politici investitionale2004

106
P PO O L LI I T TI IC C I I I I N N V V E ES S T TI I T TI IO O N N A A L LE E A AU U T T O O R R A AN N C C A A G G H H E EO O R RG G H HI I U U B BU UC C U UR R E ES S T TI I 2 2 0 00 0 4 4

Upload: emystoica

Post on 26-Sep-2015

271 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

POLITICI INVESTITIONALE 2004

TRANSCRIPT

  • PPPOOOLLLIIITTTIIICCCIII IIINNNVVVEEESSSTTTIIITTTIIIOOONNNAAALLLEEE

    AAAUUUTTTOOORRR AAANNNCCCAAA GGGHHHEEEOOO RRRGGG HHHIIIUUU

    BBBUUUCCCUUURRREEESSSTTTIII 222000000444

  • 2

    CUPRINS

    1. Introducere 3 2. Aspecte teoretice privitoare la influentele n dezvoltarea stratregica 9 3. Romnia post-decembrista 31 4. Mecanisme de finantare ale Bancii Mondiale 54 5. Activitatea Bancii Mondiale n Romnia 56 6. Romnia si Programele de asistenta nerambursabila ale UE 60 7. ORIZONT 2025 Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a

    Romniei 63

    Amenajarea teritoriului 63 Constructiile si locuirea durabila 70 Turismul 75 Transportul feroviar 78 Transportul maritim, fluvial si activitatea portuara 89 Transportul aerian 90 Tehnologiile informationale si de comunicatii 92 Concluzii 96 Bibliografie 99 Anexa 1 100

  • 3

    1. INTRODUCERE

    Politicile economice reprezinta ansamblul deciziilor puterii publice, ce au ca scop

    orientarea activitatii economice ntr-un sens considerat favorabil, n raport cu criteriile si normele de valori promovate n societate la un moment dat [5].

    n cadrul politicilor economice se ncadreaza si politicile investitionale. Spre deosebire de definitia de mai sus, politicile investitionale pot avea doua categorii majore de decidenti si anume:

    - decidenti publici - decidenti privati

    si doua abordari, macroeconomic si microeconomic. La nivelul macroeconomic, factorii decidenti sunt cei publici, mai mult sau mai putin influentati de sectorul privat. Politicile investitionale la nivel macroeconomic si fac simtita prezenta n perioadele de relansare economica, moment n care sunt stimulate investitiile, consumul, salariile, creditul etc.

    O strategie nationala de dezvoltare durabila (SNDD) este un proces coordonat, participativ, iterativ si ciclic de gndire si actiuni n vederea ndeplinirii obiectivelor economice, de protectie a mediului si sociale ntr-o maniera echilibrata si integrata. Acest proces cuprinde analiza situatiei, formularea politicilor si planurilor de actiune, implementarea, monitorizarea si revizuirea lor periodica. Este un proces ciclic si interactiv de planificare, participare si actiune, centrat preponderent pe gestionarea progresului n atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila, mai degraba dect pe producerea unui plan, ca produs final. Documentele OECD definesc SNDD ca pe un set coordonat de procese participative de analiza, dezbateri, ntarire a capacitatilor, planificare si investitii, ce integreaza obiectivele economice, sociale si de mediu ale societatii, cautnd echilibre si compromisuri (trade-offs) acolo unde ele nu sunt posibile1./20/ Tarile slab dezvoltate se caracterizeaza printr-o puternica imperfectiune a pietelor de

    bunuri si resurse, ntruct att producatorii ct si consumatorii dispun de informatii limitate. De asemenea, pe astfel de piete au loc transformari att n economie, ct si n societate, fiind caracterizate si de situatii de dezechilibru. Adeseori transformarile economice sunt nsotite de profunde transformari n raporturile interumane, chiar si n ierarhiile sociale sau n aspectele de protectie sociala. Nu n ultimul rnd astfel de piete pot fi afectate de mentalitati, de influente religioase (Iran, Afganistan, Irak etc.), precum si de zona informala (adeseori denumita zona gri a economiei) sau de deficiente de comunicare (zvonurile n acest ultim caz putnd avea o forta covrsitoare).

    Cel mai adesea, n regiunile slab dezvoltate, conceptul de protejare a mediului, ecologie sau de dezvoltare durabila sunt notiuni fara fond. Desi se caracterizeaza prin prezenta resurselor naturale, de regula exploatarea se face extensiv, iar acolo unde se pune problema dezvoltarii intensive, problema protejarii mediului si a sanatatii populatiei sunt aspecte minimizate (v. Copsa Mica, Comarnic, Rosia Montana etc.).

    1 OECD/DAC Strategies for Sustainable Development: Practical Guide for Development Cooperation, March 2001

  • 4

    Un alt aspect n aceeasi masura de important este incapacitatea factorilor decidenti de a pune n opera o politica constructiva acolo unde exista conflicte, lipsa de pregatire sau nentelegeri. La nivelul Comunitatii Europene, aceasta promoveaza urmatoarele principii de dezvoltare regionala:

    competitie la nivel urban si microregional; schimbari demografice; relocarea activitatilor economice; dezvoltare durabila si coerenta interdependenta crescnda ntre orasele mama si sateliti noua abordare n vaderea crearii parteneriatelor Pentru Romnia, candidata la aderarea ca memebru cu drepturi depline al UE, cele de mai sus reprezinta obiective deja nsusite ca fiind benefice pentru spatiul european indiferent daca data juridica a admisiei va fi 2007 sau o alta data. Beneficiile care pot deriva din implementarea Strategiilor Nationale de Dezvoltare Durabila iau n calcul urmatoarele aspecte: a- Facilitarea procesului national de luare a deciziilor si eficienta politicilor publice b- Mobilizarea resurselor c- Alocarea mai eficienta a resurselor d- Consolidarea natiunii e- Integrarea diferitelor componente sectoriale si regionale de dezvoltare f- Solutionarea conflictelor g- Consolidarea capacitatilor umane si institutionale h- Armonizarea politicilor si strategiilor

    Dezvoltarea Strategiilor Nationale de Dezvoltare Durabila presupun aplicarea cu rigurizitate a ctorva principii, fara de care sansa de implementare poate fi pusa sub semnul ndoielii, si anume;

    1. Angajament politic puternic 2. Viziune strategica si pragmatica asumata de toti actorii procesului 3. Proces generat si gestionat din interior, ce apartine natiunii 4. Constructia pe baza cunostintelor, expertizei si capacitatii existente 5. Constructia pe baza proceselor si strategiilor existente 6. Proces initiat de o institutie foarte puternica 7. Asigurarea celei mai largi participari posibile 8. Ancorarea procesului SNDD n analiza tehnica solida 9. Generarea unei strategii integrate si echilibrate 10. Corelarea planurilor pe termen scurt, mediu si lung 11. Asigurarea coerentei ntre prioritati bugetare si prioritati strategice 12. Fixarea de tinte realiste, dar flexibile 13. Legarea prioritatilor si actiunilor locale si nationale 14. Constructia mecanismelor de monitorizare, revizuire, evaluare si feedback 15. Asigurarea continuitatii procesului de dezvoltare a SNDD.

  • 5

    Sub aspect microeconomic, dupa obiectul care se urmareste prin realizarea proiectului, scopul

    acestuia este de a produce mai devreme sau mai trziu o crestere, o dezvoltare a firmei. n acest

    sens deosebim:

    A. Investitii productive, care pot fi structurate, la rndul lor n:

    A.1. Investitii de expansiune , si au ca principal tel crearea de noi capacitati de

    productie;

    A.2. Investitii de mentinere, pe baza carora se asigura nlocuirea, reutilarea

    capacitatilor de productie existente si aducerea n apropierea nivelului initial de randament (si n

    unele cazuri, chiar la depasirea acestuia, n limitele posibilitatilor tehnologice). Prin investitii de

    mentinere durata de viata a capacitatii de productie poate depasi durata normala de functionare.

    Aceasta tehnica se aplica n cazurile n care progresul tehnologic al concurentei se afla n

    parametrii de performanta similari.

    A.3. Investitii de modernizare, care se fac cu scopul principal de crestere a

    performantelor tehnice, respectiv a randamentelor echipamentelor de productie existente, n

    situatia n care performantele concurentei sunt superioare fata de firma, mai ales n situatia

    largirii pietei existente sau n cazul initierii penetrarii de noi piete, pe care nivelul calitativ al

    produselor existente depaseste nivelul produselor realizate de capacitatile firmei.

    A.4. Investitii de inovare, care au ca scop diversificarea activitatii sau n situatia

    autoutilarilor.

    B. Investitii obligatorii, care se fac cu scopul de a respecta anumite angajamente luate

    anterior fata de alti agenti economici, fata de proprii angajati, sau cu scopul de a respecta

    anumite reglementari legale (de regula n sfera protectiei mediului sau a populatiei).

    C. Investitii strategice, care se fac n sfera cercetarii-dezvoltarii sau pentru ameliorarea

    climatului de munca si pot avea caracter ofensiv sau defensiv.

    n functie de obiectivele orientative identificate, se poate lua decizia de investire de o

    anume categorie sau alta.

    De regula, investitiile obligatorii si cele strategice au o eficienta economica indirecta si se

    manifesta efectiv doar pe masura atingerii unor nivele de performanta marcate de cresterea

    sanselor de reusita a investitiilor direct productive. Practic, asemenea investitii din urma pot fi

    comensurate mai curnd prin costuri, dect prin prisma criteriilor de rentabilitate economica.

  • 6

    Un proiect de investitii poate avea multiple obiective, astfel ca o modernizare a

    echipamentelor poate avea si scop de randament si performanta, dar si scop de protectie a

    mediului si a conditiilor de lucru si/sau de investitii de inovare.

    Sub aspect macroeconomic, Walt W. Rostow2 exista cinci stadii ale procesului de

    crestere economica si anume:

    A. Stadiul societatii traditionale n care structura sociala este ierarhica, iar sectorul

    agricol este predominant;

    B. Stadiul premergator depasirii nivelului traditional marcat de introducerea stiintei

    moderne n agricultura;

    C. Stadiul iesirii din perioada traditionala caracterizat de o crestere economica normala

    si de o oarecare siguranta n viata economica. Caracteristicile acestui stadiu sunt existenta n

    economie a unui sector producator semnificativ si o nalta rata de crestere.

    D. Stadiul ndreptarii spre maturitate caracterizat de o lunga perioada de progres, cu

    fluxuri investitionale consistente.

    E. Stadiul consumului de masa ridicat considerat un stadiu de maturitate, caracterizat de

    o populatie prospera si de o productie de masa pentru bunuri de consum sofisticate.

    n conceptia lui Rostow tranzitia de la un stadiu la altul este obligatorie. Nu se accepta

    salturi peste etape, n caz contrar existnd riscul instalarii crizelor de politica economica.

    Interesant este ca poate aparea si fenomenul de recul, cauzat de perioadele de tranzitie, cum este

    cazul Romniei, care la finele anului 1989 se apropia economic de stadiul D, iar dupa acest

    moment a reintrat spre zona de nceput a stadiului C. Abia n momentul redactarii prezentei

    lucrari putem spune ca au fost reatinse pozitiile avute la finele anului 1989 si ca se ntrezaresc

    sanse credibile de a accede n stadiul D. Este foarte adevarat ca sprijinul european pre-aderare si

    post-aderare va fi un suport substantial de asezare pe baze tot mai solide de ncadrare n stadiul

    D, cu insule de stad iu E (doar n marile centre urbane), dar si cu insule de stadiu A (n unele zone

    rurale). Asigurarea armonizarii, astfel ca discrepantele economice si sociale sa se minimizeze

    este dificila si va constitui unul din scopurile strategiei de dezvoltare durabila Orizont 2025.

    * * *

    2 Walt W. Rostow The Stages of Economic Growth: A Non-Comunist Manifesto, citat n Economia Dezvoltarii, de D.Jula, D.Ailenei, N.Jula, A.Grbovean.

  • 7

    La nivel macroeconomic, investitiile reprezinta, n general, stocul de capital existent n

    cadrul economiei nationale. Ele presupun existenta investitiilor reale.

    La nivel microeconomic investitia defineste actul sporirii dotarii cu capital la nivel de

    firma sau la nivelul menajelor. Pentru realizarea unei investitii este necesara gasirea unor resurse

    financiare ce pot proveni din diverse directii datorita autonomiei gestiunii resurselor, manifestata

    n cadrul unei economii libere, dupa cum agentul economic apeleaza la surse interne sau externe

    firmei, la surse nationale sau internationale, depinde de gradul de descentralizare fata de stat, ce

    variaza n mod arbitrar n diferite sisteme economice.

    Privite la nivel macroeconomic, investitiile pot nregistra cresteri numai n conditiile

    cresterii venitului national. Daca aceste cresteri nu se nregistreaza, investitiile vor avea

    caracterul unor investitii de nlocuire care pe masura reducerii venitului national se vor diminua

    pna la disparitie. Asadar, economiile si implicit investitiile sunt conditionate de potentialul

    economic real.

    Investitiile reprezinta din perspectiva macroeconomica stocul de capital fix existent n

    cadrul economiei nationale. Acest lucru implica existenta investitiilor reale. Aceste investitii sunt

    reflectate n PIB, PNB, PIN, PNN si Venitul national.

    * * *

    O taxonomie a investitiilor are la baza o serie de criterii de natura tehnico-economica care

    genereaza mai multe categorii de investitii.

    Astfel, la nivel macroeconomic se disting:

    investitii nete;

    investitii brute.

    Din punct de vedere al naturii formei de proprietate, investitiile pot fi:

    ~ private;

    ~ publice;

    ~ mixte.

    Daca se tine seama de destinatia cheltuielilor destinate activitatii de investitii, pot fi

    delimitate:

  • 8

    investitii directe care vizeaza achizitionarea de cladiri, utilaje, terenuri, instalatii,

    echipamente etc.;

    investitii indirecte destinate crarii de obiective cu caracter socio-cultural,

    educational, de protectie a mediului etc.;

    investitii conexe presupun cheltuielile efectuate pentru aprovizionare cu

    combustibil, energie, prestari de servicii etc.;

    investitii colaterale care vizeaza asigurarea liniilor de comunicatii, a celor de

    transport etc.

    Destinatia fondurilor este un alt criteriu de clasificare a investitiilor. n acest context se

    nscriu:

    - investitiile de capital care sunt reflectate n mod direct de cresterile de capital

    fix;

    - investitiile financiare care presupun achizitia de actiuni, obligatiuni etc.

    Din punct de vedere al provenientei surselor de investitii, acestea pot fi:

    v investitii din surse proprii;

    v investitii din surse atrase.

    Sursele atrase presupun fonduri obtinute din interiorul economiei nationale sau de pe

    piata internationala sub forma de credite, subventii de stat, credite private etc.

    Destinatia obiectivelor de investitii conduce spre o noua clasificare a investitiilor, si

    anume:

    investitii productive destinate mbunatatirii capacitatilor de productie;

    investitii neproductive.

    De asemenea, acest criteriu de clasificare permite delimitarea pe sectoare a urmatoarelor

    tipuri de investitii:

    r investitii n sectorul primar (n ramurile industriei extractive);

    r investitii n sectorul secundar (n ramuri ale industriei prelucratoare);

    r investitii n sectorul tertiar (n servicii).

    Daca se tine cont de gradul de executie al obiectivelor de investitii, acestea din urma pot

    fi clasificate n:

    t investitii n curs de executie;

    t investitii finalizate.

  • 9

    Caracterul obiectivului final implica delimitarea urmatoarelor tipuri de investitii:

    m investitii destinate constructiei de obiective noi;

    m investitii destinate refacerii obiectivelor existente;

    m investitii de amenajare si transformare a cadrului de desfasurare a activitatii de baza;

    m investitii de dezvoltare a capacitatilor productive existente;

    m investitii de retehnologizare si nnoire.

    Dupa destinatie, investitiile pot fi delimitate n:

    - investitii materiale;

    - investitii nemateriale.

    Structura investitiilor permite urmatoarea clasificare a acestora:

    lucrari de constructii-montaj: constructii de cladiri, constructii speciale, constructia

    canalelor de deservire, montarea de utilaje, instalatii, echipamente etc.;

    achizitionarea de utilaje, echipamente, instalatii;

    lucrari geologice;

    alte investitii: cheltuieli pentru situatii si proiecte, cheltuieli pentru achizitia

    obiectelor de inventar, cheltuieli cu trainingul personalului etc.

    Investitiile pot fi definite ca fiind totalitatea activitatilor si operatiunilor desfasurate

    pentru orientarea unor sume de bani, a unei parti a venitului propriu sau atras catre achizitionarea

    (cheltuirea efectiva) de bunuri de folosinta ndelungata si catre realizarea si punerea n functiune

    a unor obiective, de orice natura (economica, sociala, administrativa etc.), precum si pentru

    asigurarea functionarii n explo atare a lor3.

    2. TEORII PRIVITOARE LA INFLUENTELE N DEZVOLTAREA STRATEGICA

    Teorii mai recente [8] arata ca simpla urmarire a evolutiei cresterii PIB nu este suficienta

    pentru a asigura dezvoltarea armonioasa si nici nu garanteaza minimizarea saraciei. Astfel, dezvoltarea trebuie privita ca un proces complex, multidimensional care sa abordeze att aspectele de dezvoltare economica propriu-zisa, precum si reglaje la nivel social, privind raporturile de munca, protectia sociala, protejarea mediului si a valorilor traditionale (limba, traditii, culte) etc. Noua abordare se bazeaza pe trei concepte fundamentale:

    3 Huru Dragos Teza de doctorat, ASE, Bucuresti, 2004

  • 10

    - Sustenanta; - Autorespectul; - Libertatea. Sustenanta reflecta capacitatea politicilor investitionale de dezvoltare macroeconomica

    de a asigura acoper irea principalelor nevoi pentru o parte ct mai mare a populatiei unei tari sau a unei regiuni.

    Autorespectul reprezinta posibilitatea autoconsiderarii de catre individ a propriei personalitati. Individul sa se poata considera el nsusi o persoana. Acest deziderat, n contextul noii societati informationale, poate n unele cazuri sa fie ignorat, ceea ce va conduce mai devreme sau mai trziu la situatii depresive n rndul populatiei unei tari sau a unei regiuni. Nevoia de stima la nivel individual precum si cea de autorealizare pot alcatui prghii importante ntr-o politica investitionala de succes.

    Libertatea este un nou concept introdus n teoriile dezvoltarii si implicit a politicilor investitionale si se refera la eliberarea de servitute. Prin servitute ntelegem abordarea fie n sens global (eliberarea unor notiuni de servitutea fata de alte notiuni) iar n sens individual la libertatea individului de a alege (o cariera ntr-o regiune sau n alta tara), libertatea de circulatie, libertatea de a studia sau de a munci (sau chiar de a nu munci), libertatea de a-si alege confesiunea religioasa. Formele principale de relansare economica sunt date n Dictionarul de Economie ca fiind [9].

    - relansarea prin credit - relansarea prin oferta - politica anticriza de rigoare, etc. Astfel, relansarea prin credit porneste de la ideea ca orice venit nou si infuzia de

    moneda (credit) n economie genereaza o noua cheltuiala, care genereaza o cerere si o alimenteaza n continuare. n cadrul politicii de relansare prin credit se actioneaza asupra masei monetare puse la dispozitia economiei prin reducerea ratei dobnzii, atenuarea restrictiilor n acordarea creditelor, dezvoltarea pietei libere, reducerea rezervelor bancarea obligatorii. Acest tip de politica stimuleaza micropoliticile investitionale, la nivel de firma de dimensiuni mici si medii.

    Relansarea prin oferta stimuleaza economia prin asigurarea unui mediu favorabil actiunii firmelor, liberei initiative si concurentei, diminund obligatiile fiscale si de protectie sociala salariala. Legea debuseelor a lui Say poate sa-si faca simtita prezenta (oferta si creeaza propria cerere). Productia este principala sectiune stimulata.

    Fig.2.1. Schema relansarii prin oferta [6]

    Stimularea spiritului de ntreprindere si initiativa

    Anticipari favorabile

    Demaraj economic

    Diminuarea obligatiilor fiscale si salariale

    Stimularea investitiilor

  • 11

    La nivel de politica macroeconomica, relansarea prin oferta cauta sa identifice toate solutiile prin care profiturile la nivel microeconomic sa creasca, iar acea parte nou creata sa ramna n proportie majoritara la dispozitia ntreprinzatorului, stimulndu- i indirect cresterea. Masurile luate n cadrul politicii de relansare prin oferta vizeaza n principal urmatoarele [9]:

    - diminuarea obligatiilor fiscale impuse firmelor; - modificarea modului de mpartire a valorii adaugate ntre profituri si salarii; - scaderea ratei dobnzii si a restrictiilor n acordarea creditelor; - ameliorarea randamentului investitiilor; - fiscalitate avantajoasa pentru ntreprinzatori (si noi ntreprinzatori); - stimularea plasarii economiilor pe piata monetara si financiara. n ceea ce priveste politica anticriza de rigoare , aceasta se aplica n momentele de

    suprancalzire a economiei caracterizata de inflatie, deficite externe, ndatorarea exagerata a statului etc., care pot conduce la derapaje ale economiei n ansamblul ei. Schematic, politica anticriza de rigoare este reprezentata n fig.1.2.

    Fig.2.2. Cauzele si efectele aplicarii politicii anticriza de rigoare [9]

    Mecanismele de aplicare a politicii anticriza de rigoare se aplica n doua etape si anume: - rechilibrarea bugetului; - scaderea ratei dobnzii. Reechilibrarea bugetului genereaza diminuarea masei monetare n circulatie, diminuarea

    cererii interne agregate si cautarea de solutii pentru atenuarea tensiunilor/tendintelor inflationiste. Pe de alta parte, scaderea ratei dobnzii stimuleaza investitiile de modernizare care atrag

    dupa sine relansarea cresterii de tip intensiv si a ocuparii eficiente.

    Eficienta investitiilor

    Criteriul de baza al concurentei este eficienta. Concurenta este nsa cea care conditioneaza piata si determina de cele mai multe ori inegalitate sociala. Rezolvarea problemelor de acest gen implica politici macroeconomice coerente, corective, construite pe criterii de eficienta. n caz contrar, efectele negative generate tot de eficienta se vor accentua.

    Suprancalzirea economiei

    Dezechilibre prin exces de

    cerere

    Politica de rigoare: - reducerea deficitului

    bugetar - cresterea ratei dobnzii - reducerea cheltuielilor

    publice

    ncetinirea activitatii economice

    Restabilirea

    unor echilibre ntre variabilele

    economice

  • 12

    Eficienta este o relatie obiectiva, cauzala si functionala ntre efectele economico-sociale utile si efortul de resurse materiale sau, altfel spus, atributul oricarei activitati umane de a produce efectul economic dorit4. Decizia ntre alternativele de productie, n vederea alegerii celei mai eficiente are la baza conceptele de eficienta economica si eficienta tehnologica. Eficienta economica apare atunci cnd nivelul pretului de vnzare este determinat de costul de productie. Aceasta metoda, denumita cea a costului minim sau a costului de oportunitate, sugereaza faptul ca eficienta economica este unica, deoarece si costul cel mai scazut este unic. Eficienta economica intervine abia n momentul n care este posibila cresterea output-ului fara o crestere similara a input-ului. Daca eficienta economica este considerata baza rentabilitatii, eficienta tehnologica reprezinta temelia de baza a ingineriei. O ntreprindere este considerata a fi tehnologic eficienta atunci cnd nivelul output-ului se multiplica pe baza unui nivel constant al input-ului sau daca se impune o reducere a input-ului pentru mentinerea unui nivel constant al output-ului. nainte nsa de eficienta tehnologica intervine eficienta economica. Verificarea eficientei tehnologice presupune aplicarea unor principii de ordin mecanicist care determina ntocmirea de liste cu metode tehnologice alternative care ar putea fi eficiente. Alegerea dintre aceste metode tehnologice trebuie sa se faca pe baza de eficienta economica. Astfel, putem spune ca eficienta economica reprezinta modul practic de manifestare a principiului rationalitatii n cadrul economiei reale, indiferent de nivel micro sau macroeconomic.

    Investitii private/Investitii publice

    Pe piata se regasesc att investitii private, ale caror detinatori sunt agentii economici nonstatali, investitii directe ale statului, investitii publice apartinnd unor colectivitati, dar aflate n administrarea statului etc.. Acest gen de investitii implica si cheltuieli publice. O mare parte a cheltuielilor guve rnamentale este orientata spre achizitia de bunuri destinate consumului guvernamental, fapt care afecteaza n mod direct cererea agregata. Cea mai mare parte a acestor cheltuieli nsa este ndreptata spre utilitatile publice. Ambele tipuri de cheltuieli conduc la cresterea ratelor de dezvoltare economica. Daca cheltuiala guvernamentala este orientata n primul sens, agentii economoci nonguvernamentali vor putea vinde mai mult si drept urmare vor nregistra profituri mai mari. Pe seama acestor profituri vor putea creste investitiile. Daca nivelul preturilor se mentine constant, pe termen scurt politica cresterii agregate va genera dezvoltare economica. Dar, pe termen lung, rezultanta acestei politici este cresterea preturilor pe seama cresterii pretului factorilor de productie. Decalajul inflationist este responsabil de un astfel de esec pe termen lung. Daca surplusul de profit este utilizat nsa pentru investitii, cresterea economica pe termen scurt devine sustenabila pe termen lung. Daca cheltuielile guvermanentale sunt orientate spre dezvoltarea utilitatilor publice, cresterea economica va fi generata de urmatoarele directii:

    - Investitiile genereaza majorarea stocului de capital real, ceea ce duce la dezvoltare economica;

    4 Staicu F., Stoian M., Vasilescu I., Eficienta economica a investitiilor, E.D.P. Bucuresti, 1995.

  • 13

    - Investitiile presupun achizitionarea de bunuri si servicii de pe piata, fapt ce determina cresterea cererii agregate si implicit, dezvoltare economica;

    - Obiectivele de investitii sunt reprezentate de utilitati publice care astfel determina eficientizarea activitatii si n acest fel ofera posibilitatea realizarii unor investitii viitoare.

    Teoria investitiilor Teoria portofoliilor

    Din punct de vedere strict economic, o investitie presupune sacrificarea unei parti sau a ntregului consum prezent n vederea unui consum viitor mai mare, nsa posibil doar si totodata incert. Drept urmare, conceptul de investitie implica si conceptele de timp si de risc. Investitiile reprezinta, n cazul cel mai general, stocul de capital existent n cadrul economiei nationale, cu referire la investitiile reale. Acest sens al termenului difera total de cel de investitie folosit n tranzactionarea de actiuni sau obligatiuni. Investitiile reale sunt parte componenta a avutiei nationale, pe cnd cele de capital, respectiv investitiile n titluri financiare care reprezinta plasamente. Atunci cnd achizitia de titluri se face de pe piata primara, plasamentul poate fi considerat o investitie deoarece se sacrifica astfel un consum prezent pentru unul viitor, mai mare, n conditii de risc. Daca titlurile de valoare sunt achizitionate de pe piata secundara, titlul n sine este purtator de profit, scopul achizitiei este unul speculativ, si deci nu poate fi considerata un obiectiv de investitii. Daca nsa cel care a achizitionat titlul de pe piata secundara urmareste dobndirea pachetului majoritar al unei ntreprinderi, atunci se poate considera ca avem de-a face cu o investitie. n ultimele decenii, notiunea de proprietate s-a dematerializat. Proprietarii nu se mai afla n contact direct cu bunurile lor productive. Investitia nu mai nseamna n mod obligatoriu achizitionarea unui patrimoniu, ci pe zi ce trece avem de-a face tot mai mult cu proprietatea simbolica sub forma de actiuni. Tranzactiile rapide de la bursa determina schimbarea proprietarilor, acestia din urma devenind actori la bursa care gestioneaza fonduri de economii, de pensii, fonduri mutuale etc. Astfel au aparut doua abordari ale actului investitional:

    - orientare de fonduri catre formarea de active reale; - teoria portofoliilor, respectiv plasamente n active financiare. Investitiile n sens clasic reprezinta o variabila de flux concretizata n toate genurile de

    actiuni care au ca rezultat cresterea patrimoniului. Investitiile sub forma de plasamente financiare genereaza si ele de multe ori cresteri de active reale, nsa n cazul acestora investitorii nu sunt dispusi sa accepte un grad de risc sporit dect n masura n care acestea asigura o rata a profitului n crestere. Teoria portofoliilor presupune de asemenea, investitori rationali care vor cauta plasamente cu grad de risc ct mai scazut.

    Compararea ratelor de profit realizate n doua sau mai multe afaceri diferite va determina alocarea de fonduri catre un anumit obiectiv investitional. Aceasta comparatie se realizeaza pe baza unor calcule de cost si de risc care permit anticiparea trendului investitiei n cadrul ciclului de viata al acesteia.

    O alta problematica se refera la comportamentul investitorului (investeste n active reale), respectiv la cel al speculatorului (plasamente n active financiare).

  • 14

    Presupunnd o investitie n cadrul careia nu se fac injectii de capital pe parcursul ciclului de viata se observa ca ratele cstigurilor se atenueaza (dreapta AB).

    Rata cstigurilor se diminueaza odata cu scurgerea timpulu i ajungnd ntr-un moment critic (punctul Tc), moment n care rata coboara sub nivelul ratelor cstigurilor din afaceri similare pe piata. Pentru realizarea unui nou obiectiv investitional, un investitor trebuie sa-si recupereze investitia initiala prin intermediul amortizarii. n caz contrar, realizarea unei noi investitii va presupune trecerea catre o evolutie a ratelor cstigurilor superioara (curba CB), iar valoarea ramasa neamortizata va apare ca pierdere. Orientarea catre o noua afacere a unui speculator are loc n momentul Tc cnd va decide vnzarea actiunilor. Recuperarea valorii investite initial se face chiar prin vnzarea actiunilor, putnd chiar sa obtina un pret mai mare dect nivelul asteptarilor de recuperare egale cu valoarea ramasa neamortizata.

    Investitiile n capitalul uman Dezvoltarea economica presupune investitia n educatie, n capitalul uman deoarece sistemul de nvatamnt este cel care genereaza forta de munca si ulterior, capital. Scoala devine astfel generatoare de performanta economica. Efectele calitative de natura economica produse de educatie sunt evidentiate mai mult n plan social. Individul devine mai competent, poate gestiona actul economic, poate elabora si implementa decizii complexe. Astfel de produse educationale performante sunt menite sa asigure si sa supravegheze desfasurarea activitatii economice competitionale. Numai un astfel de individ va realiza un raport eforturi efecte de randament sporit.

    Rate de revenire

    timp

    ri rr

    rs

    A

    B Tc

    C

    o

    Tc

  • 15

    Efectele cantitative au n vedere numarul transformarilor de natura calitativa care se produc. Orientarea resurselor financiare catre sistemul educational genereaza cresterea cantitativa si calitativa a factorului uman. Procesul educational presupune o perioada ndelungata de timp, perioada n cursul careia alocarea fondurilor pentru educatie trebuie sa fie coerenta si continua. Daca acest lucru nu se ntmpla pentru o perioada echivalenta schimbului de generatii, produsul educational nu va mai functiona la parametrii doriti, iar sistemul educational va genera pierderi permanente. Aceste pierderi nu vor putea fi recuperate la nivelul individului, lucru care va genera un produs educational slab.

    Investitiile n noile tehnologii

    Mentinerea si consolidarea pe piata impun firmelor cautarea de solutii n vederea scaderii costurilor si a cresterii calitatii. O solutie n acest sens este reprezentata de introducerea tehnologiilor hi-tech n procesul de productie. Acestea presupun un grad nalt de tehnicitate, echipamente performante, know-how etc.. n acest fel se pot obtine produse de o calitate superioara celor obtinute cu vechile tehnologii si, evident, cu costuri mai mici. Aceste calitati ale noilor tehnologii permit firmelor mbunatatirea pozitiei pe piata, diversificarea produselor, reducerea costurilor. Mai mult, tehnologiile presupun creativitate. Plasarea capitalurilor financiare n active reale nu poate fi facuta fara luarea n calcul a tehnologiilor att ca optiuni pentru proiectul de investitii, ct si ca structura a concurentei si competitivitatii pe piata. Cea mai moderna componenta a tehnologiilor de acest fel este tehnologia informatiilor. Componentele de investitii n tehnologia informatiilor se refera la: investitiile n retele de comunicatie, n computere performante, n servicii si cunostinte specifice si nu n ultimul rnd, n oameni. Retelele de comunicatii permit interconectarea si interconditionarea agentilor economici si a actiunilor acestora. Agentii economici pot transmite, recepta si culege o mare varietate de informatii, lucru care le permite sa actioneze n deplina armonie cu cerintele si restrictiile de actiune ale pietei. Computerele sunt elementul de baza al retelelor, cele care permit utilizatorilor sa se interconecteze. Serviciile si cunostintele specifice permit cooperarea agentilor economici si desfasurarea unor actiuni bine fundamentate prin accesul la baze de date, biblioteci virtuale etc. Actiunile se desfasoara cu o transparenta aproape perfecta, n timp real, cu costuri de tranzactie reduse. Oamenii sunt componenta de baza care face ca tehnologia informatiei sa aiba un caracter constient, rational. Capacitatea de a folosi tehnologia informatiei a devenit o cerinta impetuoasa a oricarui loc de munca genernd transformari evidente n contextul dezvoltarii: comertul electronic, activitatea de productie desfasurata cu ajutorul unor procese informatice complexe, asistenta medicala si diagnosticarea computerizata, gestionarea unor tehnologii ecologice, crearea de infrastructuri specifice tehnologiei informatiei, eficientizarea activitatii administratiilor publice, telefonia, aparatura mediatica, cumparaturile en- line, nvatamntul si comunicarea cu ajutorul tehnologiei informatiei.

  • 16

    Sursa: ICL Romnia, dupa rev. BIZ nr. 5/2000, pag.28

    Investitiile n informatii

    Principalul criteriu de competeta ntr-un sistem social-econo mic mondial va fii calitatea si cantitatea de informatie.

    ntr-un sistem economic bazat pe informatie agentii economici pot capta si analiza informatii complexe, complete si n timp real, deci au un acces liber la piata; se elimina costurile inutile de tranzactie, fenomenul birocratic nu va mai fii unul obscur, limitndu-se la strictul necesar, actul birocratic devine unul simplu deci firesc si transparent.

    Investitia n informatie desemneaza doua fenomene, investitia n extrainteligenta si cumpararea/producerea informatiei nsasi ca o reprezentare simbolica asupra unor entittai din realitate,, ce are caracter de noutate si utilitate pentru subiectii receptori 5. Investitia n extrainteligenta seamana foarte mult cu investitia n tehnologii nsa este diferita.

    Informatiile sunt cele care genereaza diferentele de dezvoltare ntre diferitele tari apreciate ca aflate n curs de dezvoltare deoarece aici intervine capacitatea fiecarei natiuni de a administra noile informatii. Astfel:

    n agricultura, adaptarea si utilizarea informatiei deterrmina cresterea productiilor prin administrarea conditiilor climatice extreme, mbunatatirea speciilor de plante si/sau animale, calcularea si programarea proceselor de productie

    n industrie, transformarea proceselor de productie este una dintre cele mai evidente, mai ales n cadrul industriilor de vrf, produsele rezultate nu numai ca sunt mai multe dar pot fi caracterizate ca avnd o utilitate intrinseca mai mare prin calitatea si complexitatea constructiva a produselor intensive n cunostinte

    n sanatate informatiile stiintifice implementate att n actul medical ct si la nivelul comportamentelor personale, determina ameliorarea trendului fertilitate

    5 Dictionar de Economie, Coordonator Nita Dobrota, Editura Economica, Bucuresti 1999, pag. 247

    Austria Rusia Polonia Cehia Ungaria Slovacia Romnia Bulgaria Hardware IT 1889 2839 1127 764 481 222 140 82 Servicii IT 1494 427 428 505 314 67 14 14 Software IT 704 226 229 191 161 55 18 13 Alte echip. Birou 212 294 77 57 42 22 11 12 Telecomunicatii 4073 3276 1317 1325 732 305 214 33 Internet 2276 1400 528 574 310 86 54 24 Total IT 10684 8461 3708 3416 2040 756 450 301 Procent din PIB 4,6% 1,7% 2,3% 5,7% 3,7% 4% 0,5% 3% Variabile IT Linii telefonice 90% 43% 43% 54% 50% 53% 41% 70% PC-uri n scoli Si la domociliu

    616874 1272696 329471 172153 123888 14613 27768 27523

    Servere internet 108473 108590 88454 56869 67887 14520 13569 6380 Procent de PC-uri n retea

    31.5% 39,7% 30% 29% 33,4% 32,8% 25,5% 34,5%

  • 17

    nalta/mortalitate nalta6, precum si mbunatatirea starii generale de sanatate si cresterea sperantei medii de viata, prin o disciplina sanitara adecvata.

    n problemele de mediu comportamentul indivizilor si agentilor economici individuali ce poate fi caracterizat ca un act de morala prin cultura si cultul mediului natural ambiant determina un mediu al vietii de o caliatate mai buna Diferentierea ntre ritmurile de dezvoltare din prisma informatiilor este data de

    diferentiere ntre urmatoarele variabile, care n economiile dezvoltate sunt caracterizate ca fiind puternic dezvoltate sau un fapt comun iar n economiile cu un PIB pe cap de locuitor scazut sunt fenomene ori slab implementate ori necunoscute:

    Functionarea sistemului de educatie ca un promotor al cunoasterii stiintifice la toate nivelurile educationale prin impleme ntarea tehnologiilor informatiei si prin accesul rapid si nerestrictionat administrativ (singura restrictie fiind legata de achitarea costurilor directe, al pretului intrinsec al informatiei; eliminarea costurilor administrativ-institutionale pe post de costuri de tranzactie) la informatii

    Sisteme de piete competitive care sa determine cresterea importantei factorilor emergenti din sfera cunoasterii stiintifice.

    Functionarea puterii publice ca o unitate decizionala obiectiva de alocare a fondurilor de finantare a cercetarii

    Organizatii specializate n cercetare cu puternice conexiuni si legaturi att n interiorul spatiului national ct si internationale Informatia, este astazi facorul principal de productie deoarece prin ea se mbunatateste

    calitatea munc ii si productivitatea capitalurilor reale, determinnd n final cresterea cantitatii de bunuri finale cu o utilitate intrinseca mult mai mare. Regula de aur a noii teorii este:

    Libertate-Creativitate-Progres Tehnic-Dezvoltare Pentru ntelegerea acesteia este necesara realizarea distinctiei ntre bunurile materiale (ce

    satisfac nevoi elementare-hrana locuinta) si bunurile spirituale, informatii (ce satisfac simtul estetic sau etic). Bunurile materiale nu se autoreproduc, produc efecte de crestere economica doar prin valoarea lor intrinseca, informatiile, n plus, potenteaza n viitor fenomenul dezvoltarii si limiteaza fenomenul externalitatilor negative (ex. Persoanele mai educate mping mediul ambiant catre o calitate mai buna) .

    n Romnia economiile nete se situeaza sub 15% din produsul intern brut, fiind o rata foarte scazuta. Dar marimea absoluta a economiilor medii pe locuitor este mult mai mica dect media tarilor membre ale Uniunii Europene.

    6 nu numai mortalitatea crescuta este o problema ci si natalitatea foarte mare la nivelul unei familii este considerata o problema. Familiile cu copii multi (peste 3-4) sunt n general, ca o observ atie statistica, familii sarace, existand o serie de cercetari care dovedesc legatura directa ntre un nivel de trai scazut si numarul mare de membrii de familie.

  • 18

    Aspecte cantitative, structurale si calitative ale evolutiei economiei Romniei

    Problema economiei romnesti la nceputul anilor `90 nu era una simpla, de trecere de la economia de comanda/control la economia bazata pe mecanismele pietei, ci una mult mai complexa n cadrul careia apar ca ingerinte nca nefinalizate:

    creerea unor institutii fundamentale care sa raspunda eficient mecanismelor de atingere a starilor de echilibru dinamic la nivel micro sau macroeconomic;

    crearea unui sistem motivational si comportamental la nivel de individ, care sa fie exprimat prin reactii adecvate ale acestora, privind, alocarea resurselor de munca, nivelul productivitatii, reactii sociale democratice si spiritul antreprenorial;

    2.3

    3.7 3.64 4.2

    2.83.5

    4.8

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    Modificare%

    Evoluia produciei mondiale %

    Evoluia produciei mondiale %

    Evoluia productiei globale in UE %

    -0.4

    2.82.4

    1.6

    2.6 2.9 2.6

    3.4

    -1

    0

    1

    2

    3

    4

    Anii

    Mo

    dif

    icar

    e %

    z

  • 19

    stabilirea, prin restructurare administrativa si refundamentare economica, a unor mecanisme concurentiale si de concurenta care sa decida aprioric (si ct mai posibil obiectiv) asupra valorii n economie n locul statului autarhic Economia Romniei a cunoscut ntre 1971 si 1985 o rata anuala de acumulare nalta, cu

    ritmuri cincinale de crestere a VN de 11,3%; 7,2%; 4,4%; si sporuri ale VN la 1000 lei fonduri fixe de 362 lei; 240 lei; 135 lei; pentru aceleasi perioade (`71-`75; `76-`80; `81-`85)7 . Dar acest fapt nu a atras cresterea corespunzatoare a productivitatii muncii lucru care s-a datorat principiilor pe baza carora se realizau directionarile de capital pentru investitii:

    i) Principiul cresterii productivitatii era aplicat concomitent cu cel al scaderii costurilor necesare realizarii acestui obiectiv;

    ii) Pentru a determina reducerea permanenta a costurilor, investitiile de nlocuire si de modernizare erau subdimensionate deoarece nu se considera ca produc aceleasi efecte asupra fenomenului dezvoltarii ca investitiile nou create;

    iii) Aparitia unor capacitati de productie nefolosite si nefolosibile n conditiile date, inutile si fara efecte asupra procesului dezvoltarii datorita neasigurarii unei dezvoltari armonioase n ramura, ceea ce nseamna ca anumite capacitati de productie nu puteau fi integrate n totalul activitatii economice neavnd corespondent n piata de aprovizionare sau n cerere la nivel de firma precum si n sfera industriilor complementare;

    iv) Deficiente ale contributiei catre ratele de dezvoltare economica provenite din sfera productivitatii; lucratorii neintrnd n procese de competitie pe piata muncii nu vor avea o motivatie determinanta pentru o productivitate nalta.

    Acestea sunt motivele relativei esuari a politicii investitionale ca o componenta a politicii de dezvoltare.

    Modele proiective n domeniul investitional

    Prognoza economica 8 reprezinta o trasare probabilistica a viitorului, cu un anumit grad de certitudine, determinat de posibilitatile concrete de realizare. Investitiile ocupa un rol deosebit de important n elaborarea unor proiecte de prognoza economica, fie pe termene medii sau lungi, fie la nivel microeconomic sau macroeconomic. Suportul material al cresterii economice o constituie investitiile, ntruct cu ajutorul acestora se creaza noi investitii, se modernizeaza si se retehnologizeaza cele existente.

    Modelul Cobb-Douglas - face referire la functia de productie lund n calcul capitalul si forta de munca astfel:

    ml KLgQ ..= unde Q reprezinta productia; L munca utilizata; K capitalul n functiune; g coeficientul de proportionalitate; l - coeficientul de elasticitate a productiei fata de munca;

    7 Tudorel Postolache, op.cit.pag. 379 8 I. Romnu, I. Vasilescu (coordonatori) Managementul Investitiilor, Ed.Margaritar, Bucuresti, 1997

  • 20

    m - coeficientul de elasticitate a productiei fata de capitalul n functiune. Trebuie precizat ca volumul de munca necesar pe o perioada data, spre exemplu pentru

    un exercitiu financiar se stabileste dupa formula L =( S1+S0) Unde S1 reprezinta fonduri salariale la sfrsitul perioadei estimate; S0 fonduri salariale la nceputul perioadei salariale. K, denumit si capital fix net, destinat atingerii productiei Q se determina cu formula:

    curenteinititalfinal CasariCFCFK +-= Trebuie facuta precizarea ca modelul ia n consideratie munca salariala, munca fizica,

    bruta. Problema ia cu totul alte aspecte n conditiile n care progresul tehnic impune nlocuirea acestei categorii de munca cu munca intelectuala, asa numita munca de birou, de coordonare a activitatii n mod centralizat de la computer. Sigur ca diminuarea ponderii de munca utilizata se va reflecta n majorarea capitalului fix utilizat, privit nu ca numar de utilaje existente n curtea uzinei, ci ca utilaje mai competitive, mai de randament, automatizate care pot asigura o aceeasi productie.

    Nu se face referire dect la volumul fondurilor destinate investitiilor n capital fix, fara referire la performantele tehnice de productie.

    Coeficientul de elasticitate a productiei fata de Modelul Cobb-Douglas nu precizeaza nimic n ceea ce priveste calitatea produselor, ponderea de piata a ntreprinderii, si face referire doar si numai la volum de productie. Pna la un punct, acest model poate fi utilizat att n prognoza ct si n analize si scenarii de productie. Statistica din tara noastra utilizeaza cel mai des pentru evidentierea investitiilor PIB-ul. Dintre

    cele trei metode de calcul a PIB-ului, reprezentativa pentru evidentierea investitiilor este metoda

    cheltuielilor. Aceasta metoda presupune diferenta dintre totalitatea bunurilor si serviciilor finale,

    evaluate la preturile pietei, si bunurile si serviciile din import.

    Pe parti componente, ceea ce Keynes numea cerere agregata, se calculeaza astfel:

    PIBPP = C + G + Ib + Enet

    unde:

    PIBPP Produsul Intern Brut n preturile pietei;

    C Consumul privat;

    G Consumul public;

    Ib Investitiile brute;

    Enet Exportul net (calculat ca diferenta ntre volumul exporturilor si cel al importurilor).

    Investitiile brute Ib pot fi exprimate si ca formare bruta de capital fix (FBCF) din care se

    scade/aduna variatia stocurilor. Daca economia urmeaza un trend crescator/descrescator,

    departndu-se n acest fel de punctele sale de echilibru, aceasta componenta devine volatila,

    suferind ample modificari.

  • 21

    Recesiunea economica genereaza reducerea drastica a investitiilor, dupa cum boom-ul

    economic determina o adevarata explozie a acestora. Rezulta astfel ca ntre dezvoltarea

    economica si investitii exista o puternica relatie de cauzalitate.

    Calculat prin metoda cheltuielilor, PIB-ul evidentiaza consumul final. Daca relatia de

    calcul este dezvoltata se obtine:

    PIBPP = (C-IBC) + (Ib-IBI) + (E-IPI), unde:

    IBC Importul de bunuri de consum;

    IBI Importul de bunuri de investitii;

    IPI Importul de productie intermediara;

    Ib, IBI Investitiile brute realizate prin fortele proprii aditionale.

    Internationalizarea pietei va afecta n aceste conditii investitiile realizate n cadrul unei

    economii ntr-un an de zile.

    Investitiile, n context microeconomic, reprezinta activitatile generatoare de cresteri ale

    dotarii cu capital la nivel de ntreprindere sau menaje.

    Realizarea unei astfel de investitii implica resurse financiare provenite din surse interne

    ntreprinderii sau externe acesteia, mergnd pna la surse nationale sau internationale.

    Realizarea de investitii pe baza de autofinantare nu presupune renuntarea la credite

    bancare, dar implica existenta capacitatii de a realiza profituri, din care se pot constitui fonduri

    de dezvoltare sau pot spori capacitatea de plata a dobnzilor, respectiv de rambursare a

    creditelor.

    Modelul lui Domar (productivitatea investitiilor) porneste de la relatia:

    IQD

    =s

    n care s reprezinta productivitatea investitiilor; DQ sporul de productie ce urmeaza a fi realizat; I volumul investitiilor

  • 22

    Cheltuieli Venituri Productie

    Banca Economii Investitii

    Menaje ntreprinderi (Gospodarii)

    Functia de cheltuieli Investitii proprii

    a b

    Figura 2.3. Fluxuri de marfuri, servicii, bani si informatie dupa Keynes, repectiv, Samuelson.

    Pentru Romnia, aplicndu-se teoria modelului Domar pe un orizont situat ntre 1980 2003 (prin normalizarea prezurilor la nivelul anului 1980) a rezultat gradicul de mai jos, fara nsa a ne funiza informatii consistente asupra perspectivelor, dat fiind si faptul ca perioada analizata a traversat rambursari de datorii in anii 80, n detrimentul productiei competitive, iar dupa 90, s-a confruntat cu o dureroasa si lunga tranzitie.

    Domar1 sigma = DQ/I

    -1

    -0,8

    -0,6

    -0,4

    -0,2

    0

    0,2

    0,4

    0,6

    ani

    Domar1 sigma = DQ/I 0,0000 0,1459 -0,034 0,3851 -0,017 -0,165 -0,147 0,4516 -0,214 -0,332 -0,867 -0,523 0,1652 0,1774 0,2797 0,1615 -0,308 -0,257 -0,020 0,0584 0,2067

    ANI 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

    Fig.2.4. Evolutia coeficientului Domar aplicat pe cazul Romniei (1980-2003)

    Productia reprezinta n optica lui Quesnay, Keynes, Samuelson un element cheie al economiei (fig. 2.3,a,b).

  • 23

    Productia este considerata ca rezultat al mbinarii ntr-o anumita proportie a factorilor ce contribuie la proces: investitii, cheltuieli, venituri, informatii. Acestia sunt considerati substituibili, cel putin partial.

    Modelul Cobb-Douglas mai poate fi pus n ecuatie si ntr-o forma mai generala, si anume:

    =

    =k

    jjxgQ

    1

    a

    n teorii mai recente, factorii sunt abordati mai nuantat. Astfel factorul munca priveste distinct munca bruta (muncitorii direct productivi), personalul tehnic-administrativ, personalul din sfera proiectarii, a cercetarii-dezvoltarii, asa-numitul personal creativ, valoarea stimulentelor si gradul de cointeresare. De asemenea, investitiile sunt luate diferentiat pe grupe de vrsta si stare. Ipotezele de baza care participa la elaborarea si utilizarea functiilor de productie sunt /17/:

    Factorii care determina productia sunt nenegativi si n buna masura substituibili; Procesul de productie se desfasoara pe baza unei tehnologii n care sunt reduse la

    maximum consumul de factori, resurse si care exclude risipa; Functia de productie presupune un randament global nedescrescator (fig.5):

    )()()( KfLfKLQ ++ , Este omogena de gradul I, astfel ca . Functia este derivabila, avnd derivata I-a pozitiva, ceea ce face posibila determinarea

    cuantumului de productie suplimentara la o crestere cu o unitate a unuia dintre factori; Derivata a II-a este negativa, functia neavnd puncte de inflexiune, astfel ca odata depasit

    punctul de maxim randament, productia nregistreaza cresteri din ce n ce mai mici la o crestere constanta a factorilor. Astfel, mentinerea cresterii economice, n conditiile unor resurse limitate, preupune cresterea factorilor indirecti, cum ar fi: eforturi suplimentate de cercetare stiintifica, tehnologii competitive, implementarea sistemelor eficiente de management si calitate etc.

    Q D K E 0 C L

    Figura 2.5.

    Rata de substituire a factorilo r este determinabila din derivata de ordinul I:

    dQdKKLfdLKLf KL =+ ),('),(' si presupunnd ca productia ramne la acelasi nivel, 0=dy , rezulta

  • 24

    K

    L

    ff

    dLdK

    ''

    -=

    cu elasticitatea

    =

    D

    D

    =

    j

    j

    j

    jxy

    xQ

    dxdQ

    sau

    x

    x

    QQ

    Ej/

    cu alte cuvinte, elasticitatea este data de raportul dintre randamentul marginal al factorului jx si randamentul mediu.

    Modelul lui Keynes (multiplicatorul) J.M.Keynes a introdus ca factor de influenta al evolutiei economice si fenomenele

    psihologice. Imprevizibilul uman poate altera semnificativ legi, care altfel ar fi fost de tip determinist. El precizeaza ca o crestere a folosirii minii de lucru duce la suplimentarea veniturilor care vor asigura sporirea consumului, dar nu n aceeasi masura n care au crescut veniturile, astfel ca la o crestere a venitului VD are loc o crestere a consumului CD , dar

    ntotdeauna VC D>D si 0>DD

    VC .

    Pentru a realiza un echilibru bilantier, egalitatea se obtine lund n consideratie si efortul investitional, astfel:

    ICV D+D=D unde ID reprezinta cresterea investitiilor, aferenta aceleiasi perioade luate n calcul.

    Keynes defineste multiplicatorul investitiilor, m, ca necesarul suplimentar de venit (sporul de venit), care asigura cresterea investitiilor cu o unitate, respectiv:

    VCI

    Vm

    DD

    -=

    DD

    =1

    1

    cu paradoxul daca se consuma mai mult, se obtine un venit mai mare.

  • 25

    multiplicatorul investitiilor1 m=DV/DI

    -25

    -20

    -15

    -10

    -5

    0

    5

    10

    15

    20

    multiplicatorul investitiilor1 m=DV/DI 0,000 -3,72 -1,44 6,799 -1,08 -15,0 10,35 -20,7 13,52 0,602 1,878 -5,29 2,155 1,035 4,300 3,017 -18,5 4,255 0,406 1,126 2,462

    ANI 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994

    Fig.2.6. Multiplicatorul investitiilor pentru cazul Romniei, 1980-2003

  • 26

    multiplicatorul investitiilor2 m=DV/DI (ca functie de balata imobilizarilor corporale din industrie)

    -1,5

    -1

    -0,5

    0

    0,5

    1

    multiplicatorul investitiilor2 m=DV/DI (ca functie de balata imobilizarilor corporale din industrie)

    -0,03 -0,24 -0,22 0,66 -0,31 -0,49 -1,27 -0,77 0,24 0,26 0,41 0,24 -0,45 -0,38 -0,03 0,09 0,33

    ANI 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

    Fig.2.7 Multiplicatorul investitiilor Romniei industriale (1980-2003)

    Modelul lui Harrod (coeficientul capitalului) Harrod considera ca ntre capitalul n functiune si veniturile realizate, n conditiile unui

    progres tehnic neutru si a unei rate a dobnzii neschimbate, exista un raport constant, introducnd notiunea de coeficient al capitalului b .

    realizatvenitfunctiuneincapitalul

    b_

    __=

    Odata stabilit b poate fi determinat volumul investitiilor necesar pentru obtinerea unui anumit venit, adica:

    realizatvenitbfunctiuneincapitalul ___ = si prin derivare, rezulta:

    )_(___)__( realizatvenitbdataperioadapeinvestitiefunctiuneincapitalul D==D n referatul anterior aratam ca investitia are proprietati de amplificator al veniturilor atunci cnd este exploatata eficient. Am propus ca mai ilustrativ utilizarea inversului indicelui b, denumit de noi beta economic si definit ca

    fixCapital

    PIBeconomicbeta

    __ =

  • 27

    Pentru cazul Romniei a rezultat un factor beta de 4,4 care reprezinta capacitatea neta de crestere a Romniei pe termen lung si pe care l consideram un coeficient prudent si credibil pentru utilizarea n calculele de crestere economica. Secretul unei Romnii competitive la nivelul cerintelor UE rezida n cresterea ritmului investitional (idea l de cel putin 8-10 ori), ceea ce poate conduce la cresterea corespunzatoare a PIB. De altfel, n prezenta lucrare, ne intereseaza optica Romniei n ceea ce privesc absorbtia de noi investitii pentru viitorii 20 ani.

    ROMANIA Formare PIB Cap.Fix beta (curente) (curente) Ani mld. Lei mld.lei

    1980 213 617 2,89897 1981 209 624 2,97993 1982 216 727 3,36137 1983 231 770 3,33637 1984 245 816 3,33510 1985 246 817 3,31872 1986 249 839 3,36787 1987 246 845 3,44277 1988 240 857 3,56786 1989 239 800 3,34868 1990 170 858 5,05241 1991 317 2.204 6,95237 1992 1.157 6.029 5,21196 1993 3.584 20.036 5,59079 1994 10.096 49.773 4,93014 1995 15.425 72.136 4,67656 1996 24.999 108.920 4,35705 1997 53.540 252.926 4,72404 1998 68.112 371.194 5,44979 1999 96.630 545.730 5,64760 2000 151.947 803.773 5,28982 2001 238.978 1.167.243 4,88432 2002 247.342 1.208.096 4,88432 2003 258.472 1.262.461 4,88432

    media: 4,39555

  • 28

    Evolutie beta economic al Romaniei (preturi curente)beta=4,4 [1980-2003]

    0

    200000

    400000

    600000

    800000

    1000000

    1200000

    1400000

    0 50000 100000 150000 200000 250000 300000

    Formare capital fix(mld.lei)

    PIB

    (mld

    .lei)

    Fig.2.8. Beta economic al Romniei, determinat pe serii de date din perioada 1980-2003 Modelul lui Clark (acceleratorul) Anterior modelului lui Harrod, J.B.Clark, introduce notiunea de accelerator, definit ca

    fiind:

    1--=

    hh

    h

    VVI

    a

    unde a , reprezinta acceleratorul; hI - investitiile efectuate n anul h ; V -veniturile;

    h - anul de referinta. Acceleratorul exprima disponibilul de investitii format ca urmare a cresterii venitului cu o unitate.

  • 29

    acceleratorul a = Ih/(Vh-Vh-1)

    -70,00

    -60,00

    -50,00

    -40,00

    -30,00

    -20,00

    -10,00

    0,00

    10,00

    20,00

    30,00

    ani

    acceleratorul1 a = Ih/(Vh-Vh-1) 6,8530 -28,72 2,5965 -56,74 -6,039 -6,788 2,2146 -4,671 -3,010 -1,152 -1,910 6,05345,6355 3,57576,1915 -3,238 -3,886 -48,73 17,133 4,8372

    ANI 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

    Fig.2.9 Acceleratorul , cazul Romniei, pe serii de date 1980-2003 Modelul lui Domar (productivitatea investitiilor) Domar introduce notiunea de productivitate a investitiilor, definita ca fiind:

    Idt

    dQ

    =s

    unde s reprezinta productivitatea investitiilor; Q -capacitatea de productie; I -volumul investitiilor; t -timpul.

    Pentru 1=t , b1

    =s , de unde si denumirea modelul Harrod-Domar.

    Modelul lui Solow n conceptia lui Solow realizarea unui echilibru economic poate fi exprimata prin relatia:

    bc

    a=

    unde c reprezinta rata de crestere a populatiei ocupate; a - ponderea fondului de investitii n totalul produsului national net; b - coeficientul capitalului.

    Deci obtinerea unui echilibru economic se realizeaza daca ntre ritmul de crestere al populatiei ocupate si ritmul de crestere al capitalului fix exista egalitate, n caz contrar urmnd a se manifesta distorsiuni.

  • 30

    Astfel, daca PIBCF

    bPIBFA

    == ,a , unde FA reprezinta fondul de acumulare, CF - capitalul

    fix, PIB -produsul intern brut, rezulta:

    CFI

    CFFA

    PIBCFPIBFA

    b@==

    a

    unde I reprezinta investitiile.

    Se pot deosebi doua cazuri majore, si anume:

    bc

    a> , respectiv,

    CFCF

    NN D

    >D , caz n care forta de munca este folosita necorespunzator,

    progresul tehnic este insuficient implementat ca urmare a unor investitii insuficiente sau ineficiente.

    bc

    a< , respectiv,

    CFCF

    NN D