ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE ECONOMIE

PROIECT - POLITICI PUBLICE

DOMENIUL EDUCATIEI

STUDENT:Lazar Alexandru

Master ANUL II- Analize si strategii economice

DATE GENERALE

Sistemul educational din Romania se afla la rascruce. Reforme importane initiate dupa caderea comunismului vor trebui continuate pentru imbunatatirea rezultatelor in educatie.

Romania se afla printre ultimile locuri in Europa in ceea ce priveste educatia. Studii recente arata ca performantele elevilor sunt in continuare scazute in raport cu standardele UE. Valorile indicatorilor privind rezultatele la invatatura se apropie de media pe plan international, dar se situeaza sub cele din UE, OCED(Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare). Astfel Romania a ocupat locul 34 din 42 de tari participante la Programul International de Evaluare a Elevilor(PISA).

Situatia resurselor umane din sistemul educational

Romania se numara printre tarile cu cel mai mic numar de cadre didactice raportat la numarul de elevi si studenti din Europa. Astfel, in anul universitar 2007/2008, fiecarui profesor ii reveneau 28 de studenti, in timp ce la nivel liceal si profesional, raportul era de un profesor la 15 elevi.

Studii recente indica faptul ca majoritatea statelor din UE raporteaza o insuficienta pregatire a cadrelor didactice pentru a face fara cu succes noilor provocari din domeniul educatiei.

In Romania personalul didactic calificat a inregistrat scaderi in invatamantul prescolar si postliceal si cresteri in invatamantul primar, gimnazial si profesional.Cel mai important progres s-a inregistrat in mediul rural.

Ponderea personalului calificat a continuat sa scada ajungand in anul scolar 2007/2008 la 93.5%.In invatamantul superior nu se inregistreaza deficit de personal didactic calificat, la acest nivel procentul cadrelor didactice calificate fiind de 100%.

Totusi continua sa se manifeste unele disparitati pe medii de rezidenta in defavoarea mediului rural.Cele mai importante se inregistreaza in ciclul gimnazial si in invatamantul prescolar.Un trend pozitiv este inregeistrat in invatamantul profesional, ponderea personalului didactic calificat crescand cu 5%.Astfel diferenta intre ponderea personalului didactic calificat din mediul urban, respectiv rural s-a redus de la aproape 9% la 3%, fiind de asteptat ca tendinta pozitiva sa continue.

In ceea ce priveste numarul de elevi ce revine la un cadru didactic se cunoaste o tendinta de crestere a numarului de studenti per cadru didactic, in cazul celorlalte niveluri de scolarizare remarcandu-se o usoara scadere a acestui raport.In invatamantul gimnazial din mediul rural se inregistreaza cea mai redusa valoare a raportului.

2

Deficitele de personal didactic calificat sunt specifice domeniilor/ariilor curriculare referitoare la noile ocupatii solicitate pe piata muncii precum si in cazul noilor profesii in educatie (de exemplu asistenti educationali calificati pentru copiii cu cerinte educationale speciale), pentru care nu sunt, inca, disponibile programe de formare initiala si continua.

In invatamant nu exista un sistem atractiv de salarizare diferentiata, motivant, avand la baza performanta si rezultatele muncii. In absenta unui astfel de sistem de salarizare, institutiile si unitatile de invatamant se confrunta cu o criza de personal calificat si performant, mai ales in domenii importante precum informatica si invatarea limbilor moderne. In lipsa legii salarizarii, care sa diferentieze retributiile in functie de performante si rezultatele muncii, banii injectati in salarii nu-si produc efectul dorit. Atat timp cat salarizarea se face dupa grade si vechime, conditii nici necesare nici suficiente pentru o prestatie de calitate, reminiscenta a regimului comunist, tinerii vor fugi de cariera didactica, iar ceilalti profesori vor munci cu convingerea ca orice ar face salariul merge automat. Scolile rurale sufera in primul rand de lipsa unor cadre calificate, care in absenta unor motivatii salariale si de alta natura refuza sa lucreze in aceste scoli.

Managementul performant ca si formarea continua a corpului profesorat trebuie sa aiba la baza principiul autoformarii continue.

Tendinta de imbatranire a populatiei se manifesta in cazul personalului didactic si va contribui, per ansamblu, la reducerea acestuia. Slaba atractivitate a carierei didactice, sistemul relativ rigid de salarizare si de dezvoltare a carierei cadrelor didactice, limiteaza posibilitatile furnizorilor de educatie si de formare profesionala initiala de a recruta si de a mentine intr-ocariera didactica pe cei mai buni tineri absolventi de invatamant superior.

Alaturi de tendinta de imbatranire a personalului, se asteapta ca deficitul existent sa se accentueze si sa coexiste totodata cu un surplus relativ de personal didactic, per ansamblul sistemului. Toate acestea vor afecta in mod negativ calitatea si capacitatea de reactie adecvata a sistemului educational si de formare profesionala initiala la cerintele pietei muncii, mai ales in cazul noilor ocupatii.

Participarea la educatie

Desi tendinta generala, cu exceptia ultimului an scolar, este de reducere a populatiei, evolutiile demografice se reflecta in mod diferit la nivelul segmentelor de populatie scolara cuprinse in diferitele niveluri de invatamant. Astfel, in invatamantul prescolar, se constata o crestere a efectivelor de copii, atat pe ansamblul populatiei scolare (cu 39,5 mii, in perioada 2000-2007 si cu 1,5 mii in anul scolar 2007/2008 fata de 2006/2007), cat si la nivelul mediului urban (in rural evolutia este oscilanta), consecinta a cresterii ratei de participare la acest nivel de educatie.

Acelasi trend, dar si mai accentuat, se constata si in cazul gimnaziului, numarul de elevi reducandu-se cu 396,8 mii, pe ansamblu, respectiv cu 287,9 mii in mediul urban si cu 108,9 mii in rural. Totusi se observa o crestere usoara a populatiei din gimnaziu (cu 1,7 mii). Reducerea, pe ansamblu, a efectivelor scolare corespunzatoare invatamantului primar si gimnazial, care va mai continua si in urmatorii ani (dar cu un ritm mai redus), conform prognozelor demografice, a antrenat si va mai antrena consecinte la nivelul

3

resurselor umane, sub aspect cantitativ, precum si in ceea ce priveste structura retelei scolare, in special in mediul rural. Cresteri spectaculoase ale populatiei scolare se inregistreaza in invatamantul superior – cu 374,8 mii persoane pentru ultimul an – in cazul acestui nivel de invatamant manifestandu-se cea mai mare crestere a cererii de educatie

Invatamantul prescolar

Rata bruta de cuprindere a copiilor in varsta de 3-6 ani in invatamantul prescolar continua sa creasca ( in anul scolar 2007/2008 – cu 1,4 puncte procentuale fata de anul anterior ). Concomitent, proportia elevilor intrati pentru prima oara in clasa I care au frecventat gradinita continua sa se situeze la peste 90%.

Desi rata bruta de cuprindere in invatamantul prescolar prezinta importante discrepante pe medii de rezidenta in favoarea mediului urban, diferentele tind sa se atenueze in ceea ce priveste ponderea elevilor intrati pentru prima data in clasa I care au frecventat gradinita. In perioada 2000-2007 aceste diferente s-au redus semnificativ, ajungand in anul 2007/2008 la peste 1 p.p. in favoarea mediului rural.

Invatamantul primar si gimnazial

In ultimii ani, rata de participare la educatia de nivel primar si gimnazial a atins valoarea de 99,2%. In anul scolar 2007/2008 indicatorul a inregistrat o usoara cadere cu aproximativ 1 p.p. Se mentin insa diferente pe cicluri de scolarizare si disparitati importante pe medii de rezidenta in defavoarea mediului rural, in special la nivelul invatamantului gimnazial.

Pentru prima data dupa implementarea masurii de prelungire a duratei invatamantului obligatoriu la 10 ani in anul scolar 2007/2008 s-au inregistrat semnale pozitive privind participarea la educatia de acest nivel.

In perioada 2003-2007, rata bruta de cuprindere scolara in invatamantul obligatoriu de 10 ani se situeaza in jurul valorii de 96%.

Durata medie de frecventare a invatamantului primar si gimnazial se mentine la acelasi nivel - 7,5 ani. Se mentin, de asemenea, diferentele intre mediul urban si rural, in defavoarea populatiei de varsta scolara din ariile rurale.

Este de semnalat, de asemenea, atat pentru invatamantul primar, cat si gimnazial, proportia ridicata a elevilor care depasesc varsta oficiala corespunzatoare nivelurilor respective (aproape 17% elevi in varsta de peste 10 ani in invatamantul primar si aproximativ 22% elevi de peste 14 ani in invatamantul gimnazial).

Invatamantul superior

Invatamantul superior inregistreaza in prezent o crestere spectaculoasa-cu 6,4% mai mult decat anul precedent-astfel, peste jumatate din populatia de varsta corespunzatoare fiind cuprinsa in acest nivel de educatie.

Un rol important in cresterea gradului de participare l-a avut alternativa particulara care in anul universitar 2007/2008 cuprindea 41,9% din numarul total de studenti. Principala cauza a cresterii nivelului de participare la invatamantul superior l-a reprezentat cererea ridicata pentru educatia de acest nivel, determinata de capacitatea

4

mare a pietei fortei de munca de absorbtie a persoanelor cu calificare superioara si de riscul mai redus al somajului pentru absolventii acestui nivel.

Rata de absolvire a invatamantului superior continua tendinta ascendenta inregistrata in ultimii ani.Rata de absolvire a invatamatnului superior, cu sau fara diploma de licenta, a depasit 40%, cu peste 3 p.p.. Rata de absolvire a invatamantului superior, calculata in raport cu numarul absolventilor care poseda diploma de licenta, este mai scazuta, aceasta atingand 37,4% in anul scolar 2007/2008. Se remarca, insa, o crestere semnificativa a valorii indicatorului comparativ cu anul anterior cu aproximativ 6 p.p.

Diferentele pe sexe tind sa se accentueze de la un an la altul, fetele detinand un avantaj din ce in ce mai important, de la 4,5 puncte procentuale in anul 2000/2001, la aproape 18 p.p. Rata absolventilor de invatamant postliceal si de maistri cu si fara examen de absolvire continua tendinta accentuat descendenta, situandu-se in acest an la aproape jumatate fata de ponderea inregistrata la inceputul perioadei analizate: 3,9% fata de 8,8%. Rata de absolvire a invatamantului postliceal si de maistri cu si fara examen de capacitate, in cazul fetelor, se pastreaza constant mai ridicata decat la baieti, diferentele fiind de 3-5 p.p. pe parcursul intervalului analizat. Ecartul pe sexe inregistreaza insa o usoara reducere, atingand cea mai scazuta valoare: 2,6 p.p.

Situatia abandonului scolar

In ultimii sase ani, abandonul scolar a crescut de trei ori in randul elevilor din clasele I-VIII, se arata in raportul Ministerului Educatiei privind starea invatamantului.

Potrivit raportului „Strategia invatamantului din Romania”, publicat de catre Ministerul Educatiei, populatia scolara a scazut cu 18.000 de elevi si studenti. Cea mai ridicata rata a abandonului se inregistreaza in randul copiilor care termina clasa a VIII-a in mediul rural. In anul scolar 2005/2006, aproximativ 1,8% dintre acestia au parasit sistemul de invatamant, in conditiile in care in anul 2000/2001 rata abandonului a fost de 0,6%.

“Toate satele si comunele au o scoala generala clasele I-VIII. Dupa aceea, copilul de 14 ani este numai bun de munca, iar parintii nu au bani sa-l trimita la o scoala de arte si meserii sau la liceu”, a explicat ministrul educatiei, Cristian Adomnitei.

Romania şi Bulgaria sunt printre primele ţari europene in ceea ce priveşte rata abandonului şcolar, potrivit unui raport european realizat recent. Inaintea noastra se mai afla doar Malta şi Portugalia, state care inregistreaza cea mai mare rata a abandonului şcolar. Daca in ţara noastra 19% dintre elevi parasesc devreme şcoala, in Malta putem vorbi de o rata de 42%, iar in Portugalia procentul inregistrat este de 39, in ceea ce priveşte abandonul şcolar.

Conform inspectoratelor şcolare, abandonul are mai multe cauze: casatoria, plecarea in strainatate la parinţi, saracia şi mediul familial dezorganizat. Statisticile mai arata ca marea majoritate a şcolilor din mediul rural sunt inadecvate desfaşurarii cursurilor. Un procent ridicat al unitaţilor şcolare din mediul rural nu au apa curenta si nici material didactic in timp ce mobilierul este invechit. La acestea se adauga şi problema toaletelor care sunt inca in curtea scolii, fara fose septice, ceea ce face ca in cazul izbucnirii unei epidemii, raspandirea bolii sa aiba un spectru larg de propagare.

5

Unitatile de invatamint din mediul rural se confrunta cu lipsuri evidente in ceea ce priveste materialul didactic. Citeva calculatoare primite prin diverse programe nu inseamna ca dotarea scolilor din mediul rural a fost rezolvata. Cele mai multe dintre aceste scoli nu au mai primit material didactic dinainte de 1990. Lipsurilor de la scoala li se adauga si cele de acasa, prea putini copii avind norocul sa aiba o biblioteca personala si conditii pentru a invata. Realitatea rurala in materie de material didactic este resimtita la orele de chimie, fizica sau biologie. Pentru multe dintre scoli, laboratoarele de chimie sau fizica nu sint decit denumiri generice.

O alta cauza principala in ceea ce priveste abandonul scolar o constituie si lipsa mijloacelor de transport.

Durata medie de frecventare a invatamantului

Durata medie de frecventarea a invatamantului a crescut in ultima perioada cu 1,7 ani. Cu toate cestea, Romania continua sa se situeze pe un loc inferior comparativ cu alte tari europene in ceea ce priveste speranta de viata scolara. Daca se exclude invatamantul prescolar, durata medie de frecventare a invatamantului pentru un copil in varsta de 6 ani (sau speranta de viata scolara) este de 14 ani.

O valoare ridicata a duratei medii de frecuentare a invatamantului indica o participare larga la toate nivelurile de educatie. Aceasta poate fi influentata, insa, de o serie de factori precum erorile in optiunile pentru anumite filiere de formare, rata repetentiei, situatia economica care poate favoriza sau frana continuarea studiilor. In cazul Romaniei, de exemplu, cresterea gradului de participare la invatamantul superior se datoreaza, printre altele, sanselor sporite de insertie pe piata muncii a absolventilor acestui nivel de invatamant.

Eficienta interna a sistemului de educatie

In conditiile cresterii continue a ratei abandonului scolar in invatamantul primar si gimnazial, ramane inca problematica atingerea tintei stabilite de UE in perspectiva anului 2010 – reducerea ratei de parasire timpurie a sistemului de educatie la cel mult 10%.

In perioada 2000-2007, rata abandonului scolar, atat pe ansamblul invatamantului primar si gimnazial, cat si la nivelul fiecaruia dintre cele doua cicluri, inregistreaza un trend continuu ascendent. Ca urmare, in aceasta perioada, valoarea indicatorului a crescut de peste trei ori in clasele I-VIII (de la 0,6% in anul scolar 2000/2001 la 2,0% in 2007/2008), de aproape 3 ori in invatamantul primar (de la 0,6% la 1,7%) si de patru ori in invatamantul gimnazial (de la 0,6% la 2,3%). In ceea ce priveste diferentele pe medii de rezidenta, evolutia este oscilanta. Astfel, daca in primii doi-trei ani ai intervalului analizat decalajul evidentia un avantaj al mediului rural (valori mai reduse ale indicatorului), la mijlocul perioadei rata abandonului scolar tinde sa fie sensibil mai ridicata in aceste arii, comparativ cu mediul urban. In ultimul an, insa, pe fondul general

6

al cresterii ratei abandonului, asistam la cresterea decalajului intre cele doua medii de rezidenta , diferenta fiind in defavoarea mediului urban.

Situatia cea mai dramatica apare in cazul elevilor din mediul rural care a finalizat invatamantul gimnazial in anul scolar 2006/2007: pierderile inregistrate de aceasta reprezinta aproape 23%. De altfel, proportia pierderilor scolare este semnificativ mai mare in cazul elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban. Tendinta de crestere continua a ratei pierderilor scolare si in primul rand a abandonului pe parcursul perioadei de referinta poate fi generata, pe langa alti factori individuali, familiali sau scolari, de amploarea fenomenului migratiei fortei de munca (copiii care isi urmeaza parintii in strainatate, chiar daca isi continua studiile, ies din evidentele scolare).

Rata de parasire timpurie a sistemului de educatie a scazut in cu 3 pp fata de anul 2000. Cu toate acestea, perspectiva atingerii tintei stabilite de UE – reducerea valorii acestui indicator la maximum 10% pana in anul 2010 – este inca problematica daca luam in considerare tendintele ascendente inregistrate de abandonul scolar in ciclul primar si gimnazial.

Dupa o tendinta continuu descendenta, rata abandonului scolar creste in anii scolari 2006/2007 si 2007/2008, atat in invatamantul liceal, cat si in cel profesional. Rata ridicata a abandonului inregistrata in invatamantul profesional (8,2%) implica un important impact asupra eficientei interne a acestui segment al sistemului de educatie.

In ceea ce priveste cauzele abandonului scolar, printre acestea se numara cele de natura familiala: conditiile socio-economice precare ale familiei, cu impact asupra posibilitatii de sustinere a scolarizarii copiilor, rezerva unor parinti fata de educatia copiilor s.a. O alta cauza ar putea consta in schimbarea optiunilor scolare si profesionale ale tinerilor pe parcursul scolarizarii.

Rezultate

Rezultate la evaluari nationale

Evaluarea nationala la sfarsitul clasei a IV-a

In anul 2007, ponderea cea mai importanta a rezultatelor „foarte bune” ale elevilor la sfarsitul clasei a IV-a se inregistreaza la matematica, in timp ce la limba materna si stiinte ponderea cea mai ridicata o detin elevii cu rezultate medii. Totusi, procente importante de elevi performeaza nesatisfacator, mai ales la stiinte (22,8%) si limba materna (14.5%).

Capacitatea/ Testarea Nationala la sfarsitul clasei a VIII-a / Tezele cu subiect unic.

Incepand cu anul scolar 2007-2008, testarea nationala a fost inlocuita cu tezele cu subiect unic la clasele a VII-a si a VIII-a. Datele privind rezultatele la tezele cu subiect unic la nivelul intregului sistem de invatamant nu sunt disponibile inca. In anul scolar 2006/2007, rata de participare a absolventilor la testarile nationale de la sfarsitul clasei a

7

VIII-a creste usor fata de anul precedent, fara a recupera insa deficitul din ultimii 4-5 ani. Rata de succes la testare inregistreaza o crestere de 3.p.p.

In anul scolar 2006/2007 s-a inregistrat o ameliorare a ratei de promovare la testarile finale de la sfarsitul clasei a VIII-a. Astfel, in acest an scolar, ponderea absolventilor de clasa a VIII-a care promoveaza testarea este de 80,8% din totalul celor prezentati, in crestere cu 3,2 p.p fata de anul 2005/2006. Concomitent, rata de promovabilitate a inregistrat o ameliorare a discrepantelor pe medii de rezidenta, ecartul inregistrat fiind de aproape 14 p.p. in defavoarea mediului rural, fara de aproximativ 17 p.p. in anul scolar anterior. Calculata ca raport din numarul elevilor inscrisi in clasa a VIII-a la inceputul anului scolar, rata de promovare inregistreaza, de asemenea, o tendinta de ameliorare fata de anul scolar precedent (cu 3 p.p.). Cu toate acestea, la sfarsitul anului scolar 2006/2007, numai 62,7% dintre elevii inscrisi in clasa a VIII-a au reusit sa promoveze examenele nationale, diferentele pe medii de rezidenta fiind si in acest caz deosebit de accentuate - aproximativ 18 p.p in defavoarea mediului rural (52,8%, faŃa de 70,5%). Rezultatele obtinute la examenele finale pe grupe de medii, evidentiaza la nivelul anului 2006/2007 o scadere a ponderii rezultatelor de nivel mediu (6-7), concomitent cu crestere semnificativa a ponderii performantelor foarte bune (medii de 9 si 10), dar mai ales a celor declarati respinsi (sub 5). Astfel, ponderea elevilor declarati respinsi a crescut la 19,2% in 2006/2007, fata de 14,8% in 2005/2006.

Diferentele de reusita intre elevii din mediul urban si cei din mediul rural ating valori importante, in anul scolar 2006/2007, aproape 27,2% dintre elevii inscrisi in clasa a VIII-a din mediul rural fiind declarati respinsi la examenul national/tezele cu subiect unic, fata de aproximativ 13,6%, valoare corespunzatoare pentru mediul urban.

Rata de aboslvire a invatamnutului liceal

Ponderea tinerilor care finalizeaza liceul, cu sau fara examen de bacalaureat a crescut peste 4 p.p. fata de anul anterior, atingand cea mai inalta valoare de pe parcursul intregii perioade de referinta. Discrepantele pe sexe se pastreaza inca la un nivel ridicat, fetele care finalizeaza liceul prezentand un avantaj de aproximativ 11 p.p. fata de baieti.

Rata de absolvire a invatamantului liceal cu examen de bacalaureat este, de asemenea, oscilanta pe parcursul perioadei de referinta a raportului, nivelul cel mai inalt fiind atins tot in ultimul an analizat – 50,5%. Aceasta valoare se situeaza la o distanta de aproximativ 2 p.p. comparativ cu anul anterior, cand indicatorul inregistreaza nivelul de 48,8%. Si in cazul ratei de absolvire cu examen de bacalaureat, diferentele pe sexe sunt semnificative pe intreaga perioada 2000- 2008 si oscileaza intre 11-14 p.p. in favoarea fetelor, decalajul cel mai redus fiind atins tot in ultimul an scolar pentru care se dispune de date: 56,3%, respectiv 44,9%.

Rata de absolvire a invatamntului profesional

Rata de absolvire a invatamantului profesional, cu si fara examen de absolvire, a inregistrat o crestere semnificativa, valoarea acesteia atingand 39,3%. Totodata s-a inregistrat si cea mai ridicata rata de absolvire a invatamantului secundar (liceal si profesional) din intreaga perioada analizata. In cazul absolventilor de invatamant profesional, diferentele pe sexe, in favoarea baietilor, raman semnificative.

8

Rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat

Absolventii de liceu se inscriu si promoveaza examenul de bacalaureat in ponderi constant ridicate. In medie, doar 3% dintre absolventii de liceu nu se inscriu la examenul de bacalaureat, in timp ce aproximativ 6% dintre absolventi nu promoveaza examenul.

Dupa o usoara scadere a ratei de promovare a examenului de bacalaureat in anul scolar anterior se inregistreaza o revenire la ponderea situata in jurul a 93%, pondere relativ constanta.

Rezultate la evaluari internationale

Programul pentru evaluarea internationala a elevilor – PISA

La evaluarea OECD-PISA din anul 2006 Romania s-a situat pe locul 47 din 57 tari participante, cu o medie de 418 puncte de scor raportata la media de 500 a tarilor europene. Astfel, se constata ca elevii din Romania au obtinut scoruri inferioare celor din 2001 (cand Romania se situa pe locul 34 din 43 tari participante) la toate domeniile la care s-a realizat evaluarea. Cea mai mare scadere de performanta se constata in cazul indicatorului European referitor la rata celor care obtin rezultate scazute la citire/lectura.

In cazul stiintelor, 78,7% dintre elevii investigati au inregistrat performante de nivel 1 (pe o scala de la 1 la 6, unde 2 este considerat nivelul de baza al alfabetizarii la stiinte).

Programul de evaluare TIMSS

In anul 2006, Romania a participat la o noua evaluare TIMSS, ale carei concluzii vor fi publice la finalului anului 2008. Intre 1999 si 2003 nu s-a inregistrat nici o schimbare semnificativa in ceea ce priveste achizitiile elevilor romani la matematica si stiinte. Discrepantele intre performantele elevilor in raport cu mediul de rezidenta si cu disponibilitatea resurselor scolii se pastreaza inca la un nivel ridicat.

Aproape jumatate dintre tinerii de 15 ani cuprinsi in esantion ating performante medii la stiinte, in timp ce 22% nu reusesc sa atinga nici macar un nivel scazut de performanta (ultimul, pe o scala de 4 trepte).

Romania prezinta inca mari diferente intre elevii provenind din mediul urban si cei din rural. Elevii de clasa a VIII-a din mediul rural (care reprezinta 47% din esantion) obtin scoruri mai mici atat la matematica (-48 puncte), cat si la stiinte (-38 puncte). De asemenea, se constata discrepante intre performantele elevilor provenind din scolile inalt performante si cei provenind din scoli slab performante. Scolile inalt performante sunt in general acele scoli care dispun in mai mare masura de resurse materiale.

Rezultatele educatiei si formarii profesionale pe piata muncii

La nivelul anului 2008 (trim. IV), distributia populatiei active pe niveluri de educatie a ramas relativ constanta comparativ cu anul anterior. S-au inregistrat tendinte pozitive in special in cazul persoanelor care au absolvit o forma de invatamant superior (de la 13,7% la 14,6% din totalul populatiei active) sau studii liceale (de la 33,3% la

9

33,7%). Ponderea persoanelor cu studii primare sau fara studii a scazut pentru al patrulea an consecutiv, ajungand pentru prima data sub 4% din totalul populatiei active. Scaderi s-au inregistrat si in cazul populatiei cu studii gimnaziale, profesionale si postliceale (sub 0,5 p.p.). Se observa o usoara diminuare a ponderii persoanelor din mediul rural cu un nivel scazut de educatie (fara studii, cu studii primare sau gimnaziale), diferentele pe medii de rezidenta in favoarea mediului urban continuand insa sa fie importante. O situatie asemanatoare se constata si in cazul populatiei cu studii medii (in special invatamant profesional) din mediul rural.

In cazul populatiei active cu nivel superior de educatie, diferenta pe medii s-a accentuat in ultimii ani. Astfel, in 2008, ritmul de crestere a fost de 1,4% in urban si 0,3% in rural, ajungandu-se la o diferenta de aproape 20 p.p. Alte diferente importante in favoarea populatiei active din mediul urban se observa in cazul persoanelor cu nivel lineal de educatie (aproape 10 p.p.).

Estimari recente arata ca pana in anul 2015, aproximativ 30% dintre locurile de munca vor solicita studii superioare si aproape 50% cel putin studii liceale. Se asteapta, de asemenea, ca locurile de munca ce solicita un nivel redus de calificare sa scada semnificativ in aceasta perioada.

Desi populatia ocupata a crescut, numarul tinerilor in varsta de 15 –24 ani care sunt angajati s-a diminuat. Astfel, rata de ocupare a scazut cu 13 p.p., ajungand la 22,7% la nivelul anului 2008, fata de 35,7% in anul 2000. Cele mai scazute rate de ocupare continua sa se inregistreze in cazul tinerilor cu un nivel redus de educatie (invatamant gimnazial – 14,9%, primar sau fara scoala absolvita – 17,8%), dar si in cazul celor cu studii liceale (21,2%).

De asemenea se mentin diferente importante pe medii de rezidenta. Astfel, in mediul rural, se inregistreaza o rata sensibil mai mare de ocupare in cazul tinerilor cu studii primare/fara studii, gimnaziale si liceale. Rate mai apropiate pe cele doua medii de rezidenta (usor in favoarea mediului urban) se inregistreaza in cazul absolventilor de invatamant profesional (1 p.p.) si postliceal (peste 3 p.p.), in timp ce tinerii din mediul rural cu studii universitare continua sa aiba o rata de ocupare cu peste 3 p.p. mai mare in comparatie cu tinerii cu acelasi nivel de educatie din mediul urban.

Tranzitia de la scoala la viata activa si integrarea in munca a tinerilor reprezinta o problema esentiala, cu un puternic impact economic si social, fiind, in acelasi timp un important etalon al eficientei externe a sistemului de educatie. Din pacate, exista mari diferente pe niveluri de educatie in ceea ce priveste dezvoltarea si aplicarea sistemelor de monitorizare a absolventilor.

Infrastructura sistemului educational

Infrastructura sistemului educational este depasita, in special in mediul rural. In lipsa unei finantari decente, infrastructura educatiei a ramas, uneori, la nivel de evul mediu. Nu exista o strategie si proiecte coerente de remediere a acestei situatii. Desi dupa 2005 s-au alocat fonduri pentru remedierea situatiei, nu se stie, din evaluari independente, la ce rezultate s-a ajuns. Introducerea internetului si a echipamentelor informatice in scolile rurale este calea cea mai sigura si lesnicioasa pentru asigurarea conditiilor de

10

autoformare continua a resursei umane. Motivarea cu salarii mari, dar si avantaje de alt gen (atribuirea de loturi si locuinte, eventual in campusuri scolare), amplificarea rapida a constructiei de campusuri scolare care sa devina centre de educatie, formare si cultura, sunt cai de atragere a unor profesori performanti. Impreuna cu investitii in entitati economice, campusurile scolare pot constitui centre de coagulare a viitoarelor aglomerari urbane si vor atrage cadrele calificate in mediul rural.

Toate programele care finanteaza infrastructura educatiei nu sunt urmate de raportari si evaluari postfinantare independente, astfel incat contribuabilii sa stie daca banii obtinuti de guvern din taxele si impozitele platite de ei sunt utilizati. In lipsa rapoartelor postfinantare, realizate de auditori de terta parte, fara o evaluare a eficientei cheltuirii acestor fonduri, nu se stie daca banii investiti isi produc efectele. Lipsa de transparenta, chiar si a celei minimale, cerute de legea 544/2001, face ca suspiciuni mari sa planeze asupra corectitudinii licitatiilor, derularii contractelor si achitarii facturilor.

Procedurile greoaie, complicate si netransparente, alocarea tarzie a banilor, au facut ca in noiembrie 2007 200 milioane de euro destinati infrastructurii din educatie, necheltuiti, sa se intoarca la buget.

11

ANALIZA DIAGNOSTIC

Puncte forte Puncte slabe-cresterea personalului calificat in invatamantul primar, gimnazial si profesional ;-crestearea personalului calificat in mediul rural;-cadre didactice calificate in procent de 100% in invatamatnul superior;-scaderea raportului dintre numarul de elevi per cadru didactic;-cresterea efectivelor de copii in invatamantul prescolar;-reducerea disparitatilor intre mediul rural si mediul urban in ceea ce priveste ponderea elevilor intrati pentru prima data in clasa I;-cresterea populatiei scolare in invatamantul superior;- cresterea in ultimii ani a ratei de participare la nivelul invatamantului primar si gimnazial;-cerere ridicata pentru educatia la nivel superior;-rata de absolvire a invatamantului superior are o tendinta ascendenta;-tendinta ascendeta a ratei absolventilor de invatamant postliceal;-cresterea duratei medie de frecventare a invatamantului;- rata de parasire timpurie a sistemului de educatie a scazut cu 3 pp fata de anul 2000;-cresterea ponderii tinerilor care finalizeaza liceul;-cresterea ratei de succes la testarea de la sfarsitul clasei a VIII-a;-rata mica de nereusita a elevilor la examenul de bacalaureat;-tendinte pozitive in ceea ce priveste persoanele care absolva o forma de invatamant superior;-scaderea ponderii persoanelor cu studii

-numar mic de cadre didactice raportat la nr de elevi ;-scaderea personalului calificat in invatamantul prescolar si postliceal ;-diferenta dintre mediul rural si mediul urban in ceea ce priveste personalul calificat;-cresterea numarului de studenti per cadru didactic-lipsa unui sistem atractiv de salarizare diferentiata avand la baza performanta si rezultatele muncii;- slaba motivare a cadrelor didacatice datorita salariilor mici ;-tendinta de imbatranire a populatiei se manifesta si in cazul personalului didactic;-reducerea efectivelor scolare corespunzatoare invatamantului primar si gimnazial;-discrepante pe medii de rezidenta in favoarea mediului urban in ceea ce priveste rata bruta de cuprindere;-diferente pe cicluri de scolarizare si disparitati importante pe medii de rezidenta in ceea ce priveste rata de participare;- proportie ridicata a elevilor care depasesc varsta oficiala corespunzatoare invatmantului primar si gimnazial;-cresterea abandonului scolar de trei ori in randul elevilor din clasele I-VIII;-cresterea abandonului scolar atat in invatamantul liceal cat si profesional;- Romania este printre primele tari europene in ceea ce priveste rata abandonului scolar ;-lipsa conditiilor in scolile din mediul rural;-lipsa materialelor didactice in mediul rural;-lipsa mijloacelor de transport in mediul rural;

12

primare sau fara studii;- scaderi inregistrate in cazul populatiei cu studii gimnaziale, profesionale si postliceale;- usoara diminuare a ponderii persoanelor din mediul rural cu un nivel scazut de educatie;

- Romania se situeaza pe un loc inferior comparativ cu alte tari europene in ceea ce priveste speranta de viata scolara;-diferente intre mediul urban si mediul rural in ceea ce priveste rezultatele la testari;-rata foarte ridicata in ceea ce priveste numarul de elevi din mediul rural declarati respinsi la testele nationale(27,2%);-performante slabe ale elevilor;- accesul la educatie al populatiei rurale este, in general, scazut, in special in ceea ce priveste invatamantul superior;- numarul tinerilor in varsta de 15 –24 ani care sunt angajati s-a diminuat;- rata de ocupare a scazut cu 13 p.p;- rate scazute de ocupare in cazul tinerilor cu un nivel redus de educatie, dar si in cazul celor cu studii liceale;- exista mari diferente pe niveluri de educatie in ceea ce priveste dezvoltarea si aplicarea sistemelor de monitorizare a absolventilor;-lipsa transparentei in alocarea fondurilor pentru educatie;- infrastructura si resursele din sistemul de invatamant sunt de slaba calitate;

13

Prioritizarea problemei

Pentru prioritizarea problemei se utilizeaza raspunsurile la urmatoarele intrebari:

1. Problema respectiva este intr-o relatie directa cu angajamentele institutiei in procesele post-aderare?

2. Solutionarea problemei constituie o prioritate a institutiei?3. Ce consecinte ar putea avea nerezolvarea problemei?4. Cati oameni sunt afectati?5. Care este natura grupurilor afectate si in ce masura afectarea este sau nu

semnificativa?

Probleme in domeniul educatiei:1. Reducerea populatiei scolare datorita cresterii ratei abandonului scolar.2. Rezultatele slabe ale elevilor in raport cu standardele europene.3. Slaba motivare a cadrelor didactice datorita salariilor mici.

Problema Criteriul 1

Criteriul 2

Criteriul 3

Criteriul 4

Criteriul 5

Total

Problema 1 3*0.2=0.6 4*0.2=0.8 3*0.2=0.6 2*0.2=0.4 2*0.2=0.4 2.8Problema 2 5*0.2=1 5*0.2=1 4*0.2=0.8 4*0.2=0.8 4*0.2=0.8 4.4Problema 3 5*0.2=1 5*0.2=1 5*0.2=1 5*0.2=1 5*0.2=1 5

P1, C1: cresterea ratei abandonului scolar nu se afla intr-o relatie directa cu angajamantele institutiei in procesele de post-aderare, angajamentele vizand in primul rand reforma invatamantului;

P1, C2: reducerea populatiei scolare reprezinta o prioritate deoarece rata abandonului scolar este in continua crestere;

P1, C3: reducerea populatiei scolare are consecinte medii asupra pietei fortei de munca ale carei cerinte sunt din ce in ce mai mari;

P1, C4: aceasta problema afecteaza doar o parte a societatii, cei implicate fiind foarte putini;

P1, C5: grupurile afectate sunt reprezentate de societate, in general, care este afectata intr-o mica masura;

14

P2, C1: rezultatele elevilor reprezinta una dintre principalele angajamente ale institutiei in procesul de post-aderare;

P2, C2: aceasta problema reprezinta o prioritate deoarece rezultatele elevilor reflecta nivelul de pregatire al acestora;

P2, C3: nerezolvarea problemei are consecinte asupra unor domenii de pe piata fortei de munca (personal nepregatit, ineficient);

P2, C4: rezultatele slabe ale elevilor afecteaza imaginea Romaniei, si astfel intreaga societate, dar nu intr-o foarte mare masura;

P2, C5: grupurile afectate sunt reprezentate de populatia scolara si indirect piata fortei de munca( daca nu sunt rezultate, nu sunt nici oameni pregatiti in anumite domenii care cer o anumita pregatire);

P3, C1: problema cadrelor didactice reprezinta una dintre principalele angajamente ale institutiei dupa procesul de post-aderare;

P3, C2: slaba motivare a profesorilor este o prioritate deoarece aceasta problema duce la reducerea numarului de cadre didactice;

P3, C3: consecintele nerezolvarii acestei probleme sunt grave, una dintre acestea fiind parasirea de catre cadrele didactice a sistemului de invatamant in favoarea altor domenii;

P3, C4: aceasta problema afecteaza in mare masura cea mai mare parte a sistemului de invatamant si indirect societatea;

P3, C5: grupurile afectate sunt reprezentate de cadrele didactice si elevii (slaba motivare conduce la slaba prestatie a profesorilor si implicit la rezultatele slabe ale elevilro);

15

FORMULAR DE PROPUNERE DE POLITICA PUBLICA

1. Institutia initiatoare Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii

2. Formularea problemei Reformele importante initiate in educatie trebuie continuate pentru imbunatatirea rezultatelor . O problema esentiala o constituie cea a cadrelor didactice care nu sunt motivate corespunzator, acest fapt atragand automat dupa sine slaba prestatie si lipsa de interes a acestora. Slaba motivare a cadrelor didactice conduce la scaderea eficientei sistemului de invatamant.

3. Denumirea politicii publice Motivarea cadrelor didacatice pentru imbunatatirea rezultatelor in educatie, in vederea indeplinirii conditiilor pentru un sistem de invatamant eficient.

4. Scopul Cresterea eficientei sistemului de invatamant prin motivarea cadrelor didactice corespunzator competenetelor si rezultatelor, in vederea atingerii standardelor europene.

5. Obiective Obiectivul general: Imbunatatirea performantelor cadrelor didactice prin motivarea corespunzatoare a acestora. Obiective specifice:

Implementarea unui sistem de salarizare bazat pe competente si rezultate pana la sfarsitul anului 2018.

Cresterea veniturilor cadrelor didactice asimilate salariilor

16

(prime, bonusuri, stimulente) incepand cu primul semestru al anlui 2014.

6. Beneficiari Directi: cadrele didactice;

Indirecti: populatia scolara; societatea datorita cresterii

performantei elevilor ca efect al imbunatatirii prestatiei cadrelor didactice;

7. Variante de solutionare 1. Cresterea esalonata a salariilor profesorilor pana in 2014 la nivelul salariului mediu al cadrelor didactice din UE. Cresterea totala estimata va fi dublarea salariilor in 4 ani. Aceasta crestere va fi esalonata astfel:-8% in primul semestru al anului 2014 -8% in al doilea semestru al anului -12% in primul semestru al anului 2015-12% in al doilea semestru al anului 2015

-15% in primul semestru al anului 2016

-15% in al doilea semestru al anului 2016

-10% in primul semestru al anului 2017-10% in al doilea semestru al anului 2017

-5% in primul semestru al anului 2018-5% in al doilea semestru al anului 2018

Aceasta crestere salariala va presupune ajustari ale bugetului pentru educatie, in sensul ca se va reduce suma acordata altor sectoare mai putin importante.

17

2. Acordarea de bonusuri, prime si tichete de vacanta. Bonusurile vor fi primite de acele cadre didactice cu rezultate bune si foarte bune. Acestea vor consta in diferite sume de bani in functie de rezultatele obtinute si de importanta acestora. Primele vor fi acordate de sarbatori in acestea fiind incluse si cadourile pentru copii. Tichetele de vacanta se vor acorda pentru o perioada de un an, fiecare tichet avand valoarea de 1000 RON, urmand ca aceasta sa creasca in decursul anilor. Tichetele vor fi valabile pentru cazare si masa in orice statiune, pensiune etc.din Romania cu care Ministerul va incheia un contract.

3. Crearea unui program de finantare a tinerilor care aleg cariera didactica concomitant cu cresterea sporurilor pentru celelalte cadre didactice. Pentru tinerii care aleg cariera didactica se va acorda o bursa in functie de rezultate si competente. Bursa se va acorda numai dupa incheierea unui contract pe o durata determinata de minim 5 ani. De asemenea cuantumul acesteia va diferi in functie de mediul in care profesorii vor alege sa predea, bursa fiind semnificativ mai mare pentru cei din mediul rural. Sporurile care vor fi vizate pentru crestere sunt sporurile de stres, de fidelitate si de vechime cu urmatoarele procente:

- pentru sporul de stres o crestere cu 5%.

- Pentru sporul de fidelitate o

18

crestere cu 8%- Pentru sporul de vechime o

crestere cu 10% De asemenea cadrelor didactice cu performante si rezultate foarte bune li se vor acorda si sporuri de performanta in procent de 25% din salariul de baza. Scopul acordarii acestui spor este de a incuraja crearea unui sistem de invatamant bazat pe recunoasterea competentelor si rezultatelor profesorilor.

19

BIBLIOGRAFIE

www.edu.ro

www.fonduri-structurale-europene.ro

www.profesiionline.ro

www.fdsc.ro

www.edu-gate.ro

20