1. Obiectivele politicii economice2. Politica bugetara in economia

inchisa3. Multiplicatorul keynesian4. Politica monetara in economia

inchisa5. Politica bugetara in regim de

schimburi fixe6. Politica bugetara in regim de

schimburi flexibile

7. Politica monetara in regimde schimburi fixe

8. Politica monetara in regimde schimburi flexibile

9. Efectele unei devalorizari10. Strategia ratei de schimb

consolidate11. Combinatia optima a

instrumentelor conjurK turale12. Lupta impotriva ~omajului

structural

litici•mICe

Politici economice

Jacques GenereuxTraducere de

Ioana Aura ARDELEANU

TABLA DE MATER II

1. Obiectivele politicii economice . 52. Politica bugetara in economia inchisa 133. Multiplicatorul keynesian 184. Politica monetara in economia inchisa 235. Politica bugetara in regim de schimburi fixe 266. Politica bugetara in regim de schimburi flexibile 337. Politica monetara in regim de schimburi fixe 408. Politica monetara in regim de schimburi flexibile 459. Efectele unei devalorizari 4810. Strategia ratei de schimb consolidate 5511. Combinatia optima a instrumentelor

conjuncturale 6212. Lupta impotriva ~omajului structural 70

Bibliografie . 76

OBIECTIVELE POLITIC II ECONOMICE

Tipologia cea mai frecvent folosita pentru a descrie rolulpe care il joaca statui in viata economicii se sprijina pe cele treifunctiuni propuse de Richard Musgrave In Teoriafinanfelor publi-ce (1959): alocarea, stabilizarea ~i distributia.

a. Optimum-ullui ParetoEficacitatea economica consta In utilizarea totalitatii resur-

selor disponibile In a~a felInclt sa se obtina maximum de satis-factie pentru indivizi. Teoria economica retine criteriul de efica-citate propus de Vilfredo Pareto (1906):

Alocarea resurselor intre diferitele posturi posibile esteoptima atunci cind nu mai pi/tem imbuniitiifi satisfacerea indi-vidului flirii a diiuna satisfacerii celuilalt.

b. Deficienfele economiei de piafaAnaliza economica recunoa~te doua situatii principale in

care initiativa privata ~ischimburile libere intre indivizi nu permitasigurarea unei alocari optime a resurselor (a~a cum 0 vede Pare-to) ~iunde interventia statului poate, in schimb, sa contribuie lao alocare mai eficienta.

• Serviciile colective pureUn serviciu colectiv pur este un serviciu utilizat in acela$i

timp de tofi membrii unei comunitiifi $ipentru care un producatorparticular nu ar putea exclude pe beneficiarii ce nu doresc sacontribuie la finan/area serviciului respectiv.

Exemple:apararea nationala, ordinea publica, securitateabunurilor ~i a persoanelor, justitia, rete aua rutiera, iluminatul

public etc. Doar 0 institutie investiHi cu plllcrcu d' I l-lill t 1111 epe beneficiari prin forta (statuI) poate indeplini a' Nl lip tieservicii ..

• ExternalitiitileVorbim de externalitate atunei eind preferinfele unui

individ au efeete asupra buniistiirii altor indivizi eare nu pot filuali in eonsiderare in sehimburile de miirfuri. Cheltuielile pentrusanatatea ~i educatia indivizilor produc efecte externe pozitive(economii externe) pentru colectivitate: bunastarea fiecaruia esteimbunatatita printr-o productivitate mai ridicata ~i printr-o aso-ciere mai agreabila cu investitiile altora in propria sanatate ~i innivelullor de educatie. Poluarea ~itoate prejudiciile aduse mediu-lui constituie exemple de efecte externe negative (dezeconomiiexterne).

Indivizii i~i stabilesc preferintele in functie de costurile ~iavantajele particulare care Ie sint asociate; ei nu tin cont decosturile ~i de avantajele (sociale) pe care deciziile lor Ie implicapentru societate. Apare astfel 0 productie sub-optimala in acti-vitati care genereaza economii externe ~i 0 supraproductie dau-natoare in activitatile ce antreneaza dezeconomii externe: in acesteconditii statuI trebuie sa intervina pentru a Ie intari pe primele(sanatate, educatie, cercetare) ~i pentru a Ie frina pe ultimele(poluare etc.)

Politicile de stabilizare tind sa regleze evolutia variabilelormacro-economice in a~a fel indt sa evite sau sa limiteze prin-cipalele dezechilibre susceptibile de a afecta economia nationala.In acest domeniu, se retin in inod frecvent patru obiective("patrulaterul magic" allui Nicholas Kaldor): cre~tere, locuri demunca, stabilitatea preturilor ~i echilibrul extern.

a. Cre~tereaMasurata de procentajul cre~terii anuale a produsului intern

brut (PIB), ea este destinata sa constituie 0 ameliorare a bunastarii

colective. Cre~terea permite sporirea locurilor de munca, a veni-tului national ~i a venitului pe cap de locuitor (dacii populatiacre~te mai lent decit PIB). Cre~terea activitatii interne antreneaza~ipresiuni asupra cre~terii preturilor (inflatia) ~i stimuleaza impor-turile (riscul unui deficit comercial). Acest obiectiv este deci com-patibil cu cel allocurilor de munca, dar intra in contradictie custabilitatea preturilor ~i cu echilibrul extern.

b. Locurile de munciiIn sens larg, ac~st obiectiv semnifica 0 utilizare optima a

factorilor de productie (munca~i capital), adica angajari carepermit obtinerea celei mai ridicate productivitati posibile. Maides e folosit sensul de utilizare integrala a miinii de lucru. Obiec-tivul consta in reducerea ~omajuhli la ~omajul voluntar minimalnecesar bunei functionari a pietei muncii (~omaj "divergent":'int1rzi~rea cautarii informatiei necesare pentrll alegerea ceilli maibun loc de munca, chiar atunci dnd exista, pentru fiecare, celputin un loc de munca corespunziitor calificarii sale).

c. Stabilitatea pre(urilorSe masoara rata inflatiei prin variatia procentuala a unui

indice al nivelului general al preturilor (In general, un indice alpreturilor la bunurile de consum). Un minimum al cre~terii pretu-rilor pare ineluctabilintr-o economie in cre~tere unde se exercitain permanenta presiuni din partea cererii de bunuri ~i servicii.Obiectivul stabilitatii preturilor vizeaza deci 0 rata a inflatiei nuatlt nnla, dt relativ scazuta ( de 1-3%).

d. Echilibrul externPrin acesta se intelege echilibrul balantei platilor, calcul

ce reflecta suma platilor primite sau varsate in restullumii; impor-tante sint cele trei componente esentiale: plati curente, mi~caride capitaluri non-monetare ~i variatia rezervelor de schimb alesectorului bancar sau oficial (Trezoreria statului sau banca centrala).

• Balanta platilor curente (san a tranzactiilor curente)expune totalitatea schimburilor de bnnuri, servicii ~i venituri cu

restullumii. Ea include balanta comercialc"i(schill1h Iw v tiebunuri).

• Balanta mi~ciirilor de capitaluri non-monetare prezinlcmi~carile de capitaluri pe term en lung ~i mi~carile de capitaluripe termen scurt ale sectoarelor private ~i nebancare (sectoarecare nu au puterea de creatiune monetara): imprumuturi, plasa-mente, investitii directe efectuate in strainatate de catre agentiieconomici nationali sau efectuate in tara de catre agenti nere-zidenti.

• Variapa rezervelor de schimb. Balanta globala a platiloreste suma celor doua balante precedente. Daca e excedentara,atunci agentii non-bancari rezidenti primesc mai multe platiexterne decit varsa in exterior: acest excedent constituie deci 0

intrare net a a devizelor externe care vin sa umple conturile in'devize detinute de rezidenti, sau poate fi convert it in monedanationala (de catre banci, Trezoreria statului sau banca centrala).Intr-un mod sau altul, acest excedent se regase~te in conturilesectorului bancar sau oficial; statisticile 11identifica in"varianta"mi~cari ale capitalurilor pe termen scurt in sectorul bancar sauoficial" (sau chiar "variatia pozitiei monetare externe"). Analizamacroecorromica vorbe~te mai degraba de 0 cre~tere a "rezer-velor de schimb". In schimb, un deficit al balantei globale setraduce printr-o ie~ire neta a devizelor ~i printr-o diminuare arezervelor de schimb.

• Presiunea externii pe term en lungConstringerea de echilibru se intl1ne~te mai ales in caz de

deficit. Pe termen mediu sau scurt, 0 tara poate compensa undeficit al tranzactiilor curente prin imprumuturi de capitaluri dinstrainatate, care permit un excedent al balantei capitalurilor. Daraceasta antreneaza apoi rambursarea capitalurilor ~ia intereselor.Comisionul anual de rambursare ("serviciul de datorii") contribu-ie de asemenea la aparitia unor noi deficite prin lmprumuturi decapitaluri straine, cu riscul de a pune la indoiala, in ochii pietelorfinanciare, capacitatea tarii de atranspune intr-o zi venitul indevizele necesare rambursarii datoriei.Pe termen lung, presiunea

extern a este deci mai severa decit pe termen scurt; tara trebuiesa caute echilibrul balantei tranzactiilor curente.

• Presiunea externii pe termen scurtUn deficit important al balantei tranzaqiilor curente poate

induce speculatorilor (la bursa) 0 viziune pesimista asupra evo-lutiei urmatoare a balantei globale ~ideci sa-i conduca la 0 antici-pare a unei posibile devalorizari a ratej de schimb (un deficit albalantei globale a platilor are tendinta de a deprecia rata deschimb). A~adar, ei fac speculatii imediat impotriva monedei ~ipot constTinge guvernul sa cerceteze echilibrul platilor curentepe termen scurt ~i nu doar pe termen lung (vezi capitolele 6 ~i 8pentru 0 analiza mai amanuntita).

a. Distribufia venitului ~i a avufieiStatuI opereaza 0 redistribuire directa intre diferitii agenti

prin pre levari obligatorii (cotizatii sociale ~i impozite) ~i printransferuri (ajutoare, subventii, prestatii sociale etc.). StatuIopereaza de asemenea 0 redistribuire directa in favoarea functi-ilor sale de alocare ~ide stabilizare. Repartitia teritoriala a echipa-mentelor colective ~ia marilor servicii publice modi fica repartitiabunastarii populatiei. Este aceea~i situatie ca in cazul politicilorde stabilizare. 0 relansare a economiei prin consum poate sa sefaca cu priori tate in beneficiul salariatilor cei mai defavorizati; 0

relansare prin investitii poate sa imbunatateasca cu priori tateprofitul intreprinderilor. Functia de distribuire nu este deciseparabila de celelalte functii ale statului.

b. 0 funcfie neglijatii din /ipsa unui criteriude decizie

Functia de distribuire este in mare masura neglijata de teoriapoliticii economice. Criteriul optimum-ului lui Pareto poate fiaplicat funqiilor etatice de alocare ~i stabilizare, dar nu permiteevaluarea repartitiei veniturilor ~ia avutiei intre indivizi: 0 situatiein care un singur individ acapareaza totalitatea avutiilor ~i a veni-

turilor este optima In viziunea lui Pareto; exist, d"1 101 tllteasituatii optime dt numarul indivizilor! Distributia pune probl 'madeciziei, Insa nu exista nici un criteriu operational de evaluarerecunoscut de teoria economica.

A~a cum funqia de alocare este Inteleasade la sine de majo-ritatea economi~tilor ~i nu se afla dedt rareori In prim-planuldezbaterilor politice, teoria ~i informatiile politicii economicesint cel mai frecvent centrate pe studiul politicilor de stabilizare.

A. VIZIUNEA DOMINANT AA ECONOMISTILOR

a. Doctrina clasicii a democratieiConform doctrinei clasic~, democratia este un sistem In

care poporul suveran desemneaza reprezentan!i a caror actiunevizeaza exclusiv sa exprime voint" poporului. Statui nu e dedtun organjsm practic care autorizeaza aplicarea politicilor cpnfor-me cu binele comun. Oamenii politici slnt refleotari pasive ,alecetatenilor ~i slnt motivati de simpla cautare a interesului general.Cel mai adesea, In mod implicit, teoria politicii economice serefera la aceasta viziune asupra democratiei.

b. Functia buniistiiriisocialeAbram Bergson (1938) ~iPaul Anthony Samuelson (1947)

au Incercat sa formalizeze comportamentul statului ca 0 cautarea maximumului bunastarii colective. Confonn filosofiei utilitaris-te, dezvoltata de Jeremy Bentham (1789), ei sugereaza ca obiec-tivul responsabililor politicii economice consta In a maximiza 0

functie de bunastare sociala, exprimata ca 0 suma ponderata a "satisfactiilor tuturor indivizilor ce compun societatea. Implicitsau explicit, analiza dominanta a politicii economice rationeazaca ~i cum responsabilii politicii ar maximiza 0 ~unctie-obiectivde acest tip. Insa con!inutul sau precis ~i ponderile aplicabile

satisfactiilor individuale nu pot sa se sprijine pe nici 0 analiza~tiintifica.

c. Lista lui Jan Tinbergen .Lucrarea lui Jan Tinbergen (Tehnici moderne ale politicii

economice, 1961) ilustreaza destul de bine viziunea implicita amajoritatii analizelor ~i manualelor de politica economica.Principalele teluri ale statull,li (argumentele functionarii bunastariisociale) pot, dupa Tinbergen, sa fie clasificate astfel: pacea inter-nationala, bunastarea materiala (cheltuial~ reala pe cap de locui-tor, cu ocuparea locurilor de munca ~i echi'librul monetar), Imbu-natatirea reparti!iei veniturilor, emanciparea grupurilor defavori-zate, libertatea individuala compatibila cu celelalte !eluri de maisus.

Politica economica este, prin urmare, definita ca utilizareara!ionala a instrumentelor In vederea atingerii optime a acestor!eluri.

a. Critica lui Joseph SchumpeterIn Capitalism, socialism ~i democrafie (1942), Schumpeter

respinge doctrina clasica a democra!iei. Dupa el, binele comunnu exista ~i deci voin!a poporului, pe care reprezentan!ii slntobliga!i sa 0 urmeze fidel, e 0 iluzie. Ceta!enii slnt de altfel pre aignoranti fa!a de problemele na!ionale pentru ca, In mod rezonabil,ac!iunea publica sa se fondeze pe voin!a poporului. Schumpeterpropune 0 alta defini!ie a democra!iei; e yorba pur ~i simplu de 0

metoda de selectare a unui guvem, metoda bazata pe libera com-peti!ie a indivizilor ~ia partidelor pentru putere. Motiva!ia respon-sabililor politici nu este maximizarea bunastarii colective, cicucerirea ~i exerci!iul puterii.

b. Teoria economidi a democratieiAnaliza lui Schumpeter constituie premiza dezvoltarii ~colii

"op!iunilor publice" care I~ipropune sa aplice metodele obi~nuitede analiza a teoriei economice fenomenelor politice.

11

• Principalii fondatori: Anthony Downs (0 teorie eco-nomica a democrafiei, 1957), Duncan Black (Teoria alegerilor~i comite'telor, 1958), James Buchanan ~i Gordon Tullock(Calculul consimfirii, 1962), ManClu Olson (Logica aCfiuniicolective, 1965)

• Consecinte pentru analiza politicii economice- Responsabi1ii politicii economice sint rationali in sensu1

economic al termenu1ui, adicii actioneaza intr-o maniera coerentain vederea maximizarii satisfactiei lor persona1e.

- Toate obiective1e atribuite de obicei politicii economicenu sint deci adevaratele teluri ale responsabililor politici. Dez-voltarea, locurile de munca,justitia sociala etc. nu sint dedt obiec-tive intermediare, urmarite in masura in care contribuie la telulveritabil: puterea liderilor ~i a partidelor politice.

- Politicile aplicate reflecta cerereaelectorilor pe "piatapolitica".

- Poate fi rational din punct de vedere politic sa adaptezipoliticile economice ineficiente dnd ele sint foarte solicitate deelectori, susceptibili de a asigura victoria electorala a guvemului.

POLITICA BUGETARA.IN ECONOMIA INCHISA

1. EFECTELE ASTEPTATE INTR-ORELANSARE ECONOMICA: schema 1

12l 14ll' Ral§ de ;'tJalnrie public§

interes

~

~ MarjamanevreivUtoare a

politicii bugctarc

Erectmultiplicator1'PrB±fnrle

1'Pre\uri(ioll.\ie)

1'Locuri de munci

T~ caT~~l:~~:;::::::t~~1ce

stimuJeazil PIB (efecluJevlc~illnii flnanciare)

?!)nmajcnjUnCIUral8 Oilema

inflatie/$oma.l

• Economie inchisii: absenta relatjilqr comerciale, 'mone-tare ~i financiare cu restullumii sau relatii prea limitate pentru aconstringe optiunile politicii economice.

• Relansare: politica ce vizeaza in principal stimulareadezvoltarii ~i crearea de locuri de munca. Schemele ~i analizelepot fi aplicate unei politici de rigoare care incetine~te activitateain vederea luptei impotriva inflatiei ~i/sau a unui deficit extern(este suficient pentru aceasta sa se inverseze sensul sagetilor dinscheme).

• Guvernul poate relansa activitatea fie direct, princre~terea productiei publice, fie indirect, prin cre~terea

1J.- veniturilor agentilor publici. Consumul ~i investitiileadministratiilor pub lice sint elemente ale produetieiinterne a tarii. Cre~terea lor are deci un efect stimulatordirect ~i imediat asupra PIB-ului.• Oreducere a impozitelor sau 0 cre~tere a transferurilor

2 J.- in favoarea agentilor privati nu are efect imediat asupraproductiei; ele amelioreaza doar venitul disponibil alagentilor.• Agentii privati consacrii 0 fractiune a venitului lorsuplimentar consumului (aceasta fractiune se nume~te"inc1inatie marginala spre consum"). Cre~terea venituluidisponibil antreneaza deci cre~terea cererii de bunuri

3 J.- ' de consum. Daca guvernul relanseaza activitatea princheltuieli de consum sau de investitii, el stimuleazadirect cererea de bunuri ~i servicii in economie. Oricarear fi calea aleasa (eventual cele doua cai sint combinate),cererea'interna inregistreaza 0 cre!jtere.• Efectul stimuliirii activitiitii economice nu se limi-teazii la efectul initial direct sau indirect descris maisus. De fapt, productia suplimentara genereaza venituri

4 J.- suplimentare echivalente; 0 fractiune din aceste veniturisuplimentare este consumata, ceea ce creeaza un nouval de produetie care permite la rindul sau 0 noua distri-buire a veniturilor, din care 0 parte va fi cheltuita, ~i a~amai departe. Efectul initial este amplificat printr-un

efect multiplicator (vezi capitoluI3): cre~terea PIB-uluieste un multiplu al efectului initial.

• Cre~terea productiei determina 0 cre~tere a nevoii demina de lucru; locurile de muncii sporesc.

• Crearea de locuri de munca faciliteaza cautarea lucru-lui pentru ~omeri ~i ~omajul conjunctural se dimi-nueazii.

2. LIMITELE UNEI RELANSARIBUGETARE

, • Relansarea cererii interne exercita 0 presiune asupracre~terii preturilor (inflatie). Acest efect depinde deelasticitatea ofertei (capacitatea intreprinqerilor de a ras-punde rapid la cerere printr-o productie suplimentara) .Cu cit oferta intreprinderilor este mai elastica pe termenscurt, cu atlt mai mica e inflatia. Cu clt oferta e mairigida, cu atlt presiunile cererii antreneaza mai mult cre~-terea preturilor.

• Politica economicii se giise~te astfel confruntatii cuo dilemii inflatie-~omaj. Relansarea permite in acestcaz reducerea ~omajului, dar provoaca inflatia. Inversindsensu I schemei, 0 frinare a activitatii ~i a cererii ar

---~-------------~.~-.-.

1A- B: Se poate 'reduce rata $umajuJul $irldlea ra', Inllallel

A- C: Sc poetc lupt. lmpotriva irinaficiacceptind un $Omaj mai ridicat

! At----Ii

Trcbufc arbitral illtre obicctivullocurilorde munci ~ic~1al stabilitifii preturilor; •aceste obJective DU pot fi atinse simuJtan.

Rata $omajului

________________ S_~~~~~2~~~~~_I~i_P~~~lls__ _

IS

permite sa se limiteze inflatia, dar ar agrava .~omajul.Aceasta dilema este de obicei ilustrata prin "curba luiPhillips", economist al carui articol publicat in 1958 ainaugurat studiul relatiei inflatie-~omaj in tarile indus-trializate (vezi schema 2).

• Cererea de monedii cre~te deoarece economiile ~iintreprinderile au nevoie de mai multe instrumente deplata pentru a finanta un volum crescind al schimburilor.• Pe piata monetara, intrucit oferta controlata de bancacentrala ramine neschimbata, cererea de monedii supli-mentarii face sii urce rata dobinzii (pretul banilor).

• eel mai adesea, un guvern care incearca sa relansezecererea provoacii sau agraveaza un deficit bugetar:cre~terea cheltuielilor nu este finantata printr-o cre~tereechivalenta a impozitelor; sau 0 reducere a impozitelornu este compensata printr-o diminuare echivalenta acheltuielilor.

• Deficitul bugetar constituie pentru stat 0 nevoie defin an tare pe care trebuie sa 0 satisfaca prin imprumuturipe linga banci sau pe linga economi~ti, emitind obliga-tiuni ale statului pe piata financiara. Bancile au putereade a crea moneda: 0 parte a finantarilor acordate statuluieste deci finantata printr-o creare de moneda, iar 0 altaparte este finantata prin depunerile atrase de catre banci.Finantarea monetarii a deficitului este inflationistii~ivine deci sa alimenteze dilema inflatie-~omaj semna-lata anterior. De altfel, pentru 0 cantitate de moneda ~ide depuneri cedate, cererea de fonduri suplimentare decatre stat face sa creasca rata dobinzii.

• Cre~terea ratelor dobinzii descurajeazii investitiileparticulare. Vorbim in acest caz de un efect de "evic-tiune financiarii". Intreprinderile particulare sint intr-ooarecare masura indepartate de stat de pe piata finan-ciara: imprumuturile publice limiteaza depunerile careramin disponibile pentru a finanta investitiileparticulare;

in plus, aceste imprumuturi determina cre~terea costuluicreditelor bancare ~i a imprumuturilor pe piata finan-ciara. Efectul multiplicator al relansarii asupra PIB-uluise regase~te deci obstructionat de scaderea investitieiprivate. Economi~tii de inspiratie liberala (mai ales"monetari~tii") considera ca acest efect de evictiunepoate sa mearga chiar pina la a anula orice efect multi-plicator: cre~terea cheltuielilor publice este corripensataprintr-o scadere echivalenta a investitiei private: PIB-uleste neschimbat; doar structura sa este modificata inprofitul activitatilor publice ~i in detrim<?ntulproductieiparticulare.

• In sfir~it, finantarea deficitelor prin imprumutincarcii suma totalii a datoriei publice. Aceasta dato-rie antreneaza apoi, an de an, rambursarea unei partidin capital ~iplata dobinzilor. Aceasta taxa anuala ("ser-viciul datoriei") agraveaza necesitatea finantarilorviitoare ale statului. Marja de manevra viitoare a p~liticiibugetare se gase~te astfel redusa: 0 parte a viitoarelorcheltuieli publice este chiar de pe acum afectata de ram-bursarea datoriei.

MULTlPLICATORUL KEYNESIAN

In Teoria generala afolosirii mfinii de lucru, a dobfnzii .$ia bani/or (1936), John Maynard Keynes lanseaza ipoteza ca 0

fraetiu~e stabiHi a oridirei ere~teri a venitului eurent dispo-nibil este aloeata eonsumului. Daca acesta e cazul, putem dovedica 0 cre~tere initiala a productiei, provocata de cheltuieli publice,exercita un efect stimulator asupra PIB-ului, care este un multiplual efectului initial.

• Presupunem 0 ere~tere initiala de 100 de miliarde. (Mde) a cheltuielilor pentru lucrarile publice. PIB-ulcre~te direct cu 100 Mde. lntr-un mod sau altul, aceste100 Mde se regasesc in veniturile diferitilor agenti eco-nomici (salarii ale lucratorilor ~iprofituri ale l'ntreprin-derilor care realizeaza lucrarile). Venitul suplimentarinjectat in economia nationala este identic cu PIB-ulsuplimentar.• Daca elasticitatea cererii in raport cu veniturile supli-men tare este egala cu 80%, eele 100 Mde de venituriinjectate in economie se repartizeaza in 20 Mde indepuneri ~i80 Mde in eereri suplimentare de bunuride consum.• Cererea suplimentara genereaza un al doilea valde efeete stimulatorii: trebuie sa se produca bunurilede consum cerute ~i PIB-ul cre~te deci cu 80 Mde. Va-loarea acestei noi productii este transformata In veni-turi distribuite agentilor economici.• eu 0 inclinatie marginala spre cansum de 80%, cele80 Mde de venituri suplimentare se repartizeaza in 16Mde de depuneri ~i 64 Mde pentru consum.

PIB Venit Depunere Consulll

~. 2 2100 100~~ 20 ~~ 80

(20% din J00) (80% din J00)

l I3

80 r-- 80 ~> 16 ~64

(20% din 80) (80% din 80)

5 l I

64 ~. 64 ~> 12,8 r-- 51,2(20% din 64) (80% din 64)

l I

51,2 r--. 5J.2~> 10,2 ~ 41(20% din 51,2) ,. (80% din 51,2)

• PIB-~I este deci din nou stimulat (al treilea val):productIa de bunuri de consum cre~te cu 64 Mde, ceeace antreneaza 0 distributie echivalenta a veniturilor noi~i deci 0 noua cerere ~i a naua productie de bunuri deconsum. Astfel, numeroase valuri de efect succesive vorperrnite, per total, 0 dezvoltare a PIB-ului, dezvoltaremult superioara cre~terii initiale de 100 Mde. Totu~i,aceste efecte stimulatarii nu se multiplica la infinit: elesint din ce in ce mai slabe, deoarece la fiecare val deefect econ~miile reduc venitul, care ramine disponibilpentru a ahmenta cererea de nai bunuri.

a. Definifia variabilelorC = consum particular.c = inclinatia marginaUi spre consum (in procente ale

PIB-ului).I = investitie particulara.G = cheltuieli publice de consum (cost de functionare al

administratiilor ~i serviciilor publice) ~i de investitie(echipamente ~i lucrari publice).

F = transferuri publice (subventii, prestatii sociale etc.).T = impozite.

b. Multiplicatorul cheltuielilor publicePIB-ul este egal cu cererea interna totala:PIB = C + 1+ G CDConsumul variaza direct in funetie de PIB (care este identic

cu venitul national in economia inchisa):C=cxPIB ~In ecuatia CD putem deci inlocui pe C cu c x PIB ~iobtinem:PIB - c x PIB = I + G sau PIB (1 - c ) = I + G,

~i impartind prin ( I - c ) avem:PIB = [ 1 / (1 - c ) ] x (I + G ).Deci dnd cheltuielile pub lice variaza printr-o suma total a

oarecare llG (simbolul IIsemnifica "variatie"), variatia PIB-uluieste egala cu:

llPIB = [ 1 / ( I - c ) ] llG Q)

Efectul initial asupra PIB-ului este egal cu llG (suma totalaa produetiei suplimentare de servicii publice sau de investitii pu-blice). Dar efectul total asupra PIB-ului (llPIB) este egal cu efec-tul initial multiplicat prin coeficientul dintre paranteza patrata inecuati'a Q): acest coeficient este multiplicatorul keynesian.

In cazul in care c = 0,8, ( I - c ) = 0,2 ~i 1/0,2 este egal cu5: variatia totala a PIB-ului este de 5 ori superioara efectuluiinitial al cheltuielilor publice. Daca c = 0,66, multiplicatorul esteegal cu 3; daca c = 0,9, multiplicatorul este egal cu 10 etc.

c. Multiplicatorul transferurilor # impozitelorIn cazul unei cre~teri a cheltuielilor publice, efectul initial

asupra PIB-ului este egal cu valoarea cheltuielilor publice supli-mentare, deoarece ele constituie in mod direct 0 productie supli-mentara (efect initial = llG). In schimb, daca guvernul opteazapentru a rei ansa cererea printr-o cre~tere a transferurilor sau 0

scadere a impozitelor, efectul initial este mai slab, deoarece acestemasuri nu au efect direct asupra PIB-ului. Ele maresc venituldisponibil, Insa doar 0 singura fraetiune din acest venit suplimen-tar va fi consumata ~i va avea deci un efect asupra PIB-ului.Efectul initial este deci egal cu variatia transferurilor sau a impozi-telor Inmultita cu Inclinatia spre consum.

• Multiplicatorul transferurilor publiceEfectul initial asupra PIB-ului este c x llF. Efectul multi-

plicator total este deci llPIB = [ 1 / ( I - c ) ] c x llF,ceea ce da: llPIB = [ c / ( 1 - c ) ] llF.

In cazulln care c = 0,8, ( I - c ) = 0,2 ~i 0,8 /0,2 este egalcu 4, in loc de 5 pentru 0 variatie a sumei totale echivalente cucheltuielile publice de consum sau de investitie.

• Multiplicatorul impozitelorImpozitele, ca ~i transferurile, modifica venitul disponibil:

cre~terea prestatiilor sociale cu 100 Mde are acelea~i efecte asupravenitului ca ~i 0 scadere a impozitelor cu 100 Mde; 0 reducere asubventiilor publice are acela~i efect ca ~i 0 cre~tere echivalentaa impozitelor. Multiplicatorul de impozite are deci aceea~i valoareabsoluta cu acela al transferurilor, dar in sens invers: efectul initialal cre~terii impozitelor duce la 0 scadere a PIB-ului egala cu:-c x llT.

Multiplicatorul de impozite este deci:llPIB = [ -c / ( 1 - c ) ] llT

• Intr-o economie deschisa, se completeaza modelul eco-nomic prezentat mai sus prin variabilele urmatoare:

X = exporturi (cerere straina).M = importuri.X - M = cerere straina neta.m = inclinatia marginala spre import (in procente ale

PIB-ului); fractiune a fiecarei cre~teri a venituluiintern care este consacrata cumpararii de produse

straine (importuri).• CalcuI. Intr-o economie deschisa, PIB-ul este egal cu

cererea interna plus cererea straina neta:PIB = C + I + G + X - M CDConsumul este dat de relatia: C = c x PIB ~Presupunem ca exista 0 relatie stabila intre importuri ~i

PIB: M = m x PIB (J)

Combinind relatiile CD, ~ ~i (J) avem:PIB = c x PIB + I + G + X - m x PIB,

ceea ce da: PIB - c x PIB + m x PIB = I + G + X,sau PIB ( 1 - c + m ) = I + G + X~i, in final, impartind prin ( 1 - c + m ), avem:

PIB = [ 1 / ( 1 - c + m ) ] x ( I + G + X ).Multiplicatorul in economia deschisa este deci

[l/(l-c+m)].EI este intotdeauna mai slab decit multiplicatorul in

economia inchisa: 'inclinatia spre import vine sa multiplicenumitorul. De exemplu, cu 0 'inclinatie spre consum de 0,8 ~i 0

'inclinatie spre import de 0,25, multiplicatorul este egal cu[ 1 / ( 1 - 0,8 + 0,25 ) ] = 1 / 0,45 = 2,22 (in loc de 5 'in

economia'inchisa).

POLITICA MONETARA .IN ECONOMIA INCHISA .

1. EFECTELE ASTEPTATEDE LA 0 RELANSARE

l' Ofertn de mOlledii si/sauRatclc di•.cctonrc ole dobinzilor baDeii centrale

pc platn mODefadi

1 ~

l' InvcstiUcl' Consum

Efect multiplicntorasupra P~B-ului

~-

l' Prelurl(innalie)

-~-

~ Somaj Iconjunctural ---6---

• Banca centrala poate favoriza marirea creditului~i a creantei monetare facilitind refinantarea bancilorpe piata monetara: ea poate sa Ie ofere mai multa moneda'ijif sau sa scada rata dobinzii pe care 0 cere pentru aImprumuta lichiditati (rate de scont). Bancile cu un accesmai u'ijor 'ijimai putin costisitor la refinantarea pe piatamonetara pot acorda rate ale dobinzii mai scazute pentruclientii lor.• Sciiderea ratei dobinzii poate stimula investipa ~iconsumul. In teoria macro-economicii, ca 'ijiIn reali-tate, efectul stimulator al unei scaderi a ratelor dobinzii,daca exista, afecteaza mai ales investitia.• Relansarea investitiei antreneaza 0 cre~tere a pro-ductiei in sectorul bunurilor de echipament 'ijif saude locuinte. Valoarea acestei productii suplimentareconstituie un venit suplimentar pentru diferitii agentieconomici. 0 fraetiune din acest venit este consumata'ijidetermina 0 cre'ijtere a produetiei In sectorul bunurilorde consum, ceea ce permite 0 noua distributie a veni-turilor 'iji un nou val de consum 'ij.a.m.d. Relansareainvestitiei exercita deci un efect multiplicator asupraPIB-ului.• Cre'ijterea PIB-ului stimuleaza cererea de forta demunca In Intreprinderi. Locurile de munca se multi-plica ~i ~omajul scade.

asemenea, Intr-o perioada de pesimism gray al Intre-prinderilor asupra viitoarelor lor debu'ijee, scaderearatelor dobinzii poate fi insuficienta pentru a Incuraja 0

reluare importanta a investitiei.

• Dacii familiile 'ijiIntreprinderile pot dispune de maimulte mijloace de plata, gratie creditelor mai substan-tiale 'ijimai putin costisitoare p.e care Ie ofera bancile,cu atH vor solicita mai multe bunuri 'ijiservicii (mai alesbunuri de echipament 'iji locuinte). Dar daca anumecantitatea oferita de astfel de bunuri pe diferitele pietenu se dezvolta atH de rapid precum cererea, preturilecresc (legea ofertei 'ijia cererii). Orice expansiune amasei monetare mai rapid a decit aceea a productieitinde sa alimenteze 0 intlatie prin cerere.

• Relansarea monetara este deci confruntata cuaceea~i dilema inflatie-~omaj ca 'ijirelansarea bugetara(vezi capitolul 2, schema 2).

2. LIMITELE UNEI RELANSARIMONETARE

• Eficacitatea unei relansari monetare depinde desensibilitatea (elasticitatea) consumului ~i a investitieiin raport cu ratele dobinzilor sau, mai frecvent, consu-mul familiilor este destul de putin sensibilia rateledobinzilor 'iji depinde mai ales de veniturile lor. De

POLITICA BUGETARA. -IN REGIM DE SCHIMBURI FIXE '

, ,

1. EFECTELE ASTEPTATEDE LA 0 RELANSARE: Schema 5

• Cre~terea cheltuieIilor publice creeaza debu~ee(piete de desfacere) suplimentare pentru produditoriice beneficiaza de comenzi publice din partea statului;reducerile de impozit sau transferurile suplimentarestimuleaza direct consumul.• Efectul stimulator initial asupra PIB-ului antrenea-za 0 cre~tere a venitului ~i deci a consumului, careprovoaca 0 noua cre~tere a PIB-ului ~.a.m.d. (vezi capi-tolul 3). Dar efectul multiplicator este mai slab decitintr-o economie inchisa: la fiecare val de distributie aveniturilor suplimentare, 0 fraqiune din cerere se adre-seaza produselor straine ~i deci nu exercita efect stimu-lator asupra produsului intern.• Dezvoltarea productiei stimuleaza cere rea de forta demundi. Volumullocurilor de mund cre~te.• Cre~terea numarului de locuri de mund reduce~omajul.

2. EFECTELE SECUNDARE ALE CERERIISI ALE RATELOR DOBINZII

• Presiunea cererii globale antreneaza 0 cre~tere anivelului general al preturilor (inflatie).·0 fractiune relativ stabila (Inclinatia spre import; vezicapitolul3) a oridirei cre~teri a consumului sau a inves-

titiei se adreseaza furriizorilor straini. Presiunea cereriiantreneaza deci 0 cre~tere a importurilor.

• Inflatia face produsele nationale mai putin compe-titive in raport cu produsele straine. Importurile sintdeci favorizate ~i exporturile obstructionate. Acesteefecte vin sa se adauge efectului 6 pentru a genera undeficit al balantei comerciale (Exporturi de bunun -Importuri de bunuri).

• Daca cheltuielile pub lice suplimentare nu sint integralacoperite prin incasarile suplimentare (vezi capitolul2), nevoia de finantare a statului cre~te. Trebuie dez-voltate imprumuturile pe lInga banci (bonuri de tezaur)~i/sall pe piata financiara (obligatiuni).• Dezvoltarea schimburilor antreneaza nevoi suplimen-tare in moneda. Cererea de moneda cre~te.• Pentru 0 oferta constanta de moneda (politica mone-tara constanta) presiunea cererii de moneda face sacreasca ratele dobinzii pe term en scurt pe piata mone-tara. Aceasta operatiune este consolidata de impru-muturile visteriei statului pe lInga banci. De altfel, emi-terea de obligatillni pub lice dezvolta cererea de monedape piata capitalurilor de imprumllt pe termen lung ~iexercita deci 0 presiune de cre~tere pe termen lung aratelor dobinzii.

• Cre~terea ratelor dobinzii este defavorabila inves-titiilor particulare (efectul de evictillne financiara, vezicapitolul 2). Efectul multiplicator asupra PIB-ului(efectuI2) va fi in p.arte obstruqionat.

• Cre~terea ratelor dobinzii atrage capitalurile strai-ne, care vin sa alimenteze un excedent al balantei capita-lurilor (vezi capitollli I).

• Balanta comerciala fiind deficitara ~ibalanta capitalu-rilor fiind excedentara, soldul balantei globale estenedeterminat. EI depinde de gradul de mobilitate inter-nationala a capitalurilor.

Schema 5. Efectele unei relansari bugetare inregim de schimburi fixe

fI Cbelluieli publiee ,iI.aulne""ri publiee

I11 Cerere internl

(efeet .tlmulator InIl1a1)

2 I I IN00

fI PIB 11 Preluri fllmportori

If Nevoie de finantarea .tatulul

11 Cerere demonedi

TIi'Excedent al balant.ei

capitalurilor

Puternici mobilitatea capltalurllor. ex.edent al balanlel pliitllor..I

Slahi mobilitatc a capitalurilor:deficit 81 b •• aotti plAfjlor

-" ]

! 16

11 Imp~rturi

~

~ Esportor;

~~ Cerere de produse nationaleEfecte stimuJatorll ateooate

(cvicfiunc prin rata de schimb)

21 ~

~ Importuri

~

11Esporturi

~

~ Primul caz: mobilitatea capitalurilor este puternica~i, In consecinta, excedentul balantei capitalurilor depa~e~tedeficitul balantei comerciale; balanta globala a platilor este deciexcedentara .

• AI doilea caz: mobilitatea capitalurilor e slaba; intriirileexcedentare de capitaluri nu slnt suficiente pentru a compensadeficitul comercial; balanta global a a platilor este deficitara.

3. EFECTELE SECUNDARE ALEBALANTEI PLA TILOR SI ALE RATEIDE SCHIMB

• In regim de schimburi fixe, banca centrala trebuiesa asigure convertirea In moneda national a a tuturarintrarilor de devize In tara ~i aceasta la un pret (rata deschimb) constant. Un excedent al balantei platilor setraduce printr-o intrare neta a devizelor ~i antreneazadeci 0 cre~tere automata a masei monetare aflata Incirculatie.• Cre~terea masei monetare Inseamna 0 dezvoltare aofertei de moneda ~i implica un regres al ratelordobinzii pe piata monetara. Afluxul de capitaluri straineare deci acela~i efect ca ~i0 politica monetara expansio-nista, care ar fi Insotit politica bugetara In scopul evitariicre~terii ratelor doblnzii.

• Regresul ratelor dobinzii incurajeaza investipa, iarefectele stimulatorii asupra PIB-ului ~i locurilor demunca slnt deci consolidate. Efectul de evictiune finan-ciara a investitorilor particulari nationali este astfel ate-nuat sau evitat. In schimb, poate exista, In acest caz, unefect de evictiune financiara international a, deoarece

l'ii~JtmltTtmn~E"rftt 0ULFt ••A.H~

1 1 . 1 '1 d' ·b'~~·tdU~1"~~.vo umu capIta un or ISPOllI lIe In :slI~trua finanta investitiile s-a diminuat.

• Un deficit al balantei de plati se traduce printr-oexplozie neta a devizelor. Agentii economici transfor-ma moneda nationala In devize pentru a putea efectuaoperatiunile proprii In strainatate. Deficitul antreneazadeci 0 diminuare automata a masei monetare aflata Incirculatie.

• Diminuarea masei monetare inseamna ~i un reg resal ofertei de moneda ~i implica 0 cre~tere a ratelordobinzii pe pia!a monetara. le~irile de capitaluri Instrainatate au acela~i efect ca ~i 0 politica monetararestrictiva.

• Cre~terea ratelor dobinzii frineaza investitia iarefectele stimulatorii asupra PIB-ului ~i locurilor d~ ~un-ca sint deci atenuate. Efectul de evictiune financiara ainvestitorilor particulari nationali este deci consolidat.

4. BILANT: CONDITIILE DE EFICACITATEALE RELANSARII BUGETARE

1) Un efect multiplicator ridicat (efectu12).2) 0 cerere de locuri de munca foarte elastica in raport

cu volumul productiei (efectul 3).3) 0 fractiune importanta a ~omajului conjunctural in

~omajul total (efectul 4). ~omajul conjunctural este legat de 0

incetinire a activitatii economice; poate fi, prin urmare, redus,relansind cre~terea/dezvoltarea. Dar relansarea este neputincioasain fata ~omajului structural (independent de conjunctura; vezicapitoluI12).

4) 0 oferta globala foarte elastica pentru a limita inflatia

prin cerere (efectul 5).5) 0 slaba inclinatie spre import (efectu16).6) 0 cerere de moneda putin elastica in raport cu nivelul

activitatii (efectul 9).7) 0 cerere de moneda foarte elastica in raport cu rata

dobinzii. In acest caz, 0 slaba cre~tere a rate lor dobinzii estesuficienta pentru a stimula oferta de moneda sa raspunda presiu-nilar asupra cererii, presiuni generate de relansare (efectull0).

8) 0 investitie putin elastica in raport cu rata dobinzii,pentru a limita efectul depresiv exercitat prin cre~terea rate lordobinzilor (efectul 11).

. 9) 0 puternica mobilitate a capitalurilor, pentru cacre~terea initiala a rate lor dobinzii ~i efectul de evictiune care iieste asociat sa fie compensate printr-un excedent al platilor ex-teme ~i un regres ulterior al ratelor dobinzii (efectele 14, 15 ~i

16).

POL1T1CA BUGETARAIN REG 1M DE SCH1MBUR1 FLEX1B1LE

1. EFECTELE ASTEPTATE(de la 1 la 13, vezi capitolul 5)

Efectele de la 1 la 13 sint identice in regimul de schimburifixe ~i in regimul de schimburi flexibile. Ne yom raporta deci lacapitolul precedent pentru expunerea lor detaliata; ne multumimin continuare sa amintim esentialul.

• Relansarea bugetara este destinata sa produca un efectstimulator asupra PIB-ului (efect al multiplicatorului), carerelanseaza cererea de forta de munca ~i frineaza ~omajul.

• Dar presiunile asupra cererii interne se traduc, de ase-menea, prin inflatie ~i cre~terea importurilor. Aceste doua dinurma efecte se combina pentru a genera un deficit al balanteicomerciale. '

• Cererea de moneda a agentilor particulari ~i cererea defonduri a statului pentrua finanta deficitul sau exercita 0 presiunede cre~tere a ratelor dobinzii. Aceasta din urma frineaza inves-titia particulara, ceea ce atenueaza mai mult sau maiputin expan-siunea PIB-ului (efect de evietiune financiara).

• Cre~terea ratelor dobinzilor atrage de asemenea capita-lurile straine ~i permite un excedent al balantei capitalurilor.

• in conditiile in care capitalurile sint foarte mobile,excedentul balantei capitalurilor poate depa~i deficitul balanteicomerciale, iar balanta globala a platilor va fi excedentarii; even-tual, efectul de evictiune financiara este evitat, pentru ca limitareacapitalurilar disponibile pentru investitia particulara poate ficompensata printr-un puternic aflux de capitaluri straine.

• Invers, in conditiile in care capitalurile sint putin mobi-le, excedentul intrarilor de capitaluri nu compenseaza deficitulschimburilor comerciale ~i balanta globala este deficitara.

33

Schema 6. Efectele unei relansiri bugetarein regim de schimburi flexibile

fI Cbeltuteli pnblice ,iisau~ lneuiri publke

IfI Cerere internl

(efect stimulator 1Illl\al)

I ·Iz I 5 I~ 10.j:>.

If PIB fI Pretorl fllmporturi fI Cerere demonedi

TDeficit at balanfei

comerciale

Exc:edeo.t aI balantei

capitalurilor

TPuternid mobilitate

a capltalurllor: needeut aI balanlel plilllor

" I

~ Exportnri

~~ Cerere de produle nalionale

Erecte ItlmuJatoril atenna!e(eviclinnc prin rala dc schimb)

~ Nevoie de finantarea statuJui

51ahi mobiUlaic a capltalurllor:defielt aI balanlei plililor-" I

21 ~

13~ Imrrturi

ElcedeDt extern

fI Exporturi

~

Regimul de schimb determina maiapoi efectele balan!eipla!ilor.

strainatate, care trebuie din nou finan!ate. Pe term enscurt sau mediu, tara I~ipoate eventual rambursa Impru-muturile trecute cu ajutorul noilor Imprumuturi dinstrainatate. Dar nu poate face aceasta la infinit, cu risculde a pierde Increderea marilor banci In ceea ce prive~tesolvabilitatea sa: pe termen lung, tara trebuie sa emitaun excedent al balan!ei pla!ilor curente (balan!a comer-ciala plus schimburile de servicii ~i de venituri), In a~afellndt sa d~tige realmente devizele necesare rambur-siirii datoriei sale externe .• Declinul exporturilor ~i reluarea importurilor frIneazacererea adresata produciitorilor na!ionali. Efectul sti-mulator al relansarii asupra PIB-ului este deci ob-structionat de regresul produc!iei In sectoarele deschiseconcuren!ei interna!ionale: vorbim In acest caz de unefect de eviqiune prin rata de schimb. Intrarea capitalu-rilor straine evita efectul de evic!iune financiara, daraprecierea ratei de schimb pe care 0 antreneazii Inliituraproduqiile expuse concuren!ei mondiale.

2. EFECTELE SECUNDAREALE BALANTEI PLATILOR: schema 6, ,

• In regim de schimburi flexibile, banca centrala nuintervine pe pia!a schimburilor pentru a Impiedica fluc-tuatiile ratei de schimb. 0 balan!a excedentara a pla!ilorim~lica 0 intrare neta a devizelor in tara (intrari supe-rioare ie~irilor pe pia!a). Agen!ii reziden!i, de!inatori aiacestor devize, solicita conversiunea In moneda na!io-nala: pe pia!a schimburilor, excedentul balan!ei pla!ilormare~te deci cererea de moneda na!ionala contra devize;In consecin!a, pre!ul monedei na!ionale In devize cre~te:rata de schimb se apreciaza plna la eliminarea oricareicereri excedentare pentru moneda na!ionala .• Evaluarea ratei de schimb mare~te pre!ul produselor .na!ionale exprimate In moneda straina. Invers, ea scadepre!ul produselor straine exprimate In moneda na!ionala.Preturile nation ale cresc deci in raport cu preturilestr~ine; com~etitivitatea fa prefuri a produselor ~a!io-nale scade.• Cre~terea pre!ului relativ al produselor na!ionale favo-rizeaza importurile ~i obstructioneaza exporturile.• Cre~terea importurilor ~i regresia exporturiloragraveaza deficitul comercial. Noi intrari de capitaluri(mai ales Imprumuturi din strainatate) vor fi necesarepentru a echilibra pla!ile externe. Datoria extema a na-!iunii cre~te. Pe term en scurt acesta nu e un handicap.Dar pe term en lung, capitalurile Imprumutate trebuieplatite prin doblnzi ~i rarnbursate: rezulta 0 taxa anualacare reprezinta totalitatea ie~irii de capitaluri In

36

·0 balan!a globala deficitara a plii!ilor implica 0 ie~ireneta a devizelor (ie~iri superioare intrarilor de devize).Agen!ii reziden!i au 0 nevoie neta de devize pentru a-~iefectua pla!ile In strainatate: pe piata schimburilor eisolicita devize ~ioferii moneda nationala' In consecintiipre!Ul monedei na!ionale In devi~e scad'e (pre!ul de~i~zelor In moneda na!ionalii cre~te): rata de schimb sedepreciaza .

• Deprecierea ratei de schimb scade pre!ul produselorna!ionale exprimate In monedii na!ionalii. ~i invers,aceastii depreciere duce la cre~terea pre!ului la produselestriiine exprimate In monedii na!ionalii. Competitivi-tatea pretu1ui la produsele naponale cre~te in acestmod.

• Sciiderea pretului relativ la produsele nationale favo-rizeazii exporturile ~i inhibii importurile. Acest fapt an-treneazii un excedent al schimburilor comerciale.Deficitul initial al"balantei comerciale, provo cat de re-lansarea bugetarii (vezi efectul 7) este deci compensatde efectele benefice ale deprecierii asupra schimburilorexterne. Totu~i, acest efect nu po ate influenta dedt petermen lung sau mediu. Pe termen scurt, volumul impor-turilor ~ial exporturilor este prea putin sensibil (elastic)la variatiile de pret, pentru a permite 0 restabilire rapidiia balantei comerciale (vezi capitolul9 pentru 0 analiziidetaliatii a acestei chestiuni).• Cre~terea exporturilor ~i sciiderea importurilor stimu-leazii cererea adresatii produciitorilor nationali. Efectulstimulator al relansarii asupra PIB-ului este deci in-tarit prin deprecierea ratei de schimb (cu rezerva caschimburile externe sa fie suficient de elastice la varia-tiile de pret; vezi capitolul 9).

3. BILANT: CONDITIILE DE EFICACITATEALE RELANSARII BUGETARE

1-8) Conditii identice celor expuse in regim de schimburifixe (vezi capitolul 5)

9) 0 slaba mobilitate a capitalurilor. 0 pre a puterniciiintrare a capitalurilor antreneazii 0 apreciere importantii a rateide schimb, ce poate inhiba intreprinderile expuse la concurentainternationalii, provodnd astfel un efect de evictiune prin rata deschimb. Dacii intriirile de capital sint limitate, balanta pliitilorriimine deficitarii ~i rata de schimb se depreciazii, ceea ce tindemai degrabii sii intiireascii efectele stimulatorii asupra PIB-ului.Totu~i, in acest caz, efectul de evictiune financiarii nu este evitatde intriirile de capital, care riimin insuficiente.In plus, problemaechilibrului pliitilor externe riimine valabilii.

10) Importuri ~i exporturi foarte elastice la variatiilede pret. Conditie indispensabilii pentru ca deprecierea ratei de

38

schimb sii stimuleze cererea de produse nationale ~isii contribuiela restabilirea echilibrului pliitilor externe. Dacii volumul schim-burilor externe este insensibil la preturi, depr~cierea monedeinationale nu face dedt sii incarce factura importurilor ~i sii reduciiincasiirile la export: deficitul extern cre~te. In plus, cre~tereapretului la importuri miire~te inflatia, care favorizeazii speculatia.impotriva monedei nationale ~ipoate antrena 0 nouii deprecierea ratei de schimb; tara riscii in acest caz sii intre in cercul viciosal unei monede slabe (vezi capitolul 9 ~i schema 12).

• Presiunea cererii globale antreneazii 0 cre~tere a nive-lului general al preturilor (inflatie).

• Un procent relativ stabil (inclinatia spre import; vezicapitolul3) al oricarei cre~teri a consumului sau a inves-titiilor se adreseazii furnizorilor externi. Presiuneac~rerii antreneaza deci 0 cre~tere a importurilor.

• Inflatia face produsele nationale mai putin competitivein raport cu produsele striline. Importurile sint decifavorizate, iar exporturile inhibate. Aceste efecte se

40

POLITICA MONETARAIN REGIM DE SCHIMBURI FIXE

• Banca centrala favorizeaza expansiunea creditului,oferind un plus de monedii biincilor ~i/sau miqori'ndrata dobinzii la care acestea accepta sa fie refinantate.Rezulta 0 sciidere a ratei dobinzii propusii de banciclientilor lor.• Sciiderea ratei dobinzii poate stimula cerereainterna ~i in special investitiile.

• Relansarea investitiilor exercita un efect multiplicatorasupra PIB-ului (vezi capitolul 3).

• Cre~terea PIB-ului stimuleaza cererea de forta demunca de ciitre intreprinderi. Angajarile se multiplica~i ~omajul regreseaza.

adaugii efectului 6 pentru a genera Un deficit al balanteicomerciale.

• Scaderea ratei dobinzii antreneaza ie~iri de capitalin strainatate, investitorii fiind in cautarea unor pla-samente mai bine remunerate. Balanta capitalurilordevine deci deficitara.

• Deficitul schimburilor comerciale ~iacela al mi~carilorde capital se conjugii pentru a provoca un deficit albalantei globale a platilor. Acest deficit indica 0 ie~irenetii a devizelor. Agentii rezidenti au 0 nevoienetii dedevize pentru a efectua platile externe: pe piata deschimb ei solicita devize ~i oferii moneda nationalii; inconsecintii, pretul In devize al mone.dei nationale scade(pretul devizelor In moneda nationalii cre~te): rata deschimb se depreciazii.

• in regim de schimburi fixe, banca centrala intervinepe piata de schimb pentru a impiedica deprecierearatei de schimb. Pentru aceasta, ea ofera devize ~i soli-citii moneda nationalii. Pentru ca rata de schimb sa riimi-nii neschimbata, banca centralii trebllie sa cumpere, con-tra devize, intreaga monedii nationalii care se aflii pepiata de schimb la un pret stabil.

• Dacii .banca centrala men tine rata de schimb fixii,agentii rezidenti pot converti In devize bllnurile lor (inmonedii nationalii) pentru 0 sumii totalii echivalenta cudeficitlll balantei pliitilor: masa monetara aflata incirculatie in tara se reduce direct proportional.

• Diminllarea masei monetare semnifica un regres alofertei de monedii ~i impliciio cre~tere a ratei dobinziipe piata monetara. Ie~irile de capital in striiiniitate auastfel acela~i efect ca ~i 0 politica monetarii restrictivii.

• Cre~terea ratei dobinzii frineaza investitia. Efectelestimulatorii ale relansarii asupra PIB-ului ~i a locurilorde muncii slnt deci atenuate. In mai mica miisura, expan-

1. EFECTELE A$TEPTATE IN CAZULUNEI RELANSARI: Schema 7

2. LIMITELE UNEI RELANSARIMONETARE

~ OfertB de monedl $ilsauRatele dlrectoare ale bincil centrale

~ pc piata monctara

~ JUte ale dobinzilor practicate de bind

!" Cerere interni(Invoslillo Ii eonsum)

TEfed multlpllealor fI Pre'asupra PI B (InOalio)-----r

Dellelta)baJanlei comercialef'Loenrl do

munci

TDeOcll al balanlel plilllor

Depn:deTe a ralel de sehhnb

14

1Intenentie a blncii centrale SpeculatOrl: a~ticipeazl

t a impledica deprederea 0 deva or zare. . I )(K'M::"..:~.: r"·-~....,(.....,-,:.'1"..m •• _ .., •• ,.

I -x devalorizare posibllii~masa mono n.. ~

12 ~fI--~r-.-,-,- Fio or::le pozil;volegate de er",torea

Rata doblRZIl competitlvUiti! (v. schema 9)~ Fie cereu. vidos al devalorlzArU

, • (". sehemolo 1051 12)

~ Investltie .•Anulaten efectelot stimulatorli, lDi(:iatoal'"e ale relansih'u

(efed de evletinne llnanclari)

Schema 7. Efectele unei relansiiri monetare in regimde schimbud fixe

siunea masei monetare ~isdiderea ratei doblnzii declan-~ate de relansarea monetara slnt anulate de ie~ireacapitalurilor In strainatate (ceea ce limiteaza monedadisponibila ~i cre~te nivelul ratelor doblnzii). Daca mo-bilitatea capitalurilor e suficienta, politic a monetara estecu totul ineficace. Singura posibilitate de relansare efica-ce rezida, In acest caz, Intr-o politica monetara coordo-nata Intre principalele tari: 0 scadere coordonata a rate-lor doblnzii nu modi fica diferentele de rata Intre tari ~inu declan~eazii mi~diri de capital care sa inhibe efectelerelansarii monetare.

• Limitele prezentate mai sus pot fi intarite mai alesprin speculatie. Dadi speclilatorii se indoiesc de capa-citatea bancii centrale de a sustine rata de schimb, eianticipeaza 0 devalorizare viitoare.• Speculatorii ofera masiv moneda a carei devalorizareo prevad, iar in schimb solicita devize pentru care sperao reevaluare. Prin aceasta, ei accentueaza tendinta realaa monedei nationale de a se deprecia: banca centralatrebuie sa-~i epllizeze rezervele de schimb pentru a achi-zitiona moneda la 0 rata de schimb fixa. Este posibll cabanca centrala sa nu poata sustine cursul monedei sale~i atunci gllvernul decide 0 devalorizare.• Devalorizarea poate, dupa caz, fie sa stopeze specu-latia, fie sa 0 relanseze (vezi capitoluI9). Devalorizareacre~te nivelul competitivitatii de pret a produselornationale, ceea ce poate eventual stimula cererea interna~i poate redresa balanta comerciala (vezi schema 9).Dar 0 devalorizare poate de a~emenea sa deteriorezepia tile externe, sa relanseze intlatia ~i 0 speculatiecare va constringe efectuarea de noi devalorizari, la felde ineficace (vezi schemele 10 ~i 12).

3. BILANT: CONDITIILE DE EFICACITATE

1) 0 cerere de moneda putin elastica la ratele dobinzii.In acest caz, 0 puternica sdidere a ratei dobinzii va fi necesarapentru a convinge pe agenti sa accepte moneda suplimentaraoferita de sistemul bancar (efectul 1).

2) 0 cerere de investitie foarte elastica in raport cu ratadobinzii (efectul 2).

3) Un efect multiplicator ridicat (efectul3).4) Numarullocurilor de mund este foarte sensibilia

volumul productiei (efectuI4).5) Un procent important al ~omajului este conjunctural

(efectul4).6) 0 oferta globala foarte elastica pentru a limita inflatia

prin cerere (efectul 5).7) 0 slaba inclinatie spre import (efectul 6).8) 0 puternica coordonare internationala a masurilor,

pentru a permite 0 scadere simultana a ratelor in principalele tari~ipentru a evita astfel 0 ie~ire masiva a capitalurilor in strainatate.

9) 0 slaba mobilitate pe plan international a capita-lurilor ~i/sau posibilitatea de a efectua un control eficace alacestor mi~cari (control al schimburilor), pentru a limita efectelenegative ale speculatiei asupra monedei nationale (efectele 14,15, 16).

POLITICA MONETARAIN REGIM DE SCHIMBURI FLEXIBILE

-- - --

l' Oferfa de monedll sl/sau~ Ratele di •.ectoa •.e ale biincU centrale

asupra plctcl mOlictal"C

If Cerer'e internA(inveslifje ~iconsum)

TDcl1clt ul DellcU al

bal:.lntei cOUle"('iale bnlontci cnpitalulilor

9 1

1f PI'efurila Import

~ ~ Impnrtud

1~

If Exporlud

~

Schema 8. Efectele unei relansari monetare inregim de schimburi flexibile

1. RELUARE A EFECTELOR 1 - 8(vezi capitolul 7)

Efectele 1-8 sInt identice In regim de schimburi fixe ~i Inregim de schimburi flexibile. Ne vom raporta deci la capit~lu:precedent pentru expunerea lor detaliata; ne vom multum1 sareluam doar esentialul.

• Relansarea monetara este destinata sa provoace 0 scaderea rate lor dobInzii care stimuleaza mai ales investitiile particulare.

• Reluarea investitiilor are un efect multiplicator asupraPIB-ului.

• Expansiunea PIB-u1ui este destinata cre~terii volumuluilocurilor de munca ~i reducerii ~omajului.

• Dar presiunile asupra cererii interne se traduc de asemeneaprin inflatie ~iprin cre~terea importurilor. Acest~ din urm~ efectese conjuga pentru a genera un deficit al balante1 comerclale.

• Scaderea ratelor dobInzii antreneaza ie~iri de capital ~iun deficit al balantei de capitaluri.

• Per total, relansarea monetara genereaza un deficit albalantei globale a platilor. Regimul de schimb determina efecteleacestui deficit asupra economiei nationale.

2. EFECTELE SECUNDAREALE DEFICITULUI EXTERN

• 0 balanta deficitara a platilor implica nevoia neta aagentilor rezidenti de a-~i efectua platile externe: .pepiata de schimb ei so1icita devize ~iofera moneda natlO-nal~; In consecinta, pretul monedei nationale In devizescade (iar pretul devizelor In moneda nationala cre~te):rata de schimb se depreciaza. In regim de schimburiflexibile, banca central a nu intervine pe piata deschimb pentru a Impiedica deprecierea ratei deschimb: aceasta depreciere continua, dUclnd la aparitiaunui dezechilibru la platile externe.

46

• Deprecierea ratei de schimb scade pretul produselornationale, exprimat In moneda straina (pret al expor-turilor pe piata mondiala). Si; invers, ea ridica pretulproduselor straine, exprimat In moneda nationala (pretal importurilor pe piata interna). Competitivitatea depret a produselor nationale este accentuata.• Scaderea pretului relativ al.produselor nationalefavorizeaza exporturile ~i inhiba importurile.• Deficitul initial al balantei comerciale, provocat derelansarea cererii interne (efectele 6 ~i 7) este astfeldiminuat de efectele benefice ale deprecierii asupraschimburilor externe. A~a cum am sernnalat In cazulrelansarii bugetare (vezi capitolul 6), acest efect favo-rabil al deprecierii nLl e sistematic (vezi capitolul 9pentru 0 analiza detaliata a acestei probleme).• Cre~terea exportLlrilor ~i scaderea importurilor stimu-leaza cererea adresata producatorilor nationali. Efectulstimulator al relansarii asupra PIB-ului este deciaccentuat de deprecierea ratelor de schimb (cu rezervaca schimburile externe sa fie suficient de elastice lavariatiile de pret, vezi capitolul 9).

3. BILANT: CONDITIILE DE EFICACITATEALE RELANSARII MONETARE

1-7) Conditii identice cu cele expuse In regimurile deschimburi fixe (vezi capitolul 7) .

8) Importuri ~i exporturi foarte elastice la variatiile depret: conditie indispensabila pentru ca deprecierea ratei deschimb sa stimuleze cererea platilor externe. Daca volumul schim-burilor externe este insensibil la preturi, deprecierea monedeinationale Incarca factura importurilor ~i reduce Incasarile la ex-port: deficitul extern cre~te, ceea ce contribuie din nou la de-precierea monedei; tara risca In acest caz sa intre in cercul viciosal unei monede slabe (vezi capitolul 9, schemele 10 ~i 12).