portofoliu -...

Curs:

Informatica si TIC pentru gimnaziu – clasa a V-a

PORTOFOLIU

Formator: prof. Lica Dana

Cursant: prof. Ilie-Filote Sorina-Ioana

Judetul Prahova - Seria 1, Grupa 1

septembrie – octombrie 2017

Ilie-Filote Sorina-Ioana

PH_S1GR1

M1L2

Proiect didactic

Data:

Obiectul: Informatica si T.I.C.

Clasa: a V-a

Unitatea de invatare: Sisteme de calcul

Subiectul lectiei:Tipuri de sisteme de calcul si comunicatii

Tipul lectiei: Dobandire de noi cunostinte

Locul de desfasurare: Laboratorul de informatica

Durata: 50 min

Competente generale si specifice:

Utilizarea eficienta si in conditii de siguranta a dispozitivelor de calcul

Cunoasterea tipurilor de sisteme de calcul si a modului de functionare a acestora

Obiective operationale:

Sa cunoasca momentele principale din evolutia sistemelor de calcul

Sa cunoasca principii de functionare ale acestora

Metode, procedee si tehnici didactice:

Materiale didactice folosite:

1. Manualele alternative “Informatica si TIC” pentru clasa a V-a

2. site-ul :informaticainscoli.ro

3. videoproiectorul

Principiul participarii si invatarii active

Principiul asigurarii progresului gradat al performantei

Metode de invatamant utilizate la lectie:conversatia, explicatia, descrierea, argumentarea

Bibliografia folosita la lectie: - manualele si site-ul de mai sus


PH_S1GR1

Desfasurarea lectiei

Nr.

crt.

Evenimente

instructionale

Obiective

operationale

(la sfarsitul orei

elevii vor fi

capabili)

Continuturi

Metode,

procedee,

tehnici

Instrumente

de evaluare

1. Moment

organizatoric

(3 min)

Organizarea clasei pentru inceperea

lectiei

Frontal orala

2. Actualizarea

cunostintelor

(5 min)

Ergonomia postului de lucru. Norme

de securitate si protectie in

laboratorul de informatica

Frontal

3. Anuntarea

titlului lectiei

noi si

prezentarea

obiectivelor

propuse (3

min)

Prezentarea lectiei noi:

Tipuri de sisteme de calcul si

comunicatii

-istoria sistemelor de calcul de la

abac la calculatorul de buzunar

-istoria sistemelor de comunicatii de

la telegraf la telefonul inteligent

Explicatia

Conversatia

orala

4. Comunicarea

noilor

cunostinte

-Sa cunoasca

istoria sistemelor

de calcul de la abac

la calculatorul de

buzunar

- istoria sistemelor

de comunicatii de

la telegraf la

telefonul intelligent

-sa cunoasca

principiile de

functionare ale

acestora

de-a lungul istoriei realizarea

calculelor aritmetice era realizata

de oameni cu ajutorul mintii

umane(calculator mental).

calculele mentale erau

anevoioase si erorile erau

frecvente. Din aceasta cauza

oamenii au cautat mereu sa

gaseasca dispozitive de calcul

care sa ii ajute;

pentru a putea calcula mai usor,

oamenii au folosit diverse

dispozitive. Cel mai raspandit

dintre acestea a fost abacul. A

aparut in China antica;(a se arata

elevilor o poza sau chiar un abac

real daca exista)

in 1642, un tanar pe nume Blaise

Pascal a realizat primul

calculator mecanic care

functiona mai bine decat un

calculator mental. Pascal trebuia

sa realizeze calcule artimetice

laborioase pentru tatal sau,

inspector de taxe in Rouen,

Franta. El nu putea dormi

suficient din cauza volumului

mare de lucru generat de profesia

tatalui sau. Pentru a-si face

munca mai usoara Pascal a

inventat Pascaline, o masina care

facea operatii aritmetice in mod

mecanic fara sa greseasca;(a se

vedea

Frontal

Conversatia

Descrierea

Explicatia

Vizualizare

materialelor

prezentate pe

site-ul

http://www.in

formaticainsc

oli.ro/doku.p

hp?id=wiki:te

ma1.1


PH_S1GR1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Abac

https://www.dreamstime.com/stock-images-calculating-finances-piggy-bank-cutout-image37621054

https://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascal

https://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascal

https://en.wikipedia.org/wiki/Pascal%27s_calculator

sectiunea Aplicatii→Pascaline) prima masina de calcul complexa

a fost realizata de catre Charles

Babbage in sec. al 19-lea fara sa

fi fost efectiv terminata. Ea

cuprindea insa multe din

principiile actuale din

informatica. Babbage este

considerat a fi parintele

calculatoarelor. Masina lui se

baza pe un motor diferential,

adica un dispozitiv mecanic

capabil sa rezolve functii

polinomiale(a nu se confunda cu

diferentialul auto!). Babbage a

realizat motorul diferential in

1822. Ulterior in 1833 a realizat

un motor analitic;(a se vedea

sectiunea Aplicatii→Masina diferentiala a lui Babbage)

Gotfried Leibniz a realizat un

dispozitiv mecanic de calcul sub

forma unei roti care a fost folosit

multa vreme in aritmometre;(a se

vedea

sectiunea Aplicatii→Leibniz) Herman Hollerith a realizat

primul tabulator mecanic bazat

pe cartele perforate. A fost

folosit cu succes pentru a realiza

calcule statistice complexe.

Masina putea elabora tabele cu

valori precalculate pentru

principalele functii;

un alt pas important in evolutia

tehnicii de calcul a fost utilizarea

cartelelor perforate in razboiul de

tesut Jacquard. Acestea au

permis realizarea unor modele de

tesaturi foarte interesante care au

avut un mare impact

comercial;(a se vedea

sectiunea Aplicatii→Jacquard) Urmatorul pas in evolutia

calculatoarelor a fost aparitia

calculatorului electronic.

Calculatoarele electronice au

evoluat in mai multe generatii:

prima generatie(1940-1956)

a fost bazata pe tuburi vidate,

aveau dimensiuni mari si

foloseau doar limbaj masina;

a doua generatie(1956-1964)

a fost bazata pe tranzistori,


PH_S1GR1

http://www.informaticainscoli.ro/doku.php?id=wiki:tema1.1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Babbage

https://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Babbage

https://en.wikipedia.org/wiki/Difference_engine


https://ro.wikipedia.org/wiki/Gottfried_Wilhelm_von_Leibniz


https://ro.wikipedia.org/wiki/Herman_Hollerith

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aes%C4%83tur%C4%83_Jacquard

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aes%C4%83tur%C4%83_Jacquard


suporta atat limbaj masina

cat si limbaj de asamplare,

mai mici, mai rapide si mai

ieftine;

a treia generatie(1964-1981)

circuite integrate,

perfoemante crescute,

memorie mare, domensiuni si

preturi mai reduse;

a patra generatie(1981-1990)

calculatoare personale,

dispozitive periferice,

limbaje orientate obiect;

a cincea generatie(1990-

prezent) calculatoarele

folosite astazi, rapide ieftine

si cu diverse forme de

autonomie si chiar inteligenta

artificiala;(a se arata copiilor

imagini

cu microprocesor, tub

vidat, circuit

integrat si tranzistor sau, daca

se poate, obiectele in sine).

5. Fixarea

noilor

cunostinte (6

min)

Se face prin testarea individuala a

elevilor

Individual

Frontal

conversatia


PH_S1GR1

https://www.stockfreeimages.com/2007306/Hand-holding-a-microprocessor.html

https://www.dreamstime.com/stock-photos-old-vacuum-tube-image10218033

https://www.dreamstime.com/stock-photos-old-vacuum-tube-image10218033

https://www.dreamstime.com/stock-images-circuit-board-close-up-background-blue-electronic-image31188634

https://www.dreamstime.com/stock-images-circuit-board-close-up-background-blue-electronic-image31188634

https://www.dreamstime.com/stock-images-transistor-image574764

M1L3

Fișă de lucru - Elemente de arhitectură a unui sistem de calcul

1. Asociați abrevierile cu semnificațiile corespunzătoare:

a. UCP 1. Unitatea Aritmetico-Logică

b. RAM 2. Unitatea Centrală de Prelucrare

c. ROM 3. Unitatea de Comandă și Control d. UAL 4. Read-Only Memory

e. UCC 5. Random Access Memory

2. Completați următoarele afirmații:

a. Microprocesorul poate fi numit ………………………

b. ……………………… execută operaţiile elementare aritmetice şi logice. c. Coprocesorul matematic execută ………………………. d. Memoria internă a unui calculator este compusă din ……………………… și

………………………. e. Cea mai mică unitate de măsură a informației este ………………………

f. 1 Tb = ……. Mb. g. 1 byte = …... biți.

3. Desenați un rebus în care să dați definiții pentru următorii termeni: microprocesor, memorie,

hardware, Megabyte, programe, unitate centrală.

4. Găsiți cele 12 cuvinte ascunse pe orizontală și verticală:

A M B B C T B I T O L

S I C B K A L C R H P

Y C Z Y N I B R S A R

D R A T O S P R C R O

K O M E M O R I E D G

L P H G F F O F J W R

U R P S I T T O R A A

O O S L O W E G S R M

A C K R R A M K J E Y

V E N H A R D D I S K

N S M L F E L I O D G

C O P R O C E S O R P

I R O M F T I K C B E

S E N U N I T A T E I


PH_S1GR1

M2L3

Proiect didactic

I. Date de identificare

Data: 23.10.2017

Clasa: a V-a

U itatea de î ăță â t: Ş oala Gi azială Co u a Sura i

Profesor: Ilie-Filote Sorina

I. II. Co stru ția

Disciplina: I for ati ă și TIC

U itatea de î ățare: Sisteme de operare

Subiectul lectiei: Organizarea datelor

Tipul lectiei: Tra s itere și î sușire de u oști țe

Timpul acordat: 50 minute

Co pete ţe spe ifi e :

1.2 Utilizarea efi ie tă a u or o po e te soft are

O ie ti e operaţio ale:

Elevii vor fi capabili:

O1 Să e u ere ele e tele de i terfaţă ale siste ului de operare Wi do s

O2 Să defineas ă otiu ea de fişier

O3 Să ide tifi e el puti e te sii ale u or tipuri parti ulare de fişiere

O Să disti gă ele două otiu i fişier şi folder, pe aza e pli atiilor oferite de profesor.

Strategii didactice folosite:

Metode și procedee: o ersația fro tală, obser ația, e pli ația.


PH_S1GR1

Mijloa e de î văță â t: calculator, ideoproie tor, rețea, I ter et, fișe de

lu ru, ta lă, preze tare Po erPoi t

Forme de organizare: frontal, individual.

Evaluare: o ser are siste ati ă, fișe de a ti itate

Bibliografie:

L. Rîpeanu, C. Dragomirescu, I. Lincan, D. Ionescu, ”Ghid de Teh ologia I for ației

pentru gimnaziu”, Editura LVS Crepus ul, Ploiești,

A.Niţă, C.Popes u, D.Chirilă, M.Niţă,”Manual pentru cls. a V-a”, Editura Corint Logistic,

Bu urești,

http://informaticainscoli.ro/doku.php


PH_S1GR1

Ta elul de spe ifi are a orespo de țelor

E e i e tul i stru țio al Ob.

op. Co ți uturi

Strategii

didactice Evaluarea

Moment organizatoric (1 min) -

Profesorul o se ează î atalog ele ii a se ți, sta ilește li iștea și at osfera ade ată a ti ității dida ti e.

Elevii pregătes i stru e tele de lu ru e esare orei

Co ersația -

Verifi area te ei pe tru a asă și rea tualizarea u oști țelor i

O1

Profesorul a u ță ele ii are au efectuat tema incomplet și le oferă

e pli ații supli e tare.

Elevii su t ate ți la expli ațiile oferite de profesor pe tru rezolvarea te ei și răspu d la î tre ările profesoarei.

Con ersația E pli ația

Pe

calculator

A u țarea te ei și o ie ti elor ur ărite i

- Profesorul a u ță te a le ției și o ie ti ele ur ărite.

Elevii otează î aiete titlul le ției „Organizarea datelor”

E pli ația Orală

Co u i area oilor u oști țe

(30 min)

O2,

O3,

O4

Profesorul prezi tă oul o ţi ut- ezi Dirijarea î ățarii

Elevii ur ăres le ția, răspu d și otează î aiete o ţi utul noii

le ţii.Ur ăres expli aţiile propu ătoarei.

Co ersația E pli ația

Exemplul

Orală Observarea

siste ati ă a elevilor

Fixarea u oști țelor și realizarea feedback-ului (10 min)

O2,

O3,

O4

Profesorul le soli ită ele ilor să o pleteze eri ţele din fișa de lu ru.

Elevii realizează eri țele di fișa de lu ru utilizâ d calculatorul.

Co ersaţia

Apli aţie pra ti ă

Practică

Observarea



PH_S1GR1

Notarea ele ilor și te a pe tru a asă min)

- Profesorul otează ele ii are au fost a ti i la le ție și propu e te a pe tru a asă.


PH_S1GR1

Desfăşurarea le ţiei

Moment organizatoric:

pregătirea le ţiei:

- întocmirea proiectului didactic;

- pregătirea setului de î tre ări;

- pregătirea setului de apli aţii;

- pregătirea te ei;

orga izarea şi pregătirea lasei:

- erifi area fre e ţei;

- erifi area te ei pe tru a asă.

captarea ate ţiei lasei:

- a u ţarea su ie tului pe tru te a respe ti ă;

- a u ţarea o ie ti elor ur ărite;

- a u ţarea odului de desfăşurare a a ti ităţii;

Dirijarea î ățării :

Să e i agi ă pe tru âte a i ute hard disk-ul (discul dur), despre are a î ățat î le țiile

pre ede te, a u dulap u it şi fişet u ai ulte sertare.

Ĩ fie are dulap se pot pu e hârtii şi dosare e

o ţi i for aţii utile, a ĩ iaţa reală. Ĩ să ĩ lu ea

al ulatorului, datele şi i for aţiile se află ĩn

fişiere file .


PH_S1GR1

http://informaticainscoli.ro/lib/exe/detail.php?id=wiki:sinteza_teorie.1.3&media=wiki:hdd.jpg

Pe tru a a ea o orga izare efi ie tă a datelor, fişierele se grupează ĩ foldere dosarele di iaţa

reală . De ase e ea a estea se pot grupa şi ele ĩ alte foldere, realizâ du-se o stru tură ierarhi ă a

i for aţiei pe al ulator.

Sunt utile!!

Astăzi o î ăța despre:

Organizarea datelor

Dispozitivele de memorie care permit stocarea pe ter e lu g a u ei a tităţi de i for aţie su t:

hard disk-ul, discheta, CD-ROM-ul, DVD ROM-ul etc.

Cel mai utilizat dispozitiv magnetic de memorie e ter ă este hard-discul (HDD), e este separat ĩ

ai ulte partiţii.Spre e e plu „Local Disk(C:) este o partiţie i porta tă, deoare e ai i se află fişierele

sistemului de operare.

Fişierul este o ole ţie orga izată de date ide tifi ate pri nume şi extensie, separate prin

punct: nume.extensie.

Nu ele fişierului poate o ţi e a i de ara tere, u e epţia „/, \, :, *,?, >, , <, | . Extensia

reprezintă u grup de ara tere i i e arată tipul fişierului şi spune sistemului de operare cu ce

apli aţie a fost reat fişierul. E te sia u este o ligatorie, dar fişierele parti ulare o ţi e te sii proprii şi


PH_S1GR1

astfel se disti g tipurile de i for aţii aflate ĩ respe ti ul do u e t.

Fişierele su t grupate î foldere (dosare sau directoare ). Un folder reprezi tă o ole ţie de mai

ulte fişiere şi/sau alte foldere (subfoldere).

Ĩ Wi do s, folderele dispu de o pi togra ă spe ială ase a atoare u ui dosar. Numele

u ui folder are a eleaşi restri ţii a si u ele fişierelor.

Pe tru a izualiza o ţi utul u ui folder se efe tuează du lu li pe pi togra a aso iată. Se a

des hide apoi o fereastră ĩ are apar i o iţele apli aţiilor, a fişierelor sau a altor su foldere.


PH_S1GR1

Modul de afişare: Orga izarea o ţi utului:

Asigurarea rete ției și tra sferului e aluarea i elului de realizare a o ie ti elor le ţiei)

Vezi fisa de lucru.

Te ă pe tru a asă:

Ide tifi ă tipuri de fişiere parti ulare pe are le are al ulatorul tău de a asă și otează-le ,

î preu ă u ara teristi ile a estora u e, di e siu e, data odifi ării .


PH_S1GR1

M2L3

Fișa de lu ru -Organizarea datelor

. Sta iliţi aloarea de ade ăr a ur ătoarelor e u ţuri:

a. Fişierul este o ole ţie orga izată de date, al ătuit di u e şi e te sie. A/F

. Nu ele u ui fişier poate avea 256 de caractere. (A/F)

. Folderul reprezi tă o ole ţie de ai ulte fişiere, u u e sugesti e. A/F

d. Fişierele de tip te t au e te sia .jpg. A/F

. Ĩ ta elul de ai jos apar pi togra ele e o ţi tipuri parti ulare de fişiere. Notaţi i ăsuţele

li ere e te sia lor pre u si apli aţia u are se des hid a estea:

Pictograma Extensie Tip fisier Apli aţia

Fisier text

(de date)

Fişier

arhi ă

Fişier

document(de

prezentare)

Fişier foi de

calcul

Fişier audio

Fişier

imagine(Jpeg

Image)

Fişier

Portabil


PH_S1GR1


Fişier

imagine(Bitmap

Image)

Fişier

text

3. Ştii d ă M Co puter Co puterul eu este u progra utilitar are per ite a esul la resursele fizi e

ale calculatorului:

a La saţi ĩ e e uţie apli aţia M Co puter, utilizâ d pi togra a de pe Desktop.

O ser aţi, apoi pre izaţi are su t u ităţile de lu ru ale al ulatorului şi u e litere su t si olizate.

Daţi du lu li pe pri ul dis si izualizaţi folderele e iste te. S rieţi pe aiete âte foldere aţi

descoperit.

d Realizaţi u dese u pi togra e aso iate u or foldere, la alegere.

. E istă ase ă ări şi deose iri i tre fişiere şi foldere? E e plifi aţi.


PH_S1GR1

Fişă de lucru

Organizarea datelor

1.Completaţi spaţiile libere astfel incât afirmaţiile să fie adevărate:

a.Pentru a găsi mai uşor informaţiile de pe calculator, acestea sunt organizate în ………………… şi ………………

b.Fiecare fişier are asociat un …………………şi o…………………, separate prin punct.

c.Formatul extensiei fişierelor salvate cu programul Notepad este……

2.Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:

a.Numele fişierului poate avea maxim 255 caractere;

b.Numele fişierului poate conţine caracterele:? : * < >

c.Folder-ul are extensie;

d.Pictograma asociată unui folder este .

3. Asociaţi fiecare tip de fişier din coloana stângă cu extensia corespunzătoare din partea dreaptă:

1. Tip fişier Extensie

Muzică .jpg

Imagine .avi

Documente text .mp3

Video .docx

4.Scrieţi sub fiecare pictogramă de mai jos, tipul de fişier asociat acesteia:

5.Deschideţi folderul Anotimpuri aflat pe Desktop şi răspundeţi la următoarele întrebări:

a. Ce conţine folderul Anotimpuri?

b.Ce tip de fişier este cel din folderul Toamna?

6.Vizualizaţi proprietăţile fişierului toamna.txt aflat în folderul Toamna .


PH_S1GR1

M3L1

Proiect didactic

Data: 14.11.2017

Clasa: a V-a

U itatea de î ăță â t:Ş oala Gi azială, o . Brazi

Profesor:Ion Mihaela


U itatea de î ățare:Internet

Subiectul lectiei:Ser i ii ale reţelei I ter et



Co pete ţe ge erale:Utilizarea respo sa ilă și efi ie tă a teh i ii de al ul și de o u i ații

Co pete ţe spe ifi e:Utilizarea efi ie tă şi î sigura ță a I ter etului a sursă de do u e tare


O1 Să ide tifi e ser i iile oferite de reţeaua I ter et

O2 Să des rie rolul ser i iilor oferite de reţeaua I ter et

O Să e e plifi e ser i iile de poştă ele tro i ă si cele de chat

O4 Sa efectueze operaţii de ăutare dupa u u ânt cheie u ajutorul u or otoare de ăutare

O Să utilizeze ore t ter e ii de spe ialitate


PH_S1GR1


Metode și pro edee: o ersația fro tală, o ser ația, e pli ația, e er ițiul,î ăţarea pri

descoperire

Mijloa e de î ăță â t: calculator, ideoproie tor, rețea, I ter et, fişe de lu ru, ta lă, preze tare

PowerPoint

Forme de organizare:activitate fro tală şi a ti itate i di iduală

Evaluare: E aluarea i iţială: erifi area a titati ă şi alitati ă a te ei

E aluarea for ati ă: î tre ări, a aliza răspu surilor, observare siste ati ă, fişă de lu ru

Bibliografie:

M. Suditu, L. Rîpeanu, Didactica Informaticii , Editura Karta Graphi , Ploiești,

C. Băi a , . Coritea , I for ati ă şi T.I.C .- Manual pentru clasa a V-a, Editura Sigma

A.Niţă, C.Popes u, D.Chirilă, M.Niţă I for ati ă şi T.I.C - Manual pentru clasa a V-a, Editura

Corint Logistic.



PH_S1GR1

Tabelul de spe ifi are a orespo de țelor


op.

Co ți uturi Strategii

didactice Evaluarea

Activitatea profesorului Activitatea elevului


Orga izarea si pregătirea lasei Verificarea preze ţei

Verificarea resurselor materiale

Ele ii erifi a fu ţio area sistemelor de calcul Co ersația -


O5

Profesorul oferă e pli ații suplimentare elevilor care nu

şi-au efectuat tema complet.

Ele ii su t ate ți la e pli ațiile oferite de profesor pentru

rezolvarea temei


Orală


-

Profesorul a u ță te a le ției și o ie ti ele ur ărite.

Profesorul a u ţă odul de desfăşurare a a ti ităţii.

Profesorul otează te a le ţiei pe ta lă.

Ele ii otează î aiete titlul le ției

E pli ația -


(30 min)

O1,

O2,

O3,

O4,

O5

Profesorul prezi tă ele ilor ur ătoarea situaţie:

Maria, are a te ă la li a ro â ă realizarea u ei preze tări a poetului Vasile Ale sa dri. Ea aută î

i liote a sa de a asă, olu ul de poezii al acestuia, dar nu îl

găseşte. Oare o puterul


Problematizarea

Observarea



PH_S1GR1

personal o poate ajuta?

Profesorul o u i ă ele ilor noile cunoşti ţe A e a şi adresează î tre ări ele ilor.

Ele ii răspu d la î tre area adresată de profesor: Da, da ă este o e tat la reţeaua Internet.

Ele ii ur ăres le ția, otează î aiete i for aţiile preze tate de profesor şi răspu d la întrebarile adresate de acesta.


O1,

O2,

O3,

O4,O5

Profesorul le ere ele ilor să rezol e eri ţele di fişa de lucru.

Elevii rezol ă eri ţele di fişa propusă de profesor

Activ

participative

Orală

Observarea

siste ati ă


-

Profesorul otează ele ii are au fost a ti i la le ție și propu e te a pe tru a asă:

Te ă:Realizaţi o lista cu

furnizorii de servicii de e-mail,

portaluri, otoare de ăutare, grupuri de ştiri şi programe de

chat.

Ele ii otează te a î aiete.


PH_S1GR1









- erifi area te ei pe tru a asă;

aptarea ate ţiei lasei:





PH_S1GR1

Dirijarea î ăţării:

Anexa 1- Ser i ii oferite de reţeaua I ter et

Internetul este rezultatul u ui u ăr de reţele de o putere di î treaga lu e

i ter o e tate î tre ele pe tru a fa ilita s hi ul de i for aţii. I ter etul per ite a esul la

i for aţii are su t sto ate î for at ele tro i :te te, fil e, i agi i, uzi ă et . A este i for aţii

pot fi publice sau private, gratuite sau contra cost.

Na igâ d, I ter etul oferă u eroase ser i ii.

Iată de e ser i ii poate e efi ia Maria î azul o e tării o puterului perso al la I ter et:

1. Serviciul de informare- ase ă ător unei biblioteci digitale-www(World Wide Web-Pânza

o dială de paia je . Ea reprezi tă o ultitudi e de i for aţii păstrate pe al ulatoare spe iale.

A este i for aţii su t orga izate su for ă de site-uri web( exemplu:www.edu.ro).Un site web

este o cole ţie de pagi i, u ite pagi i e , despre u a u it su ie t.

Ce site-uri web accesati ? Exemple.

2.Serviciul de transferul de date - FTP(File Transfer Proto ol per ite utilizatorului să tra sfere

fişiere î tre al ulatoare situate î di erse pu te geografice.

.


PH_S1GR1

3.Serviciul de mesagerie instantanee - Chat-ul asigură s hi ul, i od real, de esaje de tip

text, sunet sau video, cu una sau mai multe persoane interconectate prin intermediul Internetului.

Pentru a putea folosi un astfel de ser i iu este e esar să i stalezi pe al ulatorul tău u ul di tre

programele gratuite: Skype, Google Talk, Windows Live Messenger etc.

Ce servicii de chat utilizati? La ce este util chat-ul?

4. Comunitatea online – este o reţea so ială irtuală e o e tează utilizatori u a eleaşi

i terese, a ti ităţi.Utilizatorii au a es pe aza u ui o t de utilizator şi a u ei parole. Cele ai

u os ute reţele de so ializare su t:Fa e ook, T itter, Li kedl .

. Ser i iul de operaţiu i a are - Serviciul e- a ki g per ite utilizatorului să efe tueze

operaţiu i a are pe I ter et , folosi d arduri de plată sau o turi a are.

. Ser i iul de o erţ ele tro i - Serviciul e- o er e per ite o erţul ele tro i pe site-uri

operaţio ale de ore pe zi, zile pe saptă â ă.

Ati folosit serviciul de comert electronic?

7.Serviciul e-learning- pro o ează î ăţă â tul ele tro i , iar o ţi utul le ţiilor şi aterialele e esare î ăţării pot fi a esate de pe site-uri specializate(Platforme e-

learning:Moodle, Ael, etc)

.

8.Portal - U site folosit pe post de uşă de i trare î I ter et sau ca punct de plecare a multor

altor site-uri şi ser i ii o li e de la i for aţii utile, hat, e ail pâ ă la shoppi g şi linkuri).

Exemplu de portal:

http://portal.edu.ro/

9.Ser i iul de ăutare de i for aţii-Motor de ăutare -reprezi tă u progra ăutător, are a esează I ter etul î od auto at și fre e t și are sto hează titlul, u i te heie și parțial, chiar conținutul paginilor web într-o ază de date.Cele ai utilizate su t: Google, Yahoo, Bi g.


PH_S1GR1

http://portal.edu.ro/

.Grupurile de știri grupuri de dis uții sau foru uri de dis uții -reprezi tă largi siste e de o u i are pri are persoa e a â d di erse preo upări și pasiuni, s hi ă i for ații, dis ută pe aza u or te e de i teres ge eral sau parti ular sau pu diferite î tre ări.

Căutaţi u foru de dis uţii pe o te ă are vă i teresează!

. Ser i iul de poştă ele tro i ă(e-mail)-per ite utilizatorilor să o u i e şi să tra s ită i for aţii altor utilizatori i difere t de lo alizarea geografi ă, la o iteză re ar a ilă, astfel î ât u e ail poate aju ge pe ealaltă parte a glo ului î âte a i ute sau hiar ai puţi . Ser i iul de poştă ele tro i ă, fur izat de Yahoo, G ail, Hot ail et , fu ţio ează după regulile poştei o iş uite, deoare e s risoarea ele tro i ă se u eşte esaj şi i lude: adresa desti atarului, su ie tul, adresa e peditorului, te tul s risorii şi opţio al fişierele ataşate. Mesajul poate fi trimis

simultan la mai multe adrese.

O adresă de e ail are stru tura: [email protected] unde:

a-este u ele utiei poştale de e e plu u ele ostru

b-reprezi tă u ele orga izaţiei are deţi e ser er-ul de e-mail, de exemplu:yahoo, gmail

c-tipul de do e iu o , edu et . sau u ele de ţară de e e plu ro pe tru Ro â ia

Aveti adrese de email? La ce furnizori?

.Posturile de radio şi TV pri I ter et - per it ur ărirea u or posturi radio şi TV folosi d Internetul.

13.Web hosting -Ser i iul de gazduire e hosti g per ite atât persoa elor fizi e, ât și elor juridi e să ai ă u site e a esi il pe I ter et. Fur izorul a ordă lie tului spațiu de e orare pe un server conectat la Internet.

Ex de web hosting:-weebly, blogspot.


PH_S1GR1

mailto:[email protected]

Fişă de lu ru

.Co pletaţi spaţiile li ere astfel î ât ur ătoarele afir aţii să fie ade ărate:

a. Ser i iul de tra sfer de fişiere se u eşte………………. b. ………………..este u siste pe tru tra s iterea sau pri irea de esaje pri I ter et. c. Locul unde sunt situate ai ulte pagi i e legate pri o ţi ut referi du-se la a elaşi

su ie t, se u eşte……………………. d. .………….asigură s hi ul, i od real, de esaje de tip te t, su et sau ideo, u u a sau

mai multe persoane interconectate prin intermediul Internetului.

.Ce reprezi tă u otor de ăutare ?

a. U progra are aută o o e iu e la Internet b. U progra are aută iruşi î pagi ile web c. U progra al siste ului de operare pe tru ăutarea fişierelor d. U progra are utilizează u i te sau fraze heie pe tru ăutări pe Internet

.Care di tre ur ătoarele o i aţii o ţi doar exe ple de otoare de ăutare?

a. Google, Windows, Yahoo b. MSN, AMD, Facebook c. Google, Yahoo, Bing d. Yahoo, Google, Mozilla Firefox

4.Co pletați spațiile libere:

În adresa de e-mail [email protected], „elev” reprezi tă , „@

reprezi tă

____________ „gmail” reprezintă , „com” vine de la .

5.Căutaţi pe Internet site-ul oraşului Braşov şi aflaţi: numele primarului, numărul de

locuitori şi atracţii turistice din acest oraş.


PH_S1GR1

mailto:[email protected],

Fişă de lucru rezolvată

.Co pletaţi spaţiile li ere astfel î ât ur ătoarele afir aţii să fie ade ărate:

a. Ser i iul de tra sfer de fişiere se u eşte FTP(File Transfer Protocol). b. E-mail-ul este un sistem pentru transmiterea sau primirea de mesaje prin Internet. c. Lo ul u de su t situate ai ulte pagi i e legate pri o ţi ut referi du-se la a elaşi

su ie t, se u eşte site web.

d. Chat-ul asigură s hi ul, i od real, de esaje de tip te t, su et sau ideo, u u a sau mai multe persoane interconectate prin intermediul Internetului.

.Ce reprezi tă u otor de ăutare ?

a. U progra are aută o o e iu e la Internet b. U progra are aută iruşi î pagi ile web c. U progra al siste ului de operare pe tru ăutarea fişierelor d. U progra are utilizează u i te sau fraze heie pe tru ăutări pe Internet

.Care di tre ur ătoarele o i aţii o ţi doar exe ple de otoare de ăutare?

a. Google, Windows, Yahoo b. MSN, AMD, Facebook c. Google, Yahoo, Bing

d. Yahoo, Google, Mozilla Firefox

4.Co pletați spațiile libere:

În adresa de e-mail [email protected], „elev” reprezi tă nume utilizator, „@ reprezi tă

a-round sau at, „gmail” reprezintă adresa site-ului web, „com” vine de la extensia de localizare a

domeniului.

5.Căutaţi pe Internet site-ul oraşului Braşov şi aflaţi: numele primarului, numărul de

locuitori şi atracţii turistice din acest oraş.

Nume primar:George Scripcaru

Număr locuitori:290348

Atracţii turistice:Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, Muntele Tâmpa


PH_S1GR1

mailto:[email protected],

M3L3

Proiect didactic

Data:

Clasa: a V-a

Profesor: Juganaru Elena Violeta


Capitolul : Internet

Subiectul lectiei: Serviciul World Wide Web

Tipul lectiei: Transmitere si insusire de cunostinte



1.1 Utilizarea efi ie tă a u or o po e te soft are;

1.2. Utilizarea eficienta si in siguranta a internetului ca sursa de documentare


O1 Să ide tifi e ore t orga izarea i for atiilor pe i ter et

O Să a eseze î od ore t i for atiile di

O Să utilizeze corect termenii de specialitate


Metode și pro edee: o ersația fro tală, o ser ația, e pli ația, e er ițiul, des operirea dirijata

Mijloa e de î văță â t: al ulator, ideoproie tor, soft edu ațio al, rețea I ter et, fise de lu ru

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe

Evaluare: observare siste ati ă, fișe de a ti itate

Bibliografie:

Manualele alternative “Informatica si TIC” pentru cls a V-a


PH_S1GR1

Site-ul.informaticainscoli.ro


PH_S1GR1

Desfasurarea lectiei

Evenimentul instructional Ob.

op. Co ți uturi

Strategii

didactice Evaluarea


Organizarea clasei pentru inceperea lectiei: se face prezenta, se

asigura un climat adecvat pentru lectie


Co ersația -

Rea tualizarea u oști țelor i O3

Profesorul soli ita ele ilor să răspu dă la î tre ări : Ce este

internetul? ; Ce servicii ofera internetul ; Ce dispozitive electronice

putem conecta la Internet? ; Ce furnizori de internet activeaza in

localitatea ta?

Elevii su t ate ti, răspu za d la î tre ările adresate

Co ersația



Elevii otează î aiete titlul le ției E pli ația Orală


(35 min)

O1,

O2,

O3

Profesorul capteaza atentia elevilor pornind

de la fig.din imagine, solicitandu-le sa

exprime ce le sugereaza aceasta; ce

avantaj ofera panza paianjenului?; ce

poate face el datorita acestei panze?; ce

legatura are panza de paianjen cu

Internetul?

Elevii raspund , descoperind asemanarea cu

reteaua de Internet.

Co ersația

Braistorming

ul

E pli ația

Apli ații practice

Problematiza

Orala

Pra ti ă Observarea



PH_S1GR1

O1,

O2,

O3

Profesorul prezinta informatiile despre serviciul WWW si apoi solicita

elevilor sa completeze Fisa nr. 1

Profesorul solicita prin sondaj raspunsuri la tema propusa, facand

aprecieri la modul de rezolvare.

Profesorul comunica elevilor secventa urmatoare a lectiei, respectiv:

Navigarea pe internet si le cere elevilor sa rezolve Fisa nr. 2

Elevii ur ăres le ția, otează î aiete ele e tele oi, realizează eri țele di fișa de lu ru folosi d al ulatorul.

Profesorul prezinta cea de-a treia secventa a lectiei, respectiv

Motoare de cautare , cu exemplificare la videoproiector.

Le cere apoi elevilor sa lucreze cate doi sarcina de lucru din fisa nr.3.

Elevii ur ăres le ția, otează î aiete ele e tele oi, realizează eri ța di fișa de lu ru folosi d al ulatorul.

Profesorul asculta observatiile descoperite de elevi si face aprecieri cu

privire la necesitatea tastarii cuvintelor cheie despre o tema in zona

de cautare

rea

Fise de lucru


PH_S1GR1


O1,

O2,

O3

Profesorul le a i a a ele ilor fisa de e aluare și le a ere sa o rezolve.

Elevii vor rezolva cerintele din fisa de lucru si vor raspunde prin

sondaj, ce solutii au gasit. .

Fisa de

evaluare

Orală

Observarea


Notarea ele ilor și te a pe tru a asă i

-

Profesorul otează ele ii are au fost a ti i la le ție și propu e te a pe tru a asă.

Des hide otorul de ăutare .google. o şi aută i for aţii

despre Rase de animale domestice .


PH_S1GR1

FISA DE LUCRU nr 1

1. Completati spatiile libere:

Informatiile de pe internet sunt legate intre ele formand o

............. web

Mai multe pagini web legate intre ele formeaza un ............ webProfesorul

Ansamblul tuturor ......... formeaza www

URL-ul ( Uniform Resource Locator) este o ..............asociata paginii web.

. Pe tru do e iul: i for ati a.ti .edu, o pletează fie are spaţiu pu tat u u ul di u i tele do e iu, su do e iu, astfel î ât propoziţiile să fie ade ărate:

.........................informatica.tic.edu este .......................... pentru.................. tic.edu

........................tic.edu este ....................................... pentru ...................... .edu

FISA DE LUCRU nr. 2

A. Browser-ul este un program care permite accesarea informatiilor aflate pe paginile web de

pe internet .

Dati 3 exemple de browser

....................................................

....................................................

...................................................

...................................................


PH_S1GR1

B. Deschide browserul Google Chrome. Identifica functiile : navigare inapoi; navigare inaine;

reincarcare pagina; bara de adrese

C. Tasteaza in bara de adrese: https://www.edu.ro si apasa tasta Enter. Cu ajutorul mouse-

ului citeste informatiile de interes pentru tine.

FISA DE LUCRU nr.3

. Caută folosi d otorul de ăutare preferat ter e ii despre:

a) „siguranta pe internet ;

b) imagini despre „siguranta pe internet ;

2. Folosind motoarele de cautare www.google.ro si www.yahoo.com , cauta impreuna cu colegul

tau , informatii despre Mihai Eminescu. Listele vor fi identice in cele doua cazuri?

FISA DE EVALUARE

1. Aplicatia ce permite rasfoirea paginilor web se numeste.....................

2. Mozilla Firefox este un motor de cautare A/F

3. Care dintre adresele urmatoare este a unui motor de cautare:

- www.google.ro

- www.edu.ro

- www.protv/.ro

4. Cel mai utilizat motor de cautare in Romania este..............

5. Ce reprezinta URL?


PH_S1GR1

https://www.edu.ro/

http://www.google.ro/

http://www.yahoo.com/

http://www.google.ro/

http://www.edu.ro/

http://www.protv/.ro

FISA DE LUCRU

DREPTURI DE AUTOR

Clasa a V-a

I. Ori de cate ori folosesti informatii (texte, imagini,etc) de pe Internet, acestea pot fi protejate

de dreptul de autor.

1. Dreptul de autor e numit.............................., notat simbolic ©

2. Pentru a folosi in mod legal un program de computer, este nevoie de ......................,

achizitionata contra cost de la autor.

3. În România, legea în vigoare referitoare la ...................................... (copyright) este Legea

8/1996

II.In functie de legea dreptului de autor , asociati prin trasare de sageti , elementele celor doua

coloane

. Apli aţii/progra e gratuite a. posibilitatea de a fi testate, gratuit,

(freeware) o perioadă li itată de ti p

. Apli aţii/progra e de pro ă . neprotejate de legile dreptului de

(shareware) autor, gratuite, dar fara siguranta ca

vor functiona la standardele dorite

. Apli aţii/progra e neînregistrate c. proprietarii u soli ită i i u fel de

(public domain software), plata, pot fi utilizate gratuit

III. Grupati elementele ce pot fi descarcate legal si cele ce nu pot fi descarcate legal:

documente postate pe site-ul scolii; muzica; filme ce apar la TV; programe si documente marcate ca fiind freeware; informatiile marcate cu simbolul ©; opere de creatie

A B


PH_S1GR1

IV. Ioana vrea sa faca un referat despre Ursul polar Ajut-o sa gaseasca pe Internet imagini

neprotejate pentru a le folosi in referatul ei.

POTI DESCARCA LEGAL

................................................

................................................

................................................

NU POTI DESCARCA LEGAL

....................................................

...

....................................................

.....


PH_S1GR1

M4L3

FIŞA DE LUCRU

– Redi e sio area i agi i lor,tru hiere,rotaţie şi pa ora are -

.Căutaţi pe I ter et u fişier i agi e u o turul Ro â iei, de tip .jpg. Sal aţi-l ĩ folderul propriu apoi des hideţi fişierul u Pai t si adu eţi odifi ări i agi ii respective:

a. Redi e sio aţi i agi ea la % , di e iul Image opţiunea Stretch/Skew.

. Se ĩ lătură o ţi utul di i teriorul şi e teriorul hărţii, se păstrează doar o turul.

Se poate folosi radiera , dar a eţi ai ult spor astfel:

sele ţie li eră , sau sele ţie dreptu ghiulară , sele taţi cu butonul de porţiu i di i terior şi apasaţi tasta Delete da a aţi şters prea ult, daţi Edit/U do.

. Par urgeţi ur ătoarele etape:

ăutaţi i agi i u struguri; daţi li k dreapta pe ele, fără a le ări cu Copy si Paste le puneti in fisierul deschis in Paint cu drag&drop le trageti in interorul conturului. repetati operatia de mai multe ori, pana se umple conturul; puteti suprapune putin imaginile (ca un colaj) selectati o bobita de strugure si dati Copy/Paste cu tasta Shift apasata , trageti bobita peste conturul hartii; veti obtine un contur mai gros decat pensula, cu efect deosebit, ca in imaginea alaturata. efe tuaţi o rotaţie a i agi ilor la ◦ . cu pipeta selectati o culoare inchisa din

imaginile cu struguri, si cu butonul de umplere completati spatiile goale din interiorul hartii cu pipeta selectati o culoare deschisa si completati spatiile goale din exteriorul hartii. u ajutorul operatiei de tru hiere Crop, i seraţi i e teriorul conturului imaginea cu cea mai mica dimensiune adaugate. Trebuie sa obtineti o harta viticola atractiva, ca in imaginea de mai jos:


PH_S1GR1

2. Salvati imaginea in folderul propriu, cu numele harta.jpg.


PH_S1GR1

M5L8

Proiect didactic

II. Date de identificare

Data:

Clasa: a V-a

U itatea de î ăță â t: Ș oala Gi azială „Sfântul Vasile , Ploiești

Profesor: Petre Andreea

II. II. Co stru ția


U itatea de î ățare: Algoritmi

Su ie tul le ţiei: Medii grafice interactive

Tipul le ţiei: Tra s itere și î sușire de u oști țe


Co pete ţe spe ifi e:

. . Ma ifestarea reati ă pri utilizarea u or apli ații si ple de o struire a u or jo uri digitale


O . Să reeze u o t de utilizator pe tru a esarea apli ației S rat h.

O . Să ide tifi e ele e tele o po e te ale ferestrei de lu ru S rat h.

O . Sǎ utilizeze tipurile de lo uri di S rat h.


Metode și pro edee: o ersația fro tală, o ser ația, e pli ația, apli ații pra ti e, î ățarea

prin descoperire

Mijloa e de î văță â t: calculator, videoproiector, ta lă i tera ti ă, I ter et, fișe de lu ru,

prezentare PowerPoint


PH_S1GR1

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe


Bibliografie:

M. Suditu, L. Rîpeanu, Didactica Informaticii, Editura Karta Graphi , Ploiești,

A. Niță, C. Popes u, D. N. Chirilă, M. Niță, I for ati ă și TIC, Editura Corint Logistic,

Bu urești,


https://scratch.mit.edu/


PH_S1GR1


Evenimentul instructional Ob.

op. Co ți uturi

Strategii

didactice Evaluarea


Profesorul tre e î atalog ele ii a se ți, sta ilește li iștea și at osfera ade ată a ti ității dida ti e.

Elevii pregătes i stru e tele de lu ru e esare orei.

Co ersația -

A u țarea te ei și o ie ti elor ur ărite min)

-

Profesorul a u ță te a le ției, o ie ti ele ur ărite și rulează prezentarea PowerPoint suport de curs.

Elevii otează î aiete titlul le ției şi ur ǎres pe ta la i tera tivă prezentarea.

E pli ația Orală


(30 min)

O1

O2 O3

Profesorul prezi tǎ i for aţiile upri se î suportul de urs, e pli â d oţiu ile oi î tâl ite slide , slide .

Profesorul le soli ită ele ilor să oteze î aiete defi iţia ediilor grafi e i tera ti e și adresa la are or găsi apli ația S rat h.

Pentru crearea u ui o t de utilizator, profesorul realizează pașii preze tați î slide-urile , , î preu ă u ele ii.

Profesorul le arată ele ilor zo ele ferestrei S rat h și tipurile de lo uri slide , slide , dâ d e e ple di lo urile Motio , Looks și

Sound.

Profesorul le soli ită ele ilor să noteze în caiete tipurile de blocuri.

Elevii ur ăres le ția, își reează o turi de utilizator și otează în


Apli ații practice

Observarea



PH_S1GR1

caiete elementele noi.


O1 O2

O3

Profesorul a soli ita ele ilor sǎ rezol e e er ițiile di fișa de lu ru și a u i âte u ele pe tru realizarea fie ărei sar i i la ta la

i tera ti ă. Profesorul dis ută u ele ii a țiu ile locurilor.

Elevii rezolvă exer ițiile di fișa de lu ru și ies la ta lă la soli itarea profesorului, o e tâ d a țiu ile lo urilor.

E pli ația Co ersația

Î ățarea prin

descoperire

Orală

Observarea



-

Profesorul otează ele ii are au fost a ti i la le ție și propu e te a pe tru a asă.

Elevii vor realiza un mini-proie t î are să foloseas ă toate lo urile î tâl ite î adrul le ției.


PH_S1GR1


Pregătirea le ţiei:

Întocmirea proiectului didactic;

Pregătirea suportului de urs;

Pregătirea setului de apli aţii;

Pregătirea te ei pe tru a asǎ;


Organizarea şi pregătirea clasei:

Verifi area fre e ţei;

Verificarea ijloa elor de î ǎţǎ â t e esare le ţiei;

Captarea ate ţiei clasei:

A u ţarea subiectului pentru le ţia respe ti ă;

A u ţarea obiectivelor ur ărite;

A u ţarea odului de desfăşurare a a ti ităţii;

Dirijarea î ǎţǎrii:

Prezentarea suportului de curs (prezentarea PowerPoint);

Su li ierea oţiu ilor oi edii grafi e i tera ti e, ele e te de i terfață,

blocuri Scratch);

Verificarea odului de realizare de ǎtre ele i a sar i ilor erute fişa de

lucru);

Propu erea te ei pe tru a asǎ;


PH_S1GR1

Fişă de lucru

1. Creați u ou proie t S rat h.

2. Ide tifi ați uto ul de s hi are a perso ajului și î lo uiți pisoiul u u alt a i ăluț.

3. Utilizați ur ătoarele lo uri și otați a țiu ile lor:

____________________________________________

_________________________________________

________________________________________

_____________________________________

___________________________________

4. Setați perso ajul să spu ă „Bine ai venit timp de 5 secunde. 5. S hi ați uloarea și ări ea personajului. 6. Adăugați î proie t su ete diferite. 7. Creșteți olu ul su etului u %.


PH_S1GR1

U itate ș olară: S oala Gi azială Surani Avizat


Nu ăr de ore/săptă â ă: 1

Profesor: Ilie-Filote Sorina-Ioana

Clasa: a V-a

A ș olar: 2017-2018

Proiectul unită t ii de î nvă t ăre

Semestrul I

U itatea de î ățare: Structura unui sistem de calcul

Nu ăr ore alo ate: 8

Co ți uturi Co pete țe specifice

A ti ități Resurse Evaluare

Normele de securitate și prote ție a u ii î laboratorul de i for ati ă. Poziţia corectă a corpului la staţia de lucru

1.1, 1.2 1.1 1.2

e ersarea utilizării ore te a u ui calculator sau a unor dispozitive

o ile ta letă, telefo , o solă, laptop , u e ide țierea efectelor asupra stării de să ătate și a peri olelor e pot apărea î azul u ei utilizări incorecte, inclusiv identificarea riscurilor asociate cu implicarea e esi ă a di ertis e tului digital sau utilizarea e esi ă a platfor elor și resurselor de divertisment digital

Manual, auxiliare, filme didactice, tutoriale

Apli ații practice Observare siste ati ă și notare Apli ații practice Observare siste ati ă și notare

Stru tura ge erală a unui sistem de calcul.SC şi de comunicaţii ĩntâlnite ĩn viaţa cotidiană. Istoric. Rolul componentelor Hardware.

descrierea momentelor pri ipale î e oluția siste elor de al ul și de o u i ații pri imagini/desene/grafice/filme didactice etc.) cu identificarea caracteristicilor dispozitivelor actuale

Manual, auxiliare, filme didactice, tutoriale

Dispozitive de stocare a datelor. Me orie e ter ă: HDD, SSD, DVD, BR, stick, capacitate,

iteză, unităţi de măsură Dispozitive de intrare: exemple, rol, utilizare

Identificarea componentelor hardware, u e ide țierea rolului o po e telor hard are și a

i tera țiu ilor di tre a estea.

Manual, auxiliare, filme didactice, componente ale unor calculatoare dezasamblate, pla șe et .

Dispoziti e de ieșire:


PH_S1GR1

Co ți uturi Co pete țe specifice

A ti ități Resurse Evaluare

exemple, rol, utilizare

Dispozitive de intrare-ieșire: e e ple, rol, utilizare

Soft are: apli ații de ază

Sistem de operare:

rol, exemple

Ele e te de i terfață

E ersarea utilizării ele e telor de i terfață, î tr-o apli ație spe ifi ă siste ului de operare folosit (de exemplu, un editor de texte simplu sau un editor grafi , u e ide țierea rolului unui sistem de operare.

Manual, auxiliare, tutoriale, filme didactice, computer

Organizarea

i for ației, oțiu ea de folder, fișier, operații u fișiere și directoare

Descrierea modului de orga izare a i for ațiilor pe suport e ter și e ersarea

odalităților de lu ru u fișiere și directoare. Realizarea într-o apli ație spe ifi ă siste ului de operare sau într-un utilitar specializat a pri ipalelor operații u fișiere și dire toare reare, ștergere, redenumire, copiere, mutare, ăutare î ederea orga izării

resurselor digitale personale.

Manual, computer, apli ații pe tru gestionarea fișierelor


PH_S1GR1

M6

Proiect didactic

I.Date de identificare

Data: 23.10.2017

Clasa: a V-a

U itatea de î ăță â t: Ş oala Gi azială Co u a Sura i

Profesor: Ilie-Filote Sorina

III. II. Co stru ția


U itatea de î ățare: Sisteme de operare

Subiectul lectiei: Organizarea datelor




1.2 Utilizarea efi ie tă a u or o po e te soft are


Elevii vor fi capabili:

O1 Să e u ere ele e tele de i terfaţă ale siste ului de operare Wi dows

O2 Să defi eas ă otiu ea de fişier

O3 Să ide tifi e el puti e te sii ale u or tipuri parti ulare de fişiere

O Să disti gă ele două otiu i fişier şi folder, pe aza e pli atiilor oferite de profesor.



PH_S1GR1

Metode și pro edee: o ersația fro tală, obser ația, e pli ația.

Mijloa e de î văță â t: calculator, ideoproie tor, rețea, I ter et, fișe de

lu ru, ta lă, preze tare Po erPoi t

Forme de organizare: frontal, individual.


Bibliografie:

L. Rîpeanu, C. Dragomirescu, I. Lincan, D. Ionescu, ”Ghid de Teh ologia I for ației

pentru gimnaziu”, Editura LVS Crepus ul, Ploiești,

A.Niţă, C.Popes u, D.Chirilă, M.Niţă,”Manual pentru cls. a V-a”, Editura Corint Logistic,

Bu urești,



PH_S1GR1



op. Co ți uturi

Strategii

didactice Evaluarea


Profesorul o se ează î atalog ele ii a se ți, sta ilește li iștea și at osfera ade ată a ti ității dida ti e.


Co ersația -


O1

Profesorul a u ță ele ii are au efectuat tema incomplet și le oferă

e pli ații supli e tare.

Elevii su t ate ți la expli ațiile oferite de profesor pe tru rezolvarea te ei și răspu d la î tre ările profesoarei.

Con ersația E pli ația

Pe

calculator



Elevii otează î aiete titlul le ției „Organizarea datelor”

E pli ația Orală


(30 min)

O2,

O3,

O4

Profesorul prezi tă oul o ţi ut- ezi Dirijarea î ățarii

Elevii ur ăres le ția, răspu d și otează î aiete o ţi utul noii

le ţii.Ur ăres expli aţiile propu ătoarei.


Exemplul

Orală Observarea



O2,

O3,

O4

Profesorul le soli ită ele ilor să o pleteze eri ţele din fișa de lu ru.

Elevii realizează eri țele di fișa de lu ru utilizâ d calculatorul.

Co ersaţia

Apli aţie pra ti ă

Practică

Observarea



PH_S1GR1


- Profesorul otează ele ii are au fost a ti i la le ție și propu e te a pe tru a asă.


PH_S1GR1






- pregătirea setului de apli aţii;




- erifi area te ei pe tru a asă.

captarea ate ţiei lasei:




Dirijarea î ățării :

Să e i agi ă pe tru âte a i ute hard disk-ul (discul dur), despre are a î ățat î

le țiile pre ede te, a u dulap u it şi fişet u ai ulte sertare.


PH_S1GR1

http://informaticainscoli.ro/lib/exe/detail.php?id=wiki:sinteza_teorie.1.3&media=wiki:hdd.jpg

Ĩ fie are dulap se pot pu e hârtii şi dosare e o ţi i for aţii utile, a ĩ iaţa reală.

Ĩ să ĩ lu ea al ulatorului, datele şi i for aţiile se află ĩ fişiere file .

Pe tru a a ea o orga izare efi ie tă a datelor, fişierele se grupează ĩ foldere dosarele

di iaţa reală . De ase e ea a estea se pot grupa şi ele ĩ alte foldere, realizâ du-se o

stru tură ierarhi ă a i for aţiei pe al ulator.

Sunt utile!!

Astăzi o î ăța despre:

Organizarea datelor

Dispozitivele de memorie care permit stocarea pe ter e lu g a u ei a tităţi de

i for aţie su t: hard disk-ul, discheta, CD-ROM-ul, DVD ROM-ul etc.

Cel mai utilizat dispozitiv magnetic de memorie e ter ă este hard-discul (HDD), ce este

separat ĩ ai ulte partiţii.Spre e e plu „Local Disk(C:) este o partiţie i porta tă, deoare e

ai i se află fişierele siste ului de operare.

Fişierul este o ole ţie orga izată de date ide tifi ate pri nume şi extensie, separate

prin punct: nume.extensie.

Nu ele fişierului poate o ţi e a i de ara tere, u e epţia „/, \, :, *,?, >, , <,

| . Extensia reprezintă u grup de ara tere i i e arată tipul fişierului şi spune

sistemului de operare cu ce apli aţie a fost reat fişierul. Extensia nu este obligatorie, dar


PH_S1GR1

fişierele parti ulare o ţi e te sii proprii şi astfel se disti g tipurile de i for aţii aflate ĩ

respectivul document.

Fişierele su t grupate î foldere (dosare sau directoare ). Un folder reprezi tă o ole ţie

de ai ulte fişiere şi/sau alte foldere (subfoldere).

Ĩ Wi do s, folderele dispu de o pi togra ă spe ială ase a atoare u ui dosar.

Nu ele u ui folder are a eleaşi restri ţii a si u ele fişierelor.

Pe tru a izualiza o ţi utul u ui folder se efe tuează du lu li pe pi togra a aso iată.

Se a des hide apoi o fereastră ĩ are apar i o iţele apli aţiilor, a fişierelor sau a altor su

foldere.


PH_S1GR1

Modul de afişare: Orga izarea o ţi utului:

Asigurarea rete ției și transferului (evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor

le ţiei)

Vezi fisa de lucru.

Te ă pe tru a asă:

Ide tifi ă tipuri de fişiere parti ulare pe are le are al ulatorul tău de a asă și

otează-le , î preu ă u ara teristi ile a estora u e, di e siu e, data odifi ării .


PH_S1GR1

Fișa de lu ru

Organizarea datelor


a. Fişierul este o ole ţie orga izată de date, al ătuit di u e şi e te sie. A/F

. Nu ele u ui fişier poate a ea de caractere. (A/F)

. Folderul reprezi tă o ole ţie de ai ulte fişiere, u u e sugesti e. A/F

d. Fişierele de tip te t au e te sia .jpg. A/F

. Ĩ ta elul de ai jos apar pi togra ele e o ţi tipuri parti ulare de fişiere. Notaţi i

ăsuţele li ere e te sia lor pre u si apli aţia u are se des hid a estea:


Fisier text

(de date)

Fişier

arhi ă

Fişier

document(de

prezentare)

Fişier foi

de calcul

Fişier


PH_S1GR1

Pictograma Extensie Tip fisier Apli aţia audio

Fişier

imagine(Jpeg

Image)

Fişier

Portabil

Fişier

imagine(Bitmap

Image)

Fişier

text

. Ştii d ă M Co puter Co puterul eu este u progra utilitar are per ite a esul la

resursele fizice ale calculatorului:


O ser aţi, apoi pre izaţi are su t u ităţile de lu ru ale al ulatorului şi u e litere su t

simbolizate.

Daţi du lu li pe pri ul dis si izualizaţi folderele e iste te. S rieţi pe aiete âte foldere

aţi des operit.

d Realizaţi u dese u pi togra e aso iate u or foldere, la alegere.



PH_S1GR1

Rezol are Fișa de lu ru


a. Fişierul este o ole ţie orga izată de date, al ătuit di u e şi e te sie. A

b. Numele unui fişier poate a ea de ara tere. F

. Folderul reprezi tă o ole ţie de ai ulte fişiere, u u e sugesti e. A

d. Fişierele de tip te t au e te sia .jpg. F

. Ĩ ta elul de ai jos apar pi togra ele e o ţi tipuri parti ulare de fişiere. Notaţi i

ăsuţele li ere e te sia lor pre u si apli aţia u are se des hid a estea:


.doc/

.docx

Fisier text

(de date)

Microsoft

Word

.rar Fişier

arhi ă

Winrar/

Winzip

.ppt

Fişier

document(de

prezentare)

Microsoft

Power Point

.xls

Fişier foi

de calcul

Microsoft

Excel

.mp3

Fişier

audio

Winamp,

Windows

Media Player


PH_S1GR1


.jpg

Fişier

imagine(Jpeg

Image)

Paint

.pdf Fişier

Portabil

Adobe

Acrobat Reader

.bmp

Fişier

imagine(Bitmap

Image)

Paint

.txt

Fişier

text

Notepad

. Ştii d ă M Co puter este u progra utilitar are per ite a esul la resursele fizi e ale

calculatorului:


R: dublu-click pe pictograma My Computer

O ser aţi, apoi pre izaţi are su t u ităţile de lu ru ale al ulatorului şi u e litere su t

simbolizate.

R: C,D,E


PH_S1GR1

Daţi du lu li pe pri ul dis si izualizaţi folderele e iste te. S rieţi pe aiete âte foldere

aţi des operit.

R: E istă foldere.

d Realizaţi, pe caiet, un desen cu 3 pictograme asociate unor foldere, la alegere.


R: Fişierul reprezi tă u itatea de ază utilizată pe tru sto area i for aţiei, pri are

o puterul poate desluşi tipurile de i for aţie e iste te. Are u u e şi o e te sie.

Folderul este o ole ţie de ai ulte fişiere/dire toare.ĩ i teriorul u ui folder se pot vizualiza

i o iţele apli aţiilor, di erse do u e te dar şi alte foldere.

Atât fişierul, ât şi folderul dispu de o pi togra ă spe ifi ă, iar de u irea a estora u

depăşeşte ara tere.


PH_S1GR1

portofoliu -...

Documents