ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

COMERȚ

Serviciul public de apărare na ionalăț

Poli ia românăț

Iva cu Raluca,șGrupa 343, seria B, Comerț

Bucure tiș

2012

1

CUPRINS

CUPRINS ..................................................................................................................... 2

INTRODUCERE ............................................................................................................ 3

ISTORICUL POLI IEI ROMÂNEȚ ...................................................................................... 4

POLI IA ROMÂN AST ZIȚ Ă Ă ............................................................................................. 5

STRUCTURA POLI IEI ROMÂNEȚ .................................................................................... 6

COMPARA IE ÎNTRE POLI IA ROMÂN I POLI IA FRANCEZȚ Ț Ă Ș Ț Ă ..................................... 11

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 13

2

INTRODUCERE

Asigurarea climatului de normalitate civică, de ordine i siguranţă publică a reprezentatș

permanent o prioritate pentru societate, care prin structurile sale specializate a căutat să identifice

cele mai eficiente forme i modalită i de realizare a acestui obiectiv. Modelele diferite deș ț

organizare a autorităţilor însărcinate cu asigurarea ordinii publice au determinat i abordăriiș

diferite în planul aplicării acestora, bazate pe realităţile specifice fiecărei ţări. Ministerul

Administraţiei i Internelor a experimentat succesiv mai multe modele instituţionale care săș

răspundă nevoilor de ordine i siguranţă publică ale comunităţii, prin elaborarea i punerea înș ș

practică inclusiv a unor programe i strategii adaptate la situaţia operativă existentă într-oș

anumită fază de dezvoltare socială.

Necesitatea armonizării i compatibilizării sistemului românesc de ordine publică cu celeș

din statele Uniunii Europene a generat căutări permanente pentru realizarea unui cadru juridic iș

acţional eficient care să răspundă transformărilor i obiectivelor preconizate în plan structural iș ș

funcţional, prin asigurarea resurselor umane i financiare necesare materializării acestora.ș

În acest scop, procesul de elaborare i adaptare a legilor de funcţionare a Ministeruluiș

Administra iei i Internelor, respectiv a subsistemelor sale, a vizat delimitarea competen elor iț ș ț ș

atribu iilor acestora, precum i alinierea la standardele Uniunii Europene.ț ș

Evolu ia generală a societă ii române ti, caracterizată prin perpetuarea faptelorț ț ș

infrac ionale care pun în pericol via a i integritatea persoanei, drepturile i interesele legitimeț ț ș ș

ale cetă enilor, impun reevaluarea i aprofundarea reformei la nivelul structurilor iț ș ș

componentelor abilitate în prevenirea i combaterea fenomenului infrac ional, prin prezervareaș ț

prioritară a ordinii i siguran ei publice stradale.În func ie de resursele alocate, strategia ordinii iș ț ț ș

siguran ei publice stabile te structura, misiunile for elor componente de ordine i siguran ăț ș ț ș ț

publică în sistem dual, logistică, modul de conducere i cooperare a acestor for e.ș ț

Siguran a publică exprimă sentimentul de lini te i încredere pe care îl conferă serviciulț ș ș

poli ienesc pentru aplicarea măsurilor de men inere a ordinii i lini tii publice, a gradului deț ț ș ș

siguran ă al persoanelor, colectivită ilor i bunurilor, precum i pentru realizarea parteneriatuluiț ț ș ș

societate civilă-poli ie, în scopul solu ionării problemelor comunită ii, al apărării drepturilor,ț ț ț

libertatilor i intereselor legale ale cetă enilor.ș ț

Starea de ordine i siguran ă publică se realizează prin măsuri generale, de naturăș ț

economică, socială i politică, precum i prin măsuri speciale, cu caracter preponderentș ș

preventiv.

3

ISTORICUL POLI IEI ROMÂNEȚ

Pentru epoca modernă în sensul actual al expresiei, poli ia ca structură cu organizareț

specifică apare odată cu reorganizarea administrativă din 1831 pe baza Regulamentelor

Organice, în cadrul Ministerului Trebilor Dinlăuntru.

Primele atestări privind Poli ia Română datează din vremea luiț Neagoe Basarab sau a

lui Mihai Viteazul (crearea institu iei agiei), continuă cu domnia luiț Mihai utzuȘ , iar din 1806,

organele de pază i ordine din Capitală primesc denumirea generică deș POLI IEȚ .

În 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe i impozite celor însărcina i să men inăș ț ț

ordinea publică i să apere proprietatea cetă enilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice,ș ț

atribu iile poli iei sunt extinse. În timpul Revolu iei de laț ț ț 1848 are loc reorganizarea poli iei,ț

prin apari ia institu iei efului poli iei Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală.ț ț ș ț

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica poli ienească” prin care, în celeț

158 de articole, erau reglementate sarcinile “înaltei poli ii” i "obi nuitei poli ii”, ceea ce aț ș ș ț

constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribu ii în organizarea i coordonareaț ș

activită ilor poli iene ti.ț ț ș

Începând cu Legea de organizare a poli iei a luiț Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860),

urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) i de Legea pentru organizarea poli ieiș ț

generale a statului (8 iulie 1929), competen ele organelor de poli ie sunt extinse, iar raporturileț ț

cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înfiin eazăț Mili iaț . Toi elevii de mili ie erauț

mai mici de 1,65 m, ale i ca să fugă repede, la comandă. ș Apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27

decembrie 1989 se reînfiin ează Poli ia Românăț ț ale cărei competen e vor fi reglementate,ț

ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 i prin Legea 218 din 23 aprilie 2002. ș

Din 1990, Poli ia Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigureț

siguran a persoanelor, a colectivită ilor, drepturilor legitime ale cetă enilor, precum i a altorț ț ț ș

drepturi prevăzute în acte interna ionale la care România este parte.ț

În ultimii 200 de ani uniformele poliţiştilor au trecut prin transformări drastice. Dacă în

secolul XIX îmbrăcămintea oamenilor legii era compusă din pantalon, tunică şi o elegantă

pelerină maro împodobită cu motive orientale, în zilele noastre uniformele au devenit mult mai

practice şi comode şi au culoarea albastră.

4

POLI IA ROMÂNĂ ASTĂZIȚ

Poli ia Româna face parte din Ministerul Administra iei i Internelor i este institu iaț ț ș ș ț

specializată a statului, care exercită atribu ii privind apărarea drepturilor i libertă ilorț ș ț

fundamentale ale persoanei, a proprietă ii private i publice, prevenirea i descoperireaț ș ș

infrac iunilor, respectarea ordinii i lini tii publice, în condi iile legii.ț ș ș ț

Activitatea Poli iei Române constituie serviciu public specializat i se realizează înț ș

interesul persoanei, al comunită ii, precum i în sprijinul institu iilor statului, exclusiv pe bazaț ș ț

i în executarea legii.ș

Programul i politicile de reformă ale Ministerului Administra iei i Internelor au în vedereș ț ș

alinierea Poli iei Române la standardeleț Uniunii Europene, consolidarea ca institu ie civilă înț

folosul persoanei i comunită ii locale.ș ț

Potrivit unei statistici a Poliţiei Române în 2009 în fiecare zi au fost furate în medie 13

automobile, rezultând un total anual de aproape 5.000 automobile. Explicaţia este că Dacia 1300

- în toate derivatele sale - este printre cele mai vulnerabile modele în calea hoţilor şi poate fi

valorificată foarte uşor sub formă de piese de schimb. Din acest motiv statistica este umflată

artificial de modele pe care Poliţia nu le va mai recupera niciodată.

MUZEUL POLIŢIEI ROMÂNE- la 7 iulie 2000, într-o atmosferă de mare sărbătoare şi-a

deschis porţile publicului larg Muzeul Naţional al Poliţiei Române – singurul muzeu cu acest

profil din ţara noastră i se află în Târgovi te.ș ș Cu ocazia zilei Poliţiei Române, în incinta

Muzeului de Istorie situat pe Calea Victoriei, puteţi admira standul care prezintă transformările

din poliţie ce au avut loc în ultimii 200 de ani.

Muzeul Agentului de Poliţie este locul unde se poate rememora evoluţia istorică a

poliţistului, care în decursul vremii, s-a ocupat de liniştea şi ordinea comunităţilor locale. Acesta

se află în Câmpina, judeţul Prahova.

Inspectoratul General al Poliţiei Române, a lansat în octombrie 2011 un blog deschis

publicului larg, în care fiecare român poate să îşi spună păsul şi să adreseze întrebări. Aplicaţia

vine în completarea celorlalte proiecte implementate până acum de Poliţia Română, pagina de

Facebook, pagina de Twitter, pagina de Flickr, canal TV.

Prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002 data de 25 martie a fost desemnată Ziua

Poliţiei Române. Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe

primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.

5

STRUCTURA POLI IEI ROMÂNEȚ

Structura organizatorică a Poli iei Româneț este prevăzută cu 59.195 de func ii, care, laț

sfâr itul anului 2008, avea un procent de încadrare de 90%, respectiv 228 de poli i ti la 100.000ș ț ș

de locuitori, dintre care 10,5 % sunt încadrate cu femei i 1,1% cu poli i ti de altă na ionalitateș ț ș ț

decât cea română, cu o medie de vârstă de 36 de ani la func iile de execu ie i 43 de ani i 5 luniț ț ș ș

la cele de conducere.

În conformitate cu Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul poli istuluiț , Poli iaț

Română a fost structurată în două corpuri, a fost demilitarizată, iar gradele militare ale

poli i tilor au fost echivalate cu grade profesionale.ț ș

Corpul ofi erilor de poli ieț ț

(cuprinde ofi eri de poli ie cu studii superioare)ț ț

Rang Însemn

Chestor-general de poli ieț

Chestor- ef de poli ieș ț

Chestor principal de poli ieț

Chestor de poli ieț

Comisar- ef de poli ieș ț

Comisar de poli ieț

Subcomisar de poli ieț

Inspector principal de poli ieț

Inspector de poli ieț

Subinspector de poli ieț

Corpul agen ilor de poli ieț ț

6

(cuprinde agen i de poli ie cu studii liceale sau postliceale cu diplomă)ț ț

În Art. 73 al acestei legi se specifică faptul că: la data intrării în vigoare a prezentei legi

gradele militare ale poli i tilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii iț ș ș

studiilor fiecăruia, cu men inerea drepturilor câ tigate anterior, după cum urmeazăț ș :

A. Ofi erii de poli ie:ț ț

a) sublocotenent devine subinspector de poli ie;ț

b) locotenent devine inspector de poli ie;ț

c) căpitan devine inspector principal de poli ie;ț

d) maior devine subcomisar de poli ie;ț

e) locotenent-colonel devine comisar de poli ie;ț

f) colonel devine comisar- ef de poli ie;ș ț

g) general de brigadă devine chestor de poli ie;ț

h) general-maior devine chestor principal de poli ie;ț

i) general-locotenent devine chestor- ef adjunct de poli ie;ș ț

j) general devine chestor- ef de poli ie.ș ț

B. Agen ii de poli ie:ț ț

a) maistru militar clasa a IV-a i sergent-majorș devine agent de poli ie;ț

b) maistru militar clasa a III-a i plutonier - agent principal de poli ie;ș ț

c) maistru militar clasa a II-a i plutonier-majorș devine agent ef adjunct de poli ie;ș ț

d) maistru militar clasa I i plutonier adjutantș devine agent ef de poli ie;ș ț

7

Rang Însemn

Agent- ef principal de poli ieș ț

Agent- ef de poli ieș ț

Agent- ef adjunct de poli ieș ț

Agent principal de poli ieț

Agent de poli ieț

e) maistru militar principal i plutonier adjutant- efș ș devine agent- ef principal de poli ie.ș ț

Inspectoratul General al Poliţiei Române are în subordine nemijlocită urmatoarele:

- Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă

- Institutul de Criminalistică

- Oficiul Na ional pentru Protec ia Martorilorț ț

- Revista Poli ia Românaț

- Institutul de Cercetare i Prevenire a Criminalită iiș ț

- Serviciul Administrativ

- Serviciul Independent pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale

ACTIVITĂŢIILE DESFĂŞURATE DE POLIŢIA ROMÂNĂ ÎN ANUL 2011:

În anul 2011, Poliţia Română şi-a îndeplinit misiunile stabilite prin legea de organizare şi

funcţionare, aceea de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a

proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi

liniştii publice, în condiţiile legii.

Au fost elaborate 461 analize, studii, cercetări şi 51 sondaje de opinie pentru identificarea

riscului de victimizare şi a incidenţei percepute a anumitor tipuri de infracţiuni. În cursul anului

2011 au fost iniţiate şi dezvoltate 244 de proiecte şi 193 de campanii de prevenire în cadrul

cărora s-au abordat, secvenţial, diferite genuri de infracţiuni circumscrise domeniilor prioritare.

Formaţiunile de combatere a criminalităţii organizate ale Poliţiei Române au identificat 728

grupuri de crimă organizată: 212 – trafic de persoane, 174 – finanţarea terorismului şi spălarea

banilor, 97 – criminalitate informatică, 245 – trafic şi consum de droguri.

Aportul poliţiştilor pentru stoparea infracţionalităţii de maximă periculozitate, s-a

concretizat prin destructurarea a 287 (+0,35%) grupuri organizate şi coordonate, în scopul

comiterii de infracţiuni grave, în înţelesul Legii nr. 39/2003, formate din 2.405 persoane

(+13,23%) care au fost trimise în judecată; 47% dintre membri acestora au fost arestaţi.

În acest moment, Poliţia Română, prin structurile sale specializate, documentează

activitatea infracţională a altor grupări ale căror preocupări din zona criminalităţii organizate se

desfăşoară pe teritoriul ţării, unele cu conexiuni externe.

În urma acţiunilor desfăşurate în anul 2011, sub coordonarea D.I.I.C.O.T., ori în acţiunile

proprii de urmărire penală, poliţiştii au ridicat în vederea confiscării: 933.137 euro, 1.074.186

8

dolari SUA, 14,25 kg. aur, 781.000.000 lei – sume şi cantităţi provenite din operaţiuni ilicite, 612

cărţi de credit false, 496,52 kg. droguri (dintre care 204,09 kg. droguri de mare risc, 292,42 kg.

droguri de risc) şi 21.084 comprimate. De asemenea, au fost instituite sechestre asiguratorii

pentru 158 imobile, fiind ridicate în vederea confiscării 257 autoturisme.

Infracţiunile stradale sesizate se menţin aproximativ la nivelul anului trecut. Astfel, în anul

2011 au fost sesizate 47.438 infracţiuni stradale (+ 0,3%). Infracţiunile stradale sesizate

reprezintă 6,5% din totalul infracţiunilor sesizate la nivel naţional, 92,5% fiind comise în mediul

urban. De remarcat este faptul că, a crescut cu 5% numărul infracţiunilor constatate în flagrant.

Din totalul infracţiunilor stradale sesizate, doar 7,7% au fost comise cu violenţă,

înregistrându-se o creştere cu 4% faţă de anul 2010. Cele mai grave infracţiuni sesizate, comise

în stradă, s-au diminuat (omorul cu 17%, violul cu 17%, tentativa de viol cu 12%, loviturile

cauzatoare de moarte cu 25% şi ultrajul cu 19%).

Infracţiunile de furt, au scăzut cu 2%, în general, prin prisma reducerii furturilor din

societăţi comerciale (-19%), de auto (-23%), din auto (-6%) şi a celor de componente din

exteriorul maşinii (-8%). Opus acestui trend, s-au înregistrat creşteri la furturile din buzunare,

poşete, genţi (+16%) şi de plăcuţe de înmatriculare (+8%).

Referitor la rezultatele obţinute în cursul anului 2011 de Poliţia Română în domeniul

prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, datele statistice relevă faptul că, în această perioadă, au

fost constate un număr de 16.342 infracţiuni (14,49%). Din totalul infracţiunilor, un număr de

13.409 ( + 9,69%) au fost constatate de poliţia de investigare a fraudelor ( respectiv 82%).

Pentru săvârşirea acestor infracţiuni au fost cercetate 10.864 persoane, cu 850 mai multe

faţă de 2010 (creştere cu 8,49%). Ca urmare a infracţiunilor de natură economico – financiară,

prejudiciul cauzat este de 24.871.660.500 lei (+133,4%), din care a fost recuperat 1.867.231.600

lei (+305,7%). În cazul infracţiunilor de evaziune fiscală, prejudiciu cauzat este de 3.784.172.900

lei, (+269,6%), din care a fost recuperat 815.182.110 lei (+549,8%).

Au fost înaintate la Parchet, cu propunere de declinare a competenţei, 1.049 dosare penale,

ce au ca obiect 4.692 fapte penale, fiind deferite parchetelor 3.329 persoane, iar 911 la D.N.A.

Au fost implicate în fapte de corupţie 1.332 persoane cu funcţii de conducere (393 deferite la

D.N.A.). Evoluţia înregistrată în cursul anului 2011 a principalilor indicatori privind dinamica

accidentelor grave de circulaţie, confirmă pentru al treilea an consecutiv, menţinerea trendului

descendent al victimizării participanţilor la traficul rutier înregistrat la nivel naţional.

9

Reducerile faţă de anul 2008, an de vârf în ceea ce priveşte numărul şi consecinţele

evenimentelor de acest gen, fiind de 13% la total accidente grave, 34,2% la persoane decedate,

7,15% la răniţi grav şi 4,4% la răniţii uşor rezultaţi din accidente grave.

De altfel, această diminuare substanţială a riscului rutier a fost reliefată şi în cadrul

ultimului Raport PIN al Consiliului european pentru siguranţa transporturilor rutiere (E.T.S.C.),

care menţionează progresul României în planul siguranţei rutiere, de la 142 de persoane decedate

la milionul de locuitori în anul 2008, la 96 persoane decedate la milionul de locuitori la finele

anului 2011. Este pentru prima dată de la începutul anilor ’90, când numărul persoanelor

decedate în accidente de circulaţie a scăzut în jurul valorii de 2.000, în condiţiile unui context

rutier total diferit, caracterizat de creşterea exponenţială a parcului auto şi a numărului

posesorilor de permis de conducere şi o infrastructură subdimensionată şi insuficient

modernizată, la care se adaugă un nivel scăzut de educaţie rutieră.

Pentru perioada următoare, activitatea Poliţiei Române va fi focalizată pe îndeplinirea

celor 6 priorităţi identificate de conducerea I.G.P.R.:

1. Destructurarea grupărilor infracţionale de crimă organizată şi judiciare;

2. Intensificarea acţiunilor şi măsurilor de combatere a fenomenului infracţional ce

prejudiciază bugetul consolidat al statului (evaziune fiscală, contrabandă, spălarea banilor,

criminalitatea specifică achiziţiilor publice);

3. Optimizarea capacităţii de acţiune a structurilor de siguranţă publică pentru creşterea

gradului de securitate a cetăţeanului;

4. Orientarea pregătirii profesionale continue în concordanţă cu noile concepte

implementate şi pentru îndeplinirea obiectivelor asumate;

5. Gestionare corespunzătoare a resurselor umane, financiare şi logistice;

6. Creşterea gradului de vizibilitate al Poliţiei Române pe plan intern, european şi

internaţional.

Poliţia Română va continua să îşi dezvolte şi modernizeze metodele de aplicare a legii şi să

îşi perfecţioneze lucrătorii.

Ma ina de poli ie originală esteș ț Dacia Logan. Poli ia Română a primit dea lungul timpuluiț

un Seat Leon Cupra de 240 CP pentru patrularea pe Autostrada Soarelui, cel mai puternic model

de la Rutieră, un modelul oferit de Porsche Romania a fost dotat cu toate sistemele specifice

ma inilor care patrulează pe drumurile publice, accelerează de la 0 la 100 km/h în doar 6,4ș

10

secunde i atinge o viteză maximă de 247 km/h. Modelul are sistem de avertizare optică acusticăș

Federal Signal.

COMPARA IE ÎNTRE POLI IA ROMÂNĂ I POLI IAȚ Ț Ș Ț

FRANCEZĂ

În Franţa, Poliţia Naţională este componentă a poliţiei civile. Este ca i poli ia română oș ț

instituţie a statului ce aparţine de Ministerul de Interne şi de colectivităţile teritoriale. Poliţiştii

francezi sunt funcţionari ai statului. Numărul de telefon pentru cazuri de urgenţă este 17 sau ca iș

în cazul nostrum 112. Apelul este gratuit şi tot timpul la dispoziţia cetăţenilor.

Înfiinţarea acestei instituţii este fondată cu ajutorul declaraţiei drepturilor cetăţenilor din

1789, ce are valoare constituţională.

Pentru că România pe plan administrativ de i este împăr ită în „jude e”, (exact ca i Fran aș ț ț ș ț

în „departamente”), ea ramane totu i o ară predominant rurală, pe când Fran a, este urbanizatăș ț ț

într-un procent de peste 95%. În consecin ă, pe de o parte, dacă termenul de „Poli ie Na ională”ț ț ț

în Romania poate să corespundă „oarecum” termenului de „Poli ie Na ională” francez, cel deț ț

„Poli ie Municipală” în Romania ar fi neadecvat.ț

Poli ia Na ionalăț ț apar inând Ministerului de Interne, în cadrul căruia constituie una dinț

direc ii principale, DGPN (Directia Generala a Poli iei Na ionale) ea ț ț ț este formată din:

•DCSP (Direc ia Centrală a Securită ii Publice, 78.000 de func ionari)ț ț ț

•DCCRS (Direc ia Centrală ale Companiilor Republicane de Securitateț

•DCPAF (Direc ia Centrală a Poli iilor Aerului i ale Frontierelor) ț ț ș

•DCPJ (Direc ia Centrală a Poli iei Judiciare)ț ț

•DCRI (Direc ia Centrală de Informa ii Interne, 4.000 de func ionari) ț ț ț

•DAPN (Direc ia Administra iei PN) ț ț

•DFPN (Direc ia de Pregătire – Formare a PN, 3.200 de func ionari)ț ț

•SCTIP (Serviciul de Cooperare Tehnică Interna ională a Poli iei, 243 de func ionari deț ț ț

poli ie)ț

•SPHP (Serviciul de Protec ieț ai Înal ilor Func ionari i Personalită i Publice, 600 deț ț ș ț

persoane),

•IGPN (Inspec ia Generală a Poli iei Na ionale), numită si „Police de Police” („Poli iaț ț ț ț

Poli iei”) ț

11

Conform legii din 21 ianuarie 1995 de orientare i de programare relativă la securitate,ș

apare în Fran a no iunea de „coproduc ie a securită ii”. În 1999, Statul înfin ează un CSIț ț ț ț ț

(Consiliu de Securitate Internă) în vederea dezvoltării unui alt tip de Poli ie, numită ulterior PPț

(„Poli ie de Proximitate”). PP se caracterizează prin faptul că ea nu este o Poli ie de tip OPț ț

(Ordine Publică) care apară institu iile statului, ceea ce în trecut era asigurat de catre PN. Ea nuț

este nicio PI (Poli ie de Interven ie) i nici una de investiga ie, ci o Poli ie care asigurăț ț ș ț ț

protec ia persoanelor i a bunurilor private (ale cetă eanului). Ea este implantată în Fran a dinț ș ț ț

ce în ce mai mult în zonele urbane, în cartiere „sensibile” sub o nouă formă de UTeQ (Unités

Territoriales de Quartier/Unitati Teritoriale de Cartier) al DCSP (Direc iei Centrale de Securitateț

Publică) al PN.

În Romania, cre terea i diversificarea formelor de manifestare ale criminalită iiș ș ț

demonstrează necesitatea unei noi abordări conceptuale a locului i rolului poli iei înș ț

comunitate. Tendin ele actuale ale infrac ionalită ii, crima organizată, violen a la nivelț ț ț ț

individual, intrafamilial i de grup, amploarea faptelor penale de natură economică i a celor careș ș

determină accentuarea sentimentului de insecuritate personală, impun o orientare flexibilă a

strategiilor de ac iune necesare activită ii poli iei la schimbările din societate, care influen eazăț ț ț ț

la rândul lor criminalitatea.

Ca o consecin ă a acestor fenomene este mai mult decat utilă o extindere a interesului înț

rela iile poli ie-comunitate, urmărindu-se elaborarea unor metodologii de ac iune care să aibă laț ț ț

bază principiile descentralizării i al strânsei interac iuni între cetă eni i poli i ti, în calitate deș ț ț ș ț ș

coautori ai siguran ei publice.ț

Această filosofie se bazează pe convingerea că identificarea i diminuarea factorilor careș

favorizează criminalitatea depinde de instituirea unor forme noi de rela ii între poli ie iț ț ș

persoanele din comunitate, care să permită acestora din urmă participarea activă la stabilirea

priorită ilor activită ii poli iei i implicarea ei în eforturile de ameliorare a calită ii vie ii.ț ț ț ș ț ț

12

BIBLIOGRAFIE

1. www.insse.ro

2. www.observator.ro/evaluarea-activitatii-desfasurate-politia-romana-anul-2011-133643.html

3. www.politiaromana.ro

4. http://www.presaonline.com/stiri/de-la-cititori/reforma-politiei-romane-politia-romana-incotro-682217.html

5. ro.wikipedia.org

13