planul de dezvoltare a municipiului petroani pe … · valea jiului este un loc cu o îndelungată...
TRANSCRIPT
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
1 1
PROFILUL COMUNITĂŢII
I. DATE GENERALE
1.1. Scurt istoric al Văii Jiului şi al judeţului Hunedoara
Teritoriul judeţului Hunedoara a fost intens locuit din timpuri străvechi, lucru
dovedit atât de rezultatele numeroaselor cercetări arheologice întreprinse de
specialişti pe cuprinsul său, cât şi de relatările documentelor mai vechi. Fiecare
epocă istorică, începând cu epoca primitivă, a lăsat numeroase urme care
demonstrează existenţa omului în cadrul unui teritoriu:
Primele urme ale vieţii omului pe meleagurile hunedorene, găsite în peşteri
sau pe terase, ne conduc în epoca paleolitică. Dovezile materiale ale activităţii
omeneşti pe teritoriul judeţului Hunedoara în ac eastă epocă îndepărtată sunt
cunoscute mai ales în zonele montane, în peşterile de la Ohaba-Ponor, Ciclovina,
Nandru şi Crăciuneşti, unde omul era mai în siguranţă şi unde dobândirea hranei prin
vânătoare era mai lesnicioasă.
. În evul mediu apar primele documente care permit estimarea demografică a
teritoriului în care este situat în prezent judeţul Hunedoara. Din aceste documente
rezultă că satele erau modeste din punct de vedere demografic. Existau în sec. XII –
XIII sate cu 3-5 gospodării (10-20 locuitori), sau aşezări cu 120 gospodării (350-400
locuitori). Începând cu sec. al XIII-lea evoluţia istorică, popularea şi dezvoltarea
economică a acestui teritoriu pot fi urmărite pe baza documentelor scrise, cel mai
vechi dintre acestea, în care se aminteşte despre Ţara Haţegului, datând din anul
1247.
Zona Valea Jiului este situată în judeţul Hunedoara din cadrul Regiunii de
dezvoltare Vest. Valea Jiului este un loc cu o îndelungată istorie. Primele vestigii
istorice datează din perioada geto – dacă: ruinele cetăţii de la Băniţa (la 15 Km de
Petroşani), construită ca avanpost strategic, sunt o dovadă elocventă.
Valea Jiului păstrează numeroase dovezi istorice ale vieţii oamenilor în acest ţinut.
De la daci au rămas cetatea Băniţa, (la 15 Km de Petroşani),avanpost strategic al lui
Decebal, alte vestigii istorice, precum tezaurele numismatice descoperite la Peştera
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
2 2
Bolii, Jieţ-Popi, etc. Ţăranii jieni (momârlanii ) au moştenit de la daci portul alb-negru,
obiceiuri, cuvinte, dar şi numele munţilor şi râurilor dimprejur. Romanii au adus
obiceiuri noi, dar au continuat să exploateze aurul văilor, contribuind la îmbogăţirea
zonei.
Astăzi momârlanii se amestecă printre cei veniţi după cărbunele din Valea
Jiului, denumiţi „barabe”, dar rămân reprezentanţi ai unui neam venit din timpurile
străvechi.
Prima atestare documentară datează din secolul al XV-lea, când într-o diplomă
de înnobilare sunt atestate localităţile Câmpu lui Neag, Maleia şi Petrila.
Primii locuitori ai Petroşaniului de azi pot fi consideraţi douăzeci de iobagi din Petros
colonizaţi în Petroşani şi stabiliţi aici în jurul anului 1640.
În anul 1700, prin harta stolnicului Constantin Cantacuzino a Ţării Româneşti
(prima operă cartografică românească), tipărită în greceşte la Padova, se introduce în
cartografia europeană numele râului Jiu, aşa cum îl ştim şi îl pronunţăm astăzi. Jiul
este menţionat sub numele Rhabon în “Geografia” lui Ptolemeu Claudiu (90-168).
Originea numelui Jiului, atât a celui presupus antic, cât şi a celui de astăzi, constituie
încă o enigmă pentru toponimişti.
Documentele cartografice ale austriacului Fridrich Schwantz, întocmite în
1720, arată întreaga depresiune a Petroşanilor populată cu gospodării risipite
pretutindeni de-a lungul ulucului intracarpatic, părând a forma un singur sat mare de
la un capăt la altul. Era o risipire generală de sălaşe şi grupuri de case şi numai
câteva adunări de gospodării, în apropierea Văii Jiului, care formau nucleele unor
sate care ulterior au devenit localităţile de azi. După 1733, Valea Jiului a intrat într-o
fază de populare mai activă apărând noi sate, iar numărul locuitorilor sporind prin
aşezarea mai multor familii venite de peste munţi la bogatele păşuni şi fâneţe din
regiune.
Prima menţiune a Petroşaniului ca localitate aparte datează de la 1788- 1792,
când locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în orient şi se întoarce din
Turcia prin părţile române. El aminteşte şi Petroşaniul, spunând că este un sat foarte
mare ca întindere, în care a văzut şi o casă zidită deasupra pământului.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
3 3
La recensământul din anul 1818 au fost înregistraţi în depresiunea Petroşani
un număr de 2550 locuitori. În această perioadă, principala ocupaţie a populaţiei din
această depresiune era păstoritul. Satele erau mărunte, nici o localitate urbană nu se
dezvoltase încă.
Primele mine, respectiv exploatarea subterană a cărbunelui este realizată de
companii poloneze, germane şi cehe începând cu anul 1840. Patronii acestor
exploatări au adus muncitori din diverse regiuni ale Imperiului Habsburgic, populând
astfel Valea Jiului. Statul a făcut primele achiziţii de terenuri miniere în anul 1865.
Astfel, Valea Jiului locuită din timpuri străvechi, datorită noii sale structuri economice
şi sociale, a devenit la sfârşitul secolului al XIX-lea un mare centru industrial, unde s-
au creat condiţii de dezvoltare rapidă a forţelor de producţie. In primele decenii ale
secolului al XX-lea, dezvoltarea industriei extractive din Valea Jiului ia un deosebit
avânt.
În numai câteva decenii s-au format şi dezvoltat patru mari centre miniere (Lupeni,
Petroşani, Vulcan, Petrila), ceea ce a determinat ca Valea Jiului să devină zona cu
cea mai mare densitate a populaţiei de pe întreg teritoriul judeţului. În perioada
capitalistă are loc o intensificare a exploatării bogăţiilor subsolului din sudul, centrul şi
nordul judeţului, care a solicitat noi forţe de muncă. Ca urmare, are loc un proces de
populare a Văii Jiului printr-un aflux din afara limitelor judeţului, în special din
Moldova. In perioada postbelică producţia de cărbune extrasă şi preparată în Valea
Jiului a cunoscut un ritm ascendent până în anul 1990. După 1989 producţia de huilă
extrasă şi preparată a scăzut până în 1997, când s-a înregistrat o descreştere
însemnată, ca urmare a măsurilor de restructurare a sectorului minier din întreaga
ţară.
Denumită şi Depresiunea Petroşani, microregiunea Valea Jiului cuprinde un şir de
oraşe: Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani şi Băniţa
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
4 4
1.2. Aşezare geografică
Municipiul Petroşani, situat la confluenţa Jiului de Est (Românesc) cu Jiul de
Vest (Ardelenesc), este înconjurat de masivele muntoase Vâlcan – la sud, Retezat –
la nord, Parâng – la est şi Godeanu – la vest, ce mărginesc depresiunea,
altitudinea maximă din zonă fiind Vârful Parângul Mare – 2.507 m
Municipiul Petrolşani este amplasat pe două importante căi de comunicaţie :
DN 66, având traseul Filiaşi – defileul Jiului – Simeria, inclusiv calea ferata cu
acelasi traseu si DN 7A care leagă municipiul cu Valea Oltului ( Petroşani –
Vioneasa – Brezoi )
Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafaţă de 19.556 ha, cu
următoarele vecinătăţi : la nord şi nord – vest – municipiul Boşorod, la vest –
municipiul Băniţa şi oraşul Aninoasa, la sud – judeţul Gorj şi la est - oraşul Petrila.
Judeţul: Hunedoara
Regiunea de dezvoltare: VEST – Romania
Agenţia de Dezvoltare: VEST
Distanţa faţă de oraşele mari. Municipiul Petroşani se află situat la 91 km faţă de
reşedinţa de judeţ - municipiul Deva şi la 340 km faţă de capitala ţării - municipiul
Bucureşti.
Distanţa faţă de cele mai apropiate aeroporturi:
- Craiova – 160 km;
- Sibiu – 196 km;
- Timişoara – 210 km
Distanţa faţă de graniţe:
Graniţa cu Iugoslavia
Petroşani – Drobeta Tr. Severin: 132 km
Graniţa cu Ungaria:
Petroşani – Turnu: 265 km;
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
5 5
Petroşani – Borş: 282 km;
Petroşani – Salonta: 298 km
Petroşani – Nădlac: 296 km;
Petroşani – Vărşand: 322 km
Altitudinea: 615- 620 m
Localităţi componente : Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera Bolii şi Slătinioara
1.3. Condiţii geografice, geologice şi climaterice
Populaţia unei regiuni se află în strânsă interdependenţă cu o complexitate de
factori care-i influenţează densitatea şi evoluţia. Din multitudinea acestor factori se
pot aminti mediul înconjurător şi resursele naturale (inclusiv resursele de muncă,
dezvoltarea social-istorică şi dezvoltarea economică) şi se pot desprinde influenţele şi
efectele acestora asupra fenomenelor demografice.
Forme de relief.
Relieful judeţului Hunedoara este foarte fragmentat, puternic accidentat,
predominant muntos. Rama muntoasă încadrează de jur împrejur judeţul, lăsând în
mijlocul lui o depresiune continuă, de la Merişor la Porţile de Fier ale Transilvaniei şi
la Subcetate (depresiunea Haţeg) şi de aici până la Mureş (depresiunea Hunedoarei
sau Strei-Cerna); ea se continuă în lungul Mureşului spre vest (defileul Deva-Zam)
lărgindu-se spre est (culoarul Orăştiei). Alte zone depresionare sunt aşezate pe
cursul superior al Jiului (depresiunea Petroşani) şi pe cel al Crişului Alb (depresiunea
Brad).
Originea şi aspectul reliefului au influenţat resursele de trai, modul de viaţă şi
răspândirea populaţiei, iar populaţia la rându-i l-a utilizat, l-a modificat puţin şi l-a
umanizat, mai cu seamă în regiunile depresionare. Acest relief a creat din timpuri
îndelungate posibilităţi de locuit şi de adăpost pentru populaţie.
Aşezată de-a lungul munţilor Carpaţi, care ocupă o treime din România, Valea
Jiului reprezintă poarta spre Parcul Naţional Retezat. Localizată în sudul judeţului
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
6 6
Hunedoara şi în sud-sudvestul Transilvaniei, într-o depresiune a Carpaţilor
Meridionali, depresiunea Petroşani, sau Valea Jiului, se întinde de-a lungul celor
două Jiuri (de Est şi de Vest).
Relieful Văii Jiului este predominant muntos. Depresiunea este înconjurată de patru
lanţuri muntoase: Munţii Retezat (rezervaţie naturală) în nord-nordvest, cu vârfurile
Piatra Zănoagei (1447 m), Piatra Iorgovanului (2016 m), Pilugu (1755 m), Tulişa
(1795 m); Munţii Şureanu cu Vârful lui Pătru (2130 m) în vest; Munţii Parâng în est-
sudest cu vârfurile principale Parângul Mare (2507 m), Cârja (2406 m), Parângul Mic
(2075 m); şi Munţii Vâlcan cu vârful Straja (1875 m) în sud.
Relieful în teritoriul administrativ al municipiului Petroşani este extrem de denivelat,
specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri ( Jiul de Est şi Jiul de
Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt Vâlcan la sud, Retezat la
nord, Parâng la est şi Godeanu la vest, altitudinea maximă din zonă fiind vârful
Parângul Mare de 2507 m.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
7 7
Raportul între relief şi populaţie este vizibil sub două aspecte: densitatea
populaţiei în funcţie de relief şi modificările antropice1 aduse reliefului.
Relieful predominant muntos a influenţat nu numai ocupaţia locuitorilor, ci şi
răspândirea şi mai ales densitatea populaţiei. Influenţei reliefului i se suprapune apoi
influenţa dezvoltării industriale în timp şi a urbanizării care aduce modificări
substanţiale în răspândirea populaţiei: primordialitatea se schimbă, factorul economic
devenind preponderent.
Reţeaua hidrografică.
Localităţile sunt influenţate de reţeaua hidrografică a zonei, atât în ceea ce
priveşte structura şi textura lor, în privinţa mărimii şi întinderii lor, cât şi în privinţa
numărului de locuitori
Reţeaua hidrografică a municipiului Petroşani este alcătuită din două râuri mai
importante: Jiul de Est (Românesc) şi Jiul deVest (Ardelenesc), care în teritoriul
oraşului primeşte 4 afluenţi care traversează oraşul: Maleia, Staicului, Slătinioara şi
Sălătruc. Ape freatice cu debite mai consistente sunt numai în lunca Jiului de Vest (
între Uricani şi Iscroni ).
Clima.
Clima Văii Jiului se reflectă în viaţa populaţiei, prin faptul că influenţează
repartiţia vegetaţiei atât pe orizontală, dar mai ales (datorită şi reliefului) pe verticală,
determină regimul râurilor, activitatea torenţială (prin precipitaţii alături de panta
reliefului) şi stabileşte zonele de calm şi de circulaţie aeriană care influenţează
asupra stagnării sau împrăştierii noxelor poluante eliminate de industrie (conducând
la crearea unei situaţii favorabile sau nefavorabile traiului populaţiei în aşezările
urbane sau rurale vecine).
Valea Jiului se caracterizează printr-o climă de munte.
1 Fenomenul antropogen (sau fenomenul antropic) este un fenomen datorat acţiunii omului, cu urmări asupra
evoluţiei reliefului, vegetaţiei şi climei.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
8 8
Temperatura medie anuală nu depăşeşte 7,6 grade Celsius, iar lunile de vară
15,6 – 17,2 grade Celsius ( iunie – iulie ). Temperaturile medii maxime zilnice ating
14 grade ( anual ) iar în august 25,1 grade.
Precipitaţii lunare.
Precipitaţiile sunt bogate (62- 68 mm/lună), iar precipitaţiile sub formă de zăpadă
au pondere mare ( nr. zilelor cu ninsoare este de aprox. o lună şi jumătate ).
Furtuni şi inundaţii înregistrate în decursul timpului.
La adăpostul masivelor muntoase se înregistrează o slabă circulaţie a aerului
(56,6 zile în an fără vânt), ultima furtună puternică însoţită de inundaţii a fost în luna
iunie 1999.
1.4. Resurse naturale
Originea şi evoluţia geologică a teritoriului Văii Jiului a determinat existenţa
unor bogate resurse de cărbune ( huilă energetică), care, au devenit surse de
activitate umană, creând posibilităţi variate de muncă pentru populaţie, producând
modificări în creşterea numărului populaţiei şi apariţia sporului migratoriu.
Datorită avântului exploatărilor carbonifere din Valea Jiului, până în anul 1990 au
avut loc mai multe valuri migratorii, care au adus rezerve de populaţie de pe întreg
teritoriul ţării: sunt bine cunoscute acţiunea 5000, 7000, 9000 etc. prin care s-au adus
persoane din toată ţara care să lucreze în subteranele Văii Jiului.
În bazinul carbonifer din Valea Jiului există cantonate cele mai importante
rezerve de huilă din România. Rezervele industriale de cărbune se aproximează la
aproximativ un miliard tone huilă şi sunt distribuite în 13 perimetre de exploatare.
Suprafaţa totală a stratelor purtătoare de cărbune din Bazinul Văii Jiului care
prezintă interes din punct de vedere economic, ocupă aproximativ 170 Km2. Cărbunii
de aici sunt de vârstă terţiară şi se găsesc la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila,
Aninoasa, Lonea, Paroşeni, Livezeni, etc. Grosimea totală a depozitelor sedimentare
din Bazinul Văii Jiului este de aproape 800 m. Situate in orizontul mijlociu, stratele de
cărbuni se găsesc la adâncimi ce variază între 100 şi 600 m. Calitatea cărbunilor
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
9 9
acestui bazin nu este pretutindeni aceeaşi, cei din stratele inferioare fiind calitativ
superiori celor din stratele superioare, urmare directă a puternicii influenţe pe care au
avut-o presiunile în perioada de formare. Chiar în acelaşi strat calitatea cărbunilor
este diferită, ea îmbunătăţindu-se de la est spre vest, unde (după cum reiese din
studiul tectonicii bazinului) presiunile laterale au fost mai puternice şi au avut o
influenţă mai mare. Puterea calorică a acestor cărbuni variază între 6200 şi 7200
calorii. Conţinutul mediu de cenuşă şi sulf este de 5,73 %, respectiv 2,1%.
În ultimii 50 de ani, importanţa extragerii şi prelucrării huilei pentru economia
naţională a impus creşteri ale producţiei care, 1988, ajunsese la peste 10 mil. tone,
ceea ce a dus la o dezvoltare puternică a zonei, dar la o economie de tip
monofactorial, cea mai mare parte a populaţiei ocupate fiind angajată în activităţi
miniere şi adiacente acestora. După 1989 producţia de huilă extrasă şi preparată a
scăzut cu 50%, menţinându-se la niveluri apropiate până în 1997, când s-a înregistrat
o descreştere însemnată, ca urmare a măsurilor de restructurare a sectorului minier
din întreaga ţară.
În prezent în municipiul Petroşani mai funcţionează doar mina Livezeni, a
cărei producţie de huilă este mult diminuată faţă de nivelul anului 1988.
1.5. Situaţia mediului înconjurător
Calitatea aerului. Aerul prezintă o calitate bună, cu valori sub CMA de 17
g/mp/lună. Sursele de poluare ale aerului sunt: transport auto, unităţile RAH din
zonă, depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere.
Calitatea apei. În Jiul de Est care traversează localitatea de la nord la sud, se
varsă pâraiele Maleia, Slătinioara şi Sălătruc. Poluarea apelor de suprafaţă este
cauzată de: deversarea apelor menajere neepurate; deversarea directă, fără
epurare, a canalizării pluviale; deversarea apelor uzate industriale neepurate
corespunzător în sistemul de canalizar; epurarea incompletă a apelor uzate în
staţia de epurare Livezeni; suspensiile de cărbune şi steril de la spălarea
cărbunelui. În conformitate cu datele prezentate de “Agenţia pentru protecţia
mediului Deva”, şlamul steril de cărbune evacuat în râul Jiu datorită funcţionării
necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare cât şi a filtrelor – presă în perioada
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
10 10
rece a anului, reprezintă 53 t/zi şi respectiv 77 mii t/an. Sursele de poluare a
apelor subterane sunt : ploile acide datorate emisiilor de gaze şi particule de la
S.E. Paroşeni şi depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere.
Calitatea solului. Conform raionării geotehnice, teritoriul municipiului Petroşani
este delimitat în patru zone cu caracteristici diferite, după cum urmează:
Zona I – zona de sud situată pe vechea haldă de steril a minei Petrila, având
în compoziţie şlam de la Preparaţia Petrila, fiind o zonă improprie pentru
construcţii.
Zona II – zona centrală a municipiului Petroşani, situată pe terasa joasă a
Jiului, la piciorul pantei de racord a acesteia cu versanţii. Are în compoziţie
gresii, pietrişuri, argile, terenul fiind favorabil construcţiilor, dar necesită o
atenţie sporită la comportarea în timp a săpăturilor deschise.
Zona III – zona Aeroport, situată în lunca înaltă a Jiului, având în compoziţie
depuneri aluvionare grosiere, prafuri nisipoase argiloase, terenul fiind
favorabil construcţiilor, cu condiţia ca săpăturile pentru fundaţii să fie
executate cu epuismente.
Zona IV – situată la vest de calea ferată, în lunca neinundabilă a Jiului,
având în compoziţie depuneri aluvionare de tipul pietrişurilor, prafuri
argiloase, terenul fiind favorabil construcţiilor, cu atenţie la spaţiile funcţionale
de sub nivelul terenului.
Sursa de poluare a solului o constituie în special haldele de steril de la
expolatările miniere Dîlja şi Livezeni.
Calitatea pădurilor. Pe forme de relief, în zona montană sunt concentrate
pădurile de răşinoase şi de răşinoase în amestec cu fag, iar în zona deluroasă
păduri de fag sau în amestec cu quercinee. Suprafaţa teritoriului administrativ al
municipiului Petroşani este acoperită cu păduri într-un procent de 52,09 %.
Aceste păduri sunt în proprietatea ROMSILVA. După funcţiune, pădurile se împart
în două grupe:
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
11 11
Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie – protecţia apelor, protecţia
terenurilor şi solurilor, protecţia contra factorilor climatici şi industriali
dăunători, păduri cu funcţii de recreere, de interes ştiinţific şi de ocrotire a
genofondului şi ecofondului forestier – care condiţionează păstrarea
echilibrului ecologic, ca şi păstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes
economic, social sau ştiinţific, pentru care se interzice prin lege recoltarea de
masă lemnoasă.
Grupa II – păduri de producţie şi protecţie destinate pentru producerea
materialului lemnos şi a altor produse ale pădurii, concomitent cu protecţia
calităţii mediului înconjurător.
În cadrul economiei municipiului Petroşani, pădurile reprezintă o resursă
regenerabilă, care realizează, cu cheltuieli relativ reduse, în afară de produse
lemnoase şi o serie de alte produse, cum sunt: ciuperci, fructe de pădure, plante
medicinale, produse de vânat şi pescuit.
Fondul cinegetic format dintr-un număr mare de specii valoroase (cerb, urs,
căprior etc.) asigură dezvoltarea vânătorii sportive, iar pescuitul în apele de munte
este asigurat prin repopulări cu puiet de păstrăvi.
În concluzie, se poate afirma că fondul forestier constituie una din resursele
naturale de mare importanţă pentru municipiul Petroşani, a cărui gestionare raţională
trebuie să constituie un imperativ al programelor de dezvoltare durabilă a teritoriului.
Arii protejate. În teritoriul administrativ al municipiului Petroşani există două zone
naturale protejate: Zona “Momârlani” – Valea Jiului şi Zona “Piatra Crinului” din
Munţii Parângu Mic cu o suprafaţă de 0,5 ha.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
12 12
II. POTENŢIAL SOCIO - UMAN
2.1. Privire geografică de ansamblu
Suprafaţa localităţii este de 19556 ha, aflându-se în partea sudică a judeţului
Hunedoara, la graniţa cu judeţul Gorj.
Localizarea municipiului Petroşani în judeţul Hunedoara:
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
13 13
HARTA MUNICIPIULUI PETROŞANI
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
14 14
2.2. Indicatori demografici comparativi municipiul Petroșani – zona Valea Jiului – judetul Hunedoara
Tabelul nr.1: Indicatori demografici* comparativi
Nr. crt.
Indicatori U/M Municipiul Petroșani
Zona Valea Jiului
Județul Hunedoara
1. Populația Persoane 37.160 120.734 418.565
2. Densitatea populației Persoane/km² 190 106,4 59,2
3.
Structura populației pe sexe: - Masculin - Feminin
Persoane
17.895 19.265
59.477 61.257
203.981 214.584
4.
Structura populației pe grupe de vârstă: 0 – 19 ani 20 – 59 ani 60 ani și peste
Persoane
7.957 21.952 7.251
28.798 70.678 21.258
82.147 237.126 99.292
5.
Structura populației după starea civilă: - necăsătoriți - căsătoriți - divorțați - văduvi
Persoane
14.065 17.251 2.596 3.248
48.322 55.079 7.090 10.243
148.016 202.834 24.370 43.345
6.
Structura populației după nivelul de instruire: - superior - postliceal și de maiștri - liceal - profesional și de ucenici - elementar - fără studii
Persoane
6.775 1.502 9.153 4.260 11.356 4.114
22.012 4.880 29.741 13.840 36.895 13.366
51.789** 17.138
100.453 55.417
148.554 80.594
* Recensământul populației și al locuințelor, 2011 (www.hunedoara.insse.ro) ** Populația de 10 ani și peste
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
15 15
2.3. Situația demografică
Numărul, ritmul de creştere, evoluţia sporului natural, mişcarea naturală a
populaţiei (naşterile şi decesele), mişcările migratorii, teritoriale (imigrările şi
emigrările), structura demografică, durata medie a vieţii, nivelul de instruire etc. dau
profilul demografic al unei populaţii.
Pentru a stabili contextul social şi administrativ în care se analizează
fenomenele demografice în municipiul Petroșani şi pentru a realiza comparaţii cu
nivelul demografic al zonei Valea Jiului și judeţului Hunedoara, sunt prezentaţi mai
jos câţiva indicatori semnificativi: organizarea administrativă, suprafaţa totală,
numărul oraşelor, comunelor etc.
Judeţul Hunedoara are o suprafaţă totală (conform Direcției Județene de
Statistică - Hunedoara) de 706.267 ha (7.062,67 km²). Este al nouălea judeţ ca
întindere din ţară. După numărul oraşelor (14) ocupă locul întâi pe ţară alături de
judeţul Prahova. Numărul comunelor (55) îl situează doar pe locul 28 la nivel
naţional, pe când numărul mare de sate (457) poziţionează judeţul Hunedoara pe un
loc fruntaş la nivel naţional (locul 7).
Valea Jiului are o suprafaţă totală de 113.428 ha (1.134,28 km²), ocupând
16% din suprafaţa totală a judeţului Hunedoara. Dintre oraşele Văii Jiului, cea mai
mare suprafaţă totală o are oraşul Petrila (30.868 ha), iar cea mai mică Aninoasa
(3.846 ha), oraş care, de altfel, nu are o istorie prea îndelungată. Cel mai populat
oraș al Văii Jiului, chiar dacă nu este și cel mai mare ca întindere, este municipiul
Petroșani.
Evenimentele demografice fundamentale care influenţează nemijlocit
dimensiunea demografică a unei zone (şi contribuie în mod direct la schimbarea
efectivului unei populaţii) sunt: naşterile şi decesele, imigrările şi emigrările. Naşterile
şi decesele determină ceea ce se numeşte mişcarea naturală a populaţiei, iar
imigrările şi emigrările determină mişcarea migratorie (teritorială) a populaţiei. Oricare
alt eveniment petrecut în cadrul populaţiei poate avea doar acţiune indirectă asupra
efectivului acesteia.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
16 16
Pornind de la aceste evenimente demografice fundamentale, prin agregarea
lor la nivelul populaţiei în cursul unei perioade de timp, se constituie fenomenele
demografice corespunzătoare: fertilitatea (respectiv natalitatea), mortalitatea,
imigraţia şi emigraţia.
Pe lângă evenimentele şi fenomenele demografice amintite, care influenţează
mărimea populaţiei la un moment dat, importante într-o analiză demografică sunt
variabilele demografice. Aceste variabile sunt caracteristici ale populaţiei care intervin
în mod diferenţiat în producerea evenimentelor demografice. Variabilele principale
sunt sexul şi vârsta, iar dintre variabilele secundare importantă este starea civilă. Alte
variabile care au influenţă asupra comportamentului demografic sunt variabilele
sociale, precum nivelul de şcolarizare, ocupaţia, mediul de rezidenţă, religia etc.
Evoluția populației
Populaţia, împreună cu caracteristicile fizio-socio-economice, trasează
principalele coordonate ale unei zone. Uneori, nu nivelul dezvoltării unei zone este
important, ci mai importante sunt posibilităţile de dezvoltare şi de adaptare la
contextul socio-economic actual. Între acestea, caracteristicile populaţiei sunt
primordiale. Numărul populaţiei, repartizarea şi densitatea ei (geografică şi
economică) sunt determinate de evoluţia populaţiei, ea însăşi fiind rezultatul
natalităţii, mortalităţii şi migraţiei, având intensităţi diferite în fiecare perioadă. De
aceea, pentru evoluția demografică a municipiului Petroșani este necesară
prezentarea evoluţiei populaţiei municipiului, comparativ cu evoluția populației Văii
Jiului și a judeţului Hunedoara.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
17 17
Tabelul nr.2: Populația totală
Anul Populaţia totală (nr. loc.)
Judeţul Hunedoara Valea Jiului Municipiul Petroșani
1989 568.125 159.258 49.595
1990 567.754 168.018 53.078
1992 547.950 167.128 51.777
1995 546.163 171.698 53.110
1997 536.100 172.823 53.302
2000 523.073 159.884 50.192
2002 493.760 150.739 46.714
2004 484.767 146.750 45.195
2005 480.459 146.464 45.134
2006 477.259 144.664 44.658
2011 418.565 120.734 37.160 Surse: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 1977, 1992, 2002, 2011
Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României 2003, 2005, 2007; Direcţia Judeţeană de Statistică - Hunedoara: Statistici judeţene; Statistici teritoriale.
În perioada de după 1989, în județul Hunedoara au avut loc schimbări
semnificative în ceea ce priveşte numărul, structura demografică, social economică şi
distribuţia teritorială a populaţiei, datorate evoluţiilor economice negative din judeţ
(închiderea sau restrângerea capacităţilor de producţie, reducerea veniturilor,
creşterea şomajului etc.), a schimbării comportamentului demografic prin scăderea
fertilităţii, a nupţialităţii, creşterea divorţialităţii şi a migraţiei spre alte zone. Populația
județului Hunedoara scade treptat din anul 1989, ajungând să fie în 2011 mai redusă
cu 149.560 locuitori.
În Valea Jiului evoluţia populaţiei a urmat o curbă ascendentă până în anul
1997, când atinge pragul maxim de 172.823 locuitori. Din 1998 numărul locuitorilor
scade treptat, aceasta şi datorită faptului că la sfârşitul anului 1997, pe baza
Ordonanţelor de Guvern nr.9 şi 22/1997, are loc cea mai amplă disponibilizare de
personal din minerit. Numărul şomerilor în Valea Jiului, disponibilizaţi de la Regia
Autonomă a Huilei Petroşani a atins în acea perioadă cifra de 15.920. În urma
acestor disponibilizări o parte dintre cei care au rămas fără locuri de muncă au
părăsit Valea Jiului împreună cu familiile lor. Acest fenomen al restructurărilor
continuă şi astăzi, ceea ce duce la o scădere continuă a numărului de locuitori din
zonă.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
18 18
Firesc, aceeași evoluție descendentă cunoaște și populația municipiului
Petroșani, care a atins pragul maxim în anul 1997 - 53.302 locuitori, ca apoi să
scadă până în anul 2011 cu 30%.
Mișcarea naturală a populației
Unul dintre cei mai importanţi indicatori demografici este sporul populaţiei.
Sporul total al populaţiei (format din sporul natural şi din sporul migrator) vădeşte, în
condiţiile unei anumite dezvoltări economice, posibilităţile actuale şi mai ales cele
viitoare în ceea ce priveşte asigurarea forţei de muncă. Evoluţia diferită a populaţiei
este determinată de modificări ale sporului natural al populaţiei, cât şi de modificările
intervenite în fluxurile migratorii.
Evoluţia sporului natural al populaţiei din municipiul Petroșani şi din judeţ este
prezentată în tabelul nr.3:
Tabelul nr.3: Evoluţia sporului natural al populației
Anul Sporul natural
Judeţul Hunedoara Municipiul Petroşani
1987 - 426
1989 2.652 423
1995 -1.204 54
1998 -1.297 -65
2000 -1.258 12
2002 -1.968 -91
2006 -1.818 -103
2011 -2.273 -109
2013 -2.366 -114 Surse: Anuarul Statistic al României 2007, 2012 Direcţia Judeţeană de Statistică - Hunedoara: Caracterizarea fenomenului demografic din
judeţul Hunedoara în perioada 1997-1999, Anexa 1; Serviciul de gestiune baze de date teritoriale: Fişa demografică, www.hunedoara.insse.ro
În judeţul Hunedoara, sporul natural al populației este ascendent (pozitiv) până
în anul 1989, după care s-a preschimbat în scăzământ natural. Scăderea populaţiei
judeţului în ultimii ani a fost datorată în cea mai mare parte sporului natural negativ al
populaţiei, ca rezultat al diminuării natalităţii şi a creşterii mortalităţii.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
19 19
În municipiul Petroșani, ca de altfel pe întreg teritoriul Văii Jiului, sporul natural
se menține pozitiv până în anul marilor reforme și disponibilizări din minerit (1997),
după care scade continuu, transformându-se în scăzământ natural.
Natalitatea
Numărul populaţiei şi respectiv structura ei demografică sunt modificate în
permanenţă de fluxurile naşterilor şi deceselor: primele constituie intrări în sistemul
complex al populaţiei, celelalte – ieşiri. Diferenţa dintre ele – soldul naşterilor şi al
deceselor – se adaugă efectivului populaţiei. Această mişcare, numită naturală, este
factorul esenţial al dinamicii demografice, care poate fi mai intensă sau mai redusă,
în funcţie de „jocul dintre viaţă şi moarte”.
Natalitatea se referă la naşterile privite în contextul întregului efectiv al
populaţiei, iar rata brută de natalitate este dată de raportul dintre numărul născuţilor-
vii şi întreaga populaţie a anului în cauză (născuţii vii la mia de locuitori).
Tabelul nr.4: Evoluţia numărului născuţilor-vii
Anul Născuţii - vii
Judeţul Hunedoara Valea Jiului Municipiul Petroşani
1987 - 3.159 846
1989 8.716 3.353 869
1995 5.285 2.231 603
1997 5.407 2.253 587
2000 4.706 1.687 474
2002 4.189 1.635 446
2006 4.085 1.572 418
2011 3.258 975 284
2013 3.225 867 243 Surse: Anuarul Statistic al României 2007;
Comisia Naţională pentru Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara: Fişa demografică;
Recensământul populației și al locuințelor 2011 www.hunedoara.insse.ro
Dorinţa tinerelor cupluri (şi poate chiar necesitatea indusă de perioada grea pe
care o traversează) de a-şi limita numărul de copii, stabilind un model familial cu unul
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
20 20
sau cel mult 2 copii, a contribuit la reducerea continuă a numărului de copii născuţi-
vii. Natalitatea scăzută după anii ’90 este o caracteristică atât a municipiului
Petroșani, cât şi a întregii zone a Văii Jiului și a județului.
Tabelul nr. 5: Evoluţia ratei brute a natalităţii (‰)
Anul Natalitatea (la mia de locuitori)
Judeţul Hunedoara Valea Jiului Municipiul Petroşani
1987 14,8 20,7 17,7
1989 15,4 21,1 17,5
1995 9,7 13,0 11,4
1997 10,1 13,0 11,0
2000 9,0 10,6 9,4
2002 8,5 10,8 9,5
2006 8,5 10,8 9,4
2011 7,8 8,1 7,6
Principalele cauze ale scăderii natalităţii sunt considerate a fi cele de ordin
economico-social: nivelul scăzut al veniturilor, oferta insuficientă de locuri de muncă,
dificultatea procurării unei locuinţe etc. Acestea sunt invocate de cele mai multe ori
drept cauze fundamentale ale scăderii natalităţii. Rolul acestor factori este fără
îndoială important, dar declinul natalității nu va putea fi niciodată explicat pe deplin
fără luarea în considerare şi a factorului cultural, a schimbărilor de valori şi
mentalităţi. Efectul lor este mai evident astăzi, atât pentru faptul că schimbările
propriu-zise de valori şi mentalităţi sunt mai profunde în contextul general al
transformărilor din societate, cât şi pentru faptul că sunt completate de marile
schimbări economice actuale.
Mortalitatea
Una dintre manifestările evidente ale situaţiei socio-demografice nefavorabile
în municipiul Petroșani și în Valea Jiului o constituie evoluţia mortalităţii în rândurile
populaţiei.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
21 21
Tabelul nr.6: Evoluţia deceselor
Anul Decedaţi
Judeţul Hunedoara Valea Jiului Municipiul Petroşani
1987 - 1.373 420
1989 6.064 1.461 446
1995 6.489 1.592 549
1997 6.563 1.731 558
2000 5.964 1.442 462
2002 6.157 1.551 537
2006 5.903 1.513 521
2011 5.560 1.379 421
2013 5.591 1.364 440 Surse: Anuarul Statistic al României 2007; Comisia Naţională pentru Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara: Fişa demografică: Recensământul populației și al locuințelor 2011
www.hunedoara.insse.ro
Mortalitatea se referă la decesele privite în contextul întregului efectiv al
populaţiei, iar rata brută de mortalitate este dată de raportul dintre numărul total al
decedaților şi întreaga populaţie a anului în cauză (decedați la mia de locuitori).
Tabelul nr.7: Evoluţia ratei brute a mortalităţii (‰)
Anul Mortalitatea (la mia de locuitori)
Judeţul Hunedoara Valea Jiului Municipiul Petroşani
1987 10,4 9,0 8,8
1989 10,7 9,2 9,0
1995 11,9 9,3 10,3
1997 12,2 10,0 10,5
2000 11,4 9,0 9,2
2002 12,5 10,3 11,5
2006 12,4 10,4 11,6
2011 13,3 11,4 11,3
În Valea Jiului rata brută a mortalităţii este inferioară celei de la nivelul
judeţului. Valori mai mari ale mortalităţii sunt specifice municipiului Petroşani. Având
în vedere specificul minier la zonei, cauzele care ar putea duce la creşterea
mortalităţii ar fi accidentele de muncă (în special în unităţile miniere), bolile
profesionale, bolile cauzate de stres (bolile cardio-vasculare, cancer etc.) sau alte
cauze legate de situaţia socio-economică precară a zonei.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
22 22
Mortalitatea infantilă
Mortalitatea infantilă este un indice care, la fel ca şi durata medie de viaţă,
reflectă evoluţia şi starea socio-economică a unei colectivităţi. Ea reflectă cel mai
obiectiv starea sănătăţii populaţiei dintr-o zonă şi dezvoltarea domeniului ocrotirii
sănătăţii. Cu cât indicele mortalităţii infantile este mai scăzut cu atât starea socio-
economică a unei zone este mai optimă şi nu întâmplător, printre criteriile pe baza
cărora ONU apreciază nivelul de dezvoltare al unei ţări un loc fruntaş îl ocupă
mortalitatea infantilă şi durata medie de viaţă. Mortalitatea infantilă crescută atât în
municipiul Petroșani, cât şi în Valea Jiului este o expresie fidelă a precarităţii
condiţiilor socio-economice cât şi a carenţelor sistemului sanitar, asupra cărora
trebuie acţionat rapid, eficient şi prompt.
Analiza deceselor până la vârsta de 1 an se bucură de un interes deosebit din
partea specialiștilor. Se consideră că decesele la vârsta de sub un an se produc din
cauze medicale specifice vârstei, cât şi din cauza condiţiilor sociale care afectează
starea generală a populaţiei.
Tabelul nr.8: Numărul decedaţilor sub 1 an
Anul Decedaţi sub 1 an
Judeţul Hunedoara Valea Jiului Municipiul Petroşani
1987 - 134 35
1989 280 172 40
1995 134 80 17
1997 90 41 13
2000 71 28 10
2002 79 50 13
2006 69 47 12
2011 29 13 2
2013 31 5 1 Surse: Anuarul Statistic al României 2007. Comisia Naţională pentru Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara: Fişa demografică: Recensământul populației și al locuințelor 2011 www.hunedoara.insse.ro
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
23 23
Tabelul nr.9: Evoluţia ratei mortalităţii infantile (‰)
Anul Rata mortalităţii infantile
Judeţul Hunedoara
Valea Jiului Municipiul Petroşani
1987 28,4 42,4 41,4
1989 31,2 51,3 46
1995 25,4 35,9 28,2
1997 16,6 18,2 22,1
2000 15,1 16,6 21,1
2002 18,9 30,6 29,1
2006 16,9 29,9 28,7
2011 8,9 13,3 7,0
2.4. Ocuparea populaţiei
Studierea structurii demografice a populaţiei active şi a variaţiei ei în teritoriu
scoate în evidenţă aspecte utile în vederea unei mai bune corelări a distribuţiei forţei
de muncă cu dezvoltarea economică şi socială a zonei din care face parte și
municipiul Petroșani. Perioada de tranziție pe care România o traversează începând
cu anul 1989 a dus la creșterea semnificativă a ratei șomajului. Disponibilizările
masive de personal din sectorul minier au condus la dispariția multor locuri de muncă
nu doar în sectorul minier, ci și în domenii conexe. Din păcate, nici până în prezent
nu au fost găsite soluții de creare a unor alternative viabile. Practic, în toate
domeniile, cu excepția unora dintre servicii (comerț, învățământ, sănătate, asistență
socială și administrație publică), populația ocupată a înregistrat un trend descendent.
Astfel de reduceri semnificative ale populației ocupate au fost înregistrate în special
în domeniul mineritului.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
24 24
Tabelul nr.10: Populația stabilă a municipiului Petroșani după statutul
economic
Statutul economic
Populația municipiului Petroșani după statutul economic, pe sexe
Total Masculin Feminin
Populația ocupată 13.626 7.672 5.954
Șomeri în căutarea altui loc de muncă
980 589 391
Șomeri în căutarea primului loc de muncă
730 434 296
Elevi/studenți 6.195 3.083 3.112
Pensionari 9.552 4.199 5.353
Casnice 2.366 73 2.293
Întreținuți de alte persoane
2.787 1.448 1.339
Întreținuți de stat 335 97 238
Alte situații 589 300 289
TOTAL 37.160 17.895 19.265 Sursa: Direcția Județeană de statistică Hunedoara, Fișa demografică, 2011
Tabelul nr.11: Numărul mediu de salariați ai municipiului Petroșani din întreprinderi non-agricole
Număr mediude salariați din întreprinderi non-agricole active
Domeniul Număr salariați
Extracția cărbunelui superior și inferiror 8.435
Industria alimentară 311
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 188
Tăbăcirea și finisarea pieilor 1
Prelucrarea lemnului 32
Tipărire și reproducere pe suporți a înregistrărilor 19
Fabricarea substanțelor și a produselor chimice 5
Fabricarea produselor de cauciuc și mase plastice 57
Fabricarea produselor din minerale nemetalice 4
Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal 269
Fabricarea calculatoarelor și produselor electronice și optice 58
Fabricarea echipamentelor electrice 26
Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente 105
Fabricarea de mobilă 40
Repararea, întreținerea și inastalarea mașinilor și echipamentelor 67
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
76
Captarea, tratarea și distribuția apei 501
Colectarea și epurarea apelor uzate 48
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
25 25
Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor 36
Construcții de clădiri 730
Lucrări de geniu civil 39
Lucrări speciale de construcții 509
Transporturi terestre și transporturi prin conducte 331
Depozitare și activități de poștă și curierat 2
Hoteluri și alte facilități de cazare 133
Restaurante și alte activități de servicii și alimentație 208
Activități de editare 19
Activități de producție cinematografică, audio, video, TV 6
Activități de difuzare și transmitere de programe 8
Telecomunicații 39
Activități de servicii în tehnologia informației 55
Intermedieri financiare, inclusiv de asigurare și fonduri de pensii 59
Activități juridice și contabile 6
Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate 83
Activități de arhitectură, inginerie și analiză tehnică 149
Cercetare-dezvoltare 118
Publicitate și activități de studiere a pieței 14
Activități veterinare 2
Activități de închiriere și leasing 9
Activități de servicii privind forța de muncă 64
Activități ale agențiilor turistice și tur-operatorilor 13
Activități de investigații și protecție 23
Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri 3
Activități de secretariat 38
Învățământ 11
Activități referitoare la sănătatea umană 70
Activități de creație și interpretare artistică, sportive, recreative și distractive
7
Reparații de calculatoare și articole de uz gospodăresc 21
Alte activități profesionale, științifice și tehnice 20
Alte activități de servicii 52
Alte activități induatriale 8 Sursa: Nomenclator CAEN, Direcția Județeană de statistică Hunedoara, 2011
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
26 26
2.5. Educaţie
Sistemul de educaţie şi învăţământ se compune din :
9 grădiniţe
7 unităţi de învăţământ primar şi gimnazial
4 colegii
1 liceu privat
1 şcoală postliceală privată
1 universitate de stat
Grădinițele sunt instituțiile care asigură învăţământul preșcolar pentru copii cu vârsta
între 3-6(7) ani printr-un program normal, şi prelungit.
În Municipiul Petroşani, funcționează un număr de 9 grădinițe, după cum urmează:
Grădinița Nr 1 structura de program normal şi program prelungit (PP1+PN1):
Str.Constructorul - Tel: 0254 541 314
Grădinița cu program prelungit nr 2 (PP2): Str. Aviatorilor, Nr.3 – Tel: 0254
541 467
Grădinița cu program normal nr 2 (PN2): Str.Aviatorilor, Nr.30 A – Tel: 0254
516 946
Grădinița program prelungit nr 3 (PP3) Str. Carpati, Nr. 3 – Tel: 0254 543 531
Grădinița Şcolii Gimnaziale „I.G.Duca”: Str.1 Decembrie 1918, Nr.98 – Tel:
0254 540 916
Grădinița Şcolii Nr. 2: Str.Dacia, Nr.9 – Tel: 0254 541 923
Grădinița Şcolii Gimnaziale „Avram Stanca”: Str.1 Decembrie 1918, Nr.73 –
Tel: 0254 542 633
Grădiniţa Dărănesti (1 grupă), aparţinând Şcolii Gimnaziale „Avram Stanca”
Grădinița Şcolii Gimnaziale „Carmen Sylva”: Str.1 Decembrie 1918, Nr.98 –
Tel: 0254 540 916
Grădinița privată ”Samariteanul”: Str.9 Mai, Nr.1A – Tel: 0254 544 110
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
27 27
În Municipiul Petroşani, funcționează un număr de 7 instituţii de învăţământ primar şi
gimnazial de stat, după cum urmează:
Școala Gimnazială „I.G.Duca”: Str. Şt. O. Iosif, Nr.4
Tel: 0254 542 342 , e-mail: [email protected];
web:http://igducapetrosani.scoli.edu.ro
Școala Gimnaziala „Avram Stanca”: Str.1 Decembrie 1918, Nr.73
Tel: 0254 542 633, e-mail: [email protected], web:
http://avramstanca.scoli.edu.ro
Școala Gimnazială Nr. 2 : Str. Gheorghe Barițiu, Nr.9
Contact: Tel: 0254 541 923 , e-mail: [email protected]
Școala Gimnazială „Carmen Sylva”: Str. Independenţei, Nr.37 –
Tel/Fax: 0254 541 502 , e-mail: [email protected];
web: http://csylvapetrosani.scoli.edu.ro
Școala Gimnazială Nr. 7: Str. Venu s, Nr.9
Tel/Fax: 0254 541 316, E-mail: [email protected]; web:
http://www.scoala7petrosani.ro
Şcoala primară din Dâlja Mare (1 clasă simultană pentru elevi din clasle I-IV)
COLEGIILE NAȚIONALE, COLEGIILE TEHNICE, COLEGIILE ECONOMICE sunt
instituțiile care asigură învăţământul pentru absolvenții de gimnaziu.
În municipiul Petroşani, funcționează un număr de 4 colegii, după cum urmează:
Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani, Strada „1 Decembrie 1918,
nr. 7 (Anexa 2.5.2_ Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” )
tel / fax :0254541574, e+mail: [email protected]
http://www.cnme-petrosani.ro/ , https://www.facebook.com/cnme.petrosani
Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”, Petroşani, Str. 22 Decembrie, Nr.6
(Anexa 2.5.3_ Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”)
Tel: 0254 542 482; 0254 542 282 – Fax: 0254 549 575,
E-mail: [email protected], web: http://www.dleonida.ro
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
28 28
Colegiul National de Informatică ”Carmen Sylva”: Petroşani,
Str. Slătinioara, Nr.10
(Anexa 2.5.4_ Colegiul National de Informatică ”Carmen Sylva”)
Tel/Fax: 0254 542 683, e-mail: [email protected], web:
http://www.infopetrosani.com
Colegiul Economic „Hermes”: Str. Independenţei, Nr.1A
(Anexa 2.5.5_ Colegiul Economic „Hermes”)
Tel/Fax: 0254 542 252, e-mail: [email protected]
Structura administrativă a îvăţământului este organizată pe Centre de execuţie
bugetară , fiind prezentată în Anexa 2.5.1_Structura administrativă
LICEE PRIVATE
Liceul Appolonius , liceu privat, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 100, tel. 0354/100.707
ŞCOLI POSTLICEALE PRIVATE:
Școala Sanitară Postliceală „Carol Davila” Petroșani
Str. Avram Iancu, 4/4/35 , Tel: 0254/544176, e-mail: [email protected]
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI
Universitatea din Petroşani reprezintă astăzi o instituţie marcantă din punct de
vedere cultural şi social pentru Valea Jiului și pentru judeţul Hunedoara, un centru de
învăţământ superior comprehensiv, cu un rol educaţional şi ştiinţific determinant în
regiune, un pol intelectual capabil să menţină Valea Jiului pe harta oraşelor
universitare importante ale României.
Universitatea din Petroşani îşi are începuturile în anul 1948, când a fost
înfiinţat Institutul Cărbunelui - Facultatea de Exploatarea şi Prepararea Zăcămintelor
de Cărbuni - la Petroşani, cu durata studiilor universitare de 4 ani
Institutul Cărbunelui din Petroşani şi-a deschis porţile în 7 decembrie 1948
cu 135 studenţi în anul I, avea o singură secţie Exploatarea şi prepararea
zăcămintelor de cărbuni. În anul universitar 1949-1950 se înfiinţează secţia
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
29 29
Electromecanică minieră, iar în anul universitar 1951-1952 secţia de Topografie
Minieră. Prima promoţie, formată din 35 de ingineri minieri, termină în anul
universitar 1949-1950.
Între anii 1952-1957 au funcţionat două şcoli superioare de minerit: Institutul
de Mine Bucureşti şi Institutul de Mine Petroşani. Din anul universitar 1957-1958,
odată cu încetarea activităţii Institutului de Mine Bucureşti, Institutul de Mine
Petroşani rămâne, pentru o lungă perioadă de timp (până în anul 1990), singura
şcoală superioară de minerit din România.
Mutaţiile social-economice de după anul 1990 au produs schimbări
importante în cadrul şcolii superioare de la Petroşani.
Acest fapt a determinat schimbarea titulaturii şcolii superioare de la Petroşani
în Universitatea Tehnică din Petroşani, iar din anul 1995 în Universitatea din
Petroşani, care și astăzi are în structura sa trei Facultăţi: Facultatea de Mine,
Facultatea de Maşini şi Instalaţii Electromecanice, Facultatea de Ştiinţe.
De-a lungul acestei perioade de timp, pentru a asigura pregătirea a peste
36.000 de absolvenţi, de-a lungul întregii istorii de 66 de ani a Universităţii din
Petroşani, a fost nevoie să se creeze o bază materială puternică: corpuri de
învăţământ dotate cu săli de curs, săli de seminar, laboratoare pentru activitatea
didactică şi de cercetare, bibliotecă având 298.351 volume (cărţi ştiinţifice, tehnice,
literare, reviste de specialitate etc.), atelier pentru practica studenţilor; complex
sportiv (sală de sport, stadion, terenuri de fotbal şi tenis), cămine pentru cazarea
studenţilor, Clubul Studențesc, Restaurantul studenților, Casa Universitară.
În acelaşi timp s-a format şi dezvoltat un corp profesoral de înaltă ţinută
didactică şi ştiinţifică. Se produce, astfel, o extensie a învăţământului de licenţă,
masterat, doctorat și studii postuniversitare, oferta educaţională lărgindu-se an de an,
ceea ce face ca în anul universitar 2014-2015 să funcţioneze în Universitatea din
Petroșani la învăţământul de licenţă, forma de învăţământ cu frecvenţă, 25 programe
de studii (specializări), dintre care 20 sunt acreditate, în cadrul a 19 domenii de studii
Funcţionează, de asemenea, din anul universitar 2000-2001,
Centrul/Departamentul de Învăţământ la Distanţă care astăzi organizează, în
colaborare cu Facultatea de Ştiinţe activităţi specifice la trei programe de studii
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
30 30
universitare de licenţă acreditate: Management; Contabilitate şi informatică de
gestiune; Finanţe şi bănci.
Studii universitare de licență În cadrul Facultății de Mine, pentru pregătirea viitorilor ingineri, funcţionează,
în regim de învățământ cu frecvență, opt specializări (programele de studii
universitare de licență) în cadrul a cinci domenii:
Inginerie minieră
Topografie minieră
Construcţii miniere
Ingineria şi protecţia mediului în industrie
Ingineria valorificării deşeurilor
Ingineria economică în construcţii
Ingineria şi managementul calităţii
Ingineria securităţii în industrie
În cadrul Facultății de Inginerie Mecanică şi Electrică sunt pregătiţi astăzi, la
învățământul cu frecvență, ingineri, la nouă specializări (programele de studii
universitare de licență), în cadrul a şapte domenii:
Electromecanică
Instrumentaţie şi achiziţii de date
Calculatoare
Energetică industrială
Maşini şi echipamente miniere
Echipamente pentru procese industriale
Automatică şi informatică aplicată
Ingineria transporturilor şi a traficului
Tehnologia construcţiilor de maşini
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
31 31
Facultatea de Ştiinţe pregăteşte specialiști în cadrul a opt programe de studii,
din opt domenii de licenţă, la învăţământul cu frecvenţă şi în cadrul a trei programe
de studii, la învăţământul la distanţă:
Finanțe și bănci (IF*/ID**)
Contabilitate și informatică de gestiune (IF*/ID**)
Management (IF*/ID**)
Economia comerţului, turismului şi serviciilor (IF*)
Administrație publică (IF*)
Asistență socială (IF*)
Sociologie (IF*)
Matematică Informatică (IF*)
* IF – Învățământ cu frecvență
** ID – Învățământ la distanță
Studii universitare de masterat
Actualmente, în Universitatea din Petroșani funcţionează, în regim cu
frecvență, 18 programe de studii universitarede masterat, în cadrul a 13 domenii:
Facultatea de Mine:
Controlul și monitorizarea calității mediului
Evaluarea impactului asupra mediului și reconstrucția ecologică
Ingineria proiectării construcțiilor miniere
Ingineria și managementul proiectelor
Managementul securității și sănătății în muncă
Topografie minieră informatizată și cadastru
Facultatea de Inginerie mecanică și electrică:
Tehnici și tehnologii informatice aplicate
Sisteme și tehnologii informatice
Exploatarea instalațiilor electrice industriale
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
32 32
Sisteme electromecanice
Instalații și echipamente de proces în minerit
Instalații și echipamente pentru procese mecanice
Facultatea de Științe:
Contabilitate și audit
Management financiar - bancar
Managementul resurselor umane
Managementul strategic al afacerilor
Matematică didactică
Politici sociale și protecție socială
Perfecţionarea prin doctorat reprezintă al treilea ciclu de pregătire universitară
avansată. Universitatea din Petroşani are recunoscut statutul de instituţie
organizatoare de studii universitare de doctorat şi în această calitate organizează
doctoratul prin Şcoala Doctorală, în domeniul fundamental Ştiinţe inginereşti: Mine,
Petrol şi Gaze; Inginerie industrială; Inginerie electrică; Ingineria sistemelor.
Această activitate este coordonată de un număr de 14 cadre didactice de la
Facultatea de Mine şi Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică, profesori
universitari cu o înaltă ţinută academică.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
33 33
Numărul de studenți ai Universității din Petroșani în anul 2014
La nivelul celor trei Facultăți din componența Universității situația studenţilor în anul 2014 a fost următoarea:
Tabelul nr.1 Situația studenților din Universitatea Petroșani în anul 2014
Facultatea
Studenți la ciclul I de studii (studii universitare
de licență)
Studenți la ciclul I de studii (studii universitare de
masterat)
Facultatea de Mine 558 297
Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică
964 195
Facultatea de Științe 1051 338
Număr total studenți la ciclurile I și II (licență și
master)
2573
830
3403
Doctoranzi 135
Total Universitate (ciclurile I, II și III de studii – licență,
master, doctorat)
3538
Cursuri postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă
și de conversie profesională
Universitatea din Petroșani oferă prin curricula universitară următoarele cursuri
postuniversitare:
1. Cursuri postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională
continuă, care urmăresc însuşirea de noi competenţe, în completarea celor
dobândite în urma absolvirii studiilor universitare de licenţă şi masterat.
Facultatea de Mine se organizează următoarele cursuri postuniversitare de formare
și dezvoltare profesională continuă: Evaluator al riscurilor pentru securitate și
sănătate în muncă; Managementul calității produselor și serviciilor; Managementul
deșeurilor; Epurarea apelor reziduale.
Facultatea de Inginerie mecanică și electrică organizează următoarele cursuri
postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă: Exploatarea
sistemelor de transport feroviar; Inginerie tehnologică asistată de calculator; Mașini și
instalații pentru industria extractivă.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
34 34
Cursurile postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă organizate
în cadrul Facultății de Științe sunt: Managementul serviciilor în instituțiile publice;
Gestiunea produselor și serviciilor instituțiilor de credit și instituțiilor financiare
nebancare; Management educațional; Managementul resurselor umane; Contabilitate
modernă asistată de calculator
2. Cursuri postuniversitare de conversie profesională, care
funcţionează în cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi al Facultăţii de Inginerie Mecanică şi
Electrică, fiind destinate în special cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar
care doresc să-şi completeze catedra cu discipline prevăzute în planul de învăţământ
al acestor programe.
Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică organizează următoarele
cursuri postuniversitare de conversie profesională: Electronică și automatizări;
Informatică; Electromecanică; Educație tehnologică.
Cursurile postuniversitare de conversie profesională din cadrul Facultății de
Științe sunt: Matematică; Economie și educație anteprenorială; Comerț, turism,
servicii
În Universitatea din Petroşani funcţionează, ca centru de sine stătător,
Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic şi Formare Continuă, cu un
program psihopedagogic de formare inițială urmat de către studenţii şi masteranzii
Universităţii din Petroşani care aspiră la o carieră didactică în învăţământul
preuniversitar sau superior și un program psihopedagogic de formare continuă care
asigură perfecţionarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar în vederea
obţinerii gradelor didactice specifice: gradul didactic II, gradul didactic I.
2.6. Cultură
Atracţii culturale ale oraşului:
În ceea ce priveşte instituţiile de cultură, în municipiul Petroşani se desfăşoară
activităţi în cadrul următoarelor:
Casa de Cultură a Sindicatelor „Ion Dulămiţă”, cu 700 de locuri;
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 100; Tel. 0254/ 541 483
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
35 35
Teatrul I.D. SARBU (monument istoric), cu 374 de locuri Str. Mihai Viteazu
nr. 2 ;Tel. 0254/ 541 154
Muzeul Mineritului (monument istoric datând din anul 1920)
Str. Nicolae Bălcescu nr. 2; Tel. 0254/ 541 744
Biblioteca Municipală
Str. Viitorului bl. 9 A, ap. 23 - 24; Tel. 0254/ 515 522
Casa de Cultură a Studenţilor
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 81; Tel. 0254/ 542 032
Clubul Copiilor, Str. Timişoara nr. 6; Tel: 0254/ 542 954
Activitățile cultural – sportive, care au loc anual în Petroşani, sunt enumerate în
cele de mai jos:
Perioada organizării evenimentului
Tip activitate
Denumire activitate
februarie sportiv Cupa Telescaun Parâng Campionat Naţional de Sanie (având categoriile: copii, cadeţi, juniori 2 şi al cluburilor sportive)
aprilie culturală Nedeile momârlăneşti Ziua Verde
mai culturală Ziua Europei Noaptea Muzeelor Cupa Parâng – concurs naţional de gimnastică
aerobică Ziua Familiei
sportivă
iunie culturală Ziua Internaţională a Copilului Zilele Municipiului Petroşani Expoziţii de caricaturi, de artă plastică şi icoane pe sticlă Concert de muzică religioasă”A Cappella”
august culturală Ziua Minerului Nedeia Troiţei
octombrie culturală Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice Ziua Mondială a Educatorului Târgul produselor tradiţionale Expoziţii de numismatică
decembrie Ziua Naţională a României Sărbătoarea Pomului de Crăciun Festivalul Colindelor Colindul Piţărăilor Revelionul Pensionarilor Revelionul
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
36 36
2.7. Sănătate
În municipiul Petroşani asistenţa medicală este asigurată prin:
Spitalul de Urgenţă, situat pe str. Str. 1 decembrie 1918 nr. 137 A, cu 917 angajati
dintre care 107 medici in 26 de specialitati medico-chirurgicale, 655 de paturi
distribuite in 20 de sectii si compartimente
Un ambulator de specialitate cu 14 de cabinete de specialitate, amplasat într-o
cladire alipită spitalului, renovată recent şi dotată cu aparatură nouă
ultraperformantă printr-un proiect cu finanţare europeană.
O Unitate de Primire Urgenţe (UPU - SMURD) unde lucrează un număr de 4
medici specialişti în medicină de urgenţă şi 25 de cadre medii.
Serviciul de ambulanţă, având sediul în curtea Spitalului de Urgenţă, dotat cu 11
maşini şi 3 medici
11 cabinete medicale particulare;
19 farmacii din care 18 sunt particulare
Centrul de Diagnostic Imagistic AFIDEEA ( fost EUROMEDIC), cu sediul în curtea
Spitalului de Urgenţă, cu un nr. total de personal de 54, din care 18 medici.
Centrul de dializa “WOLFGANG STEGER”
5 laboratoare pentru analize medicale, din care 4 în sistemul privat şi unul
aparţinând Spitalului de Urgenţă Petroşani
Spitalul din Petrosani a luat fiinta in anul 1977. 20 de ani mai tarziu primea
titulatura de Spital de Urgenta, la momentul respectiv fiind cel de-al noulea spital de
urgenta al Romaniei, toate celelalte 8 existand in Bucuresti.
Spitalul se afla in relatii contractuale cu Casa de Asigurari de Sanatate a judetului
Hunedoara Deva.
O parte semnificativa din corpul medical are competente medicale si o a doua
specialitate in cadrul specialitatii de baza. Se manifesta interes pentru imbunatatirea
activitatii de perfectionare profesionala, existand doctoranzi si medici care au obtinut
titlul stiintific de doctor in medicina. Spitalul de Urgenta Petrosani are in dotare
aparatura medicala moderna precum: Computerul tomograf Somatom ARTX,
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
37 37
Ecograf Doppler Color, Gastroscop, Endoscop, Mamograf, Aparatura de anestezie
performanta, aparatura de neurochirurgie performanta, etc.
În prezent Spitalul are în derulare un program de renovare derulat cu fonduri le la
Consiliul Local Petroşani şi Ministerul Sănătăţii.
O descriere a serviciilor şi dotărilor Spitalului de Urgenţă Petroşani este disponibilă în
Anexa 2.6.1_Spitalul de Urgenţă Petroşani
2.8. Asistenţă socială
Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Petroşani nr. 241/2013, Serviciul
Public Local de Asistenţă Socială, înfiinţat în conformitate cu prevederile Legii
705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială a fost transformat în Direcţia
de Asistenţă Socială Petroşani. Serviciul Public Local de Asistenţă Socială a fost
acreditat în anul 2008 prin decizia nr. 47/2007 şi reacreditat în anul 2010, respectiv
2013 prin Deciziile nr. 131 /2010 şi 237/2013 ale Comisiei de Acreditare Judeţeană
pentru Furnizorii de Servicii Sociale Hunedoara ca furnizor de servicii cu caracter
primar.
Direcţia de Asistenţă Socială Petroşani se organizează şi funcţionează potrivit
prevederilor Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, Ordonanţei nr. 68/2003, privind
serviciile sociale şi HG nr. 335/2003 privind modificarea şi completarea HG nr.
90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a
serviciului public de asistenţă socială.
Direcţia de Asistenţă Socială cu sediul în Petroşani str. 1 Decembrie 1918, nr.
90, parter judeţul Hunedoara, este un serviciu public de interes local, cu personalitate
juridică, ştampilă, cont propriu şi cod fiscal, fiind finanţat integral din bugetul local,
care funcţionează sub autoritatea Consiliului Local al municipiul Petroşani.
Directorul executiv al D.A.S. are calitatea de ordonator terţiar de credite.
Serviciul public este acreditat pentru acordarea de servicii sociale cu caracter
primar şi specializat care au drept scop prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor
temporare sau permanente ale situaţiilor de risc din domeniul protecţiei copilului, a
persoanei singure, a familiei, grupurilor ori comunităţilor, ce pot duce la marginalizare
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
38 38
sau excluziune socială, precum şi acordarea serviciilor de sănătate publică( servicii
de medicină şcolară).
Direcţia de Asistenţă Socială Petroşani este organizată pe servicii şi
compartimente, astfel:
Serviciul Protecţie Socială compus din:
Compartiment beneficii de asistenţă socială
Cantina de ajutor social
Compartimentul protecţia copilului
Compartimentul pentru protecţia persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor
vârstnice;
Compartiment contractări servicii sociale
Compartimentul contabilitate
Compartimentul resurse umane, juridic
Compartiment registratură, relaţii cu publicul
Compartimentul asistenţă medicală şcolară şi comunitară
2.8.1. Compartimentul Protecția Copilului
Compartimentul Protecția Copilului din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială
are ca obiectiv principal activitatea de protecţie a copilului, respectarea şi garantarea
drepturilor copilului, respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior ale
copilului.
Nr crt
Activitatea 2013 2014
1 Reevaluări dosare minori aflaţi în plasament familial 61 62
2 Reevaluări dosare minori aflaţi la asistenţi maternali 26 23
3 Reevaluări dosare minori aflaţi în centre de tip rezidenţial 22 33
4 Plasamentul minorului la familii de plasament, cazuri noi 4 5
5 Plasamentul minorului în centre de tip rezidenţial, cazuri noi 0 0
6 Plasamentul copilului în regim de urgenţă 12 14
7 Plasamentul în Centrul Maternal Hunedoara 1 1
8 Revocarea măsurii de plasament 12 8
9 Tutela minorilor: dosare revocare tutelă 4 1
10 Planuri de servicii în vederea separării minorului de familia sa 167 152
11 Anchete sociale întocmite 306 333
12 Copii lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia 420 473
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
39 39
se află la muncă în străinătate
13 Minori asistaţi la solicitarea Poliţiei şi a Procuraturii 12 16
2.8.2. Compartimentul pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilităţi şi Vârstnice
În baza principiului asigurării de oportunități egale, autoritățile publice
competente au obligatia să asigure toate măsurile necesare destinate persoanelor cu
dizabilități în scopul:
a) accesului nemijlocit și neîngrădit la educație, sănătate, ocupare, justiție, precum și
la toate tipurile de servicii publice de interes general și servicii sociale;
b) facilitării participării active la viața comunității din care face parte persoana și a
societății în general.
Nr crt
Activitatea 2013 2014
1 Anchete sociale efectuate pentru personae care urmează a fi încadrate într-un grad de handicap de către Comisie
263 536
2 Anchete efectuate pentru încadrarea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav
8 15
3 Plata salariilor asistenţilor personali şi a indemnizaţiilor lunare de însoţitor a persoanelor cu handicap grav
na 4.378.000 lei
4 Rapoarte de vizită în urma controalelor periodice efectuate asupra activităţii asistenţilor personali
130 122
2.8.3. Serviciul Protecţie Socială
Serviciul protecție socială stabilește măsuri individuale în vederea prevenirii și
combaterii marginalizării sociale a familiilor și persoanelor.
Nr crt
Activitatea 2013 2014
1 porţii/lună acordate la cantina de ajutor social pentru familiile beneficiare de venitul minim garantat, persoane fără venituri, cu probleme sociale
147 135
2 Alocaţii acordate pentru susţinerea pentru familiei, cereri noi – dosare în plată la finele anului
187/300 139/340
3 dispoziţii de stabilire alocaţii, de suspendare sau de modificare cuantum alocaţii
406 490
4 cereri noi de ajutor social înregistrate 151 141
5 dosare ajutor social în plata la finele anului 329 305
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
40 40
6 Dispoziţii de stabilire “Venit minim garantat” na 704
7 Ajutoare de urgenţă acordate / cuantum total (lei) 522/ na 195/ 83.150 lei
8 Ajutoare de încălzire cu combustibil solid acordate/cuantum total (lei)
212/ 59.276 lei
197/ 56.260 lei
Consiliul Local al municipiului Petroşani, prin intermediul Direcţiei de Asistenţă
Socială Petroşani, a încheiat contracte pentru acordarea de servicii sociale cu
următoarele asociaţii şi organizaţii neguvernamentale care desfăşoară activităţi de
asistenţă socială pe raza municipiului Petroşani, acordând subvenţii de la bugetul
local astfel:
Nr Obiectul acordului CL al mun. Petroşani - DAS Subvenţia
acordată 2013
Subvenţia acordată
2014
1 Convenţie definitivă pentru acordarea de servicii de asistenţă socială
Asociaţia de Voluntariat „Casa Pollicino”
21.000 lei 147.000lei
2 Contract pentru acordarea de servicii sociale specializate
Organizaţia Caritas - Centrul de Îngrijire Medicală şi Asistenţă Socială la Domiciliu CIMAS Petroşani
1.500 lei 16.500 lei
3 Contract pentru acordarea de servicii sociale
Organizaţia Caritas - Asistenţă Socială- Centrul de zi pentru copii şi tineri „ Maria Stein” Petroşani
2.500 lei 49.500 lei
4 Contract pentru acordarea de servicii sociale
Asociaţia Umanitară şi Etnografică “ Sf. Varvara” Petroşani
3.000 lei 33.000 lei
5 Contract pentru acordarea de servicii sociale
Asociația Bunicii Văii Jiului - Centrul de Îngrijire pentru vârstnici Sf. Pantelimon şi Nectarie
0 40.000 lei
6 Contract pentru acordarea de servicii sociale
Fundaţia Sf. Francisc - Centrul de zi Cor Iesu
0 4.500 lei
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
41 41
2.4.8. Compartimentul Asistenţă Medicală Şcolară şi Comunitară
În cadrul acestui compartiment înființat în anul 2009 prin transferul de la Ministerul
Sănătății Publice către autoritățile publice locale a ansamblului de atribuții privind
Asistența medicală comunitară
Asistența medicală desfășurată în unitățile de învățământ
Asistenţa medicală comunitară presupune un ansamblu integrat de programe şi
servicii de sănătate centrate pe nevoile individuale ale omului sănătos şi bolnav,
precum şi pe nevoile comunităţii, acordate în sistem integrat cu serviciile sociale.
Serviciile şi activităţile de asistenţă medicală comunitară sunt asigurate de
următoarele categorii profesionale: asistentul medical comunitar şi mediatorul sanitar.
Referitor la asigurarea asistenței medicale desfășurată în unitățile de învățământ
sunt preluate două cabinete medicale școlare: Cabinet medical școlar I.G. Duca și
Cabinetul medical universitar, cabinete care asigura serviciile medicale prevăzute de
lege.
Deoarece nu toate instituțiile de învățământ nu sunt dotate cu cabinete
medicale școlare, au fost încheiate contracte de prestări servicii conform O.U. G. nr.
34/2006 cu 4 Cabinete individuale medici de familie care asigură în unitățile de
învățământ:
triajul epidemiologic: consult in vederea depistării bolilor contagioase,
parazitare, recoltare exudat faringian;
consultații premergătoare vaccinării;
examen bilanț: depistare tulburări de vedere, auz, dezvoltare fizica etc.;
asistenta medicala la bacalaureat, examen de absolvire;
În domeniul asistenţei sociale la Petroşani sunt active şi desfăşoară activitaţi şi
o serie de ONG-uri dintre care amintim:
Asociaţia de Voluntariat “Casa Pollicino” , care gestionează :
Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi « Casa Pollicino »
Centrul de zi pentru copiii ce se găsesc în situaţie de risc de abandon
familial şi/sau şcolar
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
42 42
Organizaţia CARITAS Arhidioceza Romano Catolică Alba Iulia, care
gestionează:
Centrul de Îngrijire Medicală şi Asistenţă la Domiciliu – Petroşani
Centrul de zi pentru copii şi tineri aflaţi în dificultate - “Maria Stein”
Petroşani
Asociaţia Umanitară şi Etnografică Sfânta Varvara Petroşani
Cantina socială
Fundaţia “Sfântul Francisc” Deva – Filiala Petroşani
Centrul de zi pentru copii aflaţi în dificultate “COR IESU” Petroşani
Centrul de plasament cu module de tip familial
Asociaţia Româno-Engleză pentru Sprijin ân Comunitate Petroşani 2010
Centrul Comunitar “Speranţa pentru Colonie”
Asociaţia Bunicii Văii Jiului
Centrul de Îngrijire pentru vârstnici Sf. Pantelimon și Nectarie
Asociaţia “Maica Precista” Petroşani,
consultanţă de specialitate şi managementul proiectelor finanţate de
donori internaţionali
dezvoltarea sectorului de voluntariat
2.9. Calitatea generală a vieţii
O atenţie deosebită este acordată evoluţiilor standardului de viaţă, ale
veniturilor şi consumului populaţiei, dar şi calităţii vieţii de muncă, ocupării şi
şomajului.
Rata şomajului înregistrată la data de 31.12.2014 a fost de 6,42 %, faţă de
7,43%, înregistrată la 31.12.2013. În anul 2014, şomajul a înregistrat o scădere,
diferenţa dintre valorile maxime și minime ale ratei şomajului fiind de 2,51 puncte
procentuale, cu maximul de 7,49 %, atins în luna ianuarie 2014 şi minimul de 4,96 %
în luna iunie 2014.
Şomeri aflaţi în evidenţa Agenţiei Locale Petroşani
În cursul anului 2014, la Agenția Locală Petroşani s-au înregistrat un număr de
2.591 persoane.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
43 43
La data de 31.12.2014, numărul de şomeri aflaţi în evidenţa Agenției Locale
Petroşani a fost de1.461 persoane, din care 465 şomeri indemnizaţi şi 996 şomeri
neindemnizaţi. Din analiza evoluţiei numărului total de şomeri se constată că nu au
fost modificări esenţiale privind numărul de şomeri înregistraţi. Se observă o creştere
a numărului de şomeri neindemnizaţi începând cu luna octombrie.
Provenienţa şomerilor
În anul 2014 s-au produs însemnate disponibilizări de personal, ca urmare a
reducerii sau încetării activităţii agenţilor economici.
Sectoarele de activitate în care au avut loc cel mai mare număr de disponibilizări
de personal sunt: mineritul, lucrări de construcţii, comerţ, confecţii. O mare parte a
șomerilor aveau contracte de muncă încheiate pe durată determinată.
Şomeri ieşiţi din evidenţa Agenției Locale Petroşani
În întreaga perioadă a anului 2014 ieşirile din evidenţe ale şomerilor au fost
3.087 persoane, din care 1612 persoane prin încadrare în muncă.
Numărul persoanelor încadrate în muncă în anul 2014 a fost mai mare cu 166
faţă de numărul persoanelor încadrate în anul 2013.
Ocupaţiile cele mai solicitate pe piaţa muncii din Petroşani în anul 2014
Ocupaţiile cele mai căutate de angajatori în anul 2014 au fost: vânzător,
lucrătorm comercial, șofer mașină mare tonaj, muncitor necvalificat în confecții,
barman, manipulant mărfuri, ospătar.
O categorie socială importantă o reprezintă pensionarii, al căror număr se află în
creştere faţă de anii precedenţi:
- anul 2014 - 11.812 pensionari
- anul 2013 - 11.652 pensionari
În tabelul de mai jos, prezentăm numărul de pensionari, pe anii 2013 şi 2014,
împărţiţi după tipul pensiei:
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
44 44
Categoria de pensie
Număr de
pensionari în anul
2013
Număr de pensionari
în anul
2014
Pensie limită de vârstă 7.844 8.010
Pensie de invaliditate 2.172 2.189
Pensie de urmaș 1.479 1.457
Pensie anticipată 34 38
Pensie anticipată parțială 123 118
TOTAL 11.652 11.812
Sursa: Raport privind starea socială, economică şi de mediu a municipiului Petroşani - 2014
În următorul tabel prezentăm valoarea pensiilor din municipiul Petroşani,
împărțite după următoarele categorii:
Sursa: Raport privind starea socială, economică şi de mediu a municipiului Petroşani – 2014
Anul 2013 Anul 2014
Pensie medie (inclusiv urmași) 1.124 Pensie medie (inclusiv urmași) 1.177
Pensionari cu pensia: Pensionari cu pensia:
< 1124 6.944 < 1177 6.997
=1124 4 =1177 5
>1124 4.704 >1177 4.810
Pensie minimă 1 Pensie minimă 1
Nr. Pensionari cu pas=1 17 Nr. Pensionari cu pas=1 56
Nr. pensionari cu pas<=350 600 Nr. pensionari cu pas<=350 606
Pensie medie (exclusiv urmași) 1.187 Pensie medie (exclusiv urmași) 1.240
Pensionari cu pensia: Pensionari cu pensia:
<1187 5.933 <1240 6.006
=1187 4 =1240 4
>1187 4.236 >1240 4.345
Pensie minimă 1 Pensie minimă 61
Nr. pensionari cu pas=1 17 Nr. pensionari cu pas=1 56
Nr. pensionari cu pas<=350 385 Nr. pensionari cu pas<=350 424
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
45 45
Aşa cum rezultă şi din consultările cu cetăţenii (focus-grupurile) realizate, municipiul
Petroşani se confruntă cu o lipsă acută de locuri de muncă al cărei efect se resimte
în economia locală şi care influenţează în mod negativ calitatea vieţii acestor
locuitori.
III. ECONOMIE LOCALĂ
3.1. Rolul economic al IMM-urilor în cadrul economiei municipiului Petroşani
O dată cu restructurarea sectorului minier, în Valea Jiului şi în Petroşani s-a
constatat o schimbare dramatică în ceea ce priveşte structura producţiei şi serviciilor
realizate de firmele care desfăşoară activităţi economice.
Prelucrare informaţiilor puse la dispoziţie de Registrul Comerţului relevă
următoare imagine în ceea ce priveste firmele şi domeniile de activitate pe care
acestea le desfăşoară:
SITUATIA AGENTILOR ECONOMICI IN MUNICIPIUL PETROSANI
Nr crt
Tipuri de agenti economici 2011 2012 2013 2014 2015 (31.03.2015)
0 1 3 4 5 6 7
1 SOCIETATI PE ACTIUNI (SA) 15 15 16 16 16
din care:
a) cu capital de stat 1 3 3 3 3
b) cu capital privat 14 12 13 13 13
c) pe categorii de activitati conform CAEN Rev.2
B) Industria extractiva 0 1 1 1 1
C) Industria prelucratoare 1 2 2 2 2
D) Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 0 1 1 1 1
E) Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 1 1 1 1 1
F) Constructii 2 2 2 2 2
G) Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea 1 1 3 1 1
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
46 46
autovehiculelor si motocicletelor
H) Transport si depozitare 2 1 2 1 1
I) Hoteluri si restaurante 1 1 1 1 1
J) Informatii si comunicatii 1 1 1 1 1
L) Tranzactii imobiliare 4 4 4 4 4
M) Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 2 1 1 1 1
Nr crt
Tipuri de agenti economici 2011 2012 2013 2014 2015 (31.03.2015)
0 1 3 4 5 6 7
2 SOCIETATI CU RASPUNDERE LIMITATA (SRL) 1,023 1,099 1,193 1,292 1,320
din care:
a) cu capital de stat 0 0 0 0 0
b) cu capital privat 1,023 1,099 1,193 1,292 1,320
c) pe categorii de activitati conform CAEN Rev.2
A) Agricultura , silvicultura si pescuit 12 14 14 20 10
B) Industria extractiva
C) Industria prelucratoare 90 94 94 109 110
D) Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 2 3 3 5 5
E) Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 10 11 11 12 13
F) Constructii 97 104 104 120 126
G) Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 348 374 374 444 454
H) Transport si depozitare 113 117 117 134 134
I) Hoteluri si restaurante 70 80 80 94 95
J) Informatii si comunicatii 41 45 45 50 50
K) Intermedieri financiare si asigurari 28 34 34 37 40
L) Tranzactii imobiliare 16 15 15 16 16
M) Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 98 102 102 122 126
N)Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 36 39 39 48 49
P) Invatamant 5 5 5 12 12
Q) Sanatate si asistenta sociala 15 16 16 19 19
R) Activitati de spectacole, culturale si recreative 14 16 16 17 17
S) Alte activitati de servicii 28 30 30 33 34
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
47 47
Nr crt
Tipuri de agenti economici 2011 2012 2013 2014 2015 (31.03.2015)
0 1 3 4 5 6 7
3 INTREPRINDERI INDIVIDUALE (I.I.) 55 86 104 39 124
din care:
Pe categorii de activitati conform CAEN Rev.2
A) Agricultura , silvicultura si pescuit 1 2 10 2 2
C) Industria prelucratoare 6 6 0 0 8
F) Constructii 3 3 3 5 5
G) Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 27 45 53 34 59
H) Transport si depozitare 3 3 3
I) Hoteluri si restaurante 5 7 8 0 11
J) Informatii si comunicatii 1 2 2 1 2
L) Tranzactii imobiliare 1 1 0 1
M) Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 7 9 11 0 13
N)Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 1 1 4 0 4
P) Invatamant 1 1 1 0 2
Q) Sanatate si asistenta sociala 1 1 2 0 2
R) Activitati de spectacole, culturale si recreative 0 1 1 1 3
S) Alte activitati de servicii 2 4 6 1 9
Nr crt
Tipuri de agenti economici 2011 2012 2013 2014 2015 (31.03.2015)
0 1 3 4 5 6 7
4 INTREPRINDERI FAMILIALE (I.F.) 39 39 39 39 39
din care:
Pe categorii de activitati conform CAEN Rev.2 39 39 39 39 39
A) Agricultura , silvicultura si pescuit
C) Industria prelucratoare 2 2 2 2 2
G) Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 34 34 34 34 34
J) Informatii si comunicatii 1 1 1 1 1
K) Intermedieri financiare si asigurari
R) Activitati de spectacole, culturale si recreative 1 1 1 1 1
S) Alte activitati de servicii 1 1 1 1 1
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
48 48
5 PERSOANE FIZICE AUTORIZATE 187 216 276 329 341
din care:
Pe categorii de activitati conform CAEN Rev.2
A) Agricultura , silvicultura si pescuit 12 12 15 14 13
C) Industria prelucratoare 4 5 5 7 7
F) Constructii 5 6 10 11 11
G) Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 48 57 63 71 76
H) Transport si depozitare 0 20 21 31 37
I) Hoteluri si restaurante 1 1 1 3 3
J) Informatii si comunicatii 6 9 14 18 18
K) Intermedieri financiare si asigurari 13 15 17 19 19
L) Tranzactii imobiliare 1 1 1 3 3
M) Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 43 46 53 61 61
N)Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 6 9 14 25 25
P) Invatamant 18 23 46 45 46
Q) Sanatate si asistenta sociala 1 1
R) Activitati de spectacole, culturale si recreative 2 3 3 5 6
S) Alte activitati de servicii 8 9 13 15 15
Forma preferată de întreprinzători pentru înregistrarea afacerii este cea de
SRL (1.320 de firme active, cu un trend de creştere pe perioada 2011 – martie 2015.)
Se poate observa cu uşurinţă faptul că, indiferent de forma de organizare
(SA/SRL/I.I./I.F./PFA) cele mai multe firme activează în clasa G) Comert cu ridicata si
cu amanuntul, fiind urmatede firmele cu obiect de activitate din clasele H) Transport
si depozitare, F) Constructii, M) Activitati profesionale, stiintifice si tehnice , I) Hoteluri
si restaurante.
3.2. Oportunităţi de afaceri
Facilităţi pentru investitori
Consultanţă şi suport logistic
1. Fundaţia pentru Promovarea Intreprinderilor Particulare Mici şi Mijlocii
(FPIPMM ) Petroşani, Str. G-ral Vasile Milea, bl. 17, sc. II, Ap. 11, parter,
Petroşani
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
49 49
Servicii oferite:
- consultanţă pentru afaceri;
- suport logistic;
- sesiuni de training;
- întocmire documentaţii pentru obţinere finanţări
2. Centrul de afaceri Lonea, Str. Taia, nr. 14, situat în localitatea Lonea, la
aprox. 10 km de Petroşani
Servicii oferite:
- spaţii pentru desfăşurarea activităţii;
- acces la utilităţi;
- consultanţă în afaceri;
- servicii de secretariat;
- furnizare echipament anti-incendiu;
- lucrări de întreţinere şi reparaţii a spaţiilor exterioare puse la dispoziţia
beneficiarilor
3. Consulting Business Centre, str. 1 Decembrie 1918 nr. 1, Petroşani
Servicii oferite:
- consultanţă pentru afaceri şi management
Terenuri, clădiri, concesionări, scutiri taxe
Terenuri
Teren situat pe strada Cărbunelui: S = 0,4 ha;
Utilităţi: energie electrică, apă.
Teren situat pe strada Cucului: S = 2 ha; fără utilităţi
Zona industrială Livezeni: S=11,5 ha
Utilităţi: energie electrică, apă, canalizare.
Zona industrială Dâlja: S=6,5 ha
Utilităţi: energie electrică, apă, canalizare în apropiere
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
50 50
Clădiri
Atelier întreţinere Preparaţia Livezeni: Str. Lunca nr.153; Sc=903 mp;
Regim de înălţime:P
Atelier electromecanic Dâlja: Str. Cărbunelui nr. 20; Sc =1636 mp;
Regim de înălţime:P+1
Punct dispecerizare Dâlja: Str. Cărbunelui nr. 20; Sc = 437 mp, Regim
de înălţime: P+1
Scutiri de taxe sau alte facilităţi se pot acorda prin Hotărâri de Consiliu Local
Forţa de muncă disponibilă
În urma disponibilizărilor masive din minerit, dispunem de forţă de muncă
ieftină, calificată şi necalificată. Există şi posibilitatea de recalificare a forţei de
muncă disponibilizate, prin intermediul Agenţiei de Ocupare şi Formare – prin cursuri
de calificare şi recalificare
Datorită instituţiilor de învăţământ liceale şi universitare existente în zonă
dispunem, de asemenea, de forţă de muncă tânără, calificată în diferite meserii şi în
conformitate cu noile cerinţe de pe piaţa muncii.
Turismul montan şi agroturismul
Obiective turistice:
Masivul Parâng, Rezervaţia Piatra Crinului, Zona Rusu, Muzeul Mineritului,
locaşe de cult
Munţii Parâng, cu o altitudine maximă de 2.519 m în Vârful Mândra constituie
atracţia amatorilor de senzaţii la înălţime. Având o floră si o faună deosebit de
bogată, munţii Parâng îndeamnă întotdeauna la drumeţie mulţi iubitori ai muntelui.
Până la altitudini de 1.600 ÷ 1.800 m, zona este caracterizată de prezenţa pădurilor
cu specii de fag, carpen, brad şi molid, iar odată cu creşterea altitudinii, apar pajiştile
alpine. Între vârfurile Parângul Mic şi Cârja există rezervaţia botanică „Piatra Crinului”
unde, printre bujori de munte, gladiole sălbatice, măcrişul iepurelui, afin, ferigă,
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
51 51
muşchi de turbă, merişor, flori de colţ, este prezentă raritatea floristică Potentilla
Haynaldiana.
Zona adăposteşte specii faunistice de interes cinegetic care îi măreşte
interesul pentru turism (urşi, cerbi, mistreţi, lupi, etc.).
Accesul se face cu un telescaun pentru transport persoane pe traseul râul Maleia -
Releu TV cu lungime de 2232 m.
Zona turistică "Masivul Parâng" este constituită în principal din trei zone de
teren construibil intravilan (A, B, C) situate în partea de vest a versantului Parângului
Mic, pe care se află în jur de 140 de construcţii: cabane, case de vacanţă şi clădiri cu
funcţie de utilitate publică: o staţie releu a televiziunii naţionale, o staţie
meteorologică, staţii electrice.
La ora actuală, există 7 pârtii de schi funcţionale, una nefuncţională şi o pârtie
de sanie. Din cele 7 pârtii de schi, 2 au grad de dificultate mai ridicat, pentru sportivi
de performanţă şi 5 sunt accesibile pentru turişti fără pregătire specială. Dintre
acestea, 5 sunt prevăzute cu instalaţii de teleschi, iar două sunt prevăzute şi cu
instalaţie de nocturnă.
Principalele forme de turism practicate sunt:
turismul de recreere (de weekend) şi odihnă, incluzând drumeţii şi sejururi;
turismul sportiv - cu practicarea sporturilor de iarnă (schi alpin, schi fond,
snow-boarding, sanie, alpinism etc);
practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike
Posibilităţile de cazare şi masă sunt multe şi de calitate superioară, mai ales în
hoteluri şi cabane particulare, situate atât la poalele masivului cum ar fi HOTEL
RUSU***, cu 100 locuri de cazare, cât şi cele care se află amplasate la peste 1.500
m altitudine în jurul pârtiilor de schi:
- Vila PARÂNG**, cu 100 locuri de cazare;
- Motel "ARGO ALPINA", cu 35 de locuri de cazare;
- Cabana ” LA RĂZVAN”, cu 20 de locuri de cazare
- Pensiunea Ayana
- Hotel Petroşani
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
52 52
- Hotel Oxigen Petroșani
- Hotel Palace
- Hotel Onix
- Hotel Bujor de Munte
- Hotel Rustic La Ţugu
- Pensiunea Vila Melinda
- Pensiune Turistică Alexia
- Pensiune Turistică Casa Sofia
- Pensiune Turistică Floare De Colt
Pentru studenţi, complexul didactic al Academiei Naţionale de Educaţie
Fizică şi Sport, amplasat în zona B, oferă 200 de locuri de cazare, iar pentru elevi,
complexul didactic al Clubului Sportiv Şcolar, amplasat în aceeaşi zonă, oferă 60
de locuri de cazare
Infrastructura locală
1. Transporturi
Reţeaua de drumuri. Lungimea totală este de cca. 146 km d din care 69 Km
reprezintă străzi modernizate ( străzi asfaltate , pavate ) si 77 Km reprezinta strazi
nemodernizate ( strazi realizate din piatră , pământ). Dintre acestea de categoria
II-a tehnică (4 benzi ) 4 km numai pe strada 1 Decembrie 1918, Petroşani şi artera
de tranzit de-a lungul căii ferate Petroşani - Tg - Jiu.
Axa nord-sud a oraşului este constituită din străzile Fabricilor, Livezeni, 1
Decembrie 1918, iar din dreptul stadionului (pasaj denivelat) de o arteră nouă ce
trece pe lângă Piaţa Victoriei intrând apoi pe strada Dărăneşti în direcţia Haţeg.
Până la cabana Rusu, drumul de acces este modernizat, iar în zona Parâng
există două drumuri: drumul interior care pleacă de la cabana Rusu până la
cabana ANEFS şi drumul forestier pe V. Gruniu. Municipiul Petroşani este situat
într-o zonă care necesită modernizarea drumurilor existente, realizarea drumului
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
53 53
expres Oradea- Deva-Petroşani – Tg.Jiu – Craiova precum şi modernizarea axei
rutiere est-vest, care va putea face legătura rutieră între Brezoi ( Valea Oltului )-
Petroşani – Orşova ( Valea Cernei ).
Reţeaua de căi ferate. Municipiul Petroşani se situează pe axa feroviară nord-
sud ce leagă Transilvania de Oltenia, prin Valea Jiului ( Simeria - Petroşani – Tg
– Jiu -Filiaşi ). Spre Transilvania există axa feroviară Petroşani – Simeria ( cu
ramificaţii spre principalele oraşe Deva, Arad, Cluj )
Transportul aerian. Cele mai apropiate aeroporturi existente sunt la Craiova şi
Sibiu
2. Telecomunicaţii
Telefonie fixă: Telekom, Vodafone, UPC, RCS & RDS
Telefonie mobilă: Vodafone, Orange, Telekom, RCS & RDS
Internet: UPC, Telekom, RCS-RDS, Vodafone, Orange, Netlog
Televiziune prin cablu: UPC, RCS-RDS
3. Infrastructura tehnică a localităţii
Reţeaua de alimentare cu apă potabilă.
Alimentarea cu apă a Municipiului Petroşani se face din următoarele surse:
de suprafaţă: Lacul de acumulare Valea de Peşti, Taia, Jieţ, Polatişte, Izvoru
şi Stoinicioara
subterane: - Drenuri Jieţ
Înmagazinarea apei se face în următoarele rezervoare:
Rezervorul 2x2000 mc Dărăneşti
Rezervorul 2x500 mc Eroilor
Rezervorul 2x750 mc Brădet
Rezervorul 2x1500 mc Hermes
Rezervorul 2x2000 mc Zănoaga
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
54 54
În anul 1998 reţelele de distribuţie a apei potabile în Municipiul Petroşani
au măsurat 70 km. Prin Programul de modernizare a sistemului de alimentare cu
apă şi canalizare a localităţilor din Valea Jiului, finanţat din fonduri provenind de la
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Uniunea Europeană, Guvernul
României şi Consiliul judeţean Hunedoara reţeaua de distribuţie s-a extins cu 12,7
km şi s-au înlocuit 24 km de conductă degradată. Lucrările de extindere şi
înlocuire au continuat prin obiectivul Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei în
localităţile din Valea Jiului etapa a II-a, în cadrul căruia reţeaua de apă s-a extins
cu 2,83 km şi s-au înlocuit 22,91 km.
Lucrările de reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei potabile trebuie să continue
în perioada următoare, pentru a reduce pierderile de apă şi pentru a se asigura
calitatea apei furnizată consumatorilor.
Reţeaua de evacuare a apelor reziduale.
Apele menajere sunt canalizate spre Colectorul principal de Est, cu capătul
amonte în oraşul Petrila şi descărcare la Staţia de epurare Dănuţoni, aflată pe
teritoriul oraşului Aninoasa.
Reţele de canalizare însumează 56 km. Întrucât există zone în care locuitorii
beneficiază de alimentarea cu apă, dar nu au sistem de canalizare a apelor
menajeră, este necesară extinderea reţelelor de canalizare cu 24,4 km. De
asemenea este necesară reabilitarea a 16,3 km de reţele de canalizare, care sunt
degradate din punct de vedere tehnic. Aceste lucrări sunt extrem de urgente.
Staţia de epurare Dănuţoni, în care ajung apele menajere din Municipiul
Petroşani, dar şi din localităţile Lupeni, Petroşani, Aninoasa şi Petrila a fost
reabilitată.
În prezent se realizează investiţii în cadrul proiectului „ Extinderea şi reabilitarea
infrastructurii de apă şi apă uzată în jud. Hunedoara (Valea Jiului)-Economii.
Lucrările sunt executate de SC APA SERV Valea Jiului SA Petroşani.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
55 55
Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale.
Lungimea reţelei de distribuţie este de 18 km din care 12,5 km în cartierul
Aeroport şi 8,7 km în cartierul Carpaţi deservind în total 16100 apartamente din
care 8700 în Cartierul Aeroport şi 7400 în Cartierul Carpaţi.
Gazul natural este furnizat de E.On Gaz
Reţeaua de distribuţie a energiei electrice.
Municipiul Petroşani este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic
Naţional prin intermediul a 6 staţii de transformare
- Staţia de transformare Petrila 110/20/6 kv
- Staţia de transformare Dâlja Centru 20/6 kv
- Staţia de transformare Livezeni 110/20/6 kv
- Staţia de transformare Petroşani Sud 110/6kv
- Energia electrică este distribuită la consumatori prin linii de medie tensiune 20
kv şi 6 kv aeriene şi subterane, posturi de transformare şi reţea de joasă
tensiune aeriană şi subterană desfăşurată pe teritoriul localităţii. Iluminatul
public este realizat tot printr-o reţea de joasă tensiune având traseu comun cu
cea care alimentează consumatorii. Consumul de putere electrică la nivelul
municipiului Petroşani este de 25 MW/24 ore.
Furnizor de energie electrică este S.C. Enel Energie SA.
Reţeaua de distribuţie a energiei termice.
Municipiul Petroşani este alimentat cu energie termică din centrala S.E.
Paroşeni prin intermediul a 29 puncte termice şi a unei centrale termice. Din
acestea sunt alimentate cu căldură şi apă caldă menajeră locuinţele şi dotările
social-culturale ale municipiului. Reţeaua termică este amplasată subteran, în
galerii, împreună cu celelalte reţele subterane iar unele trasee sunt supraterane
montate pe estacadă. Reţeaua termică a fost recent reabilitată.
Furnizor de agent termic este S.C. Termoficare S.A.
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
56 56
Servicii de salubritate
Serviciile de salubrizare şi salubritate sunt asigurate prin Serviciul Public de
Administrare a Domeniului Public şi Privat, prin Compartimentul salubritate şi
salubrizare aflat în subordinea Consiliului Local Petroşani.
Municipiul Petroşani este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară
„Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Hunedoara” care va organiza,
reglementa, monitoriza şi gestiona în comun a serviciilor de salubrizare pe raza de
competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre şi va realizarea în comun
proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării,
modernizării şi/sau dezvoltării, după caz a sistemelor de utilităţi publice pe baza
strategiei de dezvoltare la nivelul judeţului Hunedoara.
Instituţii publice şi Servicii publice locale
Servicii descentralizate ale statului care au sedii în municipiul Petroşani:
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara
Oficiul judeţean pentru Protecţia Consumatorilor
Centrul Militar Zonal Hunedoara
Inspectoratul judeţean de Poliţie Hunedoara
Comandamentul judeţean de Jandarmi Hunedoara
Grupul de Pompieri " Iancu de Hunedoara "
Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara
Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara
Agenţia judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara
Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Inspectoratul Şcolar al judeţului Hunedoara
Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara
Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Hunedoara
Inspectoratul în Construcţii al judeţului Hunedoara
Inspectoratul judeţean de Protecţie Civilă Hunedoara
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
57 57
Sistemul financiar- bancar şi de asigurări
Sedii de bănci
- B.C.R. filiala Petroşani , str. Mihai Viteazu nr. 4
- B.R.D. filiala Petroşani , str. 1 Decembrie 1918 nr.79
- BANC POST filiala Petroşani, str.1 Decembrie 1918 nr. 63
- BANCA TRANSILVANIA, Str. N. Bălcescu, nr. 2
- REIFFEISEN BANK, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 92
- C.E.C. filiala Petroşani, str. 1 Decembrie 1918 nr. 61
Societăţi de asigurare
- ALLIANZ-TINRIAC ASIGURĂRI SA, Bd. 1 Decembrie 1918
- ASTRA S.A. – agenţia Petroşani , str. C-tin.Mille nr.5
- ASIROM S.A.-agenţia Petroşani, str.1 Decembrie 1918, nr.63
- OMNIASIG SA – agenţia Petroşani, bd. 1 Decembrie 1918, bl 116, parter
Mass-Media
Cotidiene locale: Ziarul Văii Jiului, Cronica Văii Jiului, Gazeta de Dimineață
Cotidiene regionale:Servus Hunedoara, Ziarul Hunedoreanului, Mesagerul
Hunedorean, Nyugati Jelen
Săptămânale locale: Jurnalul Văii Jiului, Afaceri în Valea Jiului (din 15 august
“Exclusiv”), Valea Jiului
Periodice locale: Zona Alpină, Vitrina
Publicații on-line (regionale): Avântul Liber, Hunedoara Liberă, Hunedoara +on
line
Posturi TV: Mondo TV, Kapital TV, Parâng TV
Posturi radio: Mondo FM, KFM, Valea Jiului FM
Posturi TV pe internet : Vox Montis.tv ( www voxmontis.tv), MEDIA PRESS.ro
(www pressmedia.ro), HD.365.ro (www.hd 365.ro), OBSERVATORUL
NATIONAL (www.observatorul national.ro), TV4.net(www.tv4.ro)
UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020
58 58
IV. ADMINISTRAŢIA PUBLICA LOCALĂ
Sistemul administrativ.
Administraţie publică locală
Executiv: Primar, viceprimar şi aparatul de specialitate al primarului
Legislativ: Consiliul Local compus din 19 consilieri municipali
funcţii de demnitate publică: 2
funcţii publice numite: 1
În Primăria Municipiului Petroşani, există un număr total de 166 funcţii, din
care:
- funcţii publice de conducere: 16
- funcţii publice de execuţie: 109
- funcţii contractuale: 41
NR. TOTAL FUNCŢII PUBLICE, din care 126
NR. TOTAL FUNCŢII PUBLICE DE CONDUCERE 17
NR. TOTAL FUNCŢII PUBLICE DE EXECUŢIE
109
NR. TOTAL FUNCŢII CONTRACTUALE DE CONDUCERE 2
NR. TOTAL FUNCŢII CONTRACTUALE DE EXECUŢIE 39
NR. TOTAL FUNCŢII DE DEMNITATE PUBLICĂ 2
NR. TOTAL FUNCŢII ÎN INSTITUŢIE 169
Veniturile care intră în bugetul local al primăriei, sunt constituite din :
Venituri proprii:
- impozite şi taxe de la persoane fizice şi juridice;
- sume defalcate din impozitul pe venit de la Bugetul Statului
- sume de echilibrare a bugetelor locale de la Consiliul Judeţean Hunedoara.
Prelevări de la bugetul statului
- sume defalcate din TVA