planul de acțiune pentru energie durabilă și climă...planul de acțiune pentru energie durabilă...

al Municipiului Bistria
Beneficiar: Municipiul Bistria
Bucureti
2019
Planul de Aciune pentru Energie Durabil i Clim al Municipiului Bistria
2
Cuprins
1.Introducere ..............................................................................................................................5
1.1. Scopul Planului de Aciune pentru Energie Durabil i Clim .............................................5
1.2. Obiectivele Planului de Aciune pentru Energie Durabil i Clim......................................8
1.3. Domeniile de aplicare ale Planului de Aciune pentru Energie Durabil i Clim ................9
1.4. Concordana PAEDC cu alte documente startegice .........................................................10
1.5. Metodologia ...................................................................................................................11
2.4. Cadrul de aciune pentru 2030 ........................................................................................24
2.5. Adaptarea i atenuarea efectelor schimbrilor climatice.................................................26
2.6. Convenia primarilor privind clima i energia ..................................................................30
3.Cadrul naional .......................................................................................................................35
4. Descrierea general a Municipiului Bistria ........................................................................45
4.1. Amplasamentul i contextul climatic al Municipiului Bistria ...........................................45
4.1.1. Amplasament ...........................................................................................................46
4.1.2. Context climatic........................................................................................................51
4.2.1. Schimbrile climatice ...........................................................................................54
4.2.3. Inundaiile............................................................................................................63
4.3. Populaia i evoluia fondului de locuine ....................................................................69
3
4.3.1. Populaia..............................................................................................................69
4.4.1. Infrastructura de sntate ...................................................................................72
4.4.2. Infrastructura de învmânt ...............................................................................74
4.5. Reeaua de utiliti......................................................................................................81
4.5.1. Reeaua de alimentare cu ap i reeaua de ape uzate ........................................81
4.5.2. Alimentarea cu energie ........................................................................................83
4.8. Reeaua de iluminat public ..........................................................................................87
4.9. Utilizarea i nivelul de dezvoltare al diverselor moduri de transport în ora ....................89
4.9.1. Infrastructura rutier ................................................................................................89
4.9.2. Infrastructura feroviar ............................................................................................90
4.9.3. Infrastructura aerian ...............................................................................................90
4.10. Situaia consumurilor energetice publice i rezideniale ale oraului .............................93
4.10.1. Sectorul cldirilor ...................................................................................................93
4.11. Potenialul producerii energiei din surse regenerabile ................................................ 110
4.12. Nominalizarea departamentului din cadrul primriei i persoana responsabil cu
aplicarea prevederilor Legii nr. 121/2014 privind eficiena energetic ................................. 117
4.13. Descrierea sistemului de baze de date al municipiului Bistria cu privire la consumurile
de energie ale acestuia ........................................................................................................ 118
5. Inventarul de baz al emisiilor ............................................................................................. 119
5.1. Importana Inventarului de baz al emisiilor ................................................................. 119
4
5.4. Emisiile de CO2 .......................................................................................................... 124
5.5. Concluziile Inventarului de baz al emisiilor .............................................................. 129
6. Obiective i inte ................................................................................................................. 133
6.1. Analiza SWOT................................................................................................................ 133
6.3.1. Aspecte organizaionale ......................................................................................... 140
7.1. Domenii/sectoare strategice i proiecte prioritare ........................................................ 158
7.1.1. Sectorul cldirilor ................................................................................................... 158
7.1.5. Colectarea deeurilor ............................................................................................. 163
7.1.6. Planificare urban .................................................................................................. 164
7.2. Proiecte prioritare ........................................................................................................ 166
7.3. Rezultate ale msurilor planificate pân în anul 2030 ................................................... 167
7.4. Implementarea i monitorizarea Planului de Aciune pentru Energie Durabil i Clim
(PAEDC) ............................................................................................................................... 170
8.Concluzii ............................................................................................................................... 171
Bibliografia .............................................................................................................................. 172
Anexe ...................................................................................................................................... 173
5
1.Introducere
1.1. Scopul Planului de Aciune pentru Energie Durabil i Clim
Planul de Acine pentru Energie Durabil i Clim (PAEDC) este un document strategic
prin care se asigur planificarea urban. Prin acest plan, autoritile locale îi asum sprijinul
pentru realizarea cu succes a procesului de îmbuntire a eficienei energetice pe teritoriul
administrat, în vederea atingerii limitelor propuse la nivelul Uniunii Europene.
Scopul acestui plan este de a asigura implementarea politicilor locale pe termen scurt i
mediu formulate pe baza strategiei de dezvoltare socio-economic, prin definirea obiectivelor i
direciilor de aciune generale i specifice în sectorul energetic i pentru protecia mediului.
De altfel, PAEDC presupune aplicarea unor msuri care s asigure o eficientizare a
utilizrii resurselor la nivel local, implementarea surselor de energie regenerabil i dezvoltarea
unor programe i aciuni care s contribuie la diminuarea consumului de energie generat de
utilitile publice.
Aceste msuri necesit:
- stabilirea unei inte de cel puin 40% a reducerii emisiilor de CO2 pân în anul 2030;
- elaborarea unui Raport de Evaluare a Vulnerabilitilor i Riscurilor legate de schimbrile
climatice;
În cazul municipiului Bistria, scopul Planului de Aciune pentru Energie Durabil i Clim
îl reprezint deinerea de ctre administraia public local a unui document de planificare la
nivelul teritoriului administrat. Acest document are rolul de a stabili viziunea, obiectivul general
i obiectivele specifice ce trebuie realizate pân la sfâritul perioadei de programare - anul 2030.
Prin Planul de Aciune pentru Energie Durabil i Clim se propun domeniile strategice de
intervenie i axele prioritare de aciune necesare diminurii emisiilor de gaze cu efect de ser i a
efectelor acestora.
Odat aprobat de autoritile administraiei publice locale, Planul de Aciune pentru
Energie Durabil i Clim devine documentul programrii i planificrii la nivelul arealului definit
6
de Unitatea Adminsitrativ-Teritorial (UAT) Bistria, care st la baza formulrii politicilor publice
ce vor fi abordate pe termen mediu i lung, pentru diminuarea emisiilor gazelor cu efect de ser i
produse de consumul de energie.
PAEDC este însoit de propuneri de proiecte prioritare – investiii i aciuni care continu
sau urmeaz s fie demarate în domeniile ce necesit îmbuntirea eficienei energetice i a
utilizrii surselor regenerabile de energie care au un impact larg i semnificativ asupra reducerii
emisiilor de CO2.
Planul de Aciune este un instrument important care asigur planificarea sectorial a
politicii energetice a administraiei publice locale, parte intrinsec a politicilor publice de
dezvoltare economic i social a zonei delimitate de arealul UAT Bistria. Acesta reprezint
elementul care st la baza proiectelor viitoare care vor fi dezvoltate în perioada de finanare 2016-
2030, în domeniile conexe menionate.
În mod concomitent, întocmirea acestui document este cerina pe care trebuie s o
îndeplineasc unitile administrativ-teritoriale din Uniunea European care, în mod voluntar, i-
au propus s ating, i chiar s depeasc, obiectivul stabilit la nivelul Uniunii de a reduce cu
20% emisiile de CO2 pân în 2020, prin creterea eficienei energetice i utilizarea surselor de
energie regenerabil în teritoriile lor, respectând în acelai timp i principiile Conveniei
Primarilor.
Diminuarea cu 20% a emisiilor de CO2 pân în 2020, creterea ponderii surselor de energie
regenerabile pân la 20% i creterea cu 20% a eficienei energetice, toate în raport cu 1990, sunt
intele obiectivului „schimbrile climatice i utilizarea durabil a energiei”, unul din cele cinci
obiective majore ale Strategiei Europene 2020.
Un important factor care a dus la întocmirea unui document care s asigure o planificare
energetic îl reprezint nevoia de îndeplinire a cerinei de eligibilitate în cazul depunerii de proiecte
în cadrul Programului Operaional Regional, Axa prioritar 3: Sprijinirea tranziiei ctre o
economie cu emisii sczute de carbon, Prioritate de investiii 3.1 - Sprijinirea eficienei energetice,
a gestionrii inteligente a energiei i a utilizrii energiei din surse regenerabile în infrastructurile
7
publice, inclusiv în cldirile publice, i în sectorul locuinelor. Operaiunea A - Cldiri
rezideniale.
De asemenea, existena planului este cerin de eligibilitate în cazul unei cereri de finanare
în cadrul Programului Operaional Regional, Axa prioritar 3: Sprijinirea tranziiei ctre o
economie cu emisii sczute de carbon, Prioritatea de investiii 3.1 - Sprijinirea eficienei
energetice, a gestionrii inteligente a energiei i a utilizrii energiei din surse regenerabile în
infrastructurile publice, inclusiv în cldirile publice, i în sectorul locuinelor, Operaiunea B-
Cldiri Publice.
Elaborarea planului începe cu analiza a ceea ce se întâmpl pe teritoriul municipiului
Bistria din punct de vedere al consumului de energie i al evoluiei acestuia. Astfel, reiese c
PAEDC cuprinde aciuni care privesc atât sectorul public, cât i pe cel privat.
Planul de Aciune pentru Energie Durabil i Clim conine i aciuni al cror scop este
informarea i motivarea locuitorilor, a companiilor i a altor pri interesate de stadiul de realizare
a activitilor aprobate i a efectelor acestuia, de modalitile de folosire eficient a energiei, de
posibilitile de îmbuntire a performanelor energetice a cldirilor/ instalaiilor sau dezvoltarea
unor construcii, instalaii, echipamente i tehnologii cu eficien energetic performant,
incluzând surse regenerabile de energie.
Deoarece contientizeaz c un nivel ridicat al calitii vieii cetenilor este strâns legat de
calitatea infrastructurii socio-economice a localitii, ridicarea confortului implic un consum de
energie eficient în perspectiva reducerii resurselor energetice epuizabile, precum i faptul c o
îmbuntire a eficienei energetice i o utilizare inteligent a energiei nu duce la diminuarea
acestui confort, administraia public local îi propune s îmbunteasc performaa energetic
a comunitii în sectoarele administrate i în cele conexe acestora prin investiii în infrastructura
tehnico-edilitar, dar i prin derularea de aciuni asimilate unui management al energiei.
8
1.2. Obiectivele Planului de Aciune pentru Energie Durabil i Clim
Obiectivul general al Planului de Aciune pentru Energie Durabil i Clim const în
reducerea emisiilor de CO2 produse de consumul final de energie din surse convenionale cu 40%
pân în anul 2030 fa de anul 2008, prin îmbuntirea eficienei energetice i valorificarea
surselor de energie regenerabil.
Obiectivele secundare sunt:
- atragerea unor surse de finanare extern pentru punerea în aplicare a aciunilor preconizate;
- promovarea parteneriatului social;
urbane;
- sigurana i creterea calitativ a serviciilor publice;
- crearea unor noi locuri de munc i pregtirea continu a resursei umane.
Aceste obiective vor fi îndeplinite prin aciuni de investiii specifice, a cror finanare va fi
asigurat din bugetul local i/sau sursele de finanare extern atrase la bugetul local, prin
dezvoltarea unor cooperri între instituii i oameni, prin transferul experienelor pozitive, a unor
bune practici i a unor cunotine tehnice în domeniul eficienei energetice, prin îmbuntirea
capacitii de organizare a instituiilor publice printr-un management energetic performant, dar i
prin amplificarea rolului Primriei ca model pentru comunitate.
9
1.3. Domeniile de aplicare ale Planului de Aciune pentru Energie Durabil i
Clim
Planul de Aciune pentru Energie Durabil i Clim se axeaz pe msuri care s asigure
reducerea emisiilor de CO2 prin scderea consumului de ctre utilizatorii finali, acesta
desfurându-se pe toata zona geografic a UAT Bistria. Planul este întocmit pe baza analizei
consumului energetic i a evoluiei acestuia fa de anul de referin, 2008, incluzând aciuni atât
în sectorul public, cât i în sectorul privat.
PAEDC implic metode care la nivel local s duc la eficientizarea resurselor energetice,
introducerea surselor de energie regenerabil, dezvoltarea unor programe locale i aciuni menite
s îmbunteasc eficiena energetic în domeniul serviciilor comunitare de utiliti publice, în
cldirile publice, sectorul rezidenial i teriar, în transportul public i privat.
Fiind un planificator al direciei de dezvoltare a infrastructurii localitii, un administrator
pentru serviciile publice de interes local, i susinând reglementrile din sfera socio-economic
administrat, autoritile din administraia public local consider c acesta trebuie s fie i un
factor care s motiveze i s mobilizeze cetenii, agenii economici i societatea civil din zona
administrat.
Structura Planului de Aciune a fost realizat astfel încât s reflecte toate aceste funcii, iar
pentru a facilita atingerea obiectivelor propuse au fost luate în calcul aciuni:
- în domeniile de activitate care intr în competena autoritilor publice locale;
- care s adapteze structurile urbane, implicând alocarea resurselor umane suficiente, asigurând
astfel întreprinderea aciunilor necesare atingerii obiectivelor asumate prin Plan;
- care s mobilizeze societatea civil pentru a participa la derularea Planului, prezentându-i
periodic politicile i msurile ce trebuie adoptate pentru realizare.
De asemenea, cetenii, companiile i alte pri interesate vor fi informate în ceea ce
privete stadiul de realizare a aciunilor i a efectelor acestora, dar i motivate s adopte modaliti
de utilizare eficient a energiei, s ia în calcul posibilitatea îmbuntirii performanei energetice
10
care au o eficien energetic performant implicând sursele regenerabile de energie.
Planul stabilete principalele resurse financiare propuse pentru finanarea aciunilor.
Acesta cuprinde o scurt prezentare a modului prin care autoritile locale îi propun s garanteze
o continuare a aciunilor, o monitorizare a rezultatelor, tiind c monitorizarea sistematic asigur
o evaluare a modului de atingere a obiectivelor i luarea unor msuri de corectare, atunci când este
necesar.
1.4. Concordana PAEDC cu alte documente startegice
Planul de Aciune pentru Energie Durabil i Clim al municipiului Bistria este legat de
evoluiile propuse la nivel european i naional, prezentate în documentele de programare ale
Comisiei Europene în perioada 2014-2030, angajamentele internaionale la care a luat parte
România i strategiile naionale stabilite pentru urmtoarea perioad.
Planul ia în considerare, pe toat perioada sa de desfurare, cele trei prioriti ale Strategiei
Europene 2020: creterea inteligent, creterea durabil, creterea favorabil incluziunii i
obiectivelor stabilite în cadrul domeniilor de interes: ocupare, inovare, schimbri climatice,
educaie i reducerea srciei.
Acesta este în concordan cu politicile energetice i cele referitoare la mediu ale Uniunii,
dar în acelai timp ine cont i de legislaia aflat în vigoare la nivel local.
Obiectivele operaionale, domeniile de investiii i rezultatele ateptate în urma
implementrii PAEDC reies din Strategia de Dezvoltare Locala a municipiului Bistria 2010-2030,
acestea fiind completate de aciuni concrete caracteristice domeniului energetic i mediului local,
de termene de realizare i de resurse alocate.
În anul 2009, prin aderarea municipiului Bistria în cadrul Conveniei Primarilor 2020,
administraia public local i-a asumat în mod voluntar:
- atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de CO2 produse de consumul final de
energie;
11
- atingerea i chiar depirea obiectivului Uniunii Europene care propune reducerea cu 20%
emisiile de CO2 pân în 2020 comparativ cu 2008, prin eficientizarea energetic i folosirea unor
surse de energie regenerabil în teritoriilor lor.
1.5. Metodologia
Metodologia utilizat de consultant pentru realizarea Planului de Aciune pentru Energie
Durabil i Clim a municipiului Bistria este cea recomandat în Ghidul „Cum s pregteti un
Plan de Aciune pentru Energia Durabil” elaborat de Centrul de Cercetare Comun al Comisiei
Europene (The Joint Research Centre), în colaborare cu Directoratul General pentru Transport i
Energie al Comisiei Europene (DG TREN) i Oficiul Conveniei Primarilor.
Fundamentat pe o diagnoz detaliat a consumului de energie final, a eficienei energetice
i a surselor regenerabile de energie, PAEDC ia în considerare nevoile identificate ale zonei i are
în vedere valorificarea potenialului real de reducere a consumului de energie convenional prin
îmbuntirea eficienei energetice i extinderea utilizrii surselor de energie regenerabil, în
cldirile i serviciile publice gestionate de administraia public local a municipiului Bistria, dar
i în arealul administrat de aceasta, incluzând sectorul rezidenial i teriar, precum i transportul
privat.
PAEDC-ul este de tipul WO, respectiv, are în vedere valorificarea oportunitilor, în scopul
eliminrii sau diminurii efectelor punctelor slabe identificate în managementul utilizrii energiei.
Pentru transpunerea în practic a Planului, un rol important îl vor avea oportunitile de finanare
prin fondurile europene nerambursabile alocate pentru perioada 20142020, la care se vor aduga
finanrile naionale publice i private.
Pentru o evaluare cât mai corect a nevoilor i a potenialului economiei de energie i al
reducerii emisiilor de CO2, analizele care au condus la stabilirea direciilor principale de aciune
i a msurilor necesare realizrii obiectivelor PAEDC, integreaz rezultatele:
- Inventarului de Baz al emisiilor de CO2 generate de consumul final de energie înregistrat în
anul 2018 în cldirile i serviciile publice administrate de administraia public local, dar i
12
de ctre populaie i sectorul teriar. Acesta fiind întocmit pentru anul 2018 pentru a putea pune
în eviden evoluia consumului final de energie în comparaie cu anul de referin 2008;
- Analizei documentelor relevante existente la nivel local, regional sau naional (Strategii,
Planuri de Dezvoltare Urban, studii sau cercetri privind performana energetic a cldirilor
etc.) efectuat de consultant, utilizând date i informaii furnizate sau publicate de autoriti
sau instituii de specialitate relevante;
- Analizei contextului actual (naional, european i internaional) din punct de vedere al situaiei
existente, a evoluiilor i a politicilor din domeniul clim i energie.
Inventarul de Monitorizare al Emisiilor este instrumentul de evaluare energetic, bazat pe
msurarea i observarea corespunztoare a performanei energetice reale în teritoriul administrat
de autoritile administraiei publice locale, de la care pleac procesele de analiz a situaiei curente
i de planificare energetic, aciuni care au condus la elaborarea Planului de Aciune pentru
Energie Durabil i Clim.
Inventarul de Baz al Emisiilor a permis definirea sectoarelor cu utilizare relevant a
energiei, identificarea domeniilor predispuse la îmbuntirea performanei energetice i a
oportunitilor care pot conduce la cele mai semnificative reduceri ale consumului de energie sau
la utilizarea surselor regenerabile de energie.
Cu ajutorul Inventarului s-au identificat sursele i cantitatea de emisii de CO2 generate în
cldirile i serviciile publice aflate în subordinea autoritii administraiei publice locale, în
sectorul rezidenial i teriar, artând situaia existent la momentul actual fa de situaia
înregistrat în anul de referin 2008.
Ulterior, dup definirea direciilor principale de aciune i trecerea la implementarea
Planului de Aciune, Inventarul de Baz al Emisiilor va permite msurarea impactul aciunilor i
progresul realizat pentru atingerea obiectivelor asumate. Analiza rezultatelor Inventarului i
evalurile sectoriale permit identificarea punctelor tari i slabe privind performana energetic, dar
i stabilirea obiectivelor specifice pentru reducerea consumului de energie i a msurilor de
îndeplinire ale acestora.
13
Abordarea provocrilor privind energia i clima necesit participarea i sprijinul actorilor
locali, astfel c analizele i Planul de Aciune au fost realizate cu ajutorul informaiilor furnizate
de autoritile locale i principali furnizori de utiliti publice. Prin intermediul acestor informaii
au fost identificate i cuantificate problemele/nevoile, precum i stabilite prioritile i msurile
necesare realizrii obiectivelor generale i specifice la nivelul municipiului.
Concluziile legate de situaia curent desprins din analiza Inventarului de Baz al
emisiilor, auditurilor energetice, potenialului Surselor Regenerabile de Energie au condus la
definirea domeniilor strategice de intervenie i axelor prioritare de aciune în domeniul SRE i
EE.
eficacitate, eficien, coeren, pragmatism, durabilitate, modaliti de gestionare i monitorizare),
lucrul la definirea elementelor cheie ale proiectului PAEDC s-a realizat în strâns colaborare i
comunicare cu grupurile de lucru instituite la nivelul administraiei locale.
14
2. Cadrul European curent i viziunea pentru viitor
În prezent, una din marile probleme cu care Europa se confrunt este reprezentat de
„provocarea energetic”, motiv pentru care, cele mai importante preocupri la nivel mondial
constau în diminuarea consumului de energie convenional – prin îmbuntirea eficienei
energetice a cldirilor i instalaiilor civile sau industriale – i creterea ponderii energiei produse
de sursele regenerabile. Acestea sunt generate de urmtoarele aspecte:
- energia este esenial confortului i progresului omenirii, dar i pentru competitivitatea
produselor indispensabile civilizaiei umane;
- nevoia tot mai mare de energie determinat de explozia demografic, creterea confortului
social, dar i de expansiunea economic a rilor în curs de dezvoltare;
- amplificarea dependenei economiilor lumii de resursele energetice;
- distribuirea neuniform a surselor de energie clasic, acest deficit de resurse energetice fiind
un factor important în declanarea sau amplificarea unor conflicte, în polarizarea i/sau
catalizarea forelor care afecteaz în mod negativ relaiile dintre state;
- cu toate c sunt sursele majore de energie, combustibilii fosili sunt i sursele majore ale
emisiilor de gaze cu efect de ser care pun în pericol viitorul omenirii.
Înc din cele mai vechi timpuri, progresul omenirii a fost strâns legat de utilizarea energiei,
resursele energetice având o influen permanent i covâritoare în dezvoltarea societii umane,
dar i în evoluia economiei naionale, regionale i globale.
Fiind extrem de important pentru progresul societii umane, energia ocup un loc central
în viaa individului i de aceea, la nivel global, nevoia de energie este din ce în ce mai mare. Cu
toate c sunt o surs epuizbil, majoritatea rilor înc se bazeaz pe utilizarea combustibililor
fosili, atât pentru producerea de energie, cât i în industriile productoare de bunuri. De aceea
energia generat de ei nu mai este o certitudine pentru economia global, fiind greu de estimat
cantitatea de combustibili fosili care mai exist la nivel global sau în cât timp acestea se vor
termina, dar este cert tendina de diminuare a acestora.
15
De asemenea, existena doar în anumite zone a acestor surse de energie i faptul c
economia mondial se bazeaz înc pe petrol i gaze naturale, genereaz numeroase conflicte
economice, politice i dispute cu potenial conflictual ridicat între state.
Un alt aspect ar fi i faptul c utilizarea acestor surse de energie are un impact important
asupra mediului prin cantitatea mare de CO2 emis în atmosfer, aceasta fiind asimilat cu
modificrile climatice.
Influena sectorului energetic asupra fenomenului schimbrilor climatice este dat de locul
pe care îl are în topul consumului de combustibili fosili, energia i transportul fiind principalele
sectoare de activitate ce emit mari cantiti de CO2.
2.1. Energia i schimbrile climatice în context internaional
Convenia cadru privind schimbrile climatice a Naiunilor Unite a fost semnat de 154 de
state în iunie 1992 la Rio de Janeiro i prespune printre altele:
- controlul emisiilor de gaze cu efect de ser;
- funcionarea proceselor naturale care pot îndeprta o parte din aceste gaze din atmosfer;
- nivelul emisiilor de bioxid de carbon i al altor gaze cu efecte asemntoare - redus la cel al
anului 1990;
- sprijin material i asisten tehnic naiunilor în curs de dezvoltare pentru determinarea
emisiilor de gaze cu efect de ser;
- dezvoltarea tehnologiilor mai puin poluante;
- informaii despre cuantumul emisiilor de gaze cu efect de ser i estimarea proporiei ce va fi
absorbit de pduri i oceane;
- opinia public trebuie informat asupra modificrilor de clim i a efectelor acestora;
- publicul trebuie antrenat la elaborarea msurilor de minimizare a acestor efecte;
- grup special care s ajute la transferul de fonduri i tehnologii, s sprijine naiunile în procesul
de combatere a emisiilor de gaze cu efect de ser.
16
„Problema schimbrilor climatice i ceea ce facem în acest sens ne va caracteriza pe noi,
era noastr i, în cele din urm, motenirea noastr global” (Secretarul General al Naiunilor
Unite, Ban Ki-moon, 2007).
Schimbrile climatice reprezint un proces care are caracter global i cu care se confrunt
omenirea în acest secol din punct de vedere al proteciei mediului înconjurtor. Schimbrile
climatice sunt o certitudine, având ca principale efecte:
- modificarea regimului precipitaiilor – secet, inundaii;
- creterea nivelului mrilor – topirea ghearilor;
- modificarea climei – înclzirea global;
- creterea intensitii vântului – 350 km/ora;
- afectarea biodiversitii.
Aceste schimbri vor continua, fenomenele meteorologice extreme, care conduc la riscuri
de genul inundaiilor i secetei, vor deveni tot mai frecvente, iar intensitatea lor va spori.
În urma creterii numrului de dezastre legate de vreme i a succesiunii unor ani foarte
clduroi, grupul interguvernamental de experi privind schimbrile climatice (GEISC) a realizat
cel de-al patrulea Raport de Evaluare, iar concluziile acestuia sunt:
- concentraia de gaze cu efect de ser în atmosfera terestr este direct legat de temperatura
medie global pe Pmânt;
- concentraia de gaze cu efect de ser a crescut constant împreun cu valoarea medie a
temperaturii globale, începând cu Revoluia Industrial;
- cel mai abundent gaz cu efect de ser, bioxidul de carbon, este produs c urmare a arderii
combustibililor fosili.
Efectul de ser apare ca urmare a absorbiei selective de ctre moleculele gazelor cu efect
de ser a radiaiei termice emise de Pmânt, i reemisia ei izotrop, atât în spaiul extra-atmosferic,
cât i spre Pmânt. Prin creterea concentraiilor acestor gaze în atmosfer, efectul de ser se
17
intensific, iar transportul de energie i umiditate în sistem se perturb, fapt care determin
dezechilibre la nivelul sistemului climatic.
Impactul schimbrilor climatice se reflect în: creterea temperaturii medii cu variaii
semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de ap pentru populaie, reducerea volumului
calotelor glaciare i creterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, sporirea
suprafeelor aride, modificri în desfurarea anotimpurilor, creterea frecvenei i intensitii
fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversitii etc. (ANPN, 2010).
Potrivit informaiilor furnizate de Grupul Interguvernamental privind Schimbrile
Climatice, la nivel mondial, eficiena unor rezervoare naturale de dioxid de carbon, precum
oceanele, a sczut semnificativ în ultimii 50 de ani. Astfel, reiese c eforturile umane pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser trebuie s fie extrem de eficiente pentru a putea
menine cantitatea de dioxid de carbon la un nivel care s nu afecteze stabilitatea atmosferei.
Cel de-al Patrulea Raport Global de Evaluare publicat de IPCC, disponibil pe
www.ipcc.ch/, prezint rezultatele cercetrilor tiinifice i observaiile privind schimbrile
climatice la nivel global, precum i previziunile realizate pe baza utilizrii unor modele climatice,
având ca principale concluzii:
- temperatura la nivelul Europei a crescut cu aproape 1 °C, mai mult decât rata global de
înclzire de 0,74 °C;
- în prezent, concentraia gazelor cu efect de ser din atmosfer depete valorile
înregistrate în ultimii 650.000 de ani, iar previziunile indic o cretere fr precedent;
- pân în anul 2100, temperatura global va crete cu 1 pân la 6,3 °C, iar nivelul oceanului
planetar va crete cu 19 pân la 58 cm;
- s-a intensificat frecvena apariiei i intensitatea fenomenelor meteorologice extreme
(furtuni, tornade, uragane), modelele regionale climatice i de precipitaii (valuri de
caldur, secete, inundaii) s-au schimbat, iar tendinele indic o cretere gradual în
urmtorii ani;
- scderea grosimii i a extinderii ghearilor din zona artic (cu 40% în ultimii 30 de ani) i
posibilitatea dispariiei complete a acestora, pân în anul 2100;
18
- retragerea ghearilor din zone montane (Munii Alpi, Himalaya, Anzi) i posibilitatea
dispariiei a peste 70% din ghearii continentali;
- dezvoltarea unor mutaii la nivelul biosistemelor: înflorirea timpurie a unor specii de
plante, dispariia unor specii de amfibieni etc.;
- dac nu se întreprind aciuni de reducere, nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser în anul
2030 va avea o valoare cu pân la 90% mai mare fa de nivelul actual, cele mai importante
creteri provenind din sectorul transporturi;
- pân în anul 2030, scenariile privind reducerea emisiilor pot fi atinse cu un cost care
reprezint doar 3% din PIB-ul global, costurile fiind mai mari dup anul 2030;
- cei mai clduroi 15 ani la nivel global au fost înregistrai în ultimele dou decade, anii
1998 i 2005 fiind reprezentativi.
Regiunile situate la altitudini reduse, inclusiv suprafee mari din multe ri europene, ar
putea, în final, s dispar sub mrile ale cror niveluri cresc continuu.
Evenimentele extreme ale vremii, care cauzeaz daune fizice i economice, devin din ce în
ce mai frecvente. Economiile ar putea intra în declin din cauza costurilor de adaptare la un nou
climat.
Deoarece clima nu rspunde imediat la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, câteva
dintre acestea rezistând în atmosfer ani, decenii sau chiar secole întregi, ar putea rezulta o
accentuare a schimbrilor climatice din inerie, care poate dura sute de ani dup stabilizarea
concentraiilor atmosferice.
Efectele devastatoare ale fenomenelor climatice extreme, creterea temperaturii i creterea
nivelului mrii vor avea repercusiuni pentru noi toi.
Astfel, raportul recomand ca, pentru limitarea înclzirii globale medii la 2 °C peste
valoarea pre-industrial, este necesar o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser de cel puin
50% fa de nivelul actual, pân în anul 2050.
19
2.2. Politici i iniiative internaionale pentru combaterea schimbrilor climatice
La nivel global, problema schimbrilor climatice a fost abordat pentru prima dat prin
Convenia-cadru a Organizaiei Naiunilor Unite privind Schimbrile Climatice. Aceasta stabilete
„responsabiliti comune, dar difereniate” pentru rile dezvoltate i pentru cele în curs de
dezvoltare. De asemenea, aceasta recunoate faptul c rile industrializate trebuie s preia
conducerea în lupta împotriva schimbrilor climatice i efectelor acestora, deoarece sunt
responsabile de majoritatea acumulrii de gaze cu efect de ser din atmosfer i, totodat, dispun
de resursele financiare i tehnologice necesare reducerii emisiilor lor.
Convenia-cadru a contribuit la o mai mare sensibilizare a publicului global cu privire la
aspectele legate de schimbrile climatice, dar nu conine angajamente în cifre detaliate pentru
fiecare ar, în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser.
Dup numeroase negocieri, în 1997 Convenia a fost completat de Protocolul de la Kyoto,
un tratat internaional care stabilete obiective obligatorii pentru rile industrializate, în scopul
reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser. Protocolul a intrat în vigoare în 2005 i constituia
primul pas ctre inversarea tendinei mondiale de cretere a emisiilor, fiind destinat s acopere
perioada 2008-2012.
În cadrul primei perioade de angajament sub Protocolul de la Kyoto, majoritatea Statelor
Membre, inclusiv România, i-au asumat o int de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser
cu 8% fa de anul de baz 1989. România i-a îndeplinit, i depit obiectivul de 8% asumat,
pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser.
O viziune pe termen lung a fost introdus prin Planul de aciune de la Bali, în 2007, care a
stabilit termene pentru negocieri în vederea ajungerii la un nou acord succesor al Protocolului de
la Kyoto, care urma s expire în 2012. Cu toate c nu a avut ca rezultat adoptarea unui nou acord
în cadrul Conferinei Parilor desfurat la Copenhaga (COP15/CMP5), s-a reafirmat obiectivul
comun de a menine creterea temperaturii globale sub 2 grade Celsius. Mai mult decât atât, rile
industrializate s-au angajat s strâng 100 de miliarde de dolari pe an pân în 2020 pentru a sprijini
rile în curs de dezvoltare în adaptarea la schimbrile climatice.
20
La reuniunea internaional desfurat în 2010 la Cancun, Mexic, s-a hotrât crearea de
instituii dedicate unor puncte-cheie (cum ar fi Fondul Verde pentru Clim), ce vor facilita
atingerea obiectivului de 2 grade Celsius. Dorina de a aciona împreun a fost reflectat în
înfiinarea în 2011 a Platformei Durban pentru o Aciune Consolidat, ce avea ca scop întrunirea
tuturor rilor, atât a celor dezvoltate cât i a celor în curs de dezvoltare, pentru a dezvolta ”un
protocol”, un alt instrument juridic aplicabil tuturor statelor participante la Convenia-cadru a
Organizaiei Naiunilor Unite. Acest acord trebuia adoptat în 2015 i pus în aplicare începând cu
anul 2020. Conferina de la Doha (Qatar), în 2012, a stabilit o a doua perioad de angajament a
Protocolului de la Kyoto (2013-2020).
A doua perioad de angajament sub Protocolul de la Kyoto a fost stabilit prin prevederile
„Amendamentului de la Doha” i vizeaz intervalul 2013 – 2020. Pentru cea de a doua perioad
de angajament a Protocolului menionat, Uniunea European i-a luat angajamentul de a reduce
emisiile cu 20% în perioada 2013-2020, fa de 1990.
Conferina Schimbrilor Climatice din Varovia, Polonia din 2013 i cea din Lima, Peru
din 2014, au fost punctul de plecare ctre un progres al COP21 de la Paris, în 2015. Toate statele
au fost invitate s-i prezinte contribuiile la nivel naional (Intended Nationally Determined
Contributions INDC s) în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser înainte de COP21.
La Conferina de la Paris privind clima (COP21) din decembrie 2015, 195 de ri au adoptat primul
acord internaional privind problematica schimbrilor climatice. Acordul stabilete un plan de
aciune la nivel mondial pentru a evita schimbrile climatice periculoase prin limitarea înclzirii
globale cu mult sub 2 grade C i va intra în vigoare în 2020.
În Comunicarea Comisiei Europene ctre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic i Social European, i Comitetul Regiunilor (COM 2014;15 final), ,,Un cadru pentru
politica privind clima i energia în perioada 2020-2030” se menioneaz:
- în 2012, emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial au crescut cu 1,1%, dar la o rat mai
mic decât creterea medie anual de 2,9% înregistrat în ultimul deceniu;
- rile cu cele mai mari emisii de CO2 sunt în prezent China (29% din emisiile mondiale),
Statele Unite (16%), UE (11%), India (6%), Federaia Rus (5%) i Japonia (3,8%);
21
- din 1990, emisiile de CO2 din China au crescut puternic, cu aproximativ 290% i cu
aproximativ 70% fa de nivelul din 2005, emisiile pe cap de locuitor fiind, în prezent,
aproape la acelai nivel cu cele ale UE, i anume aproximativ 7 tone;
- în 2012, emisiile de CO2 din SUA au sczut cu 4% i cu peste 12% fa de nivelul din 2005.
Cu toate acestea, emisiile pe cap de locuitor sunt mult mai ridicate, situându-se la un nivel
de 16,4 tone în 2012. Scderea semnificativ a emisiilor este cauzat, în mare msur,
exploatrii gazelor de ist disponibile la nivel naional, care au înlocuit crbunele în
sectorul de producie a energiei electrice;
- în Japonia, emisiile rmân neschimbate în perioada 2005-2012, dar au crescut fa de anul
1990 i sunt în cretere. Recent, Japonia i-a restrâns în mod semnificativ planurile de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser pân în 2020, în contextul unei reexaminri a
politicii sale energetice în urma accidentului nuclear de la Fukushima, iar Australia i
Canada au procedat în mod similar.
În elaborarea cadrului pentru 2030, sunt avute în vedere situaia actual pe plan
internaional i evoluiile preconizate.
Este evident c, pân în 2030, cererea de energie va crete la nivel mondial, în special în
Asia, preconizându-se o cretere puternic a importurilor de hidrocarburi în ri precum China i
India, precum i acoperirea parial a cererii de energie prin dezvoltarea de noi resurse favorizate
de progresele tehnologice (exploatarea offshore foarte departe de rm, îmbuntirea tehnicilor
de recuperare, resursele neconvenionale) i diversificarea geografic a produciei i a rutelor de
comercializare (în special pentru gazul natural lichefiat).
Eforturile depuse de partenerii internaionali ai Uniunii pentru reducerea emisiilor de gaze
cu efect de ser sunt împrite. Treizeci i opt de ri dezvoltate, inclusiv statele sale membre ale
UE i Islanda, i-au luat angajamente de reducere a emisiilor pentru a doua perioad în cadrul
Protocolului de la Kyoto, reprezentând o reducere medie cu cel puin 18% fa de nivelurile din
1990. Fa de prima perioad, o nou ar – SUA, i-a asumat angajamente, spre deosebire de
Japonia, Noua Zeeland i Rusia.
22
La Paris, în cadrul Conferinei ONU pe tema modificrilor climatice, desfurat în
decembrie 2015, 195 de state au adoptat primul acord universal, care oblig toate rile s se
angajeze s-i reduc emisiile de carbon. Acordul vizeaz atât o transformare, în urmtoarele
decenii, a economiei mondiale bazate pe combustibili fosili, cât i o încetare a ritmului înclzirii
globale.
Textul adoptat accept faptul c pericolul modificrilor climatice este mult mai important
decât s-a recunoscut anterior i angajeaz semnatarii s-i reduc emisiile poluante.
Printre alte msuri, Acordul de la Paris, care va intra în vigoare începând cu anul 2020,
stabilete un obiectiv calitativ de reducere pe termen lung a emisiilor, care corespunde obiectivului
de meninere a creterii temperaturii globale cu mult sub 2°C i de continuare a eforturilor de
meninere a acestei creteri la 1,5°C. În acelai timp, este primul instrument multilateral obligatoriu
din punct de vedere juridic i cu participare universal în domeniul schimbrilor climatice.
În vederea atingerii acestui obiectiv, prile vor elabora, comunica i menine contribuii
succesive stabilite la nivel naional. Începând cu 2023, prile vor realiza, la fiecare 5 ani, un bilan
la nivel mondial, bazat pe cele mai recente date tiinifice privind punerea în aplicare a
recomandrilor existente la momentul respectiv, monitorizând progresele înregistrate i analizând
situaia în ceea ce privete reducerea emisiilor, adaptarea la schimbrile climatice i finanarea de
sprijin acordat rilor în curs de dezvoltare pentru proiecte de mediu.
23
Combaterea schimbrilor climatice este o prioritate cheie a Comisiei Europene. Dei
Uniunea European este responsabil doar pentru 15% din noile emisii de CO2, grupul rilor din
care era constituit, la care au aderat i alte ri din Europa, nemembre a UE la acel moment
(România, Elveia, Norvegia etc), au iniiat i semnat printre primele Protocolul de la Kyoto, în
scopul limitrii efectelor negative generate de schimbrile climatice.
În anul 2000, Comisia European a lansat Programul european privind schimbrile
climatice, în cadrul cruia colaboreaz cu industria, organizaiile de mediu i cu alte pri
interesate, urmrind s identifice msuri accesibile de reducere a emisiilor.
Unul dintre elementele de baz ale politicilor europene de lupt împotriva schimbrilor
climatice este Schema UE de comer cu emisii (ETS), lansat în 2005. Ulterior, în 2008, UE a
adoptat primul Pachet de msuri privind clima i energia.
Prin actualul cadru pentru politica integrat privind energia i clima, UE i-a stabilit trei
obiective care trebuie atinse pân în 2020 în raport cu 1990:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20%;
- ponderea produciei de energie din surse regenerabile s reprezinte 20% din consumul final
de energie;
- îmbuntirea eficienei energetice cu 20%.
Actualele politici privind energia i clima duc la realizarea unor progrese substaniale în
vederea îndeplinirii acestor obiective 20/20/20 (COM 2014/15 final):
- în 2012, nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser a fost cu 18% mai sczut în comparaie
cu nivelul înregistrat în 1990 i se estimeaz c emisiile vor scdea în continuare, atingând
niveluri cu 24% i, respectiv, cu 32% mai reduse decât cele din 1990 pân în 2020 i,
respectiv, pân în 2030 pe baza politicilor actuale;
- ponderea energiei din surse regenerabile în raport cu consumul final de energie a crescut,
ajungând la 13% în 2012, i se estimeaz c va crete în continuare pentru a ajunge la 21%
în 2020 i la 24% în 2030;
24
- la sfâritul anului 2012, UE instalase aproximativ 44% din energia electric produs din
surse regenerabile la nivel mondial (cu excepia hidroenergiei);
- intensitatea energetic a economiei UE s-a redus cu 24% în perioada 1995-2011, în timp
ce îmbuntirile realizate în sectorul industrial au fost de aproximativ 30%;
- intensitatea emisiilor de dioxid de carbon generate de economia UE a sczut cu 28% în
perioada 1995-2010.
Aceste realizri sunt cu atât mai semnificative, având în vedere c economia european a
crescut cu aproximativ 45% în termeni reali fa de nivelul din 1990.
Obiectivele 20/20/20 au jucat un rol esenial în stimularea acestor progrese i au sprijinit
ocuparea forei de munc, peste 4,2 milioane de persoane lucrând în diversele sectoare ale
industriei de mediu, care au cunoscut o cretere continu în timpul crizei.
2.4. Cadrul de aciune pentru 2030
Pentru ca investitorii s poat beneficia de siguran juridic i pentru c statele membre
s adopte o abordare coordonat, este nevoie de un cadru integrat pentru politicile climatice i
energetice pentru perioada 2020-2030.
Cadrul adoptat de liderii UE în octombrie 2014 stimuleaz evoluia continu ctre o
economie cu emisii sczute de dioxid de carbon i va confirma ambiia pe care UE a afirmat-o în
cadrul negocierilor internaionale privind schimbrile climatice.
Acesta îi propune s pun bazele unui sistem energetic care s permit furnizarea de
energie la preuri accesibile, o mai mare securitate a aprovizionrii cu energie, reducerea
dependenei de importuri i a emisiilor de gaze cu efect de ser i crearea de noi oportuniti pentru
creterea numrului de locuri de munc „verzi”.
Noul cadru pentru viitoarele politici ale UE privind energia i clima (COM 2014/15 final)
propune urmtoarele elemente – cheie pentru 2030:
- reduceri cu cel puin 40% a emisiilor de gaze cu efect de ser (de la nivelurile din 1990);
- cel puin 27% din cota de energie sa provin din surse regenerabile;
- cel puin o îmbuntire de 27 % a eficienei energetice.
25
Emisiile cu efect de ser - o reducere cu cel puin 40 %
Cadrul conine un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor pe teritoriul UE cu cel puin
40% sub nivelurile din 1990 pân în 2030. Acest lucru va permite UE s:
- ia msuri rentabile în vederea atingerii obiectivului su pe termen lung de reducere a emisiilor
cu 80-95 % pân în 2050, în contextul reducerilor necesare de ctre rile dezvoltate ca grup;
- contribuie în mod echitabil i ambiios la noul acord internaional privind clima, pentru a intra
în vigoare în 2020 .
- Sectoarele sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ar trebui s reduc
emisiile cu 43% (comparativ cu 2005). În acest scop, ETS urmeaz s fie reformate i
consolidate;
- Sectoarele non-ETS ar trebui s reduc emisiile cu 30% (fa de 2005). Acest lucru trebuie s
fie transpus în obiective individuale obligatorii pentru statele membre.
Sursele regenerabile de energie - cresc pân la cel puin 27%
Cadrul stabilete un obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru a spori ponderea energiilor
regenerabile la cel puin 27% din consumul de energie al UE pân în 2030.
Eficiena energetic - în cretere cu cel puin 27%
Pe baza Directivei privind eficiena energetic, Consiliul European a aprobat un obiectiv
indicativ de economisire al energiei de 27% pân în 2030. Acest obiectiv va fi revizuit în 2020,
având în vedere o int de 30%.
Un nou sistem de guvernare
Va fi dezvoltat un proces de guvernare transparent i dinamic în continuare pentru a
contribui la crearea Uniunii Energetice, inclusiv obiective climatice i energetice pentru 2030, într-
un mod eficient i coerent.
26
O abordare comun pentru perioada de aplicare contribuie la asigurarea reglementrii
investitorilor i la coordonarea eforturile rilor UE. Cadrul ajut la:
- dezvoltarea unei economii cu emisii reduse de carbon i de a construi un sistem
energetic care asigur energie la preuri accesibile pentru toi consumatorii;
- sporete securitatea aprovizionrii cu energie a UE;
- reduce dependena noastr de importurile de energie;
- creeaz noi oportuniti pentru cretere economic i creterea numrului de locuri de
munc;
- aduce beneficii de mediu i de sntate - de exemplu, prin reducerea polurii aerului.
2.5. Adaptarea i atenuarea efectelor schimbrilor climatice
Chiar i în condiiile reducerii considerabile a nivelului emisiilor de gaze cu efect de ser,
înclzirea global va continua s se manifeste în urmtoarele decenii, iar impactul acesteia va fi
resimit multe secole de acum înainte, din cauza efectului întârziat al emisiilor trecute.
Documentul ,,Comunicarea Comisiei ctre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic i Social European i Comitetul Regiunilor – O strategie privind adaptarea la
schimbrile climatice” – COM(2013)216 final arat c: „Pentru a se evita cele mai mari riscuri
generate de schimbrile climatice i mai ales impacturile ireversibile de mare amploare, înclzirea
global trebuie s fie limitat la mai puin de 2°C peste nivelul preindustrial. Prin urmare, atenuarea
efectelor schimbrilor climatice trebuie s rmân o prioritate pentru întreaga omenire. Indiferent
care ar fi scenariile referitoare la înclzirea climatic i indiferent cât de bune ar fi rezultatele
eforturilor de atenuare a efectelor înclzirii, impactul schimbrilor climatice va crete în
urmtoarele decenii din cauza efectelor întârziate ale emisiilor de gaze cu efect de ser din trecut
i din prezent. Prin urmare, nu avem de ales: trebuie s lum msuri de adaptare pentru a face fa
inevitabilelor impacturi ale schimbrilor climatice i costurilor economice, de mediu i sociale ale
acestora. Dac sunt stabilite abordri coerente, flexibile i participative, într-o ordine clar a
prioritilor, este mai ieftin s se ia msuri timpurii, planificate, de adaptare, decât s se plteasc
27
preul neadaptrii. Având în vedere natura specific i foarte diversificat a impacturilor
schimbrilor climatice asupra teritoriului UE, trebuie luate msuri de adaptare la toate nivelurile,
de la cel local, la cel regional i la cel naional. De asemenea, Uniunea European are rolul de a
umple lacunele, atât de cunotine, cât i de aciune, i de a completa aceste eforturi prin
intermediul urmtoarei strategii a UE.”
Impactul efectelor schimbrilor climatice variaz pe teritoriul UE în funcie de condiiile
climatice, geografice i socio-economice.
Toate statele membre ale UE sunt expuse riscurilor pe care le reprezint schimbrile
climatice, existând numeroase studii care evideniaz importana acestei problematici la nivel
global (imagini preluate din raportul AEM „Schimbrile climatice, impacturile i vulnerabilitatea
în Europa în 2012”):
Figura Nr.2.1. Schimbrile climatice, impacturile i vulnerabilitatea în Europa
28
Figura Nr.2.2. Schimbrile climatice, impacturile i vulnerabilitatea în Europa
În Figura Nr.2.1. este prezentat impactul prognozat al schimbrilor climatice i a
ameninrilor aferente asupra Europei. Astfel se prezint pentru anii 1961 – 1990, 2021 – 2050
(prognoz), 2051 – 2100 (prognoz) extinderea zonelor în care se înregistreaz zile cu temperaturi
mai mari de 35C combinate cu nopi în care temperatura depete 20C. De asemenea, se prezint
prediciile privind evoluia precipitaiilor anuale i a celor din timpul verii în Europa, pericolul
privind producerea incendiilor precum i numrul de locuitori afectai de ctre producerea
inundaiilor i a daunelor produse de ctre acestea.
Iat de ce adaptarea i atenuarea sunt dou aciuni complementare.
Adaptarea înseamn anticiparea efectelor negative ale schimbrilor climatice i luarea de
msuri corespunztoare pentru a preveni sau a reduce la minimum daunele pe care le pot provoca
acestea, precum i pentru a fructifica oportunitile care pot aprea.
Având în vedere c gravitatea i natura impactului schimbrilor climatice difer de la o
regiune european la alta, majoritatea iniiativelor de adaptare vor fi luate la nivel regional sau
local.
29
Strategia UE vine în completarea acestor iniiative. Scopul general al strategiei UE privind
adaptarea este de a contribui la o Europ mai rezistent la schimbrile climatice, ceea ce înseamn
creterea gradului de pregtire i a capacitii de a reaciona la impacturile schimbrilor climatice
la nivel local, regional, naional i la nivelul UE, dezvoltând o abordare coerent i îmbuntind
coordonarea.
Prin strategie se stabilesc trei obiective cu msurile subsecvente urmtoare:
1. Promovarea lurii de msuri de ctre statele membre:
- Msura 1: Încurajarea tuturor statelor membre s adopte strategii de adaptare
cuprinztoare;
pentru accelerarea msurilor de adaptare în Europa (2013-2020);
- Msura 3: Introducerea adaptrii în cadrul Conveniei Primarilor (2013-2014)
2. Luarea deciziilor în mai bun cunotin de cauz
- Msura 4: Completarea lacunelor de cunotine;
- Msura 5: Dezvoltarea ulterioar a Climate-ADAPT ca „ghieu unic” pentru
informaiile privind adaptarea în Europa.
3. Imunizare la schimbrile climatice: promovarea adaptrii în sectoare vulnerabile cheie
- Msura 6: Facilitarea imunizrii la schimbrile climatice a politicii agricole comune
(PAC), a politicii de coeziune i a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP);
- Msura 7: Asigurarea unei infrastructuri mai rezistente;
- Msura 8: Promovarea asigurrilor i a altor produse financiare pentru decizii rezistente
în materie de investiii i afaceri.
În concluzie, prin Strategie se stabilete c UE va oferi consiliere i ajutor financiar,
încurajând acumularea de noi cunotine i schimbul de informaii i se va asigura c aspectele
referitoare la adaptare sunt luate în considerare în toate politicile relevante ale UE.
30
2.6. Convenia primarilor privind clima i energia
Lansat în ianuarie 2008 de ctre Comisia European, Convenia Primarilor este
recunoscut ca un exemplu de succes al guvernanei pe mai multe niveluri i ca un pas important
spre atingerea obiectivelor Uniunii Europene pentru 2020. Pân în prezent, au aderat la Convenie
6.667 de orae cu aproximativ 213 milioane de locuitori, România fiind inclus cu 64 de localiti.
Indiferent de mrimea sau localizarea lor pe harta lumii, semnatarii Conveniei au un
obiectiv comun: un mediu stabil din punct de vedere sustenabil, social i economic pentru cetenii
lor.
Convenia Primarilor reprezint micarea european de mas în care sunt implicate
autoritile locale i regionale, acestea angajându-se, în mod voluntar, pentru creterea eficienei
energetice i utilizarea surselor de energie regenerabil în teritoriile lor. Semnatarii Conveniei
Primarilor îi stabilesc scopul de reducere a nivelului de CO2 cu 20% pân în anul 2020 i cu 40%
pâna în 2030.
Convenia Primarilor a reuit s devin un model de responsabilitate, coeziune, solidaritate,
cooperare instituional i dialog internaional, reprezentanii celor 213 de milioane de ceteni
conlucrând pentru realizarea dezideratelor comune de protejare a mediului i neafectare a
existenei generaiilor urmtoare. Convenia Primarilor recunoate rolul crucial al regiunilor i
oraelor în îndeplinirea obiectivelor privind atenuarea schimbrilor climatice în msura în care
sunt actori principali în materie de energie, având în vedere responsabilitile lor în ceea ce privete
numeroase activiti legate de planificare i amenajarea teritoriului, taxe, investiii, achiziii
publice, producie i consum.
Autoritile locale sunt atât consumatori, cât i furnizori de servicii publice locale, precum
i organisme de reglementare local i de consultan pentru ceteni, acestea constituind elementul
motor dintr-o comunitate.
Autoritile locale i regionale joac un rol de conductor, atât în ceea ce privete
promovarea schimbrii comportamentelor individuale – condiie indispensabil pentru realizarea
obiectivelor de eficien energetic, cât i în ceea ce privete lansarea i sprijinirea activitilor i
31
proiectelor iniiate la nivel local i regional, naional i internaional, care s urmreasc
îndeplinirea obiectivelor în materie de îmbuntire a eficienei energetice, de protecie a mediului
i de combatere a schimbrilor climatice.
Administraiile locale sunt cel mai bine plasate pentru a aborda chestiunile legate de clim
într-un mod cuprinztor, structurile de administraie local a oraelor deinând un rol crucial în
atenuarea efectelor schimbrilor climatice, cu atât mai mult cu cât 80% din consumul de energie
i emisiile de CO2 sunt asociate cu activitile urbane.
Dialogul dintre autoriti permite o mai bun cunoatere la nivel european a solicitrilor
sau necesitilor propriilor ceteni, a prioritilor i necesitilor locale, dar i promovarea
prioritilor politicilor de mediu i energie în rândul cetenilor, mobilizându-i la implicare i
contribuie la realizarea obiectivelor locale i internaionale.
Angajamentul oficial al prilor semnatare se reflect în msuri i proiecte concrete.
Principiile i paii cheie pe care toi semnatarii Conveniei trebuie s îi aib în vedere atunci când
îi elaboreaz Planurile sunt legate de angajamentele asumate la semnarea Conveniei i constituie
ingrediente cheie ale succesului. Oraele semnatare accept s întocmeasc rapoarte i s fie
monitorizate în ceea ce privete punerea în aplicare a propriilor Planuri de Aciune privind Energia
Durabil i Clima.
Primarii au, în special, urmtoarele angajamente:
1. Stabilirea unui nivel de referin pentru consumul de energie i pentru emisiile de CO2
corespunztoare, în teritoriul administrat;
2. Definirea intelor globale i sectoriale de reducere a emisiilor de CO2, în termeni msurabili;
3. Pregtirea unui Plan de Aciuni privind Energia Durabil i Clima, axat pe termen lung, în
colaborare cu cetenii i organismele direct interesate, în decurs de un an de la semnarea
Conveniei;
4. Prezentarea unui raport de implementare aprobat de Consiliul Local, la cel mult doi ani de la
data aprobrii Planului de Aciune privind Energia Durabil i Clima în scopul evalurii,
monitorizrii i verificrii acestuia.
32
Pentru anul 2030, clima joac un rol important, astfel Convenia primarilor privind clima
i energia reunete autoriti locale i regionale care se angajeaz în mod voluntar s implementeze
obiectivele Uniunii Europene în materie de clim i energie pe teritoriul lor. Iniiativa „Convenia
primarilor” adopt o abordare global, vizând atenuarea i adaptarea la schimbrile climatice. În
ceea ce privete atenuarea schimbrilor climatice, autoritile locale sunt îndrumate s in seama
de toi consumatorii de pe teritoriul lor. Sectoare precum cel rezidenial, teriar, municipal i de
transport sunt considerate sectoare-cheie de atenuare. Autoritile locale se axeaz pe reducerea
cererii de energie pe teritoriul lor, precum i pe adaptarea cererii de energie la oferta existent, prin
promovarea utilizrii resurselor locale de energie.
Sursa: http://www.comune.masullas.or.it
Figura. Nr.2.3. Abordarea teritorial a Conveniei Primarilor în ceea ce privete energia i
atenuarea schimbrilor climatice
Principalele sectoare vulnerabile, la capitolul adaptare, sunt considerate a fi: cldirile,
transportul, energia, apa, deeurile, amenajarea teritoriului, mediul i biodiversitatea, agricultura
i silvicultura, sntatea, protecia civil i urgenele, turismul i altele.
33
Având la baz succesul Conveniei Primarilor i Msura 3 din ”Strategia privind
adaptarea la schimbrile climatice”, la 15 octombrie 2015, în cadrul unei ceremonii comune
desfurate la Parlamentul European în Bruxelles - Convenia Primarilor (Covenant of Mayors) i
”Primarii se adapteaz” (Mayors Adapt), s-a instituit noua iniiativ, Convenia Primarilor privind
Clima i Energia.
Aceast iniiativ definete angajamentul reînnoit, post 2020, al semnatarilor pentru
viziunea comun de abordare a politicilor privind atenuarea i adaptarea la schimbrile climatice
i energie durabil în teritoriile administrate:
- accelerarea decarbonizrii teritoriilor, contribuind astfel la meninerea mediei globale de
înclzire sub 2°C;
- creterea eficienei energetice i utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea accesului universal la servicii energetice durabile i la preuri accesibile pentru toi.
Autoritile se angajeaz s elaboreze planuri de aciune privind energia durabil i clima
pentru 2030 i s implementeze aciuni locale de atenuare a schimbrilor climatice i de adaptare
la acestea.
Semnatarii care s-au angajat anterior s ating obiectivele pentru 2020 i/sau cei care au
aderat la iniiativa Mayors Adapt sunt invitai s se angajeze din nou în vederea atingerii
obiectivelor pentru 2030. Întâlnirile periodice, dialogul, comunicarea i mecanismele de cooperare
i sprijin instituite între reprezentanii autoritilor locale în cadrul Conveniei faciliteaz
comunitilor semnatare:
- informarea factorilor decizionali cu privire la necesitile locale;
- promovarea intereselor locale specifice;
- participarea la reele europene;
- obinerea de informaii i sprijin logistic pentru proiecte aflate în desfurare sau care urmeaz
a fi implementate;
- atragerea în plan local a know-how-ului i investiiilor în eficien energetic;
34
- acces la instrumente i facilitile de finanare internaionale sau ale Comisiei Europene, în
scopul implementrii Planurilor de Aciune Locale;
- asisten pentru promovare, asisten tehnic i administrativ din partea Oficiului Conveniei;
- îndrumare i asisten privind chestiunile tiinifice i tehnice, în principal, în ceea ce privete
inventarul emisiilor i planurile de aciune din partea Centrului Comun de Cercetare al
Comisiei Europene (Joint Research Centre);
- sprijin instituional deplin din partea Comisiei Europene, Comitetului Regiunilor i
Parlamentului European.
35
3.Cadrul naional
România deine câteva recorduri importante în istoria utilizrii pe scar larg a resurselor
energetice convenionale:
- Bucureti – primul ora din lume având iluminat public cu lmpi cu petrol lampant - 1857;
- Timioara – primul ora din Europa continental cu strzi iluminate electric - 1884;
- Turda, primul ora din Europa iluminat cu gaz natural - 1917;
- Sarmasel –Turda, prima conduct de transport gaze naturale din Europa - 1910 - 1914 (55km);
- prima societate comercial din Europa având ca obiecte de activitate exclusiv explorarea,
forarea, exploatarea, transportarea i distribuirea gazelor naturale provenite din bazinul
transilvnean – 1915;
- România are cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa (600Mw, 240 de turbine, Parcul
eolian Fântânele/Cogealac al Grupului CEZ);
- în 2012, România s-a aflat pe locul 8 în topul mondial din punct de vedere al capacitii
instalate de surse de energie regenerabil (eoliene).
Capacitatea instalat de surse de energie regenerabil (eoliene) pe ri (MW)
Tabel Nr.3.1.
Belgia 168 2.378 302 165 2.843
Bulgaria - 691 - - 691
Cipru - 158 - - 158
Cehia - 281 26 - 308
Danemarca 223 5.230 342 - 5.476
36
Grecia 234 2.369 282 - 2.651
Irlanda 255 2.701 426 - 3.127
Italia 283 9.227 252 - 9.479
Letonia 7 70 - - 70
Lituania 178 493 - - 493
Luxemburg 56 120 - - 120
Portugalia 268 5.316 - - 5.316
Slovacia - 3 - - 3
Slovenia - 3 - - 3
Ungaria - 329 - - 329
Total UE-28 12.489 153.731 12.484 3.154 168.729
Sursa: Wind in power - 2017 European Statistics, The European Wind Energy Association.
37
38
3.1. Producia i consumul actual de energie în România
Conform datelor pulicate de EUROSTAT reiese c România este una dintre rile cel mai
puin dependente energetic, din UE:
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
0.000
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
39
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Figura Nr.3.3. Ponderea energiei provenite din surse regenerabile în anul 2017
Acelai site evideniaz faptul c România i-a îndeplinit din 2017 inta fixat pentru anul
2020 privitoare la ponderea energiei produse din surse regenerabile din totalul de produciei,
respectiv 24%.
40
Figura Nr.3.4. Producia de energie a României
Aa cum reiese i din graficul anterior, producia de energie la nivel naional a avut, în
perioada 2010-2017, o evoluie fluctuant, dar a manifestat o evident tendin descendent fa
de producia realizat la începutul anilor 2000.
23000
24000
25000
26000
27000
28000
29000
Productia de energie a României
41
Legea 121/2014 privind eficien energetic;
Legea nr. 372/2005, republicat, privind performana energetic a cldirilor, cu
modificrile aduse prin Legea nr. 156/2016 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr.
13/2016;
actualizat 2016;
Legea serviciilor comunitare de utiliti publice nr. 51/2006, republicat, cu completrile
ulterioare;
Legea serviciului public de alimentare cu energie termic nr. 325 din 2006;
Legea nr. 241 din 22 iunie 2006, republicat, a serviciului de alimentare cu ap i de
canalizare;
Legea 123/2012 energiei electrice i a gazelor naturale;
HG nr. 122/2015 privind aprobarea Planului naional de aciune domeniul eficienei
energetice (2014-2020);
HG nr. 529/2013 pentru aprobarea Strategiei Naionale a României privind schimbrile
climatice;
de servicii energetice i Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din
industrie, aprobat prin Decizia ANRE/DEE nr. 2794/17.12.2014, publicat în MO nr.
25/13.01.2015;
Programului de îmbuntire a eficienei energetice aferent localitilor cu o populaie mai
mare de 5000 locuitori Ordinul: 176/16.12.2015;
42
Ordinul ANRE 176/2015, pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie electric
aplicate de furnizorii de ultim instan clienilor casnici care nu i-au exercitat dreptul de
eligibilitate precum i a condiiilor de aplicare a tarifelor reglementate i a tarifelor CPC;
Ordinul ANRE Nr.8 din 02.03.2012 pentru aprobarea ghidurilor cu recomandri privind
achiziionarea de calculatoare, echipamente de copiere/imprimare i echipamente i
servicii pentru iluminatul public, prin licitaie public, pe baz de criterii de eficien
energetic;
clienilor casnici pentru receptoarele electrocasnice deteriorate c efect al unor
supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de reea;
Ordinul ANRE 105/2014 pentru aprobarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de
energie electric de ctre clientul final i pentru modificarea anexei la Ordinul nr. 35/2010
privind stabilirea unor reguli referitoare la piaa de echilibrare a energiei electrice;
Ordinul ANRE 35/2014 pentru desemnarea furnizorilor de ultim instan;
Ordinul ANRE 76/2014 pentru modificarea Metodologiei de monitorizare a pieei cu
amnuntul de energie electric;
Ordinul ANRE 64/2014 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice
la clienii finali;
Ordinul ANRE 47 /2008 - Metodologie de schimbarea furnizorului de ctre consumatorii
non casnici de gaze natural;
HG nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licenelor în
domeniul serviciilor comunitare de utiliti publice, cu modificrile ulterioare;
Ordin ANRSPGC nr. 259/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea în domeniul
montrii i exploatrii sistemelor de repartizare a costurilor pentru înclzire i ap cald de
consum în imobile de tip condominiu, cu modificrile i completrile ulterioare;
Ordin ANRSCUP nr. 206/2007, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de autorizare a
autoritilor de autorizare pentru serviciile de transport public local, cu modificrile
ulterioare;
43
ORDIN ANRSC nr. 343 din 13 iulie 2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind
repartizarea consumurilor de energie termic între consumatorii din imobilele de tip
condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru înclzire i ap
cald de consum;
ORDIN ANRSC nr. 82 din 9 martie 2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al
serviciului de salubrizare a localitilor;
Legea nr. 146 din 30 aprilie 2013 pentru modificarea i completarea Legii nr. 153/2011
privind msuri de cretere a calitii arhitectural-ambientale a cldirilor;
HG nr. 622 din 21 aprilie 2004 republicat, privind stabilirea condiiilor de introducere pe
pia a produselor pentru construcii;
HG nr. 717/14.07.2010 pentru modificarea i completarea HG nr. 363/2010 privind
aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiii finanate din fonduri publice;
Strategia pentru mobilizarea investiiilor în renovarea fondului de cldiri rezideniale i
comerciale, atât publice cât i private, existente la nivel naional;
Ordin MDRAP nr. 3152 din 15 octombrie 2013 pentru aprobarea Procedurii de control al
statului cu privire la aplicarea unitar a prevederilor legale privind performan energetic
a cldirilor i inspecia sistemelor de înclzire/climatizare;
Ordin MDRAP nr. 2237 din 30 septembrie 2010 pentru aprobarea reglementrii tehnice
„Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru cldiri'';
Ordin MDRAP nr. 263 din 30 iunie 2015 privind inventarierea cldirilor înclzite i/sau
rcite, deinute i ocupate de administraia public central, cu o suprafa total util
cuprins între 250 mp i 500 mp i punerea inventarului la dispoziia publicului;
OUG nr. 18/2009 privind creterea performanei energetice a blocurilor de locuine;
Ordin MDRAP 163/540/23/2009, pentru modificarea i completarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 18/2009 privind
creterea performanei energetice a blocurilor de locuine;
Ordin MDRAP nr. 1071/16.12.2009 privind modificarea i completarea Ordinului MTCT
nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementrii tehnice Metodologie de calcul al performanei
energetice a cldirilor;
44
Programului ''Termoficare 2006-2020 - cldur i confort'';
Ordinul MDRAP 386/2016 pentru modificarea i completarea Reglementrii tehnice
„Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor”,
indicativ C 107-2005, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i
turismului nr. 2.055/2005.
45
4.1. Amplasamentul i contextul climatic al Municipiului Bistria
Surs: Primria Bistria
46
4.1.1. Amplasament
Municipiul Bistria este situat în partea de Nord-Est a Podiului Transilvaniei, în
Depresiunea Bistriei i este strbtut de râul Bistria. Principala cale de acces este drumul
european E58 (DN17) care face legtura între Transilvania i Moldova. Municipiul este amplasat
pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47°10' latitudine nordic i 24°30'
longitudine estic. Bistria este înconjurat de coline acoperite cu întinse livezi. Localitile
limitrofe sunt:
- Dumitra (N);
- Trpiu (NV);
- ieu-Mgheru (SV);
- Mrielu (S);
- Jelna (SE);
- Livezile (NE).
47
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C8%9Ba
Figura Nr.4.2.Harta judeului Bistria-Nsud
Municipiul Bistria are o suprafa de 145,47 km2 (2,7% din suprafaa total a Judeului
Bistria-Nsud) i o populaie de 94.046 de locuitori (26,9% din populaia judeului) conform
datelor furnizate de Institutul Naional de Statistic la data de 1 ianuarie 2018 - Tempo Online.
Din punct de vedere administrativ, municipiul Bistria cuprinde oraul propriu-zis i un numr de
6 localiti componente: Sigmir, Sltinia, Ghinda, Srata, Unirea i Viioara. Densitatea medie a
48
populaiei la nivelul municipiului este de 646,49 locuitori/km², de circa 10 ori mai mare decât cea
a judeului în ansamblul su (59,2 locuitori/km²), ceea ce indic un grad ridicat de concentrare a
populaiei în zona municipiului, care este, de altfel, singura aezare urban important de pe o raz
de peste 100 km. Conform metodologiei utilizate de Directoratul General Politic Regional,
judeul Bistria-Nsud se încadreaz în categoria regiunilor predominant rurale, îndeprtate de
ora, cu o rat a urbanizrii de 37,5%, mult sub media naional (55%).
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C8%9Ba
Poziia geografic a municipiului Bistria influeneaz potenialul de dezvoltare al acestuia
i trebuie privit prin prisma urmtoarelor aspecte, la fiecare nivel teritorial:
a) În contextul teritoriului naional, municipiul Bistria se afl în partea de Nord a rii, în
apropierea graniei cu Ucraina i la zona de contact dintre regiunile istorice Transilvania i
Moldova. În pofida acestei poziii geografice ipotetic avantajoase, municipiul Bistria este
49
dezavantajat de configuraia reliefului, preponderent montan. Cele mai deficitare legturi
sunt cele cu partea de nord a rii, respectiv cu judeele Maramure i Satu Mare, iar cel mai
apropiate puncte de trecere a frontierei cu Ucraina sunt la peste 100 km (Sighetu Marmaiei
i Siret). Singurul coridor de dezvoltare, conform Planului de Amenajare Teritoriala
Regional, care strbate judeul i municipiul este cel care leag zona Moldovei de cea a
Transilvaniei, actualmente însoit de drumul european DE 58 i de o cale ferat, ambele
legând Suceava de Cluj-Napoca. De menionat este i magistrala feroviar 400 care leag
Transilvania de Nord (Satu Mare i Baia Mare) de Braov i Bucureti, i care trece prin
apropierea municipiului. Totui, privind configuraia viitoarelor coridoare europene de
transport, municipiul Bistria va continua s aib o poziie periferic. Singura opiune de
conectare a Bistriei la reeaua european de transport este o legtur rapid (autostrad, drum
expres) între coridoarele 5, 4 i 9, respectiv între Europa Central, fostul URSS i zona
Balcanilor.
b) în contextul teritoriului Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord), municipiul Bistria este
un centru urban relativ periferic, al cincilea ca mrime din regiune, fiind situat la grania cu
Regiunea Nord-Est i Centru. Acesta se afl în arealul de influen al Polului de Cretere
Cluj-Napoca, un pol de cretere de importan transnaional, de care este legat printr-un
coridor de dezvoltare. Dei în proximitatea municipiului exist înc trei poli de dezvoltare
de importan naional (Baia Mare, Târgu-Mure i Suceava), dintre care ultimii doi în alte
regiuni de dezvoltare, relaiile funcionale cu acetia sunt relativ slabe, ca urmare a puterii
lor sczute de atracie i a conectivitii deficitare.
c) în contextul teritoriului judeean, municipiul Bistria este reedina judeului Bistria Nsud,
principalul centru urban, administrativ, economic i cultural al acestuia. Din perspectiva
microregionrii funcionale existente face parte din Microregiunea de dezvoltare Bistria,
care ocup zona central-estic a judeului, pân la grania cu Judeele Suceava i Mure. Cu
toate acestea, zona periurban a municipiului cuprinde i localiti din microregiunile
Nsud, Beclean i Lechina. Arealul de influen al municipiului se întinde de-a lungul unor
culoare de urbanizare, influenate fiind de configuraia reliefului:
50
1. Culoarul Suceava – Bistria - Beclean – Dej, de interes naional, de-a lungul DE 58, cu
urmtorii poli de cretere locali: Reteag, Beclean, intereag, Srel, Livezile i Prundu
Bârgului;
2. Culoarul Bistria – Srel – Teaca – Reghin, de interes regional, de-a lungul DE 578, cu
polii de cretere locali: Srel i Teaca;
3. Culoarul Bistria – Nsud – Maramure, de-a lungul drumului naional DN 17C care face
legtura cu zona Maramureului istoric, cu polii de cretere locali Nsud i Salva.
Poziia geografic a judeului a fost permanent una periferic, inclusiv în perioada
socialist, când judeul a continuat s funcioneze ca un bazin de colectare a forei de munc pentru
centrele industriale importante, mai ales pentru Cluj-Napoca, fenomen care totui s-a redus ca
amploare începând cu a doua jumtate a anilor `70, când platforma industrial a municipiului a
început s se dezvolte rapid.
Municipiul Bistria este traversat de cursul inferior al râului Bistria, pe o lungime de
aproximativ de 17 km. Râul Bistria izvorete de pe versantul nordic al Munilor Climani, de sub
vârful Bistriciorului, de la o altitudine de 1990 m, parcurgând un traseu de 64 km pân la intrarea
în ora. Aici primete doi aflueni cu debit foarte mic i inconstant, pârâul Ghinzii i Valea Jelnei.
În dreptul localittii Prundu Bârgului primete ca afluent important pe partea dreapt - pârâul
Bârgu. În dreptul localitii Unirea primete ca afluent pe partea dreapt pâraiele Racilor cu o
reea de aflueni cu dispoziie radiar i Sltiniei cu o reea deas de aflueni. Pârâul Sltiniei este
parial canalizat în dreptul municipiului. De pe versantul stâng din zona orasului Bistria primete
ca afluei, pârâul Ghinzii i pârâul Jelnei, iar de pe versantul drept valea Rusului, cu debit foarte
mic i inconstant. Din dreptul localitii Sigmir, apele pluviale sunt colectate de pârâul Sigmir cu
afluenii si, valea Giurgului i valea Mgheruului. De pe Dealul Cetii îi adun apele pârul
Cstilor care se vars în râul Bistria. Dup ce traverseaza localitatea Viioara, trece pe la
marginea localitii Srata i se vars în râul ieu.
Din punct de vedere hidrografic, municipiul Bistria se situeaz în bazinul hidrografic al
râului Some. Debitul mediu anual al râului este de 7,28 mc/s. Pe teritoriul muncipiului Bistria se
gsesc numeroase canale de desecare menite s ajute la drenarea apei în anumite zone ale oraului.
51
Pe cursul râului, în amonte de ora, a fost construit un stvilar care asigura ap – pârâului Morii,
colmatat în prezent. Cursul râului este amenajat hidrotehnic printr-un baraj situat amonte de
intrarea în ora, cu priz de alimentare i staie de tratare a apei. În partea de N-E a municipiului,
într-un fost meandru al râului, a fost amenajat un mic lac de acumulare pentru agrement. Râul
Bistria reprezint sursa de alimentare cu ap potabil a populaiei municipiului Bistria. Captarea
se poate face atât din apa de suprafa a râului, cât i din subteran, din terasa râului Bistria.
4.1.2. Context climatic
Teritoriul municipiului Bistria este caracterizat de o clim temperat-continental, specific
zonei de dealuri, cu influene dinspre Oceanul Atlantic în timpul verii i ptrunderea de aer polar-
maritim în timpul iernii. Verile sunt umede i relativ clduroase, iar iernile uscate i relativ reci.
Parametrii climatici sunt influenai de cadrul natural al municipiului Bistria (localizarea
acestuia în cadrul Depresiunii Bistriei), precum i de urbanistica ce creaz microclimatul specific
Bistriei. Clima municipiului Bistria este temperat-continental moderat cu valori medii anuale
ale temperaturii aerului variind de la 0 °C în zona montan la 9 °C în zonele deluroase.
Temperatura medie multianual este de 8.3 °C, iar temperatura extrem maxim absolut
a fost de 37.6 °C, înregistrat la 16 august 1952, iar cea minim absolut a fost de -33.8 °C,
înregistrat la data de 18 ianuarie 1963. Cea mai rece lun este ianuarie cu o medie multianual de
-4.7 °C, iar cea mai cald lun este iulie, media fiind de 18.9 °C.
Amplitudinea termic medie anual este de 23.5 °C, ceea ce deno

planul de acțiune pentru energie durabilă și climă...planul de acțiune pentru energie durabilă...

Documents

Măsura 10 : Agro-mediu şi Climă

pentru Municipiul Brașov · Planului de Acțiune privind Energia Durabilă (PAED) al Municipiului Brașov a fost realizat pentru perioada 2010 - 2020 și este parte integrantă a

SECURITATEA ALIMENTARĂ DURABILĂ (+)

Planul de acțiune pentru energie durabilă · Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) a fost realizat de Primăria Municipiului Alba Iulia împreună cu Agenția Locală

PLAN DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ · tehnologică bazată pe combustibili fosili. Luând în calcul creșterea numărului populației la nivel mondial și disponbilitatea

GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ CURBURA ... - curburacarpatilor.ro · Grupul de Acțiune Locală Asociația de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaților • CIF: 27469980 • Sediul social:

Strategia de dezvoltare durabilă a Grupului de Acțiune Locală … · 2018-09-07 · adaptarea deciziilor privind utilizarea resurselor la nevoile specifice diverselor tipuri de

Planurile naționale de energie și climă și strategiile de

Planul de acțiune pentru energie durabilă - apulum.ro · privind obligativitatea înregistrării principalilor indicatori de consumuri energetice în domeniul administrațiilor

pentru Energie Durabilă și Climă

PENTRU BENEFICIARII MĂSURILOR DE MEDIU ȘI CLIMĂ ...PENTRU BENEFICIARII MĂSURILOR DE MEDIU ȘI CLIMĂ ALE PROGRAMULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ (PNDR) 2014 - 2020 – București

Dezvoltarea durabilă: Introducere

Dezvoltare durabilă

Ghid de Acces la Date - data4action.eudata4action.eu/wp-content/uploads/2014/05/576-Data-Access... · Proiectul SEAPs 50000&1 (SEAP = PAED - Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă)

ANUNŢ · 2015. 7. 9. · Măsuri de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020 Măsura 10 - agro-mediu şi climă Submăsura 10.1 - Pachete de agro-mediu şi climă Valoarea plăţii Pachetul

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ AL … TARGOVISTE__draft.pdf · acțiune generale ale acesteia pe obiective și direcții de acțiune specifice, în sectorul energiei

RAPORT STRATEGIC ȘI PLAN DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA ... FINAL.pdf · Plan de Acțiune privind Energia Durabilă – Municipiul Lugoj 8 Figura 1. Harta evenimentelor climaterice,

ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

Plan de Acțiune pentru Energia Durabilă în Făgăraș Inima ... · Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă (PAED) –Fagaras - Inima verde a Transilvaniei - cuprinde o serie

PLANUL DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă NAȚIONALĂ... · dezvoltare durabilă bazată pe principiile și spiritul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, ca membră a

STRATEGIA INTEGRATĂ · Web viewPrin HCL consiliul local Smârdan a aprobat Strategia și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a componentelor

Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă · 2019-07-31 · Planul d eAcțiun pentru Energie și Climă al orașului Bicaz 6 Din punct de vedere administrativ, oraşul

CENTRUL NAȚIONAL DE DIRECŢIA DE SĂNĂTATE DE SĂNĂTATE ... · Planul Global de Acțiune pentru Vaccinare și Agenda 2030 pentru o dezvoltare durabilă. La 17 septembrie 2014,

Plan de Acțiune pentru Energia Durabilă în Făgăraș Inima ...mycovenant.eumayors.eu/docs/seap/3404_1356877678.pdf · Teritoriul Ţării Făgăraşului se încadrează zonal în

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ 2014-2020 AL ... · relevante cum ar fi reprezentanți ai companiilor de furnizare a energiei electrice și termice la nivel local, reprezentanți

ISO 50001 ŞI PLANUL PENTRU ENERGIE DURABILĂ · politici energetice, dar cu noi limite de acțiune ale EnMS. REGULI ȘI RESPONSABILITĂȚI INTERNE Administrația autorităţii locale

Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă a ... - Suceava · Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă a Municipiului Suceava 3 1. Introducere 1.1 Ce este Planul de Acțiune pentru

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ AL … · dezvoltarea și aplicarea politicii naționale de eficienț energetic, în vederea atingerii obiectivului național pentru creșterea

PLAN DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ · DATE TEHNICE PRIVIND POTENȚIALUL DE PRODUCERE ȘI UTILIZARE PROPRIE MAI EFICIENTĂ A ... Gaz petrolier lichefiat 13,1 0,227 Alte produse

Planul de acțiune - nord-vest.ro · Exemplu bună practică (proiect) Acțiune transferabilă Plan de acțiune: A1.; A2.; Planul de acțiune are în vedere îmbunătățirea instrumentului

Planul de Acțiune Pentru Energie Durabilă · 1. SINTEZ Ă ... 6.6. COMPARAȚIE CU ENERGIA FINALĂ CONSUMATĂ ÎN STATE DIN UE SAU CANDIDATE LA UE..... 81 6.7. NEVOI IDENTIFICATE

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ A ORAȘULUI · XI. Îmbunățirea perfomarnței energetice a clădirilor (anvelopa, sursa de producere a energiei, ... de programare și

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ AL …

PLANUL DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ · 2016. 11. 30. · care îşi gandesc raţional şi pe termen lung resursele. Viitorul energetic al comunităţii noastre locale depinde