pop ioan aurel-solidaritati medievale romanesti-1988.pdf
TRANSCRIPT
SOCIiL-KCONOMIcl (SBCOOtlg ZIV-XVTÌ
de 104» AUREL POP
In simp ce documentele româneşti u i t î r z i l £1 nuseac
pa ţ&ranil dependenţi "rumâni'*, faptul f i i nd , evident, in l e
gature ou numele etnic e l poporului nostru, într-o perioadă,
probabil, cînd anumiţi străini î l priveau ca supuşi pa to ţ i
rotear.!!1, documentele latine din Transilvania fac aeree dis
tincţii etnice în probleme econoalco-sociale, în raporturile
de proprietate, în caracterizarea aşezărilor umane e tc . Sînt
pomenite frecvent proprietăţi funciare româneşti (poasaaalo-
Df.3 walacbflles). sate româneşti ( v l l l a e valacnalea) t datuxl
şl dări româneşti, păduri ş l pertinente româneşti, cnasi ş l
nobili români, Iobagi români, preoţi români, români de rind, 2
revolte ş l primejdii româneşti .
Xntr—o anumită perioadă, pa vremea cînd cnesll erau
primi inter pares, obştea sătească însăşi era un mijloc da
solidarizare românească, prin puternicele sale forme de orga
nizare a muncii şl a v i e ţ i i pe base comunitare, prin legătu
rile indisolubile pe care această organizare l e incumba^.
Prin veacurile XI I I -XIV, în ciuda r id i că r i i din cadrul ob
ştii a unei e l i t e feudale de tip prestatai ' - cnezloea - , uni
tatea obştii s-a •:>? aţinut ş l s-a în tăr i t , aal ales în cazul
Irans l lmnla i , unde an feudallsa de model apusean, străin,
fţu o luce strălnu, venea sa se suprapună peste procesul In
cipient de feudalizare în forme locale , sud-est europene şl
rosane ş t i . Impactul acesta u fost re la t iv lent pînă prin
veacul X I I I , dar venirea în fruntea Ungariei a dinastiei
îr.--/vinilor, de origine frenco-napolltană, a lapriaat an
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ritm alart procesului de occiâsntsllsars ş l unificarea riad*
l e l l l o r feudale, de repudiere a particularlamelor l o o a l « . un
paa Important în acest aena a fost făcut de regele Ludovic I
de injou, prin măsurile preconizate în 1366, unda se vorbeşte
in chip special dssprs un mod de organizare s românilor, 0 « r «
obişnuiau s f i nssupuşl ş l dssprs exterminarea răufăcătorilor M
ds orice nssm, dar mal ales români • Documentul din 26 Iunie
1366, prin d i ferenţ ie r i le repetate pe oars Îs face între no
b i l i ş i oameni ds rînd, ps ds o psrts ş l cnsmi ş l români (ds
r i nd ) , pe de altă parte, recunoaşte sxlatsnţs ps teri toriul
supus jur l sd lc ţ l s l volsvodulul Trsnsllvanlsl a două organile»
ţ i i distincte: una insti tuită ds statul aaghiar (a nobililor
şl oamenilor de r i n d ) , cealaltă a românilor (ca cneeil şi "y*
lab i l " comuni). Sub pretextul ani f lcăr l i procedurii penale,
Ludovic I , stabilind valoarea mărturiei la judecăţi e aalol
la c pe cnezli recunoscuţi cu diplomă regală nobi l i lo r , Iar
c e i l a l ţ i cnezl ş l pe acel Olacb.1 ponulanl oamenilor de rind.
Prin acest decret vechea rinduialâ românsascâ trebuia dis
trusă^. Indiscutabil, documentul are ş l o Importantă composer
tâ soclal-economlcâ, deoarece stipulează, în fapt, că stăp
res legală asupra păsintulul ss exercită de acum exclusiv
prin intermediul dreptului scris ş l a l cancelariei rega le 6 .
Car implicaţi i le sint mai adinei, introcî t e l creează baza
juridică pentru manifestarea neîngrădită a tendinţei nobili
mii mag ti Lare de a deposeda pe cnszii români de dreptul lor
sopra pămîntului ş l oamenilor lor ş l de p r i v i l e g i i l e aferen
acestui drept. Ce a l t fe_ , tonul general a l documentului este
grăitor pentru ceea ce e l visează» a fost emis la cererea tu
turor nobi l i lor din Transilvania, care primesc mină liberă
36-1 extermine pe răufăcătorii de orice neam, mai ales pe
români'. Cel d in ţ i i l o v i ţ i de prevederile diplomei erau css-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tHt c a Z S r * P z a B e n t a B ^orţa de coeziune a românilor» Docc >-
joi l&ao r f i complet calitatea judecătorească a cnezclul, în
JCUIBÎ' î l recunoaşte acestuia, dacă dl ap ane da act *earls pen-
jjBposesiunea aa, calitatea de feudal (pe case o exercitase
goterlor n e o f i c i a l ) , icesata din urnă recunoaştere, departe
j , , f l o manifestare de generozitate faţă da a l i ta românea»-
e | , urcarea atenuarea ş l desfiinţarea rosturilor cnezllor,
mprloaree rolului acestora în solidarizarea cu oamenii l o r ,
ţolAturarea mişcărilor de rezistenţă faţă da cotropirile no
bililor. Is tor icul maghiar Sallagyl Sândor afirmă clar: "De
cretul era îndreptat de«« dreptul împotriva românilor ş l în
•uite părţi aste redactat cu o rigoare drastică, Mu erau însă
aunal t î lbar i ş l hoţi acel romàni pa oara Ludovic £1 caraete
ri rea zâ răufăcători, care z i ln ic conturbă l iniştea aupuşllor.
iceaste « -a r notiva încă destul prezenţa aal îndelungată a
regelui ( î n Transilvania), n ic i severitatea decretelor. Stia
|1 din alte surse că, uniţi cu popoarele Tacine ale celor
joua voievodate româneşti (Muntenia ş l Moldova), cneall r o
llai purtau război împotriva nobi l i lor SI apoi f e lu l ou oare
Ludovic î l trecea la catolicism pe credincioşii b iser ic i i or
todoxe, de asemenea, a putut să sporească nemulţumirea roaft-
oilor" . Deci şl Istoricul ci tat veda ca motiva ale e s i t a r l i
iieorettfiui lupta cnezllor români împotriva nobil i lor oase la
lEeainţau statutul şl avutul, existenţa unei so l idar i tă ţ i ge
nerale româneşti, peste graniţele po l i t i ca , precum ş l atenta
tul asupra confesiunii românilor» Jstăsi, din perspective ul
ti w l or cercetări , este evident că măsurile preconizata la
1366 nu a-au putut aplica dacît în mică măsură atunci. Impor
tantă este însă, pentru ceea ce urmărim, atmoafera mentală a
«pocii care ie-a generat, f e lu l de gîndlxe al conducătorilor
•ocial-pollt lcl de atunol, d i s t inc ţ i i l e sociale « 1 etnice
BCU Cluj / Central University Library Cluj
inai pe caro l e fac, starea de neaupunare ia care apar surprinşi
românii (desi decretal se referă la Transilvania voievodală,
a l exprimă o stare de lucruri prezentă şi in Banat, Crlşana,
Maramureş, Ung, Bereg, UgocjA). Starea de nesupunere, m«nl-
festată prin d i fe r i te forme de solidarizare românească este
insă prezentă a t î t înainte, c i t ş l după 1366. Spre esempla,
mănăstirea clsterclană de la Cîrţa, din Tara făgăraşului, •
tlnsă la începutul secolului X I I I (1222), pe un pămînt smuls
de la români (terra exempta de Blacc la ) , va suferi mult în
secolele SIV şl XV (1343, 1332, 1418) de pe urma atacurilor
"oamenilor ră i " , "schismatici ş i români"^. Xa 1326, cnezii
din F i l a s t i , de pe pămîntul capltlului albana, au ucla aao
•n l t l l a t pe membri a l famil ie i unul nobi l , fost castelan al
ce tă ţ i i Stînca S f . M l h a l l 1 0 . In 1337, cî ţ lva cnezl din Caras
se împotrivesc Introducerii în stăpînlrea posesiunilor numit
Secaş (2 posesiuni) a nobilului loan Pecenegul (Blsenul) , pe
motiv că tatăl l o r , cnezul Socol (Zokul) , fusese recunoscut
de regele Carol Bobert ca stăpîn acolo 1"". Un exemplu de sol i
darizare a cnezulul cu oamenii săi este consemnat în 1371,
cind totali tatea sau obştea românilor Cunlversltas Olachorum)
din Budac, în frunte cu cnezul Iulian (G^lianua), in urma
prinderii ş l executării inul "boţ" român, pătrunde pe domeniul 12
caplttului din Alba Iulia ş i comite acte de violenţă • 0 co
eziune puternică surprindem în d is t r ic tu l Sebeş din Banat, cam
prin I368-I369, cînd to ţ i românii, cnezi şiz-oameni de rînd,
săteni şl orăşeni, bogaţi ş l săraci (un ivers i t à kenezyorua et
allornm Olachoruii de dlsbrlctn Sebeş, item cives et universi
dlvl tes et naupereş de c lvl ta te clusdeg), adresează o pe t i ţ i e ,
o pungere banului Benedict Hlniy pentru greutatea participă
r i i la oaste, a găzduirii regelui ş i altor demnitari, pentru
stricăciuni, rechiziţionarea f inului , moartea v i t e l o r , cerînd
BCU Cluj / Central University Library Cluj
- 497 -
af, f i e cxaţaţl aâcax de piato ce lor 5ao flca?iai pret inşi 2 ^.
I s te ui îawteg d i s t r i c t xocdKSSc cj . t« se solidarizează ş l
w*ce peste deosebirii* sosia!** Ce» £n acelaşi sp i r i t , îa-
st—e TI6B8 deci oîwzfii nai era an factor äs solidarizare oc
oamenii sal , pe Ia 1376« se pl iag o nez i l din Hage tea soţia 1
aceluiaş i Benedict Hisfy, păstra vexaţiunile pe care la sa
fe re , aal ales peatro Captai s i 11 se lan secsa^vclala boii**.
Ia coaaaciaţă» ca en protest, onesti saaaiaţa că se vor t« -
ob l iga ţ i , iapreono ca oamenii l o r , au sc nat* lu altă
parte p*ntra e aa sori de foaste* Sofcuşl, anii dlatra casai,
sjuaşi sâ albă deasupra lor na ecb i l , darla lastraaeate ia
aîna noilor stup In i , paralel ca trasafoxsarsa pstulul cassisi ,
Incesalat pe legătura dlatre caes ş l ramoali l a i , ia sat lo—
bâgssc, bazat p* legătura ca -lotsl Iobagesc. Laorurlla a la t
iasă departs da a evolua ualtar ş i l i n i a r , calar ia cazai Ba
natului, aade casali , cfclcr an»»11 nobil i î ş i grapeasă oaaenli
Sa jarul 1er in continaare * as t fe l , ia 1433, ax* Isc o Satra a-*
t lgs ţ i* a unor <&bitri ia legătură ca atacai rcsânllor dtn-
t r -on 'dis t r ic t băaăţseia, cassi, nob i l i , ş i oaMal de riad Cno-
uim tţmaim dLä&t&Em mtiiM N WËÊËÊÊÊ&j l apo t r i»»
anul nobil dia Besetes3"-*. -acelaşi nobil a* plinge peste patra
sal de o aar* atreniaţarei cassai dia Garulla ea iobagii să i ,
îsprssnă ca enea l i ş i osaeail da riad dia dis t r ic tul Caras
(Petrus, kg na/,1a de Gamlla BIbdICMB gola lobeglonlbas... lat-
.issila et rmnnlls at Crastïfwa),, amoazä să-1 prad* ş l BÄ-1 j c -
ţ :=sftx.h, psatra anelo daaaa sdass păsiatorllor cne ' . l a le^ .
4scaer^a acte d* d»sordla« şi nssopaasx* xosânesscă, d*şi is«-
bxteM aasoxl baissa anarhici feudale (an i i cassi Î ş i s t r ia-
easeail ia cal i ta te da feadall ş l - i . îadreptaa îapotxlva
al tor feudali 1 '^) , creau sari probi*»* panerà o f i c i a l i t a t e , aal
ales atunci ciad a* corelaa ea intîaplăxl din laxa Rosaneaacâ.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Feste« a ai ops enei*, din acSele de răzvrăt ire s pentre e dial ,
aaa rezistenţa roaänilor, iasă la 13?o, palatinul Ungariei,
in cadrai anei adunări., a prosarla 71 de osmani din Banat,
satirul că erao "râufâcètorl notori i" ş l "hoţi Inveterati*
93Q g&sdtaltcri al acestora^*. Faptul că primii dintre pedep
s i ţ i aînt tocmai iobagi ai asesorilor furaţi , denunceţi. şl
condamnaţi toemaS. dia c-ftrs eceşt ie , arată pcbstra!ul social
ai aceetox BÖ3uri Şt analogìa eu situaţia din Trmisilvania*"
undo dreptul da a nimic) pa răufăcători fr5«se -lat de rege,
cărarea nobilimii* Cp*, nai malti dintre acer ti. cor^.samaţi, xt
aasi In natele l o ; sarti f i ind pribegi , hoinari ori esessnşi, 1
erată a f i români, cn<?*l *i oameni de rînd. 8-5 vâsat în a-
ceestfl a lesăturB ea r.vtanstsl în Banat al înfrîng*?*! lui
Ludovic I în Tara Bom&asa'îcâ la 1368 şi a l ocup&rii Vldinalî!
da eit'W VlaîLFluv-VlaJcB 1« începutul lu i 1369^, Bomânll Si
năţeni erse de acelaşi neem a dUOTsnii regelui de la sud de
Carpati, imx egi ta ţ le l o r ? n*mo.',.ţruîirea lor s-au produs tot
în acest fcisp ş l în legatară ca sarcinile mil i tare , cu jaf a r i - :
im oastal regale (vez i mal sus plângerea cnezilcr din d is t r ic
tul Sebeş). Intre cauzele främintärilo? (care erau paşnice -
p i i age r i , cereri - aau violente - revolta, atacuri) trebuie să
vadma şi ofensiva catolică pornită printre români, mai alee
dapâ I3Ô6, aspect pe care £1 vcm defealia cc nit p r i l e j .
un ş ir întreg de revolte şl mişcări româneşti se pro
duc în sudul Transilvaniei, în funcţie de apăsarea exercitată
d- saşi ş l în legătura cu românii de peste Carpati. Prim?
i proporţii a-a petrecut în 1382, documentul care o re3 -sa-
st datat la 15 ianuarie 1303^°. Deşi substratul social
este c lar , antiteza aaşl - români este mereu prezente în m o
ment prin »xvreali (ca "români locuind între noi", între saşi
(yiLscb.1 noble .ü^a tigernden te s ) , "români stSnd sub cetate"
BCU Cluj / Central University Library Cluj
' . Ì E l * ^ 1 Boranttaa sua caacroi, "bărbaţi şi ?oaei din partilo
î ă r l i Somanest!" ( M t i â m J Û r U l 4,8 BfiKUI?afi Jzaùgfl-^^Udft),
«român din Ţara Botsâreaacâ" (Walschus grar.salp.fcg.uş), "sosrte
d» OB făcută de locui tor i i din Criai;iar printers rosasi" vA£££
HflfeiÜfl Pfg ĂnaH aflBq faaaMUàtottBa) « t e . De 16 ori (într-au
dsclimant da o pagină t ipări tă) apar tersemi români, român,
tara Bomâneaacă, sab românesc, faţă i r faţă sa tareonî ca
"noi", saşi (Taeutonici) , , r i n B ü l a n i " ( locui tor i din C2latian)
• tc . iceaett. mişcare e românilor din părţ i le Slbinlai , e,on-
daaă da Vladimir (Pladwi.ru.-j) s i du cnezul Cîr>dea, a însGBnafc
o solidarizare oi renani din Ţara Bomâneasci? şi 3-a prodas în
orsa cotropir i i onor not pais întări de către saşi (nai ales de
cai din Cristian) ş l în ursa in terz icer i i păşanatulul turme -
lor din satela româneşti în botarsi ajanv acum a l aşezărilor 21
sasaşti . Ba « o l t după aceasta, în 1337, în Banat, este con-
semnată o "aara aulţime de români" (gena grande Olachalja), r e
vol ta ţ i împotriva l a i Sigismund de luxemburg, noul rege al Un-22
gariei . 0 asemenea acţiune, cu participarea unor invasorea
de Unlaw*, ente consemnata. îapotrlra aceloiaşl rege , la îooe-
pattìl secola lui XV, în Maramureş2^. " reasurils XV-XVî se
prodne o serie de sol idarizări ele românilor din Ţara J?âgăra-
ţ'j'iol î n faţa aceloraşi vexaţiuni ale saşi lor» In 1413, con
f l i c t u l este cu saşi i d i n scaunul Cine ( între a l t e l e , 6 ro
s/voce iâgărăşqro fuseseră o&oxîfce da s a ţ i l de merghindeal—
"sea personls femlnels ă? Walachorum genere") 2 4 * A l tă raroită
a romanilor .lin Făgăraş se produce în 143o-1433i pentru înfrîn-
gesaa e l , '-untas*« gaşilor ş i secuilor se unesc, cerînd d l s -
. !-ger»>8 "românilor p e r f i z i " , uciderea bărbaţilor şl prinderea
p i l o r ^ . Bercitele e restes făgărăşene, în condiţ i i le prezen
ţ i din vechime a acestei ţă r i sad-trans 11vane între graniţele
Sării Boaâneşti, a structurii etnice compact româneşti ş l a
BCU Cluj / Central University Library Cluj
s i i - î t a r i l sociale co» une, sine osi int: o tósa una in legătură
cu roaânll auntent. Lu 145&, infidèles Walachr neauiţaalţt,
:•. disaó cetatea Făgăraşului, Încurajaţi de domnul ''ladiala»
I I , aflat in conflict cu Iancu da Hunedoara" . Al te revolte
se petrec în 15oj> şl 15o8, în legătură co asupririle s u ; « .
r i t e din partea saşi lor . Drept răsplată pentru pagubele su
fe r i t e din partea românilor, regele Vladislav dăruieşte aasl
ie r Tara Făgăraşului (15o3), Iar saşii cer să distrugă actul
românesc <~YllJLflai »olacbalaia) Hiercurea, aşezat pe păaîntul
ş i lo r , şl sâ-1 îndepârtese de acolo pe români^. In 1508, re
Danii, In faţa acestor acte din partea saşilor, sa ridică
I traca iarăşi sab autoritate- munteană ş l trlisit so l i , 28
baiati 4I vecini , la ßadu liihnea .
In stada sol idar izăr i i reale ş l priori tare pe baze
sociala, anunise coeziuni ş i diferenţ ier i etnice se produc şl
in vremea marilor răscoale ţărăneşti din 1437 ş 11514. Textul
în ţe leger i i de la Booîlna, întări t la Cluj - mânâştur, este
sals £n cuen.le acelei "universités regnicolarua Hangarcrom et
Tälacuorua"2^, iar Paul ce l Mare din Voiavodeni esse nualt
stegar a l aceleiaşi obşti a locui tor i lor maghiari ş i români.
După încheierea în ţe leger i i de la Cep Uns între p r i v i l e g i a ţ i ,
ş l conducătorii ţărenllor acţionează nai féru în nunele aces
te i universi tas, în coitela s tăr i i l o r pe care c vor recunos
cută iîşl spun cu Bîndrie regnlcolae-* 0J. cu reprezentanţi care să se intilneaacâ anual. Dar a semnificativ* distincţie sape
ur tata a izvoarelort răsculaţii uint cu totuţrnatlci şl sa do-
rase adevăraţi roftrlcoiae « insă ţin aere& să prscizeze că sînt
de neas maghiar ş l român.
Bäscoala din 1514 capătă pe alocări un caracter r i .Bă
nesc, cam a fost casai Marasureşulci^1, und« nobi l i i (e drept
că este vorba despre o nobilime alca, de origine cnezfcalây au
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ţpgţ; su t o ţ i i partea ţârenilor» "It oala oanea fere nobiî*s,
lvalue Kas8J>axu3iaasis partea manicar uà t ed iose et cunetta
previa, pernicios laque aciibus participasse dlcuntur"-' .
P g6a din 1514, care ccnsocueazâ acest lucru, core ca adevărul
lagât'-'r* cu aceste sol ldazisă l l să f id scos la iveală şl în
s t a t e l e Ugocsa şi Bersg, locuite în nare parte cot de români.
p, al tfel , sol idarizări cu opuş i i lor e-au prcdua şi în caa&l
J c i j 7 O K T I O R romàni din Transilvania, din Bornant es dieta din
JJJII totfirftşte să înceteze autoritatea voievoallor peste oame-
jll d» d0f 9^ s a dispară voievozi i . Urmează şi ameninţarea pa-
<jgpg«ii cei cere au-i destituie pe v o l a vox 11 eie pe moşiile lor
pină 1« alrbătoarea Sf in ţ i lor mărunţi (28 decembrie) cea mai
jpropiată, aă plătească de fiecare voievoò. 400 f l o r i n i , iar
daca î i după ce ac p lă t i t i-sr mal ţ ine, râ-şl piardă moşiile
pt care îceia 3-ar g ă a l " . Voievozi i , ca şi nobi l i i români ma-
HLreeeni, au fost factori de solidarizare românească în
tUpul răscoalei (cunoaştea puţina cazuri concrete, de exemplu,
plevodul din Ciuci - Y î r fu r i l e , în Zarand)^*, de aceea trebo-
UB înlăturaţi, faptul a fost iatpo3lbil de rea l iza t , dovadă
fiind uroarille şi alte documente din secolul XVI, caza re-
lactă existenţa a seci de volevoz"., cu M ulte cnezate în aabor-z c
dine ş i ca oameni de rînd care ascultau de el- .
In veacul al XVI-iea, consoling de neam se activează
şi usi auit la nivel l oca l . Spicuim cîteva exemple semnifica
ţii», ro la 1 5 2 3 , Paul Thomory, fost castelan de Făgăraş, r i d i
cat la deonltafce. arhiepiscopală, primeşte plingeri din partea
Mşilar că v e e l - ; l lor români î l tulbură, la 16 noleBbrie 1523i Imitp ' prelat răspunde sibienilor (patriciatul săsesc), prln-
t*«o e iscare de prietenia in care recomanda tuturor - ş i sa
rti. • -.aci - calea j u s t i ţ i e i In rezolvarea tuturor nein telege
nici- şi pagubelor. Ce fineţe şl pătrundere, ca unul care stă-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Intre români, ThoBorj axată că părăsirea că l i dreptul^
pentru cea a sa t i s fac ţ i i lo r samavolnice, fără judecată, ad0_
>se ş l In trecut răzbunări lin partea românilor, răzbunări,
cărora e l - un Înalt demnitar - le găseşte reale motive^ 6.
"Să ş t i ţ i domniile voastre - scrie e l saşilor - că nici m
lucru ş l nici o sarcină no apasă ati ta pe supuşi, decît a-
tuncl cînd una din părţ i nu vrea să se supună judecăţii , cl
doreşte, prin vreo poprire neobişnuită, sâ-şl repare slngux
drepturile sale* Sin as t fe l de pr ic in i crescuseră odinioară
intre români fur tur i le , Incendierile, prădăciunlle in acea
ţară, pe care, CUB ş t i ţ i ş l dumneavoastră, cu cele mai mari
- ••"••-» 'Oi ş l cu osîndlrea la aoarte a unora, aa adus-o in
Jtare bunâ"^. Seci , fostul castelan recunoaşte Indirect că
românii au fost împinşi la violenţe de abuzurile saşilor,
ocolirea din partea acestora a jus t i ţ i e i* Cu toate ecestea,
plasarea românilor pa o treaptă da Infer ior i ta te se insinue a
ză in scrisoare ca an lucra da la sine Înţeleşi "Lăsăm la o
parte pl îngexi le castelanilor (de la Pâgăraş), care ne răs
pund la acr lsor l le noastre ş l an spus de faţă f i ind; atîta
este numai că sasul trebuia să albă in t i i e t a t e , CUB era pe
rremes noastră, faţă de român; a l t f e l , ţara aceea, in curind,
n-ar sal face n ic i o deosebire, dacă s-ar cuapăni co aceeaşi
Băsură Interesul catolicului ca a l românului"-50. Paul Tnoaory
ştia că saş i i aînt părtaşi l aga l l la conducerea ţ ă r i i , spre
deosebire de români. Praterna unlo. Întemeiată la 14J ş l În
tări tă la 1438. este Înnoită In 1459 ş l 1506, sub cuvint că,
intre a l t e l e , multe re le se săvixşesc inpotrlva celor tre i
naţ iuni^ .
Ş l aal Interesant este an docuaent din 1557 4 ° , din
care reiese că românii Î ş i apără drepturile in raport cu
s a ş i i , de la egal la egal . Bate vorba despre locui tor i i din
BCU Cluj / Central University Library Cluj
V • ioVo6, lingă Orăştle, ôo o parte roœânil, de cealaltă pesta
jaşii-T a f l a ţ i in proces. Procesul este adus la cunoştinţa r e -
^zantanţ l lor celor 7 plus 2 scaune s i a i "universităţii sa
şilor" ş l are conţinut social econoslct "in venit £n presen
ta noastră români 1, ca p î x î ş i , de o parte şl v l l l cu l cu jura
ţii săi, ca p i r i c i , de altă parte, din Bosos, in posesiunea
Orăştiel. P i x i ş i i s-au ridicat contra p î s i ţ l l o r din causa
anel bucăţi de păaint, tot in Bonos aşezată, de unde, din
toate bunurile de dl jaè, rurale ş l din venituri se dau învăţă
torului ( rec tor i acho le ) , iar Impozitul pe ea se plăteşte in
•od egal de către păr ţ i , as t fe l inci t nu există nici o plată
făcută, pe care românii să n-o poarte in acelaşi f e l cu sarci
nile saşilor ( c r e ş t i n i l o r ) " . In consecinţă, deoarece "toate
stirnâ in sod egal de rege, in ceea ce priveşte sarcinile ş l
benefici i le", românii pretlnd"porţiune egală cu saşi i din a-
•lntita bucată de pâaint, ea ş i .din cele la l te păainturl ara
bile". Vl l lcu l ş l jura ţ i i saşi din Orăştie arată că lucrul e
•al complicat, că disputa e sal veche şi că s-a tranşat odată
in defavoarea rosânllor, dar că aceştia au făcut apel la "se-
aat". i tunel au ales doi bărbaţi, an creştin ( s a s ) , Mathias
Serpel ş l un roaân, Sîrb Dusltru, să facă dreptate* Ia cere
rea roBânllox de a avea parte egală din acel pâaint arabil £n
l i t i g i u , saşii răspund că e l au curăţat păaintul respectiv de
pietre, cu «are şuncă ş l sudoare, ş l na rosanti. I « acestea,
xoKânil răspund armatoarele; "Chiar dacă saşi i (Chrlstianl)
ar -fi curăţat păsintul acela, totuşi, in plata taxelor , £n
Leda tor I r î , in con t r i bu ţ i i l e atingätoere, in plata salariu
lui învăţătorului, noi purtă* sarcină egală* Noi vola, la f e l
ca in păainturlle ce le ls lCe, portion* egală" ( I t l a * s l Chrla-
tlSnl parierest tsrra*. Ulan- tema eţnale Onus la aclBtlons
fcOlBsmi TA aa-cvicllsr In nendentls et solutions sa lar l i rec-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
-."\JmB
ţor ls schola« faclaufl. Mos coualam Por t ion*« , nfc lu tarrf,
cataria, ontasua).
Sate surprinzătoare argumentaţia roBâal lor . Dacă n-ai
cunoaşte precta data documentului, am £1 tentaţi sâ- l plaaăa
in veacul so l ldar l t ă ţ l lo r aoderne, a l x v i l l - l e a I In secolele
XIY-XV, ş i cnej i i români uzau de aotlvaţia de care se prevalau
aaşii din BOBOS la jumătatea veacului XVI. i c e ş t l creai arătat
aerea că străaoşll l o r , prlntr-o ac t iv i ta te creatoare de va
l o r i , în cadrul unul proces intern f i resc de creştere a supra
feţelor arabile , de rolre a populaţiei , au curăţat şl lăzol t
păaînturl, îspreună cu oasenll l o r , păsînturl care considerai
că 11 ae cuvin de fapt ş l de drept, iaesenea păsînturl la ei
de cele sal sulte ori uzurpate de către s t ră ini , icun, în
cui XVI, ronânil din Bosos aduc argusente de-a dreptul aoderr
pentru susţinerea cerer i i lo r : la sarcini egale, avantaje sat
beneficii egale. Bste ceea ce constată şi cei chemaţi să dea
sentinţa, după cîntărirea mărturiilor ambelor păr ţ i . Ce acea
ş l sentinţa apare surprinzătoare, fiindcă urmează aceeaşi moti
vaţie ca ş l românii» "deci, dacă românii p î r î ş l din acel Boaoa
poartă sarcini egala cu saş i i , nefllnd cu nimic exceptaţi de
la ceea ce plătesc saşi i ş, î l priveşte ş i pe e l , chiar dacă
saşi i curăţa seră acele pământuri de p ie t re , după cum au avut
în folosinţă comună cele la l te pămînturi, la f e l ci acest pă-
mînt să f i e în comun fo los i t cu românii . . ." , lată deci în
veacul XVI, în urme unei sol idarizări româneşti locala, admi
terea of ic ia lă a justeţei unul principiu pe care, la nivelul
global transilvănean românesc, fac to r i i de decizie din secolul
XVIII î l vor respinge. Totuşi, acest proces, f i e ş l pentru
veacul XVI, reprezintă o excepţie, deoarece nedreptăţile sufe
r i t e de români constituie, cum a-a văzut, regula. In 154Ô, o
falsă convenţie (ar f l trebuit încheiată între românii din
BCU Cluj / Central University Library Cluj
- ?05 mm
i i s fars Făgăraşului ş l "universoa Saxones septet t,r duaru-
i i t t>>, dar românii nu sînt invi ta ţ i la confirmarea actului
jjtre locotenentul regal) stipulează drastic: "In primul rînd,
-cianii făgârâşeni să nu-şl mîne o i l e lor spre păaînturile
aşilor, dacă nu este făcută înţelegere în acest sens în faţa
„g ţ l ţ l e i "^ 1 . De asemenea, acelaşi document permite sasului,
: n anunţe împrejurări, s a - 1 ucidă pe păstorul roman. Clatine-
ţllle etnice între români ş l saşi nu sînt unicat aceeaşi esen-
•j încep să albă în veacul XVI şl deosebirile făcute între l o -
j,gi. Desigur, r e f e r i r i l e o f ic ia le se fac Îs to ţ i lobagi l , dar
^gcriminările care-şi făcuseră loc la 1366, apar adînclte după
circa 2oo de ani, mal ales cînd vin din partea d i s t a l . Sate
•orba despre dieta din 1354, care hotărăşte: "nici an ţăran ma
ghiar nu poate f i acuzat nuca! oa t re i martori, c l aste nece
sara adevărata ş l cunoscuta mărturie a şapte oameni de încre-
dara si astfel s ă f i e pedepsit de factoi românii însă, poate
fi pedepsit prin pronunţarea a t re i osmani de încredere" cato
l i c i 4 2 , i l t â dată, din 1555, la ar t icolul 2o, stipulează şl
ui tranşant: "De asemenea, omul ţăran şl creştin ( ca to l i c )
poate f i r idicat prin jurâaîntul a şapte creş t in i , românul
prin juramIntui a t re i creş t in i , şapte români trebuind să fia
Nitori pentra un român"4^. CUB se vada, discriminările sînt
tot a i l multe ş l mai precise, iar românii, pa măsură ce in-
ctarcâ aâ-şi apere vechile drepturi, sînt p r i v i ţ i cn tot mal
ailtă desconsiderare, sal ales ţăranii. Ba de s i tă parte,
toate problemele sociale ecute din vremea domniei l a i Mlbal
Viteazul în Transilvania au semnificative antecedente» dis
puta ale satelor româneşti ssu ale comunităţilor româneşti
ptntru folosirea echitabilă.a păaîntului sau pentru dreptul
târnelor la păşunat în hotarul satelor săseştii r idicări ala
tiranilor roaânl în legătură cu domnitorii ş l eu românii din
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Ţara Eomâneasca. ş l Moldova, Cronicarul Ssanoskozi, deşi ,
babil , exagerează vo l t , puna în lumină dimensiunile procesu
lu i de solidarizară românească, la nival popolar, în vranaa
lu i Mibai Viteazul? "Mlbai, încă înainta da intrarea aa, «
a ţ î ţa t pe ascuns întreagă sărăclaoa românească din Transil
vania, prin tainica lucrare a preoţ i lor săi să maltra
teze ş l să ucidă pe nob i l i , încî t nu nuaal prin arsele ace
lu ia , pe faţă, ci ş l prin ucideri ta inice, s-a urmărit dla-
trugerea nobilimii din Transilvania . In mentalitatea defor
mată de ură a cronicarului maghiar, opoziţia aăracl - bogaţi,
capătă certe accente etnlcet aarăcime românească - nobilime
maghiară. I s t e cert că Hlbal nu 1-a Instigat pe ţărani la
răscoală ş l , ca mare feudal, nu-1 putea îndemna pe aceştia
să-1 distrugă pe nob i l i . Insă trecerea munţilor de către an
domn român, în fruntea unei armate formate &n bună parte din
ţărani români a aprins prin ea însăşi o mare nădejde în su
f l e t e l e Iobagilor români din Transilvania. In mintea lor ae
activează glodul unei so l idar i tă ţ i româneşti cu cel veniţi
din Tara românească de la miazăzi de munţi, ţară care prin
chiar numele e l î ş i asumase misiunea de a reconstitui unita
tea po l i t i că a neamului. însuşi cronicarul SzaaoskSzi recu
noaşte prevalenta etnicului în această solidarizare ţără
nească: "Ia vestea luptei nenorocite (de la SellmbărJ, care
s-a răspîndl, cu ces mai mare iuţeală în întreaga ţara,
.imamul românilor care locuieşte în satele ş l cătunele Tran
s i lvan ie i , răaculîndu-sn peste to t , s-a unjt cu ponorul ve-
uli Ci» paste muaţy, ş i , at ic uniţi c i t ş i deosebit, au pră
dat în lungbl ş i latul ţ ă r i i . Cfici ^pra , - , « ,^ fa Miţfă^7'M
cS. au an doian din nsacul Im.-... atu ocupat drue;urile şi au
ucis pretutindeni. , ." 4 ^. Cronicarul ăabrozis Si;.iglanua
(Somogyl) consemnează acelaşi lucru: a-eu răsculat mai alas
BCU Cluj / Central University Library Cluj
- 5o7 -
transilvăneni care-1. prindeau ş l - t jefuita pa agurl,
JJ »res? ce românii din Tara Rcmonească păzeau dramurile şt
poteci"'? 9* Jafuleu sau postleu casele nobi l i lor ' i 6 i Cronica
r i saşi folosesc acelaşi tons "boţ i i romàni transilvăneni,
JL wftffl v i c to r i e i do la Sellmbâr s-au strina laols.Uă ai
natscct moşiile ç i curţ i le nobi l i lor" (Cronica de la
P » j B e r ) ^ . Georg Kraasa vorjbeşte despre "românii murdarit
l^ţi. i r i gaş i , răsculaţi în acest timp» ùooarece tiranul
fjiibai Viteazul) era din naţiunea lo r , adică un român" 4 8.
Ifldent, cronicarii sînt Impregnaţi de mentalitatea e l i t a r i
itaâ,8lé.i invectivele şi in jur i i le lor vlzînd, în primul rînd,
llrficimee, iobăgimoe care a Îndrăznit să se revo l te . Numai că
«ta nri mare perte a ţărănimii era românească, eeoarece ro-
1 erau majoritari £n toată Transilvania, iar majorite tea
FCLLIEII, împotriva căruia s-au răc-ctilst ţăranii , era de neam
Mgtiisr. De aceea, cronicarii au suprapus peste cel«* două
clasa in conf l ic t , etnicul aferent flăcăruia; aceasta ş i pen
tirà că. in molts cer. uri, e 1« cent ol etnic, cum s-a văzut, a pra-
nlst, ^ste o entalltate ŞL o atitudine care premerg direct
Ba lu l de solidaritate modernă, naţională. Ia legis la ţ ia da
după. 16oo oe face merau d i s t i n c ţ i e intre î.obagii fugi ţ i inalali» te şi cei fugi ţ i dupg intrarea lui Mlbai Titaazul In Transilva
nia (^..ppct ref lectat şi £h Aor-r^batne Constitution's), e i l s -
tind ir?r;ţlur.5. speciale în lzvoa^re pentru cel trecuţi Sa Tara
iosan'sscă ŞL ücldcve."^ Toate acesta acte de solidarizare
roEâce.-scă 1? r iva l ţărănesc au fost pregătite, cum s-a văiut,
îflcâ Oin acculale şl deceniile anterioare.
Acelaşi gen de coeziuni, prin luări do atitudine semni
ficat 'o , se sanifastă şi in cadrul e l i t e l o r sociale rocâneşci,
"ifcre -,c6Ste& ş i supuşii lor de acslaşi neam. Prin desprinderea
din riadul obştilor şi prin asimilarea unor elemente alogena
BCU Cluj / Central University Library Cluj
( s lave , pecenege, cuciane e t c . ) , cnszl i , voievozi i , j u z l l , j j»
panii erau pe cale de a alcătui o feudalitate românească px«
statală. Aceasta va f i înlocuită treptat de feudalitatea ofi
cial izată prin i n s t i t u ţ i a statului, boierimea din Tara Hoog
nească şl Moldova şl nobilimea, in Transilvania. Cnezimea,
ciuda metamorfozelor prin care a trecut ş l a categorii lor în
care s-a împărţit ş l a evoluat^ 0 , a păstrat nereu, chiar şl
cea ajunsă în stare de Iobăgie, aîndrla unei s i tuaţ i i de pr«
eminenţă în raport cu roœânii de rînd. In Tara Românească lu
crurlle stau aproape identic: cnez, în secolele XIV-IVT în
seamnă mic feudal, proprietar de pământ şi de oameni, iar dl
secolul XVII cnez este sinonim cu om l ibe r , cnezirea f i ind a-
nalogă cu libertatea-'3*. In 'rândul cnez i lcr se naşte o solid
r i ta te pe temei social , în raport cu supuşii, dar şi în opozl
ţ i e , de multe o r i , cu e l i ta o f i c i a t l ă , de altă limba şl cre
dinţă, adusă de stăpînlrea străină. A ceasta din urmă opoziţi
diminuează adesea diferenţele, solidarizîndu-i, cum s-« ară
tat ma? sus, pe cnezl cu oamenii de rînd de acslaşl neas.
Bar ş l atunci, cnezll î ş i păstrează şl î ş i subliniază otaici-
tatea, ca, de pildă, în adunările pe care le conduc şl care
sînt alcătuite din "totalitatea cnezilor şl a altor oaseni de
orice stare şi condiţie" (universités *ei-«slcruB et alterius
cnlusvls status et condltlonls hominibus) în secolele XIV-IVI .
IndividuaJlitatea şi-o afirmă cnezil ş i în raport cu aceia din
tre e i care s»au înnobilat Cunlversitas noblliua ec ker.eziorta)
deşi se plasează cu t o ţ i i pe aceeaşi treapta, a e l i t e l o r so
c i a l e . In al te împrejurări, distincţia se face f a ţ a de românii
d -înd (universi fcenesll et Plachi de quatuor aadibua d is t r ic
t s Castri Deva; universi nobil i et kenezll fiecnon a l i l *'a-
À'iSAi etc, deşi este vorba despre acţiuni generale, comuna
româneştli.în anurite regiuni, peste diferenţele soc ia l - jur i -
BCU Cluj / Central University Library Cluj
? , i eeeas l solidari tate tanlfeetâ. ens s i i - asolai, cara,
precizarea o rr?mo a c a l i t ă ţ i i lor etnica CaoJJJ^jfe--
, do?sîa«sc tendinţa de e conafcitai o "stare" nobiliară
suaadcSj da a se dlaocle de r e s tu l nobilimii» Cancelaria
l ä , -olevedala, cancelsclile locuri lor ce adeverire e tc .
è sevolte sä conseœaese sa »od specific enea l a i ş i românesc,
a stâpîni posesiuni, ou «xaaiSt l i b e r t ă ţ i , drepturi, imuni-
taţi, şi datini (A3attIaJüila**-gffll MMtfiUM ?l^Üe^Xl^rtat.ti?.Hg ;
«gjj»--- lasEcnltatlbna et conasatudlnlbuB, galbas s l J l l insr*-
ani RAEXUAL;. e t aandea cnnaeivarerupt)^. De aalte ori pre-
eisares etnică este directă: s tSpînlrl le M exercită "dopa
f e i » ! roear i lor , în cara aceştia sa fost obişnuiţi", "după obi
ceiul cnezatelor c e lo r l a l ţ i români", "depâ obiceiul ş i chipul
celorlalţi români de a deţine posesiuni its amintitei cosita*; CC
Merwsureş"-"'. J lâ tar l do aceste formule speciale, care atostâ o
aauait fi datină cnezlslâ ş l roaâneascâ de a deţine posesiuni, în
epoca Iul X&ncu de Hunedoara, cancelaria regală alcătuieşte un
forai-Iar rpeclai pentru nobi l i i români din Transilvania^. Po-
•enirea docnaentitr? » unci aod de stâr în Ire roaânească a« face
inc S 19 jumătatea secolului XIV, dar apre Jumătatea veacalal
aroàtr.r apar unele precizări re?svante. As t f e l , la l44o, regele Vladislav I acria infer-on document destinat onor roaânl din • î ts ic : "În quarum pacifica dominio lpsorsa nobllioa folachorua
aostroru» pregenltores ab ol la ildemque Wolacbi [seque persia—
tare assertrat ds present i "^ . In noiembrie 1453, an ş ir da do-
cBE«nte smise le Praga ds către ragele ungariei, documente
«er- - l avea a sa aferent pe lanca de Hunedoara, vina să confir
ai o tradiţia s p r i T i l e p i i l o r da felp nobiliar pa feerlfeorlol
' telar româneşti-*0. Toraolc es*-« grăitoare» sob i l l i ro
s i l ist recunoscuţi i o s tap le i r i l e lor "in acela condiţii ,
•ervlfeaţl f i obloeluri, prin cars prsoeesssrll noştri regi a l
BCU Cluj / Central University Library Cluj
. s t obişnuiau bè donez« posasiuni şl sat» lu dis t r ic te le
j â n l l o r ^ . Se desprinde clar ideaa ca, pe t e r i t o r i i l e rămase
er ?t;rucbură compacta românească (vechile ţ ă r i , d is t r ic te le
c « o . ) | cnezli î ş i stfipineau cnezatele ş l nob i l i i î ş i deţineai
posesiunile, după o veche rlndulală a românilor, iceastă r5
dulală presupune, credem, două coBpo:>&£.te ş i include două a:
pacte: pe de o parte, anumite "condiţ i i" ş l "servituti" pe
care le-a impus din vechime stăpînlrea maghiară de t i p apu3ea
asupra feudal i tă ţ i i locale cneziale, ca preţ a l recunoaşteri
Vcestela din urmă; pe de altă parte, complexul de "obiceiuri"
de datini rorâneştl de exercitare a autor i tă ţ i i stăpînulul
desprins din obşte asupra pâmînfculul ş i oamenilor săi , real i -
dare, în ciuda unor eforturi de uniformizare, statui
maghiar, 1nsMt'] ţ i i le sale nu le-au putut şterge niciodată şl
deci , n ici ignora. Calitatea de nobil era conferită de oficia
l iba te , dar calitatea cneziala ş l românească Eînt doar recunoaş
te r i ale unei stări ds fapt în società bea noastră feudală. Prin
individualizarea categorici de "nobili români", pomeniţi docu-
mănfcar după cîbe ştim ptnâ astăzi , între ultima pa[rte s seco-
lnlul XIV ş l începutul secolului XVI, dar mal ales pe la juma
te tea veacului XV, se exprimă tendinţa e l i t e i româneşti de a
se constitui într-o stare p r iv i l eg ia tă , dar pe baze etnice. 3»
Faptul nu este surprinzător, dacă ne gîndim la "unirea frăţeas
că" intelaiata la 143? ( ş i reînnoită cerez: 1438, 1459, lpo° etc
exclusivistă cu fruntaşii românilor şi constituită mai ples din
raţiuni politico—sociale, dar tot pe un fundal f l rev etnxw
(chiar prin nume, secuii şi saşi i se disting etnic, iar nobi l i i
au preponderenţă maghiară), ce se va accentua mereu în timp. Pe
de altă parte, o prosperitate fără precedent au cunoscut cresi
mo? şl nobilimea românească în vremea lu i Iancu de Huiiedoars
care, deşi şef a l unul stat ca to l ic , întemeietor da mănâsîlrl,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ţjt o oridentä sensibil i tate faţă de români. In t inereţe, în
9 C.,. : ' • '• ' :• -c ''ii -'a neu ora nun i t Românul; apoi, pe
(Saura accederii la putere, va spr i j in i r ea l i t ă ţ i l e româneşti,
prir recanoaoteri de stăpîniri cnezlaie şi înnobilări , prin
formularul de individualizare â nobi l i lor români, pr^ln numi-
r e a do demnitari români în t e r i t o r i i cu autonomie românească,
prii* colaborarea cu ortodocşii ş i cbiar cu preoţ i i de credinţa
ferâmoşllor să i . Rato, pe lingă multe a l t e l e , un sentiment a l
aolldariîuţli e tnice , conferit mal ales de originea l a i Iancu
(ou rortacporar, E„S.FlccoloKlnl, pape sub numele de Pius I I ,
iun cunoscător a l românilor, afirmă o& Iancu, prin fa^ptele
gale, "nu a sporit a t î t gloria ungurilor c i t ş i a românilor,
4in s i j l rcu l cărora să născuse") 6 0 ş l grefat prîobabil pe un 61 -
calcul po l i t i co - re l ig ios , în care trebuie aă Includem pvomo-
mxea şl oficial izarea e l i t a l româneşti, ca entitate etnică
privilegiată, î redl ţ ia unor acţiuni comuna ale cnezlsl i ş l no
bil ini', româneşti are ecou documentar, cum s-a remarcat deja,
iscă din secolul XIV; asemenea acţiuni, forse de solidarizare,
continuă şl după moartee Iul Iancu de Hur.edoara. Spre pi ldă,
li 1182; totalitatea erez i lor de pe domeniul ce tă ţ i i Hunedoa
ra ("in personis universorum kenesiorum nostrorus in pertlnen-
tilf, castri neutri Huniad coœmorantium") - unde, în 1512, nu-
eat in pertinenţele Interioare erau peste 125 de cnezi - r l -
ileă protest înaintea regelui Katla Corvlnul pentru păstrarea
itacailor lor l ibe r t ă ţ i recunoscute, ameninţate de abuzurile
JteJîngătoTllor da taxe, censuri ş i contribuţii din ' 'distr ic
tul" Hunaceara6'. Pe aceleaşi locuri, dupé aproape 5o da enl
•528, cai peste 125 do cnezi din pertinenţele Interioare,
Pupaţi în strînsa lor comunitate (unlverşitas keneziorum).
' « stăpînulul de atunci a l domeniului (Gh. de Brandenburg) să
ldept»"il prozelitismului lu i loan de Capistrano, a Banìfes-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
sui îngăduia iiicP2c«rfe* dueptulBl la aoştenira al văduvei şj,
f i i l o r mi a l c i ai eus?alci Ssaitse da Cerna <ìa ce.tr« f i u l cel
aere al ecastuiS; care ss prevala da psiaogenH ş i voia acapa-
rares îat*«egil avari părinteşti • In acelaşi tiap ş i din ace
laş i aotlv al recurseşi! sbusive la dreptul de primogenitura
in problese patsìaonlala in f a B i l l s de Cerna, "nubili i aar?, şl
puternici", ladlslas Cindea» locui Săx-asia, Iadlalsu ş i Dcaitru
de Săcel şi Nicolas de Muştea, îspseună cu ad|unarea nobil i lor
din dis t r ic tul Setos ("nlvesalcss nobi l ia r i , psoteeteasă şi «1
pe lingă stamina! doceninlol Hunedoara, carina "ţinerea in pace 65
a drepturilor ş i i icartEţllos*' , după sînduials cnezilos nobi l i .
Is tă , deci , intesesele «nei f s s i l i l onestale lœânes t l , secent
Înnobilată, A P Amte s t î t tU- comunităţi cnesisle, c i t ş i nobi
l iare rouansşti sol idar i ta te . In ciuda înnobi lăr i i , strădaniile
văduvei lu i Doal&sn de Cera«, ca c»s* s-au solidarizat t o ţ i
cnesîl bunedoseai şi, nobi l i i baţsgsai, vizează consertare* ve
chi l r înduiel l onestele el rosaneşti de Moştenise a pâœîntusi-
I c r . Pentru Tara Haţegului îs. secciai XI, după CUB as deaonatrat
cu a l t p s i l e j 6 6 , se poate constata o aseaenea coazione eresiala
ş l nebiliară r o B â n e e a c â , încî t toate încercările semnificat!*»
da penetrare s unor feudali atsâinl (nesosani) aînfc contracarate
ce succes de ronânli localnici* i s t f e l , ca ş l in cazul Meraause*
şuiul, a l Carasului, al îagSsaşului, ş i in laxa Haţegul»!, ia
veacul XV, clasa fcadala era î s cvaeltotal i tate rosâneascâ,
par ţ ia l adaptată aodelulcî fetiâal apusees prin înnobilase Cos
excepţia Făgăraşului, onde ca ş l în Ta m SoBanesacs, cnesl '»««
d~venise boierime), dar păstrătoare a cufcoaelos xoaur* şv; ş l in
di*?:. Ü;-Glisată cbias şt psln nope (nobilas Vslacb.1). In afara c.'-ft-:*.: . lî. '-iduallzărl etnice venite dinspre interiorul «Xi t e l
rosâneştl, ţ i sa o reacţie la ea, se constată dises ialats** pro
movată de nobt l lna aagblasâ, dia cr i* ina se pa ease an nagnis*
BCU Cluj / Central University Library Cluj
jg tella lu i Antonio Posevine, la 1585. nu putea sä n-o remar-
în Transilvania: "e l (nobi l i i români nu se bucură de stîta
•ijistc ca nobi l i i unguri şi chiar dacă se disting cîtaodată
„ a i mult decît ungurii in război, sint totuşi ţinuţi mal înapoi,
c a să-nu f i e premiaţi de principe" 6 ' ' . Pe de altă parte, un do
cument răffias de la regele Sigismund de Luxemburg, din 1426,
conseœneeaâ scutirea nobi l i lor de război, dar conţine precizarea
cl cei rotaàni sînt exceptaţi de la s cu t i r e 6 8 . Sînt motive în
plus de solidarizare românească, adesea peste graniţele pol i t ice
!le vremii, De a l t f e l , în Tara Havegolui sînt obişnuite, f i r e ş t i
'câsfitpj.iile cu "transalpini" (persoana din Tara Românească), cub
M înticplfi pe la jumătatea secolului XV, cînd nobilafNeacşa
(fiica Iui loan, f iu l lui Stolan) de Decsuş, dintr-o familie
cu ascendenţă cnezialâ, se căsătorea cu un anume ixca, venit
dir. Oltenia, sau cam se întîupla la 1556, cînd nobila rceancft
Veronica, urmaşa acelui irca ş l a -eacşei din Denauş, devenea
joţie tă tarului Draghici din Tara Românească, unde şi-a şl ur
lat s c ţu l 0 ' . Spre a se încheia asemenea alianţe matrimoniale
intre ; l ì l i l l e feudale roœànestl de a Încoace ş l de dincolo de
Carpati este de presupus existenţa unei onn» t i inţe solidare ro-
:..-•( • . mai adinei decît ceea ce ref lectă cu parcimonie documen
tale. De aceea, coroborînd aceste date, am remarcat ş i cu alt
prilej simbolica în t î ln i re din "cîmpul Jiului", de la fcerişor,
distro boier i i olteni şi "neacişil Haţegului" în 152o, pentru
stabilirea hotarelor pe culcilo munţilor, de la Olt pina la Oft
Orşova. Hotare] erau s tabi l i te de feudalii români de la nord
>1 de la sud de tarpati , dar nu spre a-i despărţi din moment ce
• na din cele nai trainice legaturi ale v i e ţ i i - căsătoria •
consfinţea unitatea lor etnică. In această unitate se încadra
|1Banatul, cum remarcS, la 1584, italianul G,P.Campani, care
torbind despre doi nobil i români din Lugoj şi Caransebeş, arată
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ob Îs două l o c a l i t ă ţ i , co regiunile din ja r , formează o ^
.'.noia românea scă"^"1". SI cronicarul Ssamosko'zi, c î rd , iap<n t
fia oră, afirmă că întreaga populaţie românească est» "lanosa*
••murdară", inclinata spre " t l l h ă r l i " ş l "prâdăciunl", fac» f-
concesie în ce privea Caransebeşul, a l cărui locui tor i ar f t
nai c i v i l i z a ţ i decît restul românilor. Sl urmează explicaţia
absolut fantezistă, dar semnificativă: pentru că nob i l i i ro
mâni dtn Caransebeş î ş i trag originea "din s t r laoş i i unguri*'
Bsto o clară scalabare de mentalitate spre f inalul veacului
XVI, sostentata deciniv de actul l o i Mlhal Viteazul: n c b i m
români nu Bat pot acţiona, na se mat pot manifeste ^ nume
s t r i c , în nume prcpriu românesc, nici ca ent i ta te , nici ca
«ităţi . Paiitro Tara Bomânească ş i Moldova, în lipsa unei stl
p în l r l străine şl a anei CLAUSE feudala străine suprapuse pea
o l i ta rccânaască pînă în secolul I V I şi în condi ţ i i le păstră
r i i unui nuirăr mal mfc ele mărturii, de lzvosre (mal al3s do-
cuneatsre) din veacurile IIV-ZVI aînt mai greu de surprins sc
l lda r lză r l l e co tentă etnică ale boierimii sau ale ţărâniail , '
Pe de e l tă parte, ci-s e^te f iresc pentru această perioadă, soli-
dar i tă ţ l le româneşti au fost adesea copleşite de -.o et lux» a da
clasă şi stare 3octe'.£ ş i de opoziţia oreşttnătate - pägini -
tate (prin contactul mal dixsct cu lunea islamică) ajuagîndu-3e
la strìnse interferenţe, din care sînt greu C9 disociat manlfea
tar i le prevalent etnice. Oa toate acestea, cum s-*;; i.9<;«?cat ca
r igoare, f8ţă de tendinţa falsă, "manlheică", de a ^.c.fc-ole-
rimea, f i e snidata de înalte sentimente pat r io t ice , gsfca Jă
jertfească totul pentru binale ţ ă r i i , f i e dispusă să se pună co
totul în slujba agresorilor (otomani S ^ . de a l t neam), evlstS o
mare varietate de nuanţe care, odată descoperite şi interpre- «
tate , ne apropie inf in i t mal mult de adevăr^. Ku se poace nega,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
rtpt(al că boierl«ea română şl-a apărat taxa sa româneasca,
identificată semnificativ cu "moşia". Dax înainte de a ap», *
geeasCă "moşie" mare - ţara, din latinescul terra. adică pă-
(intui natal - boierul şl-a apărat propria moşie, stăpînlrea
personală asupra unei frînturl din ţară* Modificarea regimului
gtBpînlril funciare de către turci la sud de Sonare prin insti
tu ire-" als tem ului otoman tlmarlot ş l înlocuirea seniorilor bal
eanlci cu stăpini otomani a fost mereu on memento, on aveXtie-
Bint pentru boier i i români, ipăxîndu-şl moşia prin rezistenţă
ilăturl da domn (cînd primejdia era directă) sau prin conci
liere cu doşcqnul (cînd lichidarea aproape c ic l ică a în t regi i
gospodării domaniale ameninţa cu dezorganizarea ş l ruina eco-
noBlel ru ra le ) , bo ier i i români se solidarizau intru conserva
rea rânduielilor ţ ă r i i , co scopul ev i t ă r i i destinului stăpîni-
lor feudali bulgari, s îxbl , albanezi e tc . e i a l ţăr i lor l o r ' ' 4 .
Iee3te acţ ionl , desfăşurate armat sau diplomatic, pentru con
servarea clasei feudale autohtone, a cutumelor locale din Taxa
p - 5 _ „ * *
fiomâneascâ şl Moldova sint analoge ca valoare (parţ ial ş i ca
rezultat) co sol idar izăr i le cnezlmli şi nobilimii româneşti
transilvănene pentru menţinerea specificului său. Cert este că
o conştiinţă a so l ida r i t ă ţ i i etnice este net sesizabilă de o
.arta şi de alta a Carpaţilor, pe on fundal al diferenţ ier i lor
soclal-economlce sau independent de acestea, în interiorul f i e
căreia din cele erei ţări roiaâne sau peste graniţele arbitrar
fis&te. 'Jn esempi)- dinspre finalul secolului I Y I este elocvent
ir. scest sens, al prsvslsnţei pe care o dobîndaşte etnicul;
Bîefan Voievod (fcîsgă), prot-ssud*- t 1 . f-roncl Molaovei şl p r i
beag Sx Tieneilvenia, f i ind în serviciul împăratului austriac,
«•r« pentru alge la 1>77 o soşie £n joxol ce tă ţ i i irdod, "în
ear» sa f i e oameni noştri , Co lege şi limbă xomâoeaaoă^i
ir. ;..;,e p-laeşte p i n a le axuă an sat, pe caza tagt au-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
t o r l t ă ţ i l e vox sg 1-1 le pe motiv că e l , dăruitul, este "de na
ţiune românească" (eac nat lone Volachlca). că este venetic, că
şt ie ungureşte ş l nemţeşte, că no cunoaşte cutumele ţ ă r i l 7 ^ .
Deci un feudal român cere ca ş l supuşii săi să f i e români, pxi-
meste un sat depopulat, cu numai şase iobagi români, pe care î l
repopulează în scurt timp cu încă 50 de iobagi români (este un
exemplu de solidarizare în nume etnic: stăpînul român î ş i s t r î i
ge supuşi români), dar of ic ia l i ta tea î l respinge pentru calitatea
Iu l de român (deşi este un feudal ) , pentru necunoaşterea limbilor
"recepte". Bate evidentă creşterea în Importanţă a cr i ter iului
apartenenţei etnice în judecarea oamenilor, în at i tudinile co t i
diene. Bste şi un prolog pentru faptele ş l sentimentele care se
vor manifesta în timpul Iu l lllbaî Viteazul, cînd nu numai ioba
g i i români au intrat în armata voievodului, dar s-au alăturat şl
unii nob i l i , care aveau deplina conştiinţă a obîrşlei ş l apart«
nenţel lor româneşti. Cel mai semnificativ este exemplul lui
Daniel din Zlaşt l sau Zlăşteanul (sat înglobat azi în oraşul Hc
nedoara), care a trecut de partea lu i Mlbal, la prima confrunt
armată între români ş l Oastea feudală maghiară, contribuind în
măsură decisivă, mal alas prin forţa factorului psihologic, la
victoria de lîngâ Sellmbâr 7 6 . SzamoskSzi se preface a nu înţelege
mobilul "trădării" nobilului român, dar î l exprimă indirect:
"Jbla s-e dat semnalul de încep%e a luptei din ambele tabere,
cînd, dintre gărz i , unul (cu numele Daniel Zalasdi ) , de loc şl
după neam român [ . . . ] , fără nici o cauză certă, neflind provocat
de nici o nedreptate din partea cuiva, dintr-o dată, din postul
în care era pus, dînd pinteni calului, a trecut* la Bomân (lllhal
V i t e a z u l 7 7 .
s-a apreciat, pe bună dreptate, că, în lipsa unei alte
cauze care să-1 f i îndemnat la solidarizare cu armata Tăr i i Bo-j
mâneştl ş i în comparaţie cu puternicele sentimente "naţionala"
BCU Cluj / Central University Library Cluj
_ # u a a J.o-aaghlare (care-1 animau pînă la ura şi dispreţ pem
,lţli pe cronicarul umanist, de p i l d ă ) , Daniel din Zlaşt l u -
5 BÌ« 3 6 f o 3 t impulsionat de Ideea unităţii româneşti (valahul
! trecut la Valah, zice SzaaoskBzl), cu perspectivele concrete
â , biruinţă şl emancipare, Idee pe care o vadea înfăptuita prin
6oezlunea soclal-etnlcă românească^8. Da fapt , in aceat sans au
interpretat ş l nob i l i i maghiar inapta românului hunedorean, nobil ,
si e l : prins după aproape doi ani de la victoria românească da la
Stliobâr, a fost legat cu mîlnlle la spate de coada unul oal
.spune cu sat isfacţ ie acelaşi cronicar - t î r î t cu trupul gol in
fuga animalului, tăiat apoi în patru bucăţi ş i ezpua ostentativ
in văzul mulţimilor in patru locuri , apre a râspîndl groaza prin
ce români^. Deci românilor 11 se adresa cruda pildă, pentru a
nn-tfl urma, CUB făcuse Daniel, Impulsurile etnice f i r e ş t i de so
lidarizare. Cronicarii nu se simt ataşaţi , ca ş l majoritatea nobi
limii maghiare, în n ic i un fa i de boierimea munteană, in ciuda
apartenenţei la aceeaşi clasă socială. Despre Teodosio Rudeanu,
logofătul şl cărturarul (cronicar ş i e l ) , Szamoak&zi vorbeşte cu
dispreţ ş l resentiment: era "un OB bătrîn, răutăcios cu ungurii
gl care a îndemnat pa Ulbal Vodă, să tare pe unguri" 8 0 . Un al t
contemporan, de data aceasta sas, notează despre banul Mlhalcea
că "era cel Bai t icălos dintre to ţ i valahii ce- i ţine Tara Rosas i
Mască ş i vrednic de a nu f l pomenit niciodată fără blestem"
Cam în aceeaşi vreme, Szamoskßzl acrie cu reproş despre cinst i
rea de către împăratul Rudolf a onor trimişi români, desigur, de
ung bosresc: "împăratul a aşezat pe puturoşll so l i valahi, în
Hapul c i t a stat în biserică, înaintea eplscopllor" . iceste
•anifestări de dispreţ, de desconsiderare pentru poporul român,
Inclusiv pentru e l i ta socială, s-au accentuat marcant in unta
instaurării s tăpinlr l l româneşti în Transilvanii», dar au fost
pregătite încă in secolele anterioare. Pe măaura spor i r i i lntole-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
e Ja-
«
: ì -
ra
re
t
ranţei şi exclusivismului ecnic ale noöilimil maghiare, se
rea solidaritatea românească ia general. Nu numai mica nob i l i» ,
de origine română din Transilvania, dar ş l boierimea munteană
moldoveana trece la atitudini semnificative. In 1598, boieri i
munteni din partida fllopolonâ, adversari ai lu i Mlbai Viteazul
ş l refugiaţ i în Moldova, cereau cancelarului Poloniei să l e t r i .
altă domn în Tara Românească pe fratele domnitorului moldovean
(pe Slalom Movi lă) . "Toţi bo ie r i i Tăr i i Româneşti ş l toată ţara
î l doresc şl î l iubesc, căci e i vor să f i e împreună şl în unire
cu Moldova; fiindcă noi avem cu t o ţ i i aceeaşi limbă şl aceeaşi
credinţă ş l altădată domnul moldovean devenea prinţ muntean,
acesta moldovean"^. In anul următor (1599), o altă scrisoare a
unul grup de boieri munteni rămaşi în ţară ş l adresată boierilor
pribegi în Moldova devine iarăşi o declaraţie de solidaritate
romaneasco: "sîntem to ţ i (moldoveni şi munteni) de o singură
credinţă şl de o singură limbă" , de unde urma să decurgă uni
tatea de acţiune.
Cronica internă a Tăr i i Romaneşti surprinde alăturarea
neslncerâ a nobilimii maghiare la actul lui Mlbal Viteazul: "
g u r i i . . . de o parte jura lui Mlbal Vodă, dar de al tă parte, de
toate păr ţ i le muneia în tot chipul, că doar s-ar mîntul, să nu
le f i e cralu un român, precum le ara" 8^. Nobilimea era deci ne-
r
mulţumită, cum remarcă ş l al te surse contemporane, de apartenen
ţa etnică românească a lu i Mlbal, de sentimentul de solidaritate
românească pe care 1-a generat ş i susţinut parţ ial acest domn
din neamul supuşilor. Stimino această mare solidaritate de jos
Mlbal Viteazul şl al săi au ajuns pentru nobilime simbolul mare'
l u i pericol românesc. Nobilimea a fost lezată şl de prezenţa afet
n ie l lar români în preajma voievodului, de daniile de moşii fă
cute pe seama muntenilor şl în dauna unor partizani declaraţi
al Bathoreştllor, de numirea pîrcălabllor români în fruntea ce
rn
u
I-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
taţilor e tc . acesta dezavantaj apar încă mărunte, pe lingă Ba
tes teamă care tulbura ginâurile şi strîngea rindurila nobilimii ,
anUEe primejdia românească, venită atic dinspre supuşii iobagi,
cit Şi dinspre noii s tapini . Sl l ta socială magbiarâ, cu o con
ştiinţă a pretinsei sale superiorităţi , clădită pe o tradiţie
gultiseculară de p r i v i l e g i i , la care se adăugaseră cu vremea
orgolii etnice, se vede confruntată de această amplă sol idar i
tate românească, a t î t de masivă şi de neaşteptată din partea unul
popor dispreţuit şi desconsiderat. Beacţl l le acestea copleşite de
etnic nu ne mal par surprinzătoare la cumpăna veacurilor XVI ş i
IVI I , dacă le receptăm prin prisma a t î tor antecedente care le-au
pregătit şl din care am încercat, din perspectiva substratului
social-economic, să relevăm cîteva.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
- 52c -
1 F.P.Panalteacu, MUKOIS ncsaulul s l a l Săxlr. ,-;ra_gtra. în V 0 1 .
Bucureşti, 1947. p*81-Ioô.
2 E.Frodan, Iaafctrla în Transilvania in secolul s l XVI-lea. voi .
I - I 1 I , Bucureşti, Bditura academiei, 13°7-1968, passile*
3 P.P.Panaltescu^ Ofrstea tärereascä In Tara Bosâneescfi iipj-
dova. Oi'indulrcf. feudală. Bucureşti, Bdltura academiei, paasia
4 Sfc.Pascu, Yo le v ode t u..". Ti-jns 11 van la 1 f v o l . I I I , Clu^-Nspoca,
Bdltura Dacia, I966, p.266-287.
5 ïjBaïfcarlii, Vachl.e ins t i tu ţ i i juridic* din Transilvania.
£ . o ^ l b a i J J ^ - i ^ J i ^ ^ e p v « 3 t . u i i ECQàfl. Mud, 1934, p.08-69.
6 Ş.Pâpacostea, La fondation de la «alacbie e t de Ia lo iâ^v l^
et les So urna ins d«: Tra aa? Iva nie: une noe vel ie source. în
"Savue ro UBO Ina d'ttlatolre", 1978, XVII, nr.3, p. 396-397.
7 M.Holbaa, pUi erpaUP ş e ^ J A l ^ g o P i P ^ M i r a n . . . j ^ a S U & ^ A Ì È ,
X.III-XIV f Booaxeştl, Bdlture iu jdec ie i , 1981, p.245.
8 Sailagy S . , grdelrorsaeg tccteaete teklntet tel aivalSddsara»».
v o i . I , Pesta, I860, p . lo4 .
9 St.Pascu, Voievodatul . . . . I I I , p.264.
10 B.Luklnlcb, Dp.aUic.gr, ţa Valacborua In H->ngsrla I l l u s t r a l a
usque aü «naup 14oo, 3,)daoesta, 1941, p.64-65, nr.38.
1 1 St.Pascu ; Voievodatul . . . , I I I , p.264.
12 B.Luklnlcb, fBaülii«, p.23o-233, nr.188.
13 Docuaenta Romanlae Hlstoi-lcs. D„ Rela ţ i i latre ţ^rf-Lş jos jne .
I , p .96-99. nr.55 ( î n continuare D.S.H.. D . ) .
..Hclban, Mărturii asupra rolului cnesllor pa carile c'-; anil
BflflaJ în a doua .jumătate a secolului a l XIV-lea, în "Scu-
d i l şi irsterlale de Istorie medie", 1957, I I . p.4oS-415.
15 Hnrmnaakl, X/2, p.587i nr.488.
16 Ib,i,4em,, p.628, nr.525.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Constantinlu, Aspecte ala aentalnlni colectiv aâteac in » o *
jjpCatea medievală româneasca, în "Studii «1 materiale de
istorie medie", 1974, v o l . V I I , p.85-36.
22 Ibidem. p.29o.
22 I .Ulhalyl , Diplome maramureşene din secolul XIV al I V , Sighet,
19oo, p.143, nr.81; p.147, nr.83.
25 St.Pasca, Voievodatul I I I , p.293.
26 au rauMi .1 . W i , p.43, nr.75.
27 Ibidem. p.l6o-166, nr.294, 297» 3o5.
28 3t.Pascn, Voievodatul . . . , I I I , p.313.
29 L.Demény, Testele celor două înţelegeri încbelate în .1437 în
tre Incu la t i , si nob i l i . , dună documentele originale. în
"Studii. Hevl3t6 de i s tor ie" , i960, X I I I , n r . l , p.9Ö.
Jo ùb..I.3râtianu, Les assemblées d'états et les Boumalns en Tran
sylvanie T în "Revue des études roumaines", 1974, tom.XIII-OTV,
p.5o.
31 N.Iorga, Istoria rocànllor din Ardeal s i ungerla, v o l . I , Bucu
reş t i , 1915, P.115. ;
32 HarmufajclT ï l / j , p.2o2, nr.167. A .Pakete Nagy, V.Kanéa, L.So-
lymosl, G.Irssagi, Koim-.gnta, ryisticorua In Hangar la rebelllua
anno KDXI/, Budapests, Bài sura Acadamlal, 1979, p.267, nr.2o2;
p.223-r226, nr.187; p.227-228, nr.186 (ultimul, daapra nobl l l -
Bea din comitatul Dgocsa).
33 D.Prodan, Iobăg ia . . . , I , p.165*
34 Si..Pascu, Voievodatul . . . . I I I , p.322.
Id St.Pascu, Voievodatul t I
1 9 M.Bolban, P j j cronica,..., p .
2 P D.R.H.. D, p.114-116, nr.7o.
2i St.Pascu, Voievodatul I I >
I I I , p.289.
P.254-25&.
I I I , p.280-281.
ft Hurmuzaki. 1/2, p.495-496, nr.4o8.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
35 S-Predau, I obăg i a . . . . I I , pausala.
36 N.Iorga, O P . c i t . , p.131«
37 Hur mutait, X V / l t p.275-276, nr.5oo.
38 Ibjdjm,. 39 St.Pascu, Yolevodmtal . . . . I H , p .313.
4e Hmauzakl. 17/1, p.524-525, or.959» BflmMfcl. H / 5 , p.4©5-
4o6 t nr.167.
41 IfaltUkl* H / 4 , p.430-433, nr.263.
42 Ibidem. U / 5 « p.2oó-2o7, nr.90.
43 Ibidem, p.227, nr .II5.
44 St.Pasca, Mişcări ţ j r « n « a M n r i l a i n i t » d« Intrarea lui Mlhy«
Yl t«azul în tra nail venia. în "Studii ş l materiale de Istorie
medie", 1956, I * p.129*
45 ikiàafi, P.132.
46 Ibidem, p.133*
47 Ibidem.
48 Ibidem.
49 IbJdSft, p.140-149.
50 St.Pasca, Voievodatul. . . • I I I , p.412. Ioan i .Pop , Statutul
ane»ling ADPUBI pa domeniile feudale din Transilvania în se
colul a l XI7- lea r în vo l . "Civ i l i sa ţ i e medievali ş l moderni
românească. Stadii i s t e r ice" , sab red.NJtdrola, i.Hăduţlu,
P.Teodor, Cluj.Napoca, Idltura Dacia, 1985, p . lo2- lo3 .
51 C.Glorescu, BfcttUJ, flf Ifitpgle socială.. Vggblffieş ruKâfllflî. io
Sara Românească sl legătura Iu l Mlbal 7ţ teazol . Despre ro-
mânl. Deerore bo ie r i , ed i ţ ie e I I -a de C.C.Glnrescu, Bucureşti.
I943, p.293-313.
52 loan À .Pop, Mărturii documentara privind adunările cnazlale
ca Ins t i tu ţ i i romaneşti din « r m u i t l M i i l m In veacurll» ZIY-XT.
in "Beviate de I s to r i e" , 1981, 34, nr.11, passim.
53 Ibldu, p.2i»7-21o8.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Llfinalyi, ojasifc., P.64, nr.35.
gt.Paeoo, Voievodatul..., p.415*416.
itj).Buau, un formular al cancelaria! regala din epoca l o i
Kpej de Hunedoara, pentru nobi l i i români din Transilvania,
£5 "Acta Musai Napocensis", I983, X I , p.155-170.
C.Feneşan, Dpcijpşnţe medievala, battitene (1440-16,53), Timi
şoara, Sdltura Facla, 198I, p.39, nr.2.
.j.KRuau, £E J L£Ü. , p.136, 158.
jjirb.Naţ.Magblara, D1.29494, D1.29495.
jffijfitorl străini despre ta r i le române. v o l . I , îngr i j i t da
K.Bolban, Bucureşti, Sdltura ş t i i n ţ i f i c ă , 1968, p.472.
Ì Ì . Ì . R U S U , fipjifiü., p.166-167.
.:I.Pat£ki, Pocenlol Hunedoara la începutul secolului a l XVI-
]fn. Studiu si documente, Bucureşti, Sdltura Academiei, 1973
p.166.
iJIbJLàflfi, p.128-129.
»IbiaejB, p. I94-I95.
SUiiăfim, p. 192-193.
filoar. A .Pop, încercări de Imixtiune în Tara Haţegului în vea
cul al XV-lea. în "Anuarul Institutului da is torie şl axbeo-
logie Cluj.Napoca", 1982, XXV, p.39-52.
FL.Veress, Fontes rerum Transylvaniearum, v o l . I I I , Budapesta,
191?, p .64. S t . te teş , Bclgrărl rocànestl din Traasllvanla în
secolele XIII-XX. ad.a H - a , Bucureşti, Sdltura ş t i in ţ i f i că
şl enciclopedică, 1977, P*19«
BBurtiusakl, 1 / 1 , p.45o, nr.538.
•Io...; A.Pop, Din r e l a ţ i i l e Tării Haţegului cu Tara Românească
Ia. veacul al XV-lea sl la începutul veacului a l XYI- lea . în
Revista de I s to r ie" , 1965, toc 38, n r . l , p.82-83$ A.i.Rusu,
Ics:. A.Pop, Fapllla nobiliară românească Arca din Tara Hata-
M l i l Csfîrsltul sec.XV-începutul sec .XVI) . în "Acta Kusel
Kapoceasis", I984, XXI, p.219.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
- 524 -
70 loan i .Pop, Din i s t i l l o p.8>r84.
71 M.Neagoe, Problema unităţi i Tarilor Bomâne In secolul
XVI-loa r în "Baviata arhivelor", 1975, 52, vol .38, nr.4,
p.432. Călători s t r ă i n i . . . . v o l . I I I , p.?8.
72 I.Crăolun, Cronicarul Szamoslc5z< gj Tnni.nmărlle Iul prl yj .
toara ia naflal ÜL5fifelfiBfil, c i o j , 192s, P.41^+2. 73 Pl.Constantlnlu, De la Mlbal Viteazul la fanariot!» oh H . T
va ţ l l asupra p o l i t i c i i externe româneşti. în "Studii şl na.
tarlale da Istorie medie", 1975, V I I I , p . l o2 .
74 Ibidem. p.lo3.
75 D,Prodan, Iobăg ia . . . . I I , p.321-322.
76 I.I.Boaau, Daniel din Zlastl (Un aderent hunedorean al lq l
jttLml VltflflZUl), £* "ipulum", 1976, XIV, p.161.
77 IkldflB, p.162-163. Textul ae află ş l în lucr. Mlhal Viteazul
în conştiinţa europeană, v o l . I I , Bucureşti, Bdltura Jcademlel
1983, P.175. 78 I.I.Busau, O P . c i t . . p.169.
79 ihlASM, P.172.
80 I.Crăciun, O P . c i t . , p . l j l .
81 K.Iorga, sslm&XH. , p.214.
82mI.Crăclon, op .c i t . , p .41, 179«
83 Gb.I.Brătlanu, Orlelnas e t formation de l 'unita roumaine, Bu
curasti, 1943, p.157.
84 P.P.Panaltescu, Unificarea po l i t i că a Ţărilor Româr.e în epoca j
feudală. în vol."Studii privind unirea Principatelor", Bucu
r e ş t i , i960, p .72.
85 IMdfiJt, p.69.
86 D.Prodan, Snpplex Llbellna Valachorum. p.110-118 (capi tolul
"Momentul Mlbal Vi teazu l" ) .
BCU Cluj / Central University Library Cluj