobate de Conferinţa Generală a UNESCO din 1995.
În Pamplona, Spania, în 2000, o a avut loc o întâlnire Sevilia +5 şi au fost decise diferite
acţiuni, ca urmare a recomandărilor strategice de la Sevilia.
Acest Plan de Acţiune de la Madrid a fost aprobat la al 3-lea Congres Mondial al
Rezervaţiilor Biosferei care s-a ţinut la Madrid în Februarie 2008. Dezvoltă Strategia de la
Sevilia şi urmăreşte să pună accent pe avantajele strategice ale instrumentelor de la Sevilia şi
să ridice rezervaţiile biosferei până la nivelul de principale zone internaţionale desemnate
pentru dezvoltarea durabilă în secolul XXI.
Conceptul de rezervaţie a biosferei (BR) şi-a dovedit valoarea dincolo de ariile protejate şi
este din ce în ce mai folosit de oameni de ştiinţă, planificatori, creatori de politici şi
comunităţi locale pentru a furniza o varietate de cunoştinţe, investigaţii ştiinţifice şi experienţe
care să facă legătura între conservarea biodiversităţii şi dezvoltările socio-economică pentru
bunăstarea umană. Astfel, focalizarea este pe dezvoltarea de modele pentru sustenabilitate
globală, naţională şi locală, şi pentru ca rezervaţiile biosferei să servească drept situri
educative pentru profesionişti din sectorul politic, al factorilor de decizie, al comunităţilor
ştiinţifice şi de cercetare, din sectorul de management şi al factorilor interesaţi pentru a
conlucra în vederea transpunerii principiilor globale ale dezvoltării durabile în
practicirelevante la nivel local.
Rezervaţiile biosferei individuale rămân sub jurisdicţia Statelor în care sunt situate, care vor
lua măsurile pe care le consideră necesare pentru a îmbunătăţii funcţionarea siturilor
individuale.
A. NOILE PROVOCĂRI - POTENŢIALUL ŞI ROLUL REZERVAŢIILOR
BIOSFEREI ÎN ABORDAREA ACESTOR PROVOCĂRI
În timpul celor treisprezece (13) ani de la adoptarea Strategiei de la Sevilia, probleme globale au
apărut ori s-au intensificat, făcând imperativă adapatarea şi modificarea Programului MAB astfel încât
să răspundă eficient acestor noi provocări.
Aceste provocări majore exacerbează în continuare sărăcia şi inegalitatea şi includ:
Schimbări climatice accelerate cu consecinţe asupra societăţilor şi ecosistemelor;
Pierderea accelerată a diversităţii biologice şi culturale cu consecinţe neaşteptate impactând asupra
abilităţii ecosistemelor de a furniza în continuare servicii esenţiale pentru bunăstarea umană;
Urbanizarea rapidă ca motor al schimbărilor de mediu.
Din aceste provocări, apar mai multe oportunităţi pentru schimbare, printr-o conştientizare crescută la
toate nivelele a nevoi de a menţine şi asigura accesul la serviciile ecosistemice pentru bunăstarea
umană, inclusiv sănătate, securitate şi justiţie/echitate.
Înţelegând aceste probleme subliniate în provocările cheie, pentru perioada 2008–2013, Programul
MAB va aborda strategic Ţelurile de Dezvoltare ale Mileniului relevante (MDG) prin următoarele:
Dezvoltarea mecanismelor de încurajare a dezvoltării durabile a rezervaţiilor biosferei defăşurate
în parteneriat cu toate sectoarele societăţii (exp. instituţii publice şi private, ONG-uri, comunităţi
de factori interesaţi, factori de decizie, oameni de ştiinţă, comunităţi locale şi indigene, proprietari
de terenuri şi utilizatori ai resurselor naturale, centre de educare şi cercetare, media) pentru a
asigura bunăstarea oamenilor şi a mediului lor;
Testarea şi aplicarea politicilor pentru adaptare şi atenuarea schimbărilor climatice în coordonare
cu alte programe interguvernamentale;
Utilizarea experienţei WNBR, a reţelelor tematice MAB şi a abordărilor interdisciplinare pentru
dezvoltarea şi testarea politicilor şi practicilor care se adresează problemelor cu impact asupra
tipurilor cheie de ecosisteme, şi anume zonele costiere, insule, oceane, munţi, zone aride, păduri
tropicale, ecosisteme de apă dulce şi zone de urbanizare crescândă;
Dezvoltarea de programe ştiinţifice de cercetare care, pornind de la Evaluarea Ecosistemică a
Mileniului (MA) să definească în continuare abordări care să asigure serviciile ecosistemice pe
viitor.
Planul de Acţiuni de la Madrid (numit în continuareMAP) expune acţiuni, scopuri şi indicatori de
succes, parteneriate şi alte strategii de implementare, şi un cadru de evoluţie pentru WNBR pentru
perioada 2008 - 2013. Ţine cont de toate recomandările Comitetului de Revizuire care a evaluat
Programele UNESCO pentru Ştiinţe Naturale şi Ştiinţe Sociale şi Umane în perioada 2006–2007, şi va
aduce contribuţii specifice în direcţia implementării acelor recomandări aşa cum au fost propuse de
Directorul General al UNESCO şi aprobate de a 34-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO din
Octombrie–Noiembrie 2007.
Ţelurile de ansamblu ale MAP sunt:
a) să ancoreze activităţile de cercetare, instruire, creştere şi demonstrare a capacităţii ale MAB la
interfaţa dintre problemele interconectate ale conservării şi utilizării durabile a biodiversităţii,
atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, şi bunăstarea socio-economică şi culturală
a comunităţilor umane;
b) să permită folosirea activă a locurilor incluse în WNBR ca situri educative pentru dezvoltare
durabilă, exp. demonstrând abordări care să îmbunătăţească cooperarea între comunităţile
epistemice (academice), politice, de profesionişti şi factori interesaţi să abordeze şi soluţioneze în
context probleme specifice de mediu pentru îmbunătăţirea condiţiilor economice şi sociale, pentru
bunăstare oamenilor şi a ecosistemului;
c) să colecteze, colaţioneze, sintetizeze şi disemineze lecţiile învăţate în cei peste 30 de ani de
activitate ai Programului MAB şi a WNBR precum şi acţiunilor lor planificate pentru 2008-2013
în beneficiul eforturilor internaţionale, naţionale şi locale de atingere a ţelurilor globale cum ar fi
MDG, reducând semnificativ rata curentă de pierdere a biodiversităţii până în 2010 (numită şi
“ţelul CBD 2010”) şi altele care sunt parte a UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto legate de
atenuarea schimbărilor climatice globale şi adaptarea la acestea; şi
d) să contribuie la apariţia unei noi generaţii de profesionişti şi practicieni care pot servi ca
ambasadori şi manageri/coordonatori pentru conectarea programelor globale de mediu la aspiraţiile
naţionale şi locale de dezvoltare.
MAP se bazează pe experienţa trecutului în materie de rezervaţii ale biosferei individuale şi în reţea, şi
se adresează tuturor sectoarelor societăţii pentru a crea un nou parteneriat între programele de mediu şi
cele de dezvoltare. Această largă comunitate trebuie să vadă rezervaţiile biosferei atât ca un proces cât
şi ca un instrument de înţelegere, şi adaptare la schimbare, precum şi ca un catalizator al noilor idei şi
teritoriu de testare a abordărilor inovative de dezvoltare. Evoluţia Programului MAB va fi ghidat nu
numai de comunităţile cele mai direct implicate în administrarea rezervaţiilor biosferei dar şi de mai
larga comunitate a celor inspiraţi de concept şi de experimentarea acestuia.
MAP este informat printr-un proces de consulatare a Statelor Membre implicând structuri de
coordonare cum ar fi Biroul MAB din Iunie şi Septembrie 2007; Comitetul Consultativ Internaţional
pentru Rezervaţiile Biosferei din Iunie 2007; circularele emise de Secretariatul MAB în Iulie şi
Decembrie 2007 şi întâlniri de reţea în toate regiunile lumii în 2007.
MAP se bazează pe documentele de lucru care se adresează celor cinci (5) probleme definite de cea de
a 19-a sesiune a ICC din 2006 pentru pregătirea celui de-al 3-lea Congres Mondial al Rezervaţiilor
Biosferei şi a celei de a 20-a sesiuni a Consiliului Internaţional de Coordonare al Programului MAB
(MAB-ICC) convocat în Madrid,Spania, între 4 şi 8 Februarie 2008.
A.1 SCHIMBĂRI CLIMATICE
Schimbările climatice reprezintă una din provocările cele mai serioase şi mai semnificative la nivel
global, pentru societatea şi ecosistemele din lumea de azi.
După ce au filtrat întreaga gamă de cauze natural a schimbărilor climatice, UNFCCC şi consiliul
ştiinţific al IPCC au stabilit fără echivoc că schimbările accelerate ale climei noastre sunt
antropogenice. Volumul de CO2 şi alte gaze de seră emise în primul rând de naţiunile industrializate
acum cuplat şi cu cererile părţilor mai puţin industrializate ale lumii incluzând noile economii de piaţă,
crează probleme care, necontrolate se vor multiplica. În plus, rata despăduririlor în zonele tropicale
determină şi ea creşterea CO2 în atmosferă cum şi pierderea de funcţii ecosistemice.
Creşterea temperaturii globale medii va însemna că milioane de oameni de pe glob se vor confrunta cu
insuficienţa apei şi mai multe milioane de oameni vor fi expuşi malariei. Evenimentele climatice cum
ar fi seceta şi inundaţiile vor fi mai severe, ducând la o frecvenţă mai mare şi o gamă mai largă de
dezastre naturale. Acestea vor determina mutarea populaţiilor umane din zonele inospitaliere în regiuni
mai primitoare. Schimbările în distribuţia precipitaţiilor vor determina schimbări în sistemele agricole.
Marea majoritate a serviciilor ecosistemice vor avea de suferit. De exemplu 30% din specii se vor
confrunta cu riscul extincţie, deşertificarea se va accentua; mecanismele climatice de feedback pozitiv
vor reduce reduce şi mai mult pădurile tropicale. Creşterea nivelului mării şi încălzirea apelor mării
vor afecta capacitatea de adaptare a sistemelor costiere, cum ar fi mlaştinile sărate şi cele de
mangrove, iar distribuţia peştelui se va schimba, crescând fragilitatea ecosistemelor costiere şi a
utilizărilor lor umane.
Răspunsurile societăţii la schimbările climatice sunt centrate pe adaptare şi atenuare, ambele aducând
propriile lor consecinţe pentru generaţiile prezente şi viitoare. Societatea trebuie să exerseze adaptarea
pentru a face loc schimbărilor inevitabile datorate gazelor de seră deja emise şi care vor rămâne active
până se vor descompune natural.
În baza cunoşterii ştiinţifice, măsurile de adaptare pot include schimbarea modului de folosire a
terenurilor pentru păstrarea serviciilor şi funcţiilor ecosistemice, cum ar fi realinierea costieră şi
managementul bazinelor fluviale. Atenuarea este cerută , în diverse grade, de toate naţiunile, într-un
efort de a preveni depăşirea nivelului echivalent de 450 de părţi pe milion pentru CO2 din aer.
Aceasta va include sechestrarea carbonului, reducerea emisiilor, eficienţă energetică şi producerea de
energii regenerabile de o manieră durabilă combinate cu stiluri de viaţă mai prietenoase pentru climă.
Barierele care se opun punerii în aplicare a acestora pot fi lipsa conştientizării politice a soluţiilor
şi/sau a voinţei de implementare, neadecvarea sau lipsa capacităţilor tehnice, incertitudinea economică
precum şi absenţa unei abordări integrate a planurilor de dezvoltare.
MAB şi WNBR aduc un plus de valoare print-o abordare integrată care este în general absent în alte
părţi. Rolul rezervaţiilor biosferei este esenţial pentru o rapidă căutare şi testare de soluţii la
provocările schimbărilor climatic cum şi pentru monitorizarea schimbărilor ca parte a unei reţele
globale. Pentru Ştiinţele Naturale cum şi pentru alte Sectoare de Programe ale UNESCO, rezervaţiile
biosferei pot fi arii de demonstrare a măsurilor de adaptare pentru sistemele naturale şi umane,
asistând dezvoltarea strategiilor şi practicilor de rezilienţă.
Zonele tampon şi zonele de tranziţie din rezervaţiile biosferei pot fi şi ele folosite pentru testarea
tacticilor şi strategiilor de atenuare. În numeroase rezervaţii ale biosferei, carbonul poate fi sechestrat
ca şi în sistemele de păduri şi zone umede. În toate pot fi construite capacităţi pentru intreprinderi
utilizând o combinare de tehnologii care să asigure emisii reduse de carbon.
Dimensiunile politice ale schimbării modului de viaţă pot fi explorate in punctul de vedere al ştiinţelor
sociale. Gama largă de rezervaţii ale biosferei şi sistemele pe care le reprezintă vor furniza lecţii
valoroase pentru restul lumii.
A.2 FURNIZAREA DE SERVICII ECOSISTEMICE
Evaluarea Ecosistemică a Mileniului (MA) a clarificat şi descris serviciile ecosistemice de o manieră
care câştigat o largă recunoaştere în cadrul sectorului public şi privat şi al organizaţiilor societăţii
civile. Noua tipologie MA recunoaşte patru categorii distincte de servicii: suport (reciclarea
nutrienţilor, formarea solului şi producţia primară); furnizare (hrană, apă dulce, lemn şi fibre şi
combustibil); reglare (a climei, inundaţiilor, răspândirii bolilor şi purificare a apei ) şi cultural (estetic,
spiritual, educaţional şi recreaţional).
Serviciile ecosistemice pot fi un cadru conceptual util care să se suprapună peste multiplele funcţii ale
rezervaţiilor biosferei, de la protecţie la producţie în peisajele terestre/marine. Esenţa rezervaţiilor
biosferei ca situri de dezvoltare durabilă poate fi văzută ca efortul de a concepe şi dezvolta îmbinări de
servicii ecosistemice de suport, furnizare, reglare şi culturale specifice locului, care să permită
bunăstarea mediului şi cea economică şi socială a comunităţilor de rezidenţi şi factori interesaţi. De
exemplu, variatele zone ale rezervaţiilor biosferei pot servi ca locuri care să atragă noi investiţii în
servicii până acum neglijate (reglarea climei, purificarea apei, conservarea biodiversităţii) şi să
îmbunătăţească rezultatele sociale şi de mediu ale serviciilor de furnizare (agricultură, silvicultură,
piscicultură) şi culturale (turism) care ar putea să fi fost principalii beneficiari ai investiţiilor de până
acum. Consultaţii active şi continue între comunităţile ştiinţifice şi de cercetare, factorii politici şi de
decizie, administratorii resurselor şi populaţiile rezidente în rezervaţiile biosferei sunt esenţiale în
găsirea îmbinării optime de servicii ecosistemice care vor ilustra rolul rezervaţiilor biosferei ca
modele de dezvoltare durabilă a peisajelor terestre/marine la nivel naţional, regional şi global.
A.3 URBANIZAREA CA PRINCIPAL MOTOR AL PRESIUNII ASUPRA
ÎNTREGULUI ECOSISTEM
Urbanizarea este un proces global multidimensional care se manifestă printe-o mare mobilitate spaţială
şi rapide schimbări ale densităţii populaţiei, în special migraţie dinspre zonele rurale spre cele urbane,
prin regimul de acoperire a terenurilor şi utilizare a resurselor şi o diversitate de practici culturale
asociate.
Jumătate din populaţia lumii locuieşte astăzi în peisaje urbane, o proporţie care se preconizează că va
creşte la 66–67% în următorii 50 de ani. Marea majoritate a acestei creşteri va avea loc în ţările care
constituie cele mai puţin industrializate şi mai noi economii de piaţă ale lumii. Se estimează că până în
2030 mai mult de două miliarde de oameni vor locui în mahalale urbane cu acces limitat la serviciile
de bază, şi cu o extremă vulnerabilitate la dezastre naturale. Creşterea rapidă a marilor oraşe şi
continua transformare a peisajelor urbane prezintă mari provocări pentru asigurarea unui mediu care să
asigure condiţii elementare de locuit şi bunăstare umană.
Dintre toate peisajele, cele urbane reprezintă probabil cel mai complex mozaic de multiple utilizări şi
acoperire a terenurilor. Urbanizarea şi peisajele urbane au fost identificate recent de către MA ca zone
prioritare în care există mari lipsuri de cunoaştere. Peisajele urbane furnizează importante experienţe
la scară extinsă ale efectului schimbărilor globale asupra ecosistemelor; încălzirea semnificativă şi
depunerile crescute de azot sunt deja evidente şi furnizează exemple extreme, vizibile şi măsurabile ale
dominaţiei umane asupra proceselor ecosistemice „naturale‟ . Cu toate acestea, oraşele sunt percepute
şi ca locuri oferind soluţii pentru oameni şi mediu ca principale focare de cunoaştere, capital şi
inovaţii.
Câteva zone urbane au luat în considerare, sau au aplicat principiile rezervaţiilor biosferei în cadrul
jurisdicţiei lor, cu intenţia de a folosi conceptul ca unealtă pentru planificarea şi managementul
dezvoltării urbane durabile.
B. DECLARAŢIE ASUPRA VIZIUNII REFERITOARE LA REŢEAUA
MONDIALĂ A REZERVAŢIILOR BIOSFEREI (WNBR) DIN CADRUL
PROGRAMULUI OMUL ŞI BIOSFERA (MAB) Reţeaua Mondială a Rezervaţiilor Biosferei din cadrul Programului Omul şi Biosfera este formată
dintr-o reţea dinamică şi interactivă de situri de excelenţă. Adăposteşte armonioasa integrarea a
oamenilor şi naturii pentru dezvoltare durabilă prin dialog participativ, schimb de experienţă, reducere
a sărăciei şi îmbunătăţirea bunăstării umane, respect pentru valorile culturale şi abilitatea societăţii de
a face faţă schimbării, contribuind astfel la MDG. În consecinţă, WNBR este una din principalele
unelte internaţionale pentru dezvoltarea şi implementarea abordărilor dezvoltării durabile într-o gamă
largă de contexte.
C. DECLARAŢIE ASUPRA MISIUNII REŢELEI MONDIALE A
REZERVAŢIILOR BIOSFEREI (WNBR) DIN CADRUL PROGRAMULUI
OMUL ŞI BIOSFERA (MAB)
Pentru a asigura sustenabilitatea economică, social (inclusiv culturală şi spirituală) şi a mediului, prin:
dezvoltarea şi coordonarea unei reţele mondiale de locuri acţionând ca zone de demonstare şi situri
educative cu scopul de a menţine şi dezvolta diversitatea ecologică şi culturală, şi a asigura
serviciilor ecosistemice pentru bunăstarea umană;
dezvoltarea şi integrarea cunoştinţelor, inclusiv ştiinţa de a perfecţiona înţelegea noastră
referitoare la interacţiunile dintre oameni şi restul naturii;
creşterea capacităţii globale de management al sistemelor socio-ecologice complexe, în special
prin încurajarea unui dialogului la interfaţa dintre stiinţă şi politică, educaţie de mediu şi
extinderea multi-media către comunitatea mai extinsă.
D. PROGRESE DE LA SEVILIA
Aprobarea Strategiei de la Sevilia şi a Cadrului Statutar din 1995 de către UNESCO a stabilit în mod
clar rezervaţia biosferei ca fiind peisajul terestru/marin cu desemnarea conferită de Programul
UNESCO-MAB unor locuri din ecosisteme naturale cum şi din cele modificate semnificativ de
oameni. Din 1995 esenţa şi identitatea rezervaţiilor naturale s-a adâncit de-a lungul următoarelor axe:
(a) multi-functionalitate şi integrare între funcţiile de conservare, dezvoltare şi logistică sau cunoaştere
care demonstrează opţiunile specifice de context pentru sustenabilitate locală şi regională; (b) schema
celor trei zone ca bază pentru planificare la nivel de peisaj terestru/marin şi reconciliere a interesele
celor implicaţi în legătură cu multiplele funcţiuni; (c) prezenţa aşezărilor umane stabile sau temporare
în cadrul rezervaţiei biosferei; şi (d) angajamentul de a revizui funcţionarea rezervaţiei biosferei,
inclusiv nivelul de integrare între cele trei funcţii, cel puţin o dată la fiecare zece (10) ani după
includerea sitului în WNBR.
Deja 98% din locurile desemnate ca rezervaţii ale biosferei din 1995 au adoptat schema celor trei zone.
Pentru acele rezervaţii ale biosferei incluse în WNBR înainte de 1995, acest procentaj a fost de 23% ,
pentru cele dintre 1976 şi 1984, şi respectiv 65% pentru altele desemnate în perioada 1985–1995.
Revizuirea periodică a rezervaţiilor biosferei incluse în WNBR a avut ca rezultat revizuirea multor
rezervaţiile pre-1995 din punctul de vedere al schemelor de zonare şi a altor trăsături esenţiale care
definesc viziunea post-1995 de la Sevilia asupra rezervaţiilor biosferei.
În vreme ce Strategia de la Sevilia şi Cadrul Statutar din 1995 au permis clarificarea şi adâncirea nişei
rezervaţiilor biosferei, MAP are ca scop demonstrarea şi accentuarea rolului rezervaţiilor biosferei ca
situri educative pentru practicile de dezvoltarea locală şi regional durabilă cum şi a importanţei MAB
şi WNBR ca focare regionale şi globale pentru schimbul de informaţii, idei, experienţe, cunoştinţe şi
bune practici în ştiinţa sustenabilităţii.
Experienţa în aplicarea unor unelte cheie ale Cadrului Statutar din 1995, cum ar fi procesul periodic de
revizuire va fi evaluată şi acest proces va fi rafinat în continuare pentru a fi folosit în urmărirea
modificării performanţelor rezervaţiilor biosferei în contribuţia acestora la rezultatele dezvoltării
durabile incluzând expresii locale şi regionale potrivite pentru MDG, ţelurile CBD 2010, EFA,
Decada de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă a Naţiunilor Unite (UNDESD) şi alte angajamente
globale făcute de Statele Membre ale UNESCO.
E. ACŢIUNILE DIN MADRID – REŢEAUA MONDIALĂ A
REZERVAŢIILOR BIOSFEREI
În încercarea de a orienta activităţile MAB şi WNBR din perioada 2008–2013 pentru a face faţă noilor
provocări dintr-o lume în continuă schimbare, MAP defineşte patru (4) arii principale de acţiune, cu
31 de ţeluri şi 65 de acţiuni esenţiale pentru atingerea viziunii şi misiunii Programului MAB. Acţiunile
vizate ajută la implementarea lui la nivelul potrivit, fie el local, naţional sau internaţional, în intervalul
de timp stabilit (2008-2013).
Acţiunile vor trebui intreprinse la nivel local (rezervaţii ale biosferei individuale), nivel naţional
(Comitetele naţionale MAB/ Comisiile naţionale pentru UNESCO) şi nivel internaţional (reţele
regionale şi sub-regionale precum şi reţele tematice pe ecosisteme, Secretariat UNESCO-MAB). La
toate nivelele, este recomandată folosirea termenul de rezervaţie a biosferei, în acelaşi timp respectând
dorinţa individuală a Comitetelor Naţionale şi/sau a autorităţilor rezervaţiilor biosferei de a folosi
terminologiile alternative potrivite, cum ar fi regiuni ale biosferei, arii, teritorii, etc.
Deşi proiectul rezervaţiilor biosferei nu este limitat în timp ci are o perspectivă pe termen lung,
scopurile şi ţelurile au fost stabilite pentru a fi abordate într-un interval de timp potrivit în perioada
2008–2013, progresele în direcţia atingerii acelor scopuri şi ţeluri vor fi monitorizate şi evaluate, iar
concluziile acestor evaluări împărtăşite cu alţi contribuitori la activitatea Programului MAB şi a
WNBR.
Un angajament faţă de acţiunile socio-ecologice şi politice inovative cu limită de timp care să
integreze cele trei funcţii ale rezervaţiilor biosferei şi voinţa de a împărtăşi date, informaţii, experienţă
şi cunoaştere sunt considerate vitale pentru rolul rezervaţiilor biosferei de a fi situri educative în timpul
UNDESD (2005-2014).
E.1 COOPERARE, MANAGEMENT ŞI COMUNICARE
Rezervaţiile biosferei sunt principalele mijloace pentru atingerea obiectivelor Programului MAB şi
instrumentul vizibil prin care UNESCO, per ansamblu, ar putea demonstra angajamentul pentru
sustenabilitate prin cercetare în teren relevantă din punct de vedere politic, creştere a capacităţii şi
demonstraţii.
Pentru a răspunde noilor provocări economice şi de mediu la toate nivelele, managementul
programului şi coordonarea activităţilor WNBR trebuie revizuite în lumina celor treisprezece (13) ani
de experienţă în implementarea Strategiei de la Sevilia şi a Cadrului Statutar. Pentru a se asigura că
rezervaţiile biosferei servesc efectiv ca situri educative pentru dezvoltare durabilă la nivel global,
regional, naţional şi local vor trebuie aduse adaptările necesare operaţiunilor WNBR şi ariei de
cuprindere a acestora.
ŢINTĂ ACŢIUNE TIMP INDICATOR
DE SUCCES
RESPONSABI
LITATE
PENTRU
ACŢIUNE
PARTENER
1. Implementarea efectivă a Strategiei de la Sevilia
1.1 Evaluarea realizărilor Strategiei de la Sevilia
2010 Documente de evaluare a Strategiei de la Sevilia
Secretariat MAB Comitetele Naţionale MAB, Biroul MAB, Reţele MAB, BR, IUCN,
UNDP şi TNC
1.2 Compilarea şi
sintetizarea informaţiilor de prima mână despre funcţiile RB, care ar trebui apoi împărtăşite inter-regional şi global
2013 Imformatii
compilate
Secretariat
MAB, Reţele Regionale MAB şi Comitete Naţionale MAB
WNBR
1.3 Crearea şi
implementarea unui sistem de recunoaştere a performanţelor Strategiei de la Sevilia
2010 Sistem de recunoaştere a performanţelor creat,adoptat de MAB-ICC, şi diseminat
Secretariatul în cooperare cu Reţele Regionale, Comitetele Naţionale MAB şi Biroul MAB
Biroul MAB, Reţele MAB, BR, IUCN, UNDP şi TNC
1.4 Actualizarea nominalizărilor
şi a formularelor de revizuire periodică pentru RB
2010 Formulare
actualizate disponibile
Secretariat MAB Biroul MAB
2. Cooperare şi coordonare crescută a rezervaţiilor biosferei cu
2.1 Utilizarea RB în Programele Interguvernamentale şi Ştiinţifice
ale UNESCO (ISPs
2013 Numărul de RB conlucrând cu programele
UNESCO (IHP, DESD, IOC, IGCP, MOST, IBSP, etc.)
Secretariat MAB, Comitetele
Naţionale MAB, Comisiile Naţionale pentru UNESCO
Biroul MAB, Programele UNESCO(IHP,
IOC, IGCP, MOST, IBSP, etc.)
programele şi iniţiativele internaţionale existente
2.2 Conlucrarea apropiată cu autorităţile responsabile pentru
implementarea acordurilor multilaterale relevante pentru biodiversitate şi mediu pentru a asigura coordonare între
desemnările internaţionale la nivel local
2010 Numărul de RB conlucrând cu iniţiativele internaţionale
(CBD, CMS, UNCCD, UNFCCC, IGBP, continuări ale MA, etc.) Numărul de activităţi în UNESCO
incorporând RB ca unelte pentru conectarea conservării siturilor WH cu dezvoltarea durabilă a regiunii lărgite;
nivelele de resurse financiare şi umane pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor comune care să conecteze siturile
WH, siturile Ramsar şi RB
Comitetele Naţionale MAB, Comisiile Naţionale pentru
UNESCO
Iniţiativele internationale (CBD, CMS, ISDR, UNCCD,
UNFCCC, IGBP, etc.) Sectorul Ştiinţific al UNESCO, WHC şi Conveţia Ramsar,
Consiliul Executiv al UNESCO, Toate programele intersectoriale ale UNESCO
cum ar fi DESD, EFA,Conducerea UNESCO, Reţeaua Şcolilor Asociate, TWAS Consiliul Executiv al UNESCO
3. Strategie integrată de informare şi comunicare
3.1 Crearea unui serviciu de stocare şi distribuire de informatii pe Internet, pentru
schimb şi împărtăşire de tehnologie, instruire pentru cercetare, oportunităţi de educare şi cooperare,
descoperiri şi experienţe, şi pentru a ajuta la rezolvarea problemelor la nivel local, regional şi internaţional
2013 Mecanism funcţional pentru serviciu de stocare şi distribuire de
informatii Numărul şi varietatea publicaţiilor (tipărite, pe Internet, etc.) şi comunicatelor în
UN precum şi în alte limbi regionale sau naţionale importante Tiparul actual al hărţii WNBR adaptat pentru a
produce hărţi specifice ale regiunilor şi ecosistemelor specifice aşa cum şi atunci când sunt necesare
Secretariat MAB Reţele Regionale, Subregionale, de Ţară şi Tematice în
cooperare cu Comitetele Naţionale MAB şi administraţiile RB după caz, PALNet-IUCN/ WCPA, şi alte reţele relevante
de informare
3.2 Producerea de publicaţii specifice regionale, sub-regionale,
de ţară şi ecosistem despre RB, MAB şi alte teme conexe
2009
&
2013
Număr de publicaţii
MAB, Comitetele Naţionale MAB, RB individuale
Reţele Regionale în colaborare cu Reţele Tematice
3.3 Elaborarea unei hărţi prezentând WNBR în comformitate cu
tipurile de ecosisteme, incluzând ecosistemele cu impact uman cum ar fi zonele rurale şi urbane
2009 Harta lumii Secretariat MAB Organizaţii publice/private
3.4 Crearea unui
premiu jurnalistic direcţionat către canalele de comunicare în masă pentru rolul lor în promovarea
importanţei RB
2010 Număr de premii furnizate
Statele Membre UNESCO
Statele Membre UNESCO
3.5 Dezvoltarea unei strategii internaţionale integrate de promovare şi comunicare vizând publicul larg
2010 Număr de publicaţii
Secretariat MAB RB individuale, Sectorul de Comunicare şi Informare UNESCO, Birourile regionale
UNESCO
4. Reţele regionale participative administrate de o manieră care să asigure reprezentarea adecvată a managerilor/ coordonatorilor
rezervaţiilor biosferei
4.1 Dezvoltarea unor structuri, strategii şi planuri de acţiune pentru fiecare reţea regională pentru a veni în
întâmpinarea responsabilităţilor lor în cadul Programului MAB şi pentru raportarea regulată la Comitetele
Naţionale MAB şi RB individuale
2009 Număr de regiuni care au completat şi implementat structurile, strategiile şi planurile de
acţiune Număr de RB individuale
participând la activităţi ale reţelei regionale
Reţele Regionale Birourile din teren ale UNESCO, Comisiile Naţionale pentru UNESCO, Comitetele
Naţionale MAB şi RB individuale.
4.2 Asigurarea că fiecare reţea are parteneriate şi mecanisme financiare pe
termen lung din rândurile membrilor săi pentru a asigura sustenabilitatea operaţiunilor şi activităţilor sale
2010 Număr de reţele cu fonduri asigurate
Reţele Regionale şi Tematice, Secretariat MAB, Comisiile
Naţionale pentru UNESCO, Comitetele Naţionale MAB
Instituţii guvernamentale naţionale şi internaţionale,
ONG, sectorul privat
5. Cooperare îmbunătăţită
între experţi şi practicieni în problemele cheie relevante
5.1 Crearea şi
întărirea Reţelelor Tematice regionale şi inter-regionale existente formate în jurul ecosistemelor
cheie cum ar fi cele de munţi, apă dulce, oceane, terenuri aride, păduri, zone urbane, insule mici
2010 Număr de reţele şi extensia acoperirii regionale şi tematice
Secretariat MAB, Reţele Regionale şi Tematice, RB individuale, alte instituţii
Diverşi factori interesaţi la multiple nivele
6. Strategie de comunicare
pentru fiecare rezervaţie a biosferei, integrată cu nivelele naţionale şi cele superioare
6.1 Implementarea
unei strategii de comunicare a importanţei economice, sociale, spirituale, culturale, politice şi de mediu şi a beneficiilor RB
şi WNBR, direcţionate către guvernele naţionale, factorii politici, jurnalişti, comunităţi locale şi alte grupuri
ţintă
2010 Număr de RB
care au dezvoltat şi lansat o startegie de comunicare
Reţele Regionale
şi RB individuale
Sectorul de
Comunicare şi Informare UNESCO, Biroul de Informare Publică, Birourile din teren ale
UNESCO, Reţelele Pogramului MAB şi Reţelele Tematice
6.2 Crearea unui program de stimulare pentru recunoaşterea eforturilor comunitare, individuale,
instituţionale, ale reţelelor şi naţiunilor în crearea, administrarea şi promovarea RB
2010 Număr de stimulente create
Comisiile Naţionale pentru UNESCO, Comitetele Naţionale MAB
Instituţii publice şi private
7. Comitete Naţionale MAB funcţionale în fiecare ţară, administrate de o
manieră care să asigure o adecavată reprezentare a coordonatorilor rezervaţiilor biosferei şi a altor factori cheie interesaţi
7.1 Crearea sau restructurarea Comitetelor Naţionale MAB
2008
Număr de Comitete Naţionale MAB funcţionale
Statele Membre, Comisiile Naţionale pentru UNESCO,
Comitetele Naţionale MAB, Punctele Focale MAB şi alte autorităţi naţionale guvernamentale preocupate de
RB
Diverşi factori interesaţi la multiple nivele
7.2 Dezvoltarea unei structuri, strategii şi plan de acţiune pentru fiecarea Comitet Naţional MAB care să asiste RB
în asumarea responsabilităţile în cadrul Programului MAB, şi să susţină faza de planificarea a noilor nominalizări
2013 Număr de Comitete Naţionale MAB restructurate cu strategii şi planuri de acţiune
Comitete Naţionale MAB, Comisii Naţionale pentru UNESCO
Instituţii guvernamentale, organizaţii ale societăţii civile
8. Creşterea legăturilor dintre activităţile rezervaţiilor biosferei şi iniţiativele de dezvoltare durabilă la multiple nivele
8.1 Încurajarea şi facilitarea colaborării RB individuale cu politicile, strategiile şi planurile de acţiune
coordonate de UN în direcţia dezvoltării durabile, cum şi cu alte iniţiative din afara sistemului UN
2010
&
2013
Număr de RB contribuind la iniţiative de dezvoltare durabilă la nivel naţional sau ale UN
Comitete Naţionale MAB, RB individuale
Reţele regionale, Secretariat MAB
9. Toate rezervaţiile biosferei vor efectua periodic revizuiri şi alte
acţiuni similare pentru actualizarea zonării, a managementului şi alte schimbări pentru a se comforma cerinţelor şi
recomandărilor de la Sevilia şi MAP
9.1 Evaluarea unor noi propuneri de RB precum şi conceperea unor scheme de
suţinere a proceselor de revizuire periodică în vederea evoluţiei misiunii şi viziunii conţinute în
MAP în special prin vizite în teren ale unor echipe regionale şi naţionale de experţi, în cooperare cu Birourile
UNESCO Regionale, de grup şi Naţionale după caz
2010
&
2013
Număr de RB care au efectuat paşii necesari pentru
actualizare comform viziunii post-Sevilia şi MAP
Comitete Naţionale MAB, cu suport din partea Reţelelor
Regionale
Reţele Regionale şi Tematice, IUCN
10. Proceduri şi procese deschise şi participatorii în desemnarea, planificarea şi
implementarea rezervaţiilor biosferei
10.1 Fiecare RB ar trebui să desfăşoare un proces de
planificare participativă, cum ar fi Agenda Locală 21, să ghideze implementarea RB asigurând “managementul participativ”
în special pentru comunităţile tradiţionale, locale şi indigene
2012 Număr de RB cu abordări participative în funcţiune
RB individuale Reţele Tematice, Reţele Regionale şi organizaţii naţionale
10.2 Fiecare RB ar trebui să stabilească un
comitet de management care să cuprindă factorii implicaţi reprezentând diferitele sectoare de activitate ale
tuturor celor trei zone
2013 Număr de comitete
funcţionale de management al RB
RB individuale Instituţii publice şi private
incluzând societatea civilă
11. Creşterea recunoşterii legale a rezervaţiilor biosferei unde e
cazul
11.1 Încurajarea Statelor pentru includerea RB în legislaţia proprie
2013 Număr de ţări care au incorporat RB în legislaţia proprie
Secretariat MAB Comitete Naţionale MAB
Birourile din teren ale UNESCO
E.2 ZONARE – CONECTAREA FUNCŢIILOR LA SPAŢIU
Conform Cadrului Statutar, rezervaţiile biosferei ar trebui să cuprindă una sau mai multe zone
strict protejate, zone tampon, şi o zonă de tranziţie pentru a găzdui multiplele lor funcţiuni.
Pentru a face faţă noilor provocări, este importantă trecerea către o nouă zonare mai integrată.
Astfel, zona de tranziţie, pe lângă funcţia de dezvoltare, poate avea în vedere scopuri şi
elemente de conservare/mediu. De asemenea, zona strict protejată, pe lângă funcţia ei de
conservare, contribuie la o gamă de servicii ecosistemice care, în termenii funcţiilor de
dezvoltare pot fi calculate ca valori economice (exp. sechestrarea carbonului, stabilizarea
solului, furnizarea de apă şi aer curat, etc.).
Oportunităţile de locuri de muncă pot fi complementare scopurilor de conservare (exp.
educaţie de mediu, cercetare, măsuri de reabilitare şi conservare, recreere şi eco-turism). În
vreme ce educaţia, cercetarea, monitorizarea şi creşterea capacităţii sunt văzute ca şi
componente ale logistici sau funcţii generatoare de cunoaştere ale rezervaţiilor biosferei,
ele sunt şi parte integrantă a funcţiilor de dezvoltare şi conservare.
O atenţie specială trebuie acordată zonelor tampon. Rolul lor este să minimizeze efectele
negative şi externe ale activităţilor umane asupra zonelor strict protejate. Pe lângă funcţia de
tampon în legătură cu zonele strict protejate, zonele tampon pot avea propria lor funcţie
intrinsecă, „de sine stătătoare‟ pentru menţinerea diversităţii antropogenice, biologice şi
culturale. Zonele tampon pot avea de asemenea o importantă funcţie de conectivitate într-un
context spaţial mai larg întrucât ele conectează componentele biodiversităţii din cadrul
zonelor strict protejate cu cele din zonele de tranziţie.
Oamenii trăiesc şi îşi construiesc un mod de viaţă în zonele de tranziţie care sunt caracterizate
de multiple moduri de folosire a terenului. Zonele de tranziţie au o funcţie centrală ce priveşte
dezvoltarea socio-economică. În trecut, unul din neajunsurile zonelor de tranziţie era faptul că
nu se cerea trasarea sau definirea spaţială a graniţele lor exterioare. Dar stabilirea planurilor şi
conceptelor de cooperare, implementarea proiectelor de cooperare şi existenţa unor cetăţeni
responsabili necesită graniţe clare uşor de înţeles şi acceptat.
Mai mult de atât, includerea întregii zone a rezervaţiei biosferei în WNBR este necesar să fie
clar specificată; prin urmare, chiar acceptând natura arbitrară sau neclară a graniţelor zonei de
tranziţie, ele trebuie totuşi să fie specificate.
Cooperarea, se poate totuşi extinde şi dincolo de acele graniţe, pentru împărtăşirea de bune
practici, soluţii şi abordări cu regiunea mai largă, îndeplinind astfel rolul rezervaţiilor
biosferei de situri educative pentru dezvoltare regională durabilă.
În vreme ce ţările menţin flexibilitate la nivele naţionale privitoare la definirea zonelor,
următoarele acţiuni trebuie intreprinse pentru a face rezervaţiile biosferei mai eficiente în
combinarea conservării, folosirii durabile a resurselor şi a generării de cunoaştere prin zonare
integrată şi management colaborativ:
ŢINTĂ ACŢIUNE TIMP INDICATOR
DE SUCCES
RESPONSABI
LITATE
PENTRU
ACŢIUNE
PARTENER
12. Analizarea zonării tuturor rezervaţiilor biosferei
12.1 Desfăşurarea unui sudiu asupra sistemului actual de zonare al WNBR (incluzând
proporţia diferitelor zone) şi investigarea modului în care ele îndeplinesc cele trei funcţii în fiecare din zone
2010 Rezultatul analizei prezentat ICC, iar rezultatele şi recomandările ICC publicate
Secretariat MAB şi Reţele Regionale
Punctele focale/managerii RB, Comitetele Naţionale MAB, Reţele Tematice
13. Zonarea funcţională în
toate rezervaţiile biosferei înfiinţate, în special cu privire la zonele de tranziţie şi funcţia de dezvoltare
13.1 Dezvotarea şi
aplicarea uneltelor practice şi a liniilor directoare pentru zonare la nivel naţional
2013 100% dintre
situri au zonarea funcţională a RB
Comitetele
Naţionale MAB, Reţele Regionale şi RB individuale
Secretariat
MAB, IUCN, ONG naţionale şi internaţionale, instituţii academice, Reţele Tematice
13.2 Utilizarea RB pentru administrarea
unui mare biom ca un sistem de RB iar pentru zone terestre şi marine extinse ca o serie de unităţi conectând între ele zone strict
protejate relativ mici cu zone tampon şi de tranziţie semnificativ mai mari
2013 Număr de RB extinse spaţial
RB individuale, Comitetele
Naţionale MAB
Reţele Regionale, IUCN
13.3 Determinarea celor mai potrivite tipare de zonare şi definire a
standardelor de performanţă pentru fiecare zonă. Asigurarea unei dimensiuni suficiente pentru funcţiile RB pentru fiecare
zonă şi identificarea contribuţiei fiecărei zone pentru întreaga RB
2013 Tipare potrivite de zonare pentru fiecare BR
RB individuale, Comitetele Naţionale MAB
Reţele Regionale, IUCN
13.4 Definirea clară a graniţelor
exterioare ale RB în determinarea zonelor de tranziţie prin consultarea factorilor interesaţi.
(Fiecare BR va trebui să ţină cont de graniţele naturale exp. bazinele acvatice,etc., precum şi cele politice şi administrative în
definirea delimitărilor, şi să explice cu claritate raţiunile din spatele deciziei în formularele de nominalizare/rev
izuire periodică)
2013
Fiecare RB are o
graniţă exterioară clar definită
RB individuale,
Comitetele Naţionale MAB
Reţele Regionale
13.5 Încurajarea recunoaşterii naţionale a schemelor de zonare a RB ca unealtă importantă de
planificare pentru programele legate de zonele protejate în peisajele productive
2013 Număr de ţări care recunosc schema de zonare a RB
RB individuale, Comitetele Naţionale MAB
Reţele Regionale
14. Conservare cooperativă şi strategii de dezvoltare pentru rezervaţiile
biosferei
14.1 Folosirea uneltelor potrivite cum ar fi Abordarea Ecosistemului,
analiza de breşă, conceptul de coridoare, reţele ecologice, etc. pentru (a) o mai bună conectivitate între siturile
importante ecologic şi elemente din peisaj, (b) o mai bună interconectare a ariilor/zonelor şi atenuare
îmbunătăţită, şi (c) o mai bună consecvenţă în planificare
2013 RB au planuri bine concepute cu suficienate condiţii pentru
asigurarea sustenabilităţii financiare şi operaţionale
RB individuale Comitetele Naţionale MAB, Reţele Tematice
E.3 ŞTIINŢĂ ŞI SPORIREA CAPACITĂŢII
Ecosistemele furnizează bunuri şi servicii pentru întreaga umanitate, dar utilizarea durabilă a
acestor beneficii este o provocare datorită rapidelor schimbări sociale, politice şi de mediu.
Pentru a face faţă acestor schimbări, rezervaţiile biosferei joacă un rol crucial în generarea de
cunoştinţe despre modul în care sistemele naturale funcţioneazăşi cum să menţinem serviciile
ecosistemice şi rezilienţa ecosistemelor folosind în acelaşi timp aceste sisteme pentru a crea
venit, locuri de muncă şi bunăstare.
O largă cooperare din partea instituţiilor şi a factorilor interesaţi este necesară în cadrul
rezervaţiilor biosferei pentru a asigura comunicarea între oamenii de ştiinţă, factorii politici,
companiile private şi alţii. Pentru a atinge acestea, este necesară o creştere semnificativă
a abilităţiilor şi capacităţiilor în cadrul WNBR şi din perspectiva aplicării expertizei
ştiinţifice la un management global al biodiversităţii şi conservării.
Atât cunoaşterea ştiinţifică cât şi cea tradiţională a populaţie locale şi indigene este necesară
pentru adaptarea la schimbare şi creşterea rezilienţei.
Din 2004 MAB-ICC a încurajat toate ţările să susţină UNDESD (2005-2014) dintre care
UNESCO este elementul coordonator. Rezervaţiile biosferei furnizează o excelentă
oportunitate pentru a juca un rol activ ca situri educative pentru dezvoltare durabilă în vederea
implementării politicilor şi strategiilor naţionale referitoare la MDG, implementarea Planului
WSSD şi al strategiilor pentru DESD.
Autorităţile naţionale, regionale şi globale relevante vor trebui încurajate să utilizeze
problemele de management al rezervaţiilor biosferei ca teme de cercetare pentru institutele
multi-disciplinare de învăţământ superior.
ŢINTĂ ACŢIUNE TIMP INDICATOR
DE SUCCES
RESPONSABI
LITATE
PENTRU
ACŢIUNE
PARTENER
15. Comunicarea
experienţei rezervaţiilor biosferei asupra managementului şi participării factorilor interesaţi de serviciile
ecosistemice către componenetele politice din cadrul organismele UN, bănci de dezvoltare
regională, guverne naţionale şi alţii
15.1 Efectuarea unei analize critice şi a sintezei datelor existente pe baza experienţei în implementarea planurilor de management/coo
perarea a RB din întreaga lume, incluzând relaţia lor cu serviciile ecosistemice
2013 Număr de RB care participă la programe internaţionale. Documente de analiză asupra
implementării planurilor de management al RB
Comisile Naţionale pentru UNESCO, Comitetele Naţionale MAB, WNBR
Reţele Regionale şi Tematice, CBD, CSD, UNCCD, UNFCCC şi alţii
15.2 Promovarea funcţionării reţelei globale a
Programului MAB prin înregistrarea sistematică a studiilor de caz relevante politic şi asigurarea disponibilităţii şi diseminării lor
2013 Documente despre studiile de caz
RB individuale, Comitete Naţionale MAB,
Comisile Naţionale pentru UNESCO, Secretariat MAB
CBD, IUCN
15.3 Dezvoltarea de acţiuni pentru creşterea sinergiei între programele internaţionale, regionale şi naţionale
desfăşurate şi executate în paralel la ora actuală, cum ar fi CBD, Agenda 21 şi activităţile One-UN
2013 Număr de RB implicate în diverse programe internationale, regionale şi naţionale
RB individuale, reţele regionale
CBD, Agenda 21, projecte One-UN, Reţele Tematice
16. Programe de cercetare în situri
relevante politic
16.1 Coordonarea cu
UNESCO ISP şi alte autorităţi relevante internaţionale, regionale şi naţionale pentru promovarea cercetărilor relevante politic
2012 Număr de
articole ştiinţifice, cărţi despre sustenabilitate cu referirire la RB sau utilizând conceptul
Număr de Masterate şi Doctorate referitoarea la RB sau subiecte conexe
Secretariat
MAB, WNBR, Reţele Regionale
Universităţi şi
centre de cercetare asociate cu RB Colaborare cu ISP, UNU, IUCN, incluzând WCPA, şi Reţele
Tematice
16.2 Îmbunătăţirea accesului la informaţie şi căi de comunicare a cunoştinţelor la o
mai largă varietate de grupuri ţintă neştiinţifice
2011 Număr de publicaţii lansate incluzând materiale
informative pe Internet
Secretariat MAB, RB individuale, Comitete
Naţionale MAB, Comisile Naţionale pentru UNESCO
Universităţi, presa şi alte componente mass media
16.3 Întărirea rolului ştiinţei în luarea de decizii prin cercetare aplicată
orientată pe problematică, în vederea creşterii disponibilităţii de fonduri atât pentru ştiinţă cât şi pentru management, şi
asigurarea unui management participativ şi colaborativ bine informat ştiinţific
2013 Proiecte de cercetare demarate în toate
RB
RB individuale, Comitete Naţionale MAB,
Comisile Naţionale pentru UNESCO,
Universităţi, instituţii de cercetare,
organisme de finanţare
17. Instruirea managerilor rezervaţiilor
biosferei şi a altor factori interesaţi
17.1 Furnizarea de instruire pentru
managerii RB referitor la practicile de interacţiune ştiinţă-politic şi managementul participativ pentru ştiinţă şi alte sectoare
relevante
2010 Număr de cursuri finalizate sau în
desfăşurare din regiuni
Secretariat MAB,
Reţele Regionale şi Tematice
Institute de cercetare, centre
de studii superioare, ONG internaţionale şi naţionale
17.2 Promovarea programelor de îmbunătăţire a capacităţii pentru administratorii şi managerii RB, cum ar fi cele
despre managementul adaptativ, incluzând soluţionarea conflictelor şi abilităţi de negociere
2011 Cursuri de instruire pentru managerii RB în desfăşurare
Comitete Naţionale MAB
Universităţi, instituţii de cercetare
18. Utilizarea Rezervaţiilor Biosferei de către Statele Membre
UNESCO pentru conlucrarea cu alte ISP, incluzând IOC şi MOST
18.1 Conlucrarea cu alte ISP pentru includerea utilizării RB ca situri de
cercetare şi demonstrare în cadrul programelor lor
2010 Număr de activităţi şi iniţiative UNESCO ISP
focalizate pe RB
Reţele Regionale, Comitete Naţionale MAB
şi Secretariat
IOC, IHP, IGCP
18.2 Creşterea utilizării lărgite a RB de către IHP, IOC, IGCP şi
MOST pentru cercetare, generarea de informaţii şi consiliere politică
2013 Număr de RB implicate alături de alte UNESCO
ISP în activităţi legate de cercetare, generarea de informaţii şi consiliere politică
UNESCO ISPs (MAB, IHP, IOC, IGCP,
MOST), RB individuale
IHP, IOC, IGCP, MOST
19. Rezervaţiile Biosferei să aibă programe de
cercetare în analiza serviciilor ecosistemice şi managementul acestora prin participarea factorilor
interesaţi
19.1 Mobilizarea actorilor din
sectoarele ştiinţifice şi neştiinţifice pentru combinarea tuturor sistemelor de cunoaştere în
vederea întăririi funcţiilor ştiinţifice ale BR
2012 Număr de RB
având programe de cercetare
RB şi Comitete
Naţionale MAB, Reţele Regionale
GEF, UNDP,
EU, ONG internaţionale, Reţele Tematice, etc.
20. Rezervaţiile biosferei să aibă programe de cercetare în legătură cu dezvoltarea planului de management şi
zonare
20.1 Asigurarea implicării factorilor interesaţi în producerea unei agende de cercetare care să
fie incorporată în planul de management pentru întreaga RB
2013 Număr de RB cu programe de cercetare definite şi operaţional
RB individuale Universităţi, instituţii de cercetare, organisme de finanţare
20.2 Utilizarea RB ca situri pentru cercetare aplicată orientată pe problematică,
pentru dezvoltare durabilă în legătură cu planul de zonare şi management. Incorporarea rezultatelor cercetării
ecologice şi socio-economice aplicate în managementul ecosistemelor din toate zonele şi conectarea activităţilor
educaţionale cu diferitele funcţii ale tuturor zonelor RB
2012 Număr de RB cu agende de cercetare în legătură cu
dezvoltarea durabilă
RB individuale Universităţi, instituţii de cercetare, organisme de
finanţare
21. Programe ale Decadei Educaţiei pentru Dezvoltare Durabilă
(DESD) împreună cu instituţiile de educaţie şi cercetare
21.1 Promovarea BR ca sit educativ de excelenţă pentru dezvoltare
durabilă, pentru demonstarea concesiilor şi echilibrului necesar între serviciile ecosistemice, a interacţiunilor om-mediu şi
bunăstare în cadrul DESD
2010 Număr de şcoli asociate cu BR prin clase asociate, tabere
şcolare, dezvoltare curriculară
RB individuale Reţeaua Proiectului Şcoli Asociate, Sector de
Educaţie al UNESCO
22. Schimb de resurse educaţionale pentru adaptare şi aplicare mai largă
22.1 Îmbunătăţirea capacităţii WNBR cu scopul de a construi organizaţii
educaţionale puternice, alianţe şi împuternicirea tuturor factorilor interesaţi la fiecare RB
2010
&
2013
Număr de programe educaţionale; numărul şi gama de materiale de
conştientizare şi educaţie produse
RB individuale, WNBR, Reţele Regionale
ONG, instituţii academice, centre de cercetare, şi Reţele Tematice
22.2 Furnizarea personalului şi a finanţării potrivite pentru (a) a permite
managerilor/coordonatorilor RB să contribuie activ la WNBR, exp.traducerea raportului de bune practici în limbile locale, şi
(b) introducerea acestor informaţii pe situl de Internet al UNESCO-MAB
2012 Număr de rapoarte de bune practici traduse în limbile locale
RB individuale, Comitete Naţionale MAB
Autorităţi naţionale, ONG naţionale şi internaţionale,
organisme de finanţare
23. Un mecanism pentru rezervaţiile
biosferei de abordare a problemelor urbane în context regional
23.1 Facilitarea integrării zonelor
urbane în RB
2010
&
2013
Număr de RB
având interacţiuni cu zonele urbane
Grup Urban
MAB, Reţele Regionale
Autorităţile
oraşelor, ICLEI, instituţii de planificare profesională, universităţi şi centre de cercetare asociate cu RB
24. Utilizarea rezervaţiilor biosferei ca situri educative pentru
cercetare, adaptatare, atenuare în raport cu schimbările climatice
24.1 Utilizarea RB de munte ca observatoare în
teren ale impactului schimbărilor globale asupra mediului, economiei şi bunăstării umane,
în baza Strategiei de Cercetare GLOCHAMORE
2012 Număr de RB de munte cu
programe active de cercetare şi creştere a capacităţii
RB individuale, Comitete
Naţionale MAB, Reţele egionale
MRI, organizaţii cu activităţi în
domeniul schimbărilor climatice, cercetare, instituţii academice şi de diseminare, şi Reţele Tematice
24.2 Utilizarea rezultatelor cercetării pentru asistarea ţărilor în dezvoltarea şi
implementarea politicilor de dezvoltare montană durabilă
2013 Număr de ţări având politici de dezvoltare montană durabilă
RB individuale, Comitete Naţionale MAB, Comisile
Naţionale pentru UNESCO, Reţele Regionale
MRI, IUCN
24.3 Dezvoltarea de strategii pentru alte ecosisteme în colaborare cu
organizaţii naţionale şi internaţionale relevante
2011 Număr de strategii aplicate
RB individuale, Comitete Naţionale MAB,
Comisile Naţionale pentru UNESCO, Reţele Regionale
UNFCCC, CBD, UNCCD, şi Reţele Tematice
24.4 Desfăşurarea de cursuri de instruire pentru diferite tipuri de ecosisteme în
legătură cu schimbările climatice, în special prin utilizarea proiectului regional principal
ERAIFT pentru pădurile tropicale şi silvicultură certificată ca abordare atenuatoare a schimbărilor
climatice
2011 Număr de cursuri de instruire efectuate
RB individuale, Comitete Naţionale MAB, Comisile
Naţionale pentru UNESCO, Reţele Regionale
UNFCCC, CBD, UNCCD, şi Reţele Tematice
E.4 PARTENERIATE
Pentru dezvoltarea cooperativă a funcţiilor unei rezervaţii a biosferei, forţa şi oportunităţile
oferite de parteneriate trebuie mereu luate în considerare. Este necesară focalizarea eforturilor
pe creşterea şi îmbunătăţirea parteneriatelor şi alianţelor existente, susţinerea noilor iniţiative,
şi crearea de noi parteneriate şi proiecte care implică multe grupuri de factori interesaţi.
Activităţile cooperative cuprind de la conservarea biodiversităţii până la managentul
ecosistemelor şi utilizarea durabilă a bunurilor şi serviciilor furnizate de mediu.
„Valoarea adăugată‟ a parteneriatelor este dată de creşterea eficienţei strategiilor de
management, schimbarea atitudinii în rândurile factorilor interesaţi, o mai bună înţelegere
reciprocă, o mai informată luare a decizilor, conştientizare crescută, şi susţinerea tehnică şi
financiară a managementului rezervaţiei biosferei.
Funcţionalitatea pe termen lung a rezervaţiei biosferei necesită finanţări pe termen lung atât
pentru planificare cât şi pentru implementare. Generarea fondurilor cade în primul rând în
responsabilitatea managerilor/coodonatorilor rezervaţiilor biosferei individuale cu susţinere şi
asistenţă din partea Comitetelor Naţionale MAB, Reţelelor Regionale, Secretariatului
UNESCO-MAB funcţie de cum şi când sunt solocitate.
Activităţile economice furnizează beneficii potenţiale pentru rezervaţiile biosferei:
Contribuţii la dezvoltare economică în termeni de creştere a rolului sectorului privat,
generare de venit pentru întreţinerea ariilor naturale exp. prin turism;
Scheme de Responsabilitate Socială Corporativă (CSR) a multi-naţionalelor de prim rang
precum şi fonduri pentru dezvoltarea sau menţinerea practicilor sustenabile de la instituţii
din sectorul privat naţional şi regional.
Există deja exemple foarte bune de beneficii economice ale rezervaţiilor biosferei şi de
fezabilitate a conservării şi dezvoltării integrate în şi în jurul rezervaţiilor biosferei. Ele îşi vor
spori performanţele la nivel operaţional dacă au personal suficient şi bine instruit, echipament,
bugete de proiect şi capabilităţi pentru îndeplinirea tuturor celor trei funcţii în toate zonele.
ŢINTĂ ACŢIUNE TIMP INDICATOR
DE SUCCES
RESPONSABI
LITATE
PENTRU
ACŢIUNE
PARTENER
25. Mecanisme financiare îmbunătăţite pentru rezervaţiile biosferei şi
reţelele regionale
25.1 Stabilirea de acorduri de parteneriat cu instituţiile/ organizaţiile
relevante pentru derularea proiectelor Plăţi pentru Servicii Ecosistemice (PES)
2013 Număr de regiuni care lansează proiecte PES
Număr de RB implicate
MAB-ICC, Reţele Regionale
GEF, UNDP, EU, ONG internaţionale, universităţi, centre de
cercetare, şi Reţele Tematice
25.2 Stabilirea de acorduri de parteneriat, cum
ar fi cele pentru fondurile de apă, păduri şi carbon
2013 Număr de RB cu acorduri de
parteneriat
Comitete Naţionale MAB,
Reţele Regionale
Agenţii naţionale şi internaţionale
de donatori, GEF, UNDP, ONG internaţionale, şi Reţele Tematice
25.3 Căutarea de susţinere naţională şi internaţională pentru RB şi
Reţelele Regionale cu ajutorul organizaţiilor responsabile pentru proiecte de conservare a biodiversităţii,
ape internaţionale, schimbări climatice, reducerea sărăciei, etc.
2013 Număr de RB cu şi Reţele regionale având susţinere
naţională şi internaţională
Secretariat MAB, Comitete Naţionale MAB,
Reţele Regionale
Agenţii naţionale şi internaţionale de donatori, GEF, UNDP,
ONG internaţionale, şi Reţele Tematice
26. Îmbunătăţirea generării de profit şi beneficii
în rezervaţiile biosferei prin producerea, recoltarea şi procesarea şi comercializarea sustenabilă a produselor din
26.1 Cel puţin o RB pilot în fiecare
Reţea Regională desemnată să desfăşoare o evaluare a contribuţiei economice a RB la economia locală cu implicarea activă
a comunităţilor locale
2013 Număr de RB desfăşurând
evaluări în fiecare regiune
Reţele Regionale Sectorul privat, Instituţii de
cercetare şi diseminare, şi Reţele Tematice
rezervaţiile biosferei
26.2 Continuarea activităţilor Grupului pentru Calitate Economică prin
crearea sau întărirea parteneriatelor cu afacerile pentru a identifica, dezvolta şi promova pieţe şi
un comerţ echitabil pentru bunuri folosind marca RB
2010 Număr de BR implicate în activitatea Grupului pentru
Calitate Economică
Secretariat MAB, RB individuale, Comitete
Naţionale MAB
Sectorul privat şi Reţele Tematice
26.3 Promovarea mijloacelor de existenţă alternative şi
durabile vizând în primul rând populaţiile vulnerabile din cadrul RB cum ar fi comunităţile locale, minorităţile,
grupurile indigene şi etnice
2013 Număr de RB care implementează
alternative durabile de existenţă pentru asigurarea reducerii sărăciei
UNESCO State Membre, RB individuale
Agenţii naţionale şi internaţionale de finanţare,
GEF, UNDP,etc.
27. O mai crescută implicare, susţinere şi preluare de către sectorul privat
27.1 Crearea sau întărirea parteneriatelor cu afacerile pentru a identifica, dezvolta şi
promova pieţe şi un comerţ echitabil pentru bunuri folosind marca RB şi pentru a susţine managementul şi comunicaţiile
referitoare la RB
2013 Număr de afaceri implicate activ în implementarea ideii de RB / management al RB
Număr de afaceri implicate activ în susţinerea indirectă a activităţilor în RB
RB şi Comitete Naţionale MAB
Sectorul privat
27.2 Promovarea de stimulente pentru etichetarea produselor în RB
2012 Studii disponibile despre produsele RB locale
Secretariat MAB, RB individuale
Sectorul privat
28. Schimburi între rezervaţiile biosferei
28.1 Susţinerea unor
ture de studiu/vizite în
teren a grupurilor de factori
interesaţi în RB
2010
&
2013
Număr de schimburi
Reţele regionale şi interegionale, reţele tematice,
RB individuale
Autorităţi guvernamentale
28.2 Încurajarea şi facilitarea programelor bilaterale între RB împărtăşind
probleme specifice
2013 Număr de acorduri bilaterale între RB
Reţele Regionale şi Inter-regionale, Reţele Tematice,
RB individuale
Autorităţi guvernamentale
28.3 Încurajarea cooperării Sud- Sud şi a cooperării trilaterală Sud-Nord-Sud
2013 Număr de acorduri de cooperare implicând RB
Reţele Regionale şi Inter-regionale, Reţele Tematice, RB individuale
Autorităţi guvernamentale
29. Promovarea
parteneriatelor
29.1 Crearea unor planuri de cooperare incluzând toate sectoarele societăţii pentru sprijinirea activităţilor
cooperative de la educaţie şi cercetare la utilizarea durabilă a bunurilor şi serviciilor de mediu
2010 Număr de parteneriate create Număr de RB implicate în parteneriate
RB individuale Autorităţi guvernamentale, sectorul privat
29.2 Stabilirea de parteneriate cu instituţiile economice şi financiare regionale
2010 Număr de planuri de cooperare create
RB individuale Canada
30. Rezervaţii transfrontaliere ale biosferei
30.1 Susţinerea dezvoltării noilor RB
transfrontaliere şi întărirea dezvoltării celor existente precum şi a altor forme de cooperare transfrontalieră
2013 Număr de RB transfrontaliere
înfiinţate
Comitete Naţionale MAB,
Reţele Regionale
Comitete Naţionale MAB,
Comisiile Naţionale pentru UNESCO
30.2 Actualizarea
formularelor de nominalizare şi revizuire periodică pentru RB transfrontaliere
2013 Număr de RB transfrontaliere noi şi existente având cooperări transfrontaliere active; Utilizarea formularelor actualizate
RB şi Comitete Naţionale MAB, Reţele Regionale, Secretariat MAB, WNBR
Instituţii Academice, ONG internaţionale şi naţionale
31. Promovarea rezervaţiilor biosferei pentru
pace, securitate şi managementul conflictelor
31.1 Promovarea şi folosirea RB ca
mecanisme pentru pace şi securitate
2013 Număr de RB cu programe care
promovează pacea şi securitatea
Secretariat MAB,
WNBR, Reţele Regionale
Instituţii Academice,
ONG internaţionale şi naţionale, şi Reţele Tematice
F. APROBARE , IMPLEMENTARE ŞI EVALUARE
Planul de Acţiune de Madrid (MAP) a fost adoptat la a 20-a sesiune a MAB-ICC şi în vederea
implementării efective a Strategiei pe Termen Mediu a UNESCO.
În lumina caracterului modificabile al acelei strategii, posibile adaptări ale MAP ar putea fi
discutate la următoare întâlnire MAB-ICC din 2009. MAP va deveni atunci o parte integrantă
a strategiei UNESCO în vederea atingerii obiectivelor şi ţelurilor convenite internaţional
incluzând MDG, EFA, DESD cum şi evidenţierii contribuţiei UNESCO la One UN, UNDAF
şi alte cadre de coordonare internă promovate sub reforma UN la nivel de ţară. MAP va
contribui în direcţia implementării planului Director-General pentru integrarea recomandărilor
Comitetului de Revizuire care a evaluat Programele UNESCO pentru Ştiinţe Naturale şi
Ştiinţe Sociale şi Umane în perioada 2006-2007.
Implementarea MAP se va desfăşura pe parcursul celor şase ani ai Cadrului de Planificare
Strategică al UNESCO, exp. 2008-2013, care este acelaşi cu cel al MAP sub responsabilitatea
Diviziunii pentru Ştiinţe ale Pământului şi Ecologie a UNESCO care găzduieşte Secretariatul
pentru MAB şi WNBR. Înainte de sfârşitul lui Decembrie 2008, ţărilor cu rezervaţii ale
biosferei li se va cere să informeze Secretariatul MAB referitor la metodele şi planurile
specifice ale acţiunilor pe care aceste ţări decid să le implementeze comform programului-
cadru al MAP.
MAB-ICC, Secretariatul MAB, the Reţelele regionale şi Comitetele Naţionale MAB prin
parteneriate focalizate pe rezultate cu sectorul public şi privat şi organizaţii ale societăţii
civile vor furniza conducerea spre implementarea cu succes a MAP.
MAB-ICC, Comisiile Naţionale pentru UNESCO şi Comitetele Naţionale MAB vor fi
esenţiale pentru eficienţa implementării MAP prin implicarea profundă în comunicarea
importanţei acesteia, şi obţinerea susţinerii pentru Programul MAB şi WNBR în cadrul
guvernelor naţionale, donatori şi agenţii de cooperare pentru dezvoltare, sectorul privat şi
organizaţii ale societăţii civile la toate nivelele.
MAP va fi evaluat în 2010 şi 2013. Evaluarea pe termen mediu va fi efectuată de către o
echipă, a cărei componenţă şi termeni de referinţă (TOR) vor fi stabilite de MAB-ICC la a 21-
a sesiune în 2009. Eşalonarea în timp, componeţa echipei şi TOR pentru evaluarea finală din
2013 vor fi stabilite de ICC la cea de a 22-a sesiune.
G. ACRONIME
BPI Biroul UNESCO pentru Informare Publică BR Rezervaţie a Biosferei
CI Sectorul UNESCO pentru Comunicare şi Informare
CBD Convenţia asupra Diversităţii Biologice (1992)
CMS Convenţia asupra Speciilor Migratoare CO2 Dioxid de Carbon
COP Conferinţa Părţilor la CBD
CSD Comisia asupra Dezvoltării Durabile CYTED Programul Ibero-American de Dezvoltare a Ştiinţei şi Tehnologiei
DESD Decada UN de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă (DESD)
EFA UNESCO – Educaţie pentru Toţi EU Uniunea Europeană
GEF Fondul Global de Mediu
GLOCHAMORE Proiectul UNESCO “Schimbări Globale în Regiunile de Munte”
IBSP Programul International de Ştiinţe Fundamentale ICC Consiliul Coordonator Internaţional al Programului MAB
ICLEI Consiliul Internaţional pentru Iniţiative Locale de Mediu
IGCP Programul Internaţional pentru Geoştiinţă IGBP Programul Internaţional Geosfera-Biosfera
IHP Programul Internaţional Hidrologic
IOC Comisia Oceanografică Interguvernamentală
IPCC Comitetul Interguvernamental asupra Schimbărilor Climatice ISDR Strategia Internaţională pentru Reducerea Dezastrelor
ISP Programele Ştiinţifice Interguvernamentale ale UNESCO
IUCN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii MA/MEA Evaluarea Ecosistemică a Mileniului
MAB Programul UNESCO Omul şi Biosfera
MOST Programul de Management al Transformărilor Sociale
MRI Iniţiativa pentru Cercetare Montană MDG Ţelurile Dezvoltării Mileniului
One UN Experimentează raţionalizarea structurilor programatice, manageriale şi bugetare ale
diferitelor Programe şi Agenţii UN şi coordonarea aportului lor la planificarea dezvoltării naţionale
ONG Organizaţii Non-Guvernsmentale
PES Plăţi pentru Servicii Ecosistemice SD Dezvoltare Durabilă
TWAS Academia de Ştiinţă pentru Lumea în Curs de Dezvoltare
UN Naţiunile Unite
UNCCD Convenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării UNEP Programul de Mediu al Naţiunilor Unite
UNDAF Proiectul-Cadru al Naţiunilor Unite pentru Sprijinirea Dezvoltării
UNDP Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite UNESCO Organizaţia Educaţională, Ştiinţifică şi Culturală a Naţiunilor Unite
UNFCCC Convenţia Cadru asupra Schimbărilor Climatice a Naţiunilor Unite
UNU Universitatea Naţiunilor Unite
WCPA Comisia Mondială a Ariilor Protejate (IUCN) WH Patrimoniul Mondial
WHC Centrul Patrimoniul Mondial
WNBR Reţeaua Mondială a Rezervaţiilor Biosferei WSSD Summitul Mondial asupra Dezvoltării Durabile din 2002
Pentru mai multe informaţii despre Reţeaua Mondială de Rezervaţii ale
Biosferei: UNESCO
Division of Ecological and Earth Sciences 1 rue Miollis
75732 PARIS CEDEX 15
France Tel. :+33 1 45 68 41 51
Fax :+33 1 45 68 58 04
http://www.unesco.org/mab © photos :
Miguel Clüsener-Godt / UNESCO
Marc Ancrenaz SC-2008/WS/36