FURTUNĂ

VIITURĂ

Fugiţi IMEDIAT din calea apelor!

Luaţi-vă actele de identitate!

Îndreptaţi-vă rapid spre locurile cele mai înalte!

Nu vă întoarceţi pentru a salva bunuri sau animale!

Nu rămâneţi într-o casă unde există apă stătută!

Fiţi atenţi să nu vă electrocutaţi, nu atingeţi firele

electrice!

Nu consumaţi decât apă îmbuteliată sau fiartă.!

ALUNECĂRI DE TEREN

AVALANŞĂ/

ÎNZĂPEZIRI

CANICULĂ

GRINDINĂ

INUNDAŢII

Dacă sunteţi într-o clădire, adăpostiţi-vă sub o masă,

un pat, tocul uşii, etc!

Nu părăsiţi clădirea pe timpul cutremurului!

Opriţi gazul şi electricitatea!

Evacuaţi locul luându-vă actele de identitate, un radio

cu baterii, o lanternă şi baterii de schimb, îmbrăcăminte

călduroasă, medicamentele personale!

Nu folosiţi liftul

Nu intraţi într-o clădire afectată!

Ascultaţi posturile de radio!

Măsuri care salvează în caz de…

Ieşiţi imediat din casă pe un teren drept!

Evacuaţi locuinţa dacă autorităţile locale vă impun!

Fiţi atent la orice sunet neobişnuit care ar putea indica

pământ în mişcare, precum copaci rupându-se sau pietre

care se ciocnesc!

Fiţi atent mai ales când sunteţi la volanul unei maşini.

Movilele de pământ aflate de-a lungul şoselelor sunt

primele susceptibile alunecărilor de teren!

Nu vă adăpostiţi sub copacii înalţi izolaţi sau alte structuri

similare, precum şi lângă căpiţe de fân izolate!

Când vă aflaţi în casă, prima măsură va fi închiderea uşilor

şi a ferestrelor!

Scoate-ţi aparatele electrocasnice din priză!

Nu staţi pe deal, pe plajă sau în loc deschis!

Staţi departe de apă!

Dacă vă aflaţi în pădure, adăpostiţi-vă sub arbuşti scunzi

sau sub un pâlc de copaci de aceeaşi înălţime!

Măsuri care salvează în caz de…

Informaţi-vă permanent asupra condiţiilor atmosferice

folosind radioul si televizorul!

Fiţi pregatiţi pentru a rezista acasă – pregatiţi rezerva

de alimente, apă şi combustibil si asiguraţi-vă

mijloacele pentru incălzit şi preparat hrana!

Păstraţi la îndemână uneltele pentru degajarea zăpezii!

Călătoriţi numai ziua si folosiţi şoselele principale!

Dacă plecaţi cu maşina, asiguraţi-o cu lanţuri, lopată,

răzuitoare, cablu de remorcare, benzină de rezervă si

asiguratţi-vă că ştie cineva încotro plecaţi!

Dacă mijlocul de transport se strică, aprindeţi luminile,

ridicaţi capota maşinii si aşteptaţi ajutorul!

Este interzisă utilizarea focului deschis pe timp de caniculă

sau secetă prelungită. Acesta poate produce incendii sau poate

întreţine incendiile de pădure provocate din neglijenţa omului.

Nu se vor efectua, în anumite intervale din timpul zilei,

lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de

incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri

excesive!

În perioadele caniculare sau secetoase, consiliile locale din

zonele cu risc crescut de incendiu şi, după caz, administratorii

operatorilor economici/conducătorii

instituţiilor din zonele menţionate trebuie să elaboreze

programe speciale de măsuri pentru prevenirea incendiilor.

INCENDII ÎN MASĂ

Măsuri care salvează în caz de…

CUTREMUR

+

CETĂŢENI!

ÎNVĂŢAŢI SEMNIFICAŢIA CODURILOR

DE CULORI ÎN CAZUL AVERTIZÃRILOR

METEOROLOGICE

COD ROSU - sunt prognozate fenomene

meteorologice de intensitate foarte mare (vânt, ploi

abundente, descãrcãri electrice, grindinã, caniculã, ger).

Existã risc de viituri majore.

COD PORTOCALIU – sunt prognozate fenomene

meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, ploi

abundente, descãrcãri electrice, grindinã, caniculã, ger).

Existã risc de viituri pe râurile mici.

COD GALBEN – fenomenele meteorologice

prognozate (averse, descãrcãri electrice, intensificãri de

vânt, temperaturi ridicate) sunt obişnuite pentru zona

respectivã, dar temporar pot deveni periculoase pentru

anumite activitãţi. Existã risc de creşteri de debite şi

niveluri.

COD VERDE – Nu sunt prognozate fenomene

meteorologice periculoase.

HIDROLOGICE

COD ROŞU – risc de viituri majore. Ameninţare

directã şi generalizatã asupra siguranţei persoanelor şi

bunurilor. Depãşirea COTEI DE PERICOL

COD PORTOCALIU - risc de viituri generatoare de

revãrsãri importante de a avea impact semnificativ

asupra vieţii colectivitãţilor şi siguranţei bunurilor şi

persoanelor. Depãşirea COTEI DE INUNDAŢIE

COD GALBEN – risc de viituri sau creşteri rapide

ale nivelului apei, neconducând la pagube semnificative,

dar necesitã o vigilenţã sporitã în cazurile de activitãţi

sezoniere şi/sau expuse la inundaţii. Depãşirea COTEI

DE ATENŢIE.

Stiaţi că…..

Cel mai grav cutremur consemnat de istorie a avut loc în anul 1556, în provincia chineză Xi'an, unde, fară să existe zgârie-nori sau construcţii sofisticate, au pierit 830.000 oameni? Cel mai mare val de tsunami, inregistrat vreodată, este consemnat în anul 1971, la Ishigaki în Japonia, unde valul ajusese la 85 de metri, înaintand cu o viteză de 700 kmh? Cea mai lungă secetă consemnată de istorie a avut loc in regiunea Sahei, de la marginea Saharei si a durat de la 1968 la 1973, producând 250.000 victime omeneşti? Cea mai devastatoare inundaţie a avut loc în Pakistan, în anul 2010, când peste 20 milioane de oameni au ramas fară hrană şi fară adapost? Cel mai mare număr de victime, urmare a unei alunecări de teren, a fost înregistrat în China anului 1920, când au pierit 180.000 de oameni? Cea mai impresionantă erupţie vulcanică a fost cea din anul 79 d. Hr. când vulcanul Vezuviu a acoperit cu lavă oraşul Pompei, devenind astazi cel mai bine păstrat oraş al antichităţii? În epoca noastră, cea mai mare erupţie a fost cea din 1815, la Tambora (Indonezia), când, urmare a erupţiei şi a foametei care a urmat, s-au produs 92.000 de decese. Cele mai multe victime ale avalanşelor s-au înregistrtat în timpul primului război mondial, când fenomenul era declanşat de zgomotul salvelor de artilierele, ucigând trupele aflate în marş pe cărări de munte? Cele mai devastatoare efecte, ale unui uragan, au fost provocate în America de uraganul Katrina (august 2005), când au murit 1836 persoane şi s-au înregistrat pagube de 125 miliarde USD? Cea mai mare furtună de nisip pe care o citează istoricii a fost în anul 525 î.Hr. când stihia a provcat moartea a 50.000 soldaţi persani din armata lui Cambyses al II-lea, fiul cu Cyrus cel Mare, care ataca Egiptul?

DEZASTRELE NU ALEG ŞI NU AŞTEAPTĂ!

“Important nu este ca să prevezi viitorul, ci ca tu să fii pregătit pentru confruntarea cu el…” Pericle, 500 î.Hr.

CETĂŢENI!

ÎNVĂŢAŢI SEMNALELE DE

ALARMARE LA

ALARMA LA DEZASTRE Se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu

pauza de 10 secunde intre ele.

ÎNCETAREA ALARMEI Se compune dintr-un sunet continuu, de aceeasi

intensitate, cu durata de 2 minute.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţa „General Magheru” al

jud. Vâlcea, Mun. Rm. Vâlcea, Str. Decebal,nr. 7, cod

240255,Tel. 0250748201, fax 0250746836,

web site: www.isuvl.ro, mail contact@isuvl.ro

Dezastrele provoacă moartea a

mii de oameni şi lasă alte câteva

milioane fără locuinţă.

Ele nu pot fi evitate, dar pentru

a reduce pierderile de vieţi omeneşti

şi pentru a limita pierderile de

bunuri, este bine ca toţi cetăţenii să

cunoască câteva reguli de

comportare.

Însuşiţi-vă aceste reguli!!!