politici fiscale şi bugetare de relansare a economiei în ... · pdf filecolecția de...

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 1/2003

314

Politici fiscale şi bugetare de relansare a economiei în România

Bălan Cătălina Mihaela

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul III

Academia de Studii Economice din Bucureşti

[email protected]

Coordonatorul lucrarii

Prof.univ.dr. Moşteanu Tatiana

Rezumat.Scopul lucrarii „Politici fiscale si bugetare de relansare a economiei in Roamnia”

este de a ilustra impactul major pe care il pot avea politicile macoreconomice asupra unei

bune functionari a economiei nationale.

In vederea studiului efectuat, evolutiile macroeconomice din perioada 2009-2011 au avut un

rol considerabil in identidicarea modalitatilor concrete de interventie a statului in economie.

Accentul a fost pus pe evolutia PIB-ului, pe evolutia datoriei publice, pe evolutia deficitului

bugeatar si a metodologiilor de calcul ale acestuia.

Prin intermediul evolutiei acestor indicatori s-au ilustrat schimbarile majore ale politicilor

macroeconomice in concordanta cu anumite reglementari europene; de exameplu in cazul

deficitului bugetar prin implicatiile Pactului de Stabilitate si Crestere si ale Comapctului

Fiscal European.. Principalul scop al Pactului de Stabilitate si Crestere este ca statele zonei

euro sa aiba un echilibru bugetar sau in surplus si fluctuatiile ciclice sa fie gestionate fara a

depasi pragul de referinta al deficitului bugetar de 3% din PIB, conform Tratatului de la

Maastricht. Compactul fiscal european are ca si obiectiv consolidarea disciplinei fiscale prin

introducerea unor sanctiuni si a unei supravegheri mai stricte. Cerinta cea mai importanta

este ca deficitul structural sa nu depaseasca pragul de 0,5% din PIB, riscurile la adresa

sustenabilitatii finantelor publice sa fie reduse, iar deficitul bugetar poate ajunge la valoarea

maxima de 1% din PIB.

Metodele de relansare a crestereii economice, politicile structurale de macrostabilizarea si de

ajustare alese ca si obiect de studiu, au fost selectate in concordanta cu contextul economic

prezent si perioada de baza la care s-a facut referinta.

Avand in vedere aspectele cercetate s-a incercat o abordare sutinuta si consistenta, cat mai

clara, precisa si apropiata de problemele actuale cu care se confrunta economia nationala, si

care sa furnizeze solutii concrete si palpabile de remediere a acestora.

Cuvinte cheie: deficit structural; tratatul de la Maastricht; compactul Fiscal European; Pactul

de Stabilitate si Crestere.

Clasificarea JEL: E62.

Clasificarea REL: 13Z.



315

1. Evolutii macroeconomice privind veniturile si cheltuielile publice si starea de

echilibru bugetar

1.1 Relansarea cresterii economice

Obiectivul fundamental al strategiei reformarii economiei si relansarii cresterii

economice, zis si obiectiv strategic national, este crearea unei economii de piata, functionale,

compatibila ca mecanism, structural si legislativ cu economiile tarilor din Uniunea Europeana.

Este o economie cultural-informationala moderna, in care capitolul educational sa reprezinte

cheia de baza a dezvoltarii economice si sociale¹. Analiza starii actuale a economiei include,

ca o problema importanta, comportamentul economic derivat ca rezultat al slabei structuri

institutionale. Sunt considerate ca probleme fundamentale ale strategiei: clarificarea dreptului

de proprietate, coerenta legislatiei economice, asanarea financiara a economiei si inversarea

trendului economiei necontabilizate.

Dezvoltarea economiei pe termen mediu are la baza mai multe premise, dintre care cea

fundamentala este finalizarea si consolidarea constructiei institutionale a economiei de piata.

In acest scop se are in vedere in primul rand clarificarea durabila a conceptului de proprietate.

Pentru aceasta se vor continua eforturile de privatizare, se va incheia reforma sistemului

bancar, va fi incurajata concurenta, inclusiv prin suportul cofinantarii unor actiuni prin

programe ale Bancii Mondiale si ale Uniunii Europene. Alaturi de premisa fundamentala a

dezvoltarii economice pe termen mediu se regasesc si alte premise, dintre care mentionam

definirea ca obiective ale mixului de politici macroeconomice, a cresterii ofertei reale si a

reducerii cererii nominale. Solutiile pentru realizarea acestei premise sunt exclusiv financiare,

adica de natura bugetara si monetara² :

o Redimenisonarea raportului intre impozitele directe si cele indirecte

o Atenuarea fiscalitatii privind angajarea fortei de munca

o Distriubuirea mai rationala a cheltuielilor bugetare

o Mentinerea deficitului bugetar la cota 3% din PIB

o Cresterea strict neinflationista a bazei monetare

o Reducerea cotei rezervei obligatorii

o Redecerea ratei dobanzii reale

o Flotarea controlata a cursului de schimb

o Cresterea rezervei valutare a BNR la echivalentul 4-5 luni de import

Instrumentele politicii bugetare sunt cheltuielile publice³. Ele sunt diversificate si

servesc la achizitionarea de bunuri se servicii necesare institutiilor publice, asigurarea de

resurse banesti unor categorii sociale sau sustinerea financiara a dezvoltarii unor ramuri sau

domenii de activitate. Cheltuielile publice inscrise in bugetele componente ale sistemului

public de bugete, dimensionate, in ultima instanta, in bugetul general consolidat fac obiectul

votului, fiind expresia efortului financiar public real in fiecare an.

Functiile politicii bugetare, ca si cele ale politicii fiscale sunt: stabilizarea

macroeconomica, alocarea resurselor, redistribuirea veniturilor. Ele actioneaza prin

obiectivele specifice in plan bugetar, coroborate cu cele care sunt definite in contextul general

al politicii statului. Noile orientari ale politicii fiscal-bugetare sau avute in vedere in cadrul

strategiei actualului guvern privesc cerinte majorea ale indeplinirii obiectivelor inscrise sub

forma angajamentelor fata de electorat, conjugate cu cu obiectivele specifice ale Uniunii

Europene4:

o Restructurarea cheltuielilor publice, prin reorientarea si realocarea lor in concordanta

cu obiectivele prioritare ale fiecarei etape.


WP nr. 1/2003

316

o Cresterea pe termen mediu si lung a cheltuielilor publice

o Alocarea unor resurse financiare aditionale in domeniul sanatatii, educatiei, protectiei

mediului si infrastructurii.

o Mentinerea deficitului bugetar la nivelul compatibil cu criteriile de convergenta

stabilite in vederea intrarii in zona monedei europene.

o Cresterea rolului stabilizator al finantelor publice, prin consolidarea acestora: evitarea

aparitiei efectului de evictiune si diminuarea presiunilor exercitate de deficitul contului

curent; reducerea deficitelor structurale si crearea conditiilor necesare pentru

functionarea simetrica a stabilizatorilor automati.

o Cresterea veniturilor bugetare, prin extinderea bazei de impozitare si imbunatatirea

colectarii impozitelor si taxelor, a contributiilor pentru asigurarile sociale.

o Imbunatatirea mecanismului de responsabilizare a ordonatorilor de credite bugetare

fata de modul in care sunt cheltuite resursele financiare publice.

o Continuarea procesului de descentralizare si replicarea mai activa a entitatilor locale in

procesul de alocare a resurselor publice5.

1.2 Evolutia PIB-ului

Anul 2011 a marcat pentru economia Romaniei reintrarea pe o traiectorie de crestere

economica, produsul intern burut inregistrand o majorare de 2,5% dupa declinul abrupt de

6,6% din 2009 si, respectiv, contractia de 1,6% in 2010. Comparativ cu prognozele initiale

avute in vedere la elaborarea Strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2011-2013, dar si cu

prognozele din toamna lui 2011 ale Comisiei Europene si ale Comisiei Nationale de

Prognoza, cresterea economica a fost mai mare cu un punct procentual, in principal ca urmare

a socului favorabil de oferta in agricultura, reflectat la nivelul utilizarii PIB-ului in consumul

privat si variatia stocurilor6.

Contributiile principale la cresterea economica inregistrata au revenit formarii brute de

capital fix (+1,5 pp., in conditiile unei cresteri anuale in termeni reali de 6,3%) si variatiei

stocurilor (+1,4 pp), in conditiile in care cresterea cheltuielilor de consum final ale populatiei

si ale institutiilor fara scop lucrativ in serviciul gospodariilor populatiei a avut o crestere

anuala reala de 1,3%.

Cu toate ca rata inflatiei s-a mentinut in linie cu prognozele avute in vedere la

fundamentarea Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2011-2013 ( la un nivel mediu anual

de 5,8%, comparativ cu o proiectie de 5,3%), cresterea preturilor la nivelul intregii economii,

masuarata prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 8,1%, seminificativ deasupra valorii de

4,8% luate in considerare la constructia bugetului, ca urmare a evolutiilor indicilor de pret

aferenti variatiei stocurilor (203,7%), exporturilor (108,8%) si formarii brute de capital fix

(106,7%). Nivelul mai ridicat al deflatorului, coroborat cu dinamica pozitiva mai favorabila

decat cea anticipata la nivelul PIB-ului real, a facut ca PIB nominal aferent anului 2011

(578.551,9 mil. lei) sa depaseasca substantial valoarea luata in calcul in fundamentarea

bugetului7.



317

Figura1 Evolutia PIB-ului8

1.3 Evolutia datoriei publice

Cheltuielile cu dobanzile au crescut cu 1,6 mld. RON (+22%) fata de 2010, ca urmare

a cresterii stocului datoriei publice, dar valoarea finala a acestor cheltuieli a fost mai mica

decat cea proiecatata initial, ca urmare a evolutiei favorabile a randamentelor titlurilor de stat

pe parcursul anului¹. Datoria publica a continuat sa sa majoreze si in 2011, ponderea acesteia

in PIB crescand la 38,5% (PIB-ul in anul 2011: 578.551,9 milioane lei), de la nivelul de

37,2% inregistrat la sfarsitul anului 2010, in contextul unui deficit bugetar de 4,1% din PIB.

Potrivit metodologiei europene ESA95, datoria publica s-a majorat la 33,3% din PIB la

sfarsitului anului 2011 fata de 30,5% in 20109.

Datoria publica guvernamentala reprezinta 92,86% din total, comparativ cu 91,97% in

1010, in timp ce ponderea datoriei publice locale este de 7,13%, in scadere fata de nivelul de

8,03% din anul precedent, in scadere cu nivelul de 8,03% din anul precedent.

Imprumuturile de stat detin ponderea cea mai mare in totalul datoriei publice,

cumuland 36,2% din total, fiind urmate de obligatiunile de stat cu 24,1%, certificate de

trezorerie cu 16,2% in timp ce eurobondurile asigura 8,2% din finantarea datoriei publice10

.

Structura pe valute releva o majorare a ponderii aferenta imprumuturilor in moneda

nationala la 48,1% in 2011 la 46,2% in 2010, in timp ce finantarile in euro au inregistrat o

usoara diminuare la 42,5% din total, fata de 42,6% la finanul anului precedent.

1.4 Deficitul bugetar. Pozitia fiscala structurala

Stabilitatea finantelor publice ocupa un loc privilegiat in asigurarea unei bune

functionari a uniunii economice si monetare. Pactul de stabilitate si crestere statueaza cadrul

de reglementare pentru coordonarea politicilor fiscale nationale in cadrul uniunii economice si

Metodologia ESA 95 (European system of accounts) – Sistemul European de Conturi

Nationale este un cadru de raportare contabila folosit la nivel international pentru descrierea

sistematica si detaliata a unei economii ( a unei regiuni, a unei tari sau a unui grup de tari), a

componentelor sale si a relatiilor sale cu alte companii; Standardul ESA95 are ca principale

diferente fata de metodoilogia cash inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in sistem „accrual”

(pe baza de angajamente, nu de plati efective precum in sistemul cash).


WP nr. 1/2003

318

monetare. Conditia obligatorie pentru atingerea unui nivel stabil al preturilor pe termen mediu

si a unei cresteri economice sustenabile.

In contextul renuntarii la cursul de schimb ca instrument de politica monetara, politicii

fiscale, prin intermediul stabilizatorilor automati si politicii fiscale discretionare, ii revine un

rol fundamental in atenuarea fluctuatiilor economice generate de socurile asimetrice care pot

afecta tarile membre ale uniunii economice si monetare11

.

Nivelul maximal de 3% pentru deficitul bugetar efectiv din pactul de stabilitate si

crestere nu reprezinta un nivel care poate fi atins in fiecare an, ci doar un plafon care nu poate

fi depasit nici in conditii economice adeverse. Soldul bugetar efectiv este afectat de

fluctuatiile cicilice ale economiei, componentele bugetare fiind influentate de pozitia in cadrul

ciclului economic12

.

Astfel, in perioada de expansiune, veniturile bugetare sunt mai mari, micsorand

deficitul bugetar, fara ca acest lucru sa insemne neaparat o modificare in conduita politicii

fiscale ori o imbunatatire a gradului de colectare.

In contextul pactului de stabilitate si crestere, identificarea unei pozitii fiscale

fundamentale, care sa nu depinda de fluctuatiile ciclice ale economiei si care sa asigure

respectarea plafonului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar si in caz de recesiune, devine

fundamentala pentru respecatrea prevederilor pactului si asigurarea unei pozitii fiscale

sustenabile pe termen mediu si lung.

Cea mai importanta componenta, Compactul fiscal, vizeaza consolidarea disciplinei

fiscale la nivel european prin introducerea unor sanctiuni aplicate intr-un mod automat si a

unei supravegheri mai stricte a statelor membre. Scopul este de a consolida supravegherea

pozitiilor bugetare si a intari coordonarea politicilor economice13

.

Autoritatea responsabila cu urmarirea implementarii pe plan national a regulii privind

un buget echilibrat este Curtea Europeana de Justitie; deciziile acesteia sunt obligatorii si pot

fi urmate de amenzi de pana la 0,1% din PIB pentru statele din zona euro, platite catre

Mecanismul European de Stabilitate. Compactul fiscal va intra in vigoare si va deveni

obligatoriu pentru tarile membre ale uniunii economice monetare dupa ce va fi ratificat de cel

putin 12 state din zona euro. Celelalte tari ale Uniunii Europene vor intra sub incidenta

compactului la momentul adoptarii monedei unice sau mai devreme, in masura manifestarii

acestei intentii.

Pactul de stabilitate si crestere stabileste ca obiectivul pe termen mediu al pozitiilor

bugetare din statele zonei euro sa fie aproape de echilibru sau in surplus, situatie care ar

trebui sa le permita sa gestioneze fluctuatiile ciclice normale fara depasirea nivelului de

referinta de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv. Atingerea obiectivului pe termen

mediu ar trebui sa asigure evolutia rapida catre o situatie sustenabila, generand totodata

spatiu fiscal suficient pentru unele masuri discretionare de politica fiscala, de exemplu

cresterea investitiilor in infrastructura.

Compactul fiscal european – Scopurile principale sunt stabilitatea, coordonarea si

guvernanta in cadrul uniunii economice si monetare. A fost semnat pe 2 martie 2012 toate

statele UE, cu exceptia Regatului Unit si a Republicii Cehe. Compactul include cerinta ca

bugetele natioanle sa fie echilibrate sau in surplus. Aceasta cerinta va fi indeplinita daca

deficitul strucutural anual nu va depasi 0,5% din PIB. Daca datoria publica este semnificativ

sub 60% din PIB si riscurile la adresa sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung sunt

reduse, deficitul structural maxim poate ajunge la 1% din PIB14

.



319

Obiectivele de politica monetara se pot defini in termeni de sold bugetar ajustat ciclic,

asigurand sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice si permitand in acelasi timp

stabilizatorilot automati sa diminueze fluctuatiile economice. In esenta, stabilizatorii automati

reflecta faptul ca veniturile bugetare si, intr-o mai mica masura, cheltuielile sunt afectate de

pozitia in cadrul ciclului economic si contribuie la atenuarea fluctuatiilor ciclice15

.

In caz de expansiune, venituri bugetare provenite din taxa pe valoare adaugata, accize,

contributii la asigurari sociale, impozit pe venit, impozit pe profit si altele se majoreaza,

diminuand veniturile disponibile ale agentilor economici si populatiei, contribuind astfel la

temperarea cresterii economice si la revenirea PIB la nivelul sau potential.

In caz de recesiune, veniturile colectate scad, iar cheltuielile cu indemnizatiile de

somaj cresc, cu impact pozitiv asupra veniturilor firmelor si populatiei, favorizand astfel

revenirea economiei si intoarcerea PIB la nivelul sau potential.

Eficacitatea stabilizatorilor automati depinde de dimensiunea sectorului

guvernamental, precum si de elasticitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare la fluctuatiile

ciclice ale economiei. Cu cat este mai ampla dimensiunea sectorului guvernamental si cu cat

este mai mare modificarea veniturilor si cheltuielilor bugetare la fluctuatiile ciclice ala

economiei, cu atat efectul de estompare a acestor fluctuatii ca urmare a actiunii stabilizatorilor

automati va fi mai puternic16

.

Pe parcursul ultimilor ani, deficitul bugetar ajustat ciclic a devenit din ce in ce mai

utilizat in formularea de politici economice la nivel european. Dupa implementarea reformei

pactului de stabilitate si crestere, deficitul bugetar ajustat ciclic a devenit punctul central al

mecanismului de supraveghere fiscala al Uniunii Europene.

Deficitului bugetar ajustat ciclic este si o masura des folosita in evaluarea impactului

politicii fiscal-bugetare asupra cererii agregate.

Un impuls fiscal pozitiv, corespunzator unei cresteri a deficitului bugetar ajustat ciclic,

reflecta o politica fiscal-bugetara stimulativa, in timp ce un impuls fiscal negativ,

corespunzator unei diminuari a deficitului bugetar ajustat ciclic, semnaleaza un caracter

restrictiv al politicii fiscal-bugetare.

Impulsul fiscal analizat impreuna cu pozitia ciclica a economiei permit evaluarea

masurii in care politica fiscal-bugetara isi indeplineste scopul de stabilizator macroeconomic,

actionand in sensul diminuarii presiunilor din partea cererii agregate in perioada de

expansiune economica sau in sensul stimularii acesteia in perioada de recesiune17

.

Deficit bugetar efectiv18

- Deficit bugetar ciclic (stabilizatori automati) + Deficit bugetar

structural (politici discretionare)

Deficit bugetar ciclic – Deficitul bugetar care s-ar inregistra daca PIB-ul ar fi la nivelul

sau real; marimea deficitului care se inregistreaza luand in considerare fluctuatiile ciclului

economic.

Deficit bugetar structural – Deficitul bugetar care s-ar inregistra daca PIB-ul ar fi la

nivelul sau potential; este acea marime a deficitului care s-ar inregistra in lipsa influentelor

ciclului economic.

Stabilizatori automati – Instrumente de autoreglare a economiei, avand scopul reducerii

fluctuatiilor economice.

Politici discretionare – Politici prin care este manifestata interventia explicita, deliberativa

a statului (guvern sau banca centrala) in ajustarile macroeconomice.


WP nr. 1/2003

320

Metodologia Comisiei Europene pentru calcularea deficitului bugetar ajustat

ciclic

Comisia Europeana foloseste o metoda relativa simpla si transparenta pentru

determinarea deficitului structutural, care constituie un cadru comun de cuantificare a

balantei bugetare ajustate ciclic pentru toate statele membre ale Uniunii Europene19

.

Ideea de baza a metodologiei utilizate de catre Comisia Europeana consta in

eliminarea componentei ciclice din balanta bugetara, idee sintetizata prin relatia de

mai jos20

:

CAB = BB – CC = BB – ƐOG

CAB – reprezinta balanta bugetara ajustata ciclic in anul de referinta t

BB – reprezinta balanta bugetara ca pondere in PIB in anul de referinta t

CC – componenta ciclica

Ɛ – parametrul de senzitivitate

OG – output gap-ul in anul de referinta t

In Romania, in perioada de crestere economica rapida dinaintea declansarii crizei

financiare, impulsul fiscal a fost pozitiv, contribuind la supraincalzirea economiei si

accentuand astfel dezechilibrele acumulate in economie.

Prociclicitatea politicii fiscal – bugetare din perioada de ascensiune economica, a

epuizat spatiul fiscal necesar pentru stimularea economiei in perioada de recesiune care a

urmat, necesitatea reducerii deficitul bugetar in perioada crizei, conducand astfel, in mod

inevitabil, la mentinerea caracterului prociclic al politicii fiscal – bugetare. Astfel, actiunea

automata, benefica si stabilizatoare a deficitului ciclic prin intermediul stabilizatorilor

automati a fost anulata de politica discretionara prociclica21

.

In perioada 2009 – 2011, deficitul bugetar structural a scazut de la 9,1% din PIB la

3,0% din PIB. In acelasi timp trebuie avut in vedere si faptul ca nivelul de pornire a fost unul

ridicat, care a impus adoptarea rapida a unor masuri decisive pentru asigurarea sustenabilitatii

politicii fiscale.

Ajustarea s-a realizat preponderent pe partea de cheltuieli, reformele structurale fiind

promovate in special in domeniul salarizarii personalului bugetar, sistemul public de pensii si

programarii bugetare. In cazul veniturilor, cea mai importanta masura a fost reprezentata de

cresterea cotei standard de TVA de la 19 la 24% incepand cu iulie 2010

Noua limita pentru deficitul structural, respectiv de 0,7% din PIB (Romaniei, avand in

vedere dimensiunea redusa a stocului datoriei publice, Pactul fiscal european ii va permite

fixarea unui obiectiv pe termen mediu, superior nivelului de 0,5%), va impune un control

foarte strict asupra finantelor publice in Romania, acest lucru avand avantaje clare, dar si

dezavantaje22

.

Un avantaj important este reprezentat de imposibilitatea practicarii unor politici fiscale

prociclice si de o disciplina fiscala pronuntata, in conditiile in care Romania are o experienta

istorica negativa in acest domeniu. Dezavantajul noii reguli fiscale europene pentru Romania

consta in faptul ca spatiul de manevra existent pentru a putea stimula economia in perioadele

de recesiune va fi foarte redus.

In Romania, limita de deficit structural de 0,7% din PIB va fi cel mai probabil atinsa

inainte ca deficitul public efectiv sa ajunga la 3% din PIB, fiind astfel semnificativ mai

constrangator decat aplicarea crieteriului de la Maastricht. Magnitudinea necesara a unui soc



321

negativ care sa deplaseze deficitul bugetar de la MTO – Medium Term Objective (atins in

ipoteza unui output gap egal cu zero) la 3% din PIB ar fi de 7,4% din PIB potential23

.

Prin asumarea unor tinte de deficit structural maxim de 0,7% din PIB, Romania isi

asuma obligatia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe parcursul unui ciclu economic (si

media pe un orizont lung de timp), sa fie de maxim 0,7% din PIB, ceea ce va insemna fata de

standardele istorice (3,8% din PIB media deficitului structural in perioada 1999-2011) un

deficit mult mai mic24

.

Datorita unor stabilizatori automati relativ slabi, Romania ar putea avea nevoie de

posibilitatea aplicarii unor stimuli fiscali discretionari mai puternici in perioada de recesiune

pentru a ajuta economia sa iasa mai repede din recesiune si a o reduce la potential. Trebuie

insa precizat ca, Compactul fiscal european este flexibil si explicit, in conditiile in care

permite in mod explicit deviatii temporare de la MTO atunci cand economia se confrunta cu o

contractie economica severa.

1.5 Colectarea taxelor in Romania

Romania are una dintre cele mai mici ponderi in in PIB a veniturilor bugetare (venituri

fiscale si nefiscale), acestea reprezentand in 2011 doar 32,5% din PIB, cu 12,1 puncte

procentuale din PIB mai mici decat media europeana. Nivelul veniturilor fiscale raportate la

PIB (impozite si contributii sociale) in Romania a fost de 27,2% in anul 2011, cu 12,4 puncte

procentuale mai mic decat media europeana de 39,6%. Ponderea veniturilor fiscale in PIB este

semnificativ mai mica decat in Slovenia 37,8%, Ungaria 36%, Polonia 32,1% si Slovacia

28,5%.

Structura veniturilor fiscale din Romania releva o pondere ridicata a veniturilor din

impozitele indirecte, 46,32% din totalul veniturilor fiscale fata de 33,08% media UE, in timp

ce ponderea veniturilor din contributiile sociale a fost de 32,35% (media UE 35,1%), iar cea a

impozitelor directe de doar 21,32% (media UE 31,81%).

2. Politici macroeconomice

2.1. Modalitati de interventie a statului in economie

Interventia statului in economie se poate face prin doua modalitati25

:

Politicile structurale se refera indeosebi la planificarea macroeconomica,

elaborarea obiectivelor si strategiilor social-economice pe termen lung, politica

de privatizare a societatii sau politica de reglementare/ dereglementare,

nationalizare/ denationalizare26

.

Politicile de ajustare se refera la : politica monetara, politica fiscala, politica de

preturi, politica de venituri.

Macrostabilizarea economica este rezultatul aplicarii tuturor celor trei categorii de

politici, nici un stat neaplicand o anumita politica pura ci, un mix de politici, in functie de

situatia concreta din tara respectiva si de filosofia economica si sociala a guvernului care

Medium Term Objectiv (MTO) – reprezinta obiectivul pe termen mediu privind pozitia

bugetara si difera pentru fiecare stat membru UE. Pentru statele care au adoptat moneda

euro sau se afla in Mecanismul Cursului de Schimb II, acesta este -1% din PIB sau surplus

bugetar. Reevaluarea obiectivelor pe termen mediu se face o data la patru ani sau atunci

cand se adopta o reforma structurala majora.


WP nr. 1/2003

322

detine puterea politica in stat. In Romania guvernul s-a confruntat simultan cu doua

probleme:

a) Tranzitia sistemului economic de la economia de comanda la economia de piata

b) Atingerea si mentinerea dinamica a echilibrului economic general. Tranzitia

economiei presupune destructurari la nivelul proprietatii, al sistemului financiar-

bancar, dezechilibre care afecteaza sau chiar pericliteaza eforturile de

macrostabilizare. Tranzitia nu se produce de la sine, ea este infaptuita sub

coordonarea unitara a statului, reprezentand o interventie subiectiva, pe baza unei

strategii economice si a unei filosofii politice.

Din acest motiv, devine obligatoriu ca politicile structurale si cele de ajustare sa

formeze un mixt coerent din punct de vedere functional. Avand in vedere emergenta functiei

din structura, tranzitia economiei presupune politici structurale, iar atingerea si mentinerea

echilibrului economic general presupune politici de ajustare care sa fie directionate de

politicile structurale.

2.2 Politici structurale de macrostabilizare

Politicile structurale de macrostabilizare sunt menite sa creeze sa corecteze sau sa

distruga structuri economice, in functie de scopul urmarit : macrostabilizarea27

.

Politica structurala privind sistemul financiar-bancar, are in vedere reglementari

juridice care vizeaza functionarea bancii nationale, a bancilor comerciale si a celorlalte

institutii financiare, care vor influenta decisiv comportamentul de economisire, consum si

investire ale agentilor economici.

Planificarea macroeconomica presupune modificarea structurilor economice (de

ramura, de sectoare, de activitati, de produse), in scopul reechilibrarilor cererilor individuale

cu ofertele individuale. Macrostabilizarea pe calea politicilor structurale se produce pe termen

lung si nu pe termen scurt. Politicile structurale urmaresc, de regula, atingerea echilibrului

economic general, mai rar fiind utilizate pentru mentinerea echilibrului sau pentru

reechilibrari. Polticile structurale sunt politici generative si nu de gestionare.

2.3 Politici de ajustare

Politicile de ajustare sunt utilizate pentru mentinerea echilibrului economic general

deja atins sau pentru aducerea la echilibru a sistemului economic destabilizat. Politicile de

ajustare actioneaza pe termen scurt, fara ca acest lucru sa faca din ele politici de conjunctura.

Datorita acestui fapt, politicile de ajustare se mai numesc politici de gestionare a

dezechilibrelor28

.

2.4 Politica monetara de ajustare a dezechilibrelor

Politica monetara este acea politica de ajustare care urmareste macrostabilizarea prin

intermediul monedei, in primul rand prin controlul masei monetare din sistemul economice.

Atunci cand se face referire la posibilitatea interventiei statului in economie, monetarismul

recomanda limitarea acestei interventii la manipularea masei monetare. Keynesismul, in

schimb, imagineaza o schema in patru pasi a politicii monetare :

1) modificarea ratei dobanzii

2) modificarea cererii de investitii

3) modificarea venitului

4) modificarea cererii agregate



323

Principalele instrumente de politica monetara sunt29

:

Operatiunile open-market : sunt efectuate de catre banca centrala si constau in vanzari/

cumparari de obligatiuni guvernamentale pe piata monetara. Astfel, atunci cand se

doreste stimularea procesului economic banca centrala va cumpara obligatiuni

guvernamentale, ceea ce sporeste masa monetara la populatie si la bancile comerciale.

Cresterea depozitelor monetare la bancile comerciale constituie o crestere a

posibilitatilor de creditare din economie, deci o sursa de sporire a masei monetare

active in economie. Existenta situatiei inverse, existenta presiunii inflationiste,

determina banca centrala sa vanda obligatiuni guvernamentale, ceea ce va duce la

reducerea masei monetare existente in economie.

Manevrarea ratei rezervei obligatorii la bancile comerciale are ca scop modificarea in

sens invers proportional a multiplicatorului creditului. Astfel, in situatii de somaj, in

cazul recesiunii economice, banca centrala determina o crestere a posibilitatilor de

finantare indirecta (prin credit) din economie, adica o crestere a masei monetare in

circulatie, deci o crestere a cererii agregate, ceea ce va spori si oferta, reducand

presiunea pe piata muncii. In situatii de infaltie, rata rezervei obligatorii va fi marita,

fapt ce conduce la micsorarea masei monetare introdusa in economie prin credit

acordat de bancile comerciale, ca rezultat al micsorarii multiplicatorului creditului.

Limitarea creditului: bancile comerciale primesc plafoane maxime de creditare, din

partea bancii centrale, ceea ce limiteaza cresterea masei monetare din economie, in

situatia in care se doreste eliminarea presiunilor inflationiste din economie. In cazul

existentei unei stari economice de recesiune, limita de creditare va fi relaxata.

2.5 Gestionarea dezechilibrelor prin politica fiscala

Politica fiscala este acea politica de ajustare care are drept scop macrostabilizarea

economica prin intermediul impozitelor, taxelor, respectiv a cheltuielilor guvernamentale.

Politica fiscala mai este denumita politica bugetara, deoarece instrumentalizarea ei se face

prin intermediul bugetului public. Formularea cu claritate a unei politici fiscale presupune a

stabili30

:

Ce loc vor ocupa impozitele si taxele in totalul resurselor financiar publice.

Ce tipuri de impozite vor alimenta cu precadere bugetul public : impozitele pe

venit, impozitele pe profit, impozitele pe salarii.

Care este gradului de fiscalitate in raport cu produsul intern brut pe care il

considera posibil si necesar de atins fara prejudicii pentru contribuabililor.

Modul in care vor fi repartizate sarcinile fiscale intre persoanele fizice si cele

juridice.

Daca impozitele vor fi utilizate exclusiv ca mijloace de alimentare a bugetului

cu resursele financiare si vor servi drept instrument de distribuire a veniturilor

Politica fiscala este o parte integranta a politicii financiare, nu poate fi abordata altfel

decat in stransa legatura cu politica cheltuielilor publice, cu politica monetara si cu celelalte

politici economice implementate contribuabililor si de influentare a vietii economice.

2.6 Gestionarea dezechilibrelor prin politica de preturi

Politica de preturi are in mod obisnuit un impact mai mic in politica de

macrostabilizare, avand in considerare stabilirea pe cale administrativa a unui anumit pret

minimal sau maximal la un anumit bun sau serviciu ori la o anumita resursa economica, in

scopul de a orienta deciziile si compoartamentul agentilor economici. Considerentele pot fi

economice, caracterul deficitar sau strategic al unei resurse sau al unui bun, sau sociale,


WP nr. 1/2003

324

protectia sociala in privinta unor bunuri de consum de baza, protectia sociala in privinta

veniturilor prin garantarea salariului minim pe economie31

.

Preturile sunt stabilite pe cale administrativa, existand si situatii in care politica de

preturi poate avea un impact major si global asupra economiei nationale, cu efecte, in ceea ce

priveste efectul de macrostabilizare, similare, ca ordin de marime, politicilor monetare sau

fiscale. In Romania, prin liberalizarea preturilor s-a obtinut aducerea ofertei in expresie

monetara la nivelul cererii, ceea ce a constituit un efect important de macrostabilizare,

indeplinind urmatoarele functiii ale economiei de piata :

- Alinierea preturilor interne la cele externe.

Punerea in actiune a celui mai bun semnalizator si reglator al echilibrului economic :

pretul care fluctueaza liber. Ca si alte politici de ajustare si politica de preturi are efecte

negative32

:

- Aparitia surplusului pe piata prin fixarea de preturi minimale, care sunt superioare

pretului de echilibru, iar daca este vorba despre salariu, aparitia somajului prin

fixarea salariului minim garantat. Aceasta necesita masuri ulterioare de ajustare :

cumpararea si stocarea de catre stat a surplusului aparut, facilitarea cresterii

exportului care sa absoarba surplusul iar in cazul aparitiei somajului masuri de

crestere a potentialelor locuri de munca33

.

- Aparitia deficitelor pe piata prin fixarea unui pret maximal, care este inferior

pretului de echilibru, iar consecintele pot fi eliminate prin masuri aditionale de

echilibru : importuri, vanzari din stocuri guvernamentale, cartelarea consumului.

Note: 1. Politici europene, Marius Profiroiu

2. Politici fiscale si bugetare pentru reformarea economiei si pentru relansarea cresterii economice, Tatiana

Mosteanu

3. Budget deficit and public debt- the great challenges for the EU member states, Iulia Lupu

4. Budget deficit and public debt- the great challenges for the EU member states, Iulia Lupu

5. Politici fiscale si bugetare pentru reformarea ec.si pt. relansarea cresterii economice, T.Mosteanu

6. Legea bugetului de stat pe anul 2011

7. Raport anual pe 2011. Evolutii si perspective macroeconomice si bugetare

8. www.zf.ro Fig.1 Evolutia cresterii economice si a PIB-ului real

9. Strategia fiscal bugetara pe perioada 2011-2013

10. Raportul anual pe 2011. Evolutii si perspective macroeconomice si bugetare

11. Principiile bugetare europene, Mircea Boulescu

12. Consequences of the budget deficit in the current crisis in Romania, Gabriela Molanescu

13. Politici europene, Marius Profiroiu

14. Consequences of the budget deficit in the current crisis in Romania, Gabriela Molanescu

15. Politici monetare, Daniela Zapodeanu

16. Politici economice, Coralia Angelescu

17. Tratamente fiscale si bugetare, Adrian Berari

18. The impact of budget deficit on the economic development of Romania, Oana Mesea


20. Raportul anual pe 2011. Evolutii si perspective macroeconomice si bugetare



23. Strategia fiscal bugetara pe perioada 2011-2013

24. Tratamente fiscale si bugetare, Adrian Berari

25. Politici bugetare si monetare privind realizarea tranzitiei spre economia de piata, Dragos Stanescu

26. Strategii si politici macroeconomice, Marius Bacescu

http://www.zf.ro/



325



29. Politici monetare, Daniela Zapodeanu





Bibliografie

Angelescu Coralia, Politici economice, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1999

Bacescu Marius, Strategii si politici macroeconomice, Editura Gobal Lex, Bucuresti, 2001

Berari Adrian, Tratamente fiscale si bugetare

Boulescu Mircea, Principiile bugetare europene

Guvernul Romaniei, Raportul anual pe 2011. Evolutii si perspective macroeconomice si bugetare

Guvernul Romaniei, Strategia fiscal bugetara pe perioada 2011-2013

Lupu Oana, Budget deficit and public debt-the great challenges for the EU member states

Mesea Oana, The impact of budeget deficit on the economic development of Romania

Molanescu Gabriela, Consequences of the budget deficit in the current crisis in Romania

Mosteanu Tatiana, Politici fiscale si bugetare pentru reformarea economiei si pentru relansarea cresterii

economice, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Profiroiu Marius, Politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Stanescu Dragos, Politici bugetare si monetare privind realizarea tranzitiei spre economia de piata, Editura

ASE, Bucuresti, 1998

Zapodeanu Daniela, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

Legea bugetului de stat pe anul 2011

www.zf.ro

http://www.zf.ro/

politici fiscale şi bugetare de relansare a economiei în ... · pdf filecolecția de...

Documents