CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND OPERAIUNILE DE LEASING

1.1 Definiia leasingului-IAS 17Conform IAS 17, Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, in cele din urma. Standardul definete leasingul ca fiind acel contract ntre locator i locatar prin care se transmite dreptul de folosin asupra unui bun, pe o perioad de timp determinat n schimbul unei pli. Interesul practic al leasingului este de a asigura finanarea integral prin fonduri mprumutate a unei investiii fr ca beneficiarul s constituie msuri asiguratorii; prin aceasta, leasingul se distinge de tradiionala creditare a investiiilor, unde ntreprinderea beneficiar suport o parte din valoarea investiiei. De aceea, leasingul ca tehnic de finanare vizeaz n primul rnd ntreprinderile care urmresc lrgirea activitii si ridicarea performanelor, iar pe plan mai general, asigur progresul tehnic. Termenul de leasing este necunoscut n limba romn, fiind preluat din jargonul economic i comercial englez, unde s-a impus de aproximativ un secol, fiind apoi preluat de rile europene occidentale. Definiia leasingului poate fi dat att din punct de vedere economic, ct i juridic. Din punct de vedere juridic, leasingul reprezint un contract complex care permite unei persoane s obin i s utilizeze un lucru fr a plti imediat preul. Prima definiie legal a leasingului n Europa continental provine din Frana, referindu-se doar la leasingul imobiliar, operaiunea numindu-se credit-bail. Operaiunile de credit-bail sunt cele prin care o ntreprindere d n locaie bunuri imobiliare in vederea unei utilizri profesionale, cumprate de ea sau construite prin efortul ei financiar, dac aceste

operaiuni, indiferent de calificarea lor, permit locatarului s devin proprietarul bunurilor fie printr-o promisiune unilateral de vnzare, fie prin achiziionarea direct ori indirect a dreptului de proprietate a terenului pe care au fost edificate imobilele nchiriate, fie prin transferul de plin drept a dreptului de proprietate asupra construciilor edificate pentru acel locator. O definiie mai recent a leasingului n Frana pune in eviden funciile economice ale acestuia: leasingul reprezint o finanare, n principiu integral, a unei investiii productive garantat de beneficiar. In legislaia romn operaiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operaiuni prin care o parte, denumit locator, se angajeaz la indicaia unei alte pri, denumit utilizator, s cumpere sau s preia de la un ter, denumit furnizor, un bun mobil sau imobil i s transmit utilizatorului posesia sau folosina asupra acestuia contra unei pli numit redeven, n scopul exploatrii sau, dup caz, a achiziionrii bunului (Legea nr.53 din 25 noiembrie 2004 pentru modificarea si completarea Ordonanei Guvernului nr.51/1997 privind operaiunile de leasing si societile de leasing, publicat n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Nr. 1.153 din 1 decembrie 2004). Din punct de vedere economic, leasingul reprezint o operaiune de finanare, pe baza unui contract de leasing, n care finanatorul asigur fondurile necesare pentru ntreaga investiie. Pe toat durata contractului, nchiriatorul-proprietar permite utilizatorului-chiria s foloseasc un anumit bun n schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de pli (rate de leasing) pe durata contractului. Ctigurile obinute prin Ieasing sunt derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia. O operaie tipic de leasing decurge astfel: utilizatorul hotrte asupra echipamentului de care are nevoie, asupra ntreprinderii productoare, a mrcii i modelului. De asemenea, specific clar orice nsuire special dorit a bunului, termenele de garanie, livrare, instalare i service-ul. Totodat, utilizatorul negociaz preul. Dup ce echipamentul i aspectele importante au fost specificate, iar contractul de vnzare-cumprare negociat, utilizatorul ncheie un contract de locaiune cu finanatorul-proprietar, negociind cu acesta durata contractului, ratele de leasing, dac taxele de vnzare, livrare, instalare vor fi incluse in preul contractului, precum i alte considerente opionale. Termenul de leasing include o varietate de tranzacii de la cele n care leasingul reprezint folosirea proprietii nchiriate pentru o scurt perioad de timp, pn la cele n care leasingul este, de fapt, un mijloc de finanare a utilizatorului-chiria pentru a achiziiona bunul nchiriat.

Privit din punctul de vedere al societtii de leasing, leasingul constituie o cumprare a unui bun cu scopul nchirierii, urmat de o nchiriere n scopul vnzrii. Deci leasingul este o operaie de finanare (creditare) pe baza unui contract prin care utilizatorul poate folosi un bun cu posibilitatea de a-1 cumpra Ia finele locaiei, dup ce a fost pltit chiria aferent i ultima tran de plat (preul rezidual). Prin prisma finalitii, operaiunea de leasing poate fi asemnat cu cea de vnzare-cumprare cu plata n rate, n cazul n care bunul trece n proprietatea beneficiarului. Deosebirea este aceea c prin operaiunea de vnzare un anumit bun este cedat contra unei sume de bani, n timp ce prin leasing se cedeaz dreptul de folosin a bunului respectiv. Din punctul de vedere al benficiarului, leasingul reprezint o form de creditare n cadrul creia sumele necesare achiziionrii bunului se obin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face ealonat, sub forma ratelor de leasing, i, n final a preului rezidual. n aceast situaie, leasingul apare ca o vnzare n rate, n cadrul creia dreptul de proprietate se transfer odat cu achitarea preului rezidual, respectiv odat cu achitarea bunului.

1.2 Istoria leasinguluiLeasingul, ca tehnic de afaceri economice, a aprut dintr-o nevoie stringent de a soluiona o problem. Inc din antichitate s-a observat c beneficiile sunt obinute prin folosina unui lucru, avnd mai puin importan cine deine titlul de proprietate. Prin anii 210, n oraul samaritean Ur, proprietarii de unelte agricole le nchiriau fermierilor, pstrnd o eviden a acestui fapt pe plci de argil. Aristotel exprima ideea c bogia nu se msoar prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri, chiar dac sunt proprietatea altora Aristotel, Retorica. Leasingul i afl rdcinile n forma arhaic a creditului pe care o constituia n dreptul roman fiducia: mprumuttorul i rezerva pentru garania creanei sale proprietatea unui lucru. Exist o mare asemnare a leasingului i n special a modalitii sale and leaseback cu forma arhaic a gajului din dreptul roman fiducia cum creditare. In cadrul operaiunii fiducia cum creditare, mprumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui bun mobil sau imobil n patrimoniul mprumuttorului (fiduciar) cu titlu de garanie a mprumutului primit. La rndul su, fiduciarul se obliga s-i restituie bunul dup napoierea

datoriei. In practic, datorit necesitilor economice sau sociale, mprumutatul pstra n mod frecvent folosina bunului vndut. In epoca modern, spre sfaritul secolului al XIX-lea, aveau loc n S.U.A. primele operaiuni care prefigurau leasingul. In 1877 aparatele de telefon au fost nchiriate abonailor, iar acest contract avea s fie denumit lease. In 1936, Safe Stores Inc. a cumprat un teren pe care ulterior a ridicat super-magazinul Safeway Stores; avnd nevoie de capital mobil, acesta l-a vndut imediat unui grup de investitori care la rndul lor l-au lsat spre exploatare fostului proprietar, n regim lease pe o perioad ndelungat.Cam n aceeai perioad, o operaiune similar lease-back-ului avea loc n Ohio. Operaiunea consta n vinderea unui imobil ctre o banc, cu titlu de garanie (trustee), imobil ce urma s fie exploatat de vnztor n regim de lease timp de 99 de ani, dup care utilizatorul avea opiunea cumprrii bunului. Leasingul (lease financing) s-a folosit n S.U.A. n anii 30 pentru finanarea bunurilor imobile. La nceputul anilor 50, el a nceput s fie folosit i ca instrument de finanare a echipamentelor mobiliare. Operaiunile de lease financing s-au dezvoltat foarte mult dup al II-lea rzboi mondial i datorit ncurajrilor pe care S.U.A. le-au dat prin facilitile fscale. Dezvoltarea exploziv a leasingului n America a avut loc pe fondul unei economi expansive i ntr-un climat fiscal ncurajator. Foarte rapid, aceast operaiune a fost preluat n Marea Britanie, pentru ca apoi, ncepnd cu anii 60, s se rspndeasc n Europa continental (Frana, Olanda, Belgia etc.), unde au aprut reglementri juridice specifice. Ca i n Statele Unite, prima form a leasingului care s-a rspndit n Marea Britanie a fost sale and leaseback.

1.3 Standardele internationale de contabilitate asupra leasinguluiStandardele Internaionale de Contabilitate asupra leasingului sunt stabilite prin IAS 17 leasing . Obiectivul standardului l constituie uniformizarea politicilor contabile n ce privete tratamentul contabil i prezentarea acestuia n situaiile financiare la locator dar i la locatar a leasingului financiar dar i a leasingului operaional. Se exclud din sfera de reglementare a standardului operaiunile privind exploatarea de resurse naturale, precum i cele privind acordarea licenelor pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectual cum ar fi : filme, nregistrri, piese de teatru, brevete.

Prezentul standard se aplica acelor contracte care transfera dreptul de utilizare a bunurilor,chiar daca,pentru utilizarea sau intretinerea respectivelor bunuri,locatorului i se poate cere efectuarea unor servicii substantiale si nu se aplica in cazul contractelor de servicii care nu implica transferul dreptului de utilizare a bunurilor intre partile contractante. Standardul definete leasingul ca fiind acel contract ntre locator i locatar prin care se transmite dreptul de folosin asupra unui bun, pe o perioad de timp determinat n schimbul unei pli. Potrivit standardului, leasingul financiar are ca trstur principal faptul c, odat cu dreptul de utilizare al bunului, sunt transferate locatarului n mare msur riscurile dar i beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra acelui bun. Astfel, n afara dreptului de proprietate, locatorul nu mai deine nimic pentru sine, din punct de vedere practic, acest lucru nseamn c singurul drept pe care locatorul nu l are este s vnd bunul. Titlul de proprietate poate fi transferat la finele contractului. Leasing operational este operatiunea de leasing care nu intra in categoria leasingului financiar. Leasingul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar: daca survine o contingenta a carei producere era putin probabila; cu permisiunea locatorului; in cazul in care locatorul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bun sau unul echivalent;sau in momentul platirii,de catre locatar,a unei sume suplimentare,astfel incat,la inceputul leasingului,continuarea lui este certa intr-o masura rezonabila. nceputul contractului de leasing este cea mai devreme data la care se ntocmete contractul sau data la care prile convin leasingului. Durata contractului de leasingului reprezinta perioada de timp irevocabil pentru care locatarul a contractat bunul in leasing , precum i orice alte perioade pentru care locatarul are posibilitatea s continuie c va fi efectuat de locator. Standardul definete plile minime de leasing ca fiind acele pli pe care locatarul este obligat s le efectueze de-a lungul termenului de leasing , excluzand chiria contingenta, utilizarea bunului n regim de leasing ,cu sau fara plata suplimentara, dac aceast opiune este n mod rezonabil cert s respecte principalele prevederi ale

costurile serviciilor si impozitele pe care locatorul le va plati si care se vor rambursa acestuia,impreuna cu: in cazul locatarului-orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliata locatarului in cazul locatorului-orice valoare rezidual garantat locatorului de catre locatar, o parte afiliata locatarului sau de o terta parte idependena,capabila din punct de vedere financiar sa satisfaca aceasta garantie n cazul opiunii de cumprare, dac exist un grad rezonabil de certitudine c locatarul va achiziiona bunul la finele contractului. Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie,de buna voie, intre parti aflate in cunostinta de cauza,in cazul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Durata de viata economica este: -perioada de-a lungul careia se estimeaza ca un bun este utilizabil economic de catre unul sau mai multi utilizatori;fie -numarul unitatilor de productie sau al unitatilor similare care se estimeaza a se obtine prin utilizarea bunului de catre unul sau mai multi utilizatori. Durata de viata utila este perioada estimata care ramane, de la inceputul duratei de leasing, fara a fi limitata la aceasta, pe parcursul careia se asteapta ca beneficiile economice incorporate in bun sa fie consumate de catre intreprindere. Valoarea rezidual garantata este: in cazul locatarului,acea parte a valorii reziduale ce este garantat de locatar sau de o alt parte afiliat acestuia(valoarea garantiei constituind valarea maxima ce devine platibila,in orice situatie). in cazul locatorului,acea parte a valorii reziduale ce este garantata de locatar sau de o terta parte neafiliata locatorului ce este capabila,din punct de vedere financiar,sa onoreze obligatiile asumate prin garantie. Valoarea rezidual negarantat , ncasarea acestei valori de ctre locator nu este cert sau este garantat parial. Investitia bruta in leasing este suma platilor minime de leasing aferente unui leasing financiar,din punct de vedere al locatorului,si orice valoare reziduala negarantata acumulata in contul locatorului Prin intermediul unui leasing financiar , locatorul urmrete s realizeze un venit egal cu valoarea just a bunului n regim de leasing. Acest venit va fi egal cu valoarea actualizat

la dobnda implicit a plilor minime de leasing, la care se adaug valoarea rezidual negarantat. n acest contest, plile minime de leasing includ ratele de leasing achitate pe parcursul contractului, precum i valoarea rezidual garantat de locatar . Investitia neta in leasing,este investitia bruta in leasing,mai putin venitul financiar nerealizat. Venitul financiar nerealizabil reprezinta diferenta dintre: suma dintre platile minime de leasing aferente unui leasing financiar,din punct de vedere al locatorului,si orice valoare reziduala negarantata acumulata in contul locatorului si valoarea actualizata a sumei anterioare,determinata la rata implicita a dobanzii din contractul de leasing Rata implicita a dobanzii din contractul de leasing este rata de actualizare care,la inceputul leasingului,determina ca valoare actualizata cumulata a platilor minime de leasing si a valorii reziduale negarantatesa fie egala cu valoarea justa a bunului in regim de leasing. Standardul definete, n plus, rata dobnzii marginale a locatarului ca fiind acea dobnd la care locatarul s-ar putea mprumuta, la data de ncepere a contractului de leasing cu o garanie similar , fondurile necesare pentru a achiziiona bunul sau dobnda la care un leasing similar ca garanie i durat i-ar sta la dispoziie. Este definit i chiria contingent ca fiind acea chirie suplimentar care se datoreaz n funcie de un alt parametru dect scurgerea timpului, este cazul leasingului auto care se percepe n cazul n care se depete un numr de kilometri parcuri anual, deci, este o plat compensatorie pentru utilizarea intensiv a bunului.

1.4

Clasificarea operatiunilor de leasingLeasingul se poate realiza prin diferite forme , depinzand de posibilitatile de finantare

ale societatii de leasing , de limitele pietii , de scopurile marketingului de export, de gradul de organizare a desfacerii si service -ului . a). In functie de partile contractante1 , leasingul poate fi impartit in doua grupe :

leasing direct , care presupune incheierea nemijlocita a contractului intre furnizor si utilizator ;

1

leasing indirect , care se realizeaza prin societati specializate. Societatile de leasing pot fi generale , de intermediere sau integrate. Ele indeplinesc functia

de creditare si de prestare de servicii , suportand riscurile operatiunilor pe care le incheie. b). Din punct de vedere al obiectului2 , leasingul se imparte in :

leasing mobiliar , utilizat in comertul international , se refera la: echipamente industriale si alte bunuri materiale fungibile , tractoare , utilaje de constructii , nave de pescuit , vagoane de cale ferata etc. Fungibilitatea componentelor si,in special , larga utilizare a lor , asigura o usoara redistribuire in cazurile debitorilor rau - platnici , cand contractele de leasing inceteaza iar bunurile trebuie sa-si gaseasca o alta utilizare . leasing imobiliar ; se refera la imobile construite special in acest scop , fie pentru birouri , fie pentru locuinte .

leasing industrial ; este forma precumpanitoare din punct de vedere al importantei economice si dimensiunii capitalurilor angrenate . Astfel , obiect al leasingului industrial sunt , de regula : uzinele electrice , laminoarele , fabricile de ciment , de zahar , de sticla. c). In raport cu continutul ratelor , operatiunile de leasing sunt de doua feluri : leasing financiar (financial leasing) Prin leasingul financiar , in perioada de baza a inchirierii , se recupereaza pretul de export al obiectului , costurile auxiliare si un beneficiu . In perioada de baza nu se poate rezilia unilateral contractul . Riscurile sunt asumate de catre utilizator , iar in caz de neplata a ratelor , societatea sau furnizorul au dreptul sa dispuna de lucrul care formeaza obiectul contractului . leasing functional (operating leasing) Prin leasing functional se obtine in perioada de baza numai o parte din pretul de export al obiectului . In leasingul functional , ratele sunt mai mari , durata de valabilitate a contractului este mai mare si riscurile revin societatii de leasing sau furnizorului . Dupa expirarea perioadei de baza , partile pot conveni sa prelungeasca contractul , sa-l rezilieze sau sa restiuie bunul . d). Dupa elementele in functie de care se calculeaza ratele , leasingul se grupeaza in urmatoarele categorii :2

leasing net , in care ratele cuprind pretul net de vanzare al bunului inchiriat si beneficiul . leasing brut , in care ratele includ pretul net de vanzare , beneficiul si cheltuielile pentru intretinere , reparatii si service .

e). Dupa particularitatile tehnicii de realizare ,se disting urmatoarele forme :

leasing - back , forma prin care prorietarul , avand urgenta nevoie de fonduri , isi vinde intreprinderea unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract obisnuit. Scopul acestor operatiuni il constituie transformarea fondurilor imobilizate in fonduri disponibile . Dupa expirarea perioadei primare , in timpul careia societatea de leasing reintra in posesia fondurilor investite , proprietarul are dreptul sa rascumpere intreprinderea la un pret dinainte stabilit , in general relativ scazut . leasing experimental , se foloseste in scopul promovarii vanzarilor , inchiriindu-se pentru proba , pe o perioada scurta masini si utilaje. La finele perioadei , clientul decide daca il cumpara , iar daca nu , plateste chiria . operatiuni hire , renting sunt operatiuni de leasing pe termen scurt sau foarte scurt si cuprind inchirierile cu ziua sau cu ora , in special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de constructie : macarale , excavatoare etc. leasing actionar , folosit atunci cand o societate pe actiuni de dimensiuni mici sau mijlocii isi majoreaza sau isi constituie capitalul propriu prin emiterea de noi actiuni care sunt subscrise la un fond de investitii. master leasing (leasingul de containere) , se foloseste atunci cand pentru expeditorii de marfuri si pentru carausi este mai avantajoasa inchirierea de containere decat achizitionarea lor ce ar implica mari investitii si organizarea unei exploatari eficiente a utilajelor , a intretinerii si repararii lor , a pregatirii unui personal calificat.

1.5 Elementele principale ale unui contract de leasing. LOCATORUL transmite dreptul de folosin asupra unui bun celeilalte pri dincontract pe o perioad determinat.

UTILIZATORUL preia dreptul de folosin, i este n cele mai multe cazuri partearesponsabil pentru alegerea , comandarea i recepionarea bunului.

OBIECTUL CONTRACTULUI DE LEASING, bunuri mobile i imobile aflate ncircuitul civil , dar nu i bunurile din categoria activelor fixe necorporale ca de ex: nregistrri audio-video, manuscrise, brevete, drepturi de autor. Rmn nemenionate n lege aplicaiile de calculator i suporturile magnetice de date. Totui, dac interpretm legea n spiritul ei i nu n litera ei, nici aceste bunuri nu ar putea s fac obiectul unui contract de leasing.

RATA DE LEASING reprezint suma pe care utilizatorul o pltete ctre locator

n schimbul cedrii folosinei bunului. Aceast rat poate fi pltit lunar sau trimestrial.

DREPTUL DE OPIUNE, reprezint dreptul utilizatorului de a achiziiona bunul

la finele contractului de leasing , mai reprezint dreptul utilizatorului de a prelungi contractul de leasing, sau de a nceta raporturile contractuale. n lipsa acestui drept de opiune, contractul respectiv se transform ntr-o nchiriere simpl.

VALOAREA DE INTRARE reprezint valoarea la care este achiziionat bunul dectre locator care este i finanatorul, altfel spus , valoarea de intrare reprezint costul de achiziie al bunului.

VALOAREA REZIDUAL reprezint o valoare a bunului dinainte convenit. La

expirarea contractului de leasing, utilizatorul are dreptul de a opta s achiziioneze bunul la valoarea rezidual. n cazul leasingului financiar valoarea rezidual este restricionat la maximum 50 % din valoarea de intrare. DE LEASING reprezint

VALOAREA TOTAL A CONTRACTULUItotalitatea ratelor de leasing plus valoarea rezidual.

TERMENUL CONTRACTULUI DE LEASING, care se mai numetePERIOAD DE UTILIZARE aa cum prevede legea termenul contractului nu poate fi mai mic de un an i va fi precizat expres la ncheerea contractului.

CLAUZA DE OBLIGAVITATE A ASIGURRII BUNULUI revine locatoruluicare are obligaia s asigure bunul printr-o societate de asigurare.

1.5 Participanii la operaiunea de leasingPornind de la definiia leasingului care presupune transferul dreptului de utilitate al unui bun sau utilaj de la o parte (finanator) ctre alta (utilizator), ne confruntm cu aceti terneni i cu alii, care vor fi explicai n cele ce urmeaz. Furnizorul - poate fi productorul bunului sau o societate comercial care 1-a achiziionat de la productor.

Finanatorul (locatorul) - poate fi o companie financiar, un holding, o banc de investiii sau comercial, societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar furnizorul. Sunt situaii n care aceasta atrage i alte companii la finanarea operaiunii, dac valoarea bunului este ridicat (n cazul avioanelor sau a instalaiilor complexe). In cazul n care finanatorul este o banc, aceasta nu are controlul asupra ntreinerii exploatrii bunului, ea ncasnd doar contravaloarea ratelor restante din mprumutul acordat (dac la sfritul locaiei bunul reintr n posesia furnizorului). Societatea de asigurare are urmtoarele atribuii: a) ncheie contractul de asigurare cu proprietarul bunului; b) emite polia de asigurare; c) achit contravaloarea poliei n caz de necesitate.

1.7 Factorii care influeneaz derularea operaiunilor de leasingCreterea uluitoare a utilizrii operaiunilor de leasing arat ce puin importan acord oamenii de afaceri conceptului legal de proprietate. Pentru omul de afaceri, ceea ce conteaz este substana i nu forma. Din aceast perspectiv, clientul este proprietarul. Leasingul este opiunea aleas pentru un contract, n general pentru avantajele pe care le prezint att pentru client ct i pentru furnizor. Aceste avantaje se msoar prin eficiena operaiunii de leasing. Astfel, pentru societatea de leasing, eficiena rezult din ncasarea taxelor de leasing, a cror nivel este de regul ridicat: nivelul ridicat este justificat, n mare msur, de riscurile pe care le comport aceste operaiuni. Totodat, leasingul antreneaz exportul, prin vnzarea de maini i utilaje iar dup expirarea perioadei de valabilitate a contractului de leasing piesele de schimb necesare i alte servicii, care au o rentabilitate ridicat, n paralel cu operaiunea de leasing. In cuantificarea ct mai exact a rentabilitii exportului prin leasing este necesar s fie luai n seam o serie de ali factori, cum ar fi perioada de nchiriere, ealonarea ratelor de leasing, calculate pe diferite etape ale acesteia, facilitile fiscale de care se bucur circulaia internaional a mrfurilor prin leasing n comparaie cu cea prin vnzarecumprare, valorifcarea final a mrfii etc. Pentru beneficiari, determinarea efcienei operaiunii de leasing (absolut necesar n vederea fundamentrii deciziei n politica de investiii, a opiunii ctre leasing) se face, de

regul, prin comparaie cu alte operaiuni, ca de pild, cumprarea cash sau pe credit. In condiiile penuriei de capital, leasingul apare, oricum, ca alternativa cea mai potrivit pentru cumprtorii care nu dispun de capital propriu suficient pentru a realiza investiiile iniiale. Continund ideea c factorul determinant al operaiunii de leasing l constituie nsi eficiena sa, ncercm s prezentm n continuare, subfactorii care, antrenai, conduc la o operaiune eficient, sau dup caz, ineficient. Eficiena operaiunii de leasing poate rezulta dintr-o abordare comparat a avantajelor i limitelor pe care le prezint att pentru client ct i pentru furnizor. Atunci cnd se are n vedere realizarea unei operaiuni de leasing, prile realizante iau n considerare factori precum: chiria (rata de leasing), perioada de nchiriere, preul real al bunului, cotele de amortizare, modaliti de plat etc. Rata de leasing presupune urmtoarele: Determinarea preului real de achiziie a echipamentului ce va fi nchiriat, la care se adaug cheltuielile efectuate cu transportul, plata taxelor de cumprare i alte cheltuieli legate de achiziionarea echipamentului; Determinarea comisionului ce revine societii de leasing, al crui nivel depinde de preul echipamentului i cheltuielile generale ale societii. Unele societi stabilesc o tax fix, altele percep comisioane care variaz ntre 5% i 20%; Stabilirea cotelor de amortizare a echipamentului, care sunt exprimate procentual i aplicate asupra cheltuielilor de capital; cotele de amortizare asigur recuperarea de la client a prii din valoarea echipamentului ce corespunde perioadei de nchiriere; Determinarea profitului; Pe baza acestor elemente, stabilirea chiriei. Pentru client, plata n sistem leasing, constituie un avantaj prin economisirea, n faza iniial, a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie. In derularea operaiunii de leasing, chiria e considerat o cheltuial a ntreprinderii i nu o investiie, astfel c, bilanul firmei nu se modific deoarece att mainile nchiriate, ct i obligaiile ce decurg din plata chiriei nu apar n bilan. De asemenea, un alt factor l reprezint, dup cum am spus, perioada de nchiriere. Pentru client, un avantaj este acela c, perioada de inchiriere poate fi astfel stabilit nct ntreprinderea s fie dotat permanent cu mainile cele mai moderne i cu cel mai bun randament. Un alt avantaj care decurge din aceti factori este acela c ntr-o perioad relativ scurt de utilizare a mainilor pentru care nu se justific cumprarea, se poate realiza o economie important.

Pentru furnizor, toi aceti factori se materializeaz n avantaje, astfel: Funizorul are posibilitatea s realizeze pe lng exportul tradiional i pe cel n leasing, al crui mecanism contribuie efectiv la extinderea cererii pentru o serie de mrfuri de valoare ridicat; Atragerea de noi beneficiari care nu pot plti preul ntreg, n cazul vnzrilor cash, sau avansul n cazul vnzrilor pe credit; Ctigarea de noi clieni i ca atare rolul promoional al leasingului se realizeaz, de asemenea, prin faptul c un anumit echipament este mai nti nchiriat, pentru a-1 convinge pe client de randamentul su, iar apoi n cazul unui rezultat pozitiv, acesta poate achiziiona echipamentul (leasingul experimental); Asigurarea obinerii unor ctiguri suplimentare din revnzarea sau renchirierea mainilor i utilajelor care au fost returnate dup expirarea perioadei de nchiriere de baz; Bilanul nu este afectat de datorii, n ciuda refinanrii, deoarece vnzarea creanelor nu presupune o cerere de credit i permite realizarea unor ctiguri de nchiriere, ctiguri care n-au ajuns ns la scaden. Am prezentat pn acum avantajele ce decurg din aciunea factorilor de inf1uen, att pentru client ct i pentru furnizor. Pentru ambele pri, ns, leasingul comport unele riscuri i prezint anumite limite tot ca o rezultant a acelorai factori. Printre limitele pe care leasingul le prezint pentru client, menionm: Este eficient numai n condiiile n care se poate exploata obiectul contractului de leasing n toat perioada de nchiriere; Adeseori este mai costisitor dect cumprrile pe credit, iar opiunea pentru o astfel de operaiune se justific numai dac sumele eliberate pot fi investite n alte domenii foarte rentabile; Pentru furnizor (exportator) leasingul comport anumite riscuri: Instrineaz numai folosina, conservnd proprietatea; uneori bunurile pot fi deteriorate prin utilizarea necorespunztoare, iar cauzele sunt greu de stabilit; Dup prima nchiriere este posibil s nu se mai gseasc ali utilizatori. Dac furnizorul dorete s realizeze intrarea pe pia a unor produse noi n condiiile n care aceasta (piaa) este deja acoperit (chiar saturat) cu produse de bun calitate, atunci el va recurge la leasingul direct (sau experimental). Productorul ofer mai

nti produsele noi spre testare, spre ncercare, contractul de leasing avnd un rol simbolic (ndeosebi rata de leasing este foarte mic); dup expirarea contractului iniial utilizatorul putnd opta pentru: restituirea produsului; prelungirea contractului de leasing (evident de data aceasta rata de leasing va fi cea normal); cumprarea (dac este posibil) a bunului respectiv. In funcie de coninutul ratei de leasing raportat la preul de export, distingem leasing financiar i leasing funcional. La produsele la care cererea este sczut (i deci posibilitatea apariiei celui de-al doilea client mic) atunci furnizorul va apela la prima form: leasingul financiar. Acesta presupune c n perioada de nchiriere de baz (prima nchiriere) s se amortizeze ntregul pre de export al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare, precum i un beneficiu. Contractul de leasing financiar se ncheie. In funcie de modalitatea de plat, leasingul financiar poate s aib dou variante: cu plata integral i cu plata parial. In prima variant, ratele sunt astfel calculate nct dup ncheierea perioadei de baz ntreprinztorul s i poat acoperi cheltuielile de producie i cele comerciale, plus alte cheltuieli suplimentare i s realizeze valorificarea capitalului investit plus un anumit beneficiu care sporete pe msura creterii duratei de nchiriere. In cea de a doua variant, dac apare deci un al doilea client, la sfaritu1 perioadei de nchiriere se determin valoarea rezidual a echipamentului folosit iar clientul va plti diferena dintre preul de achiziie i valoarea rezidual plus dobnzile aferente. Dac furnizoru1 (societi de leasing sau productori) dispune de mrfuri foarte cutate pe piaa mondial, atunci va alege o alt form de desfurare a operaiunilor de leasing, i anume, leasingul funcional. Acesta presupune ca n perioada de baz s se realizeze doar o parte din preul de export al obiectului contractual. In acest tip de leasing, accentul cade pe serviciile furnizate de societatea de leasing, neexistnd, de regul, o relaie direct ntre preul la care a fost achiziionat echipamentul de ctre societatea de leasing i chiria perceput. Societatea de leasing i asum, de obicei, riscurile uzurii morale i rspunde de furnizarea pieselor de schimb, efectuarea reparaiilor, asigurarea echipamentelor i plata diverselor taxe i impozite. Leasingul funcional este realizabil, la cererea beneficiarului, formulat n avans fa de data expirrii contractului. Ambele pri au dreptul, dup terminarea perioadei de baz, s prelungeasc nchirierea, fapt ce are loc de regul n mod

tacit. Dac proprietarul are dificulti financiare temporare va recurge la lease-back. Acesta cuprinde operaiunile prin care proprietarul i vinde ntreprinderea unor societi de leasing i, simultan, o nchiriaz de la acestea. Scopul acestor operaiuni, este, deci, transformarea fondurilor imobilizate n fonduri disponibile. Dup expirarea perioadei primei nchirieri, n timpul creia societatea de leasing reintr n posesia fondurilor investite, proprietarul iniial are dreptul s rscumpere ntreprinderea la un pre dinainte stabilit, n general relativ sczut. Sistemul prezint dou avantaje eseniale: pentru client, i permite s-i acopere nevoile pltind o rat de leasing mai mic (de cteva ori) dect rata normal i pentru societatea de leasing, prin utilizarea ct mai complet a bunului se obine o rat total de leasing mult mai mare dect cea care s-ar putea percepe de la un singur beneficiar. Pentru importator, avantajele se prezint astfel: poate folosi utilaje costisitoare, de mare randament, cu eforturi financiare minime; utilajele depite moral pot fi nlocuite operativ; obinerea de consultan n domeniul managementului etc. In cadrul 1easingu1ui internaional exist posibilitatea apariiei dublei impuneri (supunerea la impozit a aceleiai materii impozabile i n aceeai perioad de timp de ctre dou autoriti fiscale din dou ri diferite). Apariia acesteia trebuie privit n strns legtur cu particularitile politice, fiscale i ale sistemului de impozite ntlnite ntr-o tar sau alta. De asemenea, pot conduce la apariia dublei impuneri i interesele unor state de a utiliza impozitele pentru stimularea activitii productoare de venituri impozabile sau, dimpotriv, pentru frnarea acestora. Dubla impunere internaional poate fi evitat prin msuri legislative unilaterale (mai greu de realizat), ca de exemplu: acordarea de reduceri sau scutiri de impozite pentru veniturile obinute de rezidenii unui stat n strintate sau prin scderea din impozitul datorat n ara de reedin a impozitelor pltite de rezidenii unui stat n strintate, sau prin acorduri bilaterale sau multilaterale ntre diferite state. In ceea ce privete impunerea veniturilor, prin conveniile ncheiate ntre diferite state au fost inserate mai multe soluii dintre care enunm, cu referire la subiectul nostru soluia referitoare la categoria ce include i taxa de leasing, adic venituri realizate sub forma redevenelor. Acestea se impun de regul, n ambele state contractante, n proporiile stabilite de comun acord. Statului de origine a redevenei i se limiteaz cota de impozit pe care poat s o perceap. Creterea utilizrii operaiunilor de leasing se explic att prin eficiena lor ct i

prin faptul c, n condiiile actualei revoluii tehnico-tiinifice, cnd nnoirea produselor i uzura moral a mainilor sunt deosebit de accelerate, leasingul se dovedete a fi o altemativ avantajoas pentru obinerea unor utilaje costisitoare necesare extinderii i modernizrii produciei.

1.8 Scheme de derulare si finanare a operaiunilor de leasingA. Schema clasic este aceea n care finanatorul dispune de resurse financiare proprii, pe care le antreneaz n finanarea achiziiei bunului care va face obiectul contractului de leasing. Schematic, acest lucru poate fi reprezentat astfel:Finantator: societatea de leasing

Achitabunul

Inchiriaza bunul

Furnizor

Beneficiar

Figura 1.1. Schema clasic a operaiunilor de leasing In acest caz, bunul este achiziionat din surse financiare proprii, iar in structura ratelor de leasing va aprea dobnda pe care beneficiarul ar plti-o unei bnci, dac ar achiziiona un credit, dobnd care trebuie s fie atractiv pentru acesta. Aceast dobnd va acoperi riscul de plasament al sumelor antrenate. Adeseori dobnda perceput acoper i profitul vizat de finanator din operaiune. B. O alt schem este aceea reprezentat n figura urmtoare, n care societatea de leasing finaneaz operaiunile pe baza unor surse financiare atrase (de regul de la bnci). Banca

Finantator: societatea de leasing Achitabunul Inchiriaza bunul

Furnizor

Beneficiar

Figura 1.2 Schema operatiunilor de leasing cu finantare externa n acest caz, dobnda perceput de banc este transferat beneficiarului n cadrul ratelor de leasing. Aceasta este schema cea mai ntlnit n practic, ntruct volumul operaiunilor de leasing depete poteniaiul financiar al societilor specializate n operaiuniie de leasing. D. Sunt situaii n care furnizorul livreaz bunul pe credit, urmnd a recupera contravaloarea lui pe msura ncasrii ratelor de leasing de la beneficiar.Finantator: societatea de leasing

Achita bunul esalonat

Inchiriaza bunul crediteaza

Livreaza bunul

Furnizor

Beneficiar

Figura 1.4 Schema leasingului cu credit furnizor

E. O alt situaie posibil este aceea n care furnizorul este productorul bunului efectueaz operaiunea de leasing. Lucrurile n acest caz se simplific, ntruct nu sunt necesare fonduri pentru achiziia bunului de ctre societatea de leasing, care este aceeasi cu cea a furnizorului.

Societatea de leasing

Inchiriaza bunul

(furnizorul)

Beneficiarul

Figura 1.5. Schema leasingului ,,furnizor

1.9 Piata leasingului in RomaniaPiata leasingului din Romnia este una dintre cele mai dinamice din lume, dinamica reflectata att prin cresterea numarului de societati de leasing ct si a volumului acestor operatiuni. Companiile romnesti de leasing, se disting printr-o abordare specifica a pietei n functie de strategia fiecareia dintre ele, a conceptiei pe care o au n privinta riscului, a structurarii unei tranzactii, ceea ce conduce la diferente de pret ale serviciilor oferite, dar mult mai important, grade diferite de flexibilitate, disponibilitati diferite de a structura tranzactiile n mod creativ. Piata leasingului din Romnia este formata din cteva sute de agenti economici care ndeplinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a fi operatori n domeniu: includerea "activitatii de leasing" n obiectul unic de activitate si un capital social de 200 000 euro, agenti economici care beneficiaza de: Cadru legal favorabil Sprijin din partea autoritatilor statului Legislatie specifica leasingului. Avantaje fiscale pentru leasing Societatile de leasing asimilate institutiilor de credit (Hotarrea Guvernului nr. 859/2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, astfel cum a fost modificata prin Hotarrea Guvernului nr. 22/2003 pentru abrogarea unor dispozitii legale precum si pentru modificarea si completarea unor metodologii contabile si fiscale), iar ncepnd cu anul 2007, n conformitate cu OG 28/ 26 01, fac parte din institutiile financiare nebancare Perspective de crestere optimiste Leasingul s-a impus ca solutie Piata larga nevoile de finantare ale companiilor si ale persoanelor fizice nu sunt acoperite de banci Profitabilitate

Profitul actual este suficient ntr-o piata n crestere Leasing-ul este o modalitate de finantare full-service: asigurare, import-vamuire, cuprinznd cheltuielile si comisioanele aferente Evolutia pietei n ultima perioada: 1999 : punct de cotitura, a fost stabilit cadrul legal 1999-2002 : perioada de dezvoltare 2003 : nceputul consolidarii Cresterea de peste 10 ori a volumului operatiunilor de leasing n 1998- 2006 Mentinerea trendului pozitiv de crestere si n 2007 Tendinta de concentrare a operatiunilor de leasing ntr-un numar restrns de firme Segmentul auto rol major n dezvoltarea leasingului Competitia este n crestere, oferind posibilitatea ca pozitiile de leader sa fie cstigate prin servicii de calitate flexibilitate, produse adaptate cerintelor clientilor, oportunitati pentru leasing operational pe care bancile nu le ofera. ncepnd cu anul 2004 s-au prefigurat primele preluari si fuziuni ntre societatile de leasing, fenomen care s-a extins n anul 2006 ca urmare a dificultatilor ntmpinate de unele societati de leasing n constituirea capitalului social. Fie ca va fi vorba de fuziuni prin absorbtie sau de vnzari de portofolii, companiile de leasing se pregatesc n perspectiva anului 2007, cnd, legislatia va putea permite bancilor sa detina departamente distincte care sa realizeze leasing financiar. Astfel ar putea fi eliminat un intermediar, ceea ce le va permite bancilor sa vina cu oferte si mai bune. Valoarea bunurilor finanate pe piaa romneasc de leasing a avansat cu 51,59% pn la 4,94 miliarde euro n 2007, n special datorit intrrii de noi societi, depind astfel estimrile iniiale cu circa 650 milioane euro. Estimrile iniiale ale Asociaiei de Leasing i Servicii Financiare Nebancare (ALB) cu privire la piaa leasingului autohton vizau o valoare de 4,3 miliarde euro n 2007, n cretere cu 32% fa de 2006, cnd au fost finanate bunuri n valoare de peste 3,26 miliarde euro. Att ALB, ct i ASLR sunt afiliate la Federaia European a Asociaiilor Societilor de Leasing - Leaseurope i concentreaz 97% din piaa autohton de leasing. ALB a ajuns la 32 de companii membre i la o cot de pia estimat de 92%, dup ce a atras apte noi membri, printre care divizia de leasing operaional a Volksbank, firm ce a marcat deschiderea organizaiei ctre acest segment.

Piata de leasing a cunoscut o dezvoltare semnificativa si a ajuns sa reprezinte peste 4% din PIB, confirmnd statutul leasingului de produs financiar complementar altor produse bancare, accesibil unui mare numar de agenti economici. Numarul total al contractelor de leasing ncheiate a fost de 161.077 (din care ALB 120.106 , iar ASLR 40.971). Finantarile acordate sectoarelor economiei nationale au fost diverse, astfel ca 21% (974 milioane euro) din total au vizat echipamentele cu scop industrial, 9% (406 milioane euro) sectorul imobiliar si 70% (3,27 miliarde euro) sectorul transporturilor. n cadrul transporturilor, autoturismele detin o cota de 52%, vehiculele comerciale grele 30%, vehiculele comerciale usoare 16% , iar alte tipuri de vehicule un procent de 2% din total.Finantarea categoriei echipamentelor reprezinta o cota de 37% in domeniul constructiilor, 8% in domeniul echipamentelor IT si software, 8% echipamente destinate industriei metalurgice, 7% service auto, 6% industria alimentara, 6% echipament medical, 5% industria tipografica, 5% echipament agricol, 4% industria de prelucrare a lemnului si 14% alte domenii. Finantarea sectorului imobiliar este dominata de categoria cladirilor industriale si comerciale cu un total de 40%, spatiilor de birouri clasa A, B si C cu 30%, in timp ce restul de 30% reprezinta sectorul rezidential si al blocurilor destinate apartamentelor. Clientii corporativi au atras cea mai mare parte (73%) din totalul finantarilor, urmati de componenta de retail (23%) si de sectorul public (4%). Din punct de vedere al duratei contractului de leasing, perioada cea mai des ntlnita este de 4-5 ani ani (31%), urmata de cea de 3-4 ani (26%), 2-3 ani (22%), peste 5 ani (13%), 1-2 ani (6%) si de 1 an (2%) . In anul 2007, leasingul financiar a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a contractelor de leasing, atingand un procent de 98% din totalul activelor finantate, restul de 2% fiind reprezentat de leasingul operational. La nivel total, piata leasingului extern (cross-border) are o tendinta de scadere de la an la an si inregistreaza un total de sub 1%. n ceea ce priveste totalul pietei de leasing din Romnia (ALB, ASLR, societati neafilitate), dupa valoarea activelor finantate, la finele anului 2007, studiile efectuate de Asociatia de Leasing si Servicii Financiare NeBancare ALB si Asociatia Societatilor de Leasing din Romania ASLR releva un total estimativ de 4,945 miliarde de euro. Cea mai mare cota de piata este nregistrata de sectorul companiilor subsidiare ale bancilor, cu 65% din total, urmat de sectorul companiilor independente cu 29% si de sectorul

companiilor captive, cu 6%. Ritmul de crestere a fost de 51,3% la 31 decembrie 2007, fata de sfarsitul anului anterior. ALB si ASLR sunt afiliate la Federatia Europeana a Asociatiilor Societatilor de Leasing - Leaseurope si concentreaza circa 94% din piata autohtona de leasing, restul fiind lessori neafiliati.

Capitolul IIContabilitatea operatiunilor de leasing operational2.1 Contractul de leasing operationalPotrivit prevederile art. 7 alin. (1) lit. c)8 din lege, contractul de leasing operational este orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar. In aceste conditii, contractul de leasing operational este orice contract de leasing care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului nu sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte; b) contractul de leasing nu prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului; c) perioada de leasing nu depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului. Rata de leasing reprezinta, cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante. Potrivit prevederilor Codului fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003, transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing operational se considera prestare de servicii fiind cuprinsa in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Din punctul de vedere al impozitului pe profit, pentru rata de leasing operational se aplica urmatoarele reguli: a) locatorul este tratat ca proprietar si are dreptul la deducerea amortizarii mijlocului fix

b) chiria care se plateste in cadrul contractului se include in venitul impozabil al locatorului si este deductibila la utilizatorul care face obiectul acestui capitol. Pentru contractele de leasing operational extern: Regula generala a tuturor conventiilor pentru evitarea dublei impuneri stabileste in articolul intitulat Redevente acordarea dreptului de impozitare a ambelor state, atat statului de rezidenta a beneficiarilor redeventelor, cat si statului de provenienta a redeventelor. In cazul in care nerezidentul beneficiar al venitului din Romania nu a prezentat originalul sau copia tradusa si legalizata a certificatului de rezidenta fiscala, se vor aplica prevederile Titlului V din Codul fiscal, si nu cele din conventiile de evitare a dublei impuneri. In conformitate cu prevederile Codului fiscal, deductibilitatea ratelor de leasing este determinata de tipul operatiunii si implicit de elementele care compun rata de leasing. Faptul ca un contract de leasing nu se finalizeaza cu achizitionarea bunului respectiv nu da dreptul persoanei juridice aflate in calitate de utilizator sa deduca in totalitate cheltuielile efectuate cu achitarea ratelor de leasing, ci numai in conformitate cu prevederile Titlului II din Codul fiscal, respectiv la nivelul redeventei in cazul unui leasing operational sau al amortizarii mijlocului fix si al dobanzii percepute in cazul leasingului financiar. Deci taxa de reziliere a unui contract este considerata rata de capital si nu este cheltuiala deductibila. Platile de leasing in cazul unui leasing operational trebuie recunoscute ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere, in mod liniar de-a lungul termenului de leasing. Situaiile financiare se vor ntocmi pentru totalul plilor de leasing previzionate a se efectua defalcate pe perioade de pn la 1 an , ntre 1 i 5 ani i peste 5 ani. Dac exist subcontracte de leasing , vor fi prezentate plile estimate pentru aceleai intervale de timp.Plati aferente contractului si subcontractului de leasing inregistrate in venituri pentru perioada aferenta,cu evidentierea separata a platilor minime de leasing,chiriilor contingente si a platilor aferente subcontractelor de leasing. Totodat urmatoarele: baza determinarii chiriilor contingente; existenta si conditiile optiunilor de reinnoire sau cumparare si a clauzelor de escaladare a preturilor; restrictiile impuse prin contractele de leasing,cum ar fi cele referitoare la dividente,datorii suplimentare si alte operatiuni de leasing. se va ntocmi i o situaie privind descrierea general a contractelor importante de leasing operaional ale locatarului,inclunzand ,dar fara a se limita la

Prin contractul de leasing operaional se urmrete n principal cesionarea dreptului de folosin a bunului ctre utilizator. Contractul de leasing operaional se caracterizeaz prin urmtoarele :

Opiunea de cumprare la finele contractului nu este obligatorie ca n cazulleasingului financiar; Perioada de folosin minim a bunului este de cel puin un an, perioad care reprezint doar a parte din durata de utilizare a bunului;

Rata de leasing va cuprinde valoarea de intrare a bunului , amortizarea aferenti o rat de profit pentru locator convenit ntre pri. Este de subliniat faptul c prile vor conveni asupra regimului de amortizare ce urmeaz a fi aplicat bunului ce face obiectul contractului. Tratamentul contabil al unui leasing operational presupune inregistrarea cheltuielii cu chiria pe masura ce platile sunt efectuate sau devin scadente. In cadrul unui contract de leasing operational, bunul nu este recunoscut in situatiile financiare ale locatarului deoarece acesta nu va beneficia dupa expirarea contractului de leasing de avantajele economice viitoare de pe urma bunului inchiriat. Poate exista o cheltuiala amanata sau un credit in bilant daca programul de plati in conditiile specificate de contractul de leasing nu corespunde cu recunoasterea cheltuielii.

2.2 Contabilitatea operatiunilor de leasing operational la locatorexemplu:Valoare achizitie la 15.12.2005: 11.000 EURO; Curs B.N.R. la data achizitiei: 4,5. lei/EURO. Total valoare: 48500 lei Durata normata de functionare: 5 ani Durata contract de leasing: 2 ani Valoare totala contract de leasing: 14.000 EURO Valoare rata lunara contract de leasing: 450 EURO (24 luni) Valoare reziduala conform contractului de leasing: 3.450 EURO

1. Achizitionarea de catre locator a mijlocului fix predat in regim de leasing pe baza facturii emise de furnizorul intern:"Mijloace de transport" "T.V.A.deductibila" % 404 2133 = 4426 "Furnizori de imobilizari" 57,715.00 lei 48,500.00 lei 9,215.00 lei

2. Achitarea facturii:

"Furnizori de imobilizari"

404 = 5121

"Conturi curente la banci in lei"

57,715.00 lei

3. Rata de amortizare lunara-inregistrarea amortizarii: (48.500 lei / 5 ani) / 12 luni = 808 lei"Cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor corporale" 6811 = 2813 "Amortizari privind imobilizarile corporale" 808.00 lei

4. Inregistrarea facturii emisa de catre locatorul bunului (curs B.N.R. 4.5 lei/EURO, in luna ianuarie 2007: 450 EURO x 4.5 lei/EURO = 2025lei)."Clienti" 4111 % = 706 4427 "Venituri din redevente,locatii de gestiune si chirii" "TVA colectata" 2,410.00 lei 2,025.00 lei 385.00 lei

In exemplul dat, societatea utilizatoare respecta termenele de achitare a ratelor conform scadentarului (ANEXA 1) 5. Total rulaj cont 706 inregistrat in perioada 01.01.2006 31.12.2007: 49224 lei 6.Total cheltuieli amortizare (808 lei x 24 luni = 19392 lei) Exista doua posibilitati: La 31 decembrie 2007, locatorul nu isi exercita optiunea de cumparare a bunului si instiinteaza societatea de leasing. Pe baza procesului-verbal de predare-primire se face restituirea bunului. La 31 decembrie 2007, locatorul isi exercita optiunea de cumparare si instiinteaza societatea de leasing. Se incheie contractul de vanzare-cumparare si se face transferul dreptului de proprietate pe baza facturii emise la valoarea reziduala. Situatia mijlocului fix, la 31 decembrie 2007, este urmatoarea: Valoarea recuperata prin contract leasing (cont 706): 49224 lei Valoarea amortizarii: 19392 lei Valoarea reziduala conform contractului de leasing: 3.450 EURO 6. Inregistrarea transferului dreptului de proprietate la valoarea reziduala pe baza contractului de vanzare-cumparare curs 4.5400 lei/EURO."Debitori diversi" 461 % = 772 4427 "Venituri din cedarea activelor" "TVA colectata" 18,639.00 lei 15,663.00 lei 2,976.00 lei

7. Scoaterea din patrimoniu a bunurilor:

% "Amortizari privind imobilizarile corporale" "Cheltuieli privind activele cedate" 2813 = 6721

2133

"Mijloace de transport"

48,500.00 lei 19,392.00 lei 29,108.00 lei

Deoarece rulajul contului 6721 Cheltuieli privind activele cedate este mai mare decat rulajul contului 772 Venituri din cedarea activelor, vanzarea de active sub pretul de achizitie constituie cheltuiala nedeductibila la calculul profitului impozabil (29108 lei 15663 lei = 13445 lei). Cele mentionate mai sus sunt combatute de faptul ca leasingul operational este o inchiriere prin care se acopera amortizarea bunului plus o marja de profit, iar la sfarsitul contractului se transfera dreptul de proprietate asupra bunului, dar care, conform legislatiei in vigoare, nu se poate face sub valoarea neamortizata. Dar aceasta valoare neamortizata a fost acoperita pe parcursul perioadei de leasing prin valoarea redeventelor incasate. In cazul societatilor de leasing, totalul veniturilor (cont 706 + cont 772 = 64887 lei) depaseste totalul cheltuielilor cu amortizarea si activele cedate (cont 681 + cont 672 = 48500.00 lei). In practica economica se utilizeaza de catre societatile de leasing cesionarea contractului, la sfarsitul acestuia, unei persoane fizice (de regula, asociatul firmei utilizatoare) si se transfera dreptul de proprietate asociatului, persoana fizica, nu societatii utilizatoare. Daca din punct de vedere juridic acest aspect nu poate fi combatut, din punct de vedere fiscal se constata ca se transfera un bun la o valoare mica (reziduala) care nu ia in calcul pretul pietei. Exemplul este practicat de societati in special pentru autoturisme. Potrivit noilor reglementari fiscale (Codul fiscal), pentru contractul de leasing operational mentionat mai sus societatea de leasing putea deduce cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii in functiune a mijlocului fix. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.

2.3 Contabilitatea operatiunilor de leasing operational la locatar (utilizator)Valoare achizitie la 15.12.2005: 11.000 EURO; Curs B.N.R. la data achizitiei: 4,5. lei/EURO. Total valoare: 48.500lei Durata normata de functionare: 5 ani Durata contract de leasing: 2 ani Valoare totala contract de leasing: 14.000 EURO Valoare rata lunara contract de leasing: 450 EURO (24 luni) Valoare reziduala conform contractului de leasing: 3.450 EURO

1. Inregistrarea mijlocului fix in debitul contului 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate la data achizitiei acestuia. Total rate 450 EURO x 24 luni x 4.5000 lei/EURO = 48600 lei 2. Inregistrarea facturilor emise de societatea de leasing Rata I (curs 4.5000 lei/EURO)

% "Cheltuieli cu redevente,locatii de gestiune si chirii" "T.V.A.deductibila" 612 = 4426

401

"Furnizori"

2,410.00 lei 2,025.00 lei 385.00 lei

3.Concomitent se inregistreaza in creditul contului 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 2025 lei Se face inregistrarea pe parcursul celor 24 de luni a tuturor ratelor de leasing facturate de societatea de leasing. In conditiile in care pentru operatiunile de leasing se stipuleaza in contractele incheiate decontarea ratelor in lei, cu efectuarea platii la cursul unei valute din ziua platii, rezulta sume suplimentare de plata fata de factura initiala, reprezentand diferente de pret sau de dobanzi, dupa caz. Pentru aceste sume suplimentare care vor genera impozite (taxa pe valoarea adaugata, impozit pe profit), locatorul este obligat sa emita factura. Furnizorul/prestatorul este obligat sa emita factura fiscala pentru diferente de pret in plus sau in minus.

4. Achitarea lunara a ratelor:"Furnizori" 401 = 5121 "Conturi curente la banci in lei" 2,410.00 lei

Contul 612 Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii, pe perioada (1.01.2006 31.12.2007) = 48600.00 lei (calculat conform scadentar contract).

Total credit 8036 pe perioada 1.01 31.12 = 49224 lei Diferenta de 624 lei reprezinta diferentele de curs la data facturarii.

5. Pe baza optiunii utilizatorului se face transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala: 3.450 EURO x 4.5400 lei/EURO"Mijloace de transport" "T.V.A.deductibila" % 404 2133 = 4426 "Furnizori de imobilizari" 18,639.00 lei 15,663.00 lei 2,976.00 lei

*Asa cum rezulta din exemplul prezentat, utilizatorul inregistreaza pe cheltuieli, in cazul leasingului operational, 49224 lei pe parcursul a 2 ani, fata de 19392 lei cat este amortizarea acestuia. Deci este o reducere a impozitului pe profit pe cei 2 ani de 49224 19392 = 29832 x 16% = 4773 lei, aceasta reprezentand indirect o facilitate de care puteti beneficia prin achizitionarea de bunuri in leasing operational.

Capitolul IIIInstrumentarea contabila a operatiunilor de leasing financiar3.1.Contractul de leasing financiarPotrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c)7 din lege, contractul de leasing financiar este orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: a. riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte. Cu alte cuvinte, daca locatarul (utilizatorul) isi asuma toate riscurile si dobandeste posibilitatea de a-si insusi toate avantajele rezultate din utilizarea bunurilor, atunci contractul este de leasing financiar. Riscurile includ pierderile care rezulta din subutilizarea capacitatilor sau din uzura morala tehnologica. Pierderile pot rezulta si din variatiile rentabilitatii datorate evolutiei conjuncturii economice. Avantajele pot sa fie reprezentate de speranta unei exploatari rentabile pe durata de viata economica a activului si a unui castig care rezulta dintr-o apreciere (crestere) a valorii sale sau dintr-o realizare a unei valori reziduale; b. contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;

c. perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit. In cazul contractelor de leasing financiar, partile pot insera o clauza irevocabila de vanzare la expirarea termenului contractual, situatie in care contractul de leasing se aseamana cu contractul de vanzare-cumparare cu plata pretului in rate, in care partile au amanat transferul proprietatii bunului vandut la un moment ulterior realizarii acordului de vointa. Contractul de leasing nu poate fi incheiat pe durata mai mica de un an. In cazul incheierii unui contract de leasing financiar, acesta trebuie sa cuprinda, pe langa elementele mentionate, si: a) valoarea initiala a bunului; b) clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acest drept poate fi exercitat. In cazul unei cladiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplica urmatoarele reguli: impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar (locator); impozitul pe cladiri pe perioada de leasing se determina pe baza valorii negociate intre parti, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, si inscrise in contract. Valoarea negociata intre parti corespunde valorii totale a contractului de leasing; in cazul contractelor in care valoarea negociata este in valuta, plata impozitului pe cladiri se face in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei din data efectuarii platii. Incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care expira contractul de leasing, impozitul pe cladiri se determina dupa cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica. In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de locator. Daca in cursul derularii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune intre utilizatori cu acceptul locatorului/finantatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimba locatorul/finantatorul, operatiunea nu constituie livrare de bunuri, considerand ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operatiunea este considerata in continuare prestare de servicii, taxa pe valoarea adaugata fiind datorata de persoana care preia contractul de leasing in aceleasi conditii ca si cedentul. rata de leasing financiar = cota-parte din valoarea de intrare a bunului + dobanda de leasing leasing financiar In cazul contractelor de leasing financiar, achizitiile de mijloace fixe sunt tratate ca investitii si se supun amortizarii. Prin Titlul II din Codul fiscal este permisa aplicarea metodei de

amortizare accelerata in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora. Intra sub incidenta facilitatii fiscale mai sus prezentate si mijloacele fixe achizitionate in baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing financiar. Contribuabilii care au beneficiat de aceasta facilitate aveau obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare.

3.2 Inregistrarile contabile leasing financiar efectuate la locator (societatea de leasing)-exempluValoarea de intrare: (cost achizitie pentru societatea de leasing) 36.270 + 2.901,6 EURO Asigurare = 39.171,6 EURO Valoareacontractuluideleasing:36.270EURO Obiectul contractului: autoturism Data incheierii contractului: noiembrie 2004 Durata: 12 luni Durata normata de utilizare: 5 ani Data livrarii: 25 ianuarie 2005 Valoare avans: 9.067 EURO = 25% (platit de utilizator) Dobanda: 2.218 EURO Asigurare: 2.901,6 EURO Valoare reziduala: 7.174 EURO Curs:4.2000 lei Contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului. 1.Achizitie autoturism la o valoare de 39.171,6 EURO, inclusiv asigurarea de 2.901,6 EURO, la cursul de 4.20 lei/EURO:"Mijloace de transport" 2133 = 404 "Furnizori de imobilizari" 164520,72 lei

2. Plata furnizorului:"Furnizori de imobilizari" 404 = 5124 "Conturi curente la banci in devize " 164520,72 lei

3. Incasarea avansului de la locatar pe baza de facturii emise de locator 9067 EURO x 4.2000 lei/EURO = 38081.40 lei evidentiere venituri

"Debitori diversi"

461

% = 706 4427 "Venituri din redevente,locatii de gestiune si chirii" "TVA colectata"

45316,8 lei 38081,4 lei 7235,4 lei

incasare avans5121 = 461 "Debitori diversi" 45316,8 lei

"Conturi curente la banci in lei"

4. Evidentierea cotei-parti din valoarea mijlocului fix care se descarca odata cu incasarea avansului"Alte cheltuieli de exploatare" 658 = 2672 "Imprumuturi acordate pe termen lungi" 38081,4 lei

si concomitent, in creditul contului 8038 Alte valori in afara bilantului, analitic Bunuri predate in leasing financiar 38081.40 lei 5. Predarea catre utilizator pe baza procesului-verbal de predare-primire a bunurilor (inclusiv asigurarea) ce fac obiectul contractului de leasing si evidenta dobanzii de incasat (2.218 EURO x 4.2000 lei/EURO = 9315.60 lei). Data predarii: 25.01.2004. Modul de determinare a imprumutului este 36.270 EURO + 2.901,6 EURO = 39.171,6 EURO x 4.2000 lei/EURO = 164520.72 lei"Imprumuturi acordate pe termen lung" 2672 = 2133 "Mijloace de transport" 164520,72 lei

"Dobanzi aferente creantelor imobilizate"

2678 = 472

"Venituri inregistrate in avans"

9315,6 lei

6. Concomitent, in debitul contului 8038 Alte valori in afara bilantului, analitic Bunuri predate in leasing financiar 164520.72 lei 7. Emiterea facturii pentru rata I (1.847,26 EURO rata; 241,8 EURO asigurare) =2.089,06 EURO x 4.2000 lei/EURO = 9315.60 lei:"Clienti" 4111 % = 706 4427 "Venituri din redevente,locatii de gestiune si chirii" "TVA colectata" 11085,56 9315,6 1769,96 lei lei lei

8. Se inregistreaza cota-parte"Alte cheltuieli de exploatare" 658 = 2672 "Imprumuturi acordate pe termen lungi" 9315,6 lei

9. Concomitent in creditul contului 8038 Alte valori in afara bilantului rata I: 9315.60 lei 10. La a II-a rata se va inregistra dobanda si incasarea acesteia: (285,26 EURO x 4.2200 lei/EURO = 1203.80 lei)

"Venituri inregistrate in avans" "Conturi curente la banci in lei"

472 = 766 5121 % = 2678 765

"Venituri din dobanzi"

1198,09 lei 1,203.80 lei

"Dobanzi aferente creantelor imobilizate" "Venituri din diferente de curs"

1198,09 lei 5,71 lei

11.Inregistrarile se repeta la celelalte 10 rate. 12.La expirarea contractului se inregistreaza transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala 7.174 EURO, curs 4.2500 lei/EURO si ultima rata de dobanda 80 EURO.

"Debitori diversi"

461

% = 7583 4427 "Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital" "TVA colectata" "Imprumuturi acordate pe termen lungi"

36282,51 lei 30489,5 lei 5793,01 lei 30130,8 lei (7174euro *4.2)

"Cheltuieli privind activele cedate"

6583 = 2672

"Conturi curente la banci in lei"

5121

% = 2678 765 "Dobanzi aferente creantelor imobilizate" "Venituri din diferente de curs" "Venituri din dobanzi"

340.00 lei 336.00 lei 4.00 lei 336.00 lei

"Venituri inregistrate in avans"

472 = 766

3.3 Inregistrarile contabile efectuate la locatar (utilizator)Valoarea de intrare: (cost achizitie pentru societatea de leasing) 36.270 + 2.901,6 EURO Asigurare = 39.171,6 EURO Valoareacontractuluideleasing:36.270EURO Obiectul contractului: autoturism Data incheierii contractului: noiembrie 2004 Durata: 12 luni Durata normata de utilizare: 5 ani Data livrarii: 25 ianuarie 2005 Valoare avans: 9.067 EURO = 25% (platit de utilizator) Dobanda: 2.218 EURO Asigurare: 2.901,6 EURO Valoare reziduala: 7.174 EURO Curs:4.2000 lei 1. Inregistrarea contractului de leasing incheiat, in luna noiembrie 2004, in evidentele financiar-contabile: 36.270 EURO x 4.2000 lei/EURO = 152334.00 lei

"Investitii in curs"

231 = 1672

"Alte datorii si imprumuturi asimilate"

152,334.00 lei

2. Dobanda de plata (2.218 EURO x 4.2000 lei/EURO = 9315.60 lei)"Cheltuieli inregistrate in avans" 471 = 1687 "Dobanzi aferente datoriilor asimilate" 9315,6 lei

3. Asigurarea bunului (2.901,6 EURO x 4.2000 lei/EURO = 12186.72 lei 12186.72 lei :12 luni = 1015.56 lei/lunar)"Cheltuieli inregistrate in avans" 471 = 1672 "Alte datorii si imprumuturi asimilate" 12186,72 lei

4. Concomitent, se opereaza: debit cont 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate in care se include valoarea bunului, dobanda de plata si asigurarea. (41.389,6 EURO x 4.2000 lei/EURO = 173836.32 lei) 5. Pe baza procesului-verbal de predare-primire, autoturismul este livrat la data de 25 ianuarie 2005 si se inregistreaza astfel:"Mijloace de transport" 2133 = 231 "Investitii in curs" 152,334.00 lei

6. Achitare avans in suma de 9.067 EURO x 4.2000 lei/EURO = 38081.40 lei% "Alte datorii si imprumuturi asimilate" "T.V.A.deductibila" 1672 = 4426 404 "Furnizori de imobilizari" 45316,87 lei 38081,4 lei 7235,47 lei

"Furnizori de imobilizari"

404 = 5121

"Conturi curente la banci in lei "

45316,87

lei

7. In creditul contului 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 38081.40 lei. 8. Calcularea amortizarii lunare includerea in cheltuieli se face incepand cu luna februarie 2005 (luna urmatoare a achizitiei autoturismului) pe o durata de 5 ani 152334.00 : (5 ani x 12 luni) = 2538.90 lei"Cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor corporale" 6811 = 2813 "Amortizari privind imobilizarile corporale" 2,538.90 lei

9. Achitare rata I curs 4.2000 lei/EURO 1847.26Euro rata 241,80 EURO asigurare% "Alte datorii si imprumuturi asimilate" "Asigurare" "T.V.A.deductibila" 1672 = 1687 4426 404 "Furnizori de imobilizari" 10,441.12 lei 7,758.49 lei 1,015.56 lei 1,667.07 lei

10. Plata furnizor

"Furnizori de imobilizari"

404 = 5121

"Conturi curente la banci in lei "

10,441.12 lei

11. Se inregistreaza in creditul contlui 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 8774.05 lei concomitent,"Cheltuieli cu asigurarea" 613 = 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" 1,015.56 lei

12. Achitare rata a II-a curs 4.2200 lei/EURO (curs valutar evidentiere rate, dobanda si asigurare) 1.562 EURO rata 241,80 EURO asigurare 285,26 EURO dobanda 2.089,06 EURO x 4.22 lei/EURO = 8815.83lei% "Alte datorii si imprumuturi asimilate" "Alte datorii si imprumuturi asimilate"asigurarea "Dobanzi aferente datoriilor asimilate" "Diferente nefavorabile de curs valutar" "T.V.A.deductibila" 1672 = 1672 1687 665 4426 404 "Furnizori de imobilizari" 10,262.00 lei 6560,4 lei 1,015.56 lei 1,198.09 lei 41.78 lei 1,446.29 lei

13.Plata furnizorului"Furnizori de imobilizari" 404 = 5121 "Conturi curente la banci in lei " 10,262.00 lei

concomitent,"Cheltuieli cu asigurarea" "Cheltuieli cu dobanzile" 613 = 471 666 = 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" "Cheltuieli inregistrate in avans" 1,015.56 lei 1,198.09 lei

14. Odata cu ultima rata se exprima optiunea de cumparare a autoturismului la valoarea reziduala de 7.254 EURO curs 4.2500 lei/EURO (dobanda 80 EURO, valoare reziduala 7.174 EURO). -se inregistreaza: 15.Achitarea furnizorului cu evidentierea diferentelor nefavorabile de curs valutar (4.2500 lei/EURO 4.2000 lei/EURO):% "Alte datorii si imprumuturi asimilate" "Dobanzi aferente datoriilor asimilate" "Diferente nefavorabile de curs valutar" "T.V.A.deductibila" 1672 = 1687 665 4426 404 "Furnizori de imobilizari" 36,622.51 lei 30,130.80 lei 336.00 lei 362.70 lei 5,793.01 lei

16. Evidentierea cheltuielilor cu dobanda:"Cheltuieli cu dobanzile" 666 = 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" 336.00 lei

17.Achitarea furnizorului:

"Furnizori de imobilizari"

404 = 5121

"Conturi curente la banci in lei "

36,622.51 lei

18.In cazul bunurilor provenite din import se va achita de utilizator si taxa vamala. 7.174 EURO x 4.2500 lei/EURO = 30489.50lei 30489.50 lei x 6 % = 1829.37 lei includerea taxelor vamale in costul mijlocului fix:"Mijloace de transport" 2133 = 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" 1,829.37 lei

achitarea taxelor vamale datorate in vama:"Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" 446 = 5121 "Conturi curente la banci in lei " 1,829.37 lei

Capitolul IVOPERAIUNILE DE LEASING FINANCIAR IN CADRUL INSTITUTIILOR FINANCIARE NEBANCARE -STUDIU DE CAZ: MERIDIAN LEASING CREDIT IFN SA4.1 Prezentarea societatii Meridian Leasing Credit IFN S.AMERIDIAN LEASING CREDIT IFN S.A a fost nfiinat n anul 2006, n luna iunie de ctre grupul Meridian, iar activitatea propriu-zis a nceput n luna aprilie a anului 2007. Aparinand grupului Meridian, Meridian Leasing Credit IFN SA, este un juctor important pe piaa de leasing din Romania. nc de la nceput misiunea companiei Meridian Leasing este de a oferi soluii de finanare de calitate, adaptate necesitii clienilor i de a fi consultantul acestora pentru ca ei s aleag ntotdeauna soluia optim de finanare. Forma juridic i organizare Conform Actului Constitutiv, obiectul de activitate al Meridian Leasing Credit IFN S.A. (Societatea) const n:

Activiti de creditare pe baz de contract (leasing financiar) CAEN 6521;

In baza prevederilor Ordonantei nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, cu modificarile si completarile ulterioare, obiectul principal de activitate al societatii Meridian Leasing consta in activitati de creditare pe baza de contract (leasing financiar) CAEN 6521.

De asemenea, societatea desfasoara si alte activitati de creditare, in special activitati de acordare de credite persoanelor fizice si persoanelor juridice legat de achizitia de autovehicule. Administrarea Societatii este asigurata de catre un Consiliu de Administratie (denumit in cele ce urmeaza Consiliul de Administratie). Conducerea operationala a Societatii este asigurata de: Directorul General Directorii Adjuncti

Societatea, la nivelul sediului central, are in structura sa organizatorica comitetele si compartimentele necesare realizarii obiectului de activitate. In cadrul Societatii functioneaza urmatoarele compartimente: Vanzari; Furnizori; Credit-Risc; Administrare Credite; Financiar-Contabilitate; Resurse Umane si Juridic; IT si Comunicatii; Administrativ; Schema structurii organizationale este urmatoarea:

Schema OrganizationalaMeridian Leasing Credit IFN S.A.

Consiliul de Administratie

Comitet de Audit

Director General

Financiar Contabilitate Comitet de Credit Risc Director Comercial Director Credit Risc Resurse Umane Juridic Furnizori Vanzari Credit Risc Administrare Credite

Administrativ

IT & Comunicatii

Prezentarea activitatii societatii Meridian Leasing Credit IFN S.A Oferta de finantare a Meridian Leasing Credit IFN S.A. atat prin leasing cat si prin creditare directa, se axeaz in principal pe segmentul autovehicule (autoturisme, vehicule comerciale, camioane etc), si are in vedere in special punerea in valoare a pozitiei de piata si a imaginii dobandite de catre companiile din grup, rezultand din relatiile traditionale cu producatorii Dacia, Renault si Nissan. In acelasi timp exist preocuparea de a mentine o oferta de finantare pentru o gama larga de produse, incluzand, pe langa autovehicule i utilaje de constructii, echipament industrial, echipament agricol, echipament medical, linii de productie, proiecte imobiliare, proiecte comerciale. Pe segmentul auto, Meridian Leasing are in vedere finantarea de autoturisme si vehicule comerciale, atat individual cat si in special sub forma de flote auto, fiind vizati preponderent clientii persoane fizice si intreprinderi mici si mijlocii, dar nu in ultimul rand si corporatiile. De asemenea, avand in vedere dezvoltarea pietei de real estate in Romania, o buna oportunitate este reprezentata de finantarea investitiilor imobiliare prin leasing imobiliar, respectiv finantarea, respectiv refinantarea investitiilor prin credite. Oferta Meridian Leasing Credit IFN S.A. in acest domeniu va avea in vedere finantarea si/sau refinantarea achizitiei sau construirii halelor de productie, a halelor de depozitare, spatiilor comerciale, spatiilor de birouri. Clientii Meridian Leasing Credit IFN S.A. vor fi consiliati cu privire la structura si documentarea tranzactiilor si dezvoltarea celei mai eficiente solutii de leasing si/sau de creditare, solutia de finantare (cuantumul sumei reprezentand avansul, al celei corespunzatoare ratelor si al celei corespunzatoare valorii reziduale, perioada de leasing,

scopul creditului, termenul, structura de finantare, etc. etc) fiind adaptate cerintelor companiei solicitante, sau, dupa caz, ale persoanei fizice solicitante. Grupul tinta principal al Meridian Leasing Credit IFN S.A. in ce priveste activitatea de leasing este reprezentat de persoanele juridice romanesti, corporatii si intreprinderi mici si mijlocii, rezidente, legat in special de finantarea de flote auto. In masura in care vor exista solicitari, si in special in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, clienti ai Meridian Leasing Credit IFN S.A. vor fi si entitatile nerezidente. Orientarea politicii Societatii va fi spre identificarea de solutii adaptate fiecarui tip de client si oferirea de produse flexibile, pentru satisfacerea necesitatilor specifice si cerintelor individuale, dar cu respectarea cerintelor de risc interne, stabilite in conformitate cu legislatia romaneasca si in special cu reglementarile Bancii Nationale a Romaniei; in acest sens, selectarea entitatilor care vor beneficia de serviciile Meridian Leasing Credit IFN S.A. se va face pe baza analizei economice si financiare, cu scopul stabilirii riscului ce va fi asumat.

4.2 Analiza, acordarea si desfasurarea contractului de leasing cu societatea SC. Jipa SrlPe baza unei cereri completate de client si a documentelor anexate (certificat de inregistare fiscala, statutul societatii, balanta, bilant, cotul de profit si pierdere, certificat constatator) acestuia, s-a analizat situatia economico-financiara a societatii SC JIPA SRL (ANEXA 3) 1.Date generale: Denumire si forma juridica: SC Jipa SA Sediul sociatatii: Bucuresti, str.Calarasi, nr.169, Bl.1, Sector 3. Codul fiscal: RO251436 Registrul Comertului: J40/6503/1991 Activitatea de baza: COD CAEN 7310 Obiectul de leasing: Auto Logan MCV Laureate Valoarea facturii: 12052Euro; fara tva 10127.73euro 2.Descriere activitate companie si scurt istoric: Infiintata in 1965 ca Institut de Cercetare-proiectare pentru automatizari, Jipa SA si-a pastrat pastrat pana in prezent profilul de baza: cercetare-dezvoltare, proiectare, productie, montaj, service si consultanta de echipamente, in industrie, protectia mediului si servicii petru cetatean. Dupa 1992, Jipa SA a devenit o societate comerciala pe actiuni, pastrandusi profilul.

3.Concluziile analizei financiare: Analiza economico-financiara a societatii s-a facut pe baza bilantului contabil, a contului de profit si pierdere, a balantei de verificare din anii 2005, 2006 si 2007 (ANEXA 4) Din analiza bilantului, a contului de profit si pierderi, a balantelor si a indicatorilor de bonitate rezulta urmatoarele caracteristici ale activitatii clientului: -cifra de afaceri medie a avut o evolutie foarte buna, ceea ce inseamna ca societatea este stabila din punct de vedere financiar -profitul et mediu a avut o evolutie buna, activitatea firmei fiind profitabila -rata profitului curent are o valoare excelenta in perioada analizata, cu mici fluctuatii, respectiv in dec 2005 inregistra valoarea de 75%, in decembrie 2006 inregistra o valoare in crestere de 83%, iar in octombrie 2007, inregistra valoarea de 89%, deci activitatea de baza inregistreaza un profit bun. -gradul de indatorare are o valoare excelenta, ceea ce insemna ca societatea este inca independenta dpdv financiar Clientul nu inregistreaza obligatii neonorate la termen. In acest sens a fost verificat in baza de date A.N.A.F., C.R.B, MINISTERUL FINANTELOR. Tinand cont de evolutia societatii cat si de valoarea profitului net aceasta poate suporta ratele si dobanzile aferente contractului de leasing, din activitatea de baza. 4. Scrisoare de instiintare a clientului cu privire la aprobarea dosarului. Prin aceasta scrisoare se aduce la cunostinta clientului aprobarea dosarului de finantare in urmatoarele conditii prevazute in (ANEXA 5). Clientul semneaza aceasta scrisoare de insttintare, dupa care se intocmeste contractul de leasing, (ANEXA 6) efectiv, si se semneaza de catre ambele parti:

INREGISTRARILE TRANZACTIILOR IN CONTABILITATE: 1. Semnare contract leasing, inregistrare angajament de finantare: -curs BNR la data semnarii contractului 3.61"Alte deschideri de credite conirmate" 90319 = 999 "Contrapartida" 10077,09 eur

2.Inregistrare factura avans- curs 3.61

"Alti debitori diversi" clienti

3556

% = 3566 376 74997 7049 7049 35327 "Alti creditori diversi"-clienti creditori "Venituri inregistarte in avans"-taxa de administrare "Alte venituri diverse din exploataretaxa de prima inmatriculare "Comisioane"-cheltuieli deschidere contract "Comisioane"-cost arhiva electronica "TVA colectata"

11291,4 lei 7,315.88 lei 1,097.37 lei 608.20 lei 400.00 lei 67.12 lei 1,802.83

3.Incasare avans client"Conturi in lei la institutii de credit" 2711 = 3556 "Alti debitori diversi" clienti 11,291.40 lei

4. Diminuare angajament de finantare"Contrapartida" 999 = 90319 "Alte deschideri de credite conirmate" 2,025.55 eur

5.Recunoasterea lunara a venitului din taxa de administrare (taxa de administrare se esaloneaza pe intreaga perioada a contractului: 1097.37/12luni=91.45)"Venituri inregistarte in avans"-taxa de administrare 376 = 7049 "Comisioane" 91,45 lei

6.Achizitionare obiect contract de leasing, pe baza de factura in lei% "Mijloace de transport" "T.V.A.deductibila" 44233 = 35326 3566 "Alti creditori diversi"-furnizori 43,097.24 lei 36,216.17 lei 6,881.07 lei

7. Plata factura catre furizorul de imobilizari"Alti creditori diversi"-furnizori 3566 = 2711 "Conturi in lei la institutii de credit" 43,097.24 lei

8. In acest moment se stabileste si cursul contractului, adica cursul la care s-a achizitionat bunul. Curs valutar 3.58 9.Inregistrarea creantei la data predarii bunului la utilizator

"Creante din operatiuni de leasing financiar"

4712 = 44233

"Mijloace de transport"

36,216.17 lei

10.Diminuarea angajamentului de finantare"Contrapartida" 999 = 90319 "Alte deschideri de credite conirmate" 8051,54 eur

11.Inregistrarea in evidenta extrabilantiera a bunului dat in leasing"Alte valori date" 9982 = 999 "Contrapartida" 10,077.99 eur

12.Regularizarea avansului cu diferente de curs

"Alti creditori diversi"-clienti creditori "Venituri de primit" "Alti creditori diversi"-clienti creditori

3566 = 4712 378 = 74997 3566 = 378

"Creante din operatiuni de leasing financiar"-rata principal "Alte venituri diverse din exploatarediferenta intre cursul istoric si curs avans "Venituri de primit"

7,251.47 lei -64.41 lei 64.41 lei

inchidere avans cu diferenta de curs

13. Inregistrare factura rata I curs facturare 3.6 (643.73 euro*3.58) -se factureaza clientului:"Alti debitori diversi" clienti 3556 % = 4712 74997 7041 35327 "Creante din operatiuni de leasing financiar"-rata principal "Alte venituri diverse din exploatarediferenta pret rata "Dobanzi aferente creantelor din operatiuni de leasing financiar"dobanda "TVA colectata" 3,017.42 lei 2,304.00 lei 12.88 lei 218.77 lei 481.77 lei

-concomitent se inregistreaza:

"Creante din operatiuni de leasing financiar"-cu imobilizari corporale nefacturate

4712 = 4712

"Creante din operatiuni de leasing financiar"-rata principal

2,304.00 lei

"Venituri de primit" "Creante din operatiuni de leasing financiar"-cu imobilizari corporale nefacturate

378 = 74997

"Alte venituri diverse din exploatarediferenta pret rata "Venituri de primit"

12.88 lei

4712 = 378

12.88 lei

"Creante atasate"

4717 = 7041

"Dobanzi aferente creantelor din operatiuni de leasing financiar"dobanda

218.77 lei

14. Plata taxa de prima inmatriculare

"Alte cheltuieli diverse de exploatare"

6497 = 2711

"Conturi in lei la institutii de credit"

608.20 lei

15.Incasare factura de lei"Conturi in lei la institutii de credit" sau "Casa in lei" 1011 = 3556 "Alti debitori diversi" clienti 3,017.42 lei 2711 = 3556 "Alti debitori diversi" clienti 3,017.42 lei

-concomitent:"Conturi in lei la institutii de credit" sau "Casa in lei" 1011 = 4712 "Creante din operatiuni de leasing financiar"-rata principal 2,304.00 lei 2711 = 4712 "Creante din operatiuni de leasing financiar"-rata principal 2,304.00 lei

"Conturi in lei la institutii de credit" sau "Casa in lei"

2711 =

4717 "Creante atasate"

218.77 lei

1011 =

4717 "Creante atasate"

218.77 lei

16. Se factureaza si se inregistreaza toate ratele dupa scadentar pana nr.12.

17.In cazul in care apar alte cheltuieli pe parcursul contractului se refactureaza clientului. Ex: amenda politie, asigurare neplatita de utilizator si refacturata, alte cheltuieli. 18.in cazul in care exista o decizie de reziliere a contractului de leasing inregistrarile sunt urmatoarele:"Alte bunuri diverse" 368 % = 4712 4717 4821 4822 4811 4812 "Creante din operatiuni de leasing financiar" "Creante atasate" "Creante indoielnice" "Dobanzi indoielnice" "Creante restante" "Dobanzi restante"

19. In cazul cesionarii contractului de leasing:"Creante din operatiuni de leasing financiar"-cu imobilizari corporale nefacturate "Creante din operatiuni de leasing financiar"-cu imobilizari corporale sold 4712 nefacturate

4712 =

4712

eur

20. Reevaluarea lunara a principalului nefacturat:"Alte cheltuieli diverse de exploatare" 6497 = 377 "Cheltuieli de platit"

"Venituri de primit"

378 =

74997 "Alte venituri diverse din exploatare

21.Apoi se face stornarea la inceputul lunii urmatoare:"Alte cheltuieli diverse de exploatare" 6497 = 377 "Cheltuieli de platit"

"Venituri de primit"

378 =

74997 "Alte venituri diverse din exploatare

22. Inregistrarea creantei atasate la sfarsit de luna"Dobanzi aferente creantelor din operatiuni de leasing financiar"

"Creante atasate"

4717 = 7041

Apoi Stornarea la inceputul lunii urmatoare:

"Creante atasate"

4717 = 7041

"Dobanzi aferente creantelor din operatiuni de leasing financiar"

23. Inregistrarea creantelor restante sau indoielnice"Creante din operatiuni de leasing financiar"-cu imobilizari corporale nefacturate "Creante atasate" "Alti debitori diversi"-clienti "Creante restante" "Dobanzi restante"

"Creante restante"

4811 =

4712

"Dobanzi restante" "Creante restante" "Creante indoielnice" "Dobanzi indoielnice"

4812 = 4811 = 4821 = 4822 =

4717 3556 4811 4812

24.Constituire provizioane pentru deprecierea crentelor de leasing financiar"Cheltuieli cu provizioane pentru operatiunile de leasing financiar"t" "Provizioane pentru creante din 493 operatiuni cu titluri si operatiuni diverse

6643 =

25.Constituire provizioane pentru creante de leasing financiar indoielnic"Cheltuieli cu provizioane pentru creante aferente valorilor imobilizate" "Provizioane pentru creante aferente valorilor imobilizate

6647 =

499

26. Reluarea pe venit a provizioanelor pentru operatiuni de leasing financiar, in cazul diminuarii provizioanelor constituite in luna precedenta"Cheltuieli cu provizioane pentru operatiunile de leasing financiar"t" 6643 = "Provizioane pentru creante din 493 operatiuni cu titluri si operatiuni diverse

27. Reluarea pe venit a provizioanelor pentru creante indoielnice in cazul diminuarii provizioanelor constituite in luna precedenta"Cheltuieli cu provizioane pentru creante aferente valorilor imobilizate" "Provizioane pentru creante aferente valorilor imobilizate

6647 =

499

28. Trecerea pe cheltuieli a creantelor de leasing nerecuperabile(nedeductibile)

"Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane"

667 =

% 4712 4717 4821 4822 4811 4812 3556 "Creante din operatiuni de leasing financiar" "Creante atasate" "Creante indoielnice" "Dobanzi indoielnice" "Creante restante" "Dobanzi restante" "Alti debitori diversi"-clienti

29. Reevaluarea pozitiei de schimb

"Cheltuieli din diferente de curs valutare aferente tranzactiilor in valuta" "Contravaloarea pozitiei de schimb"

6061 =

3722 "Contravaloarea pozitiei de schimb" "Venituri din diferente de curs 7061 valutare aferente tranzactiilor in valuta"

3722 =

30. Facturarea si incasarea valorii reziduale Curs facturare 3.6360(50.64Euro)

"Alti debitori diversi"-clienti

3556 =

% 4712 35327 "Creante din operatiuni de leasing financiar" "TVA colectata"

219,12 lei 184.13 lei 34.99 lei

"Conturi in lei la institutii de credit"

2711 =

3556

"Alti debitori diversi"-clienti

219.12 lei

Capitolul VCONCLUZII

Finantarile prin sistem leasing constituie in economia romaneasca o adevarata gura de oxigen pentru agentii economici pentru care investitiile reprezinta o cerinta esentiala pentru dezvoltarea activitatii lor. Si cum 99% din activitatile din economie necesita investitii pentru a se dezvolta, finantarile in sistem leasing vor cunoaste o crestere constanta. In cazul leasingului financiar, bunul finantat este evidentiat in contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finantarii). Utilizatorul va inregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal, potrivit legislatiei in vigoare.

In cazul leasingului financiar, redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing. Dobanda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator. In cazul leasingului operational, redeventa este compusa din cota de amortizare calculata conform prevederilor legale plus un beneficiu. Pentru utilizator, intreaga redeventa lunara este considerata cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal. In cazul leasingului operational, bunul ramane evidentiat in contabilitatea societatii finantatoare; Credem ca - cel putin in ceea ce priveste leasingul - experienta economiilor dezvoltate poate fi un exemplu de urmat. Nu intamplator, boom-ul economic din Statele Unite, si mai tarziu din Europa de Vest s-a datorat in mare masura incurajarii leasingului. Stimulentele, mai ales de natura fiscala, acordate fir