Universitatea Alma Mater din Sibiu Facultatea de tiine Economice

Program de studii: Afaceri internaionale

IACOB VLDU

POLITICI COMERCIALE

CURS

Editura Alma Mater Sibiu, 2010

Discutat i aprobat n edina de catedr din data de 17.09.2010

Coninutul a fost stabilit pe baza bibliografiei cursului

T1.ASPECTE DEFINITORII ALE POLITICII COMERCIALE

1.1 Obiectivele politicii comerciale

Politica comerciala este o parte componenta a politicii economice a unui stat care vizeaza sfera relatiilor econimice externe ale acestuia .

Prin politica comerciala se intelege totalitatea reglementarilor adoptate de catre stat (cu character juridic, administrative, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar, etc.) in scopul promovarii sau al restrangerii schimburilor comerciale externe si al protejarii economiei nationale de concurenta straina.

Obiectivul pe termen lung, pe care statele il urmaresc cu ajutorul instrumentelor si masurilor de politica comerciala, este stimularea dezvoltarii economiei nationale, la adapost de concurenta straina.

Obiectivele pe termen scurt si mediu, pe care statul le poate urmari cu ajutorul instrumentelor si masurilor de politica comerciala sunt:

- perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe ; - restrangerea sau stimularea comertului cu anumite produse sau grupe de produse ; - anumite modificari in orientarea geografica a schimburilor comerciale (intensificarea

schimburilor comerciale cu anumite tari si regiuni, restrangerea cu altele); - imbunatatirea raportului de schimb prin sporirea puterii de cumparare a exporturilor.

Aceste obiective pot diferi de la un stat la altul in functie de o serie de conditii interne si internationale.

Reglementarea relatiilor economice dintre state a devenit o necessitate obiectiva, mai ales in perioada postbelica, ca o urmare fireasca a adancirii interdependentelor economice internationale, perioada in care , pe langa unele reglementari ale relatiilor economice dintre state pe plan bilateral, subregional sau regional, a aparut tendinta de multilateralizare a relatiilor economice dintre state.Aceasta tendinta s-a materializat prin intermediul unor acorduri care au incercat sa codifice anumite principii si reguli in ceea ce priveste folosirea diverselor instrumente si masuri de ppolitica comerciala in relatiile reciproce.

Instrumentele de politica comerciala folosite de catre state au fost din ce in ce mai diversificate, dar in acelasi timp a fost o perioada de escaladare a incalcarilor principiilor si regulilor statuate in anumite acorduri in ceea ce priveste folosirea acestor instrumente , pe fondul unei puternice tendinte de regionalizare a schimburilor prin proliferarea grupurilor economice integrationiste.

In domeniul politicii comerciale se actioneaza cu ajutorul a trei categorii principale de instrumente si masuri :

- de natura tarifara (vamala); - de natura netarifara (inclusiv paratarifara); - de natura promotionala (de promovare si de stimulare).

S-a incercat, prin numeroase puncte de vedere ale analistilor economici, decidentilor politici si cercurilor de afaceri, sa se explice principiile specializarii internationale a economiilor, locul acestor puncte de vedere fiind luat de dezbaterea Asupra tipului de comert exterior care ar trebui promovat : comertul correct sau comertul liber.

Comertul corect (comert administrat) presupune ca guvernele sa intervina active, in variate modalitati, pentru a crea premisele ca exporturile firmelor interne sa obtina o cota echitabila din pietele externe si ca

importurile sunt controlate pentru a minimize pierderile de locuri de munca si de cota de piata in anumite sectoare.

Comertul liber presupune ca autoritatile publice din tarile participante la circuitul commercial internatuional exercita o influenta minima asupra fluxurilor de import si export si asupra deciziilor companiilor si indivizilor.

1.2 Tipuri de politici comerciale

Desi s-au conturat tipuri standard de atitudini cu privire la raportarea economiilor nationale la mediul comercial extern, practica in domeniul politicilor comerciale nu a consacrat modele general aplicabile.

Tipurile de politici comerciale folosite de diverse state , dar si in diverse perioade sunt:

- politica de liber schimb; - protectionismul moderat si compatibil cu normele multilaterale de conduita; - protectionismul derogatoriu de la conduita comerciala multilaterala; - politica de sanctiuni comerciale; - politica autarhica.

Politica de liber schimb Liberul schimb este mai degraba un deziderat decat o stare de fapt.

Liberalizarea comerciala este o stare in care se observa o relaxare a protectionismului.

In conceptia lui John Stuart Will, din schimbarile comerciale deriva trei categorii de avantaje :

- efectele economice directe ale comertului exterior; - efectele indirecte ale comertului; - beneficiile economice ale schimburilor comerciale sunt completate de efectele sale asupra

climatului intellectual si moral. Acest tip de politica comerciala a dus, in tarile care l-au adoptat, la cresteri ale productivitatii

muncii, superioare celor inregistrate in tarile care s-au bazat pe politici comerciale protectioniste.

Prin politica liberului schimb, tarile pot achizitiona tehnologii moderne si isi pot expune, economiile la acele niveluri de concurenta care le oblige sa-si sporeasca productivitatea.

De asemenea , liberalizarea comerciala coroborata cu internationalizarea afacerilor, modifica practicile de afaceri, transforma filozofiile organizationale ale companiilor si redefinesc compartimentul consumatorilor si obiceiurile de consum.Se poate afirma, de asemenea, ca o astfel de politica pune oamenii in legatura , reducand izolarea, liberalizarea fluxurilor comerciale si determina comerciantii sa dovedeasca mai multa responsabilitate fata de consumatori.

Se considera ca un comert mai liber promoveaza pacea si stabilitatea.

Relatia dintre liberalizarea schimburilor comerciale si liberalizarea climatului politic a fost un subiect sensibil al dezbaterilor cu privire la permanentizarea acordarii clauzei natiunii celei mai favorizate de catre S.U.A. Chinei si cu privire la aderarea acestei tari la O.M.C.

Ecologistii considera ca un comert mai liber va conduce la dezvoltarea activitatilor economice, ceea ce va duce la degradarea mediului ambient.

Politica protectionista Definirea protectionismului, ca un segment particular al politicii comerciale, s-a facut doar in epoca moderna, desi a existat intotdeauna.Se observa insa o reducere notabila a formei istorice a protectionismului ,si anume cel tarifar si paratarifar. Autoritatile publice sunt supuse, pe intreg globul, la presiuni, atat din partea companiilor eficiente si a comunitatilor locale respective pentru sustinerea uniu comert liber , cat si din partea companiilor mai putin eficiente si a autoritatilor locale, a cercurilor de afaceri si a sindicatelor din regiunile respective in sustinerea unui comert correct.

Nivelul protectiei, aplicat in ansamblu sau in anumite sectoare, difera de la o tara la alta sau de la o etapa la alta.

Folosirea unui instrument tarifar si netarifar la nivelul la care distorsiunile la nivelul echilibrelor economice sunt relative mici, duce la o incadrare a politicii comerciale a statului respective ca fiind catalogata a fi protectionist-moderata.

In cadrul unor politici comerciale nationale, statele folosesc masuri de politica comerciala convenite in cadrul negocierilor comerciale bilaterale sau multilaterale.

Adesea insa se apeleaza la derogari de la principiile de baza ale comertului international, la incalcarea unor angajamente intrnationale asumate la nivel bilateral, regional sau multinational.

Rationamentele legate de evolutia conjuncturii economice justifica, in opinia unor analisti, masurile protectioniste.

Curentulconjuncturalistilor(analisti care considera ca masurile protectioniste se justifica din ratiuni legate de evolutia conjuncturii economice) sustine idea ca, atunci cand economia internationala se confrunta cu o conjuncture nefavorabila, se justifica apelarea la masuri protectioniste pentru a pastra o parte cat mai mare din piata interna pentru companiile indigene , permitandu-le sa depaseasca momentele de decline ale cererii.

Curentul structuralistilor (analisti care se concentreaza pe dimensiunea structurala a protectionismului) considera ca se apeleaza la masuri protectioniste ca urmare a faptului ca structurile din economie nu sunt adecvate pentru a sustine concurential anumite ramuri sau productii.

1.3 Piata protectionismului: cerere, oferta, cost. In evolutia sa protectionismul este supus legii cererii si ofertei.

Cererea de protectionism Pe scena politica actioneaza mai multa grupuri de interese care au de castigat de pe urma protectiei ;

manifestandu-se prin diferite modalitati de utilizare a propriilor resurse pentru a influenta procesul politic (vot, lobby, etc.).

Purtatorii cererii de oferta sunt:

- Companiile. Practic masurile protectioniste sunt utilizate pentru a obtine avantaje de pe urma restrictiilor comerciale aplicate concurentilor externi,desi theoretic sunt justificate de nevoia de a proteja locurile de munca;

- Grupurile sindicale ; sunt folosite frecventin sustinerea protectionismului. Apetenta pentru restrictii comerciale le este diminuata datorita efectelor negative pe care le naste (reducerea calitatii produselor , ingustarea gamei de alegere, cresterile de pret). Ser folosesc de argumentul maximizarii salariilor si protejarea locurilor de munca ;

- Sectoarele tehnologic-intensive. Solicita masuri si politici protectioniste pentru a pastra cat mai mult timp avansul tehnologic, dorinta de a valorifica la maximum efectul de economie de scara sau de gama , de a prelungi ciclul de viata al produsului. Fenomenul este legat de varianta moderna a teoriei politicii comerciale strategice , care confirma ca restrictiile comerciale sunt considerate drept mijloc de contracarare a distorsiunilor mediului concurential, generate de structura oligopolista a unor piete internationale;

- Grupurile ecologice. Liberalizarea comertului accentueaza impactul negative asupra mediului si cresterii economice;

- Organizatiile care militeaza in domeniul drepturilor omului (Contracararea muncii copiilor sau munca fortata);

- Grupurile de protectia consumatorului (Impiedicarea patrunderii pe piata proprie a produselor care nu raspund celor mai inalte exigente in materie de siguranta in exploatare );

- Companiile de consultanta juridical si de lobby (Anumite conflicte pot fi alimentate in mod artificial pentru a spori utilitatea si castigurile );

- Alti furnizori externi ai bunurilor al caror import se doreste a fi restrictionat ; - Canalele politice . Se incearca o determinare a modificarii reglementarilor de politica

comerciala existente pentru a le face mai usor accesibile solicitantilor de protectie. Oferta de protectionism

Este oferita de acei oficiali, care au raspundere in diferite grade legate de edictarea de legislatie protectionista , punerea in aplicare de reglementari protectioniste si negocierea de concesii comerciale cu alte guverne.

Sunt ierarhizati pe doua paliere:

- Palierul politic care are in compunere membri ai legislativului si varfurile executivului; - Palierul administrative are in compunere functionarii publici.

Acordarea unor favoruri protectioniste divide beneficiarii in doua tabere representative :favorizatii de pe urma aplicarii masurii si nefavorizatii.

Pentru a evita aceasta diviziune se poate apela la doua tactici representative:

- simularea acordarii de protectie; - acordarea indirecta de protectie.

Costurile protectionismului Fiind un comportament commercial deosebit de costisitor pentru cei implicate, protectionismul naste

anumite efecte negative , ca urmare a aplicarii sale, precum:

- costuri ridicate suportate de consumatori, care decurg din preturile superioare platite nu numai pentru bunurile din import, ci si pentru cele din productia interna;

- castigurile producatorilor interni se limiteaza la marja de crestere a preturilor aferente livrarilor interne;

- efectele redistributive excessive in detrimental utilizatorilor produselor protejate; - diminuarea eficientei cu care opereaza economia protejata ; - riscul aparitiei unei adevarate spirale protectioniste ,in care efectele protectiei se constituie ,ele

insele, in determinanti autonomi ai unor masuri protectioniste; - cresterea preturilor la produse folosite ca imput-uri in alte industrii determina o inrautatire a

conditiilor de competitivitate relative a acestora, putand face din ele noi candidate la obtinerea de protectie fata de concurenta externa si/sau generand pierderi suplimentare de locuri de munca, in aceste ramuri;

- chiar si pentru ramurile protejate,majorarile de prt induse pot avea efecte negative, in masura in care fie reduce cererea pentru produsele respective,in mod absolut, fie o reorienteaza catre produsele de substitutie;

- cresterea preturilor la anumite produse, in special la acele produse caracterizate de o relative inelasticitate a cererii, fac ca o proportie mai mica a veniturilor disponibile sa poata fi dedicate achizitionarii de produse ale altor ramuri,generand astfel o noua sursa de dificultati pentru sectoarele neprotejate;

- preturile majorate datorita protectiei reprezinta, in ultima instanta, o reducere a salariilor nominale , ceea ce, pe ansamblul economiei , duce la o reducere a comprtitivitatii internationale a numeroase sectoare economice si a unor intregi economii nationale.

1.4 Instrumente ale politicilor comerciale La nivellegislativ protectionismul este derivate din actele normative de natura celor edictate de catre

parlamentele nationale si poate fi mai ridicat sau mai scazut , in functie de perioada analizata , filozofia comerciala cultivata.

La nivel executive numeroase reglementari ale autoritatilor guvernamentale sau ale autoritatilor locale se constituie in eficace masuri protectioniste.

La nivelul comportamentului unor actori economici sau noneconomici, cultivarea ideii conform careia prin cumpararea produselor indigene se pastreaza locurile de munca sau se conserva unele moduri de viata traditionale poate deveni o fateta a protectionismului greu de deposit cu ocazia negocierilor interguvernamentale.

Instrumente de politica comerciala tarifara (vamala) Taxele vamale impozite indirecte, percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cand acestea

trec granitele vamale ale tarii respective.Sunt instrument de politica comerciala de natura fiscala .

Pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

- dupa scopul impunerii (sau nivelul impunerii); - dupa obiectul impunerii; - dupa modul de percepere (sau de asezare); - dupamodul de stabilire (sau fixare de catre stat).

Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si taxa (taxele) vamala perceputa asupra fiecarui produs sau grupa de produse.

Clasificarea marfurilor dupa aceste tarife criterii:

originea marfurilor (animala, vegetala, minerala); gradul lor de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite); combinatia celor doua criterii.

Tipurile de tarife vamale:

- tarife vamale simple (concurentiale) au o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indifferent de provenievta lor;

- tarifele vamale compuse - au doua sau mai multe coloane de taxe vamale, fiecare aplicandu-se marfurilor provenind din anumite tari.

Pot fi:

- conventionale; - autonome;

- preferentiale (pe baza de reciprocitate sau pe baza de nereciprocitate). Efectul protectionist al tarifelor vamale. Imbraca doua forme:

- protectia nominala vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale si este exprimata de taxele vamale inscrise in tarifele vamale oficiale ale statelor, date publicitatii (taxe vamale nominale );

- protectia efectiva masoara sporul valorii nou create pe unitatea de produs finit in absenta tarifului vamal. Ea trebuie calculata.

Teritoriul vamal acel teritoriu in interiorul caruia este in vigoare un anumit regim vamal, o anumita legislatie vamala.

Uniunile vamale sunt principala forma de extindere a teritoriului vamal si sunt de doua feluri:

- perfecte (complete), cand sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii; - imperfecte (incomplete), cand sunt vizate numai o parte din produsele care se schimba reciproc

si cu tertii. O forma secundara de extindere a teritoriului vamal o constituie si zonele de liber schimb. Tarile

participante la zona elimina barierele tarifare si netarifare , in relatiile comerciale reciproce pentru toate produsele sau numai pentru o parte din acestea , iar relatiile cu tertii nu instituie o politica comerciala comuna, fiecare tara membra pastrandu-si independenta in materie de politica comerciala.

Ele sunt de doua feluri:

- perfecte (complete) vizeaza toate produsele care se schimba reciproc; - imperfecte (incomplete) vizeaza numai o parte din produsele care se schimba reciproc.

Restrangerea teritoriului vamal (excludere sau exceptare vamala) este exceptarea de la regimul vamal in vigoare a unei portiuni dintr-un stat national. In aceste zone nu se percep taxe vamale de import. Mai poarta denumirea de zona libera.

Zonele economice speciale pastreaza caracteristica zonelor libere, dar prezinta si unele particularitati;

- dimensiunea lor este foarte mare; - obiectivul urmarit este atragerea capitalului strain caruia I se acorda facilitate inseminate

(scutiri de impozite pe venit, scoaterea din tara a profitului in valuta, etc.). Incidente ale uniunilor vamale asupra schimburilor comerciale internationale

Creare de comert aparitia de noi fluxuri comerciale in cadrul uniunilor vamale care inlocuiesc sursele de furnizare mai putin eficiente cu sursele cele mai avantajoase din punct de vedere al costurilor de productie. Aceasta este crearea interna de comert.Daca inlocuirea unor fluxuri mai putin eficiente din interiorul uniunii vamale se face cu fluxuri mai eficiente din afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externa de comert (deturnare negative de comert).

Prin deturnare (deviere, reorientare) de comert se intelege inlocuirea surselor mai eficiente de furnizare a marfurilor din afara uniunii vamale mai putin avantajoase.

Instrumente de politica comerciala de natura netarifara (inclusive paratarifara) Barierele netarifare complex de masuri si reglementari de politica comerciala (publice sau private),

care impiedica, limiteaza sau deformeaza fluxul international de de bunuri si servicii si care au ca principal scop apararea pietei interne de concurenta straina si/sau echilibrarea balantelor de plati.

Particularitati:

- prin formele pe care le imbraca ,barierele netarifare urmaresc marfurile pe tot parcursul lor , de la exportator si pana la consumatorul final, actionand esalonat, din momentul in care s-a efectuat comanda pentru un anumit produs ce urmeaza sa fie importat si pana in momentul consumului final al acestuia;

- marea diversitate si gradul lor diferentiat de protectie; - domeniile extreme de variate de aplicabilitate , legate de sfera relatiilor economice

internationale; - in marea lor majoritate, aceste bariere sunt mai greu de cunoscut de catre exportatori si din

aceasta cauza se evalueaza mult mai greu gradul lor de protectie si mai ales gradul lor de discriminare;

- barierele netarifare pot influenta direct volumul fizic al marfurilor importate . G.A.A.T. (Acordul General pentru Tarife si Comert) a clasificat barierele netarifare in cinci grupe:

1. Bariere netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor. Forme: a. interdictiile (prohibitiile) la import reglementari adoptate de catre stat care interzic total sau

partial, pe o perioada determinate de timp sau nelimitat , importul anumitor produse sau grupe de produse ;

b. contingentele de import sunt plafoane maxime, cantitative sau valorice, admise la importul anumitor produse sau grupe de produse , pe o perioada determinate de timp. Sunt de doua feluri: globale si bilaterale.

c. licentele de import sunt autorizatii pe care statul le acorda firmelor importatoare , pentru un anumit produs sau grupa de produse sip e o perioada rezonabila de timp, in functie de natura produsului si distanta geografica fata de tara de provenienta .

d. limitarile la export sunt intelegeri oficiale sau neoficiale care intervin intre anumite state , prin care tara exportatoare se oblige sa reduca volumul exportului unui produs sau grupa de produse pana la un anumit nivel si pe o perioada determinate de timp;

e. acordurile privind comercializarea ordonata a produselor sunt intelegeri bi sau multilaterale , care intervin intre state si care vizeaza limitarea negociata si controlata a comertului international cu anumite produse sau grupe de produse.

2. Bariere netarifare care implica indirect limitarea importurilor prin mecanismul preturilor a. prelevarile variabile la import sunt taxe vamale suplimentare si se calculeaza ca diferenta intre

pretul de import si pretul comunitar;

b. preturile minime si maxime la import un mijloc restrictive folosit de tarile dezvoltate ;

c. impozitele indirecte si alte taxe cu character fiscal;

d. taxele de retorsiune se aplica numai ca masuri de raspuns fata de o politica comerciala neloiala.

3. Barierele netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

a. evaluarea valorii marfurilor in vama;

b. documente sformalitati suplimentare cerute la import.

4. Bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale a. achizitiile guvernamentale (piata publica) sunt cumpararile de bunuri si servicii de catre stat;

b. comertul de stat totalitatea operatiunilor de vanzare-cumparare effectuate de intreprinderile de stat;

c. monopolul de stat asupra importului anumitor produse permite statelor sa limiteze importul la produsele respective sis a stabileasca preturile de vanzare cu amanuntul la aceste produse, de regula, foarte ridicate pentru a restrange consumul acestora.

5. Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice)

Obstacolele tehnice sunt reglementari in vigoare pe plan international (standarde internationale) sau in anumite state (standarde nationale) cu privire la diferitele caracteristici tehnice si de calitate care trebuie sa fie indeplinite de produsele importate ca si de cele indigene. Au ca scop protejarea sanatatii si securitatii consumatorilor, protectia fito-sanitara, securitatea publica,etc.Cele mai raspandite obstacole sunt:

a. normele sanitare si fito-sanitare sunt reglementari care vizeaza produsele destinate consumului oamenilor si animalelor. Exista patru categorii de obstacole sanitare si fito-sanitare: - obstacole chimice;

obstacole macrobiologice; obstacole legate de prezenta insectelor si rozatoarelor; obstacole legate de etichetaj.

b. normele de securitate sunt reglementari care vizeaza bunurile destinate consumului productiv si care cer indeplinirea unor conditii de calitate,a unor prescriptii tehnice de igiena si securitate a muncii carora trebuie sa le corespunda produsele importate ca si cele indigene;

c.norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea sunt reglementari care vizeaza cerintele speciale cu privire la ambalarea, marcarea si etichetarea produselor de import, foarte diferite de la o tara la alta.

T 2.NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA VAMALA

2.1.Instrumente de politica vamala Politica vamala reprezinta o componenta a politicii comerciale care cuprinde totalitatea reglementarilor

si normelor emise de stat prin institutiile abilitate care vizeaza intrarea sau iesirea in si din tara a marfurilor si care implica:

- controlul marfurilor, a documentelor insotitoare si a mijloacelor de transport, cu ocazia trecerii frontierei vamale;

- indeplinirea formalitatilor vamale; - impunerea vamala prin plata creantelor vamale; - alte formalitati specifice, reglementate prin acte normative.

Politica vamala este o componenta a politicii comerciale a unui stat. Vizeaza intrarea sau iesirea in/din tara a marfurilor si mijloacelor de transport, indeplinirea formalitatilor vamale si plata taxelor vamale.

Instrumentele de politica vamala folosite sunt:

- legile, codurile si regulamentele vamale acestea sunt elemente de natura legislative si totodata diferentiaza politicile vamale intre statele lumii;

- tarifele vamale sunt principalele instrumente prin care se realizeaza impunerea vamala. Cuprind procentual nivelul taxelor vamale ce se percep asupra marfurilor importate sau exportate, in functie de procedurile aplicate. Sunt mijloace indirecte prin care se protejeaza economia unui stat.Taxele vamale, inscrise in aceste tarife,reprezinta restrictia comerciala cea mai veche , ca aplicabilitate.In tarifele vamale fiecarei pozitii a nomenclatorului de marfuri ii sunt associate anumite niveluri de taxe vamale.Nomenclatorul tarifar este universal valabil, in timp ce taxele vamale, exprimate prin structura si nivelul lor, exprima interesele de politica comerciala specifice fiecarui stat.

- taxele vamale - reprezinta impozitele percepute de stat atunci cand marfurile trec frontiera vamala a statului respective.In general, taxele vamale sunt percepute la import.Nivelul taxei vamale depinde de nevoia de protectie,taxa fiind cu atat mai ridicata cu cat conditiile de productie pe piata interna sunt mai defavorabile fata de cele ale exportatorilor straini. Tranzitul, supus altadata taxelor vamale,prevede numai prescriptii de servicii pentru transportul marfurilor in tranzit sau pentru depozitarea lor temporara pe teritoriul de tranzit.

2.2 Sistemul vamal structura institutionala de aplicare a politicii vamale Sistemul vamal acea structura complexa care cuprinde parghiile utilizate de stat pentru

influentarea activitatii vamale, metodele administrative si de conducere, cadrul institutional alcatuit din institutii si organe cu atributii in domeniul vamal, cadrul juridic format din legi, decrete, hotarari si alte reglementari cu character normative in domeniul activitatii vamale.

Obiective la nivel de economie nationala: protejarea intereselor economice ale statului; elaborarea de statistici relevante despre activitatea de comert exterior; infaptuirea politicii fiscale a statului; incurajarea activitatilor de export prin diverse forme si mijloace. Impunerea - instrument principal in aplicarea politicii vamale. Impunerea un complex de masuri si operatii effectuate in baza legii,care au drept scop: -stabilirea taxei vamale aferente operatiunii de import-export; -indeplinirea formalitatilor vamale; -evaluarea marfurilor in vama; -plata taxelor vamale. Impunerea vamala are in componenta sa doua laturi: politica si tehnica.Impunerea vamala, in activitatea de comert exterior presupune, din punct de vedere al politicii practicate de un stat la un anumit moment, aplicarea unor principii de politica economica de incurajare a dezvoltarii unei ramuri sau subramuri economice si/sau extinderea relatiilor economice cu strainatatea. Functiile impunerii vamale: -functia fiscala taxele vamale reprezinta o sursa de venituri la bugetul de stat; -functia protectionista taxele vamale percepute la import ridica artificial pretul intern al marfurilor importate, protejand astfel producatorii interni; -functia de negociere statele pot negocia , intr-un cadru bilateral sau multilateral concesii tarifare reciproce. Obiectul impunerii il constituie marfurile care fac obiectul formelor de desfasurare a activitatii de comert exterior, respective importul, exportul sau tranzitul vamal, subiectul impozitului fiind persoana fizica sau juridical obligate prin lege la plata acestuia .

Cota de impunere reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere, care in activitatea vamala, de regula, este calculata sub forma de cota procentuala. Declaratia vamala in detaliu document prin care sunt furnizate informatiile necesare realizarii obligatiilor fiscale .Se poate depune ,fie la o unitate vamala de frontiera,fie la o unitate vamala de interior,in functie de posibilitatile titularilor de a prezenta marfurile in vederea controlului vamal. Termenul de plata reprezinta momentul validarii declaratiei vamale, care coincide cu liberal de vama, permitand declarantului vamal sa dispuna de acele marfuri care au facut obiectul declararii. T 3. FUNDAMENTE TEORETICE ALE PROTECTIEI TARIFARE 3.1Forme ale protectiei vamale protectia efectiva si protectia nominala Efectul protectionist al tarifelor vamale imbraca doua forme : cea a protectiei nominale; cea a protectiei effective. Protectia nominala vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale si este exprimata de taxele inscrise in tarifele vamale oficiale ale statelor, date publicitatii. Aceste taxe vamale mai poarta denumirea de taxe vamale nominale. Nivelul lor este diferit ,de la un produs la altul; de la o grupa de produse la alta. Acest nivel al impunerii vamale este direct proportional cu gradul de prelucrare a marfurilor. Protectia efectiva masoara sporul valorii nou create pe unitatea de produs finit, in absenta tarifului vamal.Compararea pur cantitativa a nivelului taxelor nominale , fara a se tine seama de gradul de prelucrare a marfurilor supuse impunerii vamale, nu este suficienta pentru a aprecia intensitatea (efectul) actiunii acesteia, ca instrument de protectie.Pentru a aprecia aceasta intensitate se opereaza cu protectia efectiva, care vizeaza valoarea nou create si incorporate in produsul supus impunerii vamale (adica manopera) Daca protectia nominala este cunoscuta,cea efectiva trebuie calculate:

Tf. x Vf.-Tm. x Vm.

Unde:

Te = taxa vamala efectiva (rata protectiei efective); Tf = taxa vamala nominala perceputa asupra produsului finit importat; Tm = taxa vamala nominala perceputa asupra materiei prime importate; Vf = valoarea produsului finit; Vm = valoarea materiei prime. Factorii care influenteaza rata protectiei effective sunt:

- nivelul celor doua taxe vamale (la produsul finit si la material prima); - dispensia tarifara;

gradul de prelucrare a produselor (proportia in care se combina factorii de productie) a Exemplul nr. 1 produsul finit importat valoreaza 1 000 USD; material prima incorporata in produsul finit reprezinta 50% (adica 500 USD); taxa vamala perceputa asupra produsului finit este de 10%; taxa vamala perceputa asupra materiei prime este zero. atunci:

Te =

x 100Vf.-Vm.

10/100 x 1000 0,500Te =

x 100 = 20 %1000 - 500

b. Exemplul nr. 2

idem ca la exemplul nr. 1; materia prima incorporate in produsul finit reprezinta 50%; se percepe o taxa vamala de 5%;

atunci:

10/100 x 1000 5/100 x 500

c. Exemplul nr.3 :

Daca taxa vamala perceputa asupra materiei prime este mai mare decat taxa vamala perceputa asupra produsului finit atunci rata protectiei effective va fi mai scazuta decat cea nominala sau chiar nula (in exemplele urmatoare ,cand taxa vamala perceputa asupra materiei prime este de 15% si de 20%)

Din exemple rezulta:

- protectia efectiva variaza direct proportional cu nivelul taxei vamale nominale perceputa asupra produsului finit si invers proportional cu nivelul taxei vamale nominale perceputa asupra materiei prime ce intra in componenta produsului finit.

d. Exemplul nr.4

daca taxa vamala la produsul finit se reduce de la 10% la 8%, iat taxa vamala la material prima se reduce de la 5% la 0%, dispersia tarifara creste de la 5 puncte procentuale la 8 puncte procentuale; astfel creste si rata protectiei effective: Concluzie:

- protectia efectiva variaza direct proportional cu nivelul dispersiei tarifare ; daca aceasta creste , sporeste si protectia efectiva si invers.

Protectia efectiva depinde nu numai de nivelul celor doua categorii de taxe vamale (la produsul finit si la material prima) cat si de proportia in care se combina factorii de productie (sau de gradul de prelucrare a produsului).

e. Exemplul nr.5

Te =

x 100 = 15 %1000 - 500

10/100 x 1000 15/100 x 500Te =

x 100 = 5 %1000 - 500

10/100 x 1000 20/100 x 500Te =

x 100 = 0 %1000 - 500

8/100 x 1000 Te = x 100 = 16 %1000 - 500

daca la un produs finit, in valoare de 1 000 USD, material prima incorporate reprezinta 90% (900 USD), iar manopera (valoarea nou creata) numai 10% (100 USD) si taxa vamala nominala perceputa asupra produsului finit este de 5%, iar cea perceputa asupra materiei prime este zero, atunci rata protectiei efective va fi :

5/100 x 1000 Te = x 100 = 50 %1000 - 900

Concluzie:

cu cat ponderea manoperei (valori nou create) incorporate in produsul finit este mai mica, iar ponderea materiei prime este mai mare, deci cu cat gradul de prelucrare a produsuluisupus impunerii vamale este mai redus , chiar in conditiile perceperii unei taxe vamale nominale scazuta, perceputa asupra produsului finit, rata protectiei effective este mai ridicata si invers.

T 4 TERITORIUL VAMAL SI PRINCIPALELE TIPURI DE BLOCURI COMERCIALE 4.1 Teritoriul vamal acel teritoriu in interiorul caruia este in vigoare un anumit regim vamal , o anumita legislatie vamala. De regula, coincidecu cel al statului.Exista insa situatii de extindere a teritoriului vamal sau de restrangere a teritoriului vamal. Uniunea vamala functioneaza intre doua sau mai multe state. Teritoriul vamal insumeaza teritoriul statelor In situatia extinderii teritoriului vamal tarile desfiinteaza, dintr-o data sau treptat,barierele tarifare si netarifare,in relatiile comerciale reciproce,iar relatiile cu tertii aplica o politica comerciala comuna si un tariff vamal comun. Principala forma de extindere a teritoriului vamal: uniunile vamale. Sunt de doua feluri: perfecte (complete) sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii; imperfecte (incomplete) sunt vizate numai o parte din produsele care se schimba reciproc si cu tertii.

Forma secundara de extindere: zonele de liber schimb. Tarile participante elimina dintr-o data sau treptat, barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce ,pentru toate produsele sau numai o parte dintre acestea , iar in relatiile cu tertii nu instituie o politica comerciala comuna, fiecare tara membra pastrandu-si independenta in materie de politica comerciala. Sunt de doua feluri:

- perfecte (complete) vizeaza toate produsele care se schimba reciproc; - imperfecte (incomplete) vizeaza numai o parte din produsele care se schimba reciproc.

Restrangerea teritoriului vamal (excludere sau exceptare vamala)

- exceptarea de la regimul vamal in vigoare a unei portiuni dintr-un stat national (port, parte din port, zona comerciala, zona industriala). In aceste zone nu se percept axe vamale de import. Teritoriul vamal al unui stat devine astfel mai mic decat cel national. Granitele vamale nu mai coincide cu ale statului.

Denumiri :

- zone portuare scutite de impozite; - zone libere comerciale; - zone libere industriale de export; - zone economice speciale (China); - zone libere de depozitare; - porturi libere (franco);

- antrepozite vamale. Caracteristici:

- marfurile introduce temporar sunt scutite de plata taxelor vamale pana la precizarea ulterioara a destinatiei lor;

- nu sunt scutite de plata taxelor de antrepozitare; - aici, marfurile piot suferi anumite prelucrari, transformari, reconditionari, selectari, reambalari,

masurari,etc. si orientate spre piata interna, fiind supuse impunerii vamale; - pot iesi din teritoriul statului, pe care il pot tranzita spre alte state, scutite de taxe vamale de

import sau/si de transit; - pot fi introduce in procesul productiv,in zona libera unde au fost depozitate temporar,scutite de

plata taxelor vamale de import; - zonele economice speciale (ex. China) caracterizate ca zone libere scutite de taxe vamale de

import. Particularitati:

- dimensiune mare si foarte mare; - obiectivul urmarit: atragerea capitalului strain cu acordarea de facilitate inseminate (scutiri de

impozite pe venit,scoaterea din tara a profitului in valuta,etc); - pune in valoare resursele naturale si forta de munca. Antrepozitele vamale:

- depozite in care pot fi depuse si pastrate marfuri importante (sau marfuri straine in tranzit) pe o perioada determinate de timp,fara a se plati taxe vamale de import,dar cu plata legala a taxelor de antrepozitare;

- produsele pot intra in regimul normal al importurilor (supuseimpunerii vamale) sau pot tranzita teritoriul vamal al statului (fara a fi supuse impunerii vamale).

- Pot fi plasate in centre comerciale sau industriale importante sau in zone care faciliteaza tranzitul marfurilor.

Sunt de doua feluri:

antrepozite reale constructii special amenajate in vederea depozitarii si pastrarii in conditii corespunzatoare a marfurilor (maxim doi ani);

- sunt administrate de birouri vamale; - acestea urmaresc intrarea,manipularea si iesirea marfurilor din aceste antrepozite; - scopul depunerii marfurilor-

selectionarea,amestecul,conditionarea,reambalarea,masurarea,inainte de precizarea destinatiei lor ulterioare.

antrepozite nominale (fictive) atunci cand cele reale nu satisfac solicitarile (volum fizic). - au acelasi regim; - nu intrunesc absolute toate conditiile pentru pastrarea produselor respective; - nu pot fi pastrate decat anumite produse (care se deterioreaza mai greu); - taxe de antrepozitare mai mici ca la cele reale. Concluzie: zonele libere urmaresc:

- promovarea si dezvoltarea regiunii respective; - punerea in valoare a resurselor materiale interne si a fortei de munca disponibile; - atragerea de capital strain;

- incurajarea tranzitului pe teritoriul tarii respective; sporirea incasarilor la bugetul statului. 4.2 Tipuri principale (curente) de blocuri comerciale curentul schimburilor comerciale dintre tarile dezvoltate (N-n); curentul schimburilor comerciale dintre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare (N-S); curentul schimburilor comerciale dintre tarile in curs de dezvoltare (S-S); curentul schimburilor comerciale dintre tarile socialiste sau foste socialiste (E-E); curentul schimburilor comerciale dintre tarile socialiste sau foste socialiste si cele nesocialiste (E-V). T 5. Taxele vamale i tariful vamal instrumente ale politicii vamale 5.1.Abordri conceptuale privind taxele vamale i tariful vamal. Taxele vamale-una dintre componentele importante ale fiscalitii n multe state. Rolul ncasrilor din taxe vamale este dependent i de nivelul de dezvoltare a economiei. Conceptul mai cuprinztor este cel de drepturi vamale, deoarece pentru a obine liberul de vam, un importator sau comisionarul su vamal va trebui s achite mai multe elemente ale fiscalitii(TVA,accize,taxe sanitare, comisioane vamale, taxe consulare, etc). Natura juridic i economic a taxelor vamale

Taxele vamale apar sub forma unui impozit indirect. Se aplic numai n cazul tranzaciilor cu produse care trec frontiera vamal a statului-Caracterul obligatoriu este prevzut n Codurile vamale.

Obligaia de a plti taxele vamale este o obligaie juridic (prevzut de norme juridice-nendeplinirea atrage rspundere juridic i silit de a plti integral i la termen)

Beneficiarul acestei obligaii financiare bugetare este exclusiv statul, reprezentat prin organele financiare crora li s-a atribuit competena de a ncasa taxele vamale.

Forma de concretizare a obligaiei de plat a taxelor vamale este forma bneasc i se individualizeaz printr-un titlu de crean financiar bugetar, act juridic prin care se constat i individualizeaz obligaia bneasc a fiecrui subiect taxabil, titluri declarative de drepturi i obligaii i executorii fr vreo investiie special. Factorii ce influeneaz stabilirea nivelului taxei vamale :

din punct de vedere economic se are n vedere nivelul diferenelor existente ntre costul i respectiv preul unui anumit produs pe piaa intern i extern.

taxele vamale pot ndeplini selectiv sau succesiv funciile de: egalizare a nivelurilor de pre protecia unor ramuri economice naionale sau limitarea importului anumitor produse n funcie de

interesele economiei naionale. pot influena decalajul de competitivitate comercial a produselor de origini diferite pot ndeplini o funcie restrictiv chiar i atunci cnd au un nivel redus, n situaiile n care

diferena de competitivitate este n favoarea produselor indigene. pot ndeplini numai o funcie de echilibrare a preului dei au un nivel ridicat n cazul n care

diferena de competitivitate este net n favoarea produselor provenite din import. Restricii de natur bugetar-nivelul taxelor vamale poate fi stabilit astfel nct s asigure un anumit

nivel al ncasrilor bugetare.

Nivelul lor se stabilete de multe ori n funcie de nevoile de venituri la bugetul statului.

Factori de natur politic

tipul de regim politic orientarea politic a guvernanilor stimularea sau restrngerea relaiilor comerciale cu anumite state sau grupuri de state. Raportul dintre cerere i oferta de protecie funciile taxei vamale ca instrument fiscal taxa vamal apare iniial sub forma unui instrument simplu de politic fiscal, n scopul formrii veniturilor statului Din punct de vedere al politicii fiscale, taxa vamal este un impozit perceput asupra tranzaciilor cu produse care trec frontiera (export, import, tranzit) ca impozit fiscal taxa vamal majoreaz veniturile bugetare. funcia taxei vamale ca instrument de politic comercial: n timp,taxa vamala a devenit dintr-un instrument fiscal, un mijloc complex de politic comercial

unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru protejarea economiei naionale Valenele taxei vamale ca instrument de politic comercial: o dat cu dezvoltarea industriei i interesului statului de a proteja economia proprie. Apare protecionismul vamal (taxe mari la produse manufacturate i taxe mici la materii prime).

Tendine n utilizarea taxelor vamale ca instrumente de politic comercial pe plan mondial

tendina de utilizare a TV pentru punerea n practic a principiului nediscriminrii, exprimat prin clauza naiunii celei mai favorizate i prin clauza regimului naional

tendina de reducere a nivelului taxelor vamale n condiiile clauzei naiunii celei mai favorizate ntre rile membre GAAT

tendina de reducere n general a semnificaiei nivelului taxei vamale 5.2.Tipologia taxelor vamale Taxele vamale pot fi clasificate:

dup scopul (nivelul) impunerii: taxe vamale cu caracter fiscal taxe vamale cu caracter protecionist

dup obiectul impunerii ( dup felul operaiei de comer exterior sau direcia circulaiei mrfurilor n comerul exterior) taxe vamale de import-

se percep asupra mrfurilor importate constituie un principal mijloc de protejare a produselor naionale contribuie direct la ridicarea preului mrfurilor importate sunt pltite de firma importatoare sunt suportate de consumatorul final uneori ele sunt suportate parial de ctre firma exportatoare

taxe vamale de export- se percep de ctre stat asupra mrfurilor indigene atunci cnd acestea sunt exportate nu au o larg rspndire pe plan internaional se percep la un nomenclator redus de produse i pe perioade limitate de timp prin intermediul lor, pe lng scopul fiscal se pot urmri i alte obiective

a-ridicarea preului la produsele respective pe piaa internaional (cu condiia ca statul respectiv s fie n principal exportator i furnizor pe piaa internaional la produsele vizate.

b-limitarea unor exporturi pentru a ncuraja dezvoltarea anumitor ramuri ale industriei

c-contracararea practicrii preurilor de transfer de ctre corporaiile transnaiuonale care, n acest mod, ncearc s-i transfere profiturile fr a fi impozitate sau a evita prevederile legale care impun reinvestirea unei pri din aceste profituri.

d-evitarea acuzrii unor productori indigeni de practicarea dumpingului

taxe vamale de tranzit- scop pur fiscal se percepe de ctre stat nu au o rspndire prea larg au un nivel sczut

dup modul de percepere taxe vamale ad valorem

se percep de ctre stat asupra mrfurilor importate sau exportate au forma unor cote procentuale care se raporteaz la valoarea vamal a mrfurilor respective

taxe vamale specifice se percep de ctre stat pe unitatea de msur fizic a mrfurilor importate (exportate), (bucat,

ton, m3, m2, etc.) avantaje

a-nltur posibilitatea frustrrii statului de drepturile legale de vam

b-volumul ncasrilor la buget nu este influenat de oscilaiile conjuncturale ale preurilor

taxe vamale mixte se percep atunci cnd taxele vamale ad volarem nu sunt destul de eficace, ca mijloc de

protecie dup modul de stabilire sau fixare de ctre stat:

taxe vamale autonome (generale) stabilite de stat n mod independent i nu pe baza unor convenii cu alte state se aplic n afara regimului clauzei naiunii celei mai favorizate au un nivel foarte ridicat nu fac obiectul negocierilor barier n calea schimburilor comerciale dintre state

taxe vamale convenionale (contractuale) se stabilesc de ctre stat prin nelegere cu alte state se percep asupra mrfurilor provenind din rile care i acord reciproc clauza naiunii celei

mai favorizate au niveluri semnificativ mai reduse dect cele autonome fac obiectul negocierilor

taxe vamale prefereniale (de favoare) sunt foarte reduse, chiar zero reflect n regim de favoare se negociaz cu anumite ri

taxe vamale de retorsiune (de rspuns) se aplic de ctre stat ca represalii

se aplic de ctre stat ca rspuns la politicile comerciale neloiale(dumping, subvenionarea exporturilor)

au dou forme: a. taxe antidumping b. taxe compensatorii 5.3. Tariful vamal i ncadrarea tarifar a mrfurilor Tariful vamal-un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum i taxele vamale percepute asupra fiecrui produs sau grup de produse. Cuprinde i produsele scutite de impunerea vamal.

Este principalul instrument pentru reglementarea schimburilor comerciale externe.

Sunt instrumente de politic comercial admise de ctre GAAT cu condiia s nu fie prohibitive.

Clasificarea mrfurilor n tarifele vamale:

originea mrfurilor gradul lor de prelucrare combinaie a celor dou criterii

Principalele nomenclatoare de clasificare a mrfurilor utilizate pe plan internaional Standard Internaional Trade Clasificaion S.I.T.C.

elaborat n 1950 de Biroul de Statistic al ONU este o clasificare pe cinci cifre (seciuni, diviziuni, grupe, subgrupe i poziii tarifare)

Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles (NVB) realizat la iniiativa GAAT n 1950 clasificare pe 4 cifre(seciuni 21, capitole 99, poziii i subpoziii tarifare)

Sistemul Armonizat de Descriere i Codificare a Mrfurilor adoptat n 1983 la Bruxelles caracteristici

a.-are la baz cele dou nomenclatoare cel mai larg rspndite pe plan internaional

b.-clasificarea mrfurilor are la baz criteriul combinat al originii i gradului de prelucrare a mrfurilor

c.-este flexibil-poate fi folosit ca atare sau luat ca baz pentru o form prescurtat sau mai detaliat de clasificare

d.-utilizarea unei codificri omogene pe 6 cifre

e.-5019 grupe de produse sunt identificate astfel pe aceleai baze ceea ce a contribuit esenial la simplificarea relaiilor administrative ntre client i furnizor.

Tipuri de tarife vamale Tarife vamale simple au o singur coloan de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de proveniena lor.

Tarife vamale compuse: au 2 sau mai multe coloane de taxe vamale, fiecare aplicndu-se mrfurilor provenite din anumite ri. Tarifele vamale nscrise n aceste coloane pot fi convenionale, autonome,preferentiale

ncadrarea tarifar

Poziia tarifar-reprezint simbolul sub care mrfurile figureaz n tariful vamal i se concretizeaz ntr-un numr al nomenclatorului vamal.

ncadrarea tarifar const n :

a considera proprietile i caracteristicile obiective ale mrfurilor aa cum se prezint ele n momentul vmuirii

a revedea n nomenclatura combinat poziiile tarifare susceptibile de a acoperi marfa n cauz a lege acea poziie tarifar care corespunde mrfii n cauz, respectnd regulile de ncadrare

tarifar(note de seciuni, de capitol, subpoziii, etc.) Reguli de ncadrare tarifar conform Sistemului Armonizat Identificarea produsului Dac exist prevederi legale care guverneaz ncadrarea acestui produs se aplic regula general nr. 1 de ncadrare n nomenclatura vamal.

Dac nu exist prevederi legale, se aplic regulile generale de ncadrare

Regula 2

A. pentru produse incomplete sau nefinite B. pentru produse amestecate si articole compuse

Regula 3

A. poziia cea mai specific B. caracterul esenial C. poziia plasat ultima n ordinea de numerotare

Regula 4 ncadrarea pe baz de analogie

Regula 5 A. ncadrarea ambalajelor ptr.o folosin ndelungat n poziia articolelor crora le sunt destinate B. ncadrarea ambalajelor nespecifice

Regula 6

ncadrarea n subpoziii

T 6.ARMONIZAREA POLITICILOR VAMALE LA NIVEL INTRENATIONAL Distanta economica este diferenta intre preturile la locul de origine si cele la destinatie. Este functie de urmatoarele elemente:

- asigurarea; - transportul; - taxele vamale; - costurile de tranzitie generate de procedurile vamale.

Costurile de tranzitie cuprind acele costuri determinate de:

- procedurile necesare pentru a proteja un interes public determinat (protectia mediului, siguranta pentru consumatori;

- procedurile vamale care sunt ori nu necesare ori ineficiente; - birocratia sau coruptia existente la diferitele niveluri administrative.

Efectele generate de simplitatea procedurilor vamale sunt:

- sporuri de eficienta pentru exportatori, traduse in reducerea costurilor si cresterea eficientei operatiunilor comerciale;

- cresterea profitabilitatii firmelor importatoare; - reducerea posibilitatii de mentinere a birocratiei si coruptiei la punctele vamale; - cresterea veniturilor bugetare prin eficientizarea colectarii drepturilor vamale; - cresterea integritatii si a credibilitatii unor structuri ale administratiei publice.

Criteriile unei corecte strategii macroeconomice sunt:

- responsabilitatea capacitatea de a cere organelor vamale sa raspunda de actiunile intreprinse; - transparenta presupune acces rapid si ieftin la informatiile comerciale si procedurale; - predictibilitatea presupune claritatea reglementarilor vamale,posibilitatea de a fi anticipatesi

aplicarea lor uniforma si nedistorsionata; - participarea necesara atat pentru a obtine informatii utile cat si pentru a actiona ca un filtru al

actiunilor autoritatilor publice. Directii de actiune in domeniul cooperarii vamale:

- accelerarea alinierii si armonizarii nomenclatoarelor tarifare la standardele Organizatiei Vamale Internationale (O.V.I.);

- accelerarea implementarii obligatiilor derivate din prevederile codului de evaluare vamala; - eforturile de negociere in ce priveste cooperarea vamala si acordurile de asistenta

administrativa reciproca intre diversi parteneri. Principii:

transparenta ; predictibilitate publicare si clarificare regulamente vamale si proceduri; organizarea de seminarii cu lucratorii vamali si cu oamenii de afaceri; promovarea standardizarii si simplificarii documentelor si formalitatilor vamale; utilizarea tehnologiei informatiei; asistenta tehnica si programe de pregatire in domeniul armonizarii si simplificarii procedurilor

vamale. Organizatia Vamala Internationala:

- este o organizatie tehnica; - pronuntat apolitica; - succese in simplificare si armonizare; - consolidarea scopurilor institutiilor vamale,care presupune: - asigurarea corectitudinii calcularii si platii taxelor vamale la import sic and este cazul la export; - aplicarea interdictiilor,restrictiilor cantitative de tipul contingentelor si a altor masuri de control

a importurilor. O.V.I. indeplineste rolul prin adaptarea:

unei retele vamale globale; oficii de legatura; banci de date; acorduri bilaterale; aranjamentele multilaterale.

T7. Protecionismul netarifar 7.1. Apariia i proliferarea conceptului de protecionism netarifar Barierele netarifare-un complex de msuri de politic comercial, de natur public i uneori chiar privat, derivate din practicarea unor instrumente aflate la confluen cu instrumentarul fiscal, financiar-bancar sau voluntar, care mpiedic, limiteaza sau deformeaz fluxurile internaionale de bunuri i servicii i care au ca principale scopuri protejarea pieei interne de concurena extern precum i redefinirea dinamic a echilibrelor balanei comerciale de pli: Particulariti:-urmresc mrfurile pe tot traseul lor logistic de la exportator pn la consumatorul final -se definesc printr-o mare diversitate tipologic i printr-un grad difereniat al proteciei pe care o ofer -acoper o mare varietate a domeniilor de aplicabilitate -au un pronunat caracter netransparent -pot influena direct volumul fizic al bunurilor importate, pot influena indirect volumul importurilor prin mecanismul preurilor sau pot alimenta alte circumstane care s distorsioneze realizarea importurilor -maxime(cantitative sau valorice) admise la import pe o perioad determinat de timp, fr o repartiie a acestora pe ri de provenien -contingentele bilaterale-platforme maxime admise la importul anumitor produse pe o perioad determinat de timp i dintr-o anumit ar de provenien Pe plan internaional se aplic i aa numitele: -contingente tarifare-platforme cantitative sau valorice n limita crora importurile sunt permise beneficiind de un tratament vamal mai favorabil 3.Licenele de import-autorizaii pe care autoritile publice le acord firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grup de produse i pe o perioad rezonabil de timp, n funcie de natura produsului i de distana geografic fa de ara de provenien Tipuri: -licenele automate-folosite pentru produsele liberalizate la import -licenele neautomate-folosite pentru produsele neliberalizate la import Se mai clasific i -licene globale (generale)-eliberate de ctre stat pe baza contingentelor globale se stabilesc volumul mrfurilor care pot fi importate ntr-o anumit perioad de timp cu indicarea rilor de provenien a importurilor. -licenele individuale-folosite de ctre stat pentru urmrirea i realizarea contingentelor bilaterale la produsele pentru care ara importatoare dovedete s asigure o protecie mai mare pe piaa intern Pot fi de 2 feluri: deschise-precizeaz numai ara de provenien a importurilor fr o plafonare cantitativ-sau valoric a acestora. specifice-precizeaz, pe lng ara de provenien a importurilor i plafonul maxim(fizic sau valoric) al acestora din ara respectiv. Procedurile de liceniere restricioneaz importurile atunci cnd: -sunt complicate, ndelungate, costsitoare, impredictibile -perioada ptr. Care sunt acordate este insuficient ptr.derularea efectiv a tranzaciei respective. -alocarea acestor licene se face n mod discreionar discriminnd anumite surse de provenien -accesul firmei importatoare la mijloacele strine de plat este greoi sau condiionat. 4.Limitrile voluntare la export (autolimitri la export) Reprezint nelegeri oficiale sau neoficiale care intervin ntre anumite state sau ntre autoriti publice din rile importatoare i firme sau grupuri de firme exportatoare, prin care ara exportatoare, la

cererea(sau sub presiunea)rii (rilor) importatoare se oblig s reduc volumul exportului unui produs sau grup de produse pn la un anumit nivel i pe o perioad determinat de timp. Pot fi: -bilaterale -multilaterale Categorii de nelegeri: -nelegeri ntre asociaii ale productorilor din ari diferite fr implicarea direct a autoritilor publice din cele dou state -nelegeri ntre autoritile publice din ara importatoare i asociaii ale productorilor din rile exportatoare -nelegeri informale la nivel guvernamental ale cror rezultate se aplic de ctre structuri guvernamentale sau neguvernamentale -nelegeri la nivel guvernamental Particulariti ale acestui tip de bariere netarifare -confer executivului din ara importatoare o mai mare libertate de aciune -atribuie cea mai mare parte din responsabilitate prii exportatoare -au o mai mare eficacitate i sunt extrem de selective -sunt msuri de politic comercial avnd cel mai redus nivel de transparen -sunt privite de ctre toate prile implicate ca alternative preferabile de protecionism -sunt instrumente protecioniste considerate poroase (uor de eludat) -au caracter paralegal -caracterul consensual este imperfect Limitrile voluntare la export-efecte: -distorsioneaz semnificativ raportul dintre cerere i ofert la nivel bilateral i multilateral -au un puternic efect de distorsionare a concurenei -sunt relativ ineficace n raport cu dezideratele care au stat la baza deciziei de a fi folosite -alimenteaz un proces reproductor i de autoaccelerare -sunt incompatibile cu valorile sistemului comercial internaional contribuind la erodarea, chiar semnificativ a acestuia. 5. Acordurile privind comercializarea ordonat a-Sunt nelegeri bi sau multilaterale care intervin ntre state i care vizeaz limitarea negociat i controlat a comerului internaional cu anumite produse sau grupe de produse. b-Bariere netarifare care implic limitarea indirect a importurilor prin mecanismul preurilor Caracteristici:-sunt practicate folosindu-se argumentul c astfel se protejeaz comerul corect -sunt practicate chiar dac concurena invocat ar fi neloial poate genera i efecte pozitive pentru economie -consolideaz ideea c protecia nu este o concesie fcut unor sectoare neeficiente, ci un drept cuvenit al acestora -cadrul legal care le reglementeaz creaz numeroase premise pentru abuzarea de astfel de msuri amplificndu-le efectele protecioniste -alimenteaz paradoxul c, deseori se argumenteaz c prin practicarea lor se susine un comportament bazat pe liberul schimb -sub acoperire aparent legal dau posibilitatea modulrii atacului protecionist i orientrii acestuia spre anumite ri, sectoare sau chiar campanii individuale -fac posibil extinderea spaial a practicilor considerate neloiale adaptndu-se msuri care vizeaz contracararea msurilor practicate de parteneri pe propriile piee sau pe piee tere

-sunt singurele tipuri de msuri care s-au extins i n sfera comerului cu servicii sau n cea a tranzaciilor cu drepturi de proprietate intelectual -sunt msuri care pot conduce la sancionarea non-interveniei autoritilor publice Cele mai importante bariere netarifare din aceast grup: -prelevrile variabile la import (taxe de prelevare), -preurile minime i maxime la import, - impozitele indirecte i alte taxe cu caracter fiscal -msurile de retorsiune -depunerile(depozitele) valutare prealabile la import c-bariere netarifare care decurg din formalitile vamale i administrative privind importurile Fac parte: -evaluarea valorii mrfurilor in vam -documentele i formalitile suplimentare cerute la import d-Bariere netarifare care decurg din participarea statului la activitaile comerciale Sunt: -subveniile i alte forme de sprijin acordate de ctre autoritile publice -achiziiile guvernamentale(pieele publice) -comerul de stat i monopolul de stat asupra importului anumitor produse -politicile guvernamentale industriale i msurile de dezvoltare regional -finanri guvernamentale pentru activitile de cercetare-dezvoltare i alte politici tehnologice -sistemul naional de taxare i asigurri sociale -politici macroeconomice -politici competiionale -politici n domeniul investiiilor strine -politici de emigrare e-bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate i celor indigene(obstacole tehnice) Sunt: -sistemele de evaluare a standardelor i a conformitii -normele de securitate -norme privind ambalarea, marcarea i etichetarea -norme privind reclama i publicitatea -norme tehnice i standarde industriale T8 Mecanismul politic al protecionismului n cadrul acordurilor de integrare regional 8.1. Aspecte generale privind mecanismul politic al protecionismului -acordurile de integrare regional au un impact asupra fluxurilor comerciale, fluxurilor de factori de producie i asupra bunstrii -pentru nelegerea tipului de politic comercial adaptat la nivelul unui bloc comercial fa de rile tere este important analiza forelor politice i a arhitecturilor instituionale specifice acordurilor de integrare regional -n politica practicat comercial, practicat la nivelul unui bloc comercial se remarc dou aspecte caracterizante: -cererea pentru bariere comerciale externe -oferta de protecie

-integrarea regional face s creasc inclinaia spre protecionism -acordurile de integrare regional implic o modificare a arhitecturii instituionale -eliminarea barierelor comerciale din calea comerului reciproc dintre rile participante la experimentul integrativ este o regul fundamental -integrarea comercial regional afecteaz: -msurile de politic comercial -procesul de adaptarea deciziilor comerciale n cadrul regiunii -regulile i procedurile comerciale Factorii care modific impactul pe care un sector economic l are asupra politicii publice -natura sistemului politic-ajut definirea susceptibilitii sistemului politic la influenele economice -structura sistemului economic n cauz ajut la determinarea abilitii unei industrii de a se bucura de aceast susceptibilitate. Exist o puternic interaciune ntre sistemul politic i varietatea determinanilor economice. Astfel diferena dintre o zon de liber schimb i o uniune vamal are consecinte semnificative asupra activitilor de lobby. De asemenea, anvergura aranjamentelor de cooperare ale rii i sistemul colectiv de adaptare a deciziilor la nivel central contribuie la determinarea compartimentului i structurii grupurilor de interese, n planul relaiilor comerciale. 8.2. Oferta i cererea de protecie comercial n cadrul economic integrrii regionale. Lund exemplul unei uniuni vamale se nelege faptul c guvernele naionale trebuie s convin asupra politicii comerciale comune -pot s delege politica comercial unei autoriti centrale responsabile ptr. ntreaga entitate -pot lua decizii comune, adaptnd un anumit tip de votare, sau -pot adopta o combinaie a celor dou opiuni(U.E.) n situaia n care se opteaz pentru luarea unei decizii comune-votuldevine factorul determinant n procesul de evaluare a influenei poteniale a grupurilor de interese. Dac deciziile se adopt n unanimitate, orice ar are dreptul de veto. n ceea ce privete unanimitatea, d.p.v. al politicii comerciale restrnge disponibilitatea ptr. liberalizarea comerului: A.Nivelul regional -important este logrolling-ul (comerul cu voturi) n procesul de adaptare a deciziilor. O uniune vamal care presupune decizii colective ale rilor membre poate stimula guvernele naionale s-i acorde reciproc susinerea pentru anumite msuri de politic comercial -reprezint trstura comun n cazul majoritii rilor n care formarea coaliiilor caracterizeaz procesul de luare a deciziilor -joac de asemenea un rol important n determinarea influenei grupurilor de interese specifice -n scopul acordrii unui suficient sprijin politic a devenit tot mai mult o regul. -pe baza presupunerii c fiecare proiect(ori politic distributiv) este concentrat ntr-un singur district, n timp ce costurile sunt suportate la nivelul tuturor districtelor universalismul poate fi privit ca rezultat al unei legislaii de tip omnibuz bazate prioritar pe propriile interese ale politicienilor. Principalul motiv const n faptul c pentru a maximiza beneficiile nete dorite la nivelul unui district sau al unui politician, acesta trebuie s se alture unei coaliii. -o alternativ posibil-delegarea de ctre guvernele statelor membre a controlului politicii comerciale ctre o autoritate supranaional.

B.Perspectiva internaional Pornim de la ideea c un bloc comercial poate fi avantajat de dimensiunile sale, dar el trebuie s se supun unor reguli internaionale de conduit convenite la nivel multilateral a-Efectul dimensiunii -limitele diversitii i amplitudinii instrumentelor politicii comerciale i sensibilitatea autoritilor comerciale ale uniunii fa de cererea specific de protecie. -tariful optim al unei uniuni vamale, este mai ridicat dect tariful optim al fiecrui membru n parte. -prin integrarea rilor membre creste puterea lor agregat la nivelul pieei i abilitatea lor de a influena raportul de schimb n formarea lor -acest factor poate contribui la accentuarea nclinaiei unei uniuni vamale de a ceda cererilor protecioniste specifice -o cretere a tarifului optim scade rezistena la cererea ptr. protecie. Creterea puterii pe pia a rilor participante la o uniune vamal contribuie simultan la ntrirea puterii de negociere a blocului comercial.=poziia de negociere absolut a unei uniuni vamale determin puterea de negociere a fiecrui membru (individual) -puterea relativ de negociere rezult din integrarea regional. b. Regulile internaionale Constrngerile GAAT/OMC -o uniune vamal ar trebui ca la taxe i alte reguli ale comerului-nu ar trebui s fie mai mari sau mai restrictive dect incidena general a taxelor i regulilor comerciale aplicabile n teritoriile constituente anterior formrii unei astfel de uniuni -determinarea nivelelor de protecie, a msurilor tarifare. Sub egida GAAT=s-a produs o semnificativ liberalizare comercial, barierele tarifare devenind instrumente pui eficace ptr. creterea proteciei. -n consecin o uniune vamal se poate abate de la normele multilaterale de conduit ale GAAT (art.24) i s-i mreasc totui nivelul de protecie. -n prezent, o cale foarte comun de mpiedicare a proliferrii protecionismului n spiritul i litera GAAT-recurgerea la aa numitele msuri comerciale corecte:care permit: -aciuni: a-mpotriva folosirii de ctre partenerii externi a practicilor comerciale incorecte (dumpingul i subveniile) i b-mpotriva valurilor de importuri care produc prejudicii productorilor interni(clauza de salvgardare) -aceste msuri comerciale corecte nu sunt de obicei puse n aplicare de politicienii ei de ageniile administrative. -acest tip de msuri permit atomizarea presiunii protecioniste i delocalizarea lor dinspre interesele naionale( ale uniunii) spre interesele internaionale -msurile folosite pentru contracararea practicilor comerciale incorecte(taxe antidumping i compensatorii) precum i msurile de salvardare sunt de natur selectiv i discriminatorie. Ele vizeaz doar anumite bunuri importate din diferite ri. -simpla existen a acestei legi comerciale corecte poate fi suficient pentru a restriciona comerul. Din cauza efectelor preventive ale acestei reglementri(existena lor), competitorii strini pot alege s-i restricioneze voluntar exporturile i/sau s creasc preurile produselor lui. -OMC poate impune anumite liante ptr. determinarea politicii comerciale a unei uniuni vamale, i ca atare, consideraiile internaionale pot mpiedica un bloc comercial s adopte anumite tipuri de msuri protecioniste.

C. O redefinire a regulilor -integrarea regional cu reguli endogene strile avnd drepturile de proprietate mai elastic definite atrag, de asemenea ingeniozitatea aciunillor de lobb, n timp ce succesul redefinirii acestor reguli de proprietate aduce beneficii importante. -activitile de lobb dup crearea unei grupri regionale -grupurile de interese specifice pot ncerca s afecteze perpectiva i coninutul inteniilor avute n vedere la lansarea acordului de integrare regional. -activitile de lobby apar odat ce blocul comercial este format. Cum este afectat implementarea regulilor Concluzii: -ntr-o uniune vamal, deciziile adoptate, folosind unanimitatea tind s favorizeze status-gvo-ul, deci nu contribuie semnificativ la liberalizarea comerului la scar internaional -dei folosirea majoritii n cadrul procesului decizional pare a crea premisele liberalizrii comerciale, de foarte multe ori conduce la adoptarea unor msuri comerciale restrictive -considernd c grupurile de interese favorabile proteciei sunt relativ mai influente dect adversarii lor, legea lobby-ul conduce, de regul, la rezultate protecioniste (posibil universale) n cazul unei uniuni vamale. -delegarea sarcinilor privind elaborarea politicii comerciale, de la nivel naional ctre o agenie central poate conduce la o mai pronunat nclinaie protecionist -procesul comun de adaptare a deciziilor, la nivelul unei uniuni vamale, asociat cu formularea politicii comerciale externe favorizeaz adaptarea unor politici ineficiente. T 9. Msuri i reglementri de stimulare a exporturilor -menite s contribuie la impulsionarea schimburilor comerciale externe; -cuprind o palet larg de instrumente specifice; -sunt foarte diferite de la o ar la alta; Scop-redefinirea scalei avantajelor comparative de care dispun firmele i alimentarea, ntr-o manier specific a competitivitii externe a campaniilor care au activiti de export. Pot fi grupate n : a-msuri de natur bugetar; b-msuri fiscale; c-msuri financiar-bancare; d-msuri valutare; a-Msuri de stimulare de natur bugetar Presupune o relaie specific cu bugetul de stat fie prin obinerea unor sume directe de ctre firmele exportatoare, fie prin acordarea subsidiilor ctre entiti care vor furniza bunuri sau vor presta servicii n condiii mai avantajoase firmelor exportatoare. 1.Subveniile directe de export-reprezint alocaii de la bugetul de stat acordate firmelor cu scopul de a contribui la contabilizarea activitilor lor de export, atunci cnd preurile obinute pe pieele externe nu permit acoperirea costurilor i obinerea marjei adecvate sau minime de valoare adugat. Categorii de subvenii dpv al scopului urmrit: subvenii directe de export; subvenii acordate pentru folosirea bunurilor indigene prioritar fa de bunurile importate;

subvenii pentru promovarea anumitor ramuri ale industriei; subvenii pentru stimularea ajustarilor structuralestructural;

subvenii pentru dezvoltarea regional; subvenii pentru dezvoltare i cercetare.

Din punct de vedere al celui care beneficiaz de subvenii:

subvenii care nu limiteaz anumite activiti i nu distorsioneaz anumite industrii(subvenii ne-specifice);

subvenii cu efect distorsionant asupra anumitor afaceri sau industrii(subvenii specifice). De regul sunt subvenionate sectoarele economice aflate n declin dar care prin dispariia lor pot crea foarte complexe probleme economice economice i sociale anumitor regiuni.

2.Primele directe de export-sunt acordate firmelor exportatoare care au deja activiti profitabile pe piaa intern sau pe pieele externe.

Scop-creterea volumului exporturilor sau redefinirea structural a acestora.

3.Subvenionarea indirect a exporturilor Constau n faciliti bugetare acordate altor sectoare din amonte sau integrate orizontal ptr. a permite furnizarea de import-uri n condiii mai avantajoase productorilor ptr. export sau prestarea unor servicii care contribuie la diminuarea costurilor totale ale firmelor implicate direct n activitile de comercializare pe pieele externe (Ex.: industria extractiv)

b-Msuri de stimulare de natur fiscal

Constau n faptul c nu se preia la buget o parte din obligaiile fiscale ctre acesta permindu-se firmelor s se finaneze fr dobnd cu aceste sume supuse exonerrii.

Astfel nate competitivitatea extern a unor produse pentru c sunt eliminate sau diminuate o parte dintre costurile de producie sau comercializare i sporesc profiturile firmelor exportatoare.

Categorii de msuri: a-faciliti fiscale care vizeaz fluxurile de bunuri angrenate n tranzacii de export-import

b-faciliti fiscale care se acord direct companiilor care particip la activiti de export

a-scutirea de plata drepturilor vamale la anumite bunuri sau la anumite tipuri de tranzacii comerciale

reducerea taxelor vamale n situaii determinate; restituirea drepturilor vamale percepute cu ocazia unor importuri; b-scutiri de impozitele care

trebuie pltite pentru activitile de export; reducerea bazei de impozitare; reducerea cotei de impozit; amnarea plii unor impozite datorate statului.

C. Msuri de stimulare a exporturilor de natur financiar-bancar Insuficiena mijloacelor de plat restricioneaz semnificativ potenialul de export.

Forme: 1.Creditul furnizor-se folosete pentru promovarea exporturilor de bunuri de valori mai mari, cu ciclu mai lung de fabricaie, la care cererea nu este foarte dinamic.

Exportatorii vnd bunurile pe credit, acordnd o anumit perioad de graie, termene mai favorabile de rambursare i condiii atractive de dobnd.

Autoritile publice creaz instituii specializate care se ocup cu asigurarea creditelor de export.

Exportatorii care au contractat o vnzare pe credit, se adreseaz acestor instituii, prezint documentele tranzaciei asigurndu-i creditul acordat i obin o poli de asigurare care i protejeaz mpotriva riscului de nerambursare a creditului.

Polia de asigurare le permite exportatorilor s contracteze de la o banc comercial un mprumut n condiii favorabile de dobnd, cu care se refinaneaz pn la ncasarea contravalorii mrfurilor livrate pe credit.Statul subvenioneaz bncilor comerciale o parte din rata dobnzii sau le acord diverse faciliti n raport cu banca central dac sprijin schemele complexe de finanare a exporturilor. Creditul furnizor se asigur.

2.Creditul cumprtor-este acordat de ctre o banc din ara exportatorului, direct unor cumprtori strini, cu condiia ca din aceste sume n valut s fie achiziionate bunuri determinate din ara care acord creditul.Are la baz o serie de convenii individuale sau cadru de finanare, cu care sunt prevzute produsele care pot fi achiziionate pe credit, valorile minime pentru fiecare tranzacie i datele limit pn la care pot fi ncheiate contractele. Dup ncheierea contractului i acceptarea finanrii printr-un credit cumprtor, firmele importatoare pot deschide acreditive la bncile finanatoare.

Rambursarea creditului se va face de ctre firma importatoare direct bncii finanatoare.Pentru sigurana rambursrii creditelor, pentru firma importatoare va trebui s garanteze o banc din ara importatorului sau dintr-o ar ter.Garania se poate acorda sub forma:- scrisoare de garanie bancar

scrisoare de credit stand by alte forme

Creditul cumprtor se garanteaz.

3.Liniile de credit-variant a creditului cumprtor. Are la baz acorduri interguvernamentale care prevd garantarea de ctre instituiile statului a unor credite destinate realizrii unor obiective de valori mari.

Caracteristici:

se acord de regul pe perioade mai lungi de timp durata utilizrii este predeterminat pentru a se califica n vederea accesului la linia de credit fiecare contract trebuie s ndeplineasc

anumite caracteristici. O form special-creditele consoriale-n cazul realizrii unor obiective economice de mare valoare i

complexitate.(bncile se constituie n consorii pentru c diminua riscul).

Creditele de asisten-acordate de agenii guvernamentale din rile dezvoltate. Se acord pe perioade foarte lungi, n condiii de favoare din punct de vedere al perioadei de graie i rata dobnzii.

4. Msuri de stimulare de natur valutar Opereaz pe termen scurt.

Contribuie la mbuntirea competitivitii externe a mrfurilor exportate.

Cele mai uzuale msuri:

a-primele valutare b-deprecierea monedei naionale n scopuri stimulative.

a-reprezint nite bonificaii acordate firmelor exportatoare cu ocazia convertirii valutei obinute din export n moneda naional.

b-msur de stimulare a exporturilor

produce efecte pe termen scurt are efect stimulativ numai dac ritmul n care se produce deprecierea este superior celui n care se

erodeaz puterea de cumprare a monedei la intern. T 10.MASURI SI REGLEMENTARI DE PROMOVARE A EXPORTURILOR 1.Negocierea si incheierea unor tratate de comert si navigatie,a unor acorduri comerciale si de plati sau a altor forme ale parteneriatului interguvernamental.

Contribuie semnificativ la imbunatatirea climatului general de afaceri, punand in legatura,pe baze solide si favorabile companiile.

Aceste acorduri contin:

- clauza natiunii celei mai favorizate; - clauza regimului national; - clause privind evitarea dublei impuneri. Efect:

- fac mediul commercial mai previzibil; - avantaje in plan tarifar sau netarifar; - reduce costurile de tranzactie ale firmelor exportatoare sau importatoare; - confera continuitate si stabilitate schimburilor comerciale reciproce.

2.Sprijinirea directa sau indirecta a firmelor pentru a participa la targuri si expozitii internationale. Autoritatile publice pe baza de reciprocitate preiau o serie de costuri legate de inchirierea spatiilor de expunere,deplasarea,suportarea unor campanii publicitare,etc. 3.Reprezentarea comerciala in strainatate Prin agentiile comerciale din cadrul misiunilor diplomatice. Acestea culeg informatii cu privire la evolutia climatului general de afaceri,pregatesc culegeri de norme si uzante comerciale,contacteaza potentiali parteneri,colecteaza invitatiile la licitatii internationale,surprind noile tendinte in domeniul economic si commercial,mijlocesc contactele de afaceri,sprijina calificat delegatiile firmelor din tara proprie. 4.Sprijinirea activitatilor promotionale ale Camerelor de Comert si Industrie. Desfasoara actiuni promotionale si de consultanta pentru membrii lor. 5. Prestarea unor servicii de informare si orientare a clientilor externi ,acordarea de consultanta si asistenta de specialitate acestora: prin constituirea unor compartimente specializate in cadrul ministerelor de resort; prin finantarea activitatii unor institute de marketing si conjuncture; Prin constituirea centrelor specializate de comert international. 11.Comerul electronic-specificiti i evoluii 11.1.Abordri conceptuale Comerul electronic reprezint desfurarea unei afaceri prin intermediul reelei nternet, vnzarea de bunuri i servicii avnd loc off line sau on line sau Capacitatea de a realiza tranzacii care implic schimbul de bunuri i servicii ntre dou sau mai multe pri, folosind instrumente i tehnici electronice.

Dintr-o simpl form de comer a devenit o component esenial a politicilor de dezvoltare economic promovate de rile industrializate dar i o component fundamental a comerului internaional. n acelai timp accesibilitatea tehnologiilor informaionale legate de Internet, costul sczut al acestora, relativa independen fa de tehnologiile clasice, permite rilor n dezvoltare o integrare rapid n acest domeniu. La nivelul actual presupune trei tipuri de infrastructuri: A.Infrastructura tehnologic necesar crerii unei piee Internet o varietate de tehnologii, diverse tipuri de telecomunicaii, cablu, satelit, furnizorii de servicii Internet utilizatorii finali(PC,TV, telefon mobil) B.Infrastructura ca proces de conectare a pieei Internet la piaa tradiional face ca plile prin intermediul Internetului s fie posibile cu ajutorul: credit cardurilor debit cardurilor smart cardurilor ajutnd la distribuia(on line sau fizic) a produselor cumprate prin Internet. C.Infrastructura sub forma legilor, reglementrilor sau uzanelor Include: - comunicaiile tehnice i interconexiunea standardelor legalitatea i modalitatea semnturii digitale certificarea i criptarea Aceste trei tipuri de infrastructuri asigur redefinirea determinanilor pieei tradiionale n cel puin 3 moduri: a. Inovarea proceselor-comerul electronic simplific, eficientizeaz, reduce costurile; b. Inovarea produselor-comerul electronic creaz sau faciliteaz obinerea de noi produse care nu erau disponibile anterior; c. Inovarea pieelor-comerul electronic creaz noi piee n timp, spaiu i informaii care altfel nu ar exista datorit faptului c tranzaciile i coordonarea costurilor ar fi proibitiv mai mari; Comerul electronic este nscris pe coordonatele globalizrii, chiar de la nceput. Piaa on line nu este n prezent vizat de bariere comerciale tradiionale Principalele caracteristici ale comerului electronic sunt:

asigur o vitez ridicat-de derulare a tranzaciilor permite accesul la noi segmente de pia confer o flexibilitate crescut politicilor comerciale determin reducerea costurilor de aprovizionare de distribuie i de promovare implic simplificarea procedurilor de tranzacionare contribuie la creterea competitivitii la nivel de firm i implicit de ar determin creterea valorii tranzaciilor prin stimularea cumprturilor ofer posibilitatea de a configura produse sau servicii i de a cunoate n timp real preurile

acestora, n comparaie cu preurile mai multor ofertani. Avantaje i dezavantaje(cumprtori on line). Din punct de vedere al accesibilitii: Avantaje:-nu implic deplasarea elimin graniele geografice se poate cumpra orice, oricnd, de oriunde Dezavantaje.: - exist un numr limitat de consumatori cu acces la Internet

Din punct de vedere al bogiei informaiilor despre produs ce pot fi obinute: Avantaje: - pot fi obinute numeroase detalii sortarea datelor este facil informaii multi-media posibilitatea unei evaluri mai realiste posibilitatea consultrii i obinerii de informaii de la o ter parte Dezavantaje:-bunurile nu pot fi atinse, gustate sau ncercate Din punct de vedere al impactului personal: Avantaje:-mai multe servicii personalizate Dezavantaje: - contactul direct cu vnztorul este dificil, chiar imposibil Din punc de vedere al securitii i respectrii intimitii Avantaje :- efectuarea plilor se face dup proceduri simple Dezavantaje: - nesigurana asupra securitii plilor dificultatea gestionrii unor pli foarte mici sau foarte mari Principalele tipuri de tranzacii: B 2 B: B 2 C: B 2 G; C 2 B; C 2 C; B 2 E; G 2 B; G 2 C. Internetul reduce costurile de tranzacionare Comerul electronic bazat pe Internet poate schimba structurile firmelor sau sectoarelor economice. Internetul faciliteaz intrarea pe pia, n special n beneficiul firmelor de dimensiuni mici i medii (I:M:M.). Cererea n cadrul comerului electronic va fi susinut i de costurile reduse de tranzacionare, cum ar fi costurile de cutare de livrare, taxare sau de cltorie n interes de afaceri. 11.2 Elemente definitorii ale evoluiei comerului electronic D.p.v. al atitudinii consumatorilor fa de comerul electronic s-au conturat 5 categorii: rezistenii : - a aprox. 50% - nu fac cumprturi on line; fantomele : - aceia care caut produse i servicii on line, dar le achiziioneaz off line nencreztorii: - cei care navigheaz pe Internet, dar nu caut site-uri din categoria e.- commerce; moderaii: - aceia care cumpr produse n varietatea on-line, dar de o valoare sczut; internet glob-trotter-ii : - cei care cumpr on-line n mod curent i de o valoare mare Motive ce stau la baza reinerilor de a face achiziii n variant electronic: nesigurana derulrii corecte a tranzaciei; uurina (obinuina) de a face cumprturi n varianta clasic; dificultatea achiziiei(lipsa de informare); preuri prea ridicate/ateptrile; probleme de livrarea bunurilor(timp ndelungat); ofert neinteresant; neacceptarea altor forme de plat; nencrederea n formele on-line.

11.3 Securizarea tranzaciilor-principalul impediment n dezvoltarea comerului electronic Principalele precauii n scopul de a preveni fraudele sunt: -nsuirea sau revederea periodic a recomandrilor fcute de banc sau de compania emitent cu privire la acest subiect; -distrugerea oricrei informaii scrise cu privire la card i elementele lui de securizare; -verificarea sistematic a plilor ce s-au efectuat prin intermediul cardului; -evitarea oferirii ctre teri a propriului cod numeric. Definiii comer electronic E- commerce - reprezint utilizarea totalitii mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate de comer E.marketplace - piaa virtual unde cumprtorii i vnztorii se ntlnesc pentru a schimba produse, servicii sau informaii. Tipuri de comer electronic: Business-to business (B2B)-model de comer electronic n care toi participanii sunt companii sau alte organizaii; Business to Consumer (B2C)-model de comer electronic n care companiile vnd la cumprtori individuali-persoane fizice; Consumer to business- (C2B)-persoane fizice (consumatori) care utilizeaz Internetul pentru a-i vinde produsele sau serviciile firmelor i/sau caut vnztori s liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie; Consumer to consumer-(C2C)-consumatori care vnd direct la ali consumatori (okazii.ro, ebay.com) Comer mobil(m-comerce)-tranzacii i activiti de comer electronic conduse prin mediul electromagnetic-(tel.mobil) E-gouvernement; Gouvernement to business (G2B)-model de comer electronic n care o instituie guvernamental cumpr sau vinde bunuri, servicii sau informaii de la persoanele juridice (e-licitaie.ro) Gonvernment-to-consumer (G2C)-acoper relaii guvern-ceteni la nivel de informare i prestare de servicii publice (ex.plata taxelor on-line) Beneficii ale comerului electronic Beneficii pentru firme: -extinderea la pieele internaionale -scderea costului de creare, procesre, distribuire,pstrare i gsire a informiei bazat pe hrtie -creaz posibilittea modelrii produselor i serviciilor pe nevoile cumprtorilor -costuri de comunicaie mai mici Beneficii pentru consumatori: -d posibilittea s cumpere sau s fac tranzacii 24 h/zi, n aproape tot timpul anului, din aproape orice locaie, -acord consumatorilor mai multe posibiliti de alegere, -cumprtorii pot s aleag mi uor cel mi mic pre pentru un produs sau serviciu, -permite o livrare rapid a produselor i/sau serviciilor, -consumatorii pot s primeasc informaie relevant n secund i nu n zile sau sptmni, -face posibil participarea n licitaii virtuale, -permite consumatorilor s interacioneze cu ali cumprtori n comuniti electronice i s compare experienele, -faciliteaz competiia, ceea ce rezult n scderea preului, Beneficii pentru societate

-d posibilitatea mai multor persoane s lucreze de acas i s cumpere tot de acas, ceea ce rezult n trafic mai redus pe strzi i poluare sczut a aerului -permite ca anumite mrfuri s fie vndute la preuri mai sczute, cu avantaje pentru cei cu venituri mai mici, -crete eficiena i/sau mbuntete calitatea Limitri ale comerului electronic Mijloace de plat n comerul electronic-exist o lips de standarde universal acceptate pentru calitate, securitate i ncredere -uneltele de dezvoltare software sunt nc n plin evoluie, -exist unele dificulti n integrarea ntre aplicaiile soft de comer electronic i Internet cu unele aplicaii existente vechi i baze de date, -accesul Internet este nc scump i/sau inoportun -B2C -carduri de debit/credit -bani electronici -alte sisteme -situaia n Romnia -B2B -mijloace convenionale de plat -alte mijloace de plat Alte sisteme -sisteme de plat electronice prin tel.mobil -televiziune interactiv (wela Tv) -plata prin factura telefonic Sistemele de plat ntr-o anumit ar-depind de tradiia rii Legislaia romn relevant pentru comerul electronic Legislaia comun: -Codul comercial -Codul civil -L.31/1990 i Cod CAEN -Legislaie privind protecia consumatorilor -L.365/2002 a comerului electronic -HG nr. 1308/2002-Norme metodologice pentru aplicarea L.365/2002 -L.51/2003 pentru aprobarea OG nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distan -Legea semnturii electronice nr. 429/2001 -Norme tehnologice i metod. Pentru aplicarea L.455/2001 privind semntura electronic -L.677/2001 pentru protecia pers. cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i libera circulaie a acestor date -Regulamentul nr.4/2002 al BNR privind tranzaciile efectuate prin intermediul instrumentelor de plat electronic i relaiile dintre participanii la aceste tranzacii T 12.POLITICI COMERCIALE PENTRU COMERTUL ELECTRONIC Decizia O.M.C. nu impune taxe vamale produselor livrate in varianta electronica.Sunt vizate numai livrarile electronice transfrontaliere.Decizia se refera doar la taxe vamale, neexistand nici o referire la alte forme de restrictionare. `1. Scopul deciziei de aplicare a sistemului duty-free.

Livrarea la nivel international, in varianta electronica este posibila pe doua tipuri de produse: a. produsele care ,in mod traditional,au fost livrate ca bunuri,iar acum pot fi livrate in forma digitala (produsele media