politici master

8/17/2019 Politici Master

1/33

EFPA II 2013/2014

Politici Agricole

1.1 Definiţii, grupuri tinta

Politica, în sens general, este definită ca o intervenţie a statului în economia de piaţă.Astfel, prin termenul de politică se înţelege “cursul acţiunii alese de guvern în ceea ce priveşteun aspect al economiei (ex. industria, agricultura, servicii, venituri, preţuri etc.), incluzndscopurile alese de guvern a fi realizate şi metodele alese pentru a realiza aceste scopuri. !n acestsens, politica agricola este parte componentă a politicii economice generale a unei ţări (P"#).

P.".#. $ Pmonetară % Pfiscală % Ppreţuri % Pcomercială % Pagricola % Pvalutară % Pinvestiţii %Pregională % Pindustrială % Altepolitici

&emersurile teoretice înregistrate att ca manifestare a creşterii ariei de interes ştiinţificîn acest domeniu, ct şi ca efect al presiunii exercitate de progresul economiei agricole seimpun a fi focalizate şi delimitate pentru a contura ct mai strict aceste concepte.

Pentru delimitarea acestor noţiuni există importante contri'uţii, care considerăm că aufixat dea înţelesul conceptual şi pe care le preluăm ca atare, cu îndatorarea de rigoare şi cu

pretenţia de inventariere sumară.!n cazul politicilor de integrare agricola, vom prezenta expunerea unei încadrări de

formulare şi clasificare a unor accepţiuni.. *alassis (+-) su'linia următoarele/ politicile agricole se raportează la activităţile şi la gospodăriile agricole0/ politicile alimentare privesc mai specific produsele şi consumurile şi, de asemenea,

consumatorii0/ politicile agricole reprezintă ansam'lul intervenţiilor care cuprind lanţul alimentar

în totalitatea sa, cu cele şapte componente principale agricultura, industriile,distri'uţia agricolă şi alimentară, restaurantele, industriile şi serviciile aferente,comerţul exterior agroalimentar şi consumul.

&atorită organizării sociale şi instituţionale actuale, aceste trei tipuri de politici nu îşi pot găsi în general corespondente operaţionale şi destul de evident delimitate. Politicile agricoleşi alimentare nu pot fi interpretate dect în cazul unui context socio/economic dat, context carecontri'uie puternic la determinarea acestor politici (. 1a2iu, +).

!n ce priveşte conceptul de politică agricola există mai multe puncte de vedere/ politica agricola reprezintă un ansam'lu de măsuri uridice de execuţie şi

administrare, care influenţeză în mod direct sau indirect, condiţiile de realizare şi valorificare a

producţiei agricole cu scopul îm'unătăţirii producţiei şi al nivelului de trai al populaţiei0/ politica agricola cuprinde ansam'lul intervenţiilor de stat în influenţarea factorilor cererii şi ofertei de produse agricole şi alimentare0

/ politica agricola este ansam'lul acţiunilor politice direcţionate cu prioritate spresectoarele de exploataţii agricole şi de agro'usiness, cu influenţe asupra deciziilor

producătorilor individuali şi a firmelor.Plecnd de la aceste considerente putem concluziona că politica agricola este definită

ca ansam'lul 2otărrilor deciziilor şi acţiunilor pe care le aplică statul asupra factorilor cererii şifactorilor ofertei cu scopul îm'unătăţirii producţiei şi al nivelului de trai al populaţiei.

3fera de acţiune a politicilor agricole se extinde în mod corelat cu alte politicieconomice (fiscală, preţuri, industrie etc.) şi cuprinde următoarele noţiuni politica preţurilor,

politica de mar4eting, politica imputurilor, politica de credit etc.3fera de acţiune a politicii agricole se extinde, în mod corelat, asupra mai multor domenii, cum ar fi


2/33

/ aprovizionarea cu miloace de producţie pentru agricultură0/ asigurarea condiţiilor de producţie agricolă0/ comercializarea produselor0/ procesarea producţiei agricole0/ relaţii de structuri de proprietate şi de exploataţii.

Politica preţurilor 5 acţiuni desemnate a influenţa nivelul şi sta'ilitatea preţurilor.

Politica de marketing 5 priveşte drumul parcurs de produsele agricole de la poartafermei la consumatorul domestic sau la consumatorul extern. Politica imputurilor 5 influenţează preţurile plătite şi c2eltuielile efectuate de către

firme pentru o'ţinerea produselor. Politica de cercetare 5 urmăreşte generarea şi difuzarea noilor te2nologii destinate să

crească productivitatea resurselor.6oate aceste politici sunt definite drept politici sectoriale şi au ca scop să influenţeze

dezvoltarea socială şi economică a sectorului agroalimentar.Politica agricola este orientată spre două grupuri/ţintă centrale• 3pre economia agrară, aceasta înseamnă agricultură (sectorul primar) şi sectoarele

economice formate din furnizării şi clienţii agriclturii (agri'usiness)0• 3pre acea parte a poporului care are legătură cu economia agrară, cei din spaţiul rural

avnd în vedere condiţiile de viaţă din zonele rurale.

1.2. Scopul politicii agricole

Scopul este un fapt calitati , spre e!. sta"ilitate, crestere, #e$oltare

378P+. Sta"ilitatea ocup%rii forţei #e &unc% Asigurarea unui grad de ocupare a forţei de

muncă ridicat, reducerea su'ocupării şi a şomaului (ridicat)0

-. Sta"ilitatea alorii "anilor Asigurarea valorii monedei interne faţă de inflaţie,sta'ilizarea puterii de cumpărare a venitului, asigurarea valorii 'unurilor (şi a celor financiare)0

9. 'n "ilanţ ec(ili"rat al pl%ţilor) Asigurarea unui sc2im' comercial cu ale ţări,ec2ili'rat pe ct posi'il, pentru a protea valoarea internă a 'anilor (nivelul preţurilor) şia valorii externe a 'anilor (cursul de sc2im')0 atingerea acestor o'iective serveşte înacelaşi timp la sta'ilizarea gradului de ocupare a populaţiei şi la reducerea tensiunilor internaţionale (între ţări cu surplus mare de valută respectiv ţări cu fluxuri mari denumerar 5 valută)0

:. *re+terea econo&ic%) 3ta'ilizarea ciclurilor economice şi stimularea unei creşterieconomice continue a produsului intern şi nivelului venitului.

1.3. "iectiele politicii agricole

"iectiul este un fapt cantitati, spre e! crestere #e la 1 la 2.

"iectie ec(i

-1 *re+terea pro#uctiit%ţii) ;...a se creşte productivitatea agriculturii prin susţinerea

progresului te2nic, raţionalizarea producţiei agricole şi prin cea mai 'ună utilizare posi'il a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă;0 Acest o'iectiv privindeficienţa pune accentul pe

-


3/33

/ necesitatea unor sc2im'ări structurale la nivelul exploataţiilor individuale (progreste2nic, raţionalizare, productivitate), dar şi din punct de vedere sectorial(productivitate, mo'ilitatea forţei de muncă)0

/ intenţia de a folosi avantaele comparative ale fiecărei locaţii(naţional?@ şi >@. 6ot pentru limitarea c2eltuielilor

pentru alimente s/a susţinut şi îm'unătăţirea productivităţii factorilor de producţie.

"iectie noi

!n cadrul procesului de integrare europeană şi su' influenţa noilor pro'leme ale dezvoltării (deex. poluarea mediului) ct şi a modificărilor valorilor sociale (de ex. protecţia consumatorilor)s/au efectuat începnd de la sfrşitul anilor >B@ vaste completări ale sistemului de o'iective al

politicii agricole, care iniţial avea o orientare sectorală. Coile o'iective depăşesc, în privinţaanumitor aspecte, cu mult cadrul agriculturii

• "iectiul #e coe$iune) Diecare tip de politică a E" ar tre'ui să aducă o contri'uţie

aprecia'ilă la reducerea disparităţilor (diferenţe de dezvoltare) în cadrul E". Astfel ar tre'ui să se prevină mărirea continuă a diferenţelor economice şi sociale între statelemem're ale E" şi a diferenţelor la nivel regional în cadrul acestor ţări. Avnd în vedereacest o'iectiv, la finele anilor >B@ s/au redus în parte spriinul pentru agricultură în funcţiede producţie şi pentru aceasta s/a extins semnificativ politica structurală regională.

• "iectiul #e &e#iu) 3iguranţa mediului este definită ca Fo'iectiv transversal“ pentru politica generală a E". !n acelaşi timp este documentată responsa'ilitatea agriculturii pentru prezervarea fundamentelor naturale ale vieţii. Protecţia şi îm'unătăţirea mediuluinatural sunt solicitate ca şi condiţii pentru o exploatare dura'ilă a terenului, pentrudezvoltarea spaţiului rural şi asigurarea zonelor naturale cultivate. 6otodată sunt create şi

fundamentele pentru remunerarea serviciilor (voluntare) aduse mediului (respectiv efecteexterne pozitive) ale agriculturii. 7omisia E" menţionează un F7ontract care recunoaşteserviciile agricultorilor de îngriire şi protecţie e naturii din mediul rural“. Protecţia

9


4/33

mediului natural (protecţia mediului) şi a animalelor (protecţia animalelor) faţă de efectele producţiei agricole se referă la sta'ilirea unor metode de producţie dura'ile şi etice. !nacelaşi mod se solicită protecţia agriculturii de influenţele negative externe ale mediului(emisiuni).

8'iectivul de mediu are în ziua de azi din mai multe motive o importanţă crescndă

o !ntre spriinirea mediului şi reducerea presiunii de pe pieţele agricole există oarmonie a o'iectivelor0 reducerea intensităţii speciale de exploatare şi a intensităţiiorganizării unităţilor agricole (structura de producţie) reduce în acelaşi timp presiuneasupra pieţei şi asupra mediului0

o 7onsumatorii au cerinţe din ce în ce mai mari privind impactul asupra mediului al proceselor de producţie şi al produselor0 îndreptarea atenţiei asupra o'iectivelor demediu poate genera noi şanse pe piaţa produselor agricole (de ex. produse dinexploataţiile ecologice)0

o 8 armonie a o'iectivelor există şi între spriinirea proceselor de producţie prietenoase cu mediul şi numeroasele strategii de dezvoltare a spaţiului rural, de ex. îndomeniul turismului rural.

• Protecţia consu&atorilor) 7reşterea siguranţei produselor alimentare0 8'ligativitateamarcării corespunzătoare a produselor alomentare (de ex. ingrediente


5/33

rural.

Obiectivele de bază ale politicii agricole comunitare sunt definite de tratatul de laHoma, care a instituit 7omunitatea "conomică "uropeană (+?I)

/ creşterea productivităţii agriculturii prin asigurarea unei dezvoltări raţionale a producţiei agricole pe 'aza utilizării optime a tuturor factorilor de producţie, inclusiv a forţei de

muncă0/ asigurarea unui nivel de viaţă ec2ita'il populaţiei agricole, în special prin ridicareavenitului individual al celor care lucrează în agricultură0

/ sta'ilizarea pieţelor0- garantarea securităţii aprovizionărilor0- asigurarea unor preţuri rezona'ile la livrările către consumatori.Creşterea productivităţii în agricultură este o'iectivul care constituie cel mai mare

succes al politicilor agrare comunitare. 7reşterea productivităţii muncii agricole a devansat pecea a muncii industriale, lucru vala'il pentru deceniul şapte al secolului nostru. Astfel,considernd anul ++ ca 'ază (indice +@@) s/a auns în +I+ la + J în industrie şi +BB J înagricultură.+)

Stabilizarea pieţelor reprezintă un o'iectiv a cărui realizare este îngreunată de variaţiaimportantă a volumului ofertei agricole, în condiţiile unei cereri rigide. Helaţia dintre gradul deintervenţie a politicii agricole comunitare şi gradul de sta'ilitate a pieţei 5 relaţie de dependenţătotală 5 este afectată de faptul că pieţele produselor agricole supuse unui regim de susţinere decătre stat (grul moale, carnea de 'ovine) au fost mai sta'ile dect pieţele produselor agricole cenu 'eneficiază de acest sistem de su'venţionare.

Printr/un oc de prelevări varia'ile, politica agricolă comunitară fereşte agricultura E"de fluctuaţiile pieţei internaţionale, mai ales prin sta'ilirea unor preţuri de susţinerecorespunzătoare mecanismelor de intervenţie.

Garantarea securităţii aprovizionărilor ce decurge din necesitatea o'iectivă de aasigura securitatea alimentară a propriei populaţii a putut fi realizată printr/o politică intensivăde stoca şi o politică sta'ilă de import pe termen lung sau scurt.

8 serie întreagă de elemente vin să îngreuneze realizarea acestui o'iectiv fundamental al politicilor agrare

/ creşterea în mod excesiv a preţurilor de intervenţie în diferite circumstanţeconuncturale0

/ conflictele armate, care fac uneori imposi'ilă realizarea unei continuităţi înaprovizionare0

/ posi'ilitatea instituirii unui em'argo de către comunitatea internaţională, ce nu poate ficontracarat dect prin existenţa unor multitudini de surse alternative de aprovizionare.

Asigurarea unor preţuri rezonabile la livrările către consumatori constituie un succes

nota'il al politicilor agricole comunitare.7ea mai redusă creştere a preţurilor la produsele alimentare s/a înregistrat în 7.".". într/o conunctură cnd preţurile mondiale la produsele agricole au crescut considera'il. 8ri, încondiţiile create prin politica agrară comunitară, o creştere de +@ J a preţurilor produselor agricole va duce la o creştere de cel mult +, J a c2eltuielilor totale de consum ale familiilor.72eltuielile alimentare au o pondere redusă în totalul c2eltuielilor de consum ale familiilor, cca.- J.

Politicile agricole comunitare care tre'uie să asigure protecţia internă şi externă a pieţelor la maoritatea produselor agricole din Eniunea "uropeană se spriină pe următoareleinstrumente

- reglarea pieţelor şi a preţurilor0

- reglementarea relaţiilor exterioare0- ameliorarea structurilor agricole.

?


6/33

Accentul se pune în special pe politica de preţuri şi politica comercială. *ecanismulgeneral de funcţionare a Pieţei agricole comune se spriină pe următoarele principii de 'ază caretre'uie respectate

- unicitatea pieţei0- preferinţa comunitară0- solidaritatea financiară.

Unicitatea pieţelor. !ntre statele mem're ale 7omunităţii "conomice "uropenecirculaţia produselor este li'eră, ceea ce presupunea) eliminarea taxelor vamale sau a impozitelor ec2ivalente precum şi a su'venţiilor care

pot atrage după sine o concurenţă0 ') organizarea comună a pieţelor şi introducerea unor preţuri comune0 punerea de acord

a reglementărilor administrative, sanitare şi veterinare0 parităţi monetare sta'ile în interiorul7.".".0 eliminarea măsurilor de protecţie internă0 măsuri comune de protecţie externă (taxevamale comune).

Preferinţa comunitară. Producţia agricolă a ţărilor din 7omunitatea "conomică"uropeană 'eneficiază pe piaţa internă de prioritate în raport cu produsele importante dindiferite ţări nemem're ale 7"". Produsele acestor ţări vor suporta un anumit nivel al taxelor

vamale (mai ridicat dect cel al produselor agricole comunitare) precum şi un preţ prag (preţulsu' nivelul căruia un produs provenit din terţe ţări nu poate fi importat).

Solidaritatea financiară. 7uprinde două elemente c2eltuielile politicilor agricolecomunitare care sunt finanţate pe o 'ază comună şi încasările generate de prelevări, taxevamale, cotizaţii (resursele proprii de finanţare).

Siste&ati$area o"iectielor politicii agricole n Europa

8'iectivele individuale susnumite li s/a dat pnă în prezent o importanţă diferită în politicaagrară practică. Astfel, de exemplu, în anii de început ai cooperării europene stătea în prim planspriinirea producţiei (aprovizionarea), a productivităţii şi a venitului producătorilor. 7a urmarea surplusurilor de pe piaţă şi a poverii financiare s/a redus mai trziu susţinerea venituluiagricultorilor, s/a uşurat adaptarea structurală a agriculturii în mediul rural şi s/a susţinuttrecerea la te2nologii de producţie prietenoase cu mediul (care totodata reduc cantităţile

produse). Pe pieţele saturate a crescut în ultimii ani cererea privind protecţia mediului şi 'unăstarea animalelor precum şi privind realizarea unei calităţi deose'ite a produselor. !ncondiţiile creşterii importanţei macroeconomice a agriculturii şi ale reducerii drastice anumărului de exploataţii agricole s/a accentuat integrarea fără conflicte a agriculturii înmicrostructura spaţiului rural.

8'iectivele individuale urmărite în "uropa în decursul ultimilor 9@ de ani

Eficienţ% Sta"ilitate +i piaţ% Aproi$ionare si calitate!m'unătăţirea ac2iziţiei şialocării factorilor de

producţie / intersectorial / interregional

7reşterea productivităţiifactorilor prin progresete2nice

!m'unătăţirea capacităţii defuncţionare a pieţelor

3ta'ilizarea preţelor pieţei(producători, consumatori)

3ta'ilizarea condiţiilor dedesfacere

3ta'ilizarea şi susţinereavenitului producătorilor

*enţinerea activităţiiagricole pe toată suprafaţaagricolă, c2iar şi în regiunile

Asigurarea cantitativă aaprovizionăriiconsumatorilor şi aindustrilor procesatoare

#arantarea unei calităţiridicate a produselor

7ontri'uţia la asigurarea

alimentaţiei în perioade decriză şi în regiuni în criză


7/33

naţionale

7rearea de noi pieţe, de ex. pentru resurse regenera'ilesau pentru energieregenera'ilă

!m'unătăţireacompetitivităţiiinternaţionale

Participarea la comerţulinternaţional

defavorizate din punct devedere natural

Preţuri scăzute pentruconsumatori

7ontri'uţia comerţuluiinternaţional cu produseagricole la sta'ilizarea

'alaţei de plăţi

3ta'ilizarea gradului deocupare în mediul rural

Asigurarea unei calităţiridicate a mediului

Punerea la dispoziţiea


8/33

Kuridicstatul personifica o natiune.8rganizationalstatul cuprinde institutii care exercita puterea suprema si suverana intr/unteritoriu dat.Dunctionalstatul este o suma de institutii (care prin legi si norme) ce asigura securitatea silinistea indivizilor.Dilosofic securitatea si linistea exprima notiunea de fericire.

"conomicstatul reprezinta o suma de institutii care prin legi si norme regizeaza functiaeconomiei.Dilosofia economica se grupeaza in general in 9 curente

a) filosofia economiei naturale0 ') filosofia economiei de sc2im'0c) filosofia economiei planificate (sociala).

"senta economica cuprinde in general linistea si fericirea individului. =n functie de filosofiasistemului, valoarea economica la nivel de individ si comunitate este diferita, astfel

in cadrul economiei naturale valoarea suprema a sistemului este productia, respectiv plusul economic si linistea individului este data doar de productia sistemului. 7u altecuvinte, o societate tre'uie sa produca 'unuri reale in functie de nevoi. =n acest tip de

economie, productia agricola are rolul principal, iar o'tinerea produselor este in functiede nevoi si nu in functie de legile pietei (cerere, oferta, concurenta). Acest tip deeconomie este caracteristica societatilor antice si comunitatilor inc2ise din prezent.

In cadrul economiei de schimb, valoarea suprema este piata, deci numai in piata secreaza plusul economic numit profit . a nivel de individ, linistea este data de avutie, iar ea se o'tine prin a specula piata. Practic, acest tip de economie este o economie afluxurilor monetare, unde moneda este valoarea suprema (prin ea individul isido'andeste linistea si fericirea).

In cadrul economiei planificate, valoarea suprema este munca. &oar prin ea potiacumula avutie si prin aceasta poti fi fericit. Acest tip de economie considera ca legile

pietei dezumanizeaza si ca omul tre'uie sa/si gaseasca linistea doar in afara legilor pietei. =ndividul tre'uie sa de/a valoare muncii atata timp cat isi satisface nevoile si iiasigura fericirea.

Cevoile sunt planificate de comunitate si com'ate consumismul (comunitatea decide care estenivelul optim de 2rana, casa , familie, li'ertate).

=ndivizii care compun statul prin activitati pe care o desfasoara realizand fluxuri reale simonetare numite rezultate macroeconomice.Hezultatele macroeconomice sunt inregistrate la nivel de stat in 37C (sistem conturilor nationale)

I;DI*A96II :A*6E*;:I*I utili$ati in politici

6oata activitatea economica a unei natiuni se apreciaza cu urmatori indicatori Produsul intern glo'al Produsul intern 'rut Produsul intern net Produsul national 'rut Produsul national net Lenitul national

Lenit national disponi'il Lenit personal 'rut Lenit personal disponi'il

B


9/33

&eflatorulprodusul intern 'rut "cartulprodusul intern 'rut

=ndicatorii macroeconomici se calculeaza fie in preturile pietei (pretul de consum), fie in pretul factorilor de productie(preturi de oferta).Pentru simplitatea calculului se utilizeaza preturile pietei.

1. Produsul intern global este un indicator al tarii,se calculeaza doar pentru teritoriu

national. Produsul intern glo'al cuprinde valoareatuturor 'unurilor si serviciilor cucontinut marfar sau nemarfar produs intr/un an calendaristic in teritoriul national.

2. Produsul intern brut cuprinde valoarea adaugata(sau valoarea 'unurilor si serviciilor finale)creeata intr/un an calendaristic in tertoriul national.

P=M$LAM$P=#/7=(consumuri intermediare)3. Produsul intern net reprezintasumavaloriiadaugatenete create intr/un an

calendaristic in teritoriul national.LAC$LAM/ Amz$P=C

4. Produsul national brut este un indicator al natiunii respective ia in considerareactivitatile actorilor economici nationali din interiorul tarii cat si din exterior.Produsulnational 'rut cuprinde produsul intern 'rut la care se adauga activitatile actorilor economici nationali din strainatate si se scade activitatea actorilor straini efectuata interitoriul national.

PCM$P=M%LAM(AC3)/LAM(A3C)&aca PCMNP=M inseamna ca natiunea are un spirit antreprenor dezvolta si o 'una fortaeconomic ape pietele internationale. &aca PCMOP=M/ul inseamna ca spiritual antreprenorial este putin dezvoltat.iar natiuneaare o activitate economica modest ape pietele internationale. Produsul national net reprezinta diferenta dintre produsul national 'rut si amortizare.

PCC$PCM/Am sau PCC$P=C%LAC(AC3)/LAC(A3C)!. "enitul national reprezinta produsul national net evaluat in pretul factorului de

productie< produsul national net calculate,preturile pietei din care se scad ipoziteleindirecte si se adauga su'ventiile de exploatare.

=mpozitele la nivelul unei economii suntdirecte si indirecte.a. =mpozitele directe sunt impozite aplicate veniturilor fundamentale(pe

salarii,rente '. =mpozite indirecte sunt impozitele pe circulatia marfurilor (6LA)si impozite pe

factori de productie(pe cladiri,masini si utilae,animale,pamant,etc.)#. "enit national disponibil cuprinde diferenta dintre venit national si soldul transferurilor

curente cu strainatatea .3oldul transferurilor curente cu strainatatea cuprinde diferentadintre incasarile inregistrate de/o natiune su' forma de autoare si sucventii de la tarile

partenere si platile realizate de organismele intrenationale cu sensul de cotizatii,cote de

participare,autoare,sucventii,penalitati.$. "enitul personal brut cuprinde veniturile populatiei respective venitul nationaldisponi'il din care se scad impozitele ce nu revin populatiei(impozite pe venitnedistri'uite,7A3)

%. "enitul personal disponibil&net'cuprinde venitul personal 'rut din care se scadeimpozitele platit de personae(impozit pe salarii,venituri,pentru soma,sanatate)L.P.&

exprima puterea de cumparare a unei natiuni.a nivelul de individ,venitulnational disponi'il este utilizata o parte pentru consum si alta pentrueconomisire.Asemanatoare la nivelul national LC& este utlizata o parte pentru consumiar alta pentru economisire.

1(. )eflatorul produsului intern brut cuprinde raportul ce se creaza intre P=M nominal si

cel real.6ermenul nominal are sensul de calcul economic in pretul standard(farainflatie).6ermenul real are sensul de calcul economic in preturi effective.deflactorulelimina practic efectul inflatiei din calcularea P=M/ului.


10/33

&$P=M nominal


11/33

care exprima in general conceptul de fericire prin prisma economica. &in punct de vedereeconomic, fericirea este o notiune care asigura linistea si devenirea unui individ. inistea sidevenirea, raportate la nivel de individ si societate presupun prezenta urmatoarelor 9 elemente

+) prezenta unor venituri decente care sa asigure satisfacerea nevoilor si aspiratiilor indivizilor.

-) Prezenta unui cadru social care sa asigure educatia, instruirea, devenirea profesionala.

9) Prezenta unui cadru uridic care sa asigure li'ertatea de alegere.a nivel de comunitate, calitatea vietii se apreciaza cu un set de indicatori care masoaracalitatea vietii economice (venit/ consum), calitatea vietii de familie ( 2a'itat 5 indicator desanatate, de scolarizare), calitatea vietii sociale, uridice, etc.

i,elul de trai reprezinta evaluarea calitatii vietii la nivel de individ. "xprima gradul desatisfacere a nevoilor materiale si spirituale la nivel de individ. Civelul de trai se masoara cuindicatorul care exprima consumul de 'unuri, informatii si toate conditiile care compun viatasociala.

3. roducatorii determina oferta agregata

Oferta agregata cuprinde productia interna plus importurile. "ste influentata de+. nivelul general al preturilor -. costulfactorilor de productie9. productivitatea factorilor de productie:. a'undenta factorilor de productie.

+. &aca nivelul general al preturilor creste oferta creste cu conditia saexiste ecart. &acanivelul general al preturilorscade,oferta scade.

-. 8ferta agregata ascileaza invers proportional cu evolutia costurilor deac2izitie a factorilor de productie. &aca costurile cresc,oferta scade siinvers.

9. 8ferta agregata variaza direct proportional cu evolutia productivitatifactorilor. &aca productivitatea factorilor creste,costurile unitare scad sioferta creste

:. 8ferta este direct proportionala cu a'undenta factorilor de productie.&aca factori sunt rari inseamana ca oferta este scazuta.

3. 6elatiile #intre actorii politicilor < scurta istorie

6eoria şi practica economică a ţărilor cu economie de piaţă atestă prezenţa puternică astatului în ansam'lul vieţii economico/sociale. Această prezenţă 5 care nu exclude instituţia

pieţei prin forţele sale invizi'ile ale concurenţei 5 are un rol complementar, de corectare adisfuncţiilor, asigurnd funcţionarea normală a economiei. =ntervenţia statului se manifestă maiales în domeniile educaţiei şi culturii, protecţiei sociale a populaţiei, apărării naţionale, ştiinţeişi învăţămntului, asigurării competitivităţii internaţionale a producţiei, protecţiei mediului.

!n toate ţările dezvoltate, agricultura este considerată o prioritate a dezvoltării economieinaţionale fiind proteată de către stat datorită rolului său în asigurarea securităţii alimentare, încreşterea economiei pe ansam'lu şi în protecţia mediului înconurător. &e fapt, politicileagricole au fost primele politici economice puse în practică de diverse state.

!ntreaga istorie a formării şi dezvoltării economiei occidentale se grupează pe raportul şiamploarea dintre li'eralism şi valurile de protecţionism dintr/o serie de state ale "uropei de Lestşi Americii de Cord.

7omerţul între ţările europene era scutit de taxe sau alte categorii de restricţii lamilocul secolului + după cum urmează *area Mritanie este prima ţară care a desfiinţat taxelevamale aproape la toate importurile agricole0 Dranţa desfiinţează protecţionismul agricol prin

++


12/33

tratatul de comerţ cu Anglia (+B@)0 agricultorii germani doreau li'eralizarea comerţului,a'olind astfel taxele vamale în +B?90 Melgia decretează accesul li'er pentru principalele

produse agricole în +BI+0 8landa renunţă la taxele vamale asupra cerealelor în +B-0 în =taliaagricultura a fost proteată prin taxe vamale scăzute pentru cereale după semnarea tratatelor cuDranţa şi alte ţări din regiune0 deci putem concluziona că în această perioadă comerţul agricolera aproape li'er.

3pre sfrşitul secolului +, la orizont apar noi forţe care doresc să cştige ct mai multăinfluenţă pe piaţa mondială 3EA îşi măreşte exporturile către "uropa, urmată imediat de7anada şi Husia. Alte două evenimente marc2ează de'utul viitoarelor crize desc2idereacanalului de 3uez care va facilita comerţul cu =ndia şi Australia şi apariţia te2nologiilor derefrigerare (primele transporturi de carne congelată au fost efectuate în +BI? de 3EA şi +BII deAustralia). 7riza agrară atinge apogeul în +BI?, cnd preţul grului scăzuse cu peste ?@ Jafectnd mai ales pe fermierii europeni. Durnizorii de animale au înregistrat şi ei o scădere a

preţurilor dar ceva mai trziu, scăderea preţului la cerealele furaere avantandu/i la început.3căderea preţurilor a lovit în interesele agricultorilor europeni ceea ce a determinat

reînnoirea protecţionismului.Asistăm astfel la o maorare a taxelor vamale spre sfrşitul secolului aproape în toate

ţările europene Dranţa în +B- (“tariful +eline/) #ermania (tariful din +@-)0 =talia (+BBI)0Melgia (+BBI) şi "lveţia (+B+). 72iar şi 3tatele Enite ale Americii extind protecţionismul cătreagricultură prin tariful *cinleQ în +B@. !n Anglia, deşi un important segment al agriculturii afost distrus datorită depresiunii economice, guvernul 'ritanic a refuzat şi cea mai mică

protecţie.7onsecinţa imediată a fost restrngerea scăderii preţurilor. 6otuşi în Dranţa şi #ermania

introducerea tarifelor vamale mai ridicate a făcut ca preţurile germane şi franceze să fie maimari dect cele din 3EA şi Anglia cu circa 99 J (*. 6racQ, +). 6re'uie amintit că

'eneficiarii protecţionsimului au fost în principal marii cultivatori de cereale şi în măsură multmai mică crescătorii de animale, care mai degra'ă au fost preudiciaţi de menţinerea preţuluifuraelor la un nivel comparativ mai ridicat.

oliticile agrare incipiente au fost mai degra'ă politici tarifare, preocupările legate deaspectele mai constructive fiind aproape ignorate. 3/a demonstrat de către agricultorii din&anemarca şi 8landa că se poate com'ate criza prin adaptarea structurii producţiei agricole lanoua situaţie rezultnd astfel o agricultură prosperă în aceste ţări, care ulterior va fi luată c2iarca model în dezvoltarea viitoarelor politici agrare.

Ermează o perioadă de relativă linişte c2iar dacă intervine primul răz'oi mondial, linişteîn sensul că fermierii din ţările exportatoare ct şi din ţările europene au 'eneficiat de preţurirelativ ridicate datorită dificultăţilor de aprovizionare cu alimente din timpul răz'oiului, care aumai persistat cţiva ani şi după răz'oi.

&epresiunea economică generală coro'orată cu îm'unătăţirea aprovizionării cu alimente

determină iarăşi o scădere a preţurilor. 7riza este iminentă, iar în +- stocurile mondiale degru depăşesc ec2ivalentul exporturilor realizate de ţările exportatoare în timp de un an.3emnalul crizei este dat de cra2ul financiar al 'ursei din CeR Sor4 în octom'rie +-.Hecesiunea industrială din 3EA se transmite ca un 'umerang şi asupra celorlalte ţări, cu totcortegiul de consecinţe nefaste preţuri scăzute, creşterea şomaului etc.

!n faţa scăderii preţurilor mai ales la cereale (în +9+ preţul grului scăzuse cu peste ?@J faţă de +-), urmate puţin mai trziu şi de cele ale produselor animaliere, ţărileimportatoare au reacţionat imediat prin creşterea 'arierelor tarifare, în timp ce ţărileexportatoare au fost forţate să scape de suprastocurile lor la orice preţ şi să reducă preţurile

produselor exportate su' cel real cu autorul su'venţiilor la export. Acest al doilea val de protecţionism, compus din protecţie tarifară ca o primă 'arieră, urmat apoi de măsuri

protecţioniste netarifare (amintim aici rata morăritului şi contingentele de import) a avut totuşişi un rol progresist asistăm la primele intervenţii efective pe pieţele agricole. 7onsiderămaceasta ca avnd un rol progresist prin prisma evoluţiilor viitoare ale elementelor de politică

+-


13/33

agricolă. Asistăm la trecerea de la protecţia tarifară prin controlul strict al importurilor laintervenţia directă pe pieţele agricole. !nceputul l/a determinat recolta extrem de 'ogată degru din +9- din Dranţa. Această recoltă a saturat piaţa, controlul vamal nu a mai pututmenţine preţul urmarea a fost că guvernul francez a început să intervină direct pe piaţă princumpărarea la un preţ fix a unei părţi din recoltă. Astfel a apărut un alt element al politiciiagricole în general, politica instituţională, crendu/se în +9 “0ffice ational

Interprofessional du l/ (Miroul Caţional =nterprofesional al grului).8'iectivul central al Miroului este sta'ilirea preţului la gru şi supraveg2erea respectăriiacestuia. Miroul controla astfel întregul comerţ exterior cu gru, putnd să reglementezeimporturile şi să su'venţioneze exporturile.

De'ra protecţionistă din valul doi a cuprins aproape toate statele "uropei de vest,inclusiv *area Mritanie. !n această ţară, pentru a se evita restricţionarea importurilor din=mperiul Mritanic a fost adoptată formula protecţiei agriculturii prin intermediul unor proiectede comercializare sau al unor su'venţii. Astfel la gru şi sfeclă de za2ăr piaţa a fost lăsatăcomplet li'eră, su'venţia fiind oferită ca o “compensare a deficitelorG, punndu/se 'azeleactualului sistem din timpurile noastre ale politicii agricole comunitare 5“ deficienc

pamentsG.

Hnd pe rnd şi celelalte ţări au recurs la a'andonarea practicilor li'erale cum ar fi&anemarca şi 8landa. !n &anemarca au fost impuse taxe pentru vnzările interne de vite şi

pentru anumite produse (untul). 8landa, în faţa scăderii preţurilor la import, începe organizarea pieţelor pentru produsele din lapte, fructe, legume, vite.

!n #ermania şi =talia acelor ani, regimurile naţional/socialiste şi respectiv cel fascist, plecnd de la importanţa asigurării cu produse alimentare şi de la necesitatea asigurării unor preţuri corecte pentru fermieri s/au implicat în organizarea su' toate aspectele a producţiei şi adestinaţiei alimentare, reglementnd pieţele şi preţurile agricole.

7a rezultat al protecţiei şi intervenţiei se înregistrează stimularea producţiei, deşiefectele crizei au fost estompate numai în parte. Pentru marea maoritate a culturilor seînregistrează în agricultura ţărilor din vestul "uropei o creştere a producţiilor mai ales după+- şi mai ales la gru. Aceste creşteri coro'orate cu reducerea generală a puterii decumpărare s/au tradus imediat printr/o reluare a importurilor. 3cad preţurile mondiale, astfelînct, comerţul mondial cu produse alimentare se reduce. Acest declin afectează în primul rndţările exportatoare 3EA şi 7anada. Tările din centrul şi estul "uropei, deşi exportatoare, nu aufost afectate datorită tratamentului preferenţial oferit de Dranţa şi mai ales de #ermania.

Tările exportatoare de produse agricole sunt nevoite să aplice diferite măsuri desusţinere a propriilor ferme, preocupate fiind mai ales de exporturile de gru. !n +99,

preşedintele Hoosvelt promulgă gricultural d5ustement ct. egislaţia oferită este eficace,fermierii sunt plătiţi pentru a reduce suprafeţele cu cereale (gru, porum'), 'um'ac şi tutun. 3einstituie 6he -ommod -redit -orporation pentru a vinde şi cumpăra produse agricole, oferind

“împrumuturiG fermierilor. !n 7anada, 7artelul 7anadian al grului (-anadian 7heat Poll ),fondat în +-:, finanţat de guvern din +-, oferă spriin în operaţiunile de stocare. !n +9? secreează 7heat oard (7onsiliul grului), în scopul cumpărării de cereale şi apoi revinderii lor

pe pieţele mondiale cu autorul su'venţiilor la 'uget.Această practică a su'venţionării exporturilor începe să fie utilizată pe larg în mai toate

ţările Australia (+9B), Africa de 3ud (+9+), 3coţia şi Coua 1eelandă (+9).!n perioada următoare celui de al doilea răz'oi mondial, cu mari lipsuri alimentare,

scopul pe termen scurt era de a spori producţia prin orice miloace. !n felul acesta au fost oferitefermierilor venituri garantate, se reintroduce su'venţionarea preţurilor, se încuraează prin oricemetodă investiţiile, te2nologiile agricole prin încuraarea creditelor. Politicile agricole adoptateaveau tendinţa de a deveni din ce în ce mai complicate, mai costisitoare financiar, toate acestea

fiind premergătoare 6ratatului de la Homa.Astfel , în practica economiei occidentale s/au conturat două direcţii principaleli'eralismul şi intervenţionismul.

+9


14/33

!iberalismul foloseşte piaţa în numele eficacităţii şi li'ertăţii de acţiune a agenţiloreconomici, mecanismele pieţei ucnd un rol decisiv în reglarea activităţii economice.

"ntervenţionismul se caracterizează prin intervenţia statului în activitatea economico/socială, compensnd insuficienţele pieţei prin diferite prg2ii şi instrumente.

Heferitor la această temă sunt economişti care s/au exprimat în favoarea extinderiirolului statului în economie, precum şi economişti care cer reducerea sau c2iar diminuarea

cvasitotalităţii intervenţiei statului.*ulte din aceste păreri s/au dovedit insuficient fundamentate deoarece nu luau înconsiderare situaţia reală existentă în cadrul economiilor naţionale respective sau nu ţineauseama de toţi factorii de influentă.

!n literatura de specialitate se vor'eşte att despre ;eşecul pieţei; (alli'eralismului) ct şi despre ;eşecul politic; (al intervenţionismului) ca despre fenomene reale,care cer creşterea intervenţionismului în primul caz şi reducerea acestuia în al doilea caz.

Aceste două teorii economice nu se exclud reciproc, ci dimpotrivă suntcompati'ile, complementare.

3ituaţia actuală a economiei prospere a ţărilor dezvoltate demonstrează cu prisosinţă că există şi funcţionează ;calea de miloc;. a succesul economiilor occidentale fără

îndoială că a contri'uit att rolul important ucat de piaţă, de agenţii economici particulari cu olargă autonomie, ct şi intervenţia statului.

*aoritatea ţărilor occidentale au o economie mixtă, generată de îm'inarea celor două sisteme de alocare a resurselor ;sistemul piaţă; (în procesul de alocare a resurselor, acapitalurilor în vederea realizării de 'unuri se utilizează preturile sta'ilite de instituţia pieţei) şi;sistemul non/piaţă; (alocarea resurselor se face de către sistemul politic prin intermediul unor anumite reguli de alocare, care acţionează sau nu în sensul în care ar face/o piaţa).

!n toate ţările cu economie de piaţă dezvoltată, statul spriină direct şi indirectagricultura. "conomiile moderne ale acestor ţări tind spre o economie socială de piaţă,caracterizată prin intervenţia puterilor pu'lice în cteva domenii vitale societăţii securitatesocială, mediu, agricultură etc.

#. Sistemul instituţional al $niunii %uropene

3istemul instituţional al E" este dificil de a fi clasificat. 7omunitatea este mai multdect o organizaţie interguvernamentală, ea are o personalitate proprie şi puteri extinse. &ar 7omunitatea nu este nici o federaţie în care guvernele şi parlamentele naţionale vor fi în diferitemoduri su'ordonate domeniilor esenţiale. ărgirile succesive ale 7omunităţii nu au avutincidenţe privind structura instituţiilor comunitare, ele n/au antrenat dect modificări încompoziţia lor internă.

!n revanşă, Actul unic european, intrat în vigoare la + iulie +BI a mărit competenţele

comunităţii şi a modificat regulile de funcţionare a instituţiilor, în mod special prin procedurade codecizie “Parlament/7onsiliuG.6ratatul Eniunii "uropene (*aastric2t) intrat în vigoare la + noiem'rie +9 a condus la

modificări profunde 7omunitatea va deveni nucleul unei ar2itecturi mult mai vaste şi mult mai politice, dominată de 7onsiliul "uropean. 6ratatul vizează pentru prima dată cetăţeniaeuropeană.

6ratatul de la *aastric2t instituie o Eniune "uropeană 'azată pe trei piloni distincţi în procedurile lor cu instituţii comune, legate între ele prin 7onsiliul european

- primul pilon grupează domeniile de competenţă comunitară piaţa unică, agricultură,coeziune, Eniunea economică şi monetară0

- al doilea pilon cuprinde un domeniu de competenţă interguvernamentală politica

externă şi securitatea comună (P"37)0- al treilea pilon, de asemenea din domeniul competenţei interguvernamentale vizează

cooperarea în domeniul ustiţiei şi al afacerilor interne.

+:


15/33

Procesul de constituire europeană a demonstrat voinţa comună a mai multor ţărieuropene de a sta'ili legături dura'ile între ele, prezervnd totodată agricultura lor, istoria lor şisistemul lor politic. Această construcţie comunitară a răspuns unor idei şi principii împărtăşitede toţi pace, democraţie, solidaritate.

Eniunea "uropeană este o construcţie originală care, prezervnd diversităţile naţionale,a permis degaarea unei identităţi europene specifice, 'azată pe un dialog permanent între

interesele naţionale şi interesele comune. !n lume, nici un alt grup de ţări nu a mers att dedeparte în coordonarea şi intercondiţionarea economiilor şi politicilor naţionale, de exemplu,A"CA 5 l8ssociation de 9ibre *change ord:mericaine între 7anada, 3tatele Enite aleAmericii şi *exic se limitează la o piaţă a sc2im'urilor de produse şi capitaluri.

Duncţionarea 7omunităţii este asigurată de cinci instituţii şi două organe consultative.ărgirile succesive care au avut loc şi care vor avea loc nu au incidenţă asupra structuriiinstituţiilor comunitare, ele antrennd modificări în compoziţia lor.

6ratatul privind Eniunea "uropeană (*aastric2t) intrat în vigoare la + noiem'rie +9 acondus la modificări profunde 7omunitatea are o nouă ar2itectură, mai vastă şi mult mai mult

politică dect pnă atunci, dominată de 7onsiliul "uropean. 6ratatul semnat la *aastric2t acreat pentru prima dată cetăţenia europeană.

3istemul instituţional este format din 7onsiliul "uropean, 7omisia "uropeană,Parlamentul "uropean, 7urtea de Kustiţie Ui 7urtea de 7onturi la care se adaugă cele douăorgane consultative, 7omitetul "conomic şi 3ocial şi 7omitetul Hegiunilor.

Consiliul %uropean al &efilor de Stat şi de Guvern este principalul organ deimpulsionare şi orientare politică al Eniunii. &eciziile în 7onsiliul "uropean sunt luate înunanimitate.

Consiliul de 'iniştri , compus din reprezentanţii fiecărui stat mem'ru la nivelministerial este organul decizional al Eniunii "uropene. Diecare ţară asigură preşedenţiaconsiliului prin rotaţie pentru o perioadă de şase luni. 7ompoziţia consiliului de miniştri sesc2im'ă în funcţiune de ordinea de zi miniştrii Agriculturii, miniştrii *uncii şi ai Afacerilor sociale V.. "ste asistat de un comitet al Heprezentanţilor Permanenţi al 3tatelor (78H"P"HAm'asadorii), de un 7omitet special legat de pro'lemele agricole (73A). &eciziile 7onsiliuluide *iniştri sunt luate în unanimitate WWWWWWWWWWWWW

+) maoritatea calificată - voturi din BI total. #ermania, Dranţa, =talia, regatul Enit +@voturi fiecare0 3pania B voturi, Melgia, #recia, Portugalia, 8landa ? voturi fiecare0 Austria,3uedia : voturi fiecare, &anemarca, =rlanda, Dinlanda 9 voturi fiecare0 uxem'urg - voturisau cu maoritate calificată +) în funcţie de diferitele su'iecte tratate.

Comisia %uropeană cuprinde -@ 7omisari numiţi de comun acord de către guverneleţărilor din Eniune (Dranţa de exemplu are - comisari /unul pentru ştiinţă, cercetare, educaţie,tineret şi unul pentru afaceri economice şi financiare0 monedă unică). 7omisia are numaidreptul de iniţiativă în domeniul legislativ, propune decizii consiliului de miniştri, controlează

aplicarea tratatului, asigură gestiunea fondurilor comunitare. "ste cu alte cuvinte organulexecutiv al Eniunii "uropene. "ste asistată în demersurile sale de diverse comitete. *andatulsău este de cinci ani (+?/-@@@).

arlamentul %uropean (are - deputaţi, din care pentru Dranţa BI). "ste în lumesingura adunare parlamentară internaţională aleasă direct de către cetăţeni. *andatul său este decinci ani (+:/+). Holul parlamentului european se exercită în următoarele domenii

- în materie instituţională, puterea sa de investire a 7omisiei reîntăreşte puterea sa politică0 parlamentul poate retrimite la 7omisie prin vot sau moţiune de cenzură0

- în materie 'ugetară, are ultimul cuvnt asupra c2eltuielilor numite “non o'ligatoriiG(fonduri structurale..) şi puterea de a respinge sau de a apro'a 'ugetul glo'altotodată, el nu poate modifica “c2eltuielile o'ligatoriiG (D"8#A) care reprezintă în

ur de ?@ J din 'ugetul comunitar0

+?


16/33

- în materie legislativă, rolul Parlamentului european a crescut odată cu introducerea procedurii de codecizie (7onsiliu/Parlament european) pentru anumite domenii(Piaţa internă)

Curtea de (ustiţie asigură respectul dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatelor europene. Autoritatea 7urţii (cincisprezece udecători numiţi pentru şase ani) a fost extinsă de omanieră nota'ilă prin 6ratatul de la *aastric2t ea poate acorda amenzi statelor mem're în

cazul în care nu sunt respectate 2otărrile sale.Curtea de Conturi compusă din cincipsrezece mem'ri numiţi pentru şase ani,

controlează gestiunea financiară a încasărilor şi c2eltuielilor Eniunii. "a a devenit una din celecinci instituţii ale Eniunii "uropene după 6ratatul de la *aastric2t, autoritatea sa fiind reîntărităcu această ocazie.

7omitetul "conomic şi 3ocial )organ consultativ* numără +++ membrii numiţi deorganizaţiile naţionale ale celor mai reprezentative medii socio,economice )agricultura

franceză de e-emplu are în acest comitet patru reprezentanţi*. Comitetul este consultat înaintea adoptării unui mare număr de decizii şi poate de asemenea emite avize din propriasa iniţiativă.

Comitetul egiunilor ) organ consultativ) creaţie a 6ratatului de la *aastric2t, numără--- mem'ri, reprezentanţi ai colectivelor locale şi regionale (7onsilii regionale, 7onsiliigenerale, orăşeneşti). Aleşii săi 'eneficiază de o reprezentativitate locală şi europeană.7omitetul este consulat în mai multe domenii care aduc atingere intereselor regionale şi poateemite avize din propria sa iniţiativă.

. Argu&ente ustificatie pentru o politic% a sectorului agricol

Cecesitatea politicilor agricole se ustifică prin numeroasele caracteristici deose'ite aleagriculturii, caracteristici care nu descriu şi alte sectoare economice sau o fac numai în micămăsură. Acestea se referă la• natura specială a activităţii agricole (de ex. dependenţa de starea vremii, sezonalitate),• structura socială a agriculturii (în mare parte practicată de persoane în vrstă, grad scăzut

al asigurării sociale, număr în scădere al succesorilor în exploataţiile agricole, ş.a.m.d.),• diferenţele între regiunile agricole privind structura agricolă şi cadrul natural.

Argu&ente tra#iţionale

(+) Depen#enţa #e con#iţiile naturale #e pro#ucţie) !n cazul agriculturii, pentru practicareacăreia există o dependenţă de teren, sta'ilirea organizării unităţii este în strnsă legătură cu

condiţiile naturale ale locului de producţie (clima, topografia, ...). Acestea au o anumităinfluenţă asupra sistemului de producţie (intensiv 5 extensiv0 cu sau fără animale, ş.a.m.d.),

posi'ilităţilor de utilizare a mecanizării agricole şi a nivelului producţiilor fizice. Etilizareametodei Feconomies of scaleG (folosirea avantaelor unei producţii mai mari) prin extindereavolumului producţiei este limitată în cazul sistemelor de producţie agricolă dependente de teren.Aceasta explică o rămnere în urmă a dezvoltării sectorului agricol faţă de alte sectoare.Etilizarea unor metode de producţie eficiente din punct de vedere te2nic şi detaşarea parţială aactivităţii agricole de suprafaţa agricolă (de ex. agricultura fără animale) a redus totuşidependenţa de natură.

(-) Insta"ilitatea crescut% a pieţelor agricole) Lariaţiile producţiilor cauzate de starea vremii(ca efect al dependenţei de natură) şi elasticitatea scăzută şi pe termen scurt a preţurilor cererii +

1 Elasticitatea preţului cererii: Măsoară variaţia relativă a cererii exprimată cantitativ pentru unprodus la o variaţie relativă a preţului produsului, comparativ secţiunea 7.

+


17/33

şi ale ofertei sunt cauzele unei insta'ilităţi crescute a pieţelor agricole. &eoarece cererea dealimente variază foarte puţin, modificările ofertei produse de starea vremii duc la modificărisemnificative ale preţurilor creşterile ofertei generează scăderi ale preţurilor în timp dereducerea ofertei duce la creşteri ale preţurilor. !n general, producătorii suportă pe astfel de

pieţe cel mai mare risc privind preţul.

(9) ;ecesitatea cre%rii unor stocuri -re$ere +i sta"ili$area pieţei) Pentru a putea furniza înmod continuu produsele necesare consumatorilor şi industriei tre'uie transformată producţiasezonieră într/un consum continuu. Aceasta presupune realizarea unor stocuri ducnd laregularizarea pieţei. Pe lngă aceasta, agricultura nu îşi poate adapta pe termen scurt producţiala cererea de pe piaţă (proces de producţie pe termen lung, fixarea în procesul de producţie afactorilor folosiţi). &eoarece, pe de altă parte, alimentele reprezintă cea mai importantă nevoiede 'ază a populaţiei, realizarea unor anumite rezerve de alimente (pentru siguranţa naţională) şitotodată anumite regularizări ale pieţelor agricole, în principiu, nu este pusă în discuţie denimeni.

Argu&ente noi

+. argu&ente econo&ice

pro#uctie ali&entara ia"ila, .... cresterea co&petitiitatii

2. argu&ente #e &e#iunecesitatea #e$oltarii #ura"ile

/ezvoltarea durabilă în plan economic0 se exprimă prin faptul că “orice activitateeconomică, tre'uie să se realizeze în condiţii de ;viabilitate10 iar efectul asupra mediului socialsi ecologic numit 2e-ternalitate1 să fie pozitiv.

/ezvoltarea durabilă în plan ecologic0 exprimă în esenţă tipul de activităţi economice şisociale, care asigură evitarea degradării mediului.

3. aru&ente teritorialenecesitatea unor instru&ente structurale +i #e politici econo&ice naţionale +i co&unitarecorelate pentru nl%turarea #iferenţelor regionale i$"itoare -cresterea coe$iunii si o "unaeficienta

4.argu&ente #e siguranţei pro#uselor ali&entare

=.*on#itiile econo&iei &on#iale⇒

Internaţionali$area < activitatea economică desemnează o anumită treaptă sau un anumit gradmai ridicat de dezvoltare a interdependenţelor care cuprind întreaga economie mondială, toateţările, ramurile şi domeniile de activitate.

:on#iali$area)+. (teac2er) reprezintă crearea sau tendinţa de creare a unei pieţe unice, la scară planetară,

care a legat prin interese comune cumpărătorii de vnzători, producătorii de consumatori

şi a păarcurs etapele expansiunii de la sat la oraş, de la regiune la naţiune şi de la onaţiune la alta.

+I


18/33

-. reprezintă interconectarea tuturor celor ? continente la o reţea de avantae te2nologice şiinstrumente de comunicare

lo"ali$area)• (-) reprezintă exportul unui model de existenţă socială, adică dorinţa de a

uniformiza mentalităţile şi de a le determina prin intermediul mass/media să/

şi însuşească aceleaşi concepte despre lume şi viaţă ca cel al 8ccidentuluiamericanizat de astăzi.

• (+) dacă înainte expansiunea se realiza în principal pe 'aza relaţiilor comerciale, sfrşitul secolului XX şi începutul mileniului === adaugă noi

prg2ii procesului de extindere, prin li'eralizarea comerţului,internaţionalizarea producţiei, mai ales prin extinderea societăţilor transnaţionale (36C), investiţii în străinătate, etc, care contri'uie laaccentuarea fenomenului de u"icuitate (să fi în mai multe locuri în acelaşitimp), la crearea unor sisteme de interdependenţă mai puternice şi maisensi'ile ce conturează fenomenul glo'alizării

Manca *ondială a ela'orat în -@@- studiul F#lo'alizare, creştere şi sărăcieG în care se apreciazăcă au fost mai multe valuri (etape) ale glo'alizării

• primul (+BI@/++: 5 t2e first Rave) s/a concretizat în fluxuri de mărfuri, decapital, de forţă de muncă, ca urmare a dezvoltării transporturilor şi reduceriio'stacolelor din cale circulaţiei factorilor de producţie. 6oate acestea au avuturmătoarele efecte principale

- ponderea exporturilor (în primul rnd a ţărilor dezvoltate) în exportulmondial s/a du'lat

- capitalul străin s/a triplat comparativ cu venitul din ţările în dezvoltare dinAsia sau America atină

- @ de milioane de cetăţeni au migrat dinspre "uropa spre America de Cord şialte zone

- mişcările din ţări foarte populate (ex. 72ina, =ndia) către ţări mai puţin populate (62ailanda, Dilipine) au avut şi ele aceeaşi intensitate.

Primul răz'oi mondial, criza economică (+-/+99), apoi al doilea răz'oimondial nu au mai suţinut tendinţele anterioare şi au dus la politici economiceincoerente, şoma, naţionalism, protecţionism accentuat, care au avut ca rezultatîncetinirea creşterii economice, extinderea sărăciei şi adncirea inegalităţilor pe

plan mondial• al doilea val (+?@/+B@ second Rave) 5 perioadă caracterizată prin

- li'eralizarea comerţului internaţional su' auspiciile #A6- orientarea ţărilor dezvoltate spre integrare economică

- ţările în dezvoltare s/au limitat în continuare în principal la exportul produselor de 'ază, ele fiind izolate în faţa fluxurilor de capital, ceea ce acontri'uit la adncirea inegalităţilor

- exporturile americane au înregistrat niveluri foarte ridicate

- totodată şi societăţile transnaţionale, în special cele americane au cunoscut oextindere în această perioadă (D8H& avea unităţi de asam'lare în peste -@ deţări, imediat după ea fiind #eneral *otors). 6otodată #eneral "lectricînfiinţată în ++: avea unităţi de producţie în "uropa, America atină, Asia.

• al treilea val (+B@/prezent t2e t2ird Rave) este caracterizat prin- accentuarea procesului te2nologic în transporturi

+B


19/33

- dezvoltarea te2nologică a telecomunicaţiiloeAceastă ultimă fază mai este numită şi Feconomie fără frontiereG, fiindcaracterizată printr/o dezvoltare a operaţiilor financiare şi comerciale derulate

prin miloace te2nologice moderne -: de ore din -:. caracteristic acestei etape,referitor la te2nologia telecomunicaţiilor, este =nternetul. &acă în +I erau maimult de ?? de milioane de persoane conectate la =nternet, în -@@+ cifra lor

depăşeşte I?@ de milioane. Lnzările prin intermediul comerţului electronic 5 +?miliarde dolari în -@@-.

3intetiznd, se poate spune că, în cazul glo'alizării, este vor'a de o adncire ainterdependenţelor pe linie verticală, prin internaţionalizarea producţiei, prin creşterea roluluiinvestiţiilor străine directe (=3&) şi a relaţiilor financiar valutare, li'eralizarea sc2im'urilor, ainvoţiilor în ştiinţă şi te2nologia comunicaţiilor.

Factorii glo"ali$%rii

+. la nivel economic glo'alizarea este urmare directă a faptului că pieţeleinterne nu mai pot acoperi din resurse proprii costurile ridicate ale cercetării(Y) dezvoltării şi nici investiţiile în noi capacităţi datorită ciclurilor de vaiţătot mai scurte ale produselor su' aspect te2nologic. Dirmele raţionale devin36C, apar fuziuni, iar un prodis finit este tot mai mult rezultatul unor input/uri de provenienţă tot mai diversificată, iar su'ansam'lele (piesele ) cealcătuiesc un 'un sunt furnizate din diferite colţuri ale lumii.

-. dezvoltare (internaţională


20/33

!n prezent glo'alizarea poate fi cel mai leer percepută prin tendinţele de dereglementareşi li'eralizare, care au loc în societate, adică desc2iderea către lume şi înlăturarea 'arierelor sunt rezultatul direct al faptului că statele nu mai pot ele singure să realizeze totul, anar2iarămnnd de domeniul trecutului.

ărgirea sferei de acţiune a 8*7, de la comerţul cu produse tangi'ile la cel cu serviciişi mişcări de capital, se datorează faptului că în lumea contemporană este imposi'il să faci

sc2im' li'er de mărfuri, dacă nu există sc2im'ul li'er de servicii sau mişcări li'ere decapitaluri.Meneficiile evidente ale glo'alizării• noi oportunităţi pentru dezvoltare0• o mai 'ună alocare a resurselor0• rată mai înaltă a profita'ilităţii şi a productivităţii0• o mai rapidă difuzie a inovării0• acces mai uşor la pieţele de capital.Tările cu 'eneficii mari de pe urma glo'alizării sunt tările industrializate, 'ogate, al

căror venit pe locuitor este cel mai mare din lume, iar acestea controlează BJ din P=M/ul

mondial, @J din =3& pe plan mondial, B@J din pieţele de export, I:J din reţeaua telefonicămondială şi deţin IJ din .............. din întreaga lume.7u toate progresele înregistrate inegalităţile dintre ţări sporesc. Eltimele decenii au

demonstrat această tendinţă de dezvoltare a avuţiei la nivelul unor ţări, corporaţii (cei mai 'ogaţi -@@ de oameni ai glo'ului în ultimii : ani şi/au du'lat averea, aungnd la mai mult de+@@@ miliarde de dolari)0 averile (activele) primilor 9 miliardari sunt mai mari dect P=M/ulcelor mai sărace ţări şi ale celor @@ de milioane de locuitori ai loc0 pnă în anul -@@@ primele+@ corporaţii în domeniul comunicaţiilor controlau BJ din piaţa mondială.

Pericolele glo'alizării- inegalităţi economice şi sociale la nivel de ţări şi continente0

- o creştere accentuată a marginalizării0- noi ameninţări privind securitatea individuală• insecuritatea economică şi financiară, manifestată prin crize economice şi

financiare extinse, datorate legăturilor dintre pieţe (exemplu criza dinArgentina)0

• insecuritatea locului de muncă şi a veniturilor, datorită restructurării continuea economiei, a companiilor şi a instituţiilor de protecţie socială (att în ţările

'ogate, ct şi în cele sărace, conpetiţia glo'ală a condus angaatorii laadoptarea unor politici în domeniul forţei de muncă mult mai flexi'ile şi aunor angaamente privind angaarea mult mai rezervate0

• insecuritatea sănătăţii datorată în special insecurităţii pe piaţa muncii, dat şi a

turismului care a permis răspndirea virusului Z=L, dar şi a altor 'oli grave.!n + mai mult de 9: de milioane de oameni trăiau infestaţi cu virusul Z=L,din care milioane se infectaseră c2iar în acel an. Pentru ţări din Africa se

prevede o reducere cu +I ani a speranţei de viaţă pnă în -@+@, ceea ce presupune revenirea la nivelul anilor @0

• insecuritatea culturală datorată extinderii reţelelor glo'ale şi a dominării unor produse de firmă pe piaţa glo'ală. Dluxurile culturale sunt unidirecţionate dela ţările 'ogate către ţările sărace0 este necesară o susţinere a culturiinaţionale pentru a putea supravieţui alături de cea străină0

• insecuritatea personală determinată de utilizarea noilor te2nologii în mod

fraudulos pentru trafic de droguri, comerţ cu arme, spălare de 'ani, crimaorganizată. Astăzi traficul cu carne vie reprezintă o afacere de ++ miliarde dedolari, comerţul internaţional de droguri reprezintă +-J din comerţul

-@


21/33

mondial, iar crima organizată realizează venituri estimate la +,? 'ilionae pean, rivaliznd cu cele mai mari corporaţii din lume0

• insecuritatea mediului datorită degradărilor produse de industrie şiexploatarea iraţională a resurselor naturii. #lo'aliştii îşi transferă capacităţilede producţie învec2ite şi poluante către ţările lumii a treia, unde mna delucru este ieftină şi legislaţia mai permisivă. 7onsecinţele pentru mediu şi

oameni sunt catastrofale, resursele naturii sunt consumate fără discernemnt,iar deşeutile în exces poluează tot0

• insecuritatea politică datorată conflictelor armate în diferite zone ale glo'ului,dar şi comerţului ilicit de arme.

#lo'alizarea tre'uie să se 'azeze pe următoarele principii• ec2itate/ reducerea disparităţilor internaţionale şi între naţiuni0• etică 5 prevenirea violării drepturilor omului0• securitatea umană 5 redicerea insta'ilităţii societăţilor şi a vulnera'ilităţii

indivizilor0

• dura'ilitate 5 reducerea distrugerilor mediului înconurător.

>. Finanţarea politicii agricole

8rice politică are nevoie de un cadru financiar suficient. &otarea cu miloace financiare arată ceimportanţă socială îi este acordată unui domeniu politic. &eoarece politica agricola urmăreşte înmare măsură îndeplinirea unor sarcini pe termen lung (de ex. adaptarea structurilor de producţieşi de piaţă, îm'unătăţirea infrastructurii rurale, educaţie, cooperarea instituţională) este de odeose'ită importanţă şi o 'ază de finanţare pe care se poate conta pe termen lung.

!n lume finanţarea politicii agricole se efectuează urmnd diferite modele

Dinanţare integrală din 'ugetul glo'al naţional (în statele independente fără structurăfederală),

Dinanţare din 'ugetul diferitelor entităţi teritoriale (în #ermania de exemplu prin fonduri alestatului şi ale landurilor federale),8 finanţare mixtă compusă din încasări specifice sectorului şi o cotă din 'ugetul naţional(politica agricola a E").

7are sarcini individuale sunt finanţate din miloace pu'lice (puncte esenţiale din punct devedere profesional) diferă de la un stat la altul. Astfel de exemplu în E" spriinirea pieţei şi anivelului venitului reprezintă direcţia centrală de utilizare a acestor fonduri, dimpotrivă, în ţări

cu o puternică orientare spre piaţa mondială (ca de exemplu Argentina, Australia) acest o'iectiveste a'ia luat în calcul. !n #ermania sunt oferite parţial gratuit servicii administrative şi deconsultanţă, dinpotrivă, în alte state E" tre'uie plătite contri'uţii pentru acoperirea costurilor

pentru utilizarea acestor servicii. !n E" apar plăţi din ce în ce mai mari pentru dezvoltarearurală 5 în alte ţări această sarcină nu este deloc luată în vedere sau este alocată unei alte politici(de ex. politica regională).

Planul "ugetar al 'E < ?ncas%ri +i pl%ţi

Dinanţarea politicii agricole se realizează din 'ugetul E". &eşi 'ugetul E" este sta'ilit anual (la

delearea comisiei prin cnsiliu şi parlament), se realizează totuşi un plan financiar pe termenlung ( ni) pentru a se putea planifia mai 'ine îndeplinirea sarcinilor. 7orespunzător principilui

-+


22/33

elementar al solidarităţii financiare se va face finanţarea sarcinilor comune indiferent ce ţară produce diversele costuri.

-1 ?ncas%ri!ncasările 'ugetului E" provin din două surse miloace proprii şi alte încasări. Printre alte

ncas%ri se numără de ex. taxe plătite de persanele ocupate în E", contri'uţ ale unor state terţe

pentru anumite programe (de ex. "lveţia), dar şi din do'nzi 'ancare, garanţii plătite, taxelevamale la import şi la export, amenzi şi surplusuri financiare din anul precedent. Acesteaformează numai o parte foarte redusă din încasările totale.

!n urul a ? J din încasările 'ugetului sunt &iloace proprii, pe care E" le primeşte pe 'azaregulamentelor europene, fără ca să se emită anual o decizie în acest sens. E" are un dreptreglementat legislativ la primirea acestor miloace financiare. Astfel se va evita ca oricare dintrestatele mem're să refuze plătirea contri'uţiei sale la finanţarea politicii comune prin 'locareatransferului de fonduri. &in -@@+ este vala'ilă li&ita &a!i&% pentru &iloacele propriitotale n aloare egal% cu 1,24 @ #in enitul ;aţional Brut -;B la preţurile pieţei altuturor statelor 'E. !n prezent această valoare nu este atinsă. Pentru anul -@@ toate plăţile de

realizat se ridică numai la +,@9 J din LCM al tuturor ţărilor E".

Pentru finanţarea 'ugetului E" sunt determinante două principii!ncasările o'ţinute în E" prin aplicarea politicii acesteia se duc exclusiv la 'ugetul E" (deex. încasarea taxelor vamale, prelevările la exportului)0

7elelalte miloace sunt procurate de statele mem're, pentru aceasta se folosesc ca şi criteriinivelul consumului la nivel naţional şi mărimea venitului naţional (nivelul de prosperitate).

*iloacele proprii provin dn următoarele surse

Prelevări agricole (de ex. prelevările la export)

6axele vamale la import

Hestituirile pentru za2ăr (ale industiei producătoare de za2ăr şi ale cultivatorilor de sfeclăd za2ăr),

*iloace proprii din colectarea 6LA (a taxei pe valoarea adăugată)7ota din Lenitul Caţional Mrut (*iloace proprii din LCM).

Prele%rile agricole) 6axe pe valoarea exporturilor de produse agricole din E"0 acesta pot şi încasate atunci cndnivelul preţului pe piaţa mondială este mai mare dect cel al preţului în E". !n acest caz, prinridicarea prelevărilor la export, se poate frna sau împiedica exportul pentru a asiguraaprovizionarea pieţei interne şi pentru a evita creşterea puternică a preţurilor pentruconsumatori.

9a!e a&ale)6axe vamale pentru importul din ţări terţe, încasate la graniţa E"0 este vor'a numai în micămăsură de taxe vamale pentru produse agricole (deoarece acestea au fost în mare măsurădesfiinţate în cadrul politicii [68). Acestea sunt încasate de statele naţionale la graniţele lor şivărsate la 'ugetul E". Astfel, statele mem're ale E" nu mai au încasări de taxe vamale proprii(E" este o piaţă internă comună).

6estituiri pentru $a(%r)

6axele pentru za2ăr şi izoglucoză sunt încasate de la producătorii de sfeclă de za2ăr şi de lafa'ricile producătoare de za2ăr. !n acest fel participă producătorii de za2ăr la finanţareac2eltuielilor legate de reglementarea pieţei za2ărului. &eoarece printr/o susţinere puternică a

--


23/33

preţului piaţa za2ărului prezintă surplusuri considera'ile, cei care 'eneficiază de această politică tre'uie pe viitor să suporte singuri costurile acesteia. !n plus vor fi reduse corespunzător preţurile minime garantate de către E".

:iloace proprii #in cu&ularea 9A)&in valoarea totală a consumului privat varsă statele mem're un anumit procent din încasările

taxei pe valoare adăugată naţionale la 'ugetul E". !n acest scop se va determina pentru fiecarestat o 'ază omogenă de fixare a valorii 6LA (conceptul coşului cu mărfuri)• un coş cu mărfuri omogen pentru toate ţările E" (conţinut identic, peste +@@@ de 'unuri şi

servicii)0• cantitatea cererii de mărfuri în cadrul coşului cu mărfuri este diferită de la o ţară la alta

(ponderi diferite ale fiecărei grupe de mărfuri)0• evaluarea mărfurilor cerute se efectuează la preţurile naţionale.

!n acest fel valoarea coşului cu mărfuri naţional reflectă nivelul consumului naţional în raportcu E". &in valoarea coşului cu mărfuri naţional fiecare ţară tre'uie să transfere anual un

procent de @,9@ J la 'ugetul E". Pentru a nu împovăra prea mult ţările sărace 'aza de fixare avalorii 6LA nu tre'uie să depăşească ?@ J din Lenitul Caţional Mrut.

*otele #in enitul ;aţional Brut -;B)7a sursă suplimentară de încasări se va transfera la 'ugetul E" un anumi procent din LCMdeterminat după o metodă omogenă folosind preţurile pieţei (este determinat anual de 7omisie,a se vedea Hegulamentul ("7) ---9


24/33

!n final aceste sarcini servesc la,sta'ilizarea preţurilor pentru producători pe piaţa internă

compensarea efectelor asupra veniturilor ale fostelor reduceri ale preţurilor.7a urmare a 2otărrilor [68 şi a reformelor politici agricole a E" (Agenda -@@@) se va reducecontinuu proporţia plăţilor pentru reglementarea pieţei.

Plăţile directe ar tre'ui să spriine (direct) venitul agricultorilor independent de cantitatea producţiei. 7ondiţia pentru aceasta este ca agricultorii să respecte anumite standarde de protecţie a mediului, a animalelor ('unăstarea animalelor), de siguranţă alimentară şi deîntreţinere a peisaului (F7ross/7ompliance“).

-2 Fon#ul European pentru Agricultur% +i De$oltare 6ural% -FEAD6) Are rolul de afinanţa programele de dezvoltare rurală ale statelor mem're. !n acestea sunt incluse măsuriFtipiceG de ameliorare a structurii agricole, dar şi autoare financiare pentru îm'unătăţireainfrastructurii rurale, pentru desc2iderea unor noi posi'ilităţi de ocupare a forţei de muncă,

pentru spriinirea măsurilor silvice şi a întregului domeniu al măsurilor de agri/mediu.Programele de dezvoltare rurală au o'iectivele de a creşte competitivitatea agriculturii ţi asilviculturii, a protea mediul şi cadrul natural, de a îm'unătăţi calitatea vieţii în mediul rural şide a tonifica 'azele mediului rural în ansam'lu. Pentru aceasta este spriinită şi realizarea şi

punerea în aplicare a unor concepte regionale (de ex. "A&"H).

C. Instru&ente ale politicilor agricole

!n politicile agricole intervenţiile au ca o'iect consumatorii şi producţia alimentară(agricultura, industria, comerţul exterior şi interior, serviciile aferente).

Politicile care i$ea$% consu&atorul se nu&esc politici #e consu&. "le au cao'iectiv să mărească puterea de cumpărare alimentară pnă la un prag care să permită

satisfacerea nutriţională şi


25/33

su'venţionată)0 / su'venţia investiţiei (pămnt, maşini etc.)0 / contingente de producţie0 / coteo'ligatorii cumpărate prin contracte0 / prime pentru terenuri scoase de su' cultivare (set/oside)etc.

, la nivelul pieţei interne / crearea sau dezvoltarea sistemului de comercializare şidepozitare în poziţie de monopol 5 care pot influenţa nivelul preţurilor interne0 / cumpărăriintervenţioniste la preţuri dinainte cunoscute şi constituirea de stocuri pu'lice0 / su'venţii la

consumatori (6LA mic)0 / taxe de accize pentru unele produse prelucrate0 / su'venţii acordateindustriilor prelucrătoare0 / dezvoltarea infrastructurii, învăţămntului şi cercetării etc., la nivel de frontieră / tarife de import0 / su'venţii de export0 / contingente la import0

/ 'ariere nontarifare (reglementări sanitar/veterinare, prevederi privind etic2etarea produselor,cerinţe te2nologice speciale).

c Dup% piaţa influenţat% care afectează piaţa produselor0 care afectează piaţafactorilor de producţie.

# In funcţie #e interesul pro#uc%torilor care măresc veniturile0 care micşoreazăc2eltuielile de producţie.

"fectele măsurilor politicii agricole / se măsoară în mod complex prin prisma 'unăstării sociale (glo'ale) a naţiunii, care implică distri'uţia cştigurilor şi a pierderilor între

cei trei actori 5 consumatori, producători şi guvern.

. Fun#a&entarea strategiilor #e politic% agricolaDundamentarea măsurilor de politică tre'uie să ai'ă ca punct de plecare cunoaşterea

varia'ilelor şi a determinanţilor creşterii economice agricole.=. Laria'ilele creşterii economice agricole sunt cererea şi consumul de produse agricole,

productivitatea agriculturii şi puterea de cumpărare a producătorilor agricoli (&avidovici =. şicola'., -@@-)

I. A. *ererea +i consu&ul #e pro#use agricole 5 pe măsură ce societăţile se dezvoltăare loc o decuplare a cererii alimentare de cererea de produse agricole primare. Astfel, ouis*alassis evidenţiază faptul că cererea de produse agricole este determinată de industriile

prelucrătoare iar cererea alimentară este determinată de consumatorul final. Hezultatul este că,în creşterea agricola importanţa relativă a procesării şi distri'uţiei creşte în defavoarea

producţiei agricole. Practic, în condiţiile unei economii în creştere, ritmul de creştere al cereriide produse agricole este inferior ritmului de creştere al cererii de produse alimentare. Acestfenomen este numit Fefectul *alassisG. !n ţările "uropei şi nu numai, valoarea adăugată creatăîn sectoarele din avalul agriculturii este mai mare dect valoarea adăugată din agricultură. !ntermeni de repartiţie a veniturilor, aceasta înseamnă că, atunci cnd consumatorul cumpără un

produs alimentar o parte crescndă din preţ se îndreaptă către avalul agriculturii, în timp ce o parte din ce în ce mai mică se îndreaptă către fermier. !n societăţile dezvoltate efectul *alasisse conugă cu legea lui "ngel efectul determinnd declinul relativ al agriculturii în cadrul

economiei şi reducerea relativă a veniturilor agricultorilor. 3e pune astfel pro'lema egalizăriiritmului de creştere a veniturilor agricultorilor cu cel din restul economiei prin măsuri de politică agricola. !n opinia specialiştilor aceste măsuri tre'uie să vizeze în primul rnd creşterea productivităţii factorilor de producţie respectiv a agriculturii.

II. B. Pro#uctiitatea agriculturii7ştigul de productivitate sectorială reprezintă fundamentul creşterii economice glo'ale

şi se concretizează în o'ţinerea unui volum mai mare al producţiei cu aceiaşi cantitate de factorisau atingerea aceluiaşi rezultat cu inputuri mai puţine. 7reşterea productivităţii este determinatăde cantitatea şi preţul consumurilor intermediare, de stocul şi preţul utilizării capitalului fix şide cantitatea şi preţul muncii. Productivitatea o'ţinută se distri'uie în două părţi o parte înafara sectorului pentru plata factorilor ac2iziţionaţi şi o parte în interiorul sectorului su' formă

de salarii şi profituri. Prima parte acţionează ca reductor al productivităţii şi restrnge posi'ilităţile de creştere ale agriculturii. !n acelaşi sens acţionează şi scăderea preţurilor la produsele agricole. a creşterea productivităţii acţionează reducerea preţului factorilor

-?


26/33

ac2iziţionaţi de agricultură şi creşterea preţurilor reale la produsele agricole. Helaţia dintre celedouă tipuri de preţuri poartă denumirea de foarfecele preţurilor. Doarfecele preţurilor exprimă transferul de plus valoare dintre agricultură şi restul economiei, ca efect al ritmuluidiferit de creştere


27/33

piaţa altor produse, piaţa produsului este influenţată de piaţa de imput, piaţa internă este efectul politicilor vamale etc.).

!ntr/o economie de piaţă li'eră, preţul oacă rolul c2eie în transmiterea informaţiilor dela cumpărători la producători şi de la producători la cumpărători.

Susţinerea preţurilor7onsiderente strategice cum ar fi competiţia pe pieţele mondiale şi securitatea

alimentară fac ca guvernele să susţină preţurile peste preţul de ec2ili'ru al pieţei li'ere (preţulmondial).7are este efectul acestei măsuriY

"lemente 3ituaţia Catura variaţieiiniţială nouă

Preţ Pe P 7reşte8fertă 8o 8+ 7reşte7erere 7o 7+ 3cade&isponi'il la export 8 "xp. 7reşte

"fectul asupra 'unăstării

- consumatorilor &7 $ / (a % ')- producătorilor &Pr $ % (a % ' % c)- 'ugetul de stat &M $ / (' % c % d)- 'unăstarea glo'ală &[ $ / ' 5 d

Aplicarea acestui instrument implică un cost 'ugetar ec2ivalent cu valoarea cantităţii desurplus estimate la preţul de susţinere (naglind c2eltuielile de depozitare şi do'nda).

Su"enţionarea pretului!n esenţă, fermierii 'eneficiază de o compensaţie directă, egală cu diferenţa dintre

preţul de susţinere şi preţul pieţei. !n acest model, dea se diferenţiază preţul de producţie şi

preţul de ac2iziţie la consumator. !n anii cu producţie 'ună acest program poate fi mai costisitor pentru guvern dect programul de susţinere pentru întreaga cantitate produsă din 'uget şi nu osuportă direct consumatorii (se practică de ţările importatoare unde preţul este mult mai ridicatdect preţul mondial respectiv, mai mare dect preţul susţinut.Dig. 9. 3u'venţionarea pretului

"lement 3ituaţia Catura variaţieiiniţială nouă

Preţ 5 la producător / la consumator

PePe

PPe

7reşte7onstant

8fertă 3o 3+ 7reşte7erere &o &o constant

7omerţ exterior 8 "3 7reşte"fectconsumatorilor ∆ 7 $ 8 producătorilor ∆ Pr $ a % ' % c0

'ugetul statului ∆ M $ / (a % ' % c % d).$N Munăstarea glo'ală / ∆[ $ 5 d*enţionăm că su'venţia P 5 Pe se acordă pentru cantitatea 8+.

11. Argu&ente pentru regle&ent%ri co&une ale pieţei agricole

GPolitica #e piaţ% tre"uie s% unifice pieţele agricole ale statelor &e&"re ntr5o piaţ%co&un%, care s% pre$inte caracteristicile unei pieţe interne.G

Pentru punerea în aplicare a acestui pas au fost necesare următoarele austări

-I


28/33

• apropierea valorilor preţurilor naţionale diferite ale produselor agricole,• eliminarea 'arierelor comerciale între statele mem're,• crearea unor reguli comune privind comerţul extern faţă de ţări terţe.

3/a creat un 6egula&ent European #e Piaţ% ca şi cadru uridic pentru piaţa agricolă comună.Acesta are practic o orientare de economie de piaţă

• preţurile produselor ar tre'ui n principiu să reflecte raportul între ofertă şi cerere0 prin urmare, preţurile exprimă în primul rnd deficitul relativ (funcţie de deficit)0

• în consecinţă ar tre'ui ca pieţele de 'unuri să fie reglementate în primul rnd de cătremecanismul preţurilor şi mai puţin de către instituţiile de stat (funcţia de austare a

pieţei)0• simultan ar tre'ui, prin mecanismul preţurilor pe pieţele produselor, să se coordoneze

şi distri'uţia factorilor de producţie0 direcţionarea factorilor de producţie se face practic prin aplicarea principiului productivităţii marginale (funcţia de alocare).

Dără a respecta cadrul clasic al economiei de piaţă se consideră totuşi important ca producătorii

europeni să 'eneficieze de o oarecare protecţie faţă de concurenţăă de pe piaţa mondială.Aceasta s/a ustificat printre altele cu următoarele argumente• dorinţa de a avea o aprovizionare în mare măsură din producţie proprie,• menţinerea ocupării forţei de muncă în agricultură şi în industria procesatoare,• asigurarea prestării numeroaselor serviciilor secundare ale agriculturii (de ex.

întreţinerea peisaului),• sta'ilizarea economică a mediului rural, ş.a.m.d.

!n concluzie, s/au conturat următoarele cerinţe n ceea ce prie+te piaţa co&un%• controlul în primul rnd prin preţuri al pieţelor agricole0

• eliminarea elementelor ce contravin unei concurenţe li'ere pe piaţă, pentru a face posi'ilă relocarea producţiei în locaţiile cu cele mai prielnicecondiţii0

• între statele mem're nu există nici o formă de împiedicare afluxurilor comerciale şi a migrării factorilor de producţie0

• pe pieţele din cadrul comunităţii acordarea unei poziţii privilegiate producătorilor din E" faţă de furnizorii din ţări terţe0

• inanţare comună a măsurilor sta'ilite în comun prin FDondul"uropean pentru Agricultură şi &ezvoltare HuralăG (D"A&H).

Pe 'aza acestor ? cerinţe s/au formulat următoarele 3 principii ale politicii co&unitare #eorgani$are a pieţei -regle&entare a pieţei

-1 'nitatea pieţelor)Piaţa agricolă a E" constituie o piaţă internă cu preţuri unitare, norme de calitate şi condiţii dedesfacere vala'ile pentru toţi actorii de pe piaţă. Preţurile se sta'ilesc fie în mod li'er pe piaţăfie sunt fixate de instituţiile europene (consiliul de miniştri) su' forma unor preţuri minime.3ta'ilirea preţurilor şi transformarea în 'ani a activităţilor economice se face într/o unitatemonetară omogenă (din +.+. "EH). Tările, care nu participă la uniunea monetară europeană,tre'uie să transforme în moneda naţională preţurile sta'ilite în "EH8.- &acă se modifică

- De la începutul anului 1999, această transformare este omisă în ţările care au aderat la uniuneaeuropeană monetară şi economică şi care au acceptat EURO ca şi monedă comună. Celelalte state membre aleUE de e!. "#, D$% trebuie să transforme, încep&nd din acest moment, preţurile comune stabilite în EURO înmoneda lor naţională.

-B


29/33

cursurile de sc2im' între monedele implicate, atunci este necesar un mecanism de ec2ili'rare, pentru a asigura nivelul comun al preţurilor produselor agricole (ec2ili'rareamonedelor,2101,241C,4

5 Siguranța ali&entelor 5 Persoanele cele &ai #efaori$ate 5 6e$era pentru cri$% n sectorul agricol

5 Fon#ul european #e austare la glo"ali$are 5 *ercetare și inoare n #o&eniul siguranței ali&entelor, al "io5econo&iei și al agriculturii #ura"ile

2,2,C3,

pn% la 2,C

,1

-


30/33

9otalul fon#urilor supli&entarepn% la 1>,1

Buget total propus pentru perioa#a 201452020 pn% la 43,

Prooc%ri

' Provocări economice A

( )ecuritatea alimentară ( *olatilitatea prețurilor ( Cri+a economică

' Provocări legate de mediu B

( Emisiile de a+e cu efect de seră ( Deradarea solurilor ( Calitatea apei-aerului ( abitatele și biodi/ersitatea

' Provocările legate de teritoriu C

( *italitatea +onelor rurale ( Di/ersitatea ariculturii UE

"iectie1. Proocarea A concreti$ata in o"iectiul Pro#ucție ali&entar% ia"il%2. Proocarea B concreti$ata in o"iectiul estionare #ura"il% a resurselor naturale3. Proocarea * concreti$ata in o"iectiul De$oltare teritorial% ec(ili"rat%4. Si&plificare

6e$ultate)1. *onsoli#area co&petitiit%ții prin Inoare, transfer #e cunoștinţe, gestionarea riscului,cooperare n filiera agroali&entar%

2. #e$oltare #ura"il% &ai accentuat% prin Pl%ţi er$i, eco5con#iţionalitate sporit%,eficienti$area resurselor, cercetare +i inoare

3. &ai &are eficienț% prin Direcţionare &"un%t%ţit%, re#istri"uire, *a#ru Strategic*o&un, De$oltare local% con#us% #e co&unitate -D8** si si&plificare

Instru&ente pentru &"un%t%ţirea po$iţiei naţionale pe piaţ%

9@


31/33

8ferta agricolă este frecvent puternic fragmentată. Aceasta este cauzată în E" în primul rnd dedimensiunea redusă a fermelor, dar practic şi de lipsa de dorinţă de cooperare a fermierilor. &e cele mai

multe ori aung pe piaţă numai cantităţi mici, de asemenea cu calităţi 2eterogene, la momente diferite şiîn locuri diferite. Acolo se întlnesc cu un număr clar mai mic al reprezentanţilor cererii (comercianţi,

industii procesatoare), care sunt organizaţi mai 'ine. Aceştia comercializează cantităţi mari, opereazănumai în puţine locaţii (centralizat) şi pot controla mai 'ine piaţa (în calitate de oligopolişti). 72iar şi

informaţiile privind piaţa sunt în general mai 'une de partea cererii dect la agricultori.

&e aceea, i=ndependent de reglementările pieţei pentru produsele individuale, se utilizează în E"numeroase instrumente pentru a îm'unătăţi în general poziţia ofertanţilor agricoli pe pieţe. !n acest

proces, frecvent, instrumentele servesc simultan la mai 'una informare şi la protecţia consumatorilor. !n primul plan stau mai ales următoarele două puncte9

• îm'unătăţirea funcţiilor desfacerii produselor

• influenţarea nemilocită a proceselor desfăşurate pe piaţă.

3ectorul de desfacere a produselor crează legătura dintre producţia de materii prime de origine agricolăşi pieţele unde există cerere pentru acestea. Acesta reprezintă o condiţie de 'ază necesară pentru oeconomie caracterizată de specializarea actorilor economici şi cu aceasta pentru utilizarea avantaelor specializării. *ăsura în care sectorul de desfacere a produselor poate îndeplini această funcţie depindede numeroşi factori

-1 Siste&urile #e infor&aţii #e pe piaţ%) Hidicarea mărfurilor, stocarea lor şi procesarea şi în finaldesfacerea lor pe piaţă crează c2eltuieli de tranzacţionare. Acestea sunt cu att mai scăzute cu ctsistemele de informaţii de pe piaţă funcţionează mai rapit şi mai fia'il. =nformaţii rapide se pot o'ţine

numai atunci cnd infrastructura de comunicare necesară există şi se face realizează o raportare ordonată

a informaţiilor privind pieţele şi preţurile. !n "uropa de Lest s/au dezvoltat în acest sens sisteme deinformaţii pentru cele mai importante pieţe, care livrează practic fără întrziere date actuale privindvolumul de mărfuri de pe piaţă, evoluţia preţurilor, calităţile, ş.a.m.d. Agenţii delegate de stat (în

#ermania de ex. 1*P / 1entrale *ar4t/ und Preis/Meric2tsstelle 5 Agenţia centrală de raportare privind piaţa şi preţurile) înregistrează sistematic toate procesele relevante de pe piaţă, pentru a putea oferifundamente pentru procesele decizionale din cadrul politicii de piaţă."xemple Mursele de cereale din Zam'urg sau ondra0 'onitările animalelor a'atorizate din a'atoare0

-2 &ogenitatea pro#uselor) 6ocmai dată fiind mărimea unităţilor de comercializare, produsele, caredin punctul de vedere al tipului şi al calităţii lor sunt pe ct posi'il de acelaşi fel (omogene), se pot

comercializa mai 'ine ca şi produse omoge

politici master

Documents